Un loc cam periculos, însă des-tul de curios pentru a fi explorat, acest complex peisagistic este unul dintre cele mai fascinante lo-curi din Moldova. Aici este prezen-tă o moștenire istorico-culturală și arheologică extrem de preţioasă. Ţâpova este o componentă a aspectului naturii, cu toate ele-mentele sale constituente, relief, vegetaţie, hidrografi e, ce necesită a fi cercetate și protejate cu o mai mare grijă.

Și dacă tot se apropie sfârși-tul unui an de studiu intensiv, noi, cei din Noua Generaţie, am hotărât să parcurgem un traseu

turistic în complexul peisagistic Saharna - Ţâpova - văile Nistrului. De la început, eu, în calitate de ghid, știam care sunt provocări-le acestei excursii. Am prevenit tinerii că vom avea parte de mai multe „surprize” și că este cazul să fi e echipaţi pe potrivă: adidași, pantaloni, rucsac ș.a.m.d.

Duminică dimineaţa. Ora 6.30. Suntem gata de plecare. Ne în-dreptăm spre nord-estul ţării. Drumurile rele, bune poate doar pentru raliuri, și pădurile seculare orheiene ne pregătesc parcă pen-tru ceea ce va urma.

Continuare în pag. 2

1 EURO..............................15.14561 Do lar ame ri can ............. 12.04951 Leu românesc ................ 3.39441 Ru blă ru sească ............... 0.3697

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Pasivitatea și lipsa de atitudine sunt dovezi de

lașitate spirituală”.

Mihai Ralea

Cursul valutar 15.06.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 15 iunie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

15.06.2012

Soare, 14 29 0C

16.06.2012

Soare, 14 28 0C

Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Cuv. Nichifor

Mărturisitorul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Bacalaureatul, dat pe mâna Centrului Anticorupţie

Tkaciuk şi Voronin afirmă că Dodon a luat 3 milioane pentru a-l vota pe Timofti

22

33

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

POLITIC

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1653TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 22 (850)

Într-o conferinţă de presă, socialiștii Igor Dodon și Zinaida Greceanâi au făcut public proiectul me-morandumului dintre Guvernul Filat și misiunea Fondului Monetar Internaţional, ţinut în secret de către autorităţi. Acest document conţine un șir de angajamente asumate de autorităţile de la Chiși-nău, cum ar fi , pe de o parte, reducerea cheltuie-lilor bugetare cu 1,4 miliarde de lei, și creșterea, pe de altă parte, a taxei pe valoare adăugată, atât pentru agenţii economici, cât și pentru persoanele

fi zice. Spre exemplu, TVA la gazele naturale ar urma să fi e majorată de la 6 la 8%, adică cu tocmai 33%. Va crește TVA și pentru un șir de produse alimentare, inclusiv cele pentru sugari. Spre exemplu, TVA la zahăr va fi majorată de la 8 la 20 la sută. Dar cel

mai grav este că Guvernul Filat se angajea-ză să nu majoreze salariile bugetarilor nici măcar

cu un bănuţ până în 2015, chiar dacă preţurile cresc de la o zi la alta.

Guvernul Filat şi FMI pun pe butuci Republica Moldova Guvernul Filat şi FMI pun pe butuci Republica Moldova

ZI CĂ NU!

Plahotniuc cel mucalit Plahotniuc cel mucalit Vă spun cu toată sinceritatea, cu mâna pe inimă: la câte păcate are Vladimir Plahotniuc, dar ele sunt multe și grele, oricum, el începe să-mi fi e simpatic. Am și eu un defect: nutresc un mare respect pentru persoanele cu simţul umorului, chiar dacă acestea, din alte considerente, ar

merita doar ocară și dispreţ. Iată că până mai deunăzi credeam și scriam la ziar,

căci am și eu prostul obicei de a scrie ceea ce cred, că Vladimir Plahotniuc

este un tip mărunt la sufl et, mes-chin, rapace, cinic, demagog,

vanitos, avid de bani și de pute-re. Acum însă, declar că nu este chiar așa, căci un om care are simţul umorului nu poate fi , în același timp, „mărunt la sufl et, meschin, rapace, cinic, dema-gog, vanitos, avid de bani și

de putere”, cum credeam eu că este Vladimir

Plahotniuc. Dar, vă asigur, Vladimir

Plahotniuc are simţul umorului

și dacă aţi ști ce umor rafi nat

are domnia sa!

Continuare în pag. 3

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

MARAMURE i BUCOVINA 29 iunie – 2 iulie 2012 (4 zile / 4 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 110/120 eur/pers. Plecarea: Vineri, 28 iunie, ora 19. Sosirea: Mar i, 2 iulie, ora 22. Ziua 1, Vineri, 29 iunie MUN II CARPA I, Pasul Prislop, M n.Sf.Treime, Mun ii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, M n.Moisei, Bogdan Vod : Acas la Bogdan I, întemeietorul rii Moldova. Cazare: Sighetu Marma iei

Ziua 2, Sâmb t , 30 iunie, Soborul Sf.12 Apostoli M n.BÂRSANA: Participare la hram, M n. Peri, S pân a: Cimitirul vesel, Sighetu Marma iei: Muzeul-Memorial Cazare: Bârsana.

Ziua 3, Duminic , 1 iulie M n.Dragomire ti, M n.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, M n.Moldovi a, M n.Sucevi a, Pasul Ciumârna. Cazare: Putna

Ziua 4, Luni, 2 iulie, Sf.Voievod tefan cel Mare M n.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod tefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Drago Vod , Dealul Crucii, SUCEAVA: M n. i Moa tele Sf.Ioan cel Nou, IA I: CCatedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, M n.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir i Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii, Monumentul lui tefan cel Mare i Sfânt.

UCRAINA Crimeea – un paradis la Marea Neagr 9 – 14 iulie 2012 (6 zile / 5 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 220/230 eur/pers. Plecarea: Luni, 9 iulie, ora 19. Sosirea: Sâmb t , 14 iulie, ora 21. Traseu: Chisin u - Simferopol - Ialta - Livadia - Alupka - Foros - Sevastopol - Icherman - Bahcisarai - Simferopol - Odesa - Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Un traseu de basm: Saharna – Ţâpova –

văile NistruluiPrima mea încercare de a descoperi cel mai mare defi leu de pe teritoriul Republicii Moldova, adică defi leul de la Ţâpova, a fost cu aproximativ șase ani în urmă. Atunci făceam parte din echipa de studenţi ce-și realiza practica de an.

Ţara rurală.mdŢara rurală.md

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

MAI a întocmit un portret robot al bărbatului bănuit că ar fi autorul crimei de la Durleşti

Alexandru Pânzari, șef adjunct al Direcţiei Poliţiei Crimina-le din cadrul MAI, a declarat miercuri, 13 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă că a fost identifi cat un martor în cazul crimei de la Durlești. Acesta a fost audiat, iar în baza mărturi-ilor sale, a fost întocmit portretul robot al infractorului.Astfel, bănuitul are 35-40 de ani, părul șaten și înălţimea de 170-180 cm.

Potrivit lui Pânzari, suspectul s-ar afl a foarte des în secto-rul Buiucani al capitalei, zona cuprinsă în perimetrul străzilor Vasile Lupu și Ialoveni.

“Martorul l-a văzut pe făptuitor. Cu certitudine, persoana în cauză este infractorul. Problema este cât de bine ne-a fost descrisă. De aceea rămâne măsura de probabilitate”, a mai adăugat Pânzari, menţionând, totodată, că suspectul nu este din cercul decedaţilor.

Ministerul Afacerilor Interne a solicitat ajutorul Ambasadei SUA în elucidarea acestui caz. “În viitorul apropiat vor veni în

ajutor specialiști din FBI. În Moldova nu sunt specialiști care să facă portretul psihologic al infractorului, de aceea am soli-citat ajutorul Ambasadei SUA”, a declarat Pânzari.

Pe de altă parte, o persoană decedată acum cinci ani a fost suspectată o bună perioadă de timp de comiterea crimei odioase. Este vorba de Gheorghe Inculeţ, care pe parcursul ultimelor luni a fi gurat în calitate de bănuit principal în cazul dublului omor de la Durlești.

“Pe Inculeţ l-am bănuit în săvârșirea acestei infracţiuni. Re-cent însă am depistat că el a decedat în 2007, înaintea produ-cerii acestei tragedii”, a declarat Alexandru Pânzari.

La 1 aprilie curent, reprezentanţi ai Procuraturii au afi r-mat că a fost identifi cat principalul suspect în cazul dublului omor de la Durlești. Potrivit acestora, bănuitul era Gheorghe Inculeţ, care se presupunea că ar fi și autorul crimei de la Ia-loveni.

După Publika TV

15 IUNIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Urmare din pag. 1Primul nostru popas este la Mănăsti-

rea Saharna. Fiind buni creștini, asistăm la slujbă pentru a ne pregăti sufl etește de drumeţie. După aceasta mergem să descoperim frumosul defi leu format de râuleţul Saharna. Cascadele, potecile întortocheate și la sfârșit urcarea stâncii Grimidon, este prima noastră încerca-re de a cuceri stâncile care veghează Nistrul.

Cam obosiţi, dar cu bucurie în sufl et, ne-am îndreptat spre punctul culminant al traseului nostru – Ţâpova. Unii foarte bine echipaţi, alţii mai puţin – coborâm spre malurile bătrânului Nistru. Prive-liștea absolut copleșitoare și imensă ne cucerește pe dată. Realizăm că natura Moldovei a reușit, ca o adevărată meșteri-ţă, să creeze și să combine perfect creaţia sa cu cea a omului. Este vorba despre originalul complex monastic rupestru „Adormirea Maicii Domnului”, care, cu o seculară și nesfârșită veghe, străjuiește cu fi delitate regiunea. Aici nimic nu este făcut la întâmplare, nimic nu este de pri-sos. Fiecare lespede de piatră, scările și chiliile călugărilor, toate sunt un produs al unei comuniuni perfecte și armonioase cu cerul, apa și pământul. După o mică pauză de masă, am repartizat harta sche-matică a defi leului și am dat un nou start drumeţiei noastre. Aici începe marea pro-vocare. Șirul nostru indian merge ușor pe cărărușa din stufăria tânără a acestui mal al Nistrului și încet-încet echipa noastră începe a cunoaște adevărata faţă a Ţâ-povei. Potecile cu suișuri și coborâșuri, care șerpuiesc și se pierd prin tufi șurile de măceș sau păducel, ne pun atenţia și solidaritatea la încercare. Soarele torid, în cârdășie cu spinii arbuștilor, are marea grijă să ne facă drumul mai vesel. Bucu-roși, surprinși și entuziasmaţi de peisajul ce se deschide în faţa noastră, cu hotărâre și îndrăzneală, intrăm pe „porţile” defi le-ului, cu dorinţa de a-i descoperi comorile. Aici totul e absolut surprinzător, de la apele enigmatice și pline de surprize neplăcute ale râuleţului Ţipova și Blănă-riţa, acoperite cu vegetaţie bogată, până la stâncile pe alocuri golașe, ce se ridică ca niște sfi ncși deasupra panoramei. Te

simţi pierdut, iar neatenţia te poate face pe dată neputincios și lipsit de forţă fi zică și sufl etească de a înfrunta locul. Peripe-ţiile, glumele și dorinţa de a merge mai departe sunt răsplătite de priveliștea și somptuoasa imagine a cascadelor. Mai liniștite, mai învolburate aceste salbe de apă decorează defi leul în cel mai neobiș-nuit mod, oferindu-ţi cel mai fascinant loc de a te reculege și a vedea adevărate bogăţii ale pământului nostru. Refugiul Dacic și Orașul Păsărilor sunt o expresie vie a felului cum viaţa este prezentă sub orice formă. Iar noi, puși pe șotii, aventu-ră și senzaţii tari, nu pierdem nici un loc mai periculos sau abrupt. Însă, chiar dacă suntem atenţi și ne conducem de harta schematică, natura ne ia prin surprindere, mai rătăcindu-ne sau dezorientându-ne. Răvășiţi de oboseală, ciufuliţi și zgâriaţi, arși de soare, unii cu încălţămintea deja ruptă – cam acesta este tabloul la etapa dată. Punctul culminant al traseului nostru, deloc obișnuit, este întoarcerea. Pentru a mai scurta din timp decidem să urcăm direct pe platou, aproximativ în zona cetăţii geto-dacice. Personal, mai făcusem asta anterior, însă nu știam cât e de pregătită echipa noastră pentru a rezista provocării deloc simple. Acest perete al defi leului se dovedește a fi , spre surprinderea noastră, o porţiune lipsită de copaci, fi ind prezenţi doar arbuștii spi-noși. Nu prea avem de ce să ne agăţăm. Urcăm cu mare greu. Îngenunchem și ne târâm. Ne ajutăm unii pe alţii, un bun prilej pentru băieţi ca să arate că știu să fi e cavaleri. Spiritul de solidaritate capătă cote maxime. În sfârșit, sus! Privim în jos, fericiţi că am ajuns cu bine. „Noi am făcut asta” – aceasta este reacţia și emoţia care se citea pe fi ecare chip.

A fost o călătorie sau, de fapt, un bun prilej de a ne cunoaște, de a ne testa capacitatea de a ne solidariza. Ne-am promis că aceasta nu este ultima noastră aventură de acest gen. Ţara noastră are locuri minunate. Merită descoperite. Chiar ne-am planifi cat deja alte drumeţii la fel de interesante, antrenante și pline de sufl et.

Cu gânduri bune și urări de vacanţă activă tuturor membrilor Noii Generaţii,

Dorina ONICA, pentru FLUX

Prim-vice-președintele Parlamen-tului, Vlad Plahotniuc, a fost demas-cat! Plahot-niuc este benefi ciarul direct al ata-curilor raider la Victoria-bank, Banca de Economii și compania ASITO.

Acest lucru este confi rmat de actele obţinute în urma percheziţiilor la companiile off -shore im-plicate în atacurile raider din 2010 și 2011 asupra instituţiilor fi nanciare din Republica Moldova.

Documentele arată clar că cel care a avut de câștigat de pe urma atacurilor asupra Băncii de Economii, Victoriabank și ASITO a fost nimeni altul decât Plahotniuc. Actele au fost prezentate Jurnal TV de către avocaţii delegaţi de oamenii de afaceri Victor Ţopa și Viorel Ţopa. Deși be-neficiarul final și, prin urmare, organizatorul atacurilor raider, era ușor de stabilit de către or-ganele abilitate din Republica Moldova (CCCEC și Procuratura Generală), iată că adevărul ar putea ieși la iveală graţie Înaltei Curţi din Londra.

Miercuri, 13 iunie, Curtea de Justiţie din Lon-dra a obligat și alte companii să dezvăluie detalii despre identitatea celor care au intrat ilegal în posesia acţiunilor. În cadrul ședinţei, cei trei avo-caţi britanici delegaţi de către oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Ţopa au cerut instanţei să oblige o serie de companii engleze dezvăluirea benefi ciarilor lor fi nali.

După audieri, avocaţii au declarat, pentru Jurnal TV, că au obţinut un rezultat bun la care nici nu se așteptau.

Drept urmare a ședinţei de ieri, dar și a dese-cretizării mai multor informaţii, ar putea începe o serie de procese de judecată atât în Marea Britanie, cât și în alte ţări unde sunt companii implicate în preluarea ilicită a acţiunilor băncilor din Moldova.

După o investigaţie care a durat câteva luni, avocaţii britanici au identifi cat companiile impli-cate în atacurile raider din vara anului 2011 din Moldova. O parte dintre acestea le-a prezentat avocaţilor benevol informaţii despre benefi ci-

arul lor fi nal de teamă că numele lor va fi gura

în instanţă. Restul companiilor au fost obligate

miercuri de magistraţi să facă același lucru.

„Unele dintre aceste companii au fost re-

clamante în procesele de judecată privind

atacurile raider în Moldova, alte companii au

primit pachetele de acţiuni care au fost furate

în timpul atacurilor raider din Moldova. Pentru

a convinge Curtea să ne accepte solicitările, noi

am adus documente și informaţii care deja au

mai fost prezentate în timpul altor procese. Aici

sunt incluse și documente care arată că persoana

care stă în spatele unora dintre aceste companii

și că deţinătorul unui șir de companii din Scoţia

și Anglia este un moldovean pe nume Vladimir

Plahotniuc”, a declarat avocatul Patrick Boylan.

Mai mult, avocatul a prezentat câteva docu-

mente, dar și o copie a pașaportului străin al

lui Vlad Plahotniuc, oferită de către directorul

companiei Tomdal Limited, în care se spune că

100% din acţiunile companiei aparţin lui Vlad

Plahotniuc. Mai mult, în document se spune că

orice acţiune Tomdal Limited este coordonată

nemijlocit cu Plahotniuc.

Contactat de Jurnal TV, Vlad Plahotniuc a

refuzat să răspundă la întrebări.

Precizăm că în vara anului trecut, în urma unor

decizii judecătorești ilegale, mai multe pachete

de acţiuni ale Băncii de Economii, Moldova

Agroindbank, Victoriabank și ale societăţii de

asigurări ASITO au ajuns, în mod fraudulos, în

posesia unor companii off -shore. Ulterior, presa,

dar și mai mulţi lideri de opinie, au declarat că

în spatele acestor acţiuni ar sta actualul prim-

vicepreședinte al Parlamentului.

Sursa: jurnal.md

Actual

Vlad Plahotniuc, demascat la Londra!

Încercările de copiere, de mi-tuire și de cumpărare a notelor la examenele de BAC nu sunt o noutate pentru Republica Mol-dova. Doar că, de la an la an, sunt tot mai subtile metodele, mai mari sumele și mai accentuată incapacitatea autorităţilor de a diminua proporţiile fenomenu-lui. Despre eradicarea acestuia, nici vorbă. Ministerul de resort pare să fi e depășit de situaţie, chiar dacă înainte de începerea examenelor anunţa că au fost luate toate măsurile „menite să descurajeze încercările de corupere a examenelor prin dare și luare de mită” și a apelat la conștiinţa și spiritul civic al elevilor și profesorilor.

Cu CCCEC-ul, la BACCentrul Anticorupţie a infor-

mat, după examenul la limbi străine, că au reţinut 30 de persoane care transmiteau, prin intermediul reţelelor de sociali-zare, răspunsurile la subiectele incluse în test. Colaboratorii Centrului au declarat că profe-sorii înșiși le-au permis elevilor să utilizeze telefoanele mobile. Astfel, la centrul de BAC din Nisporeni au fost depistate 60 de telefoane mobile, tot 60 de telefoane au fost descoperite și la Fălești, 113 – la o instituţie de învăţământ din Chișinău, mai multe fi ind aruncate pe geam, potrivit șefului Direcţiei gene-rale Urmărire Penală a CCCEC, Bogdan Zumbreanu. La Comrat, profesori, studenţi și rude ale absolvenţilor le transmiteau acestora răspunsurile la teste din încăperi alăturate. Totodată, Zumbreanu a recunoscut că nu există probe care ar confi rma că au fost solicitaţi sau daţi bani pentru respectivele servicii.

Amintim că după primul examen de bacalaureat, la lim-ba și literatura română, ofi ţerii Centrului au reţinut 14 persoa-ne, între care 10 profesori și directorul unui liceu din Chiși-nău, suspectaţi că ar fi transmis candidaţilor răspunsurile la test. Reprezentanţii CCCEC au afi rmat că fi ecare elev ar fi plătit pentru

aceasta câte 2200 de lei. Potrivit ministerului de resort, aproxi-mativ 100 de elevi care au fost prinși copiind au fost eliminaţi de la examene, urmând să le susţină abia la anul viitor. Ce-i drept, mai târziu s-a spus că aceștia ar putea fi iertaţi, la soli-citarea Centrului Anticorupţie.

Intimidare sau luptă cu corupţia?Pe de altă parte, colaboratorii

CCCEC au fost acuzaţi de către elevi, părinţi și cadre didactice de comiterea mai multor ilega-lităţi și abuzuri, între care chiar și percheziţii corporale, inter-venţii în timpul examenelor și altele. Pe reţelele de socializare și pe bloguri au fost postate mai multe dezvăluiri privind modul de operare a colaboratorilor CCCEC.

„Azi am avut ” fericita ocazie” să văd elevii cum leșinau când ieșeau de la examene sau plân-gând din cauza percheziţiilor a celor de la Anticorupţie.

Din câte cunosc, cei de la CCCEC sunt responsabili de cazurile de corupere, și nu de percheziţii în rândul elevilor.

La Liceul “Tudor Vladimi-rescu“ din Chișinău, sectorul Botanica, ofiţerii de la CCCEC au făcut ce au vrut: Au verifi cat maculatoarele elevilor. I-au pus pe unii absolvenţi să scrie pe maculator de câteva ori, pentru a verifi ca scrisul acestora (pen-tru că li se părea lor că nu coin-cide, deși copilul era stângaci și mereu diferă un pic scrisul. Sunt și eu stângace și pot confi rma acest fapt). Au umblat printre bănci (lucru interzis). Venind din spate, au pus mâinile pe umerii elevilor, doar pentru a-i speria. I-au pus pe absolvenţi să se ridice în picioare și să-și spună numele”, scrie pe blogul său o persoană care afi rmă că a fost martor la aceste ilegalităţi.

Cu aparatul, prin locuri „intime de tot”Șeful Direcţiei Urmărire Pena-

lă respinge învinuirile și afi rmă

că descinderile au avut loc doar după fi nalizarea examenelor de bacalaureat. “Ofi ţerii Centrului nu au percheziţionat elevii. Ascunderea telefoanelor mo-bile prin cele mai intime locuri este vizibilă, deoarece este cald afară”, a declarat Bogdan Zumbreanu.

Ofi ţerii CCCEC sunt apăraţi și de ministrul Educaţiei, care afi r-mă că atunci când sunt prinși, oamenii devin inventivi. „S-au utilizat niște aparate speciale care de la distanţă au permis să constate că elevii aveau asupra lor telefoane mobile și aceste telefoane erau ascunse în locuri intime de tot. S-a vorbit despre aceste locuri. Totodată, nu s-au atins de acești copii”. Ministrul nu precizează însă cum au ajuns colaboratorii CCCEC în aceste locuri „intime de tot”, cu ce „aparate” și dacă a văzut chiar el respectivele „aparate”.

Au zburat capete şi vor mai zburaPotrivit unor comunicate

remise de Ministerul Educaţiei, în cadrul unei ședinţe cu respon-sabilii de organizarea și desfășu-rarea sesiunii de examene 2012, a fost luată decizia de a demite din funcţii președinţii Centrelor de Bacalaureat de la liceele „Va-sile Lupu”, municipiul Chișinău, „Traian”, municipiul Chișinău, „Pan Halippa”, Edineţ, dar și președintele Comisiei Raionale de Examene Sângerei.

După examenul la limbi stră-ine, au fost demiși alţi 5 preșe-dinţi ai Centrelor de Bacalaureat, de la liceele “Aleksandr Pușkin” din orașul Soroca, “Ana Mun-teanu” din Ialoveni, „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Olănești, Ștefan-Vodă, “Mircea Eliade” din Nisporeni. Președintelui Centrului de la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” din Fălești, în afara faptului că a fost demis, i s-a mai aplicat și o mustrare. Pre-ședintele Centrului de BAC de la Liceul Teoretic „Vasile Vasilache” din capitală a primit doar o mus-trare, iar cel de la Liceul Sportiv nr.2 – o mustrare aspră.

Ministerul Educaţiei promite că vor urma și alte sancţiuni. Mai mult, colaboratorii ministerului și ai Agenţiei de Evaluare și Examinare au colectat de pe forumuri, site-uri de socializare, bloguri exemple de răspun-suri la testele de bacalaureat, care vizau producerea de texte proprii - eseuri, comentarii, formularea de argumente etc. „Aceste „mostre” vor fi remise președinţilor Comisiilor Repu-blicane de Evaluare a lucrărilor de bacalaureat, conform deciziei Comisiei Naţionale de Examene, cu scopul de a identifi ca toate lucrările cu același conţinut. În

cazul în care comisiile vor stabili lucrări identice, în aspect de conţinut al răspunsurilor, aces-tea vor fi excluse din procedura de evaluare, iar candidaţii vor avea dreptul de a susţine exa-menul respectiv abia în sesiunea 2013”, se menţionează într-un comunicat al ministerului.

Jos ministrul sau jos CCCECÎn aceste condiţii, bacalaure-

atul nu putea să nu fi e politizat. Astfel, mai multe partide și po-liticieni au făcut zilele acestea declaraţii în care au semnalat în-călcările grave de la examenele de bacalaureat și au dezaprobat metodele utilizate „de ministe-rul lui Șleahtiţkii”, așa cum se spune în comunicatul Partidului

Socialiștilor, de exemplu. Socia-liștii afi rmă că plângerile le-au parvenit de la părinţii elevilor absolvenţi, care „insistă asupra necesităţii demiterii ministrului Educaţiei”. Aceștia au chemat deputaţii din Parlament să sem-neze moţiunea lansată de PSRM ce prevede demisia ministrului Educaţiei.

Deputatul Mihai Ghimpu, președintele PL, a condamnat și el acţiunile Centrului Anticorup-ţie desfășurate în cadrul sesiunii de bacalaureat, considerându-le drept inadecvate și ofensatoare. “Să nu uităm de faptul că o bună parte dintre liceenii care susţin bacalaureatul sunt încă minori și să dai buzna peste ei, în stilul filmelor de acţiune, este cel puţin neprofesionist, ba chiar și imoral. Sunt metode prevăzute de legislaţie în lupta împotriva corupţiei”, a menţionat Mihai Ghimpu. Liberalul i-a solicitat Procuraturii să se autosesizeze și să iniţieze o anchetă.

Pe de altă parte, președintele Partidului Acţiunea Democra-tică, Mihai Godea, consideră că ofi ţerii CCCEC au răspuns la comandă politică, iar acţiunile lor sunt îndreptate împotriva ministrului Șleahtiţchi și ur-măresc demiterea acestuia. Comanda ar veni chiar dinspre

premierul Filat.

Corupţia omoară Educaţia, o campanie eşuată? Să fi e oare atât de perfi zi cei

de la CCCEC, cu care ministerul a încheiat „un acord de colabora-re”, încât să acţioneze împotriva propriilor parteneri? Ministrul Educaţiei afi rma cu puţin timp în urmă că vrea cu orice preţ să stârpească corupţia din în-văţământ, iniţiind în acest sens campania „CORUPȚIA OMOARĂ EDUCAȚIA!” precizând că nu este o campanie „de extracţie populistă sau artistică”. În cadrul unui briefi ng, Mihai Șleahtiţchi declara: „În acest an, am înche-iat un acord de colaborare mai strâns între Ministerul Educaţiei

și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corup-ţiei. Urmărim împreună scopul lichidării obiceiului de a copia. Dorim ca pedagogii să educe elevii, să nu fi e pioni în schemele de copiere”.

Întrebarea este, cui îi apar-ţine iniţiativa acestui „acord de colaborare” și cât de mult și l-au dorit cei de la minister. Pentru că se creează într-adevăr impresia că actuala sesiune este mai mult în gestiunea Centrului, ministe-rului de resort fi indu-i rezervat un rol secund, de constatare a faptelor și împărţire a sancţiuni-lor. Este oare posibil ca întreaga acţiune de luptă cu „marea co-rupţie” din învăţământ să fi fost pornită cu anumite scopuri sau, mai degrabă, este o încercare de a demonstra (inclusiv de ochii partenerilor externi) că la noi, corupţia este combătută efi cient și pe toate căile.

Cu o anumită perioadă în urmă, și ministrul Mihai Șleah-tiţchi, dar și directorul Agenţiei Evaluare și Examinare, Adrian Ghicov, au trecut prin episoade mai puţin plăcute, când au avut de-a face cu respectiva struc-tură de combatere a corupţiei. Șleahtiţchi, pe atunci decan al Facultăţii de Sociologie a Uni-versităţii de Stat „Alecu Russo”

din Bălţi, a fost învinuit de lu-are de mită în martie 2004. De menţionat că șef la CCCEC era nimeni altul decât actualul mi-nistru de Interne, Alexei Roibu. Ministrul Șleahtiţchi a declarat că fl agrantul a fost o înscenare a guvernării comuniste.

În 2009, Ghicov, împreună cu alte persoane, a fost acuzat de constituirea unui grup infracţi-onal care ar fi estorcat mijloace bănești în schimbul majorării notelor la examenele de baca-laureat și la verifi carea contes-taţiilor. Pe parcursul anchetei, 3 persoane și-au recunoscut vina. Ulterior, instanţa l-a achitat pe Adrian Ghicov, care a și fost restabilit în funcţia de director al Agenţiei. Și el a declarat că a fost victima unui complot al guvernării comuniste.

Poate și din aceste motive, factorii de decizie de la minister au fost atât de cooperanţi și i-au lăsat pe cei de la CCCEC să preia iniţiativa? După asemenea ex-perienţe, cine ar mai avea chef să se pună în poară cu respecti-va instituţie și să nu încheie un acord „de colaborare”?

Criza sistemului educaţional generează corupţieDincolo de aceste constatări,

ceea ce se întâmplă în ultimii ani în sistemul educaţional ar trebui să îngrijoreze serios autorităţile și, totodată, să-i determine pe mai-marii zilei să întreprindă măsuri efi ciente, mult mai com-plexe decât simpla combatere a „obiceiului de a copia”. Cu siguranţă, este important să se vadă de ce s-a ajuns la această situaţie, de ce elevii se bazează

mai mult pe copiere, decât pe propriile cunoștinţe.

Degradarea sistemului edu-caţional este tot mai profundă. Școlile din ţară duc o lipsă croni-că de cadre didactice, iar salariile mizere pe care le primesc aces-tea nu pot contribui la remedi-erea situaţiei. Aproape un sfert dintre pedagogi au atins vârsta pensionării, unii fi ind rechemaţi în școli după ani în care nu au mai profesat. Profesori valoroși îngrijesc de ani buni bătrânii de prin Italia și de pe aiurea, pentru că nu au altă posibilitate de a-și întreţine familiile.

Pentru anul viitor de studii, ministerul de resort a anunţat că necesarul de cadre este de 733 de specialiști. Asta în cazul în care, până în septembrie, alţi pedagogi nu vor părăsi școlile, sătui să trăiască doar din promisiuni. Mai ales că, în viitorul apropiat, cadrele din învăţământ nu au de ce să se aș-tepte la ameliorarea situaţiei lor fi nanciare. Ministerul de Finanţe a venit recent cu un șir de mo-difi cări legislative care prevăd, între altele, și amânarea, până în 2015, a majorărilor salariale de care urmau să benefi cieze și lucrătorii din învăţământ, înce-pând cu septembrie 2012.

Și dacă tot marea corupţie este în școli, de ce președintele ţării nu propune să le fi e majora-te și cadrelor didactice salariile, în vederea combaterii acestui fl agel. De ce Nicolae Timofti vrea să „pedepsească” doar judecăto-rii corupţi cu salarii mai mari?

Singura grijă a guvernării în ultima perioadă a fost doar lichidarea a cât mai multe in-stituţii de învăţământ, pentru a le raporta fi nanţatorilor externi

despre reducerea cheltuielilor

bugetare. Până în anul 2013,

în cadrul așa-zisului proces de

optimizare, urmează să dispară

peste 300 de școli din întreaga

ţară. Oare își închipuie cineva

că miile de copii care vor fi plim-

baţi zilnic, zeci de kilometri, pe

drumuri desfundate de ţară, vor

învăţa după asta cu mai multă

tragere de inimă? Lucrul acesta

interesează însă mai puţin.

De ce preocuparea pentru

note mari a devenit dominantă,

și nu preocuparea pentru acu-

mularea cunoștinţelor? De ce

sunt atât de inventivi absolven-

ţii în găsirea a noi și noi metode

de copiere? De ce sunt dispuși

părinţii să arunce bani grei pen-

tru o notă bună la BAC? De ce,

cu toate riscurile, nici elevii, nici

profesorii nu renunţă la încercă-

rile de fraudare a examenelor?

Pentru că așa s-au obișnuit,

pentru că nu are rost să încerci

să schimbi ceva, pentru că toţi

dau și iau? Dar și pentru că miza

este foarte mare, din moment ce

doar notele respective contează

la admiterea de la facultăţi. De

aici și interesul extrem de mare

pentru cumpărarea/vinderea

acestora. Pentru că nu cunoștin-

ţele contează atunci când vrei să

ajungi la facultate, să apuci un

loc la Drept, Economie sau la

altă facultate de mare prestigiu

și să ajungi apoi „specialiști” cu

acte în regulă, fi e și cu note cum-

părate. Pentru că nu este o pro-

blemă să-ţi cumperi după asta

și o slujbă. Chiar dacă ministrul

Șleahtiţchi îi avertiza pe aceștia

că vor ajunge șomeri.

