ziarul flux, ed. 7 (980)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

28.02.2015

Noros, 3 14 0C

27.02.2015

Noros, 3 13 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................21.31781 Do lar ame ri can ............. 18.78311 Leu românesc ................. 4.81771 Ru blă ru sească ............... 0.3105

Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Ironia este felul cel mai rafi -nat de a expune defectele al-tora. Dar nu toată lumea are talentul de a mânui o treabă

atât de gingașă și difi cilă.

John Locke

Cursul valutar 27.02.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 27 februarie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Auxentiu, Maron și Avramie

Portret de grup al vechii-noii guvernări

OSCE: Criza din Ucraina are un „efect dezastruos” în Transnistria

În viitorii 25 de ani, România va dispărea ca stat

Ramura agricolă, aproape de faliment

33

44

55

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

ECONOMIC

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 7 (980)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Din noul război rece dintre Vest şi Rusia, principalul

câştigător va fi China?Noul război rece dintre SUA și UE, pe de o parte, și Rusia, pe de altă parte, a forţat Moscova să-și vândă ieftin resursele naturale Chinei, alimen-tând astfel ascensiunea unei superputeri regionale care are interesul ca în Asia să nu domine nici SUA și nici Rusia.

Pentru SUA, confl ictul dintre Occident și Rusia a depășit graniţele luptei teri-toriale și s-a transformat într-o luptă pentru păstrarea ordinii internaţionale pe care SUA o construiește încă de la sfârșitul primului Război Rece, însă Washin-gtonul pare să fi refl ectat foarte puţin asupra consecinţelor pe care confl ictul le va avea pe termen lung asupra Chinei, care, asemănător Americii de la sfârșitul secolului XIX, vrea să devină o putere regională dominantă. Din noul Război Rece creat de sancţiunile economice și politice impuse Rusiei de către UE și SUA, cât și de posibila înarmare a ucrainenilor de către americani, un câștigător involuntar ar putea să fi e tocmai China, scrie The Washington Post.

Continuare în pag. 5

Mesajul lui Iohannis şi ce au înţeles politicienii de la

ChişinăuPreședintele ro-mân Klaus Ioha-nnis, afl at într-o vizită ofi cială de două zile la Chișinău, a reite-rat că România va sprijini în conti-nuare parcursul european al Re-publicii Moldova și își va împărtăși experienţa în acest sens. Liderul de la Cotroceni s-a întâlnit cu omologul său, Nicolae Timofti, cu șeful Guvernului, președintele Parlamentului și cu liderii unor partide parlamentare.

Continuare în pag. 3

Fostul premier și fostul vicepreședinte al Parti-dului Liberal Democrat, Iurie Leancă, a declarat ieri că părăsește forma-ţiunea condusă de Vla-dimir Filat. Leancă era bântuit de astfel de gân-duri mai de demult, dar acestea au prins contur mai clar după eșecul în-vestirii Guvernului său în Parlament. Și inevitabilul s-a produs. Cum ar putea să zică vreun prezentator de radio, care transmi-te melodii și mesaje de felicitare pentru ascultă-tori: s-a rupt o creangă viguroasă din coroana falnicului stejar.

Între două opţiuni asupra cărora „a refl ectat” în ultimele zile: a ră-mâne în PLDM pentru a contribui la reformarea partidului ori a părăsi formaţiunea, Leancă a ales-o pe cea de a doua.

În ajunul conferinţei de presă în care și-a anunţat plecarea, ex-pre-mierul s-a confesat pentru rfi .ro, afi r-mând că își imaginează cu greu cum ar putea să mai rămână în PLDM.

„Mi-aș fi dorit să încerc să refor-mez partidul din interior. Experi-

enţa din ultimul an mă face însă

puţin neîncrezător în șansa de a

reforma partidul din interior. Cred

că mulţi membri de rând și-ar dori

o asanare și o revigorare a partidu-

lui, dar o parte din conducere nu ar

vrea această schimbare”, a opinat

Leancă.

El a revenit la această idee și în ca-

drul conferinţei de presă, declarând

că există o prăpastie între membrii

simpli ai PLDM și conducerea parti-

dului.

Vorbind despre relaţia cu fostul

său șef de partid, Leancă a precizat că

aceasta s-a deteriorat după ce a fost

numit în funcţia de premier. Fostul vi-

cepreședinte PLDM l-a îndemnat pe

Filat să-i respecte alegerea, pentru că

în acest caz va avea în el „un partener

de discuţii deschis”, dar și pe ceilalţi

colegi din conducerea partidului, să

nu se lase folosiţi și antrenaţi „în lup-

te stupide contra mea și a celor ce mă

vor urma”. Pentru că, i-a atenţionat el,

va veni momentul în care vor înţele-

ge și ei „în ce capcană au fost atrași” și vor regreta că s-au lăsat târâţi în răz-boaie străine.

Fostul premier pune cea mai mare parte de vină pentru nereușita cre-ării unei alianţe proeuropene pe PLDM, de care, în opinia lui, a depins în cea mai mare măsură crearea unei astfel de alianţe, acesta fi ind parti-dul „democratic” cu cele mai multe mandate.

Bănuiala lui Leancă este că nu s-a dorit de la bun început o alianţă proeuropeană, iar cele trei partide – PLDM, PD și PCRM – au optat pentru o alianţă „de interese, comodă”, cu un guvern care să le execute comen-zile politice.

Fostul fruntaș PLDM a declarat că va iniţia, în scurt timp, un nou pro-iect politic, „construit și fi nanţat în modul cel mai transparent”, prin contribuţia cetăţenilor și nu din bani de o provenienţă „neclară sau chiar dubioasă”. Să fi e asta o aluzie la practicile utilizate în partidul din care a făcut până acum parte?

La rândul său, șeful PLDM, Vladi-mir Filat, a regretat decizia lui Leancă de a părăsi formaţiunea, dar i-a mul-ţumit „pentru activitatea depusă”.

Filat a afi rmat în faţa presei că PLDM l-a susţinut întotdeauna pe Iurie Leancă și a dat asigurări că par-tidul său nu se va abate de la cursul european și va asigura, alături de PDM, buna guvernare a ţării.

FLUX

Leancă nu şi-a mai putut imagina Leancă nu şi-a mai putut imagina viaţa alături de PLDM. Şi a plecatviaţa alături de PLDM. Şi a plecat

27 FEBRUARIE 201522F L U XF L U X Actual

Sancţiuni mai aspre pentru furnizorii de medicamente care nu-și respectă anga-jamentele. În contextul crizei de medica-mente înregistrate în spitalele din ţară, Guvernul a aprobat, în cadrul ședinţei de miercuri, 25 februarie, completări și modifi cări la Regulamentul privind achiziţionarea de medicamente și a altor produse de uz medical, care prevăd mai multe penalităţi pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale.

Astfel, pentru neinformarea cumpărătorului, în termen de 15 zile calendaristice, despre im-posibilitatea livrării medicamentelor, vânzăto-rul va suporta o penalitate în mărime de cinci la sută din suma totală contractuală.

O altă modifi care se referă la agenţii econo-mici care nu vor livra instituţiilor medicale pro-dusele contractate. Aceștia vor trebui să achite drept penalităţi 50% din valoarea contractului și nu cinci procente, așa cum prevedea vechiul regulament.

De asemenea, pentru fi ecare zi de întârziere a livrărilor de medicamente și produse medicale este prevăzută o sancţiune de un procent din valoarea mărfi i, în timp ce vechiul regulament stabilea o sancţiune de 0,1% din valoarea pro-dusului.

Mai mult, noul regulament prevede și un alt model de contract pentru achiziţiile de medica-mente și mărfuri de uz medical.

„Scopul proiectului constă în asigurarea ac-cesului pacienţilor la medicamente și dispo-zitive medicale sigure, calitative și efi ciente, îmbunătăţirea mecanismului de încheiere a contractelor, sporirea responsabilităţii părţi-lor”, a declarat ministrul Sănătăţii, Mircea Buga.

Documentul vizează toate părţile implicate în achiziţionarea și livrarea medicamentelor către spitale. Adică, sunt prevăzute responsabi-lităţi sporite nu doar pentru agenţii economici, dar și pentru directorii de spitale, care au obli-

gaţia să intervină prompt pentru a soluţiona

problema lipsei medicamentelor.

De asemenea, proiectul de modifi care a Re-

gulamentului prevede o responsabilitate mai

mare pentru Agenţia Medicamentului și Dis-

pozitivelor Medicale (AMED) în activitatea de

monitorizare a procesului de încheiere și exe-

cutare a contractelor, respectarea normelor le-

gale de către IMSP în privinţa înaintării actelor

confi rmative pentru includerea furnizorilor de

medicamente în Lista de interdicţie.

Pe de altă parte, Comisia Protecţie Socială,

Sănătate și Familie a Parlamentului a anun-

ţat că va sesiza Procuratura Generală, Consi-

liul Concurenţei și CNA în legătură cu refuzul

agenţilor economici de a asigura spitalele cu

medicamente. Decizia a fost luată de comisie în

urma investigării situaţiei din spitale, potrivit

NOI.md.

În același timp, Comisia îi va solicita Guvernu-

lui să elaboreze modifi cări la legislaţie pentru

a asigura securitatea farmaceutică a statului în

situaţii de criză.

Spitalele au rămas fără medicamente la în-

ceputul acestui an, după ce mai mulţi agenţi

economici au refuzat să încheie contracte, pen-

tru că ar suporta pierderi din cauza deprecierii

leului.

FLUX

Republica Moldova se afl ă în pragul unei epidemii de gripă, dar ofi cialii de la Ministerul Sănătăţii ne îndeam-nă să fi m calmi. Miercuri, 25 februa-rie, instituţia de resort a organizat o ședinţă de urgenţă privind incidenţa infecţiilor respiratorii și măsurile pe care trebuie să le adopte autorităţile responsabile.

Pragul epidemic a fost depășit, însă nu ne confruntăm, deocamdată, cu o epidemie, a precizat noul ministru al Sănătăţii, Mir-cea Buga. „Pentru a fi declarată o situaţie epidemică, pragul trebuie să fi e depășit pe perioada a trei săptămâni consecutive”, a explicat ministrul, precizând că la noi, acest prag a fost depășit abia în prima săptămâ-nă. Totodată, el a chemat populaţia să nu se alarmeze, dând asigurări că sistemul de ocrotire a sănătăţii este capabil să facă faţă unei eventuale epidemii.

Până la data de 24 februarie au fost înre-gistrate 316 cazuri de gripă, infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare s-au cifrat la aproximativ 120.800 de cazuri, iar infec-ţiile respiratorii acute severe au constituit peste 34.500 de cazuri.

Totodată, Buga a ţinut să accentueze că este vorba de gripa sezonieră, nu de gripa pandemică AH1N1, așa cum s-a vehiculat. Până în prezent, șase persoane au decedat din cauza gripei, însă decesele au survenit din cauza adresării tardive la medic, dar și din cauza unor complicaţii în asociere cu alte afecţiuni cronice, a mai precizat minis-trul.

Majoritatea cazurilor de gripă și infecţii respiratorii acute înregistrate sunt izolate, dar există și șase focare distincte în câteva școli și grădiniţe de copii din ţară.

Ministrul a dat asigurări că toate spita-lele dispun de medicamentele necesare,

menţionând că situaţia la acest capitol s-a

îmbunătăţit, comparativ cu săptămâna pre-

cedentă.

„Nu există spitale fără medicamente. Se

intervine de urgenţă în vederea achiziţionă-

rii unor preparate antivirale care există într-

o cantitate limitată”, a declarat Buga.