Ioana FLOREA, FLUX

Bacalaureatul, dat pe mâna Centrului AnticorupţieBacalaureatul, dat pe mâna Centrului AnticorupţieHaos și atmosferă extrem de tensionată la exa-menele de bacalaureat. Știrile și comunicatele care se referă la actuala sesiune, aduc mai de-grabă a cronică poliţienească: câţi au fost prinși, percheziţionaţi, audiaţi, pedepsiţi, demiși, câţi au avut nevoie de îngrijiri medicale. Chiar dacă și în anii trecuţi se vorbea despre corupţie la BAC, anul acesta fenomenul, dar și acţiunile de contracarare întreprinse de Centrul Anticorup-ţie, au atins proporţii îngrijorătoare. “Desfășu-rarea de forţe” este impresionantă și lasă impre-sia că fi ecare absolvent care susţine examenul de bacalaureat, ca un potenţial infractor, este supravegheat de către un colaborator al CCCEC.

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Un traseu de basm: Saharna – Ţâpova – văile Nistrului

15 IUNIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Urmare din pag. 1Pe 8 iunie, deschid poșta electronică și dau

peste un comunicat de presă venit de la Partidul Democrat prin care sunt anunţat că „deputatul Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parla-mentului și vicepreședinte al Partidului Demo-crat din Moldova, a înaintat o nouă iniţiativă legislativă, de această dată, privind fi nanţarea partidelor politice și a campaniilor electorale”. Am rămas mască când am citit mai jos că dom-nul Plahotniuc vrea ca mecanismul de fi nanţare a partidelor politice și a campaniilor electorale să devină transparent și legal, iar cei care comit infracţiuni să fie trași la răspundere. Citiţi și dumneavoastră, dragi cititori, ce vrea să facă Vladimir Plahotniuc:

„Propun fracţiunilor din Parlament să modifi -căm legislaţia pentru a permite fi ecărei persoane să cunoască totul despre fi nanţarea partidelor politice, iar dacă vrea să le sprijine, să o poată face simplu și corect. Este un proiect menit să consolideze democraţia în Moldova și să readucă încrederea societăţii în sistemul politic. Mulţi au criticat, pe bună dreptate, situaţia actuală, iar eu am decis să merg mai departe, să vin cu o soluţie. Și ea nu poate fi alta decât o reformă esenţială, la fel ca și trecerea la sistemul uninominal de alege-re a deputaţilor în Parlament. În complex, vom oferi cetăţeanului posibilitatea reală să aleagă direct parlamentarul în circumscripţia sa, dar și să cunoască totul despre fi nanţarea partidelor și a campaniilor electorale. Numai așa încălcările pot fi eliminate, scoase la iveală și sancţionate dur, pe căi politice și legale. Corectitudinea va deveni o normă în politica moldovenească!”.

Deci, cel care este unul dintre cei mai mari bogătași din Republica Moldova și care a intrat în politică datorită capitalului său uriaș prin fi -nanţarea total ilegală a Partidului Democrat, cel care a vărsat fonduri enorme, de multe milioane de dolari și de euro în campaniile electorale ale PD, adică cel care până acum a mituit la greu clasa politică și alegătorii, acum vine cu iniţia-tiva legislativă de a-i sancţiona dur pe cei care finanţează în mod ilegal partidele politice și campaniile electorale. Ce glumă este asta? Hoţul strigă prindeţi hoţul?

Citesc mai departe și nu-mi vine să cred. Prin propunerile pe care le face privind fi nanţarea ilicită a partidelor politice și a campaniilor elec-torale, se vede de departe că domnul Filat este mare maestru în domeniu. Iată ce scrie negru pe alb în comunicatul de presă de la PD:

„Conform notei informative ce însoţește proiectul legislativ, reglementările ar urma să aducă și un echilibru pe scena politică, în ceea ce privește puterea fi nanciară a formaţiunilor. Printre modifi cările propuse, menţionăm:

a fost limitat cercul de persoane care pot face donaţii în favoarea partidelor,

au fost stabilite limitele acestor donaţii, iar informaţiile despre donatori vor fi publicate de fi ecare partid;

partidele au opţiunea de a folosi sau de a refuza alocaţiile de la bugetul de stat;

concomitent, de alocaţiile de la stat vor putea benefi cia și partidele neparlamentare;

sunt incluse prevederi pentru instituirea de șanse egale în competiţia electo-rală, stabilindu-se limite maxime ale cheltuielilor pentru toţi candidaţii;

sunt prevăzute interdicţiile în dome-niul fi nanţării campaniilor electorale, conform practicilor europene;

partidele sunt obligate, conform legii, să facă publice sursele de fi nanţare, rapoartele fi nanciare – anual și înaintea fi ecărei campanii electorale;

rapoartele fi nanciare pe parcursul campaniei electorale vor deveni mai ample și vor fi su-puse unui control riguros din partea Comisiei Electorale Centrale;

controlul financiar va intra în competenţa Curţii de Conturi și a Comisiei Electorale Centrale”.Acum stau și mă întreb: e vorba de o glumă

cinică a miliardarului Plahotniuc? Sau acesta vrea să se îndrepte, vrea să se pocăiască, să se exorcizeze, să se spele de păcatele sale prin penitenţă, și nu doar că el să nu mai folosească banii murdari în politică, dar nici altora să nu le mai permită să facă acest lucru, în primul rând premierului Filat, căci dacă tizul său va continua să fi nanţeze ilegal PLDM, iar el nu va mai fi nanţa de aceeași manieră PD, atunci nu are nici o șansă la următoarele alegeri.

Sau poate e altceva la mijloc. Deja sunt vreo 3 ani, dar poate și mai bine, de când Vladimir Plahotniuc tot bagă bani în PD, îi tot fi nanţează pe Lupu și Diacov. Și ce folos? Deși Plahotniuc a cheltuit zeci, poate chiar sute de milioane de euro, PD a încremenit cu 12 procente, care nicidecum nu mai crește, ci, dimpotrivă, pică încet, dar sigur. Și atunci domnul Plahotniuc și-a zis: am nevoie de un pretext onorabil de a scăpa de acest sac fără fund care se numește PD. Și propune legea privind finanţarea partidelor politice. Iar după adoptarea ei, le va spune lui Lupu și Diacov: „Nea Dima, dragă Mariane, scuzaţi-mă, dar nu pot să vă mai dau bani. Ar însemna să încalc legea pe care chiar eu am iniţiat-o. Am și eu un principiu: nu încalc propriile legi. Pe altele – da, dar pe ale mele – nu, catego-

ric nu. Și apoi mă tem și eu. Vi se pare șagă, dar vedeţi ce a păţit sărmanul Guma. 4 ani de stat la pârnaie vi se pare o glumă? Acum lui Guma nu-i a glumă. Că căutaţi-vă alt prost, adică alt fi nanţator, că mie îmi ajunge. Și așa s-a dus pe apa sâmbetei

o comoară întreagă”. Și gata, domnul Plahotniuc a scăpat de această belea fl ămândă de pe capul lui care se numește Partidul Democrat.

Acum e prematur să spunem cu certitudine de ce Plahotniuc a iniţiat respectivul proiect de lege: ca să facă o glumă, pentru că vrea cu adevărat să se pocăiască, sau ca să scape de PD. Oricum, fi gura e tare. Simt că devin simpatizantul lui Vladimir…, nu al lui Vlad Plahotniuc. S-ar putea chiar să mă înscriu în PD, dacă, între timp, nu iese Plahotniuc de acolo. Acum însă, pun punct aici, că mă grăbesc să mă înscriu în fan-clubul Plahotniuc și să-i dau like pe facebook. Pa!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Zi că nu!

Plahotniuc cel mucalit Plahotniuc cel mucalit

Eu propun Eu propun să înăsprim legislaţia să înăsprim legislaţia

privind fi nanţarea partidelor și a privind fi nanţarea partidelor și a campaniilor electorale ca încălcările campaniilor electorale ca încălcările

să fi e eliminate, scoase la iveală și să fi e eliminate, scoase la iveală și sancţionate dur, pe căi politice și sancţionate dur, pe căi politice și legale! Dixi! adică am zis și mi-am legale! Dixi! adică am zis și mi-am

izbăvit sufl etul!izbăvit sufl etul!

Doi PLDM-işti se plâng că sunt hărţuiţi de

ProcuraturăDeputaţii liberal-democraţi Ion Butmalai și Alexandru Cimbriciuc spun că au ajuns în vizorul Procuraturii Generale. Ion Butmalai a făcut acest anunţ în cadrul ședinţei de ieri a Parlamentului. Reprezentanţii Procuraturii susţin însă că pe numele celor doi deputaţi PLDM nu au fost deschise dosare penale.

Deputaţii liberal-democraţi Ion Butmalai și Alexandru Cimbri-ciuc susţin că au afl at din surse demne de încredere că procurorii intenţionează să deschidă dosare penale pe numele lor.

„La momentul actual se instrumentează un dosar penal îm-potriva mea, Ion Butmalai, și Alexandru Cimbriciuc de domnul Chitoroagă de la Procuratură, șeful Secţiei Stări Excepţionale. Sunt interceptate telefoanele, convorbirile telefonice în baza la ce?” s-a întrebat deputatul PLDM, Ion Butmalai.

„Deja am fost contactat de procurorul Procuraturii militare, personal, să dau unele explicaţii pe marginea evadării lui Edu-ard Baghirov. În urma investigaţiilor, dânșii au constatat că de Alexandru Cimbriciuc s-ar putea cumva de găsit niște motive în dosarul lui Baghirov, fi indcă altceva nu au nimic pe numele lui Alexandru Cimbriciuc”, a declarat liberal-democratul Alexandru Cimbriciuc.

Reprezentanţii Procuraturii Generale resping informaţiile celor doi deputaţi liberal-democraţi. „La ziua de 14 iunie 2012, Procuratura Generală nu instrumentează nici o cauză penală pe numele deputaţilor Ion Butmalai și Alexandru Cimbriciuc. Respectiv, procurorii nu au dispus și nu au solicitat judecătorilor de instrucţie, autorizarea interceptărilor și înregistrării convor-birilor telefonice de către aceștia”, a menţionat șeful Serviciului de Presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru.

Potrivit legislaţiei, un deputat nu poate fi arestat sau perche-ziţionat fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului. Cererea trebuie să fi e adresată de procurorul general președintelui Legis-lativului, care o va aduce la cunoștinţă în ședinţa în plen. Ulterior, cererea este expediată Comisiei Juridice, care trebuie să constate dacă există motive temeinice pentru aprobarea acesteia.

Sursa: publika.md

3 milioane de euro. Cam atât i-ar fi plătit „cei care erau interesaţi ca Timofti să ajungă președinte” lui Igor Dodon pentru ca acesta să voteze șeful statului. Declaraţiile au fost făcute de Mark Tka-ciuk, în cadrul unei emisiuni la PRO TV. Mai mult decât atât, deputatul comunist a sugerat testarea președintelui PSRM cu detectorul de minciuni în privinţa acestei chestiuni, menţionând că, în cazul în care rezultatul va ieși negativ, el își va cere public scuze.

„Dacă o să vină Dodon la emisiune la dumneavoastră, întrebaţi-l dacă este adevărat că a primit 3 milioane de euro pentru votul de la 16 martie”, a spus Tkaciuk, citat de Pro TV. Totodată, comunistul sugerează că PLDM și PD ar fi partidele care l-ar fi cumpărat pe Dodon. „Și pe Filat întrebaţi-l. Și pe reprezentanţii PD”, a adăugat deputatul comunist Tkaciuk.

„Dacă (Dodon – n.n.) va spune nu, întrebaţi-l dacă e gata să fi e testat de detectorul de minciuni. Dacă el va fi testat și se demonstrează că am greșit, sunt gata să-mi cer scuze […]. Dodon este un trădător profesionist. Dacă ar exista o academie a trădării, el ar primi titlul de Honoris Causa”, a mai spus Tkaciuk despre Dodon.

El a comentat și acuzaţiile lui Dodon, care a declarat că ideologul PCRM l-a inclus intenţionat pe lista candidaţilor CMC pe Anatol Tofan, judecat de omucidere. „Da, eu stă-team și mă gândeam, unde să găsesc în Chișinău un maniac, pentru a-l include pe listele PCRM în CMC. Trebuie să fi i un paranoic, un degradat mintal, ca să vii cu așa acuzaţii. Eu încă o dată m-am dezamăgit de calităţile mintale ale lui Dodon”, a declarat deputatul comunist.

El a explicat că nu a participat la elaborarea listelor pentru CMC, candidaturile fi ind înaintate de comitetele raionale. „Da, am asistat la o discuţie, în care s-a spus că Tofan a avut treabă cu oamenii legii pentru un act de huliganism. Ok, am zis, a lucrat șofer de troleibuz, nu e academician”, a spus el.

Voronin: Dodon a luat milioanele, iar pe Greceanâi şi Abramciuc le-a amăgitDupă ce Mark Tkaciuk a declarat că Igor Dodon a primit

trei milioane de euro pentru a-l vota pe Nicolae Timofti președinte, a venit rândul liderului PCRM, Vladimir Voronin, să continue șirul acuzaţiilor. Astfel, potrivit declaraţiilor președintelui comuniștilor de la postul TV 7, Igor Dodon ar fi luat milioanele și s-ar fi împărţit cu Zinaida Greceanâi

și Veronica Abramciuc. Însă, potrivit lui Voronin, actualul lider al socialiștilor le-a amăgit pe cele două, transmite Publika TV.

„Puterea este coruptă. Credeţi că aceștia fug de foaie verde prin Parlament? Întreabă-i câte milioane câștigă. Dodon nu este un om cinstit în genere. El a luat toţi banii și a amăgit-o pe Zinaida Greceanâi cu 200 de mii, iar Vero-nicăi Abramciuc i-a dat și mai puţin – 50 de mii”, a declarat Voronin.

Totodată, președintele PCRM îl consideră pe Dodon un cocoș. „El sare ca un cocoș. El trebuie să adopte Legea Opoziţiei, să facă ceva, altfel va fi uitat în vecii vecilor”, a mai spus liderul comunist, citat de Publika TV.

Dodon: Tkaciuk părea să fi e drogat, iar Voronin nu mai are imunitate la prostieIgor Dodon a reacţionat imediat la declaraţiile făcute

de Mark Tkaciuk. Sursa spune într-o declaraţie de presă că „Tkaciuk pare să fi fost drogat la emisiune” și că este gata să treacă detectorul de minciuni, dar numai alături de Voronin și Tkaciuk. „Îmi pare rău că trebuie să comentez aberaţiile acestui individ, care pare să fi fost iarăși drogat la acea emisiune. Sunt nevoit să declar ofi cial următoarele: Îl aștept pe acest individ, să vină împreună cu Voronin și cu poligraful subţioară la sediul Partidului Socialiștilor și în faţa camerelor de luat vederi eu voi răspunde la întrebările lor, iar ei să răspundă la întrebările mele. Iar individul cel cu barbă și spume la gură să treacă înainte de testare un control obligatoriu la narcolog”, se spune în declaraţia lui Dodon, citată de UNIMEDIA.

Potrivit lui, argument pentru alegerea președintelui au fost nu „3 milioane de euro, inventate de Tkaciuk, ci peste 3 milioane de cetăţeni moldoveni, care doreau stabilitate”.

Referitor la declaraţiile fostului său șef de partid, Vla-dimir Voronin, socialistul menţionează, într-o postare pe blogul personal, că acesta nu mai are imunitate la prostie și că îl așteaptă și pe el la poligraf. „Cu toată stima pentru dl Voronin, dar iată în cel hal fără de hal poate ajunge un politician care nu se retrage la timp. Nu m-am așteptat că poate fi atât de ridicol, se vede că aberaţiile lui Markoman (Mark Tkaciuk – n.n.) sunt molipsitoare. Voronin nu mai are imunitate la prostie, se molipsește ușor. Așa cum am spus, îi aștept pe ambii să vină cu poligraful subţioară la sediul Partidului Socialiștilor, și voi demonstra că ei sunt niște mincinoși și niște escroci politici”, scrie Dodon pe blogul său.

Tkaciuk şi Voronin afi rmă că Dodon a luat 3 milioane pentru a-l vota pe Timofti

Deputaţii comuniști au revenit joi, 14 iunie, la ședinţele Parlamentului. Potrivit liderilor PCRM, decizia de a se prezen-ta în plenul Legislativului a fost luată miercuri, cu o zi înainte. Nerecunoaște-rea legitimităţii actualului Parlament, dar și învinuirea guvernării de uzurparea puterii de stat sunt doar câteva dintre motivele invocate de deputaţii comuniști când au decis să boicoteze ședinţele în plen. Fracţiunea PCRM boicotează ședinţele Parlamentului din februarie 2012, motivând că acesta este nelegitim și trebuie dizolvat.

Tergiversarea dosarului privind închiderea postului de televiziune NIT, „răpirea” unor deputaţi PCRM și dorinţa de a ajunge la alegeri parlamentare anticipate – acestea sunt principalele motive care i-au făcut pe comuniști să revină în Parlament, po-trivit liderului PCRM, Vladimir Voronin, transmite UNIMEDIA.

Acesta însă a reiterat ieri că Partidul Comuniștilor rămâne pe poziţii și continuă să afi rme că actualul Legislativ este nelegitim. „Cei care au acaparat pu-terea, componentele Alianţei, dar mai mult Partidul Democrat, ei fac tot posibilul pentru a limita activi-tatea PCRM, prin crearea unor situaţii foarte urâte. Nu avem răspuns de 3 luni de zile referitor la soarta canalului de televiziune NIT. Am atacat decizia CCA în judecată, dar judecăţile nu știu cu se ocupă, se vede că au indicaţii să ignore această chestiune. Iată de ce prima propunere cu care am venit în Parla-ment se referă la libertatea de expresie”, a declarat Voronin, la fi nele ședinţei Parlamentului.

Potrivit lui, folosindu-se de absenţa fracţiunii PCRM, deputaţii AIE au promovat foarte multe legi anticonstituţionale, care satisfac interesele proprii ale componentelor AIE. „Noi când vom reveni la pu-tere după alegerile anticipate, le vom anula”, a spus liderul comunist. Tot Alianţa, potrivit lui Voronin, a început „a răpi” deputaţi comuniști.

Astfel, spune el, fracţiunea PCRM a decis să revină în Parlament, să continue lupta până la de-clanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, sus-ţine că nici fără comuniști nu a fost ușor. „Nu avem de ce ne teme. N-a fost ușor nici până în prezent, chiar și fără comuniști, au fost discuţii contradic-torii în Parlament. Important e ca opoziţia să fi e mai puţin populistă, ci combativă și constructivă”, a declarat el.

„Au venit și slavă Domnului. Cu siguranţă va fi mai interesant și mai excitant”, s-a arătat mai opti-mist spicherul Parlamentului, democratul Marian Lupu.

În cadrul ședinţei în plen, deputaţii comuniști au înaintat o propunere de a organiza audieri par-

lamentare pe problema libertăţii mass-media, care a fost susţinută de majoritatea parlamentară, deși, cu o zi înainte, Biroul Permanent al Parlamentului a respins cererea PCRM de a include această ches-tiune pe ordinea de zi a ședinţei de joi. Audierile urmează să aibă loc la sfârșitul lunii iunie.

Bursa zvonurilor în Parlament: comuniştii au revenit la şedinţe pentru a-şi primi salariileRevenirea deputaţilor comuniști la ședinţele

Legislativului a avut ieri și o altă interpretare. Pe holurile Palatului Republicii se vorbește, mai în glumă, mai în serios, că fracţiunea PCRM a renun-ţat la boicot pentru a nu mai pierde din salariile membrilor.

La 1 martie, Parlamentul a adoptat o decizie, potrivit căreia deputaţii care vor lipsi nemotivat de la ședinţele Legislativului vor fi sancţionaţi lunar prin reţineri de salarii. La acel moment, reprezentanţii opoziţiei și-au manifestat nemul-ţumirea și au contestat prevederile legii privind sancţiunile pentru aleșii chiulangii, la Curtea Constituţională. Ei afi rmau că-și merită salariile pentru că muncesc, în teritoriu, mai mult decât deputaţii Alianţei.

Președintele Parlamentului susţine că această decizie va fi aplicată. „Trei absenţe se soldează cu minus 75% din salariu. Vom vedea cum corespunde (n.r.: situaţia actuală) acestui document. Nu adop-tăm decizii subiective”, a declarat Lupu.

Stepaniuc: „Reîntoarcerea comuniştilor în Parlament dovedeşte că PCRM a revenit la normalitate”Unii analiști politici califică drept rușinoasă

revenirea comuniștilor în Parlament. Renunţarea la boicot ar fi fost infl uenţată și de faptul că trei deputaţi, în frunte cu Vadim Mișin, au părăsit recent fracţiunea PCRM.

„Se știa mai de demult, încă din martie, că PCRM, când a fost ales președintele, căuta un pretext pentru a reveni în Parlament. Ei acum, destul de rușinos, cu pierderi de oameni din echipă, e vorba de domnul Mișin și încă doi oameni, revin în Parla-ment pentru ca să-și salveze ceea ce a mai rămas din Partidul Comuniștilor”, a declarat analistul politic Oazu Nantoi.

„După plecarea lui Mișin, ei încearcă să revină la o anumită normalitate. Trebuie să recunoaștem că, dacă ei au revenit astăzi în Parlament, ei au revenit, de fapt, la o normalitate”, a menţionat copreședinte-le Partidului Popular Socialist, Victor Stepaniuc.

„Ei au fost nevoiţi, după eșecul de boicotare a ședinţelor un timp îndelungat. Cu părere de rău, în conducerea PCRM, majoritatea care au rămas, acum nu cunosc principiile generale de tactică, de activitate a partidului în diferite condiţii. Odată cu plecarea lui Mișin, ei rămân decapitaţi, deoarece el cunoștea într-o oarecare măsură aceste principii”, a specifi cat politologul Leonid Tabără.

Ghimpu: Vom avea o activitate mai grea după revenirea PCRMîn ParlamentPreședintele PL, Mihai Ghimpu, nu este interesat

de revenirea comuniștilor în Parlament, pentru el există alte griji mult mai importante. Totuși, mai în glumă, mai în serios, liderul liberalilor a declarat că PCRM a revenit în Legislativ pentru că a obosit să umble pe drumuri… „muncind pentru popor”.

„Timpul ne va arăta de ce s-au întors. Au o strategie, o tactică a lor. E problema lor și nu mă deranjează asta. Mă deranjează alte lucruri mai importante: că afară e cald, că nu plouă. Copiii nu au cu ce se îmbrăca, mă deranjează criza mondială. E clar că odată cu revenirea lor, ceea ce adoptam noi nu se va mai întâmpla să votăm, vor fi dezbateri, va fi o activitate mult mai grea”, a afi rmat Ghimpu.

De asemenea, Mihai Ghimpu a menţionat că PCRM trebuie să își facă activitatea în Parlament, deoarece a fost votat de cetăţenii Republicii Mol-dova, însă nu își dorește ca deputaţii comuniști să mai fi e aleși în viitorul Parlament.

Amintim că, anterior, liderul comuniștilor Vladi-mir Voronin declara că PCRM va reveni la ședinţele Legislativului cu o singură condiţie: să voteze data alegerilor parlamentare anticipate. „Da, există o portiţă ca noi să ne întoarcem în Parlament. Ne în-toarcem când va fi votată data alegerilor parlamen-tare anticipate. Actualul Parlament este nelegitim. Cum aș putea eu să mă uit la ei? E clar că nu e normal ceea ce facem noi, dar noi nu avem altă ieșire din situaţie. Noi nu am avut altă alegere, decât să ieșim la proteste”, a spus Vladimir Voronin, în cadrul unei emisiuni la Publika TV.

Tot atunci Voronin a subliniat și faptul că pre-ședintele Parlamentului, Marian Lupu, a semnat o hotărâre prin care deputaţii din fracţiunea PCRM nu își vor ridica salariile pentru luna trecută. „Noi nu stăm să ștergem fundurile fotoliilor în Parla-ment. Lucrăm cu alegătorii, fi ecare deputat merge în teritoriu. Fracţiunea noastră nu va primi salarii pentru că Lupu a semnat decretul. Noi am atacat în instanţă această decizie. Activitatea de deputat nu înseamnă să te baţi cu limba de microfon, dar și să mergi în teritoriu”, a spus liderul PCRM.

După Publika şi UNIMEDIA

Comuniştii, din stradă înapoi în Parlament

15 IUNIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIExterne

USL a reușit să câștige apro-ximativ 88% din mandatele pentru președinţia consiliilor judeţene. PSD a obţinut peste 50%, câștigând 22 de mandate din cele 41 posibile. Un singur candidat PSD a fost învins, si-tuaţia apărând la Arad. PNL se clasează pe locul doi, cu aproape 30% din mandate. PDL a depășit cu un singur mandat scorul PC sau al UNPR.

Analiza comparativă a rezul-tatelor alegerilor din 2008 și 2012 indică o scădere dramatică de președinţii de consilii jude-ţene câștigate de PDL. Dacă în urmă cu patru ani, democrat-liberalii au obţinut 14 astfel de mandate, în 2012 numărul s-a redus la doar două. Pierderea poate avea repercusiuni asupra scorului obţinut de partid la alegerile parlamentare, fiind cunoscută infl uenţa șefi lor de CJ în procesul electoral.

PNL a fost partidul care și-a mărit cel mai mult numărul de consilii judeţene conduse. De la cinci astfel de funcţii în 2008, liberalii au după alegerile din 2012 treisprezece președinţi de Consiliu Judeţean. Cele mai multe victorii au venit în Tran-silvania, dar scorul a fost îm-bunătăţit și de performanţele organizaţiilor din Moldova.

PSD, marele câștigător al ale-gerilor din 2008 la consilii judeţe-ne, rămâne și în acest an numărul unu. Dacă în urmă cu patru ani, PSD a câștigat 17 consilii judeţe-

ne, după alegeri numărul aces-

tora s-a redus la 15, prin plecări

sau excluderi din partid. După

alegerile din 2012, social-demo-

craţii au recâștigat Moldova, dar

și Muntenia, adunând la nivelul

întregii ţări 22 de consilii jude-

ţene, cu cinci mai mult decât la

precedentele alegeri.

UDMR a pierdut jumătate

dintre consiliile judeţene, numă-

rul scăzând de la patru la două.

Uniunea a fost devansată de

foștii parteneri de guvernare de

la PNL la Mureș și Satu Mare.

Forumul Democrat al Ger-

manilor din România nu și-a

păstrat singurul președinte de

Consiliu Judeţean, el pierzând în

faţa candidatului USL la Sibiu. În

schimb, două partide au câștigat

șefi a CJ: Partidul Conservator la

Maramureș și UNPR la Neamţ.

Situaţia la primăriiSituaţia primăriilor le mai dă

ceva speranţe democrat-liberali-

lor, ei pierzând doar șase primă-

rii ale reședinţelor de judeţ faţă

de 2008. Astfel, dacă în urma

alegerilor de acum patru ani,

PDL câștigase 15 reședinţe de

judeţ, comparativ cu PSD, care

avea doar 12, iar PNL 8, acum

democrat-liberalii au rămas cu

10. Majoritatea a trecut de par-

tea social-democraţilor, care au

acum 18 primari pentru reședin-

ţele de judeţ, iar PNL 9.

Un alt câștig de care a bene-

fi ciat PSD-ul a fost și trecerea

primarului independent al ora-

șului Reșiţa în tabăra social-de-

mocraţilor, aceeași situaţie fi ind

și la Giurgiu, unde candidatul

independent Nicolae Barbu,

care l-a învins pe primarul în

funcţie, liberalul Lucian Iliescu,

va pleca la PSD.

Maghiarii au avut și ei de

pierdut un municipiu, primarul

orașului Satu Mare pierzând

alegerile în faţa social-demo-

cratului Dorel Coica. Forumul

Democrat al Germanilor din

România și-a păstrat municipiul,

Klaus Iohannis fi ind ales pentru

un nou mandat de primar al

Sibiului.

Marile bătălii electoralePreședintele PSD, Victor Pon-

ta, a declarat înaintea alegerilor

că cel mai mult își dorește să

câștige în fieful lui Gheorghe

Flutur de la Suceava. Dorinţa sa a fost îndeplinită de deputatul PSD, Cătălin Nechifor, care l-a devansat la alegerile pentru CJ Suceava pe prim-vicepreședin-tele PDL, Gheorghe Flutur.

O victorie importantă a fost obţinută de PSD și în fi eful se-cretarului general al PDL, Ioan Oltean. Astfel, la Bistriţa-Năsă-ud, deputatul Radu Moldovan a câștigat președinţia Consiliului Judeţean în detrimentul candi-datului PDL.

PSD a reușit să-și impună pe noua hartă politică președinţi de consilii judeţene și la Dâm-boviţa, condusă până la alegeri de Florin Popescu, un apropiat al Elenei Udrea, dar și la Timiș – puternic fi ef al dreptei.

Liberalii au recâștigat judeţe din Moldova, precum Buzău, Botoșani sau Iași, datorită infl u-enţei deputatului Relu Fenechiu. Aristotel Căncescu și-a reconfi r-mat mandatul în fruntea judeţu-lui Brașov. Victorii importante au fost obţinute și în Transilvania, unde PNL a început să redevină în prim-plan. Astfel, cu judeţe precum Bihor, Mureș, Satu Mare și Cluj liberalii și-au consolidat poziţia în această regiune a ţării. De precizat, că PNL a cedat PC candidatura pentru CJ Mara-mureș, câștigată de candidatul conservator.

UNPR a reușit să se claseze pe primul loc doar în judeţul Neamţ, acolo unde deputatul Culiţă Tărâţă a învins PDL și USL. Tărâţă este fost membru PSD.

În ce privește primăriile, ma-rea luptă s-a dus la Cluj, unde fostul premier Emil Boc a reușit să redevină primar după trei ani. Bătălia între el și candidatul USL, Marius Nicoară, a fost una foarte strânsă, rezultatele schimbân-du-se de mai multe ori. În fi nal,

Boc a obţinut un nou mandat de primar, cu scorul de 40,3%, în timp ce Nicoară a înregistrat 38,97%.

O altă reședinţă de judeţ care a creat tensiuni în PDL este și Craiova, unde primarul în func-ţie, Antonie Solomon, a pierdut în faţa social-democratei Olguţa Vasilescu. Deși Solomon nu mai făcea parte din PDL, el candi-dând din partea UNPR, Craiova marchează o mare lipsă pentru PDL pe harta politică.

Nici la Botoșani lupta nu a fost una ușoară, primarul în funcţie, Cătălin Flutur, pierzând în faţa candidatului PSD, Ovidiu Portariuc. Cu toate acestea, menţinerea Aradului în por-tofoliul PDL a reprezentat un mare câștig. Democrat-liberalul Gheorghe Falcă, în ciuda scan-dalurilor din ultima vreme, a reușit să-și păstreze reședinţa de judeţ.

Bucureştiul, sub cod roşuUSL a avut de câștigat din

plin la nivel naţional, așa că nici la nivelul Capitalei situaţia nu este diferită. Dacă în 2008 PDL a pierdut Primăria Generală, unde a candidat Vasile Blaga împotriva independentului So-rin Oprescu, nici în 2012 PDL nu a avut câștig de cauză. În ciuda campaniei anunţate cu mare fast a lui Silviu Prigoană, acesta nu a reușit decât să se claseze pe locul 2, cu 15,98% din voturi, în faţa aceluiași independent, susţinut de USL.

Cele mai dure campanii au fost la sectoarele 3 și 6, demo-crat-liberalii pierzând cei mai importanţi edili în funcţie: Liviu Negoiţă și Cristian Poteraș. Mai mult, pe lângă pierderea celor două sectoare, scorul obţinut a arătat o înfrângere zdrobitoare a

PDL-ului. Liviu Negoiţă a obţinut doar 29% din voturi, în timp ce Robert Negoiţă a luat 56%. La sectorul 6, Cristian Poteraș n-a obţinut decât 20,37%, com-parativ cu noul primar, Rareș Mănescu, care a luat 49,95% din voturi.

La sectorul 2, pedelistul Lu-cian Iliescu nu a reprezentat un candidat puternic, date fiind rezultatele obţinute de actua-lul primar, Neculai Onţanu, el înregistrând 47,89% din voturi. Nici la sectorul 4 PDL nu a avut câștig de cauză, Sulfi na Barbu obţinând doar 8,15% din voturi, Cristian Popescu Piedone fi ind reales pentru un nou mandat de primar.

Sectorul 5 a fost câștigat de pesedistul Marian Vanghelie fără probleme, cu 54,95%, can-didatul PDL, Mihai Atănăsoaei, luând doar 11,19%.