Pe de altă parte, Publika TV atenţiona

miercuri că la Briceni, situaţia se agravează,

fi ind înregistrate peste 100 de cazuri noi de

infecţii respiratorii acute doar în ultimele

două zile.

În spitalul raional au fost internaţi 200 de

bolnavi, numărul de paturi existente fi ind

de 160. Sursa menţionează că spitalul nu

dispune de preparate antivirale.

Potrivit șefului Centrului de Sănătate Pu-

blică din Briceni, Victor Zaporojan, medica-

mentele au fost contractate, dar nu au fost

livrate de către fi rmele farmaceutice.

Astfel, în următoarele zile, din bugetul

Consiliului raional vor fi alocaţi bani pentru

procurarea preparatelor necesare, de care

vor benefi cia, în special, persoanele social-

vulnerabile.

Totodată, medicii au trimis șase probe la

laboratorul din Chișinău, iar dacă vor fi con-

fi rmate cazuri de gripă, în raionul Briceni va

fi declarată stare de carantină.

FLUX

Mai multe penalităţi pentru furnizorii de medicamente care nu respectă contractele

Încă nu avem o epidemie de gripă, dar suntem în pragul acesteia

Fratele consulului onori-fi c al Siriei și un cetăţean al Iordaniei, reţinuţi de procurori și ofi ţeri ai Centrului Naţional Anti-corupţie pentru acţiuni de corupţie, și-ar putea petrece următoarele 30 de zile în izolatorul CNA. Astăzi, procurorii vor cere mandate de aresta-re pe numele străinilor de la magistraţii Judecă-toriei Buiucani.

Într-un comunicat al Centrului se precizează că pe data de 25 februa-rie, procurorii și Centrul Naţional Anticorupţie, sprijiniţi de Serviciul de Informaţii și Securitate, au efec-tuat acţiuni complexe de urmărire penală în cadrul a două dosare de corupţie. În urma acestora, con-sulul onorifi c al Siriei în Republica Moldova și fratele acestuia sunt cercetaţi penal pentru trafi c de in-fl uenţă și complicitate la trafi c de infl uenţă. În timp ce consulul este cercetat în stare de libertate, frate-le acestuia a fost reţinut pentru 72 de ore.

În alt caz, un cetăţean al Iordani-ei a fost reţinut pentru un pretins trafi c de infl uenţă asupra unor pro-curori, judecători și altor persoane publice. Potrivit unor informaţii preliminare, iordanianul ar fi extor-cat 8800 de dolari de la un conaţio-nal pentru a-i mușamaliza un dosar

de șantaj. Investigaţiile comune ale

CNA și procurorilor la această etapă

duc spre presupunerea că dosarul

de șantaj ar fi fabricat, iar victima ar

fi fost obligată să dea bani pentru a

scăpa de urmărire penală.

De asemenea, SIS a anunţat ieri

că informaţiile de care dispune cu

privire la acţiunile cetăţeanului

străin denotă implicarea constantă

a acestei persoanei în favorizarea

intrării și legalizării în Republica

Moldova a străinilor, asociaţi cana-

lelor de tranzitare a elementelor ra-

dicale din regiunile de confl ict spre

spaţiul Comunităţii Europene.

Totodată, Serviciul a semnalat

indici de insecuritate privind impli-carea frecventă a cetăţenilor străini originari din zone de „risc sporit” în favorizarea obţinerii invitaţilor de intrare în Republica Moldova, pre-cum și a permiselor de ședere pe teritoriul naţional – prin coruperea directă a angajaţilor instituţiilor abilitate.

În context, CNA, Procuratura Anticorupţie și SIS solicită opiniei publice să comunice informaţii re-levante cu referire la cazuri simila-re, în vederea prevenirii riscurilor și ameninţărilor cu caracter terorist în plan naţional și regional.

FLUX

Ramura agricolă, aproape de faliment

Producătorii agricoli bat alarma. Situaţia din agricultură s-a agravat considerabil de la înce-putul acestui an, drept urmare a devalorizării fără precedent a valutei naţionale. Sezonul agri-col începe cu majorări semnifi cative de preţuri la seminţe, fertilizanţi,

piese de schimb, motorină și alte materiale necesare, care au ajuns să coste cu 30-50 la sută mai scump, fapt ce pune într-o situaţie extrem de difi cilă agricultorii. Astfel, cei mai mulţi dintre aceștia nu pot începe lucrările de primăvară.

Mai mult decât atât, președintele „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a declarat ieri, în cadrul unei conferințe de presă la „INFOTAG”, că după ulti-ma intervenție a Băncii Naționale, care a majorat rata de bază de la 8,5% la 13,5%, și creditele au devenit mai scumpe.

Producătorii agricoli au venit cu un șir de propuneri prin care să se evite dezastrul din ramură. Ei cer majorarea Fondului de subvenționare până la 1,2 miliarde de lei, dintre care 500 de milioane de lei din surse interne, 400 de milioane din fondurile Programului ENPARD și 300 de milioane de lei ac-cize încasate de la motorina folosită în scopuri agricole. Ei solicită, de aseme-nea, liberalizarea pieței produselor petroliere, transparență în gestionarea creditelor străine, în speţă, a celui venit din partea Poloniei, în valoare de 100 de milioane de euro. De asemenea, agricultorii au solicitat să le fi e acor-date compensații tuturor celor care au livrat mere fabricilor de procesare.

Deosebit de precară este situaţia în ramura pomicolă. Directorul executiv al Asociației „Moldova-Fruct”, Iurie Fala, a menționat că anul 2014 a fost pen-tru producătorii de fructe unul deosebit de greu.

Ramura este complet decapitalizată, a subliniat el: „În 2014 am avut prețuri foarte mici la merele livrate la procesare. Am avut o diminuare dras-tică a exporturilor de mere cu 47 la sută. De asemenea, circa 80 de mii de tone de mere au rămas înghețate, cauzând pierderi de circa 140 de milioane de lei. În această situație se afl ă astăzi ramura pomicolă care oferă locuri de muncă pentru 50 de mii de lucrători”.

În opinia lui Fală, o diminuare a Fondului de subvenționare ar descuraja și mai mult investiţiile în agricultură. Însă pentru a deveni competitivi, agri-cultorii au nevoie de susținerea statului, pentru a dezvolta infrastructura de post recoltare și pentru a-și diversifi ca piețele de desfacere a producției.

FLUX

Procurorii cer mandate de arestare pentru Procurorii cer mandate de arestare pentru fratele consulului onorifi c al Sirieifratele consulului onorifi c al Siriei

27 FEBRUARIE 2015 33 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1Între declaraţiile de curtoazie, obiș-

nuite în astfel de ocazii, și ciocnitul de pahare în beciurile de la Cricova, pre-ședintele Iohannis a lansat câteva în-demnuri către politicieni, dar și către cetăţenii Republicii Moldova, legate îndeosebi de promovarea reformelor și lupta cu corupţia.

Referindu-se la exemplul României, care demonstrează că se pot face pași concreţi în combaterea corupţiei, pre-ședintele român a adresat un mesaj direct cetăţenilor: „Vă recomand să-i obligaţi pe politicienii dumneavoastră să facă același lucru” .

Însă tot el a precizat că, pe lângă vo-inţa populară, este nevoie și de voinţă politică pentru a se produce schimba-rea în ceea ce privește independenţa justiţiei, edifi carea statului de drept, lupta cu corupţia etc.

„Este nevoie de multă voinţă politi-că și, oricât de mult și-ar dori oamenii și oricât ar vota pentru ceva de pus în practică (...) aceste lucruri trebuie să fi e puse în practică, totuși, de politicieni”, a mai declarat Klaus Iohannis, citat de Mediafax.

Oricât ar părea de straniu, politicienii noștri s-au arătat deosebit de receptivi la mesajul transmis de președintele Ro-mâniei, convinși probabil că pe ei nu-i paște pericolul să ajungă după gratii, așa cum li s-a întâmplat unor politicieni și foști guvernanţi de la București.

„România ne oferă un exemplu viu că se poate și sunt sigur că vom reuși să avem o luptă cu corupţia nu doar declarativă. Acest mesaj transmis de președintele Iohannis este auzit atât de cetăţeni, cât și de politicieni”, a declarat șeful PLDM, Vladimir Filat, după între-vederea cu președintele român.

Ce a vrut să spună ex-premierul nos-tru demis pentru suspiciune de corup-ţie? Că cei care au perceput guvernarea drept o sursă inepuizabilă de îmbogă-ţire, care au mimat reformele, tocând banii acordaţi de partenerii externi în acest scop, care au jefuit bănci și i-au tâlhărit pe cetăţenii acestei ţări, abia așteaptă să fi e umplute pușcăriile cu ei. Singura problemă este că cetăţenii nu și-au dorit sufi cient de mult să fi e com-bătută corupţia și nu au făcut destule presiuni asupra politicului.

Șeful democraţilor Marian Lupu a simţit „sprijinul de care va benefi cia Re-publica Moldova pentru continuarea parcursului european”, dar și „în toate reformele și în toate transformările” care vor fi desfășurate în ţara noastră. „A fost un dialog în stil european”, a de-clarat Lupu, precizând cu satisfacţie că nu a observat ca „dumnealui să se im-plice în treburile interne ale ţării”.

Și liberalul Mihai Ghimpu a auzit ceea ce a dorit să audă. După întreve-derea cu președintele României, acesta a menţionat că a discutat cu Iohannis despre alianţa minoritară de la Chiși-

nău, iar Iohannis a sugerat, indirect, că era bine să existe o alianţă „între cele trei partide”.

La rândul său, Ghimpu l-a informat pe Klaus Iohannis că formarea unei coaliţii proeuropene majoritare nu de-pinde de voinţa liberalilor și că aceștia sunt gata să guverneze împreună cu celelalte două partide. „Nu noi am de-cis să fi m în opoziţie”, a explicat libera-lul, adăugând că s-a procedat la fel ca și în 2013.

Mihai Ghimpu mai crede în posibili-tatea creării unei coaliţii proeuropene din care să facă parte și liberalii. „Totul este posibil”, a opinat el, însă participa-rea liberalilor la guvernare poate avea loc doar „în baza semnării unui acord între trei partide – PLDM, PDM și PL”.

În context, ar fi de menţionat că spi-cherul Andrian Candu a precizat după întrevederea cu președintele român că se dorește cooptarea liberalilor la gu-vernare și că discuţiile cu aceștia „vor continua”. Fără a preciza însă în ce mod vor participa liberalii la guvernare și ce intenţionează să le ofere.

Pe de altă parte, Ghimpu, spre deo-sebire de Filat și Lupu, nu crede că în Republica Moldova va exista voinţă politică pentru combaterea corupţiei, atâta timp cât PL-ul nu este la guverna-re. În opinia politicianului, acest lucru se va întâmpla doar atunci când libe-ralii vor veni la guvernare, cu „votul a 50%+1 din alegători”.

”Vedeţi ce se întâmplă – au furat 1 miliard de lei și toţi tac”, a argumentat șeful PL.

Incoruptibil și cinstit cum îl știm, Ghimpu abia așteaptă să se avânte în lupta cu corupţia. Dar iarăși ne între-băm, îi are în vedere acesta pe corupţii de la guvernare, fostă și actuală, sau doar pe medici, profesori și alte ca-tegorii de bugetari săraci? Ne punem această întrebare, pentru că acum câţiva ani, șeful PL declara convins că la vârfuri nu există corupţie, pentru că acolo sunt oameni bogaţi, care au de toate.

„Corupţie există, dar ea nu este la

nivel înalt”, afi rma convins liberalul în

cadrul unei emisiuni televizate. Par-

lamentarii, miniștrii nu sunt afectaţi

de corupţie, pentru că ei nu dau și nu

împart nimic, și-a esplicat el teoria.

„Corupţia este acolo unde nu există

salariu, acolo unde este sărăcie”, opina

Ghimpu.

Pornind de la această logică, este clar

de ce societatea nu-i prea presează pe

politicieni în chestiunea corupţiei. Cum

să vrea oamenii un „DNA ca la Bucu-

rești”, dacă anume jos, printre ei, sunt

marii corupţi?

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Noul premier Chiril Gaburici se înca-drează perfect în portretul colectiv al actualilor guvernanţi. Are casă de mili-oane, afaceri profi tabile, niște pete albe și episoade controversate în propriul trecut și, pentru ca tacâmul să fi e com-plet, oareșice încrengături de rudenie cu clasa politică de la putere.

După desemnarea acestuia în calitate de premi-er, în presă au apărut mai multe informaţii despre trecutul, afacerile și legăturile lui cu politicienii din Republica Moldova. Astfel, Gaburici, fost director la Moldcell, apoi șef la Azercell, ambele fi ind parte a TeliaSonera Grup, a decis brusc, în 2014, să plece de la companie. Pe seama demisiei sale s-au făcut mai multe speculaţii.

Potrivit unor informaţii, Gaburici ar fi în relaţii apropiate cu fostul președinte Vladimir Voronin, iar plecarea sa de la Azercell ar avea legătură cu o investigaţie efectuată în Azerbaidjan în care era vizat cuscrul lui Oleg Voronin, dar și respectiva companie de telefonie mobilă.

Actualul premier a negat informaţiile vehicu-late în presă, cum că ar fi cununat-o pe nepoata lui Voronin, dar a recunoscut că a participat la nunta acesteia. A confi rmat însă că este nașul se-cretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, despre care se știe că este un apropiat al președintelui PLDM, Vladimir Filat.

Amintim că în februarie 2013, ofi ţerii CNA au efectuat percheziţii în biroul acestuia, unde au

găsit peste 40 de mii de dolari, 1.500 de euro și aproape 25 de mii de lei. Bănăruc a declarat atunci că banii îi aparţin și provin de la nuntă și de la cu-metria fi icei sale.

Ziarul de Gardă scrie într-un articol că Chiril Ga-burici deţine o casă de lux în cartierul Telecentru al capitalei și este fondatorul a trei fi rme, cu afa-ceri în domeniul auto, agricol și telecomunicaţii. Partenerii de afaceri ai premierului deţin, la rân-dul lor, alte businessuri prospere, unele din ele co-nectate inclusiv cu compania Moldcell, condusă în perioada 2008-2012 de acesta.

Într-o investigaţie rise.md se menţionează că experţii imobiliari estimează imobilul de 152 mp. la șapte milioane de lei. Locuinţa este amplasa-tă pe un teren de șapte ari și a fost cumpărată în 2005 de la omul de afaceri turc și consulul onorifi c al Republicii Moldova în Turcia, Abdulhalim Ateș. Și Gaburici, și Ateș, au deţinut funcţii de conduce-re atât la Moldcell SA, cât și la operatorul azer de telefonie mobilă Azercell.

Noul premier, care a început să-și constituie echipa, a făcut deja și câteva numiri în acest sens. Astfel, la 20 februarie, Gaburici a numit-o în func-ţia de Consilier Principal de Stat pe Steluţa Andre-eva, cea care administrează două dintre cele trei afaceri ale șefului Executivului.

Deși această mișcare a provocat reacţii aprinse în presă și în mediul politic, trebuie să remarcăm că decizia respectivă se încadrează perfect în sti-lul de guvernare de la noi, unde copiii, fi nii, nașii și cumetrii demnitarilor ajung în cele mai înalte și

mai profi tabile funcţii. Cum să nu amintim aici că

ex-premierul Vladimir Filat l-a instalat în fruntea Serviciului Vamal pe Tudor Baliţchi, cel care i-a administrat anterior mai multe afaceri, inclusiv din România. Apoi, Guvernul con-dus de Filat l-a numit pe na-șul acestuia, Anatol Ghilaș, în funcţia de director general al Agenţiei Relaţii Funciare și Ca-dastru. În funcţia de președin-te al noului Parlament a fost înscăunat Andrian Candu, ni-meni altul decât fi nul liderului PD, Vladimir Plahotniuc. Și lista

ar putea continua, nepotismul fi ind la el acasă la toate nivelurile puterii.

Revenind la proaspătul consilier al premieru-lui Gaburici, menţionăm că, potrivit investigaţiei rise.md, Steluţa Andreeva, fi ica fostului director al ziarului guvernamental „Moldova Suverană” și al Editurii „Universul”, Constantin Andreev, admi-nistrează compania Green Property SRL, al cărei acţionar unic este Chiril Gaburici și pe care a fon-dat-o în septembrie 2014. Firma este specializată în domeniul agricol.

Tot Steluţa Andreeva conduce și a doua afacere a lui Chiril Gaburici, fi rma M-Docs SRL, fondată în decembrie 2013, la care Gaburici deţine 33% din capital. Parteneri de afaceri îi sunt Gheorghe Ni-colăescu, cu 34%, și Liliana Iliescu, sora lui Iurie Ciocan, președintele Comisiei Electorale Centrale, cu 33%.

Ar mai fi de spus că deputatul liberal Valeriu Munteanu i-a solicitat Comisiei Naţionale de Inte-gritate să verifi ce dacă nu există confl ict de inte-rese între prim-ministrul Chiril Gaburici și Steluţa Andreeva.

Ieri, Guvernul a recunoscut că Andreeva se afl ă în situaţie de incompatibilitate cu funcţia de Con-silier Principal de Stat. Biroul de presă al instituţiei a precizat într-un comunicat de presă că situaţia de incompatibilitate durează 30 de zile, perioadă în care aceasta urmează să decidă dacă îl va consi-lia pe Gaburici sau îi va administra afacerile.

Premierul a mai făcut și alte nominalizări în ulti-mele zile. Miercuri, 25 februarie, în cadrul ședinţei Guvernului, s-au făcut un șir de demiteri și numiri

în cadrul unor ministere și agenţii. Astfel, în func-ţia de secretar general adjunct al Guvernului a fost numit Leonid Bujor, consilier pentru educaţie în guvernele precedente, deoarece fostul secretar, Sergiu Palihovici, este acum ministru al Mediului.

Funcţia de director general al Agenţiei Naţiona-le pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) va fi ocu-pată de Iurie Carp, fost director adjunct la combi-natul „Franzeluţa”, după ce fostul șef al Agenţiei, Ion Sula, a ajuns ministru al Agriculturii.

Printre alte numiri se face remarcată și cea a lui Oleg Babenco, fost deputat comunist, trecut apoi la grupul lui Vadim Mișin, dar și rector al Universi-tăţii Slavone. El urma s-o înlocuiască pe Elena Be-leacova în funcţia de directorul general al Biroului Relaţii Interetnice. Întâmplător sau nu, dar tocmai la Universitatea Slavonă și-a luat Gaburici diplo-ma de studii superioare. Ieri însă, Babenco a de-pus o cerere la Cancelaria Guvernului prin care a solicitat demisia din funcţie, motivând că nu vrea să activeze într-un „mediu ostil”, printre „campanii de denigrare”.

În cadrul discursului său din Parlament, noul premier a promis să acţioneze ferm în mai multe domenii prioritare, cum ar fi : consolidarea statului de drept, eliminarea constrângerilor birocratice din calea businessului, lupta cu corupţia, eradica-rea sărăciei și altele. Frumoase deziderate (pe care și le-au propus și alţi foști premieri, inclusiv unii suspectaţi de acte de corupţie), dar grea misiune pentru un guvern rezultat din târgul unor oligarhi de la putere și pus să slujească interesele acestora.

Ioana FLOREA, FLUX

Mesajul lui Iohannis şi ce au înţeles politicienii de la Chişinău

Portret de grup al vechii-noii guvernări

27 FEBRUARIE 201544F L U XF L U X Economic

Accesul la subvenţii este extrem de limitat, modul de repartizare este discriminator, nu există norme și proceduri clare de implementare a politicilor de subvenţionare, se constată în studiul „Despre cum se pierd banii publici”, care monitorizează execu-tarea rapoartelor Curţii de Conturi după auditul efectuat la Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, lansat de Expert-Grup.

Curtea de Conturi a efectuat un au-dit al regularităţii utilizării banilor des-tinaţi susţinerii agricultorilor în 2010, iar în anul 2014 – altul. Deși procesul de subvenţionare a agriculturii a cu-noscut mai multe măsuri de reformă în ultimii ani, formularea vagă a măsu-rilor de subvenţionare, nerespectarea condiţiilor descrise de regulamentul de subvenţionare, competenţa limi-tată a funcţionarilor, dar și a benefi ci-arilor, au generat cheltuieli neregula-mentare de cel puţin 50 de milioane de lei, chiar dacă nu au fost cauzate pierderi sau prejudicii mari (ele nede-pășind 1,7 milioane de lei în 2013). În plus, dualitatea interpretării măsurilor și modul de calculare a subvenţiilor pune la îndoială acordarea a cel puţin 150 de milioane de lei.

Una din principalele constatări ale

Raportului Curţii de Conturi este că modul de repartizare a subvenţiilor este unul discriminator. Alocarea ine-chitabilă a resurselor fi nanciare are loc în linii mari din cauza formulei inco-recte de calcul a subvenţiilor, formu-lărilor vagi ale măsurilor de subvenţi-onare și nerespectării Regulamentului de acordare a acestora.

În felul acesta, mărimea subvenţiei este direct legată de perioada de de-punere a cererii și poate fi fi nanţată diferit în funcţie de măsura de subven-ţionare: pentru investiţiile în aceeași tehnică agricolă, mărimea subvenţiei poate fi diferită în cazul solicitării sub-venţiei în cadrul a două măsuri diferi-te. Ea poate fi diferită și pentru fi nan-ţarea în cadrul aceleiași măsuri.

În același timp, accesul la subvenţii rămâne limitat – doar 0,3% din pro-prietarii de pământ benefi ciază de acestea, iar până în prezent, nu a fost găsită o soluţie viabilă problemei in-formării benefi ciarilor la nivel local.

Procesul de pregătire și depunere a dosarelor este destul de complicat, iar Regulamentul prevede prezentarea unor documente a căror utilitate nu este clară.

„Lipsa procedurilor clare de depunere și recepţionare a dosarelor a condiţio-nat întârzierea înregistrării a peste 111 cereri de subvenţionare, în condiţiile în care suma oferită poate varia masiv în funcţie de data depunerii. Din acest

motiv, aceste întârzieri trezesc oarecare suspiciuni”, a declarat autorul studiului, Tatiana Savva, economist Expert-Grup.

Inconsistenţa criteriilor de eligibi-litate permite fi nanţarea utilajelor care nu fac parte neapărat din cel agricol. Astfel, dualitatea prevederilor regulamentului pot genera pierderi, iar riscul de a fi nanţa utilaj care nu are scop de producţie este și el unul mare, mai constată expertul.

Pe lângă lipsa normelor și procedu-rilor clare de implementare a politici-lor de subvenţionare, o serie de pro-

bleme apar din cauza nerespectării voluntare a Regulamentului existent.

Astfel, tratarea inechitabilă a ce-rerilor de fi nanţare, întârzierea înre-gistrării acestora, comportă riscul ca anumite măsuri să nu fi e fi nanţate sau să fi e fi nanţate într-o măsură mai mică. Voluntarismul funcţionarilor din cadrul subdiviziunilor teritoriale, lipsa procedurilor clare de depunere a do-sarelor și a cererilor creează premise pentru abuz în serviciu și utilizarea acestor lacune în scop personal de către angajaţii Agenţiei de Interven-

ţie și Plăţi pentru Agricultură (AIPA) în ceea ce privește calcularea subvenţiei la Măsura 1 (stimularea creditării pro-ducătorilor agricoli de către instituţiile fi nanciare). Raportul relevă că peste 52% din sumele acordate la această măsură (25 de milioane de lei din cei peste 48 de milioane) au fost alocaţi fără respectarea prevederilor acestui regulament.