Sursa: gandul.info

Parlamentul Eu-ropean a aprobat miercuri, 13 iunie, la Strasbourg, cele două regulamente prezentate de Comisia Europeană în luna noiembrie cu privire la consolidarea coor-donării și supraveghe-rii bugetare pentru statele din zona euro (așa-numitul „Two Pack”).

Dată fiind interdepen-denţa sporită a economi-ilor ţărilor din zona euro, executivul UE a propus, la 23 noiembrie anul trecut, întărirea atât a coordonării, cât și a supravegherii proce-selor bugetare pentru toate ţările din zona euro și, în special, pentru cele cu defi cit excesiv, care se confruntă sau sunt expuse unor riscuri grave de instabilitate fi nan-ciară ori care fac obiectul unor programe de asistenţă financiară (precum Grecia, Portugalia și Irlanda).

Regulamentul propus pentru o mai bună suprave-ghere a politicilor bugetare în statele membre din zona euro cere ca ţările respective să-și prezinte proiectele de bugete naţionale în același timp în fi ecare an și să ofere Comisiei dreptul de a le eva-lua și, dacă este nevoie, să emită o opinie.

Comisia Europeană va putea solicita ca respectivele proiecte de bugete naţio-

nale să fi e revizuite dacă va considera că ele încalcă grav obligaţiile incluse în Pactul de Creștere și Stabilitate. Tot acest proces va fi realizat pu-blic, pentru a asigura deplina transparenţă. Regulamentul mai propune o monitorizare mai atentă a ţărilor din zona euro, care fac obiectul pro-cedurii de deficit excesiv, pe întreaga perioadă a unui ciclu bugetar. În plus, în sta-tele din zona euro trebuie să funcţioneze consilii fiscale independente și să își bazeze bugetele pe prognoze inde-pendente.

Cel de-al doilea regula-ment, privitor la consolida-rea supravegherii economi-co-fi scale asupra ţărilor din zona euro cu instabilitate fi nanciară gravă, va garanta că supravegherea statelor membre respective ce fac obiectul programelor de asistenţă fi nanciară este una solidă, urmează proceduri clare și respectă legislaţia UE. Comisia Europeană va

putea să decidă dacă un stat membru, care întâm-pină difi cultăţi cu privire la stabilitatea sa fi nanciară, va trebui să facă obiectul unei supravegheri consolidate. La rândul său, Consiliul UE va putea face unor astfel de state membre recomanda-rea de a solicita asistenţă fi nanciară.

“Am reușit să punem ofi -cial pe masa negocierilor un răspuns sistemic și structural la criză, ceea ce reprezintă o plasă de siguranţă reală pentru a proteja zona euro’’, a declarat liderul grupului li-beral Guy Verhofstadt, după votul din plenul PE.

La rândul său, eurodepu-tatul Ramon Tremosa i Bal-cells, responsabilul grupului ALDE pentru procedura de defi cit excesiv, a subliniat că acum ‘’statele membre ale zonei euro vor fi obligate să facă o analiză cost-benefi cii cu privire la toate investiţiile și reformele’’.

Sursa: AGERPRES

Niciodată până acum cance-larul german Angela Merkel, cea mai puternică femeie din Europa, n-a comentat atât viziunea sa în legătură cu UE. “N-avem nevoie doar de o uniune monetară, ci avem nevoie și de o așa-numită uniune fi scală, care ar trebui să fi e mai mult decât o politică fi scală comună”, a spus Merkel la postul german ARD.

Cancelarul n-a mai făcut de această dată nici un secret din ceea ce înţelege a fi mai mult decât o politică fiscală comună în Europa, pentru parlamentele naţionale: “Avem nevoie, mai pre-sus de toate, de o uniune politică, ceea ce înseamnă că trebuie, pas cu pas, de acum încolo, să cedăm competenţe Europei, Europei să-i creăm mai multe posibilităţi de control”.

Presiuni din partea LondreiLa Summitul UE consacrat

crizei, de la sfârșitul lunii iunie, va exista deja un plan de lucru pentru această uniune politică. Scopul summitului ar urma să fi e un angajament clar pentru “mai multă Europă” și stabilirea unui

calendar pentru continuarea reformei, a spus ea. În același timp, cu toate acestea, Angela Merkel a avertizat în legătură cu unele așteptări prea mari faţă de summit: Nu crede că va provoca o reuniune a Consiliului “de la care să vină marele Big Bang”. Consiliul se întrunește în zilele de 28 și 29 iunie, la Bruxelles.

Declaraţiile cancelarului ger-man vin doar la o zi după ce preșe-dintele american Barack Obama și premierul britanic David Cameron au solicitat un “plan de urgenţă” pentru zonele euro afl ate în difi -cultate. Cameron a fost, de aseme-nea, la Berlin, săptămâna trecută, unde și-a repetat cererea. Asta ar fi o aprofundare în continuare a uniunii monetare, ca o “Europă cu două viteze”, ceea ce nu pare s-o deranjeze pe Merkel. “În ceea ce privește euro, avem deja un fel de Europă cu două viteze”, a spus ea. “Acest lucru va fi accentuat, de-oarece cei care intră într-o uniune monetară comună vor trebui să strângă rândurile. Se cere deschi-dere, ca tuturor statelor membre să li se ofere posibilitatea să-și ia măsuri de participare la integrare”, afi rmă Merkel, adăugând: “Dar noi

nu trebuie să stăm pe loc dacă

unul sau altul nu ni se alătură”.

Mai mult decât atât, pactul

fi scal poate fi socotit reușit chiar

dacă 25 din cele 27 de state mem-

bre ale UE au convenit la o discipli-

nă bugetară mai strictă – numai

Regatul Unit și Republica Cehă

n-au fost pentru un pact fiscal.

După doi ani de criză a datoriilor și

o serie de încercări de soluţionare

ad-hoc apare clar atât la Berlin,

cât și la Bruxelles că se impune

recunoașterea necesităţii unui

plan mai mare pentru Europa – sau

cel puţin a unui plan de cinci ani

pentru moneda euro.

S-a văzut în cadrul reuniunii

informale din 23 mai, când șefi i

de guverne și de stat au cerut

emiterea unei decizii președin-

telui Consiliului UE, Herman Van

Rompuy, președintelui Comisiei

Europene, Jose Manuel Barroso,

șefului eurogrupului Jean-Claude Juncker, și șefului Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi: cei patru ar trebui să întocmească un master plan pentru UE. Van Rompuy vrea ca la summitul de la sfârșitul lunii iunie să prezinte punctele-cheie ale acestui plan. Acesta va include propuneri de reforme structurale, precum și pentru crearea unei triple uniuni: Uniunea fi scală, Uniunea bancară și Uniunea politică. Comisia UE a negat, însă. “Nu există nici un plan secret de restructurare a Uniunii, de salvare a monedei euro sau pentru alte lucruri”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Barroso.

Rezistenţă în GermaniaÎn timp ce Merkel propune

“mai multă Europă”, starea de spirit a oamenilor ei se clatină. Sunt constatările unui sondaj de opinie realizat de ARD: mai mult de jumătate dintre germani sunt îngrijoraţi pentru economiile lor; mai mult de trei sferturi cred că cea mai rea fază a euro crizei acum începe. Încrederea în euro cunoaște un declin rapid: mai mult de jumătate dintre germani (55 la sută) vor reîntoarcerea la D-Mark. (...) Cu toate acestea, 70 la sută cred că euro va exista “în câţiva ani”.

Sursa: RADOR

Secretarul de Stat, Natalia Elena Intotero, a primit miercuri, 13 iunie, la sediul Departamen-tului pentru Românii de Pretutindeni, vizita ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, care a fost însoţit de PC preot Iulian Budescu, vicar al Episco-piei Basarabiei de Sud.

ÎPS Petru a prezentat atât problemele Mitropoliei Ba-sarabiei, cât și eforturile pe care le depune Biserica pentru susţinerea românilor, pentru promovarea limbii și culturii române, precum și pentru respectarea drepturilor acestora.

ÎPS Petru a reafi rmat dorinţa Bisericii de a dezvolta proiecte concrete de cooperare cu statul român și de a veni în sprijinul ro-mânilor din Republica Moldova.

Secretarul de Stat pentru românii de pretutindeni a subliniat cu această ocazie rolul și importanţa Bisericii în cadrul co-

munităţilor de români din afara graniţelor și, în mod deosebit, din Basarabia. De ase-menea, a exprimat dorinţa de colaborare și deschiderea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu privire la proiectele și iniţiativele Mitropoliei Basa-rabiei, derulate în benefi ciul românilor de dincolo de Prut.

Sursa: dprp.gov.ro

Grecia urmează să decidă la fi nalul acestei săptămâni dacă va rămâne sau nu în zona euro, la alegerile parlamentare de pe 17 iunie. Spania s-a alăturat Irlan-dei, Italiei și Greciei și a cerut un împrumut european pentru salvarea sectorului bancar. The Economist scrie că, în lipsa repa-rării defectelor din naștere ale euro, prăbușirea monedei unice va duce la un dezastru cu mult mai mare decât cel care a înce-put odată cu falimentul Lehman Brothers, în 2008.

Mai-marii Europei au început să lucreze la un plan de salvare a euro, iar acesta poar-tă numele de Statele Unite ale Europei, scrie Der Spiegel. “Avem nevoie de o așa-numită uniune fiscală, care înseamnă o politică bugetară comună. Mai mult decât orice, avem nevoie de o uniune politică. Aceasta înseamnă că va trebui să cedăm mai multe puteri Europei și să lăsăm Europei posibi-lităţi de supraveghere”, a spus cancelarul Angela Merkel la televiziunea ARD.

La Bruxelles, la Luxemburg și la Frankfurt se lucrează deja la proiectul Statelor Unite

ale Europei. Actorii principali: președintele Consiliului European, a Comisiei Europe-ne, al Băncii Centrale Europene și liderul Eurogrupului.

Potrivit acestui proiect, grupul miniștrilor de Finanţe al statelor euro va decide dacă un stat membru se va putea împrumuta și cu cât anume. Miniștrii de Finanţe vor fi mo-nitorizaţi de un grup de europarlamentari, care vor avea puteri sporite faţă de actualul lor statut. Rezultatul va fi o Europă cu două viteze, al cărei nucleu va fi reprezentat de statele din zona euro.

Proiectul conceput de eurocraţi ar face ca fi ecare guvern să cheltuiască doar cât produce, pentru a putea menţine datoriile actuale sub control.

Acest model pare a fi însă o utopie, notează Der Spiegel, pentru că acum nici măcar Germania nu poate respecta regula strictă de a nu contracta noi împrumuturi. Din acest motiv, la Bruxelles sunt puse la cale planuri ușor modifi cate, conform cărora miniștrii de Finanţe ai zonei euro vor aproba noi împrumuturi ale guvernelor naţionale, însă doar dacă acestea nu depășesc 3% din PIB-ul statului respectiv.

Proiectul unei uniuni politice prevede reducerea actualului defi cit democratic al UE. Se propune ca președintele Comisiei

Europene să fi e ales direct de către cetăţenii

UE și chiar contopirea funcţiei de președinte

al Comisiei Europene cu cea de președinte al

Consiliului European într-o demnitate nouă

de “președinte european”.

Unele idei ale acestui proiect de uniune

politică au fost lansate deja în dezbatere pu-

blică. Este vorba despre ideea unui depozit

asigurator de 1% din conturile de economii

din Europa (circa 100 de miliarde de euro).

Se preconizează și un organism puternic

care să monitorizeze băncile din UE.

Însă chiar și înainte de a fi prezentat,

acest nou Pact pentru Euro întâmpină mari

obstacole, pentru că el va trebui aprobat de parlamentele naţionale, iar în unele ţări vor fi necesare referendumuri. Curtea Constituţională a Germaniei poate cere un asemenea scrutin și în Germania.

Potrivit Der Spiegel, acesta este embrio-nul proiectului unei federaţii europene, cu care liderii UE se vor prezenta la reuniunea G20 din Mexic, pentru a tempera temerile marilor economii mondiale faţă de viitorul euro, încercând să evite transformarea crizei datoriilor într-o criză a încrederii.

Călin MARCHIEVICISursa: cotidianul.ro

Alegeri locale 2012: Noua hartă politică a RomânieiAlegeri locale 2012: Noua hartă politică a RomânieiAlegerile locale din 2012 au reprezentat un mo-ment dramatic pentru PDL, democrat-liberalii pierzând majoritatea consiliilor judeţene, dar și un număr considerabil de primării. Rezultatele alegerilor locale din 2012 au dus la o nouă hartă politică, USL reușind să fi e marele câștigător al acestui scrutin.

Secretarul de Stat pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a avut o întrevedere cu Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru

PE a adoptat regulamentele pentru consolidarea coordonării

şi supravegherii bugetare în zona euro

Un nou pact pentru euro va institui uniunea politică

Copiii crizei vor trăi în Statele Unite ale Europei

Nemţii nu se mai vor stăpânii EuropeiCancelarul german este pentru o uniune politică și o politică fi scală comună. Germanii sunt suspici-oși: mai mult de jumătate dintre ei vor revenirea la D-Mark, scrie Die Presse, preluată de Rador.

15 IUNIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Scandal

Foarte recent, din surse apropiate de conducerea Serviciului Vamal, am afl at că premierul pregătește un nou troc, care vine să-i întă-rească hegemonia și pute-rea absolută la frontieră.

Se vorbește în mare taină prin unele

culoare că în curând, cartea „regelui”

– ministru Roibu va fi bătută de cea a

„valetului” Baliţchi. Contextul trocului ar

consta nici pe departe în prestaţia slabă

în calitate de ministru a lui Roibu, lipsa

spiritului reformator la MAI sau explozia

criminalităţii în societate, ci în anumite

materiale și dosare „pipărate” afl ate în

gestiunea actualului ministru și care îi

încurcă iţele premierului la frontieră.

Astfel, conform informaţiei, premie-

rul a decis să meargă pe resurse umane

apropiate și devotate, „de familie”, pentru

a evita pe viitor complicaţiile inutile. Tot-

odată, paralel cu rocada Roibu-Baliţchi,

se preconizează ca „Valetul” să fi e succe-

dat la Vamă de una dintre persoanele de

încredere din suita acestuia, fi ind rostit

în șoaptă numele actualului director al

Departamentului venituri și tehnologii

informaţionale al SV, Corneliu Trofăilă,

figurant anterior pe un caz scandalos

de introducere în ţară a autoturismelor

prin contrabandă de către un membru

de top al PLDM.

Mutarea se preconizează a fi realizată

până la 1 iulie, când Serviciul de Grăniceri

se va reorganiza în Poliţia de Frontieră

și, respectiv, va trece în subordinea MAI-

ului, respectiv a aceluiași Tudor Baliţchi.

Astfel, „Valetul” va obţine toate pârghiile

de control la frontieră și este foarte clar

cui i le va duce poclon…

Asta DA „ace” din mânecă! Nu?

Veaceslav BALACCI

Sursa: vox.publika.md

Dacă o companie, o fi rmă privată o duce greu. Dacă afacerea se cam năruieș-te, iar de aproape 20 de ani activitatea comercială mai mult stagnează. Dacă muncitorii părăsesc între-prinderea pentru altele mai bogate, iar cei care au rămas sunt extrem de ne-mulţumiţi, cine-i de vină? Evident, conducerea. Și dacă șefi i acestei com-panii își cumpără mașini scumpe, că deh, “nu-și permit să meargă în căru-ţe”, ce putem crede despre acești oameni? Că sunt ipocriţi, incompetenţi, nesimţiţi, iar mașinile lor de lux reprezintă o bătaie de joc la adresa muncito-rilor și a situaţiei proaste în care se afl ă fi rma.

Aţi văzut, și conducerea de vârf a Moldovioarei și-a tras au-tomobile de lux. “Noi nu putem merge în căruţe”, ne-a explicat ironic președintele, de parcă ne-ar fi “stuchit” în sufl et. Păi, domnule președinte, ar cam trebui să mergeţi în căruţă, în condiţiile în care ţara are dru-muri de căruţă și oameni care nu-și permit nici o căruţă, iar economia se mișcă exact ca o că-ruţă: încet, încetișor spre deloc. Este o mare, o uriașă chiar bătaie de joc în adresa moldovenilor! Și e pe faţă! BRE POLITICIENILOR,

NU AVEŢI VOIE SĂ VĂ PUNEŢI FUNDURILE MARI ÎN ACELE MA-ȘINI, NESIMŢIŢILOR! Și știţi de ce, domnule premier, domnule președinte de Parlament, dom-nule președinte de ţară? Pentru că sunteţi în slujba cetăţeanului, nu aţi ajuns la putere să vă faceţi viaţa mai ușoară. V-am angajat pe funcţiile pe care le deţineţi să ne scoateţi economia din criza în care se află de peste 20 de

ani, nu să vă lăfăiţi în lux. Aveţi barem bunul-simţ să nu rânjiţi cu toţi dinţii când vă întreabă câte un jurnalist despre aceste mașini mult prea scumpe pentru o ţară mult prea săracă.

O să vă dau un exemplu din România. Poate este un exemplu de demagogie, de populism politic, dar iată că se poate. Președintele Traian Băsescu, oriunde se duce în “interes pro-priu”, de pildă, la cumpărături ori la munte, merge, în special, cu Loganul. Teoretic, promovează

mașina produsă în România, practic însă, vrea să arate că este om “de-al nostru”, din popor, și nu se simte umilit la volanul “Ligheanului”. În aceste condiţii apare o întrebare ce ţine de logică: dacă România produce Dacia Logan și președintele ţării merge în Dacia Logan, iar Moldova produce căruţe, în ce ar trebui să meargă domnul președinte Timofti? Apropo,

este o nesimţire crasă să spui că ai cumpărat niște merţane doar pentru că erau mai ieftine. Ei bine, nu erau! O mașină a costat 120 de mii de euro. Doamne, ce sumă! Dar preţul unui Mercedes din aceeași clasă pornește de la 75 de mii de euro, cel puţin la de-alerii din România. De ce nu aţi cumpărat mașini la un astfel de preţ? Poate nu ar fi fost la fel de bine dotate, însă nici politicienii de la Chișinău nu sunt Angela Merkel ori Barack Obama. În plus, există atâtea automobile

noi pe care le puteaţi cumpăra și de zece ori mai ieftin. De ce nu un Chevrolet Cruze la 12 mii de euro?

Săracii moldoveni au prășit pe dealuri, au muncit în Italia, au stat în birourile sufocante din Chișinău, dar, până la urmă, au reușit să plătească din banii lor, din impozitele lor, din munca lor chinuită 120 de mii de euro pentru o mașină de lux. Și-o fi zis oamenii, bre, trebuie să le arătăm că ţinem la ei, că vrem să le fi e bine, poate s-or gândi și la noi, cei care ţinem în spate această ţară. Eu zic că aţi greșit, iubiţii mei moldoveni. Eu cred că trebuie să mergeţi încă o dată în Piaţa Marii Adunări Naţionale și să vă luaţi care o roată, care o aripă, care volanul. Nu o să vă ajungă la toţi, însă nici ei nu trebuie să aibă parte de acest

lux nemeritat. Și da, domnule președinte Timofti, la cum mer-ge Moldova, locul politicienilor este la coada calului, în căruţă! Oare de unde atâta nesimţire?

P.S.: Dragi politicieni afl aţi la conducerea ţării, dacă vreţi să nu aveţi parte de articole critice pe alte bloguri, la mine nu mer-ge, vă sfătuiesc să organizaţi un offl ine cu niște bloggeri și să-i plimbaţi cu mașinuţele câteva minute prin oraș. Apoi, să nu-mi spuneţi pe nume dacă nu o să fi e anume așa, o să găsiţi în blogosferă multe, multe laude și pupături la locul moale. Este adevărat, nu o să aveţi succes sută la sută, dar jur că există bloggeri care o să pună botul. Succes!

Vitalie COJOCARI

Sursa: cojocari.ro

Nu pot spune că am rămas șocat de noul puroi scurs în mass-media moldo-venească, sub forma scrisorii anonime despre realităţile de la SIS-ul moldo-venesc și înregistrării discuţiei între semiinterlopii ruși Gherman Gorbunţov și Rinat Usatâi din martie curent. M-a mirat însă fl egmatismul cu care a tratat

aceste evenimente societatea civilă și mass-media.

Cele două „bombe” mediatice în orice stat normal ar fi trezit turbulenţe zgomotoase în viaţa politică, ca să nu mai vorbim de clarifi cările pe care le datorează politicienii și guvernanţii pe context societăţii. Și ca să nu mai vorbim de acţiuni în consecinţă sau demisii de onoare.

Însă chiar dacă și a fost cineva cu ade-vărat marcat, probabil doar anchetatorii englezi implicaţi în investigarea tenta-tivei de asasinat a omului de afaceri rus cu reputaţie dubioasă. A devenit oare societatea civilă moldovenească surdă? Oarbă oare? Sau chiar mai putem oare vorbi de societate civilă integră, care nu observă asemenea evenimente? S-or fi învăţat toţi moldovenii de la politicieni să se preocupe de chestiuni artifi ciale, de genul homosexualilor și prostitu-atelor și să nu observe de facto cum

sunt furaţi și violaţi de cei cărora le mai plătesc și impozite?!

Eu unul m-am simţit penibil în cali-tate de spectator al înregistrării video. E înjositor să vezi cum îţi ridiculizează doi interlopi ruși statul, mai dihai decât Baghirov odinioară, numindu-l familiar pe premier „Filea”, iar prin termenul „puţoi de moldovean”, atribuit celui care a intervenit pe lângă Usatâi pentru a-și rezolva o problemă la Vamă, dând un califi cativ, ca atare, întregii naţiuni. Și dacă gândirea mea analitică a încer-cat să abordeze sceptic înregistrarea, atunci toate încercările refl ectorii de a găsi justifi cări și scuze celor pomeniţi de Gorbunţov și Usatâi sunt spulberate de acea scrisoare anonimă. Cum să nu-i credem pe cei din serviciile speciale ale statului, care, în mod sigur, cunosc mai multe decât noi despre realităţile și actualităţile de la Chișinău?! Acele relatări despre realităţile de la SIS-ul

moldovenesc vin parcă să confirme viabilitatea și gravitatea discuţiei de taină între rusul, păpușar al „puţoilor”, politicienilor și altor moldoveni, și „ban-cherul negru”, cum a fost botezat de presa rusă businessmanul cu reputaţie dubioasă Gorbunţov.

Ei bine, fraţilor… Ăștia ne sunt pă-pușarii! Dacă aveaţi impresia că aveţi un Guvern și Parlament care vă decide prezentul și viitorul, priviţi acești doi indivizi! Și dacă credeaţi că voi sunteţi cei care îi aleg pe politicienii care să stea cu pâinea și cuţitul în mână, pri-viţi-i pe ăștia doi! Și dacă aceștia pot rezolva problemele voastre la Vamă, stimaţi „puţoi”, sau să vă „închidă” și „deschidă” dosare penale, chiar și fi ind ele patru la număr, atunci spuneţi-mi și mie cine sunt politicienii și guvernanţii noștri, dacă nu simple păpuși, ostatice ale nestăvilitelor pofte financiare și legăturilor cu lumea interlopă?!

Și oare câte mâini, ale câtor episcopi,

mitropoliţi, patriarhi, papi de la Roma

și interpreţi alde Iglesias, Scorpions

sau Lady Gaga trebuie să fi e pupate de

politicienii noștri ca să pară cât de cât

mai sus de „nivelul plintusului”, acolo

unde îi plasează păpușarii, care le stau

în spate, sau chiar deasupra?!

Și noi, „puţoii”… care așteptăm

rezultate în dosarul penal pe cazul asa-

sinatului omului de afaceri Igor Ţurcan,

de la care s-a scurs deja un an… Un an

de sterilitate din partea organelor de

anchetă, pe de o parte, și de așteptări

deșarte din partea societăţii, pe de

alta… Mai miră oare asta pe cineva?

Se pare că în Moldova e noapte

adâncă, când „populaţia pașnică” doar-

me profund și… doar „mafi a” nu are

somn… Să dăm măștile jos!

Veaceslav BALACCI

Sursa: vox.publika.md

Reprezentantul acţionarilor UniversalBank, Rinat Usatâi, s-a oferit să îl ajute pe fostul preșe-dinte al acestei bănci, Gherman Gorbunţov, să scape de dosarele din Republica Moldova. Cei doi au discutat despre acest lucru pe Skype înainte de atentatul la viaţa lui Gorbunţov, care a avut loc pe 20 martie 2012, la Londra, unde acesta se ascunde de auto-rităţile din Republica Moldova. Întreaga discuţie de pe Skype a apărut pe site-ul rusesc „Kri-minalnaia Rossia”, scrie ziarul Timpul, citat de Publika TV.

În discuţia dintre ei, Gherman Gorbunţov îi spune lui Usatâi că are deschise patru dosare în Moldova. Usatâi la rândul său, îi propune ajutor și îi promite că în maximum o lună îl poate scăpa de procese.

„Sună la orice poliţist de sector și întreabă. Aici nu ai nevoie de mari relaţii. Îţi spun încă o dată, lași la o parte toate prostiile și începi să te miști. Eu însă, într-o lună și jumătate, voi

deveni, .... în Moldova. Republi-ca Moldova nu e condusă de pre-ședinte, premier sau Parlament, ci de controversaţi oameni de afaceri care închid și pornesc dosarele penale fără nici o grijă, contra unor sume fabuloase de bani”, îi spune Usatâi.

Totodată, cei doi discută des-pre faptul că presa de la Chișinău a scris mai multe știri despre ei, inclusiv Publika TV, care nu este un post de televiziune controlat de politicieni.

Sursa citată menţionează că „reprezentantul acţionarilor UniversalBank, Rinat Usatâi, se afl ă în relaţii destul de ami-cale cu ex-președintele băncii, Gherman Gorbunţov, anunţat în căutare internaţională, după așa-zisul atac raider din 2011. După cum scria și presa, Usatâi este un fost consilier al lui Filat în Rusia, dar foarte apropiat și de comuniști”.

Potrivit Publika TV, înregis-trarea a fost prezentată de Gor-bunţov anchetatorilor englezi

și ruși care cercetează cauzele tentativei de omor asupra sa. Fostul bancher se află încă în stare gravă la spital, dar a înce-put să comunice prin semne. El dă de înţeles că unele persoane despre care a discutat cu Usatâi ar putea să-l vrea mort.

Precizăm că, în luna martie curent, milionarul rus, fostul proprietar al băncii falimentare UniversalBank, Gherman Gor-bunţov, a fost rănit la Londra. Persoane necunoscute ar fi deschis focul asupra lui Gorbun-ţov în cartierul londonez „Isle of Dogs”. În urma incidentului, Gherman Gorbunţov, care este proprietarul a 8 bănci în Ru-sia, a fost internat la un spital din apropiere. Potrivit poliţiei, bărbatul a fost rănit la nivelul stomacului.

Potrivit presei, membrii fa-miliei lui Gorbunţov locuiesc în ţări diferite, din cauza că le este frică pentru siguranţa lor. Asta pentru că numele lui Gherman Gorbunţov este legat de mai

multe scandaluri. În Rusia,

până nu demult ar fi fost unul

dintre martorii principali într-

un dosar privind atacul asupra

unui om de afaceri în 2009. În

Moldova, Gherman Gorbunţov,

principalul acţionar al băncii

falimentare UniversalBank a

fost dat în urmărire generală,

în 2011.

În vara anului trecut, condu-

cerea UniversalBank a declarat

că acţionarul majoritar al băncii

a fost victima unui atac de tip

raider, în urmă căruia a pierdut

80 la sută din acţiuni. La scurt

timp, instituţia bancară a fost

luată sub administrarea spe-

cială a Băncii Naţionale, care a

promis că le va înapoia banii

deponenţilor.

Deputatul democrat Valeriu Guma a fost găsit vinovat de corupţie și condamnat la 4 ani de închisoare de Curtea de Apel București, transmite postul de radio Europa Libe-ră. Cazul va ajunge la Curtea Supremă de Justiţie din ţara vecină și acesta este primul caz în care un parlamentar moldovean este adus în faţa instanţelor românești. Guma are imunitate parlamentară în Republica Moldova și deţine dublă cetăţenie. Procurorii de la București susţin că, prin intermediul surorii sale, par-lamentarul de la Chișinău ar fi încercat să mituiască cu 20 de mii de dolari, în 2006, un funcţionar român pentru a-și păstra o companie privatizată la Buzău.

Potrivit sursei citate, anterior, Valeriu Guma declara că nu deţine nici proprietăţi, nici divi-dende, nici mașină și că veniturile sale anuale totalizează 136 de mii 155 de lei și 61 de bani. Pornind de la acest caz, corespondentul Euro-pei Libere, Lucia Diaconu, a căutat să afl e ce prevede legislaţia din Moldova despre situaţiile cu persoanele cu dublă cetăţenie care sunt in-vestigate și, eventual, condamnate în altă ţară decât Moldova.

Avocatul Vitalie Nagacevschi afirmă că, potrivit legislaţiei, un cetăţean moldovean condamnat în alt stat poate fi obligat să-și ispă-șească pedeapsa doar în trei cazuri. „În primul rând, este, desigur, prezentarea benevolă și executarea de bunăvoie a acestei sentinţe. A doua posibilitate este ca persoana condamnată să se prezinte din greșeală pe teritoriul statului de condamnare. Și atunci autorităţile acestui stat îl preiau și plasează persoana condamnată în locul de detenţie. Și a treia posibilitate este în cazul în care persoana este în afara statului cetăţeniei și, în așa caz, această persoană poate fi reperată prin intermediul Interpolului, poate fi reţinută pe teritoriul oricărui alt stat și extră-dată pentru executarea sentinţei în statul de pronunţare a sentinţei”, susţine avocatul.

El a mai declarat că statul care a condamnat un cetăţean moldovean, teoretic, ar putea cere RM predarea acestuia, doar că, așa cum stipu-lează Constituţia, Moldova nu-și poate extrăda propriii cetăţeni. „Dacă cineva este condamnat în alt stat și este cetăţean moldovean și se afl ă pe teritoriul Republicii Moldova această persoa-nă nu poate fi obligată să se deplaseze în statul de condamnare pentru ispășirea pedepsei”, a explicat Nagacevschi. Întrebat ce se întâmplă în cazul în care persoana respectivă deţine și cetăţenia statului unde a comis infracţiunea, avocatul a spus că acest lucru nu are relevan-

ţă. El a precizat însă că persoana condamnată în alt stat ar putea cere să execute sentinţa în ţara natală.

La rândul său, președintele Comisiei juridice, numiri și imunităţi din Parlamentul Republicii Moldova, Victor Popa, a menţionat pentru ace-lași post de radio că, în cazul în care condam-natul este deputat în ţara de origine, acesta se bucură de imunitate parlamentară și nu poate fi reţinut și tras la răspundere, chiar dacă se afl ă pe teritoriul României.

Juriștii mai susţin că, în cazul în care această persoană se bucură de imunitate parlamenta-ră și ar dori să-și ispășească pedeapsa acasă, statul care l-a condamnat va solicita garanţii Republicii Moldova că cetăţeanul nu va rămâ-ne nepedepsit. Ceea ce ar însemna ridicarea imunităţii, dacă persoana nu va renunţa la ea benevol. Cel care poate cere un deputat să fi e lipsit de imunitate este procurorul general, iar acest lucru este posibil doar cu votul a 51 de deputaţi din Parlament.

Amintim că, în luna noiembrie 2011, Tribu-nalul de la București l-a condamnat pe Valeriu Guma la doi ani de închisoare cu suspendare. Acesta a fost acuzat că a încercat, prin interme-diul unor complici, să-l mituiască pe directorul general al Direcţiei Juridice de la Autoritatea pentru Valorifi carea Activelor Statului pentru menţinerea privatizării unei firme unde era acţionar. La 5 iunie, Guma a fost audiat de Tri-bunalul de la București. Deputatul a declarat că este nevinovat și că nu îl interesează imunitatea parlamentară.

Pe data de 12 iunie curent, Curtea de Apel București a anulat decizia Tribunalului și i-a dat o nouă pedeapsă democratului Valeriu Guma, condamnându-l la 4 ani de închisoare cu exe-cutare, în loc de 2 ani cu suspendare, așa cum anunţase Tribunalul de la București.