Studiul mai atenţionează asupra faptului că măsurile de subvenţionare nu sunt racordate la politicile agricole. Subvenţionarea agriculturii ar trebui să contribuie la capitalizarea și spori-rea competitivităţii în sectorul agricol și asigurarea legăturii dintre acestea și dezvoltarea rurală: ocuparea popu-laţiei, menţinerea veniturilor fermelor de subzistenţă și trecerea acestora în categoria fermelor producătoare, dez-voltarea afacerilor micro și mici în spa-ţiul rural, migraţia populaţiei.

Însă și în 2013 subvenţionarea a avut loc în lipsa unor planuri multi-anuale, cu modifi carea direcţiilor de fi nanţare, a plafoanelor de subvenţio-nare și cotei investiţiei subvenţionate. Mai mult, nici Ministerul Agriculturii și nici AIPA nu argumentează modul de distribuire a resurselor fi nanciare pe măsuri sau de redistribuire între aces-tea, riscul fi ind ca Regulamentul să nu realizeze obiectivele declarate.

FLUX

Directorul Institutului Economic al Academiei Române: Din 1990 încoace, programul de guvernare a fost „Veniţi în România, garan-tăm SCLAVIA pe bani puţini”

Eternele discuţii despre economia naţională, interesul naţional, priorităţi naţionale etc. s-au învârtit invariabil, în jurul sintagmelor „investitori străini” și „integrare europeană”.

Fiecare privatizare, fi ecare lichidare sau con-cesionare a unui obiectiv economic s-a făcut în numele „interesului naţional”. Fiecare propunere legislativă ce mai punea o lopată de pământ pes-te economia României a fost adoptată în numele atragerii „providenţialilor” investitori străini.

Cu ce am rămas după 25 de ani de astfel de politici? Răspunsul este dur, tranșant, nefardat și este dat de directorul Institutului de Economie al Academiei Române, Prof. Dr. Constantin Ciutacu, într-un interviu din Formula AS:

„Treptat, România s-a transformat într-un pa-radis al multinaţionalelor care controlează in-dustria, agricultura, transporturile, construcţiile, comerţul, sectorul fi nanciar-bancar etc. și care își promovează reglementări legale în interes pro-priu. Românilor le-au rămas întreprinderile mici și mijlocii – de fapt, microîntreprinderile; dintre cele aproximativ 500.000 înregistrate, peste 200.000 nu au niciun angajat! Românii au astăzi liberta-tea să se ocupe de economia și afacerile de sub-zistenţă; astăzi, avem și industrie de subzistenţă, nu doar agricultură; și construcţii, și transporturi, și alte servicii de subzistenţă, pretinzând că acţi-onăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă și durabilă”.

Constantin Ciutacu despre cum Constantin Ciutacu despre cum s-au pierdut milioane de locuri de s-au pierdut milioane de locuri de

muncă în România:muncă în România:„De altfel, potrivit statisticii ofi ciale, după anul

2000, au fost exportate 50 de milioane de tone de „fi er vechi”, „deșeuri” de cupru, aluminiu și alte ne-feroase, în valoare de peste 10 miliarde de euro! Am exportat lemn brut în valoare de peste 8 mili-arde de euro și alte produse brute (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în România ar fi însem-nat crearea a milioane de locuri de muncă!”.

Constantin Ciutacu despre Constantin Ciutacu despre preţul plătit de România pentru preţul plătit de România pentru

integrarea în UE:integrarea în UE:„S-a anunţat, totodată, că sectoarele strategice

nu se vor privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Ban-ca Mondială și societăţile externe de consultanţă, care au dictat, și guvernele au promovat, contro-lul total, fără luptă și fără niciun câștig, asupra în-tregii economii. Practic, economia naţională a fost oferită fără nicio logică și fără a se spune cel puţin că este cadou sau pradă de război, celor care, chi-purile, au făcut lobby pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Nu mă poate convinge ni-meni pe mine că nu a fost totul pe bază de pro-gram, o teorie a conspiraţiei. UE a fost creată pe baza comunităţii economice a Cărbunelui și Oţe-lului. Deci, România nu putea să intre în grila euro-peană cu industria siderurgică de 14 milioane de tone de oţel. A trebuit lichidată și ca un „bonus” pentru admiterea în UE!”.

Constantin Ciutacu despre Constantin Ciutacu despre economic românesc la 25 de ani după economic românesc la 25 de ani după

momentul 1989:momentul 1989:„A dispărut întreg sectorul industriei de tex-

tile, confecţii, tricotaje (fi laturi, ţesătorii, fabrici de stofă și postavuri, întreprinderi de pielărie și încălţăminte, toate concepute într-un sistem inte-grat); a fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahăr, fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte și produse lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.); nu mai sunt majori-tatea fabricilor din industria lemnului și mobilei, din industria cimentului, a lacurilor și vopselelor, a medicamentelor, din sectorul construcţiilor de mașini, al exploatărilor miniere de feroase și neferoase, de cărbune etc.; s-au desfi inţat între-prinderile agricole de stat și cele de mecanizare a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole și, în general, marea majoritate a institutelor de cerce-tare-proiectare; au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fi nă, optică, automa-tizări etc. Baza naţională de soiuri de plante și rase de animale a fost pulverizată. România nu mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri, hi-brizi, de culturi cerealiere, plante tehnice, legume etc. A fost distrus aproape în totalitate sistemul de irigaţii, construit prin îndatorarea dureroasă de la Banca Mondială, pentru a cărei plată românii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate progra-

mele de combatere a eroziunii solului, de îndigu-iri și desecări, dar și cele de irigaţii în curs (canalul Siret-Dunăre sau București-Dunăre). Întreaga eco-nomie naţională a fost, pur și simplu, pulverizată și lăsată fără nicio logică structurală”.

Constantin Ciutacu despre declaraţia lui Constantin Ciutacu despre declaraţia lui Petre Roman că industria românească Petre Roman că industria românească era un „morman de fi er vechi” în 1989:era un „morman de fi er vechi” în 1989:”A fost cea mai nefericită declaraţie de politici-

an de după 1989, care ne urmărește până azi. Re-ferindu-se la industrie, că e de dat la fi er vechi, fos-tul prim-ministru dorea să spună lumii că întreaga economie a României comuniste nu merita doi bani. Ale cui interese le-a servit această etichetă?”

Constantin Ciutacu despre politica Constantin Ciutacu despre politica guvernelor din ultimii 25 de ani:guvernelor din ultimii 25 de ani:

„Zi de zi, guvernele și clasa politică s-au ocupat numai de protejarea așa-zișilor investitori strate-gici, prin scutirea de impozit pentru profi tul rein-vestit, și nu de promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din raţiuni de competi-tivitate. „Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini și vă menţineţi competitivitatea!”.

Acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fi ecare program de guvernare anunţat a fost un program de neguvernare”.

Constantin Ciutacu despre cum va arăta Constantin Ciutacu despre cum va arăta România peste 25 de ani:România peste 25 de ani:

„Dacă și în următoarele două decenii și jumă-tate guvernul nu va putea să cumpere, din banii proprii, de 1 milion de lei piramidon, vaccinuri sau aspirină din producţia internă, fără avizul FMI sau al Comisiei Europene, România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografi c”.

Constantin Ciutacu despre soluţia Constantin Ciutacu despre soluţia pentru salvarea economiei:pentru salvarea economiei:

„Nici după 25 de ani, clasa politică, veritabil detașament al legiunii străine, terminatorul Ro-mâniei moderne, nu a realizat importanţa unei reglementări prin care salariaţii să-și investească o parte din salariu în compania proprie. Întreaga economie putea fi salvată prin participarea fi nan-ciară a salariaţilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fi e scutite de impozite și contribuţii”.

Mihai ȘOMĂNESCU Sursa: activenews.ro

AVERTISMENT:

În viitorii 25 de ani, România va dispărea ca statÎn viitorii 25 de ani, România va dispărea ca stat

Doar 0,3 la sută din proprietarii de pământ au acces la subvenţii

27 FEBRUARIE 2015 55 F L U XF L U XExterne

Șeful Comitetului de Securitate și Apărare al Par-lamentului irakian, Hakem al-Zameli, a acuzat Statele Unite ale Americii că încalcă suveranita-tea Irakului și legea internaţională prin prelun-girea confl ictului cu Statul Islamic, informează Press TV, citat de activenews.

Al Zameli a interceptat documente ce dovedesc faptul că SUA și coaliţia ei au trimis ajutoare SI.

„Comitetul de Securitate și Apărare al Parlamentului irakian a interceptat fotografi i ce arată avioane britanice care s-au prăbușit în timp ce aduceau arme pentru Sta-tul Islamic”, a declarat Hakem al-Zameli

Ambasadorul SUA în Irak, Stewart Jones, a negat aces-te acuzaţii, afi rmând că sunt doar vorbe ce au drept scop crearea de tensiuni între coaliţia SUA și Bagdad.

Cu toate acestea, analiștii susţin că refuzul Statelor Unite de a coopera cu statele puternice din regiune, ce sunt cunoscute drept opozante ale Statului Islamic, do-vedește că Washingtonul nu este serios în privinţa era-dicării acestui grup. Mai mult, în lunile recente, din ce în ce mai multe ajutoare trimise de Statele Unite, inclusiv arme, au ajuns pe mâinile SI atât din Irak, cât și Siria.

Și controversatul istoric american Webster Tarpley afi rmă că Statele Unite au creat grupul terorist Stat Is-lamic în Irak și Siria, folosind combatanţii sunniţi ca „ar-mată secretă americană” pentru destabilizarea regiunii Orientul Mijlociu.

„Grupul terorist Stat Islamic este o armată secretă a Statelor Unite, iar liderul organizaţiei, Abu Bakr al-Ba-ghdadi, este un prieten apropiat al senatorului repu-blican american John McCain”, afi rmă Webster Tarpley, potrivit agenţiei de presă iraniană IRNA, citată de Me-diafax.

Webster Tarpley, un critic al administraţiilor ameri-cane care a enunţat ipoteze conspiraţioniste și în cazul atentatelor din 11 septembrie 2001, susţine că teroris-mul internaţional este permis de Statele Unite.

„Dacă ar vrea, Statele Unite ar putea opri orice conexi-une la Internet a grupului terorist Stat Islamic...”, adaugă istoricul american, afi rmând că orașul libian Derna, bom-bardat recent de Egipt după executarea de către teroriști a 21 de creștini, este „capitala mondială a terorismului”. „Deși este un oraș mic, din Derna au fost trimiși numeroși teroriști spre Irak și Siria”, argumentează Tarpley.

Fondurile folosite de grupul terorist Stat Islamic pro-vin din Arabia Saudită, un aliat strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, continuă Tarpley, conform agenţiei ruse Sputnik: „Dacă Statele Unite ar vrea într-adevăr să distrugă organizaţia teroristă SIIS, ar soma Arabia Saudi-tă să nu mai alimenteze cu armament teroriștii din Irak și Siria. În plus, Turcia ar putea distruge teroriștii din Si-ria vecină în doar câteva săptămâni dacă s-ar dori acest lucru”.

Teroristul Zacarias Moussaoui, condamnat la închisoa-re pe viaţă în Statele Unite pentru implicarea în atenta-tele din 11 septembrie 2001, a dezvăluit într-o instanţă din SUA, pe 3 februarie, că membri ai familiei regale din Arabia Saudită au oferit susţinere organizaţiei teroris-te Al-Qaida. Ambasada Arabiei Saudite la Washington a replicat, considerând că Moussaoui este un „criminal deranjat psihic”.