Republica Moldova, la cheremul interlopilor ruşiRepublica Moldova, la cheremul interlopilor ruşiFostul preşedinte al UniversalBank, Gherman

Gorbunţov, ar putea scăpa de dosarele din Moldova cu ajutorul lui Rinat Usatâi

„Filea”, „puţoii de moldoveni” şi „mafi a”

Bătaie între suporteri înainte şi după meciul

Rusia–PoloniaZeci de microbiști s-au luat la bătaie în Var-șovia, înainte și după meciul dintre Rusia și Polonia. Mai multe persoane au fost rănite, iar poliţiștii au fost nevoiţi să intervină cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. Din cauza confl ic-telor istorice dintre cele două ţări și a huliga-nilor ruși, care au provocat deja incidente la partida de deschidere, străzile din Varșovia au devenit adevărate scene de luptă.

Incidentele între suporterii ruși și polonezi au avut loc marţi, 12 iunie, cu câteva ore înainte de fl uierul de start al meciului dintre Polonia și Rusia, de la Euro-2012. Potrivit reprezentanţilor poliţiei, încadraţi de un important dispozitiv de securitate, fanii ruși se îndreptau spre stadionul din Varșovia scandând: “am ve-nit să câștigăm” și “Rusia, Rusia”. În acel moment, câteva zeci de polonezi au aruncat cu petarde în direcţia lor, rușii răspunzând și aruncând cu sticle.

Poliţia a fost nevoită să intervină după ce mai mulţi suporteri ai naţionalei ruse, care se îndreptau spre stadionul din Varșovia, s-au luat la bătaie cu fanii polonezi înaintea meciului Polonia-Rusia din Grupa A. Confl ictele violente au izbucnit după ce su-porterii ruși au început să traverseze podul peste fl uviul Vistula, iar zeci de polonezi au aruncat cu petarde și sticle în direcţia lor. Imaginile prezentate de televiziuni arată grupuri de persoane care se bat și elicoptere ale poliţiei care survolează zona.

În apropierea stadionului au avut loc noi incidente între su-porterii polonezi și ruși, iar poliţia a intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. Forţele de ordine au fost însoţite de câini și au avut în dotare gloanţe de cauciuc. Cel puţin 100 de suporteri au fost reţinuţi de oamenii legii.

Nici după terminarea meciului, suporterii nu s-au mai calmat. La ieșirea de pe stadion, fanii polonezi i-au atacat, din nou, pe cei ruși. Pumni și picioare au fost împărţite de ambele părţi, în timp ce unii fugeau încotro vedeau cu ochii. Incidentele violente s-au încheiat odată cu intervenţia în forţă a scutierilor.

Imunitatea parlamentară îl salvează pe Valeriu

Guma de 4 ani de puşcărie

Politicienii moldoveni ar trebui să meargă numai în căruţe!

EXCLUSIV! Jocul de poker continuă! „Valetul” Baliţchi se pregăteşte de avansare, în funcţia de Ministru la Interne?!

15 IUNIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial ⁄ economic

În lipsa oricăror schimbări structurale semnifi cative, în anul 2012, economia Repu-blicii Moldova tinde să revină la modelul anterior actualei crize, iar PIB-ul va spori cu 3% în termeni reali. În anul 2011, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 6,4%. După un avans de 7,5% în primul semestru al anului, ritmul de creștere a încetinit în ultimul trimestru până la 5,3%.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice vor rămâne principalul factor care va susţine creșterea economică (acestea vor reprezenta cca. 93,8% din structura PIB). Valoarea negativă a exporturilor nete va spori, în anul curent, în condiţiile în care este preconizată o creștere mai pronunţată a importurilor (+17,5%) în comparaţie cu creșterea exporturilor (+13,4%). Statul în-ăsprește regulile de joc, în condiţiile în care businessul este și așa afectat de șocurile din exterior.

Creșterea veniturilor disponibile ale populaţiei și reducerea posibilităţilor de investire a banilor, odată cu stagnarea pieţei imobiliare, sunt cauzele principale ale acestor tendinţe. Așteptata creștere economică, care se întrevedea la jumă-tatea anului trecut, așa și nu s-a produs. Ba dimpotrivă, consumul fi nal, în special cel al gospodăriilor casnice și impozitele nete pe produse și-au majorat ponderea în structura PIB. Acest fapt vine în contradicţie cu intenţiile declarate ale Guvernului de a îmbunătăţi calitatea creșterii economice prin sporirea rolului factorilor productivi.

Acestea sunt câteva din principalele concluzii ale ediţiei a 23-a a „Monitorului Economic: analize și prognoze trimes-triale”, prezentate pe 05 iunie 2012, de către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă tendinţe pe următoarele sectoare ale economiei naţionale:

POLITICĂ. Pentru anul 2012, relaţiile Uniunea Europeană - Republica Moldova vor fi în ascendenţă și se va lucra intensiv asupra Acordului de Liber Schimb Aprofun-dat și Cuprinzător, este de părere directorul executiv IDIS “Viitorul”, Liubomir Chiriac. “Rusia își va reactiva agenţii de infl uenţă de la Chișinău, va face presiuni și mai mari asupra autorităţilor moldovenești privind reglementarea confl ictului transnistrean după scenariul propus de Kremlin și va pune accentul pe necesitatea integrării Republicii Moldova în Uniunea Vamală Eurasiatică”, susţine expertul.

AGRICULTURĂ. În anul 2012, producţia globală agricolă va înregistra o reducere de circa 9%, iar soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi negativ, în mare măsură, datorită creș-terii importurilor de cerealiere și reducerii exporturilor de produse agricole, afi rmă expertul economic Viorel Chivriga. “În anul 2012, anticipăm o presiune mai mare asu-pra preţurilor produselor agricole, datorată majorării costurilor de producere. Acest lu-cru se va produce din cauza majorărilor pre-

ţurilor la carburanţi, la input-uri și la nutreţuri pentru animale”, explică analistul economic.

INDUSTRIA ȘI SERVI-CIILE. “Pentru anul 2012 anticipăm o încetinire a ritmului de creștere a industriei până la cca. 2%, în condiţiile în care aceasta va fi afectată de reducerea cererii ex-terne”, susţine expertul economic Ion Tornea. Comerţul de bunuri cu amănuntul va fi pilonul de bază al creșterii eco-nomice, transporturile totale de mărfuri vor înregistra o diminuare cu cca. 10%, în timp ce transporturile auto de mărfuri și cele de pasageri se vor situa aproximativ la nivelul anului 2011. Piaţa con-strucţiilor va stagna în continuare, pentru de-blocarea acesteia fi ind, în primul rând, nevoie de măsuri de sporire a încrederii investitori-lor și cumpărătorilor în companiile de construcţie.

COMERŢUL EXTERIOR. Evoluţia comer-ţului internaţional în 2012 își va menţine ritmurile mai reduse de creștere faţă de anul 2011, subliniază expertul IDIS, Ghe-orghe Costandache. “Volumul total al comerţului internaţional al Moldovei va înregistra o creștere de aproximativ 15,5 la sută: exporturile cu 13,4% (2520,0 mil. USD) și importurile cu 17,5%, defi citul ba-lanţei comerciale va constitui aproximativ 3581,0 milioane USD”, afi rmă acesta.

GOSPODĂRIILE CASNICE. În 2012 se va înregistra un ritm de creștere moderat al consumului gospodăriilor casnice, odată cu temperarea creșterii surselor de fi nanţare a consumului privat, prognozează Tatiana Lariușin, expert economic IDIS “Viitorul”. “Situaţia din sfera sociala prezintă unele semne de ameliorare, datorită restabilirii veniturilor disponibile și transferurilor din străinătate ale persoanelor fi zice până la nivelul anilor de precriză”, explică Tatiana Lariușin.

FORŢA DE MUNCĂ. Încetinirea ritmului de creștere economică va limita creșterea salariilor pe parcursul anului 2012, iar mi-graţia va continua să infl uenţeze situaţia pe piaţa forţei de muncă și în acest an, menţionează Tatiana Lariușin. “Creșterea poverii fi scale și schimbările recente în Co-dul Muncii vor genera o creștere a activităţii agenţilor economici în zona gri a economiei naţionale respectiv și a angajării informale, și așa foarte înaltă la moment”.

POLITICA MONETARĂ. Infl aţia pe par-cursul anului 2012 va fi mai moderată faţă de anul 2011, consideră experta IDIS, Co-rina Gaibu. “Din punct de vedere monetar, infl aţia se va situa în jurul valorii de 5,8% și cursul mediu anual al dolarului nu va depăși 12 MDL/1 USD”.

SECTORUL FINANCIAR. Anul 2012 va fi

marcat de reducerea în continuare a ratelor dobânzilor la credite, estimează Ion Tornea. “La insistenţa organizaţiilor fi nanciare in-ternaţionale și ca urmare a numeroaselor cazuri de atacuri raider asupra băncilor, este de așteptat să se producă schimbări în ceea ce privește mărirea transparenţei acţi-onariatului băncilor”, mai spune expertul.

PREŢURILE. Infl aţia în anul curent va în-registra valori mai temperate, fi ind umbrită doar de posibilitatea de creștere a tarifelor la energia electrică. Indicele preţurilor de consum va atinge la sfârșitul anului valoa-rea de 5,8%. “Moldova este afectată enorm de presiunile suplimentare a preţurilor din exterior. Impactul cel mai mare al acestor scumpiri va fi în agricultură și transporturi, unde anticipăm majorări de preţuri la produsele și serviciile respective, pentru a compensa costurile mai mari”, consideră Corina Gaibu.

FINANŢE PUBLICE. Anul 2012 va fi mar-cat de reducerea asistenţei fi nanciare de către instituţiile internaţionale. Nivelul anual planifi cat al veniturilor BNP pentru anul 2012 va fi atins în proporţie de 97%, susţine experta IDIS, Angela Secrieru. “De-fi citul BNP va reprezenta, în opinia noastră, cca. 70% din nivelul planifi cat, sau 1030 mil. lei”, constată Secrieru.

ECONOMIA MONDIALĂ. Anul 2012 se va caracteriza cu ritmuri de creștere a economiei globale mai mici decât se anticipa. Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează o creștere economică în anul curent de 3,3%, pe când estimările precedente prevedeau o creștere în anul 2012 cu 4%. “În anul 2012, rata de schimb EUR/USD va fl ota în diapazonul 1,27-1,35, preţurile la principalele alimente pe plan mondial nu vor înregistra creșteri semnifi -cative”, precizează expertul IDIS, Gheorghe Costandachi.

IDIS VIITORUL:

În anul 2012, economia tinde să revină la nivelul anterior crizei actuale

Utilizarea muncii nedeclarate a angajaţilor va cădea sub incidenţa Codului Contravenţional. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat, miercuri, 13 iunie, de Cabinetul de Miniștri.

Potrivit unui articol nou, care va fi introdus în Codul Contravenţional, utilizarea muncii nedeclarate va fi sancţionată cu amendă de la 100 la 150 unităţi convenţionale pentru fi e-care persoană identifi cată, aplicată persoanei fi zice. În același timp, persoanele cu funcţii de răspundere riscă amenzi de la 250 la 350 u.c. (5000-7000 lei) pentru fi ecare persoană identifi cată, iar persoana juridică – amenzi de la 350 la 500 de u.c. pentru fi ecare persoană, transmite Moldpres.

Totodată, proiectul de lege prevede sanc-ţionarea persoanelor fi zice cu amendă de la 100 la 150 de u.c. pentru admiterea minorilor la locuri de muncă periculoase pentru viaţă și sănătate sau atragerea acestora la exercita-rea unei munci interzise de legislaţie. Pentru aceeași contravenţie, persoanele cu funcţii de răspundere vor achita amenzi de la 250 la 400 u.c., iar în cazul persoanelor juridice vor fi aplicate amenzi de la 400 la 500 u.c., cu sau fără

privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Ana Vasilachi, viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, a menţionat, în ședinţă, că proiectul de lege înăsprește răspunderea pentru angajatorii care încalcă legislaţia muncii în raport cu prejudiciul pro-vocat de consecinţele angajării fără contract individual de muncă și, respectiv, achită salarii mai mici, nu respectă termenul de achitare a salariului, precum și lezează drepturile de securitate și sănătate în muncă.

Anual, Inspecţia Muncii înregistrează, în timpul controalelor, peste 80 de mii de cazuri de încălcare a legislaţiei muncii, securităţii și sănătăţii la locul de lucru. În 2011, în urma con-troalelor efectuate la 230 de agenţi economici au fost depistate peste 1140 de persoane an-gajate fără forme legale, inclusiv care primeau salarii nedeclarate. În perioada 2009-2011, au fost identifi cate 15 cazuri de accidente la locul de muncă, cu implicarea persoanelor angajate nelegal.

Sursa: bizmedia.md

Piaţa produselor petroliere din R. Moldova produce sur-prize în ultima vreme. Cea mai mare rețea de benzinării din ţară, Lukoil-Moldova, a ieftinit benzina și motorina pentru a treia oară în acest an.

Astfel, un litru de benzină cu cifra octani-că A95 costă la pompă 16 lei și 67 de bani, cu 10 bani mai puțin. Motorina Euro5 s-a ieftinit cu 30 de bani și are un preţ de circa 15 lei și 67 de bani. La moment doar stațiile Lukoil Moldova au afi șat prețuri mai mici.

Ieftinirea s-a produs fără a înștiinţa Agen-ţia Naţională pentru Reglementare în Ener-

getică (ANRE). Anterior, directorul ANRE, Victor Parlicov declara ce carburanţii se vor ieftini în cazul în care pe pieţele internaţio-nale aceștia vor urmări un trend de scădere a preţurilor. Astăzi, la bursele internaţionale un baril de petrol Brent se tranzacţiona cu circa 97,23 de dolari SUA.

Sursa: bizmedia.md

Înainte, spre neofeudalism!Astfel, datorită „cârmuirii

înţelepte” a fostei și actualei

guvernări, Moldova a încetat

să mai fi e un stat capabil să-și

asigure de sine stătător hrana

de toate zilele. Și asta nu este

nici pe departe o exagerare.

Sigur, ni se va spune că volumul

producţiei agricole autohtone

depășește de patru ori volumul

celei aduse din afara ţării. Și

că importăm doar ceea ce nu

avem – de genul bananelor. Și

că este un lucru fi resc. Numai că

bananele și alte delicii exotice se

regăsesc la categoria „legume

și fructe” din cadrul secţiunii

respective de mărfuri, unde

mai intră, de asemenea, roșiile

și castraveţii aduși din Turcia,

care pot crește la fel de bine și

la noi. Iar importul la această

categorie de mărfuri a însumat

132 de milioane de dolari în

2011. Merele doar tot le aducem

de prin alte părţi…

Bineînţeles, mai există me-

moria. Clădirea în care astăzi

încape întreg Parlamentul, cu

toate comisiile sale, mai demult

aparţinea ministerului de profi l. Sigur, există acolo Ministerul Agriculturii și Industriei Alimenta-re. Doar că în scurt timp ar putea să nu mai existe agricultură.

Ponderea producţiei agricole în PIB a scăzut constant și s-a apropiat de 10%. Este corect, vor afirma economiștii cu ve-deri avansate. Acest lucru se întâmplă, cică, în toate ţările dezvoltate. Numai că ei se fac a uita că în aceste ţări, cota popu-laţiei rurale variază între 4 și 10 la sută, iar la noi este de tocmai 60%. Nu există în Europa o altă astfel de ţară! Sătenii noștri achită în Fondul Social doar aproximativ 4%, dar consumă ca și toţi ceilalţi. Și asta din ca-uza că au un venit mediu lunar din salariu de numai 305 lei. Pentru că bani la ţară primesc doar cadrele didactice, lucrăto-rii medicali și sociali, angajaţii primăriilor și pensionarii. Restul sunt remuneraţi în natură. Un soi de neofeudalism în secolul XXI. Iată de ce, agricultura în Moldova este în primul rând o problemă de ordin social și doar apoi una economică.

Ce ar trebui să întreprindă statul în situaţia dată? Să spo-

rească pe toate căile gradul de ocupare a populaţiei. Deoarece o industrializare în masă, cu strămutarea populaţiei, nu se prevede în viitorul apropiat. Și, desigur, să dezvolte tehnologi-ile performante de producere, prelucrarea producţiei agricole. Ministerul nu se prea ocupă de asemenea lucruri. Dar și statul ar trebui să dea o mână de ajutor – unde prin subvenţionare direc-tă, unde prin relaxări fi scale sau prin alte instrumente ale politicii bugetare. Așa se procedează în toată lumea. Iar acest domeniu, chiar dacă nu a fost inclus în Strategia de dezvoltare „Mol-dova 2020”, pentru ţara noastră este prioritar, din considerentele enumerate mai sus.

În loc de aceasta, statul acţi-onează exact invers.

TVA cu returnare…Am scris anterior despre ma-

jorarea taxei pe valoare adău-gată la producţia agricolă, de la 8 până la 20%. Urmând ca diferenţa de 12% să fi e restituită ulterior agricultorilor. Experţii s-au expus deja în privinţa con-secinţelor negative ale acestei inovaţii. Vom adăuga doar că, din punctul de vedere al unei logici normale, această manevră nu poate fi explicată. De ce să ei de la producător, pentru ca ulterior să-i restitui? Și apoi, știm noi cum dă înapoi mult iubitul nostru stat. Producătorii vor face coadă, iar funcţionarii corupţi vor decide cine își va primi diferenţa imediat și cine va trebui să mai aștepte. Este clar din start cine are de profi tat din aceasta. Argumentul Ministerului de Finanţe despre necesitatea egalizării condiţiilor fi scale pentru toată lumea este lipsit de consistenţă, iar cel des-pre suplinirea bugetului – este și mai puţin verosimil. Doar ei promit să restituie tot ceea ce se va adăuga. Dar, Dumnezeu cu

Ministerul Finanţelor – acesta este ca și câinele grădinarului și are obligaţia să completeze bugetul, mai ales că datele pen-tru primul trimestru sunt de-a dreptul dezolante. Dar mai există și Ministerul Economiei, care este dator să creeze condiţii adecvate pentru creșterea și dezvoltarea producţiei. Între altele, chiar acest minister a convenit asupra condiţiilor respective cu MF, condiţii care îi vor da lovitura de graţie producătorului agricol din ţara noastră.

Ce se va întâmpla în continu-are? În primul rând, vor crește preţurile la producţia agricolă autohtonă. În mod automat, va crește volumul importurilor de contrabandă. Potrivit esti-mărilor experţilor, deja către mijlocul verii, zahărul adus din Ucraina pe căi dubioase va acapara cam o jumătate din piaţa moldovenească. Mișcări similare se vor produce și pe alte segmente. Producătorii vor trebui să aleagă – ori să se retragă într-o zonă tenebră, ori

să-și închidă afacerile și să plece din ţară. Pentru a le trimite mai mulţi bani rudelor rămase aici, care vor cumpăra din acești bani produse de import…

Povestea despre ţara agro-industrială „înfl oritoare” a luat sfârșit în 91. După 20 de ani, putem constata că povestea despre ţara agrară s-a încheiat. Pentru că o ţară agrară produce și exportă. Iar noi am rămas pur și simplu cu o ţară a gospodări-ilor rurale.

Victor CIOBANU

Industria Republicii Moldova frânează

În perioada ianuarie-aprilie 2012, indicele producţiei industriale faţă de ianuarie-aprilie 2011 a constituit 97,2%. În luna aprilie 2012 faţă de aprilie 2011 acest indice a marcat 97,5%, informează Biroul Naţional de Statistică.

Diminuarea volumului producţiei industriale, comparativ cu ianuarie-aprilie 2011, a fost cauzată de reducerea nivelului pro-ducţiei în industria extractivă cu 6,9%, în industria prelucrătoare – cu 2,3% și în sectorul energetic – cu 4,4%.

Industria alimentară și a băuturilor, în ansamblu, a înregistrat o creștere a volumului de producţie cu 2,3%, în special la urmă-toarele activităţi: fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale – cu 21,1%; producţia, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 19,9%; fabricarea produselor lac-tate – cu 9,4%; fabricarea vinului – cu 1,1%.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri și la alte activităţi, cum ar fi : producţia de aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice de 1,9 ori; producţia de mașini și aparate electrice – cu 28,2%; fabricarea produselor textile – cu 6,6%; fabricarea pro-duselor fi nite din metal, exclusiv producţia de mașini și utilaje – cu 5,8%; producţia de piei, de articole din piele și fabricarea încălţămintei – cu 4,9%; producţia de mobilier – cu 0,4%.

În același timp, a avut loc descreșterea volumului de produc-ţie la: fabricarea produselor de morărit – cu 48,3%; fabricarea produselor de tutun – cu 40,4%; industria chimică – cu 27,3%; industria metalurgică – cu 25,4%; producţia altor produse din minerale nemetalifere – cu 24,8%; fabricarea de mașini și echi-pamente – cu 18,5%; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 16,6%; prelucrarea lemnului și fabricarea articolelor din lemn – cu 13,7%; fabricarea de cacao, ciocolată și produse zaharoase de co-fetărie – cu 13,4%; edituri, poligrafi e și reproducerea materialelor informative - cu 10,8%; prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor – cu 7,8%; fabricarea pâinii și a produselor de patiserie proaspete – cu 5,5%; producţia de articole din cauciuc și material plastic – cu 5,3%; producţia și distribuţia energiei electrice – cu 4,7%; aprovizionarea cu aburi și apă caldă – cu 4,2%; fabricarea apei minerale și a băuturilor răcoritoare – cu 3,5% etc.

Sursa: bizmedia.md

Ţara rurală.mdŢara rurală.md

Monitorul Economicanalize și prognoze trimestriale

Q 1 / 2012

MEC

entr

ul d

e P

oliti

ci E

cono

mic

e al

IDIS

“V

iitor

ul“

Numărul 23

Pentru prima dată, în Republica Moldova importul de produse alimentare a depășit exportul. Potrivit date-lor Biroului Naţional de Statistică, exportul de mărfuri clasifi cate la secţiunea „Produse alimentare și animale vii” a constituit 446,3 milioane de dolari, iar importul de mărfuri la aceeași categorie a crescut până la valoarea de 500,9 milioane.

Moneda naţională a Republicii Moldova este, de departe, una dintre cele mai stabile din lume. Cum este posibil? Cum de nu a trezit invidia francu-lui elveţian, suspiciunea rublei rusești sau gelozia dolarului american?

Un amic îmi povestea cum, plictisit și enervat de întrebările neobosite ale unor oaspeţi fran-cezi privind identitatea perso-najului de pe toate bancnotele moldovenești, a răspuns cu un oftat greu – “E președintele nos-tru”. Străinii care vin în Republica Moldova se uită miraţi la banii pe care îi primesc aici în schimbul propriilor bani. Îi întorc pe toate feţele, pun întrebări. De cele mai multe ori, nu știu că ţin în mâini una dintre cele mai stabile mone-de ale lumii.

Lumea întreagă a trecut prin furtuni economico-fi nanciare. În 1997, infl aţia atingea în Bulgaria 1077% și leva era ancorată de marcă, suveranitatea Bulgariei fiind astfel pusă la încercare. România a evitat, cu mari emoţii, o situaţie similară (FMI i-a cerut președintelui Emil Constanti-nescu să declare falimentul pe datoriile publice). Au urmat criza fi nanciară din Asia și criza care a îngenuncheat rubla rusească în 1998. Nici o emoţie pentru leul moldovenesc, care sărbătorea 5 ani de la apariţie. Din contră! Pe

când rubla rusească se deprecia cu 16%, hrivna ucraineană cu vreo 60%, leul moldovenesc se aprecia cu 8%!

Nici criza fi nanciară de pe piaţa americană a creditelor ipotecare cu grad mare de risc (subprime) și nici furtunile din zona euro nu au născut cutremure la Chișinău. Nici măcar o adiere. Convulsiile finanţelor mondiale au dus la drame personale și la căderi de guverne, nu însă și în Republica Moldova. Cum este posibil ca în cel mai sărac stat al Europei mone-da naţională să fi e cea mai stabilă din aceeași Europă?

În timpuri când în cancelariile europene adie vântul scepticis-mului în privinţa viitorului mone-dei euro, poate că liderii europeni ar trebui să își îndrepte privirile către leul moldovenesc. În timp ce rușii au emoţii pentru rublă, din cauza scăderii preţului petrolului, iar elveţienii au luat măsuri pen-tru ca francul să nu se aprecieze prea mult, în timp ce americanii (care au tiparniţa de bani, nu-i așa?) cer insistent chinezilor să aprecieze yuanul, iar japonezii trăiesc coșmarul unui yen puter-nic, plus defl aţie, moldovenii nu au probleme.

Marii finanţiști ai lumii s-ar putea întreba care este secretul leului moldovenesc. Ar fi prea simplu dacă li s-ar răspunde că este vorba doar de remitenţe, adică de banii trimiși de moldo-venii care lucrează în străinătate?

În 2011, valoarea cumulată a remitenţelor a fost egală cu cea a bugetului de stat! Iar în ceea ce privește ponderea remitenţelor în PIB, Moldova se afl ă printre lideri... Potrivit raportului făcut public de Banca Mondială în 2011, pe pri-mul loc se afl ă Tadjikistan cu 31% din PIB, urmat de Lesotho (28,6%), Samoa (24,8%), Moldova (23,2%), Kârgâzstan (20,8%).

Sunt și vești bune, care vin dinspre BNM: spre deosebire de Armenia sau Georgia, unde „do-larizarea” (ponderea depozitelor în valută străină ) este de cca 70%, Moldova stă bine: 37%...

Ar putea leul moldovenesc să fi e soluţia pentru problemele zonei euro?

Ar putea leul moldovenesc să fie moneda comună a spaţiului CSI?

Ar putea leul moldovenesc să ia locul dolarului, al rublei sau al monedei euro?

Nu văd decât o singură proble-mă – slaba diferenţiere a bancno-telor: cea de 10 lei are (aproape) aceeași culoare ca și cea de 50 de lei, iar bancnotele de 5 lei și 20 de lei produc confuzie nu numai pe întuneric.

Ce se va întâmpla însă atunci când moldovenii din lumea în-treagă nu vor mai trimite bani acasă? Probabil că atunci gluma va deveni tragedie.

P.S.: Africa de Sud va emite până la sfârșitul anului 2012 o nouă serie de bancnote, cu imagi-nea lui Nelson Mandela. Sugestii pentru leul moldovenesc?

Marian VOICUSursa: arena.md

Benzina şi motorina se ieftinesc pentru a treia oară

Leul moldovenesc faţă cu reacţiunea

Amenzi usturătoare pentru patronii care angajează la negru

15 IUNIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Igor Dodon a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că în preambulul proiectului de memorandum, FMI face un șir de concluzii care confi rmă proble-mele grave cu care se confruntă economia Republicii Moldova, iar Guvernul Filat le recunoaște în totalitate în respectivul text. Iată ce a declarat Igor Dodon:

„În concluziile FMI se consta-tă că există riscuri care ar putea avea un impact serios asupra creșterii economice. Este vorba despre reducerea semnifi cativă a exporturilor, remitenţelor, a fl uxurilor de mărfuri și servicii. Sunt 3 probleme de bază cu care se confruntă actuala gu-vernare.

Prima ţine de domeniul bu-getar-fi scal și se datorează lacu-nelor grave în activitatea Inspec-toratului Fiscal și a Serviciului Vamal, care se afl ă în subordinea Ministerului de Finanţe.

A doua problemă, potrivit estimărilor misiunii FMI, ţine de defi citul contului extern. Există mari probleme privind expor-turile și încasarea veniturilor provenite din export.

Iar a treia problemă majoră este legată de sectorul fi nanci-ar. Este vorba despre probleme care există în cadrul băncilor comerciale. În special, FMI se referă la problemele din cadrul Băncii de Economii, precum și la problemele ce ţin de înstrăi-narea ilicită a unor pachete de acţiuni ale băncilor comerciale și existenţa unui sistem judiciar deficitar, care ameninţă mai multe investiţii străine directe”.

Zinaida Greceanâi: Deşi avem o creştere economică, veniturile din TVA sunt în scădereZinaida Greceanâi a declarat

că Guvernul Filat, ca să profi te

și în continuare de asistenţa

financiară externă, a acceptat

în cadrul proiectului de memo-

randum cu FMI un șir de condiţii

antinaţionale, care vor afecta

atât economia Republicii Moldo-

va, agenţii economici, cât și pe

fi ecare cetăţean în parte. Iată ce

a afi rmat deputatul din partea

grupului socialiștilor:

„Până la sfârșitul lunii iunie,

Guvernul trebuie să vină în

Parlament cu o rectificare a

Bugetului de Stat. Cauza este

următoarea: FMI a constatat

că anul acesta (fi ind vorba de primele 4 luni), în comparaţie cu ceea ce a fost prognozat, la Bugetul de Stat nu vor fi colec-tate peste 600 de milioane de lei la capitolul venituri. Acești bani trebuiau să fi e obţinuţi în urma colectării taxei pe valoare adăugată (TVA) la producere în interiorul ţării. Deci, deși avem o creștere economică, veniturile din TVA sunt în scădere. Deci, ce se întâmplă, unde se duc banii aceștia? În buzunarul cui intră această taxă pe valoare adăugată, care trebuie să intre în Buget?

Totodată, misiunea FMI a constatat că, tot la partea de venituri la Buget, nu vor fi înca-sate peste 260 de milioane de lei din granturi, care urmau să fi e alocaţi de partenerii noștri externi. Asta înseamnă că și partenerii externi au pierdut încrederea faţă de guvernarea de la Chișinău și nu-i mai acor-dă granturile promise. Sau, probabil, guvernarea nu are ca-pacitatea de a realiza acele pro-iecte investiţionale care au fost prevăzute în Buget cu contribu-ţia partenerilor noștri externi. Drept rezultat, va fi necesar să fi e reduse cheltuielile, deoarece nu au fost colectate veniturile și granturile. Mai sunt și datoriile creditoare faţă de care guvernul și-a asumat responsabilitatea să le achite, inclusiv este vorba de municipiul Chișinău, datorii

pentru energia termică și alte resurse energetice, pe care Gu-vernul trebuie să le acopere din cheltuielile sale curente, adică să reducă alte cheltuieli.

Reducerea cheltuielilor cu-rente este prevăzută să se facă din contul cheltuielilor prevă-zute pentru sfera socială. Deci, aceste cheltuieli urmează să fi e reduse cu 2-3 procente din Produsul Intern Brut deja anul acesta”.

În cifre absolute, reducerea cheltuielilor bugetare va atinge suma de 1,4 miliarde de lei.

TVA în agricultură: de la 8 la 20 la sută Zinaida Greceanâi susţine

că din proiectul memorandu-mului cu FMI se poate constata că Guvernul Filat va reveni la vechea metodă de aplicare a TVA în agricultură. Deci, TVA pentru acest domeniu va fi majorat de la 8 la 20 la sută, urmând ca statul să restituie agenţilor economici 12 la sută din această taxă. Dar nu asta este cel mai grav lucru, în opinia doamnei Greceanâi, ci faptul că prin majorarea TVA-ului la unele produse, guvernarea bagă mâna în buzunarul cetăţeanului.

TVA de 20 la sută pentru zahăr „Conform proiectului me-

morandumului cu FMI, de la 1 ianuarie 2013, este prevăzut ca taxa pe valoare adăugată la gazul natural să fi e majorată de la 6% la 8%, adică aceasta va în-registra o creștere de peste 33 la sută. Asta înseamnă majorarea tarifului pentru consumatorul fi nal. Plus la aceasta, majorarea TVA, de la 8 la 20 la sută, la za-hăr. Anterior, noi am avut o taxă facilitară la zahăr ca să stimulăm producătorul autohton.

Se reduc înlesnirile la plata TVA pentru produsele destinate alimentaţiei sugarilorConcomitent, vor fi anula-

te un șir de înlesniri fiscale la plata TVA. Și anume, se reduc înlesnirile la plata TVA pentru produsele destinate alimentaţi-ei copiilor mici, sugarilor. Și chiar la cărţi pentru copii mici, în cazul cărora, până acum, nu se perce-pea TVA. Acum, de la 1 ianuarie 2013, această taxă de 20 la sută trebuie să fi e reintrodusă.

Încă o cale prin care guver-narea se angajează să majoreze veniturile este majorarea plafo-nului vechimii autoturismelor importate de la 7 ani, cum este stabilit în prezent, la 10 ani, cum urmează să fi e, începând cu 1 ianuarie 2013. Vor fi aduse auto-turisme vechi. Ce se va întâmpla atunci cu situaţia ecologică din Republica Moldova?

Creşterea salariilor bugetarilor se amână până în 2015Dar cel mai grav este că se

preconizează amânarea, până în 2015, a tuturor majorărilor salariale pentru bugetari, ma-jorări pe care guvernarea le promisese și trebuiau operate deja la 1 ianuarie 2012. Pentru toţi bugetarii, profesori, medici,

inclusiv pentru colaboratorii organelor de forţă, salariile nu vor mai fi majorate.