Istoricul și jurnalistul american Webster Tarpley, în vârstă de 68 de ani, s-a remarcat de-a lungul timpului prin critici la adresa administraţiilor Statelor Unite și prin enunţarea unor ipoteze conspiraţioniste. El este autorul cărţii „9/11 Synthetic Terror: Made in USA” („11 septembrie, Sinteza terorismului: fabricat în SUA”).

Grupul terorist sunnit Stat Islamic ocupă teritorii din Irak, Siria și Libia, unde a proclamat un „califat islamic”. O coaliţie internaţională formată din zeci de ţări și coordo-nată de Statele Unite a lansat raiduri aeriene împotriva organizaţiei teroriste care s-a remarcat prin decapitarea a zeci de ostatici, inclusiv americani, britanici și francezi.

FLUX

Un ofi cial irakian acuză SUA că ar ajuta Statul Islamic

OSCE:

Criza din Ucraina are un „efect dezastruos”

în Transnistria Criza din Ucraina are un „efect dezastruos” asupra soluţionării confl ictelor îngheţate din Transnistria și Caucaz, afi rmă președintele OSCE într-un raport prezen-tat Consiliului de Securitate al ONU, apreciind că Europa înfruntă cea mai gravă provo-care în domeniul securităţii de după Războiul Rece.

„Nu trebuie să ignorăm impactul devastator al crizei din Ucraina și din jurul ei asupra altor probleme de pe agenda OSCE, mai ales în confl ictele prelungi-te din (Republica) Moldova și Caucazul de Sud”, subliniază în raport ministrul sârb de Externe, Iviţa Dacici, președintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa, citat de agenţia rusă Tass, informează Me-diafax.

Dacici și-a exprimat regretul faţă de blocarea procesului de soluţionare a confl ictului transnistrean în ultima perioadă, în cadrul „formatului 5+2”, care include reprezentanţi ai Republicii Moldova și Transnistriei, mediatori din partea OSCE, Rusiei și Ucrainei și observatori din partea Statelor Unite și Uni-unii Europene (UE).

Formarea unui nou guvern în Republica Moldova va contribui, în opinia sa, la reluarea negocierilor.

„Primul pas trebuie să fi e reluarea întâlnirilor formale în formatul 5+2 în acest an. Trebuie să găsim voinţă politică să repornim procesul și să facem progrese tangibile. Asta va fi în benefi ciul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a îndemnat șeful diplomaţiei sârbe.

Dacici și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea „profundă” faţă de situaţia din Nagorno-Karabah, re-ferindu-se la o „agravare” a situaţiei în regiune și la o „încetinire” a procesului politic. Președintele OSCE și-a exprimat, totodată, susţinerea faţă de efortu-rile Grupului de la Minsk în vederea organizării unor reuniuni la nivel înalt și căutării unei soluţii la acest confl ict îngheţat.

FLUX

Urmare din pag. 1China a devansat Statele Unite și

este acum cea mai mare economie din lume după criteriul parităţii puterii de cumpărare, conform datelor FMI. De asemenea, China este în plin proces de dezvoltare a capacităţii militare și, în mod similar altor mari puteri emer-gente de-a lungul istoriei, caută să devină o putere dominantă pe conti-nentul asiatic.

Economia rusă este în plină criză din cauza colapsului preţului ţiţeiului și a sancţiunilor impuse de Occident, iar Ban-ca Mondială estimează că PIB-ul Rusiei se va contracta cu 2,9% în 2015. BERD prognozează că economia rusă se va contracta cu aproximativ 5% în acest an.

Pentru a se proteja de un eventu-al dezastru economic, guvernul de la Kremlin își îndreaptă atenţia către piaţa asiatică pentru a obţine fonduri, pentru a-și vinde resursele naturale și pentru a stabili noi contracte militare. Spre exemplu, în mai 2014, Moscova și Beijing au semnat un contract de 400 de miliarde de dolari pentru li-vrarea de gaze naturale către China, iar în noiembrie 2014, a fost încheiat un alt acord pentru livrare de gaze. În septembrie 2014, ministrul american al Apărării de atunci, Chuck Hagel, a afi rmat că Rusia împreună cu China colaborează pentru dezvoltarea unor noi sisteme de armament. Relaţiile co-merciale dintre Rusia și China ar putea

crește, în 2015, până la 100 de miliar-de de dolari, cu 10 miliarde de dolari în plus faţă de anul trecut.

Pactul faustianLogica acestor relaţii bilaterale

este elementară: China are nevoie de resursele pe care Rusia le deţine, iar Rusia are nevoie de pieţe de desface-re, investiţii străine și capital, pe care China le are.

De asemenea, chinezii nu doresc ca Marea Chinei de Sud să fi e dominată de americani, iar Rusia nu dorește ca Europa și Statele Unite să penetreze ceea ce Moscova consideră „sfera sa de infl uenţă“. Pe scurt, niciuna dintre cele două ţări nu dorește să coexiste într-o lume dominată de americani, iar acest principiu le apropie.

Cu toate acestea, China și Rusia sunt rivali geopolitici, chiar dacă pentru ruși legăturile cu chinezii reprezin-tă un pact faustian. Pe termen scurt, Rusia câștigă din vânzarea de petrol, gaze naturale și alte resurse naturale către chinezi. Pe de altă parte, pe ter-men lung, această colaborare întăreș-te ascensiunea Chinei, care pare pre-destinată să fi e competitorul Rusiei.

Politica realităţiiLiderii europeni sunt alarmaţi pe

bună dreptate de situaţia din Ucrai-

na: numărul victimelor crește de la o zi la alta, iar economia ucraineană este în pragul colapsului. O soluţie trebuie găsită cât mai curând posibil. La Washington sunt discuţii aprinse referitoare la „spaţiul post-sovietic“ (fostele republici ale Uniunii Sovieti-ce care și-au câștigat independenţa după căderea cortinei de fi er). Auto-rităţile americane și europene trebu-ie să își aducă aminte că spaţiul post sovietic este același cu spaţiul pre-so-vietic, adică imperiul Ţarist Rus. Rușii încă se consideră puterea dominantă într-o zonă în care cultura și tradiţii-le dau naștere unui interes deosebit din partea acestora. În pofi da acuza-ţiilor rezonabile la adresa acţiunilor

rusești, negocierile cu ofi cialii ruși ar trebui să continue.

Pe termen lung, Statele Unite trebu-ie să anticipeze cum să fi e o superpute-re triangulară. Majoritatea strategilor americani sunt de acord că nu Rusia, ci China reprezintă cea mai mare provo-care geopolitică a secolului 21 pentru Washington, iar bazele gândirii strate-gice arată că Rusia reprezintă o contra-greutate pentru ascensiunea Chinei.

Pentru moment însă, politicile euro-pene și americane împing Rusia direct în braţele deschise ale Chinei, o eroare geopolitică care, dacă nu va fi îndrep-tată, va face din China câștigătorul in-voluntar al acestei lupte.

Sursa: Ziarul Financiar

Din noul război rece dintre Vest şi Rusia, Din noul război rece dintre Vest şi Rusia, principalul câştigător va fi China?principalul câştigător va fi China?

27 FEBRUARIE 201566F L U XF L U X Cultur=

Clădirea fostei şcoli primare a societăţii de ajutor reciproc al

personalului secundar din magazine

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Cojocarilor, 9.

Este sediul școlii primare pentru băieţi, in-augurată în 1898, dislocată în propriul imobil la această adresă. Școala era destinată pen-tru instruirea copiilor, băieţilor, membrilor societăţii de ajutor reciproc al personalului secundar din magazine. În 1940, proprietar al imobilului era funcţionarul comercial Ghi-nis.

Este o clădire cu două etaje, construită pe un plan trapezoidal, care a folosit particulari-tăţile confi guraţiei terenului, aliniată cu faţa-da lungă la linia roșie a străzii Octavian Goga, formând un front comun cu clădirile vecine. Planimetria este specifi că pentru o clădire cu destinaţie civilă sau industrială. Etajul este ridicat numai asupra porţiunii aliniate la strada Octavian Goga, repetând parţial pla-nimetria parterului din această parte, alcătu-it din câteva săli mari. Legătura dintre încă-peri este în anfi ladă circulară la parter și prin coridor la etaj, în corespundere cu procesul de instruire. Lateral, alipite de proprietatea vecină, se afl ă două încăperi fără iluminare naturală, care serveau vestibul pentru comu-nicarea cu strada.

Faţada principală, orientată spre strada Octavian Goga, avea o compoziţie asime-trică, cu șapte axe, șase goluri de ferestre și unul, amplasat lateral, într-un rezalit, al intră-rii (azi astupat). Structura planimetrică este scoasă în evidenţă în exterior prin lesene în bosaje orizontale. Ferestrele sunt rectangu-lare la parter, cu ancadramente sub forma baghetelor, și în segment de cerc la etaj, cu ancadramente late în partea superioară. Cor-nișă, brâul între niveluri și lesenele cu bosaje orizontale sunt singurele detalii arhitectura-le ale faţadei austere.

Sursa: monument.sit.md

11.VII.199511.VII.1995Îmi zic ca la cenaclul „Perpetuum” de la

Biblioteca „Transilvania” să lansăm cartea lui Serafi m Saka „Basarabia în Gulag”. Îi te-

lefonez autorului, care acceptă ideea: con-

venim pentru joi, 20 iulie. Bu-u-n… Spre

încheierea discuţiei, Serafi m mă întreabă

dacă am văzut revista „Luceafărul”. Da, am

văzut-o.

– Cum iese? Eu vorbesc, dar te publică pe

dumneata. Nu că aș avea ceva cu dumnea-

ta, zic și eu, ca un exemplu.

– Păi, eu nu am vorbit, dar am dat un text, am scris, adică. Am fost solicitat.

– Dar de ce nu m-a solicitat pe mine? Nu

că aș avea ceva împotriva dumitale, dar…– Nu știu de ce nu te-au solicitat.– Păi, pricep eu cum se face și „Luceafărul”.

– Eu unul nu prea știu cum…Cam asta a fost mica ciocnire din cauza

orgoliului prost mascat al colegului, dar în-

ţelegerea cu lansarea rămâne în vigoare.

Trec pe la maestrul Glebus Sainciuc. Aleg

din mape mari materiale și poze pentru un număr al „Caietelor de cultură”, pe care vrem să i-l consacrăm. Spinei m-a stimulat cu promisiunea că pentru selecţie-regie îmi

oferă suta de lei (deja convertibili de 3-4

zile) prutonistreni.

13.VII.199513.VII.1995Ieri, la Muzeul Naţional de Arte Plastice a

fost vernisată expoziţia lui Aurel David, care pe 28 iulie ar fi împlinit 60 de ani. Prima ex-

poziţie personală din viaţa (și moartea) lui

David! Vorbea cine vorbea, chemat și ne-

chemat, debitând mărturisiri în doi peri, dar

eu auzeam, ca într-o surdină de mister, vo-

cea pictorului. Și abia când M. Cimpoi amin-

tește de faptul că „colegul nostru Leo But-

naru a realizat un interviu cu Aurel David

etc.”, îmi străfulgeră conștiinţa identifi carea frapantei, extraordinarei coincidenţe! – acel interviu a avut loc exact la 12 iulie, cu 11 ani în urmă, dată la care, ieri, a fost inaugura-tă expoziţia – prima personală a lui Aurel David. Acel 12 iulie 1984 este scris, ca ele-ment din autograf, pe stampa „Eminescu-Arbore” (botezată astfel de mine, atunci, în acea zi, lucru atestat de acel interviu) pe care David mi-a dăruit-o după convorbirea noastră.

Era expus și acel tablou, botezat „Stăpâ-nul”, cu piciul în pielea goală la o poartă de curte ţărănească, lucrare ce-i aparţine lui Spiridon Vangheli. Acesta fabulase o isto-rie a ei, care diferă oarecum de ceea ce-mi povestise Aurel. Pictorul i-o ceruse lui Van-gheli, să o expună undeva. Vangheli însă, din teama că pânza ar putea să nu revină în casa lui, căută fel de fel de motive, pentru ca să n-o cedeze. Soţia sa chiar o ascunsese pe undeva. În fi ne, după lungi tratative și asigurări de intenţii curate, David obţinuse lucrarea, însă aceasta a fost… refuzată de consiliul de la Ministerul Culturii și nu mai apăruse în expoziţie. Deh! Câte i-au tot fost refuzate lui Aurel David…

20.VII.199520.VII.1995Un orgoliu vizual (al meu…): Emisiunea

„Simpozion” (TVR) consacrată dlui Adrian Marino. Mărturisirile maestrului, uneori ilustrate cu imagini din biblioteca sa. La un moment dat, pe o masă este prinsă în obiec-tiv cartea mea (și-a altora; e de interviuri cu personalităţi ale literaturii române) „Spune-rea de sine”. Probabil, colega Lucia Negoiţă o fi poposit în casa distinsului literat nu cu mult după ce fusesem invitaţi și noi acolo, cu Cimpoi și Suceveanu. În fi ne, trebuie să alcătuiesc chestionarul pentru dialogul nostru. Iar azi, în „LA”, e publicat dialogul cu Adam Puslojić.

La cenaclul „Perpetuum” – lansarea volu-mului „Basarabia în Gulag” de Serafi m Saka și convorbitorii săi.

Acum o săptămână, am perceput „cote”

de la Leonida Lari – 20 de dolari pentru ea și

Grigore Vieru – cotizaţii pentru PEN-Centru,

în caz contrar, i-am spus colegei, se va pune

problema excluderii voastre. (Glumind, fi -

rește, dar și cu o doză de adevăr.)

22.VII.199522.VII.1995Mai atenuăm din orgoliul „declanșat”

alaltăieri, la miezul nopţii, sau, poate, nu-

anţăm această deșertăciune infi mă?… Dar

se făcu că ieri, pe când ieșeam din clădirea

US, afl u că unii colegi au văz acut, atent: Nic.

Spătaru (era împreună cu Arc. Suceveanu)

zice: „Aţi văzut aseară? Într-o emisiune cu

Adrian Marino s-a dat și cartea dumitale…”.

He! S-a întâmplat să văd. Mai greu ar fi să

răspunzi la întrebarea, dacă distinsul her-

meneut a și citit câte ceva din ea. Presupun

însă că a frunzărit-o, culegând câte o frază-

două din mărturisirile unor personalităţi de

care îl leagă diverse interese, dezinteresări,

polemici etc.

Logic chibzuind, orgoliul ar trebui să fi e

și declanșator, și conţinător de plăcere, pe

care un ins sau altul și-o poate autopro-

duce/ cauza. Dar iarăși chibzuind, orgoliul,

chiar prin strania plăcere pe care o conţi-

ne, nu încântă, ci… încruntă; nu destinde,

ci concentrează/ crispează/ schimonosește

sentimentele bucuriei, satisfacerii etc.

Parcă nu sunt dintre cârcotașii care pre-

tind despăgubiri de la propriul destin, dar

încerc – se întâmplă – unele autotestări și

elucidări de situaţii. Astăzi mi-am zis ceea

ce scriu aici, – că, uneori, și din vina mea,

dar nici pe departe doar din acest motiv,

succesul și accentul favorabil de notorieta-

te ba mi-au scăpat, ba mi-au fost „sustrase”,

ba calomniate, reîntoarse adică în negativul

imaginii lor. O! dar adevărat este: caracterul

meu, uneori insuportabil, s-a autofl agelat

destul, cauzându-și pierderi considerabile

de… consideraţie… Dar oare e cazul să mă

iau la… auto-palme? Sau e mai bine să reci-

tesc „O palmă dată gustului public” a futu-

riștilor ruși?

Leo BUTNARU

ORGOLIUL NU ÎNCÂNTĂ, CI… ÎNCRUNTĂ(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Militanţii din orga-nizaţia teroristă Stat Islamic (SI) au devalizat bibliotecile din orașul Mosul afl at în nordul Irakului și au ars mii de cărţi rare și manuscri-se valoroase, potrivit unor informaţii care vorbesc despre distru-gerea a peste 100.000 de documente.

Informaţiile iniţiale spuneau că aproximativ 8.000 de cărţi au fost distruse de acest grup extremist, relatează independent.co.uk. Ul-terior, Elijah J. Magnier, șeful de-

partamentului de corespondenţi ai cotidianului Al Rai, a dezvăluit pentru The Independent că re-prezentanţii Bibliotecii Publice din Mosul au raportat că 112.709 cărţi și manuscrise, dintre care unele se afl au pe lista de docu-mente rare protejate de UNESCO, au fost distruse de SI.

Ghanim al-Ta’an, directorul Bi-bliotecii Publice din Mosul, spune că extremiștii SI au demolat clădi-rea bibliotecii folosind dispoziti-ve explozive.

„Oamenii au încercat să îi oprească pe membrii acestui grup terorist să ardă biblioteca, dar au eșuat”, a declarat o sursă locală pentru IraqiNews.com.

Potrivit altor informaţii apărute în presa regională, militanţii SI au pă-truns la început în biblioteca din Mosul și au făcut un „rug” uriaș în holul princi-pal din cărţi și texte știinţifi ce, în faţa privirilor îngrozite ale studenţilor.

Printre documen-tele care au fost arse se afl ă o colecţie

rară de ziare irakiene de la începutul secolului al XX-lea, hărţi, cărţi și co-lecţii rare de documente din perioada I m p e r i u l u i Otoman.

Un profesor de istorie de la Universitatea din Mosul spu-ne că extremiștii islamiști au început să distrugă biblioteca – înfiinţată în 1921 și devenită un simbol al renașterii statului irakian modern – la începutul acestei luni.

El spune că militanţii SI au pro-vocat pagube substanţiale și în Biblioteca musulmanilor suniţi, în biblioteca veche de 265 de ani a Bisericii Latine a fraţilor domini-cani și la Biblioteca Muzeului din Mosul.

Potrivit altor informaţii, este posibil ca militanţii SI să nu fi distrus toate cărţile pe care le-au confi scat, deoarece anumiţi locu-itori din Mosul au povestit presei locale că au văzut multe camioa-ne cu plăcuţe de înmatriculare

siriene, încărcate cu documente și cărţi, părăsind orașul pe timpul nopţii.

Ei afi rmă că aproximativ 2.000 de cărţi – inclusiv cărţi de povești pentru copii, dar și de poezie, fi -losofi e, sport, sănătate, cultură și știinţă – au fost încărcate în șase camioane.

În 2003, în timpul celei de-a doua ofensive americane în Irak, Biblioteca Publică din Mosul a fost distrusă. Multe dintre volu-mele ei preţioase au dispărut, dar eforturile depuse de localnici – care au salvat multe cărţi de va-loare ascunzându-le în casele lor – și banii donaţi de familiile bo-gate, cu care au fost răscumpăra-te cărţile furate, au salvat această bibliotecă.

Sursa: mediafax.ro

Organizaţia teroristă Stat Islamic a ars mii de cărţi şi manuscrise rare din bibliotecile din Mosul

27 FEBRUARIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 148TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 2 MARTIE LUNI, 2 MARTIE 06: 00 Serial: Dragoste de viață

(r) 07: 00 Dezvăluiri din lumea

telenovelelor (r) 08: 00 O seară perfectă (r) 09: 00 Teleshopping

09: 15 Serial: Regina inimilor (r) 10: 15 Teleshopping 10: 30

Serial: Regina inimilor (r) 11: 30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13: 30

Teleshopping 13: 45 Muzica de Acasă 14: 15 Serial: Înger sălbatic

16: 15 Serial: Tanar si nelinistit, ep.4959 17: 05 Serial: Las Bravo

18: 00 O seară perfectă 19: 00 Serial: Puterea destinului 20: 15

Serial: Îngeri păzitori 22: 15 Serial: Dragoste de viață 23: 15

Serial: Terra nostra 00: 15 O seară perfectă (r) 01: 15 Muzica de

Acasă 03: 15 O seară perfectă (r) 04: 15 Acasă în bucătărie (r)

05: 15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 3 MARTIE MARŢI, 3 MARTIE 06: 00 Serial: Dragoste de viață (r) 07: 00 Serial: Tanar si nelinistit

(r) 08: 00 O seară perfectă (r) 09: 00 Teleshopping 09: 15 Serial:

Trandafi rul negru (r) 10: 15 Teleshopping 10: 30 Serial: Puterea

destinului (r) 11: 30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13: 30 Teleshopping

13: 45 Muzica de Acasă 14: 15 Serial: Înger sălbatic 16: 15 Serial:

Tanar si nelinistit, ep.4960 17: 05 Serial: Las Bravo 18: 00 O

seară perfectă 19: 00 Serial: Puterea destinului 20: 15 Serial:

Îngeri păzitori 22: 15 Serial: Dragoste de viață 23: 15 Serial:

Terra nostra 00: 15 O seară perfectă (r) 01: 15 Muzica de Acasă

03: 15 O seară perfectă (r) 04: 15 Acasă în bucătărie (r) 05: 15

Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 4 MARTIEMIERCURI, 4 MARTIE 06: 00 Serial: Dragoste de viață (r) 07: 00 Serial: Tanar si nelinistit











JOI, 5 MARTIE JOI, 5 MARTIE 06: 00 Serial: Dragoste de viață (r) 07: 00 Serial: Tanar si nelinistit











VINERI, 6 MARTIE VINERI, 6 MARTIE 06: 00 Serial: Dragoste de viață (r) 07: 00 Serial: Tanar si nelinistit











SÂMBĂTĂ, 7 MARTIESÂMBĂTĂ, 7 MARTIE 06: 00 Serial: Dragoste de viață (r) 07: 00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 07: 45 O seară perfectă (r) 08: 45 Muzica de Acasă 09: 00 Tele-

shopping 09: 15 Serial: Trandafi rul negru (r) 10: 15 Teleshopping

10: 30 Serial: Puterea destinului (r) 11: 30 Serial: Îngeri păzitori

(r) 13: 30 Teleshopping 13: 45 Muzica de Acasă 14: 15 Serial:

Înger sălbatic 16: 15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.11,

an 2 17: 05 Serial: Las Bravo 18: 00 Serial: Regina inimilor 20:

15 Serial: Îngeri păzitori 22: 15 Serial: Dragoste de viață 23: 15

Serial: Teen Mom, ep.107, sezon 1 00: 15 O seară perfectă (r)

01: 15 Muzica de Acasă 03: 15 O seară perfectă (r) 04: 15 Acasă

în bucătărie (r) 05: 15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 8 MARTIEDUMINICĂ, 8 MARTIE 05: 45 Serial: Dragoste de viață 06: 45 Dezvăluiri din lumea

telenovelelor (r) 07: 45 O seară perfectă (r) 08: 45 Muzica de

Acasă 09: 00 Teleshopping 09: 15 Serial: Regina inimilor (r) 10:

15 Teleshopping 10: 30 Serial: Regina inimilor (r) 11: 30 Serial:

Îngeri păzitori (r) 13: 30 Teleshopping 13: 45 Muzica de Acasă

14: 15 Serial: Înger sălbatic 16: 15 Dezvăluiri din lumea teleno-

velelor ep.12, an 2 17: 05 Serial: Las Bravo 18: 00 Serial: Regina

inimilor 20: 15 Serial: Îngeri păzitori 22: 15 Serial: Dragoste de

viață 23: 15 Serial: Teen Mom, ep.108, sezon 1 00: 15 O seară

perfectă (r) 01: 15 Muzica de Acasă 03: 15 O seară perfectă

(r) 04: 15 Acasă în bucătărie (r) 05: 15 Doamne de poveste (r)

LUNI, 2 MARTIELUNI, 2 MARTIE6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45,

22.05 Program pentru minoritățile naționale. 10.15 Știință și ino-

vare. 10.50 Documentar. „Războiul de pe Nistru”. 11.55, 17.55, 4.35

Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur

și simplu. 13.10, 2.25 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 Profi l de savant.