Guvernul Filat va majora vârsta de pensionare Guvernarea și-a mai asumat

și responsabilitatea să opereze reforma sistemului de pensii prin majorarea vârstei de pen-sionare. Acest angajament al guvernării este stipulat clar în proiectul de memorandum cu FMI. Cu sistemul pe care îl avem de ocrotire a sănătăţii și cu con-diţiile de viaţă pe care le avem în ţară, nimeni nu o să mai ajungă la vârsta de pensionare, dacă aceasta va fi majorată.

Se prevăd schimbări și în ceea ce ţine de plata buletinelor de boală, povara cea mai mare revenind pe umerii agenţilor economici. Astfel, de la 1 iulie 2012, angajatorii, patronii vor suporta cheltuielile pentru pri-mele 3 zile de concediu medical, iar începând cu 1 ianuarie 2013, angajatorii vor trebui să achite banii pentru primele 5 zile de boală”.

Zinaida Greceanâi susţine că, potrivit documentului ce cuprin-de înţelegerile conspirative din-

tre Guvernul Filat și FMI, guver-narea prevede un șir de măsuri represive, poliţienești, care vor duce la înrăutăţirea activităţii agenţilor economici. „Cei din domeniul prelucrării producţiei agricole vor fi monitorizaţi de posturi fi scale, care presupune estimarea indirectă a veniturilor acestor contribuabili. Plus la aceasta, au mai fost identifi caţi 40 de contribuabili mari care se vor afla sub monitorizarea permanentă a Serviciului Fiscal. Presiunea controalelor și presi-unea fi scală în continuare crește asupra agenţilor economici.

Noi deja deţinem informaţii că agenţii economici din dome-niul prelucrării materiei prime, cei care activează în industria de lon și investitorii din industria ușoară își scot afacerile de vân-zare ca să plece din Republica Moldova. Ei vor să le vândă, dar nimeni nu le cumpără. Aceasta este realitatea”, a mai declarat Zinaida Greceanâi.

În ultima parte a conferinţei de presă, Igor Dodon a mai pre-zentat un șir de informaţii pri-vind înţelegerile la care a ajuns Guvernul Filat și misiunea FMI privind privatizarea întreprin-derilor strategice din economia moldovenească.

„Parlamentul își asumă an-gajamentul de a realiza un program amplu de privatizare. În proiectul de memorandum cu FMI este indicat expres că, până la sfârșitul anului, trebuie să fi e scoase la privatizare, cel puţin, 60 de întreprinderi strategice. Memorandumul prevede în premieră că, pe lângă „Moldte-lecom” și Banca de Economii, urmează să fi e privatizate între-prinderea AIR Moldova, care, anterior, nu era un obiectiv inclus în planul de privatizare. Există și alte prevederi care vor afecta economia Republicii Mol-dova și vor face mai difi cilă viaţa fi ecărui cetăţean”, a declarat Igor Dodon.

Deputatul socialist a declarat că proiectul de memorandum a fost semnat din partea Guvernu-lui Republicii Moldova de către premierul Filat, de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, de ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, și de guvernatorul Băn-cii Naţionale, Dorin Drăguţan.

Până în momentul edită-rii acestui material, Guvernul Filat nu a răspuns în nici un fel la declaraţiile deputaţilor socialiști Igor Dodon și Zinaida Greceanâi.

FLUX

Dezv=luiri

Dezvăluiri şocante privind înţelegerile secrete dintre Guvernul Filat şi FMIDezvăluiri şocante privind înţelegerile secrete dintre Guvernul Filat şi FMI

Proiectul de memorandum al Guvernului Filat cu FMI, pe care deputaţii socialiști l-au făcut pu-blic, a trecut aproape neobservat de către presă, deși acesta as-cunde planuri secrete de ruinare completă a economiei Republicii Moldova și a fi ecărui cetăţean în parte.

Să reduci cu 1,4 miliarde de lei cheltuielile bugetare, dintr-un total de 22 de miliarde, în condiţiile în care și așa, conform statisticilor ofi ciale, peste 10 la sută din populaţie suferă de foame, constituie o crimă îndreptată împotriva propriului popor. Dar iată că, oricât de șocante ar fi dezvăluirile făcute de Dodon și Greceanâi, ele nu i-au impresionat câtuși de puţin pe jurnaliștii de la Chișinău (există doar câteva excepţii). De ce, pentru că nu le-au dat voie patronii? Cred că acesta este motivul de bază, unii ziariști nu au difuzat știrea pentru a nu-și supăra patronii, adică pe Filat, Plahotniuc, Ghimpu și alţii afi liaţi actualei guvernări. Dar nu exclud și faptul că mulţi dintre colegii noștri de la alte mass-media nu au difuzat știrea nu doar din raţionamente politice, ci și din considerentul că și-au pierdut capacitatea (dacă au avut-o vreodată) de a distinge ceea ce este important de ceea ce este lipsit de orice semnifi caţie, de a găsi știrea care cu adevărat contează, care are impact (și încă ce impact!) asupra cetăţeanului, asupra întregii ţări. Societatea noastră a ajuns ostatica unei clase de jurnaliști superfi ciali, semidocţi, care nu știu gramatică nici cât un elev de clasa a șasea, dar care au învăţat foarte repede cum să se vândă bine, cum să facă pe plac stăpânilor, celor care îi plătesc, și care hrănesc publicul cu tot felul de materiale încadrate în rubrici răsunătoare, cum

ar fi „șocant”, „exclusiv”, „surpriză”, „alarmant”,

„bombă”, dar care nu sunt decât niște bășici de

săpun, care fac eveniment de presă din orice pârţ

tras la Parlament sau la Guvern, dar care nu mai

sunt în stare să identifi ce și să abordeze proble-

mele grave ale societăţii, ale ţării noastre.

Eu sunt de acord că Igor Dodon nu este un

personaj politic foarte simpatic și multă lume

din presă nu-l agreează. Eu personal, ca și încă

foarte mulţi alţii, am să-i reproșez două chesti-

uni. Prima, că a îmbrăţișat teoria stalinistă a mol-

dovenismului de cavernă. Prin aceasta Dodon

toarnă gaz în foc, străduindu-se din răsputeri,

alături de alţi moldoveniști, să reaprindă războiul

interetnic, aducând un mare deserviciu statului

Republica Moldova, pe care se jură că îl iubește

și îl slujește cu devotament, dar pe care, de fapt,

îl subminează în interesul unor forţe din exterior.

Și a doua chestiune – că a călcat în picioare Con-

stituţia Republicii Moldova, votând și instalând

în mod cu totul ilegal în funcţia de președinte al

Republicii Moldova o paiaţă a celor doi oligarhi,

Filat și Plahotniuc.

Cu toate acestea, să ascunzi de opinia publică,

în calitatea ta de jurnalist, dezvăluirile pe care

le-a făcut miercuri Dodon și Greceanâi privind

planurile criminale urzite de guvernanţi și emi-

sarii FMI-ului înseamnă, nici mai mult, nici mai

puţin, să prostești, să manipulezi prin omisiune

propriul cititor, opinia publică, în general. Asta

înseamnă nu să-l sabotezi pe Dodon, ci să sa-

botezi propriul auditoriu. Aici nu mai este loc

de simpatii și antipatii politice, ci doar de faptul

dacă ai sau nu ai un minim atașament pentru

adevăr și dreptate. Iată de ce am relatat aproape

în detalii conferinţa de presă a socialiștilor Igor

Dodon și Zinaida Greceanâi. Și chiar mai mult,

promitem să revenim la această temă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Pentru că ne-am referit mai sus la anumite opţiuni poli-tice ale lui Igor Dodon, vom relata despre un caz ilar, petrecut chiar acum câteva zile.

Chișinău, 14 iunie 2012. Igor Dodon, președinte al Partidului Socialiștilor, este oaspete de onoare la festivitatea consa-crată ultimului sunet la Liceul „Dimitrie Cantemir” cu predare în limba rusă. În cadrul festivităţii, Dodon se adresează co-piilor care studiază în limba rusă și care, în mod sigur, nu vorbesc limba română, limba de stat, declarând: „Sunteţi din neamul lui Cantemir și aceasta trebuie să vă motiveze să faceţi o alegere corectă și să fi ţi de folos acestei ţări. Sunt convins că aveţi un viitor frumos aici, în Moldova!”.

În imaginea alb-negru din ziar, nu se vede prea clar, dar în imaginea color din inter-net se poate ușor constata că pe frontispiciul liceului „Dimitrie Cantemir” nu sunt arborate culorile naţionale ale Republicii Moldova, al-bastru-galben-roșu”, ci cele ale Federaţiei Ruse, „alb-al-bastru-roșu”. Nu avem nimic împotriva Federaţiei Ruse și a simbolicii ei de stat, doar că nu înţelegem de ce această simbolică este arborată pe o instituţie de învăţământ din Republica Moldova. Ce fel de patriot moldovean este Igor Dodon, ce fel de apărător al statalităţii Republicii Moldova este el, dacă participă la o ma-nifestaţie publică în care culo-rile naţionale ale ţării noastre sunt înlocuite cu cele ale unui stat străin, iar el, Igor Dodon, în calitatea sa de membru al Parlamentului, nici măcar nu ia atitudine?

Nu vrem să ne lansăm în polemici de ordin lingvistic și

identitar, dar, de dragul adevărului, nu putem să nu constatăm că domnul de-putat Igor Dodon riscă să devină ridicol atunci când se adresează unor copii, care locuiesc la Chișinău, dar învaţă în limba rusă (admit că nu e vina lor că nu cunosc româna) și care afi șează ostentativ sim-bolistica statului rus (aici, chiar nu e vina

acestor copii), cu adresarea: „Sunteţi din neamul lui Cantemir!”.

Domnule Igor Dodon, cu toată bună-voinţa, dar nu puteţi să-i numiţi pe niște etnici ruși că ar fi din neamul lui Cantemir, pentru că Dimitrie Cantemir era și se declara român și vorbea limba română. Eu nu contest dreptul dumneavoas-

tră de a îmbrăţișa și propaga teoria mol-dovenismului, dar nu puteţi face lucrul acesta acoperindu-vă cu numele marelui enciclopedist român Dimitrie Cantemir, doar pentru că aces-ta, forţat de împreju-rări, a locuit o vreme în Rusia.

Iată și câteva ar-gumente în sprijinul celor afirmate mai sus.

În „Hronicul vechi-mii a romano-moldo-vlahilor” (1717-1723), Dimitrie Cantemir scria: „…Aratăsă pre scurt precum nea-mul moldovenilor, muntenilor, ardele-nilor, care cu toţii cu un nume de obște români se cheamă, să fie din rodul său hireși romani…”, ,,…Noi, moldovenii, LA FEL NE SPUNEM RO-MÂNI, iar limbii noas-

tre nu dacică, nici moldovenească, ci RO-MÂNEASCĂ, astfel că, dacă vrem să-l în-trebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: „Scis moldavice?”, ci „ȘTII ROMÂNEȘTE?”, adică (în latinește): „Scis Romanice?”, „… chiar dacă acest neam a fost împărţit în trei ţinuturi de căpetenie, totuși, toţi se cheamă cu același nume de ROMÂNI, dispreţuind, adică dând de-o parte numele de VALAHI, care le-a fost dat de către popoarele barbare”.

În altă lucrare a sa, „Descrierea Mol-dovei”, Dimitrie Cantemir scria: „Așadar, întregul nostru neam românesc se vă-dește printr-o tradiţie veșnică parcă, a-și trage începutul din cetăţeni romani… Chiar dacă acest neam a fost împărţit în trei ţinuturi…, totuși, toţi se cheamă cu același nume de români, dispreţuind… numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare… Noi, moldo-venii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească…, ci românească, astfel că dacă vrem să-l în-trebăm pe un strein de știe limba noastră, nu-l întrebăm „știi moldovenește” ci „știi românește?”.

Constatarea pe care ne permitem să o facem în fi nalul acestei pagini este urmă-toarea: Atunci când abordează subiecte economice, sociale, politice, politicianul Igor Dodon este convingător. Și în acest caz el se situează de partea adevărului. Dar atunci însă când abordează subiecte lingvistice, identitare, domnul Dodon se situează de partea neadevărului și riscă să devină ridicol. Acesta este adevărul verde-n ochi pe care ne vedem obligaţi să-l spunem.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Igor DODON: Filat s-a angajat în faţa FMI să reducă cheltuielile bugetare cu 1,4 miliarde de lei Guvernul Filat ţine în secret angajamentele pe care le-a luat faţă de Fondul Monetar Internaţio-nal, care sunt antipopulare și păguboase pentru Republica Moldova. Această afi rmaţie aparţine deputaţilor din grupul parlamentar al socialiști-lor, Igor Dodon, care este și președinte PSRM, și Zinaida Greceanâi. Aceștia au ţinut miercuri, 13 iunie, o conferinţă de presă la care au dezvăluit „proiectul de memorandum, parafat de către Gu-vernul Filat, în cadrul vizitei de evaluare a ofi ciali-lor de la FMI din luna mai 2012”, dar care, până în prezent, nu a fost făcut cunoscut opiniei publice.

Vladimir Filat și șeful misiunii Fondului Monetar Vladimir Filat și șeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Nikolay GueorguievInternaţional (FMI), Nikolay Gueorguiev

De ce presa îl sabotează pe Igor Dodon

Dodon, din neamul lui Cantemir?!

15 IUNIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

“Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte.”

Schopenhauer

G`ndul s=pt=m`nii

Leo BUTNARULeo BUTNARUCALEIDOSCOP

15 iunie EvenimenteEvenimente1167: A fost întemeiat orașul Copenhaga,

devenit capitală a regatului danez în 1443

1215: Regele Ioan Fără de Țară semnează Magna Carta la Runnymede, Anglia

1389: Bătălia de la Kossovopolje (Câmpia Mier-lei). Înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedo-nenii. Vestul și sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28)

1502: În timpul ultimei sale expediții, Columb descoperă insula Martinica

1520: Papa îl excomunică pe Martin Luther din Biserica Catolică

1839: Charles Goodyear (1800-1860), inventa-tor, a descoperit vulcanizarea cauciu-cului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variațiile de temperatură

1848: A fost sfi nțit drapelul național tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de către Guvernul revoluționar de la București; drapelul avea culorile albastru, galben, roșu și avea înscrisă deviza „Dreptate, Frăție”

1940: Al Doilea Război Mondial: a fost fondat lagărul de exterminare de la Auschwitz, destinat inițial oamenilor politici din Polonia

1969: Și-a început mandatul prezidențial George Pompidou, succesorul gene-ralului Charles de Gaulle la președinția Franței

1977: A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Brâncuși, reconstituit pe esplanada Bea-ubourg, într-o clădire separată de clădi-rea Muzeului de Artă Modernă. Spațiul cuprinde 148 de sculpturi și încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin

1985: A avut loc, la Ploiești, ultimul spectacol al Cenaclului „Flacăra”, interzis de către autoritățile comuniste; înfi ințat la 17 septembrie 1973 și condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu, cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecați ai comunismului; Vasile Șeicaru, Alexandru Andrieș, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doar câțiva dintre artiștii români care și-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra

2004: Ivan Gasparovic a fost învestit ofi cial în funcția de președinte al Republicii Slovacia

2005: Casa Bloomsbury (Londra) scoate la licitație prima ediție a romanului auto-biografi c „Mein Kampf”, semnat de Adolf Hitler

NașteriNașteri1397: Paolo Uccello, pictor italian (d. 1475)1594: Nicolas Paussin, pictor și desenator

francez (d. 1665)1839: Sofi a Cocea, publicistă, poetă, traducă-

toare româncă (d. 1861)1862: Evgheni Kolbasev, inventator rus1886: Alexandru Nicolae Donici, antropolog,

etnograf, scriitor și publicist român1893: Ion Marin Sadoveanu, prozator, poet,

dramaturg, eseist român (d. 1964)1903: Victor Brauner, pictor român (d. 1966)1909: Virgil Teodorescu, poet și eseist român

(d. 1987)1914: Saul Steinberg, caricaturist român1919: Alberto Sordi, actor și regizor italian de

fi lm (d. 2003)1921: Errol Garner, cântăreț și compozitor de

jazz (d. 1977)1926: Savel Stiopul, regizor român de fi lm (d.

2007)1934: Matei Călinescu, critic și teoretician

literar român, stabilit în Statele Unite ale Americii (1973) (d. 2009)

1941: Dan Culcer, critic literar român stabilit în Franța

1943: Johnny Hallyday, cântăreț și actor francez

1959: Alexandru Darie, regizor român1969: Ice Cube, rapper, actor american1973: Tore André Flo, fotbalist norvegian

DeceseDecese1467: Filip cel Bun, Duce de Burgundia (n.

1396)1849: James Knox Polk, al 11-lea președinte al

SUA (n. 1795)1889: Mihai Eminescu, poet, prozator și jurna-

list român (n. 1850)1893: Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor

și pedagog maghiar1900: Mihail Blumenfeld, medic român din

Republica Moldova1929: Traian Lalescu, matematician român (n.

1882)1938: Ernst Ludwig Kirchner, pictor german (n.

1880)1940: Alexandru Plămădeală, sculptor român

din Republica Moldova (n. 1888)1971: Aron Cocerghinschi, medic român din

Republica Moldova1996: Ella Fitzgerald, cântăreață americană de

jazz (n. 1920)1981: Benedict Corlaciu, poet, prozator și

traducător român, stabilit în Franța (n. 1924)

SărbătoriSărbătoriDanemarca : Ziua steagului/Ziua Valdemar

(1219)Idaho: Ziua Pionierului (1910)Oregon: Ziua tratatului (1846)

14.VIII.198114.VIII.1981Într-un interviu pe care i-l ia

Serafim Saka, Gheorghe Vodă zice: „Cataligiștii sunt cei care, așezându-se în primele rânduri, nu coboară de pe propriul suport. Teama de a nu fi observaţi. Ei se manifestă atotînţelegători, fi indcă nu-i interesează ce se spune. Și sar primii, pentru că vin deja prefăcuţi de acasă. Ei și-au însușit două mo-duri de a fi – cel pentru ochii lumii și cel din care trag foloasele. Își depun toate energiile în serviciul ultimului mod. Pentru aceasta își ajustează, își exersează zilnic zâm-betul și, dacă nu ești prea ocupat cu gândurile tale, îi poţi depista la o simplă cătătură. Aceasta mi-i toată povara”.

18.XI.198318.XI.1983Neșansa lui Saka. Me-se-se-ris-

mul l-a dat gata. L-a divulgat (X…). Oamenii prizăriţi, chiar dacă au nume viguros, sunt predispuși la slăbiciuni, ca să nu le zic mârșăvii, ceea ce sunt, de fapt, în realitate. Deci, Saka – mare neșansă, mare singurătate, mare ghinion… E un cărturar, și e păcat. Îmi place să-l ascult chiar și atunci când nu are dreptate în toate: captivant. Dar se cam complace în a vorbi… Oricum, Saka rămâne un destin dramatic într-un anturaj (restrâng terme-nul) indiferent, nihilist, slab de în-ger, laș, bârfi tor, cinic… Da, perfi d. Dar parcă numai Saka a avut, are și va avea de suferit? Tactica hărţu-irii, istovirii, precipitării spiritelor cât de cât alese e pe multă vreme de aici înainte… Ar trebui utilizată o contra-tactică. Mă gândesc de mult timp la ea, însă, deocamdată, nu știu care ar fi …

21.I.198621.I.1986Mai deunăzi, aici, la Cernăuţi,

Ilie Zegrea își amintea cum făceau o promenadă, împreună cu Saka și Esinencu, pe această stradă Fedkovici. Chiţcăneanul tocmai sărea în sus de entuziasm: „Saka, – striga el, – închipuie-ţi că tu stai și lucrezi în turnul cela, cocoţat ca un superior ce te vrei. Minunat! Dispoziţie faină, cuvântul îţi vine, ceea ce rar ţi se întâmplă. Și când ţi-e lumea mai dragă, hop și eu, în ospeţie! Deschid geamul turnului, înșfac o bucată de nor și ţi-o tufl esc pe faţă, să te înnegurez, cum fac eu totdeauna. Ţi-ar plăcea?!” Saka: „Turnul – da, da’ Esinencu – ba. Și-apoi nu ajungi tu până la nori. Porţi tocuri mai înalte ca ale mele, însă totuna nu-l întreci pe Strâm-beanu. Poate că numai în talent… Dar nici asta nu se știe. Str. e talen-tat, dar de infi nit de multe ori mai dugleș decât tine. Uite, la clănţănit voi sunteţi egali. În doi faceţi cât o piaţă și zece bodegi cu bere. Aveţi bandă rulantă, nu limbă. Sunteţi coţofene sau – coţofeni. Și ceva scriitori.” (Zegrea mi-a dat și alte detalii. Iar pe altele le deduc din ce cunosc din felurile de a fi și de a reacţiona ale lui S. și E.)

16.II.198616.II.1986Un „Buchetul Moldovei” la Gle-

bus Sainciuc în atelier. Prezent și Serafi m Saka. Pe măsuţă – cărţi de joc. „Oare ce ghicește maestrul în cărţi?” – întreb. Răspunde Serafi m, paradoxal, dar și ingenios, cum i se întâmplă multe ori: „Sainciuc își citește trecutul”, – zice. Zâmbim, dar știm, – chiar la cei 67 de ani ai săi maestrul e plin de vigoare, mobil, reușește să fi e prezent…

pretutindeni, la diverse manifes-tări cu atingere culturală, primește în atelier foarte mulţi oaspeţi. Alaltăieri a fost cu un spectacol de măști la Băcioi.

Știind că Saka, împreună cu Ma-ticiuc (Matei), scriu un scenariu de fi lm despre Milescu-Spătaru, A. Bu-rac spune că, la revista „Orizontul”, a afl at că Gh. Madan a prezentat un roman despre aceeași persona-litate eminentă. Câteva clipe, Saka e descumpănit. Apoi își amintește că solicitase de la Muzeul de lite-ratură unele lucrări despre Spătar, însă Madan, directorul de acolo, ezită, amânând, aproape nedorind să le dea. În fi ne, le eliberă. În ele – cu foarte multe sublinieri. Cărţi… pătate. Precum face și V. Vasilache cu volumele împrumutate. Mă rog, de-ale marginalelor literare și extraliterare…

Serafi m Saka nu mai lucrează în cabinetul său de acasă. Medicii au constatat că organele sale res-piratorii sunt alergice la praful din cărţi care-i provoacă tuse zdrun-cinătoare. La balcon, și-a aranjat un fel de belvedere. Aici scrie, aici doarme. Se simte mai bine.

23.III.198623.III.1986Diversioniștii – gen Petric-

„ i d e o l o g u l ”, Co n s t a n t i n ov -„ministrul culturii” – sabotează cum pot și cât pot. Dar pot multe… Campania de discreditare a lui Vieru, pusă la cale – mai întâi în raportul lui Prohin (mâna lui Boţu), apoi, la academie, – Lupan și Istru. Se vede, se vede mâna care mișcă păpușile!

Până a se derula seara propriu-zisă – evenimente, evenimente… Saka a ieșit cu problema teatrului „Luceafărul”, problemă care, de

fapt, are un aspect mult mai larg. Alţii se pregătesc… Se mai scutură lumea de mucegai, ceea ce nu le convine ciclopilor. Ţara e în plină primenire, mintea lor însă vrea să vegeteze pe vechi în scremută vi-gilenţă, trândăvie antiintelectuală, impotenţă în a se redresa, recepta noul și informaţia lumii de azi.

25.XII.198625.XII.1986 O seară de mărturisiri întru

înţelepciune la cenaclul „Dialog” – cu Vasile Vasilache. Când este întrebat de condiţia lingvistică a omului, prozatorul spune: „E ne-cesară o permanentă îngrijire. E o necesitate ca și cea de a-ţi spăla faţa, ochii. O asanare a sufl etului… Îmi aduc aminte că, la musulmani, „Coranul” prescrie că cel copleș care rostește incorect cuvântul să fi e bătut peste gură”.

Serafi m Saka: „Dacă e așa, la noi majoritatea ar trebui să umble cu botul umfl at. Inclusiv unii «scrii-tori» făcuţi membri de Boţu”.

17.IV.198717.IV.1987Adunare la Uniunea Scriitorilor.

Prima ce durează 8 ore: de la 16 – la 24. Dramatism până la lacrimi de revoltă și nedumerire. Denunţurile secretarilor – 8 la număr – asupra scriitorilor: Saka, Matcovschi, Ma-larciuc. Trimise la Moscova. Sigur, pe parcursul anilor au fost multe „capodopere” de acest gen infam, denigratoare. Criză totală de „gu-vern” – adunarea cere cu insistenţă ca, timp de o lună, să fi e convocată o conferinţă generală a literaţilor pentru realegerea secretarilor, co-mitetului de conducere. Manevre demagogice ale celor vizaţi, dar, până la urmă, cererea este inclusă în hotărârea adunării.

Protagoniștii nedumeririlor și revoltei – V. Prohin (ce a făcut „nelalocul” din acest fl ăcăuan atât de bun și omenos cândva…), Arh. Cibotaru, cel cu colţ de mistreţ și cerul gurii negru. Atinși destul de serios I. C. Ciobanu, Istru. Acesta din urmă – simbol al făţărniciilor. Saka îl interpelează: „Bogdan Spiridonovici, vă amintiţi ce am vorbit după congresul scriitorilor? V-am spus că viaţa întreagă v-aţi ocupat cu scoaterea plugului din brazdă. Cineva bagă plugul să are, iar dumneata îl scoţi din brazdă. Afl aţi, deci, că după cele pe care le-aţi spus azi, aţi scos cu totul plugul din brazdă. Atât”.

Ion C. Ciobanu se confesează dezolant că, chipurile, nu a pretins la postul de conducere a US. „Poa-te aș fi vrut și aș fi putut face acest lucru prin 1965, acum 22 de ani, însă azi… M-aș duce în satul meu de baștină, aș mai scrie ceva, dacă

aș putea, de nu… Să-mi trăiesc zilele în pace”.

Prohin – de asemenea: „N-am vrut să fi u în funcţia de secretar al organizaţiei de partid. Nici să lucrăm aici, când a venit propune-rea… Vă rog să facem o adunare de realegere…”.

Să le plângi de milă?...Strânși cu ușa adevărului, miti-

teii nu știu încotro s-o ia… Primesc uiumul lor de neîncredere și de-testare Gh. Ciocoi și E. Botezatu, secretari.

Se vorbește de genocidul la care a fost și este supus neamul. Saka – despre decimarea cadrelor naţionale: Rădăuţan, Corobceanu, Negru-Vodă, Mursa etc. Politică agresivă, orientată conștient spre pustiire pe toate planurile.

Multe și toate dureroase, și toate strigătoare la cer. Cutremu-rătoare și ireversibilele pierderi. Nu se poate să stai la o parte, e o crimă să stai. Nu știu pe cât, astăzi, scriitorul trebuie să fi e scriitor, însă cetăţean, patriot – de o mie de ori trebuie să fi e. Să luptăm pentru câţiva, pentru mulţi. Teama – la lada cu gunoiul moralei false. Activ printre ai tăi, cu ai tăi. Timpul e pentru omul onest, patriot, talen-tat. Timpul e împotriva făţărniciei, minciunii, altor vicii. La fel de des-chis și mai curajos fi e și timpul de mâine, din viitor!

O remarcă a lui Saka: „Noi ne-am dezvăţat să spunem și: Nu! Viaţa noastră a devenit un șir interminabil de: Da-uri. De atâtea da-uri am ajuns dadaiști. De aceea, nici nu ne mai înţelegem”.

4.V.19874.V.1987Ieri, echipa de șoc a cererii de a

se organiza conferinţa a colindat Chișinăul, intrând pe la scriitori și solicitându-le, prin semnătură, asentimentul. (Unii au refuzat

să semneze, inclusiv…) Pe la

amiază, la US, multă lume. Saka,

Esinencu intră la I. C. Ciobanu și-i

înfăţișează petiţia. Secretarul zice

că e timpul să se hotărască totuși

chestia cu conferinţa. Pleacă la CC,

să convină. Peste trei ore afl ăm că

această întrunire extraordinară e

fi xată pentru 6 mai a. c. Uimitor

de operativ!

8.III.19908.III.1990Deunăzi, Serafi m Saka se ară-

ta ușor nedumerit că, în ultima

vreme, nu prea apar la tribune,

la mitinguri. Eu nu detest nicio

modalitate de liberă și curajoasă

exprimare a atitudinilor politice.

Însă colegului Saka (de altfel, și

el s-a cam retras într-acolo, unde

crede că poate face mai multe: la

masa de scris) i-a răspuns acum

120 de ani Vasile Alecsandri, când,

la 1870, îi scria de la Paris lui Iacob

Negruzzi: „Nebunia politică a

smintit la noi cei mai mulţi creieri,

epidemia e generală! Când dar

în mijlocul unei asemenea triste

epidemii să găsești tineri feriţi de

dânsa și care conlucrează serios la

o operă de regenerare a minţilor,

acei tineri pășesc pe adevărata

cale, ce duce la un viitor ferice și

glorios pentru ei și pentru ţara

lor”.

De altfel, acum câteva zile am

dat de un plic mare cu întrebările

și propunerile de la mitingul din

octombrie anul trecut al Frontului

Popular, la Teatrul Verde, miting

pe care l-am condus eu. Cândva,

probabil aceste bileţele vor trezi

interesul sporit: după ce vor trece

„epidemiile” (consider: necesare)

ale mitingurilor tuturor ardentelor

manifestări publice, sancţionate

și nu prea. Dar ele vor fi absolut

libere, curând. Sunt convins.

Serafi m Saka sau repunerea plugului în brazdăSerafi m Saka sau repunerea plugului în brazdă(File de jurnal)

Am prins și eu vremurile când în Chișinău se organizau spectacole-lectură. Toţi actorii erau entuzias-maţi, aveau repetiţii înainte cu o săptămână de la lectura cu public, încercau să nu-l citească sec, uneori chiar se făcea un fel de schiţă de spectacol. Acum nu se mai practică lucrul acesta, din cauza lipsei de iniţiativă a oamenilor de teatru. Motivul principal e că nimănui nu-i trebuie aceste evenimente. Cred însă că ele sunt absolut necesa-re, dar făcute într-un alt format. Despre aceasta va trebui să discu-tăm cu UNITEM-ul, mai ales că ei ne-au promis susţinerea lor. Ultima întâlnire de genul acesta a fost la Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu”, unde Luminiţa Ţâcu a organizat lec-turarea unei piese contemporane olandeze. De atunci totul e mort și nimic nu se mișcă.

Forumul Internaţional al Tinerilor Cre-atori de Teatru nu doar avea prevăzut în program simple lecturi de piese. Fiecare tânăr regizor prezent la forum a încercat să transforme simpla lectură pe scăunele într-o schiţă de spectacol, în colaborare cu actorii din mai multe ţări. Lecturarea s-a făcut în limba rusă, pe baza unui text scris de un dramaturg tânăr participant la forum, care a fost inclusă în almanahul Forumul Internaţional al Tinerilor Creatori de Teatru: Colecţie de Piese.

Actorii, marea majoritate fi ind din Mol-dova, au fost selectaţi în ziua deschiderii forumului, iar fragmentele au fost lucrate în 4 zile. Fiecare a încercat să fi e cât mai creativ, să facă în așa fel încât textul să fi e viu și să transmită cât mai exact mesajul autorului. În total s-au schiţat patru piese: „Iluziile” de I. Vârâpaev, „Ascensorul” de Natella Osmanlî/Ismail Imamov (Azerbaid-jan), „Lecţia de franceză” de Nestan Nene Kvinikadze, Georgia, și „El a dispărut fără veste” de Iaroslava Pulinovici (Rusia). S-au abordat teme precum singurătatea omului contemporan, incapacitatea comunicării interumane, imposibilitatea de-a face di-ferenţă dintre lumea reală și cea virtuală, relaţiile dintre cupluri, efectele revoluţiei tehnico-știinţifice, imposibilitatea de-a

iubi, mecanizarea omului etc. Lecturile au fost precedate de discuţii moderate de regizorul și pedagogul rus de la MHAT, Victor Râjakov. El și-ar fi dorit să se creeze un dialog, dar nu a ieșit decât un monolog foarte incitant în care regizorul își punea problema a ceea ce este dramaturgia con-temporană. Pentru el nu este important cum e scris textul, ci ceea ce l-a făcut pe autor să scrie acest text, ceea ce l-a motivat să scrie. Ce este o piesă contemporană și, în general, arta contemporană, ne întrea-bă el? Arta contemporană se preocupă de problemele actuale ale omului de azi, arta care observă, cercetează și depistează aceste probleme, nu neapărat să dea și soluţii, important e să ne arate care sunt consecinţele. Lumea din stradă devine obiectul de cercetare a artistului. La fel de importantă este și forma în care este prezentat acest material publicului și cum acesta din urmă îl percepe. Cu aceste pro-bleme trebuie să se confrunte acum tinerii creatori de teatru.