Tudor Lupașcu. 14.15 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”.

15.05 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 15.30

Documentar. „Animale în pericol”. 16.00 Art-club (rus). 16.30 Carta

drepturilor. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente

economice. 20.25 În premieră. Documentar. „Masacrul de la Tighi-

na”. Regizor Ion Bujor. 21.25 Portrete în timp. Femei distinse. 22.40

Săptămâna sportivă. 23.25 Documentar. „360 grade GEO: Farul

breton și albinele negre”. 0.00 Film. „BLESTEMUL FLORII DE AUR”

(China, 2006). 2.10 Cinemateca universală. 3.15 „Șuie Paparude”.

Muzică rock. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 3 MARTIEMARŢI, 3 MARTIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 22.00 ȘTIRI (rus).

9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate. „Sandocan”.

17.45, 3.50 Pur și simplu. 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și omenie.

Program muzical. 22.05 Program pentru minoritățile naționale.

22.40 Documentar. „Războiul de pe Nistru”. 23.40 Film. „VREMURI

SCHIMB+TOARE” (Franța, 2006). 1.15 Săptămâna sportivă. 2.00

Film. „BLESTEMUL FLORII DE AUR” (China, 2006). 5.30 Documentar.

„Masacrul de la Tighina”.

MIERCURI, 4 MARTIE MIERCURI, 4 MARTIE 6.05, 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 6.30 A fost odată...

Gheorghe Siminel. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00,

7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus).

9.45, 22.05 Program pentru minoritățile naționale. 10.15 Natura

în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 „Grigore Vieru - poet al

neamului”. Spectacol. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Svitanok. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25,

1.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Medalion muzical.

Sofi a Vicoveanca. 22.40 „Mărțișor 2015”. Ansamblul Orchestrei

Televiziunii Naționale din China. 5.30 Accente economice.

JOI, 5 MARTIE JOI, 5 MARTIE 6.05 Svitanok. 6.40 Profi l de savant. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35

Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00,

17.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45,

22.05 Program pentru minoritățile naționale. 10.15 Din folclorul

internațional. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 „Strigat-

am către tine”. Spectacol muzical-literar. 15.55 Părinți și copii. 16.30

Unda Bugeacului. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55,

2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-lot „5” din „35”. 21.25 Reporter

de gardă. 22.40 Gala Premiilor Ministerului Culturii pentru anul

2014. 0.30 Film. „LEONE” (Italia). Episodul 1. 5.30 Art-club (rus).

VINERI, 6 MARTIEVINERI, 6 MARTIE 6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00

ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate.

„Sandocan”. 9.45, 23.05 Program pentru minoritățile naționale.

10.15 Dor. Program muzical. 10.45 Tezaur. 11.00, 2.55 Moldova în

direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”.

14.05 Documentar. „La drum”. 14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring

Star. Concurs muzical. 16.30 ARTelier. In memoriam. Dumitru

Fusu. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Bună seara!”

Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.40 Fii tânăr! 23.25

„Mărțișor 2015”. Orchestra Simfonică din Israel. 1.00 Aniversări.

Petru Cărare. 5.35 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 7 MARTIE SÂMBĂTĂ, 7 MARTIE 6.05 Documentar. „O președintă pentru America”. 7.05 Documen-

tar pentru copii. „Să devii o stea”. 8.00 Bună dimineața de weekend!

Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Videoteca

copiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 „Mărțișorul copiilor”.

13.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.25 Chișinăul de ieri și de azi.

13.40 „Unica”. Adrian Ursu. Concert. 16.10 Miniserial. „SÂNGELE

ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 În ritm de dans.

17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție.

22.20 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). Episodul 1. 0.00 Fii

tânăr! 0.45 Prietenii muzicii. 1.55 ARTelier. 2.25 Film. „LEONE”

(Italia). Episodul 1. 4.30 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu.

DUMINICĂ, 8 MARTIE DUMINICĂ, 8 MARTIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO:

Guadelupa, cel mai bun rom din lume”. 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring

Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie.

12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00,

21.00 ȘTIRI. 13.15 „Mai de taină ca misterul doar femeia poate

fi ...”. Spectacol muzical dedicat femeilor. 14.00 Baștina. Magazin

agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Te iubesc”. Natalia Barbu. Concert.

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 la noi în sat. 18.40

Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 În lumea asta sunt femei... 21.25, 5.30 Identitate

Basarabia. 22.20 „Marțișor-2015”. „Esse-Quintet” (Rusia) și „Con-

certino-Band” (Moldova). 23.50 Aniversări 0.40 Erudit-cafe. 1.25

Radioabonament muzical. 2.30 Documentar. „O președintă pentru

America”. 3.25 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

LUNI, 2 MARTIELUNI, 2 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doc-

tore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță

(r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15

Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de

aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New

York ep.11, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.20, an 2 01:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30

Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 3 MARTIE MARŢI, 3 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru,

scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt

celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: CSI: New York ep.12, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.21,

an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară

perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 4 MARTIE MIERCURI, 4 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-








an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară

perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 5 MARTIE JOI, 5 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-








an 2 (ultimul episod) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune

muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară

perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 6 MARTIEVINERI, 6 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-





PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Pro-

funzime cu Lorena Bogza 22:00 Sunt celebru, scoate-mă de aici!

00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă

(r) 01:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:00 Fabricat în

Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 7 MARTIE SÂMBĂTĂ, 7 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45

Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Sunt celebru, scoate-mă de

aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 În Pro-

funzime cu Lorena Bogza (r) 15:00 Film: Evoluție 17:00 Film:

Excursie cu surprize 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu

Speranța State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:45

Film: Distracţie cu Dick și Jane 01:00 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova –

emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 8 MARTIE DUMINICĂ, 8 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Sunt celebru, scoate-mă

de aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo

Tv 14:15 Film: Excursie cu surprize (r) 16:15 Film: Blonda de la

drept 2 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă

de aici! 22:45 Film: Cabina telefonică 00:15 Știrile ProTv cu

Speranța State (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în

Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15

Știrile ProTv cu Speranța State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 2 МАРТА2 МАРТА

05:00 Телеканал „Доброе утро”

07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00

„Жди меня” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Господа-товарищи”.

Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20

„Вечерний Ургант” 00:50 „Познер” 01:45 Ночные новости

ВТОРНИК, 3 МАРТАВТОРНИК, 3 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:15 Новости 12:30 „Господа-товарищи”. Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 „Мужское / Женское” 17:05 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20

Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:45 „Время” 22:20 „Господа-товарищи”. Многосерийный

фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55

Ночные новости 01:10 „Структура момента”

СРЕДА, 4 МАРТАСРЕДА, 4 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele











Ночные новости 01:10 „Политика” 02:05 „Наедине со всеми”

ЧЕТВЕРГ, 5 МАРТАЧЕТВЕРГ, 5 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele











Ночные новости 01:10 „На ночь глядя”

ПЯТНИЦА, 6 МАРТА ПЯТНИЦА, 6 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele





15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости

(с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес”.

Праздничный выпуск 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”

22:15 „ДОстояние Республики” 00:35 „Primele știri” (rus) 00:45

„Вечерний Ургант” 01:30 Премьера. Доминик Купер в фильме

„Флеминг” 03:00 Полина Кутепова, Валерий Николаев в

фильме „Настя” 04:20 „Мужское / Женское”

СУББОТА, 7 МАРТАСУББОТА, 7 МАРТА 06:00 Новости 06:15 Остросюжетный фильм „В полосе прибоя”

09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Чего хотят

женщины” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

„Идеальный ремонт” 13:15 „Теория заговора” 14:10 Александр

Домогаров, Елена Дробышева в многосерийном фильме „Моя

вторая половинка” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:35 „Моя вторая половинка”. Продолжение

18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:30 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым

19:40 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Танцуй!” 00:00 Андрей Миронов

в комедии „Невероятные приключения итальянцев в России”

01:40 Жерар Ланвен в фильме „Секреты государства”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 МАРТА ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 МАРТА 06:00 Новости 06:10 Ирина Купченко, Александр Збруев в

фильме „Одинокая женщина желает познакомиться” 08:30

Елена Проклова, Андрей Миронов в комедии „Будьте моим

мужем” 10:00 Новости 10:10 Teleshopping 10:25 Дмитрий

Харатьян в фильме „Розыгрыш” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:20 Кино в цвете. „Весна на Заречной улице” 13:55

„Песни для любимых” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:20 Андрей Миронов, Евгений Жариков,

Наталья Фатеева, Наталья Кустинская в фильме „Три плюс

два” 16:45 Ирина Муравьева в комедии „Самая обаятельная

и привлекательная” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 „Я боюсь, что

меня разлюбят. Андрей Миронов” 19:00 „Replica” 19:50 Вера

Алентова, Алексей Баталов в фильме „Москва слезам не верит”.

1-я серия 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 „Время” 22:00

Вера Алентова, Алексей Баталов в фильме „Москва слезам

не верит”. 2-я серия 23:30 Премьера. „Легенды „Ретро FM”

01:20 Элизабет Тейлор, Ричард Бартон в фильме „Клеопатра”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 2 МАРТА ПОНЕДЕЛЬНИК, 2 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineței. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri.

11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15

Бывших не бывает. Боевик. Россия 2013 13:00 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда

с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 17:00

Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:40 27 свадеб. Комедия. США 2008 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 27 свадеб.

Комедия. США 2008 02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом

Астаховым. 03:55 Știrile dimineței. 05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 3 МАРТАВТОРНИК, 3 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineței. 09:00 Друзья. Комедия.









20:40 Перевозчик. Боевик. Франция, США 2002 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30

Перевозчик. Боевик. Франция, США 2002 02:35 Știri. 03:05

Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Știrile dimineței. 05:40

Дело Астахова.

СРЕДА, 4 МАРТА СРЕДА, 4 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineței. 09:00 Друзья. Комедия.









20:40 Перевозчик 2. Боевик. Франция, США 2005 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30

Перевозчик 2. Боевик. Франция, США 2005 02:35 Știri. 03:05



ЧЕТВЕРГ, 5 МАРТАЧЕТВЕРГ, 5 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineței. 09:00 Друзья. Комедия.









20:40 Маленькая мисс Счастье. Комедия. США 2004 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005

00:30 Маленькая мисс Счастье. Комедия. США 2004 02:35 Știri.

03:05 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Știrile dimineței.

05:40 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 6 МАРТА ПЯТНИЦА, 6 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineței. 09:00 Друзья. Комедия.


11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011

12:15 Откровенный разговор. 13:00 Дело Астахова. 14:00

Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15

Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив.

США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив.