O problemă la fel de importantă în tea-trul de azi, spunea V. Râjakov, este lipsa comunicării și colaborării dintre regizor, dramaturg și teatrolog. Ei sunt la fel de indispensabili unul altuia, sau ar trebui să fi e, ca și dirijorul, corului. Deja nu se mai salută dictatura regizorului în teatru. Tea-trul este o artă colectivă unde fi ecare artist trebuie să vină cu o parte din sine. Trebuie să se lucreze în echipă, teatrul trebuie să se transforme într-un laborator în care fi ecare participant să fi e deschis pentru experiment.

Ceea ce îi lipsește acestui forum, ca, de altfel, multor festivaluri internaţionale de la noi, sunt Afterparty-urile sau localurile unde socializarea și comunicarea ar putea continua și în afara programului prestabilit. Dar este prima ediţie și li se iartă. Oricum participanţii încearcă să interacţioneze cât mai mult posibil, încât acel schimb de experienţă și de cunoștinţe să fi e cât mai productiv.

Tineri şi NeliniştiţiForumul Internaţional al Tinerilor Cre-

atori de Teatru a adus la Chișinău cele mai bune producţii teatrale montate de tinerii regizori din spaţiul CSI, Ţările Baltice și Georgia. Marea majoritate a spectacolelor

a venit cu ceva nou, dar eu am o deosebită plăcere să vorbesc despre două dintre ele.

Deci: a fost odată ca niciodată un „Boier neînfricat”, regizat de Marfa Govritz (Naza-rova), Rusia. Nu știu de ce critica crede că acesta este un spectacol și pentru maturi. Eu cred că acest spectacol nu are un public ţintă bine defi nit, este pentru toate cate-goriile absolut. Fiecare deja îl percepe în felul său. „Boierul neînfricat” este o poveste populară rusă preluată de Aleksandr Afa-nasiev, pe care rușii îl numesc Grimm al Rusiei. Cred că poveștile populare sunt un material perfect pentru un regizor tânăr și, mai ales, pentru actorii care încă nu au reușit să se prăfuiască pe băncile teatrului profesionist.

Acţiunea începe cu o scenă de șezătoa-re, tipic rusească, unde Boierul neînfricat (Mihail Șklovski), plictisit de monotonia vieţii de la ţară, își atrage partenerii într-un joc, un joc în care să nu existe reguli. Ei decid mersul jocului, unica condiţie este ca acesta să fi e cât mai înspăimântător. Astfel, treptat, în acţiune sunt antrenaţi vrăjitori morţi și ţărani spânzuraţi, care învie doar noaptea, spiritele necurate, forţele naturii, regi, tâlhari etc. personaje pe care boierul neînfricat împreună cu Foma (Alexei Mi-șakov), sluga sa, trebuie să-i stăpânească. La prima vedere totul e foarte simplu. Se lucrează într-o veselie, cu o mulţime de poante regizorale, în stilul unei commedia dell arte veritabile. Actorii se metamorfo-zează cu ușurinţă din ţărani în tâlhari, din copaci posedaţi în spirite tenebre și totul pare atât de naiv și toţi râd de situaţiile din care personajele principale nu ezită să facă haz de necaz. Dar jocul treptat începe să ia o altă întorsătură. Boierul neînfricat a înţeles că el poate să facă orice își dorește, că nu-i sunt puse limite, el știe că dacă va bate din palme se va face ziuă și dacă se va îndârji, va speria toţi dracii. Jocul devine realitate, iar realitatea joc. Eroul central este un arhetip al lui Don Juan, în ceea ce ţine de atitudinea lui faţă de cadavre, unul de-a dreptul profanator. Un arhetip al Caligulei, personaj care, odată ajuns la putere, nici diavolii nu au putut să i se împotrivească. Boierul a procedat în cel mai josnic mod cu oamenii care l-au ajutat să ajungă domni-tor. Într-un slideshow cinematografi c, eroul

își îmbrâncește prietenii în lacul cu diavoli – gata, eu nu mai am nevoie de voi.

Dar povestea e poveste atunci când eroul negativ este pedepsit pentru faptele sale. Dracii care i s-au supus, tot ei l-au și trădat. Trezit din visul jocului, speriat pe moarte, Boierul neînfricat s-a transformat automat într-un băieţaș docil care se teme chiar și de umbra sa.

Morala e foarte clară: nu lăsa plictiseala să te domine că ai să ajungi să păţești ca Boierul neînfricat.

„Offi ciul”, în regia tinerei bieloruse Kat-siaryna Averkova, este o comedie în cheie grotescă care a încântat și, totodată, șocat publicul moldovean.

„Offi ciul” este o critică dură a societăţii moderne de consum. Este schiţată viaţa acelor șoareci de birou care-și duc existenţa printre hârtii inutile, în intrigi și servitudine. Sunt niște personaje complexate, frustrate, victime ale sistemului în care vieţuiesc. Aici fi ecare victimă visează să devină tiran și crizele de nervi sunt terorizant îndreptate spre colegii de serviciu. Tot aici apare mo-tivul sartrian din piesa „Cu ușile închise”: infernul este în ceilalţi, iar noi suntem infer-nul cuiva. Infernul în care domină teroarea

psihologică și nimeni nu mai poate ieși

pentru că le e frică. Le e frică de schimbări,

de un nou început. Nu-ţi rămâne nimic

altceva decât să te conformezi și să trăiești

în teroare.

Spaţiul închis este rezolvat scenografi c

de Elena Igrușa prin claustrarea lui cu re-

gistre, mape, dosare, ceea ce face ca actorii

să supravieţuiască într-un spaţiu infim,

să se împiedice unul de altul la fi ecare al

doilea pas, să nu să se suporte fi zic, să se

pălmuiască, să urle unii la alţii. La prima

vedere s-ar părea că supravieţuiește cel

care e mai puternic, dar nimeni nu are nici

o valoare când ajunge să meargă în biroul

dictatorului. Se perindă una după alta

scene de umor grotesc, unde eroii intră pe

rând în biroul șefului și ies de acolo arși,

electrocutaţi și cu pumnale în spate. Actorii

joacă în diferite registre dictate de situaţiile

propuse de regizor, într-un tempo dement

ce aduce aminte cu unele fi lme de ale lui

Jim Carrey.

Un spectacol la care s-a râs cu lacrimi

de tragedia unei societăţi pierdute în

registre.

Rusanda CURCĂ, pentru FLUX

FORUMUL INTERNAŢIONAL AL TINERILOR CREATORI DE TEATRU

„Nu se mai salută dictatura regizorului în teatru”

15 IUNIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Pe când rănile foa-metei nu fuseseră încă lecuite, începu o altă mare dramă a ţărănimii basarabene – deportările în masă ale gospodarilor de frunte ai satelor. De fapt, această dezră-dăcinare a ţărănimii moldovene și izgoni-rea ei în Siberia era după război o reluare a procesului început în ajunul războiului.

Un oarecare Butov, președinte al biroului pentru Moldova al CC al PC(b) din toată Uniunea, trimi-tea încă la 1 noiembrie 1945 se-cretarului partidului bolșevic Gh. Malenkov un raport, în care cerea să se ia măsuri drastice pentru „reducerea infl uenţei economice a părţii chiaburești înstărite a ţă-rănimii” din Basarabia pe motiv că aceasta ar fi colaborat cu ad-ministraţia românească și cu par-tidele politice din România.

Foametea însă a amânat reali-zarea acestui plan, care era urzit la Moscova, bineînţeles, nu la Chișinău. Autorităţile au revenit la el de cum au dispărut urmele imediate ale foametei. Astfel, la 17 martie, Ivanov, președintele biroului CC al PC(b) din toată Uni-unea pentru RSS Moldoveneas-că, Koval, secretarul CC al PC(b) al Moldovei, și Rudi, președintele Consiliului de miniștri al RSSM, îi trimiteau lui Stalin o scrisoare în care îl rugau să permită depor-tarea din Moldova a peste 10 mii de familii. Motivul principal era același: capii acestor familii, în calitate de „elemente chiaburești și naţionaliste, au constituit în-totdeauna sprijinul regimurilor reacţionare române pe teritoriul fostei Basarabii, făceau parte din diferite partide burghezo-naţio-naliste românești, erau promo-tori ai politicii antisovietice la sat”.

Sigur că gospodarii satelor basarabene nu aveau cum agrea Sovietele, care arătau pe faţă că doreau să distrugă tot ce era mai bun în agricultura ţărănească a ţinutului. Dar masa gospodarilor de frunte ai satelor nu era impli-cată aproape deloc în activitatea partidelor politice din România, întrucât era absorbită complet de interese economice, cu toate că foarte mulţi ţărani, mai ales după ce au înţeles ce aveau de gând să facă sovieticii cu ei, regretau în mod sincer pierderea legăturii cu România de peste Prut.

Dar deportările au fost deter-minate și de un alt considerent, poate încă mai important, și anu-me de a lichida, prin izolarea frun-tașilor satului, rezistenţa la colec-tivizarea forţată a gospodăriilor ţărănești și la crearea accelerată, pe această cale, a sistemului so-cialist în agricultură. Acesta este un adevăr pe care nu-l ascundea nici chiar istoriografi a sovietică și este relevat cu destulă obiec-tivitate în cercetările mai noi ale istoricilor moldoveni.

Conducerea partidului bolșe-vic din Rusia și guvernul sovietic au „aprobat”, la 6 aprilie 1949, „rugămintea” menţionată mai sus a administraţiei sovietice din Moldova, hotărând să deporteze în Kazahstan, Asia Centrală și Si-beria „11.280 de familii cu 40.850 de oameni”. Decizia era însoţită

de o informaţie adiţională, care preciza că guvernul sovietic ho-tărâse ca „deportarea categorii-lor menţionate mai sus să se facă pentru vecie (subliniere în do-cument - n.a.)”. În afară de acest fapt extraordinar de semnifi cativ pentru dezvăluirea adevăratului caracter al regimului de ocupa-ţie sovietic, fapt necunoscut mai înainte de istoriografi e, se mai cer menţionate, în mod special, încă două detalii ce se impun la citirea acestor documente. Unul dintre ele este confi scarea între-gii averi a celor deportaţi, ceea ce demonstrează, indirect, că în-tr-adevăr această populaţie era expatriată pe vecie. Al doilea, că cei deportaţi erau susceptibili de tratamentul stipulat de dreptul penal, deci erau califi caţi drept elemente infracţionale, ceea ce era, în egală măsură, absurd și inuman.

O chestiune nouă este ace-ea dacă ţăranii aveau știre de „surpriza” pe care le-o pregătea regimul de ocupaţie. Tradiţia is-toriografi că nu cunoaște altă pă-rere decât că ridicarea în 1949 a zecilor de mii de ţărani s-a făcut pe neașteptate. De fapt, nu este deloc așa, pentru că documente-le care au fost date la iveală în ul-timii ani spulberă iluzia surprizei. Ne referim în continuare doar la o parte neînsemnată din mulţi-mea de astfel de date.

La 15 mai 1949, un ofi ţer de miliţie declara, în prezenţa unui grup de oameni din satul Ermo-clia din raionul Căușeni, că așa-zi-șii chiaburi „peste câteva zile vor fi deportaţi în adâncul Uniunii Sovietice, iar averea lor va fi con-fi scată”. La 26 mai, fi ind interogat de către oamenii Securităţii, di-rectorul școlii din satul Redi-Ce-reșnovăţ, A. Topor, mărturisea că în zilele de 26-28 aprilie fusese vizitat acasă de către un oareca-re Mihailiuk, căpitan KGB, care i-a spus că urma să fi e deportat. Spunând acestea, ofi ţerul „scoa-se din geanta sa niște mape, în care, povestea Topor, am citit numele Kveatkovschi F.C., So-chircă A.C., Iustin Ţarălungă și, se pare, Anton Popa. Găsind mapa cu numele meu, Mihailiuk mi-a arătat de departe prima pagină a dosarului ca dovadă a afi rmaţiei sale că voi fi deportat. Aceasta se prezenta ca o anchetă executată la tipografi e pe hârtie albă. În partea de sus am citit cuvântul „premilitar”, scris la mașină, apoi numele meu de familie, prenu-mele, numele după tată, anul nașterii, originea socială, studii-le. După asta, soţia mea a început să plângă. Atunci a început să plângă și Mihailiuk, zicând: „Îmi pare rău pentru voi, dar vă vor duce de aici nu mai târziu decât peste 10 zile”. Un ţăran din Dro-chia, A. Bejan, s-a destăinuit, din întâmplare, unui agent KGB: „Niș-te buni cunoscuţi de ai mei mi-au povestit că am fost inclus în lista chiaburilor. Pe la sfârșitul lui mai sau în iunie, când se vor termina examenele în instituţiile de învă-ţământ, persoanele din listele cu chiaburi, comercianţi, cei care au fugit în România și s-au întors, cei suspecţi din punct de vedere politic vor fi trimiși din Moldova. O rudă de a mea din Edineţ este în relaţii bune cu un căpitan de Securitate, care i-a spus că a fost inclus în listele cu chiaburi și i-a zis: dacă dorești să nu fi i depor-tat, atunci șterge-o de aici de cu vreme. Așa a și făcut, a fugit nu se știe încotro”. O femeie pe nume

Moskviciuk, administrator de case din Chișinău, a declarat: „În curând, vom evacua din Basara-bia toate persoanele suspecte”. De altfel, în luna mai Chișinăul fi erbea de astfel de zvonuri. Până și corespondenţa interceptată de KGB conţinea o mulţime de rela-tări despre apropiatele deportări. G.A. Jmurciuk, cetăţean din raio-nul Sângerei, scria unei rude din regiunea Voroșilovgrad: „Nu ne scrieţi scrisori, deoarece pe la noi lumea vorbește că toţi basarabe-nii vor fi deportaţi în alte locuri”. Mulţi moldoveni deportaţi în Siberia încă în iunie 1941 scriau rudelor de la baștină și întrebau dacă într-adevăr vor fi deportate degrabă și ele. „Pe la noi pe aici se aude, scria E.I. Buzdugan din regiunea Tomsk, că din Basara-bia va fi deportată foarte multă lume. Așa să fi e oare?”

Din documentele arhivei Mi-nisterului Securităţii Naţionale al Republicii Moldova, care încep să fi e valorifi cate abia acum, cu-noaștem că mulţi basarabeni au intrat în formaţiunile de luptă îm-potriva sovieticilor tocmai pen-tru că erau informaţi că urmau să fi e izgoniţi pentru totdeauna din satele lor. Prin iunie 1949, ţăranul Gavril Andronovici din satul Con-drătești, raionul Cornești, mărtu-risea într-un cerc de prieteni, care la scurt timp după aceea vor con-stitui nucleul organizaţiei Arma-ta Neagră, că fusese inclus în lista chiaburilor și că, mâine-poimâi-ne, va fi ridicat și trimis în Siberia. Această știre a fost confi rmată și de alţi participanţi la acea întru-nire din casa lui Andronovici. Tri-bunalul militar din Odesa menţi-ona că în 1949, mulţi ţărani din raioanele Cornești, Chișcăreni și Bravicea au afl at din timp despre ridicările ce se pregăteau, de ace-ea au părăsit satele și s-au ascuns prin păduri.

Ultimele directive privind de-portarea au fost date la sfârșitul lunii iunie și începutul lui iulie 1949. Ceea ce pretindea a se che-ma guvern al Moldovei fi xa, prin hotărârea sa din 28 iunie 1949, numărul defi nitiv al familiilor care urmau să fi e ridicate și re-partizarea lor pe raioane, iar prin decizia din 30 iunie aducea o se-rie de detalii care completau ho-tărârea menţionată a guvernului sovietic din 6 aprilie privind con-fi scarea averii celor deportaţi. Tot la 30 iunie, Ministerul de Interne al URSS stabilea că cele 11.280 de familii cu 41.200 de oameni (deci cu 350 mai mult decât se hotărâse la 6 aprilie) urmau să fi e trimise în regiunile Kurgan, Tiu-men, Irkutsk, Altai, Bureat-Mon-golia. Între timp, până nu fusese încă dat semnalul de atac, ofi ţerii KGB trimiși în judeţele și raioa-nele republicii lucrau cu sârg la completarea listelor, așa încât până la 2 iulie fuseseră luate în evidenţă 12.718 familii cu 43.387 de oameni ce ar fi urmat să fi e ex-pulzaţi din ţinut. Înainte de zisul semnal, se stabiliseră defi nitiv ci-frele: 13.000 familii cu 45.537 de viitori expatriaţi.

Cum se știe, semnalul pen-tru deportare (așa-zisa operaţie „Iug” – în traducere din rusește: „Sud”) a fost dat la ora 2 noaptea în 6 iulie.

Rezistenţa populaţiei la deportăriDeși autorităţile au luat toate

măsurile ca operaţia să se desfă-

șoare rapid și prin surprindere, totuși au existat numeroase ca-zuri de rezistenţă a acelora care urmau să fi e arestaţi și evacuaţi. Din informaţia evident incomple-tă ce ne stă astăzi la dispoziţie, cunoaștem că trupele însărcinate cu realizarea acestei operaţii au avut de înfruntat în multe locuri o împotrivire dârză a ţăranilor, inclusiv rezistenţă cu arma în mână. Așa a fost în satele Clocuș-na, raionul Ocniţa, Cosăuţi, raio-nul Soroca, Băneștii Noi, raionul Orhei, Frumoasa, raionul Bravi-cea, Carahasani, raionul Olănești, Cunicea, raionul Cotiujeni, Răcu-lești, raionul Susleni, precum și în raioanele Kotovsk și Chișinău.

Metoda cea mai răspândită și mai efi cientă a fost totuși fuga ţăranilor de acasă și din sate fi e înainte de 6 iulie, fi e chiar în mo-mentul intrării trupelor în sate. Către acea dată, dispăruseră 508 familii care urmau să fi e deporta-te, din alte 174 de familii n-a fost găsită acasă nici o persoană ma-tură, iar 105 familii s-au ascuns în momentul începerii operaţiunii. Cele mai multe familii au reușit să se salveze în raionul Chișinău – 64 din 141, adică tocmai în unul dintre raioanele care au opus cea mai mare rezistenţă Sovietelor.

Conform datelor ofi ciale gene-rale, operaţia „Iug” se terminase spre sfârșitul zilei de 7 iulie, dar rapoartele din unele judeţe arată că, de fapt, aceasta a continuat încă cel puţin o zi, până la 8 iulie, ora 20.00.

Este foarte util a cunoaște reacţia la deportări a populaţiei care nu a avut de suferit (sau nu a suferit nemijlocit) de pe urma operaţiei. Datorită mai ales stră-duinţelor KGB-ului, care avea grijă de starea de spirit a popu-laţiei, astăzi suntem în măsură să cunoaștem atitudinea acesteia faţă de izgonirea de la baștină a zeci de mii de ţărani basarabeni, chiar dacă informaţia selectată de KGB este fragmentară și, de-sigur, tendenţioasă. Astfel, ci-neva din Chișinău scria altcuiva, probabil din Rusia, că se proce-dase foarte bine cu așa-zisa răs-culăcire (deschiaburire – n.red.), deoarece, se precizează în acea scrisoare, „chiaburii” se opuneau transformărilor sovietice și, „mai ales, urau populaţia nou-venită”. Câteva zile la rând, informa un al-tul, „întreaga Moldovă a fost cu-răţată de elemente dăunătoare și de oamenii cu un anumit trecut, străini faţă de puterea sovieti-că”. „În Moldova au fost lichidaţi chiaburii, ceea ce va îmbunătăţi activitatea noastră și, în special, va fi mai ușor de trăit”. „Acum la noi totul va fi mai ieftin... Au fost eliberate multe apartamente, care sunt repartizate locuitorilor orașului”. „De la 5 și până la 7 iu-lie 1949, în Chișinău, a avut loc o

curăţare, adică mulţi locuitori au fost deportaţi în Siberia. Sunt de-portate persoanele care au ajutat nemţilor și românilor să activeze împotriva rușilor. Casele lor au fost date acelor orășeni care nu au locuinţe”.

Astfel, oricât de vigilent era KGB-ul, totuși informaţia lui se-cretă, alcătuită cu cea mai mare grijă, n-a putut ascunde adevărul că izgonirea zecilor de mii de oa-meni din populaţia basarabeană a adus satisfacţie doar anumitor categorii de venetici, de regulă, rușilor și, în general, sovieticilor care au dat năvală dincoace de Nistru în urma armatei roșii.

Cum aprecia deportările întreaga populaţie a BasarabieiAceeași informaţie demon-

strează cu lux de amănunte că atitudinea generală a populaţiei faţă de deportări a fost pronunţat negativă, hotărât dezaprobatoa-re. În timp ce românii basarabeni erau înspăimântaţi și disperaţi până la trecerea directă la răfuia-lă cu oamenii noului regim, chiar și mulţi reprezentanţi ai minori-tăţii neromânești a populaţiei se arătau dezorientaţi și descurajaţi de tot ce aducea acest regim. Nu putem reproduce aici decât o mică parte din numeroasele fap-te menţionate în rapoartele KGB-ului, deși este de la sine înţeles că această instituţie n-a avut nici un interes să scoată în evidenţă dez-astrul social-psihologic provocat de exilul forţat al basarabenilor.

Dăm, în continuare, doar câ-teva crâmpeie dintr-o informaţie specială a KGB-ului, din 14 iulie 1949. „Iată noutatea din satul nostru. La 5 iulie ne-am culcat și n-am știut nimic, iar când ne-am trezit, am văzut 80 de gospodari în mașini. Dar de ce și pentru ce, ei singuri nu știu. Se vede că a so-sit ceasul de la urmă, dacă te iau așa, fără nici o vină. Erau mari stri-găte și plânsete. Toată lumea era speriată în așa măsură că nimeni nu a mai ieșit la lucru în câmp. Nu se știe ce va fi și cu noi, adică cu cei care au rămas. Se zice că noi o vom păţi și mai rău decât acei care au fost ridicaţi...”. „...Mare ne-norocire au făcut în satul nostru și în satele învecinate, pentru că numai din satul nostru au luat 18 familii. Numai unul Dumnezeu știe unde au fost duse. Grâul se coace, dar nu are cine să-l strân-gă, deoarece oamenii sunt necă-jiţi și nu vor să lucreze. Pe câmp nu se vede nimeni...”. „Timpuri grele, viaţă chinuită, la 6-7 iulie au fost ridicate 10 familii. Din cauza asta oamenii și-au părăsit casele, satul e pustiu, fi ecare casă e încuiată...”. „Situaţia nu e bună, nimeni nu-și dă seama ce va fi , la

6 spre 7 iulie din satul nostru au fost ridicate 7 familii. Le-au dat două ore pentru a se pregăti, unii au fost suiţi în mașini dintr-o dată și fără nimic. Au luat mulţi oameni și din alte sate și din orașul Chiși-nău...”. „...În satul nostru e mare nenorocire, deoarece au fost ridi-caţi mulţi oameni cu familiile lor. Numai unul Dumnezeu știe de ei, unde sunt și încotro au fost duși. Încă nu se știe cine va fi ridicat în rândul al doilea. În general, în ultimele patru zile nu ne-am mai oprit din plâns...”. „Numai Dumne-zeu știe cum mai trăim și noi, din satul nostru au fost deportate 20 de familii și nimeni nu știe nici măcar încotro au fost duse. Acum au sosit iar la sovietul sătesc și iar ne vor deporta. Au rămas casele pustii. Au scăpat doar acei care au fugit...”. „...Din satul nostru au ridicat mulţi oameni. Lumea este tulburată, oamenii nici nu lucrează, dar nici nu stau pe loc, ci umblă dintr-un loc într-altul ca năuciţi...”. „Azi la orele 2 noaptea au venit mașinile și au ridicat 14 familii. Era mare jale în sat atunci când i-au dus pe oamenii aceștia. Mare nenorocire a căzut pe capul nostru acum...”. „...E foarte rău de noi. În sat a fost mare nenoroci-re, au ridicat 11 familii. Se aude că vor mai fi deportaţi, dar nu se știe când. Oamenii noștri sunt speriaţi, nu muncesc, e jale pe ca-pul lor, dar mare-i Dumnezeu...”. „... În orice parte ai privi, peste tot e jale și iar jale, deoarece în noaptea trecută au ridicat 60 de familii, iar acum așteptăm să ne ia și pe noi. Domnica e fericită că a murit, ea doarme și nimeni nu o va mai neliniști...”. „...Din satul nostru au fost ridicate o mulţime de familii, dar unde le-au dus, Dumnezeu știe. Iar acum stăm și noi ca frunza pe apă. ...E mare jale și durere, oamenii se vaită și plâng...”. „...Îţi spun cu lacrimi în ochi că Nichita și Anton au fost ridicaţi împreună cu fetele. Au fost ridicate 20 de familii. Doam-ne, ce strigăte și bocete au mai fost la 6 iulie! Lui Nichita i-au luat oaia, porumbul și tot ce mai avea în casă. Sufl etul ne este plin de jale ca Nistrul de prundiș...”. „...Pe mulţi de la fabrica noastră i-au luat în timpul lucrului. Aceste trei zile am umblat cu toţii ca înne-buniţi. ...La piaţă totul a devenit scump, moldovenii nu se mai văd, din sate a fost ridicată foarte multă lume...”. „Din toată Basara-bia oamenii sunt ridicaţi tot așa ca în 1941. Din satul nostru au luat 19 familii, din Milești – 21 de familii. Au luat și femei, și copii. Casele au rămas pustii. Se zice că aceștia au fost chiaburi, dar unii din ei nu aveau nici mâţă. Iaca ce au avut oamenii noștri să tragă. Sunt trimiși la nord. Nimeni nu mai doarme acasă, toate casele sunt încuiate, satul e pustiu, ni-

meni nu cântă, nu se aude nici un strigăt vesel, pustiu adevărat...”. „...De la noi au ridicat astăzi 10 familii. Se aude că încă vor mai lua. Nu dea Domnul să ne ia și pe noi. Am ajuns zile tare grele. Azi dimineaţă era mare jale în satul nostru, așa jale cum n-a mai fost de când există satul acesta. S-a adunat toată lumea și plângea de fi erbea satul. I-au luat cu ma-șinile. Of, of, e mare nenorocire în satul nostru...”. „Tata a terminat de coasă, acum trebuie să cărăm totul acasă, dar n-avem nici o do-rinţă de a lucra de atunci de când au fost ridicaţi oamenii. Seara închidem totul, încuiem ușile și plecăm să înnoptăm unde ne duc ochii. Dimineaţa ne vom întoarce acasă, dacă nu se va întâmpla ni-mic...”. „Am fost foarte întristaţi, și nu numai noi, ci toată lumea, pentru că din satul nostru au fost ridicaţi cei mai buni gospodari și i-au dus departe, dar unde, nimeni nu știe, știe doar unul Sfântul Duh. Erau mari strigăte și plânsete, ei strigau: Doamne Dumnezeul meu, ce am făcut și unde ne duc...”.

Potrivit datelor de la sfârșitul anului 1949, în acel an fuseseră deportate 11.293 de familii, care aveau 35.050 de sufl ete.

Statistica aceasta este depar-te de a fi completă, pentru că deportările s-au făcut și sub alte forme. Astăzi știm că până și foa-metea din anii 1946-1947 a fost folosită de către ocupanţi pentru a ridica zeci de mii de oameni din sate și a-i trimite în zonele industriale sau de materie primă ale Imperiului, ca forţă de muncă ieftină. Astfel, la 16 decembrie 1946 comitetul raional de partid Ciadâr-Lunga informa conduce-rea republicii că era pe cale de a trimite în acele zone peste 3000 de oameni de la 14 până la 50 de ani, la care se mai adăugau încă 118 familii înfometate. Nu poate fi uitat, în acest context, nici fenomenul FZO-ului (așa-zi-sa instruire la sau pentru fabrici și uzine), ceea ce a însemnat, în realitate, ridicarea din sate a zeci și sute de mii de tineri și adoles-cenţi, folosiţi mai ales în minele de extracţie a cărbunelui și me-talelor și din care foarte puţini au mai revenit la vatră, cei mai mul-ţi, din cauza condiţiilor de muncă din mine, pierzându-și viaţa încă din tinereţe.

Evident, mulţi oameni înţele-geau natura și scopurile depor-tărilor. Adeseori fenomenul era explicat prin esenţa regimului adus în Basarabia de ocupaţia sovietică. Astfel, cetăţeanca Pe-laghia Șcekina din Lipovanca, raionul Cahul, spunea: „Sovieticii aceștia își bat joc de noi, chinuie norodul. Parcă asta poate fi so-cotită putere de stat?” S.S. Lenţa, locuitor din orașul Soroca, li se

adresa tovarășilor săi de lucru: „Voi nu vedeţi ce se face? Toate fărădelegile acestea ale bolșevi-cilor vor fi înscrise în istorie și nu vor fi iertaţi”. E. Enghirs, contabil în aceeași localitate, spunea că deportarea ţăranilor înstăriţi „s-a făcut pentru a infl uenţa restul masei ţărănești și a o forţa să in-tre cât mai repede în colhoz, adi-că a realiza colectivizarea delao-laltă în Moscova”. Lucrătoarea de la comunicaţiile din Cahul, Nina Bulavina, declara: „Ce fel de viaţă este asta? S-au deprins să-i ducă pe oameni în Siberia ca să le lu-creze pe degeaba. Lui Stalin nu-i este greu să-și îndeplinească pla-nurile cincinale. Ce-l costă pe el? În așa fel pot fi îndeplinite toate planurile înainte de termen. În închisori sunt 40 de milioane, și foarte mulţi sunt luaţi și de pe la noi”.

Era fi resc ca basarabenii să-și dea seama că deportările erau o măsură de deznaţionalizare a băștinașilor. „Pe noi, moldove-nii, spunea Parascovia Prepeliţă din orașul Soroca, ne vor depor-ta din Moldova și vor aduce aici ruși. Puterea sovietică vrea să-i nimicească pe moldoveni, deoa-rece toţi aceștia sunt împotriva puterii sovietice”. „Are loc doar deportarea moldovenilor, decla-ra Alexandra Marcenco din Chiși-nău. Toţi moldovenii din Chișinău vor fi deportaţi și vor rămâne aici numai rușii”. A.V. Caproș din satul Logănești, raionul Hâncești, le vorbea astfel consătenilor: „Ve-deţi cum se răfuiesc rușii cu mol-dovenii noștri? Își bat joc de noi, uitaţi-vă câţi au fost deportaţi. Românii nu făceau așa ceva...”. Ţăranul Vasile Pricop din satul Tochile-Răducani, raionul Leova, spunea că „îndată după sosirea lor în Basarabia, rușii au început să ridice norodul...”.

Documentele de arhivă de-monstrează că deportările au fost factorul nemijlocit care i-a îndemnat pe sute și mii de oa-meni să lupte împotriva ocupaţi-ei sovietice.

Astfel, înainte ca organizaţia antisovietică intitulată Partidul Democrat Agrar să se fi consti-tuit, fuseseră deportaţi părinţii și o soră a viitorului conducător al formaţiunii, Vasile Odobescu, părinţii, fraţii și surorile lui Ale-xandru Duca, părinţii, un frate și o soră de-ai lui Ilarion Tăutu. Aceeași a fost situaţia și în cazul grupului de luptă al lui Filimon Bodiu, al organizaţiei Armata Neagră, al Partidului Libertăţii, al Uniunii Democratice a Libertăţii și al tuturor celorlalte formaţiuni de luptă a basarabenilor împotri-va ocupaţiei sovietice, fenomen care a început să ia amploare în vara și toamna anului 1949.

Ion ŢURCANUSursa: revista.memoria.ro

In memoriam

Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei au fost o for-mă a represiunii politice puse în practică de autorităţile sovie-tice. Primul val de deportări a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cu-prins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940. Urmau să fi e ridicate 32 423 de persoane, dintre care 6 250 să fi e arestate, iar restul 26 173 de persoane – deportate (inclusiv 5 033 de persoane arestate și 14.542 de persoane deportate din RSS Moldovenească).

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmaţi și un lu-crător al securităţii (NKVD) bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fi ţi gata! acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmpla-te, neînţelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și binevoito-rul sau binefăcătorul care a denun-ţat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele periculoase.

Deportaţilor le era permis să ia câte 10 kg de fi ecare persoană, nu-mai că, de multe ori, tot ce era mai de preţ sau mai util în bagajele celor deportaţi le împărţeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcaţi în camioane sau chiar – în unele sate – în căruţe, fi ind duși până la gara de trenuri.

În staţiile de cale ferată, membrii fi ecărei familii erau separaţi în felul următor: capii de familii într-o par-te, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii – aparte. A urmat îmbarcarea în va-goanele de marfă, câte 70-100 per-soane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieșiţi-le în cale cu fl ori! sau Emigranţi voluntari.

În Basarabia, 90 de vagoane au pornit din staţia Taraclia, 44 de va-goane – din staţia Basarabeasca, 44 de vagoane – din staţia Căușeni, 48 de vagoane – din staţia Tighina, 187 de vagoane – din staţia Chișinău, 48 de vagoane – din staţia Ungheni, 83 de vagoane – din staţia Ocniţa, 133 de vagoane – din staţia Bălţi, 73 de vagoane – din staţia Florești, 40 de vagoane – din staţia Râbniţa, 38 de vagoane – din staţia Bolgrad, 103 vagoane – din staţia Arţiz, 340 de vagoane – din staţia Cernăuţi.

Drumul spre punctele de desti-naţie a durat vreo două-trei săptă-mâni. Condiţiile erau îngrozitoare. În plină vară, ei duceau lipsă de apă potabilă, fi ecăruia revenindu-i doar câte 200 grame de apă pe zi, iar de mâncare li se dădea doar peș-te sărat. La fi ecare oprire a trenului, în câmp se aruncau cadavre, care, fi e că erau îngropate sumar, fi e că erau lăsate ca hrană animalelor. Pe parcursul drumului, deportaţilor nu le-a fost acordată nici o asisten-

ţă sau consultaţie medicală. Astfel, în vagoanele murdare și fără asigu-rarea celor mai elementare condiţii sanitare s-au răspândit diverse boli infecţioase și mulţi suferinzi au de-cedat din această cauză. La unele gări feroviare, câtorva persoane li se permitea să iasă pentru câteva minute afară, la aer curat. Cineva era trimis după apă potabilă. În ca-zul tentativelor de evadare, imedi-at se dădea ordinul de împușcare, astfel că nu era nici o posibilitate reală de a scăpa din acel tren al morţii.

Contingentul deportat era distri-buit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soţie și copii și dus în lagărul de muncă forţată, în GULAG. Ceilalţi membri ai fami-liei erau trimiși în Siberia sau Kaza-hstan.

Cei deportaţi în Siberia sau Kaza-hstan, de la copil la bătrân, erau re-partizaţi la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative meșteșugărești. Pentru munca depusă nu erau remuneraţi echitabil, ci li se achita doar un mini-mum necesar pentru trai.

Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 afl ăm că, în toam-na acelui an, deportaţii din RSSM au fost amplasaţi în RSS Kazahă (9 954 de persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6 085), Novosibir-sk (5 787) și Krasnoiarsk (470). În Kazahstan, deportaţii din RSSM se afl au în regiunile Aktiubinsk (6 195

de persoane), Kâzâl-Ordânsk (1 024) și Kazahstanul de Sud (2 735), iar în regiunea Omsk erau dispersaţi în 41 de raioane.

Pătura socială mai bine pregăti-tă din punct de vedere intelectual, adică învăţătorii, preoţimea, frun-tașii satelor și orașelor, funcţionarii, militarii etc. au fost represaţi la mo-dul cel mai barbar. S-a înfăptuit, de asemenea, uciderea multor bărbaţi din Basarabia (sovieticii au arestat în anul ’40 familiile celor care prezen-tau pericol pentru regimul de ocu-paţie, bărbaţii fi ind ulterior duși și împușcaţi în închisorile din Tiraspol, iar șotiile împreună cu copiii lor de-portaţi în Siberia și Asia Mijlocie).

Gheorghe V. Ganga (n. 1929): „La noi, prima deportare s-a efectuat la 13 iunie 1941.

Au fost ridicaţi: Simion Petru Gan-ga, pe atunci deputat în Parlamentul de la București, preotul din sat Mihail Kvatcovschi.

În 1940 (…) viceprimar în satul nostru a fost Ion Teodor Braniște – a fost ridicat; după cum și Timofei Fe-dico, delegat la judeţ; a fost deportat și întâiul primar al satului de la anul 1918 – Iustin Ion Ciobanu.

Când i-au dus, pe bărbaţi i-au luat aparte, iar pe soţiile și copiii lor i-au de-portat în regiunea Tomsk din Rusia.

Au revenit la baștină cu ani mai târziu: soţia lui Ion Braniște; soţia lui Iustin Ciobanu; soţia lui Timofei Fe-dico – Alexandra, cu doi fi i ai ei – Sa-moil și Victor; a revenit și fi ul preotu-lui Kvatcovschi, Nicolae, care a fost

judecat în 1947 pentru participare la lupta de rezistenţă contra ocupaţiei sovietice.

Pe aceștia îi ţin minte bine pe toţi.”

Estimarea numărului de victimeNumărul celor deportaţi se ridică

la peste 22 000 de persoane. După

alte surse, numărul deportaţilor ar fi

fost de 24 360 sau chiar de 30 000 de

persoane.

Sursa: istoria.md

EXPOZIŢIEMoldova sovietică: între mituri şi gulag

Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a inaugurat miercuri, 13 iunie, expoziţia provizorie a Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, intitulată “Moldova sovie-tică: între mituri și gulag”.

Expoziţia reunește 620 de piese muzeale: fotografi i, documente, scri-sori din Siberia, afi șe de epocă, lozinci și foi volante antisovietice, obiecte personale ale foștilor deportaţi și deţinuţi politici, alte relicve istorice ce reconstituie tabloul oribil al Marii Terori. Această expoziţie constituie un omagiu adus tuturor victimelor regimului comunist totalitar.

Vă reamintim că primul val de deportări din RSS Moldovenească a avut loc la 12-13 iunie 1941. Numărul de deportaţi ar fi depășit 25 de mii de persoane.

71 de ani de la primul val de deportări în Basarabia şi Bucovina71 de ani de la primul val de deportări în Basarabia şi BucovinaÎn noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, Basarabia a fost scufundată în lacrimi, durere şi disperare

După foametea cumplită din ’46-’47, începe al doilea val al deportărilor

15 IUNIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată de castraveţiIngrediente: 1 ceapă mică, 25g de ciu-

perci enoki, 2 cepe verzi, feliate fi n pe di-agonală, 1 ardei roșu chilli, fără seminţe și tăiat mărunt, 2 castraveţi, 25g de boabe de fasole

Pentru dressing: 2 linguriţe zeamă de lămâie, 2 linguriţe oţet din vin alb, 2 lin-guriţe ulei de măsline, 1 lingură sos de pește, 1 lingură zahăr, 1 lingură seminţe de susan

Mod de preparare: Se feliază fi n ceapa, iar jumătate se pune într-un bol. Cealaltă jumătate poate fi călită și folosită ca gar-nitură. Se adaugă ciupercile, ceapa verde și chilli în bol, se acoperă și se lasă la fri-gider până la servire. Imediat înainte de servire, se taie castraveţii în felii lungi și subţiri (folosind un pealer). Se amestecă

cu restul ingredientelor și se amestecă ingredientele dressingului, lăsându-se 5 minute pentru a se dizolva zahărul, apoi se toarnă jumătate din dressing peste salată. Se pune pe o farfurie, se toarnă restul de dressing și se servește cu ceapa călită, după gust.

Salată de dovlecei la grătarIngrediente: 4 dovlecei feliați pe lung, 2

roșii feliate, 1 ardei iute tăiat rondele, 2-3

căței usturoi tăiați felii sau zdrobiți, frun-ze proaspete de busuioc, oțet balsamic, ulei de măsline, sare, piper

Mod de preparare: Dovleceii spălați și tăiați felii pe lung se pun pe grătar sau în tigaia de tefl on unsă cu un strop de ulei de măsline și se coc până prind o culoare frumoasă. Calzi se stropesc cu oțet balsa-mic sau lămâie și se acoperă. Se adaugă în tigaie/pe grătar și ardeiul iute tăiat ron-dele sau întreg și feliat ulterior. Se ames-tecă dovleceii cu ardeiul iute copt, roșiile feliate, usturoiul, frunzele de busuioc și se condimentează după gust. Se servește caldă ca garnitură sau simplă.

Cartofi noi cu smântână şi castraveţi muraţiIngrediente: 500g de cartofi noi, 500ml

supă de pui, 200ml de smântână dulce grasă (pentru frișcă), 2 linguri de castra-veciori muraţi, feliaţi, 1 mână mică de pă-trunjel, tocat mărunt

Mod de preparare: Se fi erb cartofi i în apă clocotită cu sare până când se înmoa-ie. Se scurg și se lasă la răcit pe o tavă (nu sub jet de apă). Când se răcesc sufi cient pentru a fi manevraţi, se taie în jumătă-ţi sau în sferturi, în funcţie de mărime.

Într-o cratiţă, se fi erbe supa de pui până scade la o treime din cantitatea iniţială. Se toarnă smântâna și se fi erbe din nou, până scade la jumătate. Se adaugă cas-traveciorii, pătrunjelul și niște sare, dacă este nevoie, apoi cartofi i. Se amestecă bine cartofi i până se acoperă cu sos, apoi se servesc într-un bol.

Pui la cuptor cu ciuperci şi sos de roşiiIngrediente: 4 linguri ulei de măsline, 1

pui mare, cam de 1,8-2,2kg, secţionat în 8 bucăţi, 2 cepe, feliate fi n, 2 fi re de rozma-rin, 2 conserve de 400g cirio polpa, 2 lin-guri de oţet din vin alb sau roșu, 1 lingură de zahăr, 500ml supă de pui, 300g de ciu-perci, feliate, 1 legătură mică de pătrunjel tocat (opţional)

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200° C. Se unge puiul cu două linguri de ulei, se așază într-o tavă încăpătoare și se dă la cuptor 15 minute. Între timp, se încălzesc două linguri de ulei într-o tiga-ie și se călesc ceapa și rozmarinul, 5-10 minute, până când ceapa se înmoaie. Se reduce temperatura cuptorului la 180° C. Se adaugă peste pui cirio polpa, ceapa cu rozmarinul, oţetul, zahărul, supa. Se ase-

zonează cu sare și piper proaspăt râșnit. Se dă tava din nou la cuptor timp de 40-50 de minute, până când puiul este fra-ged – se verifi că una dintre pulpe, pentru că acestea se fac mai greu. În ultimele 10 minute, se adaugă ciupercile. La fi nal, se amestecă pătrunjelul, dacă se folosește, apoi se servește puiul cu piure, paste sau cu pâine prăjită cu usturoi.

Tartă cu cireşeIngrediente: Pentru aluat: 300g de făi-

nă, 225g de unt, 2 linguri de zahăr, 1 lin-gură de sare, 250ml de lapte bătut, 250g de cireșe pentru ornat

Pentru crema de patiserie: 300ml de lap-te, ½ baton de vanilie (tăiat pe lungime), 3 gălbenușuri, 50g de zahăr, 20g de făină, 20g de amidon, ½ lingură Kirsch (lichior de cireșe), opţional

Pentru topping: cireșe proaspete

Mod de preparare: Se amestecă făina, zahărul și sarea într-un bol mare. Se adau-gă untul și se amestecă până se formea-ză fi rimituri. Se toarnă laptele bătut și se omogenizează; se împachetează în folie de plastic și se lasă la frigider timp de o oră. Se fi erbe laptele cu vanilia și jumăta-te din cantitatea de zahăr. Într-un bol, se

bat gălbenușurile cu restul de zahăr, făina

și amidonul. Se înlătură vanilia, se toarnă

o treime din lapte peste gălbenușuri, se

amestecă bine, apoi se pune compoziţia

peste laptele rămas în cratiţă. Se ţine pe

foc, amestecând încontinuu cu un tel,

până se îngroașă. La fi nal, se încorporea-

ză lichiorul, apoi se lasă la răcit. Se încin-

ge cuptorul la 190°C. Se întinde aluatul

până ajunge la ½cm grosime și se pune

într-o formă de tartă cu diametrul de 28

cm, unsă cu unt. Se coace orb 10 minute,

apoi se coace normal 5 minute, până alu-

atul devine auriu. Se scoate din formă și

se lasă la răcit. Se pune tarta pe o farfurie

întinsă, se umple cu crema și se ornează

cu cireșe.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORVanilie

Denumire știinţifi că: Vanilla planifoliaDenumire știinţifi că: Vanilla planifoliaVanilia face parte din familia orhideelor, este o

plantă erbacee tropicală, cu tulpina agăţătoare, cu frunze cărnoase și fructe aromatice ce sunt folosite ca și condiment. Florile se desfășoară una câte una pe ramifi caţiile tulpinei și au cam 6 cm lungime și 2,5 cm diametru. Au o culoare gălbuie uniformă sau sunt verzi sau albe, cu pe-talele și sepalele bine diferenţiate. Fructul, care este o păstaie, este aproape cilindric și ajunge până la 20 de cm lungime.

Ce nutrienţi conţine vanilia?Ce nutrienţi conţine vanilia?Extractul de vanilie conţine cantităţi mici ale

vitaminelor din complexul B-urilor, precum nia-cina (vitamina B3), acidul pantotenic (vitamina B5), tiamina (vitamina B1), ribofl avina (B2) și vi-tamina B6. Rolul acestora este unul important pe mai multe planuri: în sintetizarea enzimelor, în funcţionarea sistemului nervos și în reglarea metabolismului.

Acest condiment conţine ușoare urme de calciu, magneziu, potasiu, mangan, fi er și zinc. Potasiul este o componentă importantă a celu-lelor și a fl uidelor corporale, care determină rit-mul bătăilor inimii și presiunea sângelui. Fierul este esenţial pentru înmulţirea celulelor roșii și intensifi că producerea enzimelor antioxidante.

Benefi cii:Benefi cii:A fost introdusă în vechea Europă când împă-

ratul aztec Montezuma l-a întâmpinat în 1520 pe conchistadorul spaciol Hernando Cortes cu “chocolatl” – o băutură formată dintr-un ames-tec de cacao pudră și praf de vanilie. Imediat după descoperirea acestei plante, a fost adusă în Spania, unde a și primit numele de “vaynilla”. A fost folosită iniţial ca aromă pentru ciocolată, însă foarte curând și-a găsit întrebuinţări mult mai variate.

Efi cienţa împotriva ciupercilorEfi cienţa împotriva ciupercilorVanilina, una dintre substanţele din compo-

nenţa vaniliei, și-a demonstrat in vitro efi cienţa împotriva ciupercii Candida Albicans. De ase-menea, s-a constatat că vanilina este efi cientă împotriva unora dintre ciupercile care deterio-rează alimentele.

Efecte antioxidanteEfecte antioxidanteVanilina este un antioxidant puternic. În do-

zele pe care, în mod normal, le adăugăm în ali-mente, oferă o protecţie majoră împotriva oxi-dării proteinelor și peroxidării lipidelor.

Efecte afrodisiaceEfecte afrodisiaceAdministrarea sistematică a uleiurilor esen-

ţiale de vanilie pacienţilor ce suferă de impo-tenţă, disfuncţii erectile, frigiditate, scăderea libidoului etc. poate ameliora aceste afecţiuni. Uleiul stimulează secreţia unor hormoni pre-cum testosteronul și estrogenul, ceea ce con-duce la reinstalarea unui comportament sexual normal.

Efecte antiinfl amatoriiEfecte antiinfl amatoriiUleiul de vanilie poate reduce febra și infl a-

maţiile provocare de aceasta, luptând împotri-va infecţiilor ce cauzează astfel de simptome.

Efecte relaxanteEfecte relaxanteCeaiul de vanilie îndepărtează depresia, an-

xietatea, relaxând întregul organism. Este un foarte efi cient somnifer.

Reglează menstruaţiaReglează menstruaţiaPrin regularizarea secreţiei de hormoni pre-

cum estrogenul, vanilia ajută la reglarea men-struaţiei.

Alte benefi cii:Alte benefi cii:- relaxează sistemul nervos;- induce o stare de liniște și fericire;- are proprietăţi anticancer;- este indicată în insomnii; un pahar de lapte

cu aromă de vanilie vă poate ajuta să obţineţi un somn bun. Acest lucru este din cauza propri-etăţilor sedative și relaxante ale vaniliei, care contribuie la scăderea tensiunii arteriale și rela-xează sistemul nervos;

- tratament pentru anemie; molecula activă din vanilie – vanilină, protejează celulele roșii din sânge;

- efect calmant asupra stomacului, pentru du-reri se bea un ceai de vanilie.

Utilizată în nuanţa potrivită, culoarea roz poate fi folosită în dormitor, obţinându-se o atmosferă călduroasă și prietenoasă.

Pereţi rozPereţi rozPentru ca dormitorul tău

să fi e locul perfect pen-tru a te relaxa, este foarte important să alegi nuanţa de roz potrivită. O nuanţă puternică va fi obositoare și nu îţi va permite să te odihnești corespunzător. Permite-i dormitorului să respire și alege pentru pe-reţi un roz pal. Poţi opta atât pentru o vopsea roz,

cât și pentru un tapet, cu di-verse motive decorative. În acest ultim caz, nu este nece-sar ca toţi pereţii să fi e fi nisaţi cu tapet, ci decât unul singur, ceilalţi rămânând albi.

Lenjerie de patLenjerie de patO metodă simplă de a uti-

liza culoarea roz în dormitor este prin intermediul len-jeriei de pat, a pledurilor și a pernelor decorative. Poţi combina motivele fl orale cu carourile sau dungile, pentru a anima încăperea, iar rozul îl poţi pune în valoare, alăturându-l albu-lui. De asemenea, poţi achiziţiona niște draperii cu model fl oral, supradimensionat, roz.

Corpuri de iluminatCorpuri de iluminatCorpurile de iluminat pot schimba aspectul

unei încăperi, atât prin formă și culoare, cât și prin materialele din care sunt realizate. Optând pentru niște corpuri de iluminat roz, vei aduce în dormitorul tău o atmosferă fresh și primitoare. Dacă nu vrei să renunţi la corpurile vechi, le poţi înlocui abajururile cu unele roz.

Comoda rozComoda rozDacă îţi dorești un dormitor chic, atunci este

imperios să achiziţionezi o comodă cu infl uenţe baroce. Poţi opta pentru una roz pal, pentru a ob-

ţine o atmosferă liniștitoare, aceasta fi ind, totoda-tă, și pata de culoare din încăpere, ori pentru una fuchsia, dacă îţi dorești un dormitor contemporan, temperând culoarea cu articole albe și negre.

FRUMUSEŢE

Sfaturi de la make-up artiştiCu toţii știm că o piele, un machiaj sau o manichiură fru-moasă sunt cel mai ușor de obţinut în saloanele specializa-te sau cu ajutorul profesioniștilor. Însă dacă ţii cont de câ-teva trucuri vei putea obţine lookul mult visat chiar la tine acasă. Specialiștii în make-up și coafură te ajută cu sfaturi de beauty utile, ușor de realizat și cu rezultate uimitoare.

Rimel negru, rimel maroFolosește mascara maro pentru ge-

nele inferioare chiar dacă pe genele superioare ai aplicat mascara negru. O culoare mai deschisă în partea de jos a pleoapelor îţi va face ochii mai expre-sivi și va da impresia de lifting. De ase-menea, conturează-ţi interiorul ochilor cu un creion khol maro închis, acesta se

va impregna printre gene, iar rezultatul va fi unul foarte sexy.

Aburi de lapteÎnlocuiește apa fi erbinte cu lapte-

le atunci când vrei să-ţi cureţi faţa cu ajutorul aburilor. Încălzește laptele până când începe să fi arbă, apoi pu-ne-l într-un bol rezistent la căldură. De aici deja cunoști povestea: stai cu faţa deasupra recipientului câteva mi-nute cu un prosop pe cap pentru a se păstra mai bine căldura. Acidul lactic decongestionează porii, lăsându-ţi faţa curată și frumoasă.

Secrete din bucătărieDacă îţi dorești o faţă radiantă, fără a fi nevoită să-ţi faci progra-

mare la cosmetică, trebuie doar să dai o fugă până în bucătărie. Aplică pe faţa curată un strat consistent de iaurt și lasă-l să acţi-

oneze timp de 20 de minute, pentru a-ţi lumina tenul. Spală-te pe faţă și după sparge câteva cuburi de gheaţă într-o bucată de pânză și masează-ţi faţa cu ajutorul lor.

Picătura de uleiAdăugând o picătură de ulei în cre-

mă ta de faţă de zi îi va da o strălucire deosebită tenului și îţi va pregăti faţa pentru aplicarea machiajului.

Culorile realeBuzele au în mod normal culoarea

roz, așa că nuanţa rujului va diferi atunci când va fi aplicată. Pentru a obţine culoarea dorită, aplică pu-ţin fond de ten pe buze, pentru a le aduce la aceeași nuanţă cu tenul, aș-teaptă 30 de secunde pentru a intra în piele și abia apoi aplică nuanţa dorită de ruj.

Culoarea rezistăApa dură poate degrada culoarea

părului vopsit. Pentru a evita acest lucru atașează un fi ltru dușului astfel încât să fi e înlăturate orice impurităţi sau minerale care pot distruge strălucirea și culoarea părului vopsit.

Onemagazine.ro

Pentru a fi la curent cu noutăţile în modă și în pas cu moda, afl ă care sunt tendinţele verii 2012 în ceea ce priveș-te una dintre cele mai populare și îndrăgite piese vestimentare feminine – rochia.

Printul fl oralPrintul fl oralPrintul fl oral este unul din

motivele care se încăpăţânea-

ză să rămână în tendinţe în

sezoanele calde, dar nu numai.

În vara 2012, regăsim motivele

fl orale în combinaţii, dimen-

siuni și culori variate, impre-

sionante, care fură ochiul. În

colecţiile de primăvară-vară

2012, Valentino, Anna Sui, Dol-

ce & Gabbana au creat rochii

spectaculoase cu imprimeuri

fl orale.

Rochia de dantelă Rochia de dantelă Dantela a redevenit popula-

ră încă din primăvara trecută

și continuă să se menţina la loc

de cinste și în sezonul primă-

vară-vară 2012. Sunt designeri

precum Erdem sau Oscar de la

Renta care au mizat pe preţioa-

sa dantelă, dar nu numai. Rochia

de dantelă a anilor ‘60-’70 aduce

preţiozitatea și delicateţea în

centrul atenţiei, dar și un aer de

vintage-antic pe care nu îl putem

caracteriza altfel decât minunat.

Rochia tunicăRochia tunicăRochia-tunică s-a afl at prin-

tre tendinţe în sezoanele tre-

cute și încă se bucură de apre-

ciere și în sezonul care vine.

Plusul de noutate pe care îl

aduce însă vara 2012 este dat

de accentul de eleganţă adus

acestei rochii, considerată mai

mult practică sau funky. Mâne-

cile sunt ample și tăiate indul-

gent. Totodată, rochia glitter,

strălucitoare, a dominat și ea

prezentările de modă. Accente

de auriu sclipitor îmbracă spo-

radic și această rochie tunică.

Rochia maxi Rochia maxi Eterică, cu imprimeuri elec-

trizante sau pale, crăpată sau nu, cu umerii dezveliţi sau nu, din șifon, tafta sau organza, rochia maxi, ce trece de glez-nă, atingând pământul, este impunătoare și cu siguranţă se numără printre tendinţele es-tivale pe care nu trebuie să le trecem cu vederea.

Rochia galben neonRochia galben neonPrintre culorile electrizante,

galbenul neon și verdele au în-tâietate pe podium și în colec-ţiile marilor case de modă. În

variate nuanţe, de la galbenul

lămâie până la galbenul muș-

tar, galbenul, această culoare

solară ce a început diafan și

pal în sezoanele trecute a că-

pătat din ce în ce intensitate și

importanţă în 2012. Galbenul

este vesel, energic și atrage cu

siguranţă atenţia. În plus, dă o

notă de spectaculos și inedit

rochiilor de vară.

Rochia albăRochia albăAlbul este întotdeauna în

tendinţe în sezonul cald. În ra-

zele toride ale soarelui, aceas-

tă non-culoare strălucește și

impresionează mai tare decât

orice altă culoare. De aseme-

nea, printre tendinţe, se numă-

ră și decolteul ce imită colierul,

liniile și tăieturile simple.

Rochia plisatăRochia plisatăRochia plisată, într-o nuanţă

naturală, de roz piersică sau

mint sau orice altă nuanţă di-

afană, aduce feminitate și fru-

museţe noului sezon de vară,

dar și un aer de legendă. Pliu-

rile se numără printre tendin-

ţele verii 2012 și se potrivesc

de minune rochiilor și fustelor

vaporoase, rafi nate. Pliurile se

pot regăsi atât pe partea supe-

rioară a rochiei, cât și pe cea in-

ferioară. Cel mai des, acoperă

doar fusta.

Garbo.ro

Muşeţelul, dezinfectantul perfect

Cine nu cunoaște romaniţa? Micuţele fl ori apar la începu-tul verii, spre sfârși-tul lunii iunie și sunt strânse cu grijă de fi toterapeuţii care îi apreciază calităţile date de azulene. Cea-iul de mușeţel este fo-losit în tratarea stomacului și intestinelor sensibile, este un laxativ ușor și un foarte bun antiinfl amator și antibacterian. Infuzia se prepară din două linguriţe de fl ori la o ceașcă de ceai. Vasul trebuie să fi e acoperit pentru ca uleiurile volatile să nu se evapore. Ceaiul este folosit în tratarea afecţiuni-lor bucale, la dezinfectarea rănilor și în spălăturile aferente problemelor ginecologice.

Recunoscută pentru capaci-

tatea sa de a ţine la distanţă

bolile de inimă, ciocolata

pare să joace un rol impor-

tant în procesul de slăbire.

Aceasta este concluzia la care

au ajuns cercetătorii de la

BUPA Cromwell Hospital din

Marea Britanie.

Cercetătorii au constatat că per-

soanele care mănâncă ciocolată

regulat, cel puţin de două ori pe

săptămână, au un indice de masă

corporală mai scăzut faţă de cei

care includ acest desert ocazional.

“Descoperirile din acest studiu

sunt în contrast puternic cu aștep-

tările generale. Cu toţii știm că cio-

colata este bogată în kilocalorii care pot duce la creșterea în greutate. Totuși, cercetătorii au descoperit o legătură între indicele scăzut al ma-sei corporale și consumul regulat de ciocolată. Cercetătorii susţin că aceste constatări se adaugă la nu-mărul tot mai mare de dovezi care sugerează că nu contează cât de mult mănânci, ci contează ceea ce mănânci. Ei cred că ciocolata con-ţine substanţe chimice care au un efect pozitiv asupra metabolismu-lui nostru”, a declarat specialistul în nutriţie Shweta Bahsin, de la BUPA Cromwell Hospital.

În cadrul studiului, oamenii de știinţă au analizat peste 1.000 de bărbaţi și femei, cu vârste cuprinse

între 20 și 85 de ani, care nu aveau în istoria medicală probleme car-diovasculare, diabet sau colesterol ridicat. Aceștia au fost întrebaţi de câte ori pe săptămână mănâncă ciocolată și le-a fost măsurată gre-utatea. Toate datele adunate indi-cau o masă corporală mai scăzută pentru cei care mâncau ciocolată. Aceștia aveau un aport de calorii mai mare, au mâncat multe grăsimi saturate și nu au exercitat mai mult efort decât colegii lor care nu mân-cau ciocolată.

Datele cercetării, publicată în jurnalul Archives of Internal Me-dicine, mai arată că indiferent cât au interpretat cercetătorii datele și le-au combinat în funcţie de vârstă,

sex, activitate fi zică sau alte criterii,

consumul de ciocolată conducea

mereu către un indice al masei cor-

porale mai scăzut. Astfel, persoane-

le care mănâncă ciocolată des sunt

mai slabe decât cele care evită să

mâncă acest dulce.

Gandul.info

MODĂ ŞI STIL

Rochiile verii 2012

STUDIU

Câtă ciocolată trebuie să mănânci dacă vrei să slăbeşti

CASA TA

Rozul, culoarea romantismului: 4 metode de a-l utiliza în dormitor

15 IUNIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI . 6.15 Docu-mentar. “Descoperirile

antichității”. 7.00 Picături de “Dor”. Maria Bieșu. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Docu-mentar. “Drumeții”. 8.30 “Motanul încălțat”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 11.30, 4.15 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Din fondul TV Moldova-1. Mit teatral cu Anatol Răcilă. 13.45 Recital. “Transbalcanica”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Respiro. Program muzical. 15.00 Film-copiilor. “BROSCUȚA ȘI BALENA”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 4.45 Teatru TV. I.L.Caragiale. “Procesul”. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudi-ne. Reluare 12.15 Film artistic

13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Seri-al. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film seriale: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (roman-ce) 05:30 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Muzica

și versurile (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teles-hopping 13:20 ApropoTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Ce-și dorește o fată (r) 17:00 Film: Vânătoarea de șoareci 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Poliţia în direct 22:30 Film: Harold si Kumar merg la White Castle 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 ApropoTv (r) 01:30 Film: Poliţia în di-rect (r) 03:15 Film: Harold si Kumar merg la White Castle (r) 05:00 România, te iubesc (r) 05:45 Dupa 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 “Трудная дочь маршала Тимошенко” 07:10 Фильм

Леонида Быкова “Аты-баты, шли солдаты...” 08:40 “Служу Отчизне!” 09:05 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe” 13:15 “Сергей Филиппов. Есть ли жизнь на Марсе?” 14:15 Сергей Филиппов, Арчил Гомиашвили, Михаил Пуговкин, Наталья Крачковская, Наталья Варлей в комедии Леонида Гайдая “12 стульев” 17:05 Комедия “Гарфилд: История двух кошечек” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinte-za săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 23:00 Премьера. “Развод. Я тебе ничего не отдам...” 00:00 Премьера. “Желаю Вам.. .” К юбилею Роберта Рождественского. Концерт 01:50 “Мульт личности” 02:15 Энтони Хопкинс, Алек Болдуин в фильме “На грани” 04:05 Дневник 34-го Московского международного кинофестиваля 04:15 Валерий Гаркалин, Елена Сафонова в криминальном фильме “Катала” 05:30 “Sinteza săptămânii” (R)

7.00 Bebe m a g i a . 7.25 Să mă

aștepți... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Co-lumbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 17.10, 20.30 Serial. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 23.00 Dis-tractis Show. 0.00 O dată’n viață. 1.30 Zona Zero. 3.00 Teleenciclopedia. 4.10 Universul Credinței. 5.50 Pelerin. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 HISTOIRE D’UN FORT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:57 REFLETS SUD 8:48 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:30 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PARO-LES DE CLIP 12:09 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 VIVE-MENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ACCUSÉE, LEVEZ-VOUS ! 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOUR-NAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CAMPING 2 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE ! 4:27 T’ES PAS LA SEULE !

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Picături de “Dor”.

Maria Bieșu. 7.00 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.05 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Se-rial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35, 1.05 “Cio-Cio-San”. Film muzical (“Telefilm-Chișinău”). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Film. “POVESTEA UNUI CAVALER”. 16.25 Focus. Magazin TV. 17.40 Medalion muzical. Silvia Grădinaru. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15, 5.30 Reporterul de gardă. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. 2.15 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax-Story”. 3.00 Teatru TV. Alberto Moravia. “Interviul”. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stra-tan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film se-rial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film seri-al: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păca-te (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Eroare fatală 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.4264 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Echipa de șoc 22:30 Știrile Pro Tv cu Ani-șoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.11, an 5 00:00 Vis de femeie 00:30 Film: 15 ani și jumătate (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Happy Hour (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Crimele din Midsomer - Eroare fatală (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 23:20 “Пять миллионов за сердце” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 Пенелопа Крус в фильме Педро Альмодовара “Разомкнутые объятия” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.20 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Tezaur folcloric. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 2.50, 6.20 TVR 55. 4.30 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTI-ON 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:35 LE GOÛT DE LA FAMILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NI PLUS NI MOI 15:50 NI PLUS NI MOI 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUES-TIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 JOSPEH L’INSOUMIS 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CAMPING 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 LE GOÛT DE LA FAMILLE 2:48 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 T’ES PAS LA SEULE ! 4:33 T’ES PAS LA SEULE !

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bu-giacului. 6.45 Medalion

muzical. Olesea Olteanu. 7.00 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Film. “MICA VRĂJITOARE” (Germania, 2009). 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Respiro. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007). Episodul 2. 15.55 Tatăl lui Guguță la 80 de ani. 16.25 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 17.40 Picături de “Dor”. Maria Bieșu. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Concert nocturn de vară de la Viena. 22.55, 0.15 Film. “POVESTEA UNUI CAVALER”. 1.15 TVMi. Din fondul TV Moldova-1. “Acasă la Dumitru Matcovschi”. 2.15 Descoperă Moldova. 2.30 Dor. Gheorghe Urschi, artist al poporului din RM. 3.00 Dorule, dor.... In memoriam. Anatol Neamțu. Spectacol muzical. 5.15 Music Mania. 5.25 Omul de lângă...