США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Люди

Икс 2. Фантастика. Канада, США 2003 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 Откровенный

разговор. 01:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:30 Știri. 03:00



СУББОТА, 7 МАРТАСУББОТА, 7 МАРТА 6:30 Новости. 7:00 Бывших не бывает. Боевик. Россия 2013

9:00 „Autostrada”. 10:00 Откровенный разговор. 10:50 Друзья.

Комедия. США 1996 13:10 Обмани меня. Детектив. США 2009

14:00 Новости. 14:30 Обмани меня. Детектив. США 2009 17:00

Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 17:45 Люди Икс

2. Фантастика. Канада, США 2003 20:00 Новости. 20:35 Гарфилд

2: История двух кошечек. Семейная комедия. США 2006 22:10

„Autostrada”. 23:00 Știri. 23:35 Мост. Детектив. Швеция 2011

00:45 Știri. 1:15 Откровенный разговор. 2:05 „Autostrada”. 2:55

Новости. 3:45 Откровенный разговор. 5:25 Мост. Детектив.

Швеция 2011

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 МАРТА ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 МАРТА 6:30 Știri. 7:00 Бывших не бывает. Боевик. Россия 2013 9:00

Magazin UEFA Champions League. 9:30 Откровенный разговор.

11:05 Друзья. Комедия. США 1996 13:25 Кости. Детектив.

США 2005 14:00 Новости. 14:30 Кости. Детектив. США 2005

(продолжение) 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005

(продолжение) 18:25 Гарфилд 2: История двух кошечек.

Семейная комедия. США 2006 20:00 Новости. 20:20 Титаник.

Драма. США 1997 23:00 Știri. 23:30 Титаник. Драма. США 1997

(продолжение) 00:10 Мост. Детектив. Швеция 2011 1:20 Știri.

1:50 Бывших не бывает. Боевик. Россия 2013 4:50 Știri. 5:20

Мост. Детектив. Швеция 2011

27 FEBRUARIE 201588F L U XF L U X

Mai multe monumente istorice din lume de o valoa-re incontestabilă nu vor mai putea fi văzute. Aces-tea au fost distruse sau avariate în urma recentelor confl icte militare desfășurate pe acele teritorii, informează UNIMEDIA.

Marea Moschee din Samarra este situată în orașul Samarra din Irak, la aproximativ 120 km nord de Bagdad, pe malul râului Tigru. A fost construită în seco-lul al IX-lea, fi ind ctito-rită de califul abbasid Al-Mutawakkil. Aceas-ta a fost bombardată în anul 2005, o parte din monumentul istoric fi -ind distrus.

Ansamblul de la Bamian este un sit a r h e o l o g i c situat în Mun-ţii Hinducuș din Afganis-tan, celebru pentru cele două statui colosale ale lui Buddha, statui săpate în stâncă și distruse de talibani la 1 martie 2001, cu toate că monumen-tele se găseau înscrise de UNESCO pe lista patrimoniului universal. Una din statui avea o înălţime de 58 de metri (în imagine), iar cealaltă o înăl-ţime de 38 de metri.

Bosra, Siria, orașul este lo-cuit de mai bine de 2500 de ani și este cunoscut încă de pe vre-mea romană. Orașul face par-te din patrimo-niul UNESCO, cu toate astea nu a

fost cruţat de confl ictele din această perioadă din regiune, fi ind în pre-zent sub controlul armatei siriene.

C i t a d e l a Aleppo are cel puţin patru mile-nii, datând din peri-oada lui Alexandru cel Mare. Co n s t r u c -ţia nu și-a s c h i m b a t a s p e c t u l

de-a lungul timpului. Aceasta a fost utilizată, în repetate rânduri, în confl ictele militare. Recent, ca urmare a confl ictului din Siria, au avut de suferit mai multe clădiri din citadelă.

B e i r u t u l Vechi, Liban, este un oraș construit pe așezări vechi de peste 5000 de ani. Cunoscut drept Micul Pa-ris din Orientul Mijlociu, orașul a avut mult de suferit ca urma-re a confl ictelor din Liban.

Muzeul de artă islamică din Cairo, Egipt, este cunoscut în întreaga lume pentru cele 100 000 de piese de artă care acoperă întreaga peri-oadă istorică islamică. Muzeul a suferit daune serioase în timpul pro-testelor din Egipt, fi ind închis pentru restaurare.

Sursa: unimedia.info

Magazin

BERBECSimţi nevoia să te răsfeţi și să te bucuri de fi ecare secundă pe care o ai liberă, dar astrele te îndeamnă să te folosești de această energie pentru proiectele constructive. Fă-ţi timp să te gândești la viaţa ta și la planurile pe care le vei pune în aplicare în viitorul apropiat.

TAURProblemele de acasă și discuţiile des-pre bani vor aduce certuri cu sine. Prezenţa planetei Saturn în Săgetă-tor poate fi o infl uenţă bună, încura-jându-te să ceri sfaturi celor mai bine informaţi. Te gândești de ceva vreme la o idee pe care ai putea s-o realizezi.

GEMENIViaţa socială înfl orește și ai multe ocazii să cunoști oameni noi. Pasiu-nile sunt trezite la viaţă foarte ușor în aceste momente, dar, dacă nu profi ţi de ocazie, se pot stinge la fel de ușor. Cariera ta are nevoie de atenţie, însă ai vrea mai mult să te relaxezi și să te simţi bine.

RACConcentrarea și energia direcţionată bine pot face din această săptămână una de succes. Sunt multe oportuni-tăţi care te apropie de ţeluri, iar am-biţia este cea care te va duce în acel punct. Ești deschisă să înveţi lucruri noi, deosebite, care îţi pot grăbi as-censiunea.

LEUDacă ești deschisă la lucruri noi, atunci ai energia necesară să ieși din zona ta de confort și să faci asta. Ener-gia dinamică pe care o simţi îţi ajută creativitatea și stimulează imaginaţia. Evită mișcările impulsive care îţi pot aduce mai multe probleme decât ar trebui.

FECIOARĂDacă începutul săptămânii pare gre-oi și plin de obstacole, afl ă că până la mijlocul ei te vei simţi iar în largul tău. Există posibilitatea să spui sau să faci ceva greșit, așa că dacă ai de luat o decizie importantă, gândește foarte bine înainte.

BALANŢĂÎntâlnirile romantice pot fi un pic stre-sante dacă nu cooperezi sau dacă nu faci compromisuri. Weekendul poate veni cu câteva surprize pentru tine, poate chiar și cu o experienţă nouă.

SCORPIONAr trebui să faci mai multă mișcare ca să poţi canaliza toată energia pe care o simţi și care nu te lasă să stai pe loc nicio secundă. Săptămâna aceasta poţi canaliza energia în planuri și pro-iecte ce necesită o atitudine hotărâtă ca să le poţi încheia.

SĂGETĂTORDorinţa romantică este în plină as-censiune, ceea ce înseamnă că poţi prinde curaj în faţa unui interes amo-ros. Nu te implica în ceva foarte serios încă de la început, altfel vei simţi cum energia se scurge și totul se duce de râpă. Păstrează lucrurile cât mai sim-ple și lejere.

CAPRICORNAu loc numeroase schimbări când vine vorba de casa ta. Reamenajări, cumpărături sau alte obiecte de care ai nevoie acum îţi cer atenţia, iar en-tuziasmul tău va ajuta să rezolvi rapid orice apare. Nu cheltui mult la sfârșit de săptămână, ci optează pentru in-dulgenţe mici!

VĂRSĂTORNimic nu te mai ţine în spate săptă-mâna aceasta, însă atenţie: modul în care îţi argumentezi părerile i-ar pu-tea supăra pe cei din jur și astfel pot apărea discuţii aprinse, nedorite. Dis-cuţiile constructive întotdeauna aduc cu sine rezultate pozitive.

PEŞTIOrice neînţelegere care apare are le-gătură cu banii. Totuși, simţi un im-puls puternic să îţi faci de cap cu ba-nii, dar cel mai bine ar fi să-ţi limitezi cheltuielile. Ai putea avea o întâlnire romantică spectaculoasă, indiferent dacă ești deja într-o relaţie de cuplu sau nu.

27 februarie – 6 martie27 februarie – 6 martie

Cunoscută de ani de zile

ca fi ind „protectoarea” fi -

catului, noile studii arată

că sfecla roșie este una

dintre cele mai benefi ce

legume pentru organism.

Acest “super-aliment” reprezin-tă o sursă excelentă de vitamina B, folaţi, mangan și potasiu. De ase-menea, este o sursă bună de fi bre, vitamina C, magneziu, fi er, cupru și fosfor.

Sucul de sfeclă este unul dintre alimentele cele mai bogate ca sur-să de antioxidanţi și nitraţi naturali. Nitraţii sunt componente care îm-bunătăţesc circulaţia sangvină în corp – inclusiv la nivelul creierului, inimii și mușchilor. Acești nitraţi naturali cresc numărul de molecule din vasele de sânge și ajută la des-chiderea vaselor, permiţând oxige-nului să circule într-o cantitate mai mare, mai efi cientă.

În multe cazuri, consumul sfeclei întregi este modalitatea cea mai efi cientă de a „profi ta” de toţi nutri-enţii, fi brele și efectele sănătoase. Totuși, pentru a îmbunătăţi presiu-nea și circulaţia sângelui, sucul de

sfeclă este cel mai efi cient. Atunci când gătești sfecla într-un anumit fel, cantitatea de nutrienţi benefi ci circulaţiei sangvine va scădea. Dar dacă consumi un pahar de suc în fi ecare dimineaţă, te vei bucura de efectul sănătos 100%.

Cât de mult suc de sfeclă ar Cât de mult suc de sfeclă ar trebui să consumi?trebui să consumi?

1-2 pahare de suc de sfeclă con-sumat în fi ecare zi pare să aibă un efect semnifi cativ pentru îmbună-tăţirea presiunii sângelui.

Există vreun efect secundar Există vreun efect secundar al sucului de sfeclă?al sucului de sfeclă?

Singurul „efect secundar” al su-cului de sfeclă este faptul că urina ar putea prinde o tentă roșiatică, însă acest lucru nu este un motiv de îngrijorare. Totuși, deoarece sfe-cla este bogată în oxalaţi (produsul fi nal de metabolism al glioxalatului și gliceratului; organismul uman nu deţine enzime capabile să degrade-ze oxalatul; în consecinţă acesta tre-buie eliminat prin rinichi), persoa-

nele predispuse la pietre sau nisip la rinichi nu ar trebui să îl consume.

Alte benefi cii ale sucului de Alte benefi cii ale sucului de sfeclă:sfeclă:

• Betacianina, substanţă care se găsește în sfeclă, contribuie la eli-minarea toxinelor din organism și la prevenirea apariţiei cancerului!

• Ajută la vindecarea bolilor de vezică biliară, la scăderea nivelului de colesterol și la vindecarea gutei.

• Împiedică formarea cheagurilor de sânge și depunerea colesterolu-lui pe vasele de sânge.

• Abundă în vitamine precum B1, B2, B2, C și acid folic, extrem de be-nefi ce pentru organism.

• Conţine aminoacizi, esenţiali în dezvoltarea și menţinerea ţesutului muscular.

• Conţine iod, cunoscut pentru efec-tele benefi ce asupra glandei tiroide.

• Conţinutul crescut de potasiu din sfeclă, ajută la întărirea muș-chiului inimii.

• Sucul de sfeclă roșie este cu-noscut pentru efectul de scădere a tensiunii arteriale și, prin urmare, previne atacurile de inimă și bolile cardiovasculare.

După: csid.ro

Sucul de sfeclă roşie – benefi cii miraculoase pentru organism!FARMACIA NATURII

Şase monumente istorice din lume, distruse Şase monumente istorice din lume, distruse în urma confl ictelor armate recenteîn urma confl ictelor armate recente

ziarul flux, ed. 7 (980)

Documents