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mi-reasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (roman-ce) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături

riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (Sortilegio) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri ade-vărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (di-vertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (di-vertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se în-tâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Serial: Tânăr și neli-

niștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.9,10 an 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4263 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Schimb de prizonieri 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.10, an 5 00:00 Film: Schimb de prizonieri (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Viaţa în Africa, ep.9 an 2 (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.10 an 2 (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе у тро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 23:20 “Среда обитания”. “Волшебные пузыри” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:10 Премьера. “Роберт Рождественский. “Не думай о секундах свысока” 02:05 Комедия “Луковые новости” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FUR-TUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Distractis Show. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 2.50, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV-5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JUSTIN DE MARSEILLE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:01 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NI PLUS NI MOI 20:22 NI PLUS NI MOI 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CENTRAL NUIT 1:43 CENTRAL NUIT 2:36 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA VIE EN DEUX

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Medalion muzi-

cal. Larisa Ungureanu. 7.00 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Darius Milhaud și muzica sa”. 10.40 Respiro. Program muzical. 11.00 Mol-dova în direct. 12.00 “Prietenii muzicii”. Com-pozitorul Vlad Burlea la 55 de ani. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Documentar. “Euromaxx”. 14.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007). Episodul 1. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Unda Bugia-cului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Fotbal. Euro 2012. 1.55 TVMi. 2.15 Cuvintele Credinței. 5.15 Descoperă Moldova. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshop-ping 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Ca-meleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 11:00 Film: 15 ani și jumătate 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.3,4 anul III 16:00 Te-leshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4262 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-tene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: O dragoste împlinită 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Mesaje de dinco-lo, ep.9, an 5 00:15 Film: O dragoste împlinită (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Happy Hour (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Film: 15 ani și jumătate (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 23:20 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “Русский берег. След Фукусимы” 02:05 Джулия Робертс в фильме “Умереть молодым” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Pri-mele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Zo o

show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Prim plan. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 3.00, 6.10 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉ-MATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 GHARJUWA, L’ÉPOUSE DE LA VALLÉE OUBLIÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CENTRAL NUIT 15:50 CENTRAL NUIT 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LE CANDIDAT 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 JOSPEH L’INSOUMIS 23:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:49 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE

6.00, 21.00, 21.00, 3.55 - ȘTIRI. 6.15 Film. “O SE-RENADĂ CONTRA UNUI

PENNY” (SUA). 8.05 Vedete la bis. 9.10 Do-cumentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Revizorul”. Spectacol al Teatrului Național “Mihai Eminescu”. 14.15 Documentar. “Muzeul dragonilor”. 15.10 Desene animate. “Ruy, mi-cul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15, 2.15 In memoriam. Sergiu Cuciuc. 17.50 Alternative. Discrimi-narea pe înțelesul tuturor. 18.05 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 “Cântă, neamule, cu noi”. Spectacol muzi-cal. 21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.05 Dor. Compozitorul și aranjorul Oleg Negruța. 1.30 Film de scurt metraj. “POLOBO-CUL”. 2.45 Cronos European. 3.00 Teatrul TV. F.Durrenmatt. “Alter-Ego”. 3.50 Music Mania. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film

artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishi-new 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (ro-mance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Came-leonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Doctor Dolittle 3 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Muzica și versurile 17:00 Film: Ce-și dorește o fată 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Evadata 22:45 Film: Baby on Board 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Evadata (r) 02:45 Film: Copil la bord (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:35 Наталья Варлей, Леонид Куравлев

в фильме “Вий” 07:50 “Играй, гармонь любимая!” 08:25 “Смешарики. ПИН-код” 08:40 “Умницы и умники”. Финал 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Наталья Варлей. Скучно без Шурика” 12:00 Новости (с субтитрами) 1 2 : 1 5 К и н о э п о п е я Ю р и я О з е р о в а “Освобождение” 13:30 Петр Вельяминов, Нина Русланова, Владимир Самойлов, Борис Новиков, Иван Рыжов, Галина Польских в многосерийном фильме “Тени исчезают в полдень” 17:10 Марина Неелова в многосерийном фильме “Предлагаемые обстоятельства” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Предлагаемые обстоятельства”. Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Жестокие игры”. Новый сезон 23:25 Ирина Линдт, Максим Аверин в фильме “Любовь одна” 01:05 Изабель Аджани в фильме “Последний урок” 02:40 Валентин Гафт, Ольга Красько в фильме “Притяжение” 04:10 “DA sau NU” (R) 05:15 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 13.20 Bebe ma-g i a . 7 . 4 0

“Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.00 - 13.20, 18.00 20.30 Serial. 14.00, 18.55, 3.05 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50, 2.35 Teleenciclopedia. 15.50 “Vrei să fi i milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Re-porter. Buletin informațional. 0.00 Distractis Show. 0.55 Dănutz S.R.L. Program de diver-tisment. 1.45 O dată’n viață. 2.40 Universul Celibidache. 4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LES HOMMES À L’OREILLETTE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉ-MATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COM-PRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADI-NE ET MENTALO 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:05 LE JOURNAL DE LA MÉDITER-RANÉE 13:32 FALÒ 13:58 MAGAZINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 15:59 FICTION 16:23 FICTION 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TARATATA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:02 CHABADA 1:47 NOUVO 2:02 DOCUMENTAIRE 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE ! 4:26 T’ES PAS LA SEULE !

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.00 Fotbal.

Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.10 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40, 1.10 “Cio-Cio-San”. Film muzical (“Telefi lm-Chișinău”). 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40, 3.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Portrete în timp. Angela Tonu, pictor machior. 14.40 Film. “O SERENADĂ CONTRA UNUI PENNY” (SUA). 16.30 Documentar. “Drumeții”. 17.40 Recital. “Transbalcanica”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Po-vestea. 19.55, 4.15 “Cântă, neamule, cu noi”. Spectacol muzical. 21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Documentar. “Muzeul dragonilor”. 1.00 TVMi. 2.25 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax-Story”. 3.30 Teatrul TV. Samuel Beckett. “Deznodământul”. 5.15 Descoperă Moldova. 5.25 Vector European.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (ro-mance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer - Atracţii șocante 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Academia FBI 16:00 Teleshopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4265 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chepte-ne 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Pericol absolut 23:00 Film: Sweeney Todd: Barbierul diabolic din Fleet Street 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Film: Pericol absolut (r) 04:00 Serial: Crimele din Midsomer - Atracţii șocante (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:15 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Seara Târziu” 23:20 “Primele știri” (rus) 23:35 Премьера. “Цой - “Кино” 00:30 Виктор Цой и группа “Кино”. Концерт в “Олимпийском” 01:40 Открытие 34-го Московского международного кинофестиваля 02:15 Оксана Арбузова, Владимир Ильин в фильме “Авария - дочь мента” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ES-CAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JOSPEH L’INSOUMIS 16:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:05 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CENTRAL NUIT 22:47 CENTRAL NUIT 23:42 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 LITTLE WENZHOU 2:33 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE ! 4:26 T’ES PAS LA SEULE !

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.00

Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40, 2.15 Cultura azi. 10.25 Vedete la bis. 11.25, 13.40 Din fondul TV Moldova-1. A.Vampilov. “O vânătoare de rațe”. Spectacol. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 15.15 Respiro. 15.30 Film. “MICA VRĂJI-TOARRE” (Germania, 2009). 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Sub același cer. 19.00 ME-SAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Fotbal. Euro 2012. 1.55 TVMi. 3.00 “Pri-etenii muzicii”. Compozitorul Vlad Burlea la 55 de ani. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshop-ping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mi-

reasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Came-leonii (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 ApropoTv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Milionul lui Bailey (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4261 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.8, an 5 00:00 Film: La suprafaţă 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 ApropoTv (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 23:20 “С ног на голову” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Уиллем Дефо в остросюжетном фильме “Без предела” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Prime-le știri” (rom) (R) 04:50 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 .00 Zoo

show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de sta-ruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 13.15, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 4.25 Prim-plan. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNA-TIONALES 6:20 INTERNATIONALES 7:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 AFRIQUE PRE-SSE 10:06 FLASH INFO 10:08 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:08 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:35 PENKOV-SKY, ESPION POUR LA PAIX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MA TERRE 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:01 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 CENTRAL NUIT 20:21 CENTRAL NUIT 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DANSENT 22:44 COUSINADES - CROM 23:11 COUSINADES - CROM 23:39 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 23:50 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 LES GAÎTÉS DE L’ESCADRON 2:29 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 22 IUNIE 23 IUNIE 24 IUNIE 21 IUNIE 18 IUNIE 19 IUNIE Luni 20 IUNIE

Miercuri

15 IUNIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Povestește-ne cum ai ajuns să faci parte din Noua Generaţie, cine te-a infl uenţat în acest sens? Ai avut voie de la părinţi să te alături unei mișcări poli-tice? - Nu a trebuit să-mi cer voie de

la părinţi, eram deja major. Eram implicat civic de prin ’95, dacă vă amintiţi grevele studenţești din acea perioadă. Dar nu am aderat atunci la PPCD, până să mă alătur acestei mișcări nu am făcut parte din niciun partid, nu am avut nicio atribuţie la alte mișcări politice. În 1995 eram student la anul întâi la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, la Facultatea filologie germană și, poate, infl uenţat de romantismul specific vârstei ori luat de val sau datorită discuţiilor pe care le aveam cu reprezentanţi din diferite organizaţii studen-ţești, am decis să mă implic. Am devenit membru PPCD în 2001. Era perioada Orășelului Libertăţii. Îmi amintesc de acele timpuri și împreună cu alţi colegi, prieteni de-ai mei, când ne întâlnim, colegi care nu au aderat la vreo formaţiu-ne politică, dar ne simpatizau și ne susţineau la proteste. Eu am decis să mă implic politic la o vârstă când eram deja matur, când deciziile erau asumate și acţiunile respon-sabile. Am devenit mai activ când m-am întors din Germania, unde am fost plecat timp de șase ani. La întoarcere m-am pomenit între câteva generaţii de colegi, sunt și dintre cei cu care am fost alături, pe baricade, din generaţia mea, dar și mulţi începători.

- Cum a evoluat pe parcurs re-laţia ta cu Noua Generaţie?- Nu s-a schimbat prea mult din

abordare. Împărţim responsabili-tăţile, întrebăm ce este de făcut, cu ce am putea ajuta. E la fel cum era la început, noi ne implicăm și fi zic, și intelectual în orice activitate. Nu a fost niciodată să împărţim sarcinile pe alte criterii decât cele de egalitate. E nevoie să distribuim materiale promoţionale, să lipim afi șe – ne implicăm cu toţii. Indife-rent de funcţia pe care o ocupi în partid sau Organizaţia de Tineret, la noi toţi fac același lucru egal. Consider că așa este corect să fi e.

„Am plecat de acasă la Berlin cu un rucsac şi un pulover, dar m-am întors cu soţie şi doi copii”- Și o întrebare indiscretă: de ce nu ai rămas în Germania? Că la noi se știe, dacă se întâmplă ca cineva să pună piciorul pe pământ străin, acolo rămâne să-și clădească viitorul, în ţări mai dezvoltate, cu societăţi mai civilizate.- Am pus și eu piciorul pe pă-

mânt străin. Relaţia mea cu Germa-nia a fost una specială. Și dacă m-aș întoarce azi acolo, cred că mi-ar fi la fel de greu și la fel de ușor precum mi-a fost prima dată. S-ar putea ca acum să-mi fi e chiar un pic mai greu, deoarece am familie. Apropo, familia mi-am făcut-o în Germania. Geneza Guliveriadei mele este următoarea: am plecat de acasă la Berlin cu un rucsac și un pulover, dar m-am întors cu soţie și doi copii. Am încercat să mă înscriu, în Germania, la Universitatea Tehnică, Industria produselor alimentare, în ceea ce ţine de prelucrarea cărnii și a băuturilor slab alcoolizate. Nu știu cum stau lucrurile la noi acum în acest domeniu, dar în Germania sunt foarte prietenoși, începând de la rector și terminând cu ultimul angajat din universitate și chiar studenţii. Eu aveam la dispoziţie 14 zile ca să-mi perfectez toate actele, dar s-a lungit până la 90 de zile. M-au așteptat, au încercat chiar să intervină acolo unde a fost posibil, la biroul care se ocupă cu actele pentru străini, dar nu am putut obţine actele, pentru că nu aveam permis de ședere îndelungată în Germania. Eu aveam viză care se reînnoia din jumătate în jumătate de an și aceasta nu era sufi cient, deoarece în cazul în care biroul de eliberare a vizelor hotăra să nu-mi mai elibereze viză pentru o

jumătate de an, eu nu-mi puteam continua studiile. Birocraţia peste tot rămâne birocraţie.

- Soţia ta este nemţoaică sau moldoveancă?- Soţia este moldoveancă. Mai

mult, cu soţia pe care nu o cu-noscusem până în Germania, am studiat la aceeași universitate la Chișinău și am locuit în același cămin.

- Și a trebuit să mergeţi ambii în Germania ca să vă cunoaș-teţi?!- Da, ne-am întâlnit la Berlin.

- Nu te gândești să repeţi expe-rienţa cu Germania?- M-au furat asemenea gânduri

și mă mai fură din când în când, dar cred că ele se datorează amintirilor, nostalgiilor. Berlinul pentru mine este orașul în care mi-am întâlnit soţia, acolo sunt mulţi prieteni de-ai mei care au decis să nu se întoarcă, am amintiri frumoase legate de Germania. Unii prieteni de-ai mei și-au construit acolo o carieră solidă, unii s-au implicat chiar în politică, aveam acolo un cerc foarte bun de prieteni, dorul de ei uneori mă face nostalgic și îmi vin gânduri de întoarcere. Dar viaţa ţi-o aranjezi oriunde. Nici acasă n-o ducem rău, mai rău să nu fi e, cei care se plâng că o duc rău, să-i ajute Dumnezeu să le fi e mai bine. Dar pe mine dorul de Germania mă apucă doar când sunt nostalgic, când mi se face dor de unii prieteni.

„De când am familie, nu îmi mai pot permite luxul să fi u „domnul profesor”- Cu ce te ocupi în Republica Moldova?- Aș putea spune că nu fac nimic

și asta îmi fură tot timpul, dar nu este așa.

- Insinuezi că ai agendă de de-putat?- Nu! Dar dacă aș fi , nu aș face

așa. La Chișinău mă ocup mai mult de traduceri, sunt traducător-in-terpret. Traduc din germană în română și viceversa și uneori din germană în rusă și viceversa.

- Este o muncă solicitantă? Îţi oferă satisfacţie că ai posibili-tatea să te ocupi de meseria ta sau este, pur și simplu, o moda-litate de a-ţi câștiga existenţa?- Meseria mea de bază este

profesor de limbă și literatură germană. Am profesat o perioadă de timp, dar a fost puţin ca să în-ţeleg, măcar pentru mine, ce fel de profesor sunt eu: bun sau rău. Îmi place această meserie și mă mai întreabă unele persoane de ce nu predau. De când am însă și familie, nu îmi mai pot permite luxul să fi u „domnul profesor”. Recunosc, la mijloc este factorul material, efor-turile depuse nu sunt remunerate corespunzător, cel puţin, la noi, în Republica Moldova. Subliniez, îmi place meseria asta, îmi place și să traduc. Experienţa mea a început mai mulţi ani în urmă, când am lucrat traducător-interpret la o fabrică de genţi, geamantane, arti-cole de călătorie din Hâncești, care activa atunci în colaborare cu o fi r-mă din Germania. Nu pot spune că am fost foarte strălucit, eram abia scăpat de pe băncile universităţii, dar aceea a fost o experienţă foarte bună pentru mine, am început să insist mai mult pe traduceri decât profesorat.

- Probabil, ai și o afi nitate pen-tru literatura germană, nu te-ai gândit să traduci din literatura germană în română sau din ro-mână în germană?- Au fost și tentative din astea,

am încercat să traduc și unele ar-ticole din presa moldovenească, dar apar anumite dificultăţi. Ca să existe interes pentru ceea ce se publică la noi trebuie să existe interes pentru Republica Moldova, în genere. Iar noi nu suntem prea cunoscuţi și interesul pentru noi e minim. Ar fi mai ușor să traduc

din clasicii germani în română, dar deja există traduceri foarte bune făcute la noi, e inutil să-i mai traduci încă o dată.

- Literatura contemporană, postmodernistă nu te inspiră la traduceri?- Mai puţin. Am făcut câteva

tentative, câteva analize în ger-mană, sondez piaţa, încă nu pot să vorbesc acum despre asta. M-aţi întrebat cu ce mă ocup la Chișinău, dar eu mai am activităţi și în afara Chișinăului. Împreună cu o asoci-aţie elveţiană am deschis cantine sociale în două sate din raionul Hâncești: una în Pogănești și alta în satul Cioara, unde se alimentează câte 15 copii și 15 bătrâni. Deocam-dată, avem doar cantinele, dar ne propunem să organizăm și un club, un loc care să fi e un punct de întâl-nire între generaţii. În legătură cu exodul acesta masiv al populaţiei, cine sunt cei mai defavorizaţi? Co-piii și bătrânii. Și noi ne-am propus să-i ajutăm, să creăm o punte de legătură între ei. Copiii să înveţe din drama acestor bătrâni și, la rândul lor, să nu procedeze la fel, să nu-i lase fără supraveghere pe copiii și pe părinţii lor. Majoritatea bătrânilor care sunt incluși în acest proiect sunt imobilizaţi la pat.

- Cine te ajută?- În acest proiect s-au implicat

mai multe persoane, unele gătesc mâncare, alţii duc mâncarea, copiii vin singuri să mănânce, adunăm și jucării pentru copii, îmbrăcă-minte.

- De mult timp desfășuraţi această activitate?- O casă activează de doi ani și

una de un an.

- Vedeţi impactul acestor acti-vităţi?

- Primarul din satul vecin s-a adresat la noi ca să se intereseze în detaliu despre această activi-tate, ca s-o implementeze și la el în localitate. Înseamnă că deja se interesează lumea de acest model de ajutorare.

- Din păcate, am ajuns ca de copiii și bătrânii noștri să aibă grijă tot străinii, după ce banii veniţi de la cetăţenii care mun-cesc peste hotare sunt cheltuiţi tot în Republica Moldova, sta-tul nostru știe doar să consume banii, nu și să se implice.- Statul, Guvernul și Parlamen-

tul dacă s-ar implica, multe lucruri pozitive n-ar face, piedici cred că ar pune destule. Cred că dacă s-ar implica statul în aceste activităţi ale noastre, ar putea doar să bi-rocratizeze procesul, să instituie taxe, să ne înveţe cum să lucrăm cu contabilitatea etc., că am ajunge să ne ocupăm doar de birocraţie și n-am avea timp să ajungem la oameni ca să-i ajutăm. Uite aici cred că nu este treaba statului să se implice. Sunt destule persoa-ne în Republica Moldova care ar putea să facă asemenea proiecte, gesturi creștinești: de câteva ori pe săptămână să meargă la niște oameni singuratici pe care să-i hrănească sau să cumpere o sută de cărţi pentru biblioteca școlii din sat. Sunt atâtea gesturi pe care le putem face pentru oamenii de alături. Și apoi, e demonstrat deja de sute de ani că cel de sus nu face

nimic pentru cel de jos, ar trebui să ne mobilizăm și să facem ceva pentru noi.

- Te-ai implica în viaţa copiilor tăi așa ca să le infl uenţezi ale-gerile de viitor?- Ca orice părinte, mă gândesc

să le fi e bine copiilor mei. Dar atâta timp cât acum răspund eu de ei, o să mă implic atât cât va fi nevoie ca să se simtă bine, să primească educaţia necesară. Mai departe nu voi fi foarte infl uent, autoritar: nu o să le indic ce să îmbrace, cu cine să se căsătorească, unde să înveţe, ce să mănânce etc. Din punctul ăsta de vedere, în familia mea a fost democraţie. Părinţii au avut o infl uenţă asupra noastră,

dar nu ne-au spus niciodată că noi numaidecât trebuie să facem una sau alta. Au fost și momente în care am fost întrebat: „Ţi-ar plăcea să studiezi pedagogie, spre exem-plu?” „Da, mi-ar plăcea, dar nu prea”, răspundeam eu. „Dar limbi străine?” „Acolo aș merge”, eram eu de acord. „Vrei la engleză?” „Nu, nu vreau la engleză, toată lumea se duce la engleză”. „Dar unde vrei?” eram întrebat și răspundeam: „Vreau să studiez germană!” Cred că voi urma exemplul părinţilor mei și voi proceda la fel și cu co-piii mei. Deja le urmăm exemplul, suntem și la fel de exigenţi, dar și absolut de democraţi.

„Se creează impresia că ideile noastre doar îi împiedică pe politicieni să guverneze tihnit”- Colegii tăi de generaţie sunt tineri cu studii, cu experienţă, unii au reușit deja să se aciue-ze pe la casele lor și își clădesc cu succes o carieră, un drum în viaţă. Mulţi dintre voi aveţi studii și stagii peste hotare, experienţă de lucru în proiecte internaţionale de succes și aţi putea contribui la reformarea multor domenii ale vieţii noas-tre publice. Dacă ar fi să lucrezi la un proiect de lege care ar îm-bunătăţi calitatea lucrului tău

și a celor apropiaţi, ce ai alege să schimbi?- Dacă ar fi să lucrez la stat, ceea

ce este greu de imaginat, cred că aș lucra în Ministerul de Externe. În afară de germană, mai vorbesc câteva limbi și asta cred că mi-ar facilita lucrul. Dar eu nu am lucrat niciodată la stat, nu am nimic împotriva lui, nu întreprind nimic împotriva lui, nu fac nimic ilegal, în treburile statului nu mă implic și aș fi bucuros să nu se implice nici el în treburile mele. Sper că cei doi copii frumoși ai mei se vor înţelege cu statul mai bine decât s-a înţeles taică-său.

- Ești supărat pe stat?- Da. De ani buni, statul ne dă

doar palme. De ce ar trebui să-i în-torc și celălalt obraz? Știu, ar fi creș-tinește să pun la bătaie și celălalt obraz, după ce a trebuit să plec de aici ca să pot câștiga și să mă întorc tot acasă să trăiesc, dar nu pot. Am multe idei, aș implementa proiecte ca să contribui să meargă lucrurile bine în mai multe domenii, așa cum am văzut și în străinătate, așa cum știu că fac mulţi specialiști, semeni de-ai noștri în toată lumea, dar se creează impresia că ideile noastre doar îi împiedică pe politicieni să guverneze tihnit. De aici și supăra-rea. Una dintre marile probleme cu care se confruntă acum societatea noastră, atât cea de la ţară, cât și cea de la oraș...

- Scuză că fac o paranteză, nu știu de ce, teritoriul acesta am-plasat pe câţiva kilometri pă-traţi, se împarte în populaţie de la ţară și cea de la oraș și se creează impresia că civilizaţia noastră se termină la periferi-ile capitalei.- Aveţi perfectă dreptate. Numai

la Chișinău se întocmesc și se elibe-rează hârtii, foarte important este Chișinăul. Restul ce mai contează? Se vorbește foarte mult despre descentralizare, dar se procedea-ză viceversa. Un proiect concret la care mi-ar plăcea să lucrez ar fi cel ce ţine de reforma funciară, care este imperfectă. Un exemplu, asemeni altor tineri, eu îmi doresc să cumpăr câţiva ari de pământ în satul meu natal. Este mult pământ pe care nu îl mai lucrează nimeni și oamenii chiar vor să-l vândă. Dar eu mă tem să-l iau, pentru că nu-i exclus că mâine-poimâine vine re-prezentantul statului și îmi spune că pământul nu-mi aparţine, nu îmi aparţine legal. Să vă spun povestea de-a fi r a păr. Sunt cazuri în care persoanele care au pământ au decedat și nu au acte pe pământul despre care știau că era al lor. Ca să faci actele, trebuie să te adresezi la cadastru în sat, pe urmă la notar, pe urmă iar la cadastru și tot așa și serviciile pe care le are de achitat bietul om, costul pentru transport etc. se înscriu la capitolul cheltuieli inutile. Omul de la ţară când aude că are de bătut atâtea drumuri și de stat la diferite cozi, să plătească pentru întocmirea unor acte, dă a lehamite din mână și lasă copiilor, nepoţilor pământul cu limbă de moarte sau cu un testament. Și pământul rămâne copiilor, care îl lucrează la fel ca și părinţii lor, fără să-l legalizeze, birocraţia în ţara noastră îţi taie orice elan. Vânzarea terenului agricol de la un ţăran la altul presupune o procedură foarte birocratizată, excesiv de birocratizată.

- Și care ar fi soluţia?- Soluţia ar fi cred că în detri-

mentul statului, ar fi necesară o lege în Parlament, ca trecerea pământului de la un stăpân la altul să se facă în baza testamentului, moștenitorul să meargă la primărie cu încă o rudă de gradul întâi, care nu ar pretinde la acel pământ. În sat oameni se cunosc între ei și s-ar putea face un mic consiliu și primă-ria să întocmească un act care să autentifi ce pământul. Am impresia că lucrurile se lasă intenţionat de izbeliște, am putea să ne trezim mâine-poimâine cu o lege care să specifice că pământul care nu a fost lucrat, de exemplu, mai mult de cinci ani de zile și proprietarul a decedat, să fi e trecut la stat. Și apoi să fi e redistribuit.

- Știu că mai ai o pasiune, una gustoasă, ţine de culinărie. Te rog să ne povestești mai mult despre ea. Nu te-ai gândit s-o ridici la rang de meserie?- Da, am această pasiune încă

din copilărie și sunt un bucătar mai întâi din pasiune, dacă vreţi, și, de doi ani, și cu acte în regulă. Am început să gătesc încă de copil și nu numai eu, dar și cu ceilalţi fraţi ai mei (mai am trei) atunci când căutam alternative la ceea ce ne pregăteau mama sau tata ca să avem pe mai mult timp, când ei munceau. Tata muncea la acea vre-me pe schimburi, iriga câmpurile, vara, mai ales, aceste schimburi erau nu știu cum mai lungi. Mama, fi ind șefă de casă de cultură, apoi de grădiniţă, era și ea foarte ocupa-tă, în plus că mai pleca și pe la tot felul de cursuri de perfecţionare. Deci, timp și loc pentru fanteziile culinare era mai mult decât des-tul. Din acea perioadă încă mai ţin minte, împreună cu fraţii mei, combinam tot felul de produse ca să obţinem mâncăruri de care noi nu mai mâncasem niciodată și ni se păreau amarnic de gustoase, câteodată însă, când mai greșeam cu combinarea ingredientelor pentru o reţeta nou-nouţă coaptă în capetele noastre, aveau chilipir și purceii, și căţeii.

Cu adevărat să gătesc am înce-put în timpul studenţiei, așa s-a mărit și numărul “preafericiţilor” care îmi apreciau bucatele. Am continuat să gătesc și să experi-mentez în bucătărie și după ce am absolvit universitatea, însă apogeul aprofundării mele în arta culinară a fost în timpul Gu-liveriadei mele, așa am cunoscut bucătăria cehă, germană, italiană, elemente din bucătăriile asiatice și thailandeză, chiar și chestii ce ţin de fast-food, că și acestea diferă de la o ţară la alta, numai dacă nu sunt gătite în restaurantele care fac parte din reţelele mondiale binecunoscute.

Gătesc și în prezent, fac acest lucru doar pentru familia și prie-tenii mei, care sunt și cei mai buni admiratori ai fanteziilor mele culinare.

- Noi îţi mulţumim că ai accep-tat invitaţia noastră. Îţi dorim mult succes în activităţile pe care le desfășori și sper să ne revedem curând pentru a dis-cuta și despre alte proiecte ale tale.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

BerbecO energie greu de gestionat te-ar putea obosi peste măsură, deși încerci să menţii o oarecare armonie în viaţa ta. Respinge-i pe cei care nu îţi plac!

TaurÎncerci să te reorientezi și să obţii fondurile ne-cesare dezvoltării unei afaceri sau a unui pro-iect. Contextul cere însă mai mult decât dorin-ţă.

GemeniPoţi trăi stări de dezamăgire accentuată din ca-uza unor refuzuri care vin din cercul de prieteni. Ideile potrivite pentru situaţia ta vin de la cei dragi.

RacCa în orice situaţie difi cilă, tu vii cu calmul și di-plomaţia și încerci să echilibrezi situaţia, dar ne-glijezi stresul. Va trebui să te oprești și să ai grijă de tine!

LeuTu știi ce ai de făcut și care îţi sunt direcţiile de dezvoltare, dar nu ţi-e clar cum vei reuși. E o pe-rioadă a adevărului, în care vezi clar ce e reali-zabil și ce nu.

FecioarăMetodele tale de convingere nu se potrivesc cu orice situaţie sau om. Poziţia ta e foarte fragilă, dar mimezi soliditatea, ca să inspiri încredere.

BalanţăAtmosfera poate deveni confl ictuală dacă se găsește cineva care să pună paie pe foc. Aceste situaţii sunt bune, pentru că te fac să-ţi depă-șești limitele.

ScorpionTrebuie să gestionezi corect un confl ict cu unul dintre adversarii tăi. Singurul pericol real este graba, care aduce impulsivitate și o stare de nervozitate.

SăgetătorObservi îndoielile celor din jur, regretele lor și încerci să îi înţelegi și să le dai o idee. Intenţii-le sunt bune, dar nu vei obţine cine știe ce re-zultat.

CapricornAcum ai cel puţin un motiv de bucurie: vei reuși să-l potolești pe unul dintre apropiaţi și să eviţi un confl ict. Nu ai motive să iei în serios gându-rile negre!

VărsătorCurajul de a înfrunta orice situaţie, chiar și con-fl ictuală, îţi dezvăluie complexitatea vieţii. Re-laţiile cu cei dragi sunt favorizate. Te simţi mai înţelept!

PeştiÎncerci să prinzi din zbor un presentiment care îţi poate da încredere în propriile planuri de vi-itor. Apare, aduce bucurie în sufl et și dispare. Și așa e bine!

15-22 iunie15-22 iunie

GENERAŢIA 2002

Radu Hatmanu: „De ani buni statul ne dă doar palme”Radu Hatmanu: „De ani buni statul ne dă doar palme”Radu Hatmanu este unul dintre reprezentanţii străluciţi ai „Generaţiei 2002”, în prezent membru PPCD, un tânăr inteli-gent, carismatic, cu un dezvoltat simţ al umorului, „domnul profesor de germană” nu se pleacă în faţa greutăţilor vieţii și asemeni multor tineri de vârsta lui și-ar dori ca experienţa și cunoștinţele pe care le are să dea roade la ei acasă.

DESCOPERIREA SECOLULUI

Texte scrise de teologul creştin Origene, găsite în Biblioteca din Munchen

„Osservatore Romano”, publicaţia ofi cială a

Vaticanului, a anunţat, marţi, 12 iunie, desco-

perirea în Biblioteca din Munchen (Germania)

a 29 de predici inedite care aparţin marelui

gânditor și teolog creștin Origene, care da-

tează de la începutul secolului al III-lea e.n.

“Este, potrivit tuturor probabilităţilor, descoperirea secolului”, realizată de profesoara de fi lologie italiană Marina Molin Pradel, la Bayerische Staatbibliothek din Munchen, afi rmă publicaţia Vaticanului.

Origene este considerat “părintele exegezei biblice”, întrucât a comentat toate cărţile din Vechiul și Noul Tes-tament, și a fost unul dintre primii mari fi losofi creștini.

Studiind în aprilie un codex bizantin din secolul al XI-lea, “Monacensis” grec 314, Marina Molin Pradel a observat că anumite predici conţinute în acest codex corespund celor scrise de Origene în prima jumătate a secolului al III-lea și traduse apoi în latină la începutul secolului al V-lea.

“Cercetătoarea a ajuns la concluzia că toate cele 29 de predici conţinute în codex, considerate până atunci inedite, aparţin marelui intelectual creștin”, afi rmă Os-servatore Romano.

Origene, născut în Egipt în jurul anului 185, i-a urmat, în anul 215, lui Clemente Alexandrinul la conducerea Școlii teologice din Alexandria. El a înfi inţat apoi o școală teologică în Cezareea, în Palestina. A murit în anul 253, în orașul Tyr din Fenicia.

Origene se afl ă la originea “Lectio divina”, o practică mănăstirească de rugăciune, relansată de papa Benedict al XVI-lea.

Cursuri particulare de tobe

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; Contacte: 022566791; 079007559079007559