STUDIUL URMELOR

*Sectiunea I Notiunea de urma n criminalistica*

Notiunea de urma are o sfera foarte larga, care depaseste cu mult domeniul criminalisticii. ntlnim notiunea de urma n arheologie, n acceptia de dovezi ale existentei unor civilizatii disparute, dupa cum o ntlnim n acceptia deexistenta a unor urme de viata pe alte planete.Daca restrngem ntelesul notiunii de urma numai la domeniul criminalisticii, observam ca aceasta cuprinde o sfera mult mai larga dect aceea de urma a infractiunii. ntr-un sens restrns, urmele infractiunii sunt urmele produse de om n timpul savrsirii unor fapte prevazute de legea penala.n criminalistica, notiunea de urma are un sens mai larg si un sens mairestrns. n sens larg, urmele constituie rezultatul modificarilor intervenite nmediul nconjurator prin actiunea (interventia) omului, iar n sens restrns,urmele sunt numai acele modificari produse n mediul nconjurator, n timpulsavrsirii unor fapte prevazute de legea penala.Este important de retinut faptul ca aceste modificari trebuie cercetate att pe obiectele asupra carora s-a exercitat actiunea omului, ct si pe corupul saumbracamintea persoanelor implicate n savrsirea unor fapte penale. De asemenea, se stie ca, ntre actiunea omului si modificarile produse n mediulnconjurator, trebuie sa existe o legatura cauzala.Din cele de mai sus rezulta ca, n criminalistica, notiunea de urma cuprindetoate modificarile care au loc n lumea materiala prin actiunea omului si care prezinta interes pentru stabilirea existentei unei fapte prevazute de legea penala, a mijloacelor folosite la savrsirea ei, a mprejurarilor n care s-a produs, precum si pentru identificarea faptuitorului.[footnoteRef:1] [1: Ion Mircea, Criminalistica, Editura Fundatiei Chemarea Iasi, 1992, p. 74; Emilian Stancu,Criminalistica, vol. I, Editura Actami, Bucuresti, 1995, p. 135.]

*Sectiunea a II-a Clasificarea urmelor*

Diversitatea modificarilor care au loc n lumea materiala, ca rezultat alinterventiei omului, face ca si urmele sa capete forme si aspecte din cele maidiferite, iar clasificarea lor sa devina foarte anevoioasa. De aceea, din motivede ordin didactic, clasificarea urmelor se face dupa multiple criterii[footnoteRef:2]. [2: Camil Suciu, Criminalistica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1972, p. 200si urm.; Aurel Ciopraga, Ioan Iacobuta, op. cit., p. 42; Emilian Stancu, Criminalistica,vol. I, Editura Actami, Bucuresti, 1995, p. 137]

1. Dupa modul de formare

Potrivit acestui criteriu, urmele se mpart n trei categorii, si anume: urmele de reproducere; urmele formate din obiecte sau felurite substante; urmele produse prin incendii sau explozii.

Toate aceste categorii sunt examinate n cele ce urmeaza, n capitole distincte. n ceea ce priveste categoria urmelor de reproducere, acestea se formeaza prin venirea n contact nemijlocit a doua obiecte: primul, purtnd denumirea de obiect creator de urma, lasa pe suprafata ori substanta celui de-al doilea, numit obiect primitor de urma, o parte din caracteristicile sale de contact.[footnoteRef:3] [3: A.I.Vinberg, S.M. Mitricev, Criminalistica, vol. I, Bucuresti, 1953, p. 105.]

La rndul lor, urmele de reproducere se clasifica si se subclasifica dupaanumite criterii, si anume: modul de actiune a unui obiect asupra celuilat: n urme statice si urmedinamice; natura obiectului primitor: urme de adncime si urme de suprafata; natura obiectului creator.

a) Dupa modul de actiune a unui obiect asupra celuilalt, urmele de reproducere se clasifica n: urme statice si urme dinamice.

Urmele statice se formeaza printr-un singur contact ntre obiectul creator de urma si obiectul primitor de urma. Astfel, la contactul degetului cu o suprafataplana lucioasa, se imprima detaliile desenului papilar. De asemenea, latrecerea unui autovehicul pe asfaltul curat al soselei ramn imprimate urmeledesenului antiderapant al pneurilor.

Urmele dinamice se formeaza prin alunecarea obiectului creator pe suprafata obiectului primitor. Asa se formeaza urmele lasate de pneurile unuiautovehicul pe asflat n timpul frnarii bruste, sau urmele instrumentelor despargere, n timpul fortarii sistemului de nchidere a unei usi.

b) Dupa consistenta sau gradul de plasticitate a obiectului primitor, urmele de reproducere se clasifica n: urme de adncime si urme de suprafata.

Urmele de adncime se formeaza atunci cnd obiectul primitor de urmeare un grad de plasticitate mai mare dect obiectul creator de urme. Astfel seformeaza urmele pneurilor cnd autovehiculul circula pe un drum desfundat,sau cnd o persoana calca pe nisipul umed de pe plaja ori pe asfaltul ncins altrotuarului puternic ncalzit de razele solare.

Urmele de suprafata se formeaza atunci cnd obiectul creator de urmesi cel primitor de urme au un grad de plasticitate aproape asemanator, iarobiectul creator de urme si imprima conturul si detaliile pe suprafataobiectului primitor. Aceste urme se mpart, la rndul lor, n urme destratificare si urme de destratificare.

Urmele de stratificare se formeaza prin desprinderea de pe suprafataobiectului creator si depunerea pe suprafata obiectului primitor a unui stratsubtire de substanta. Asa se ntmpla cnd praful, vopseaua si alte asemeneasubstante se detaseaza de pe suprafata degetului care atinge suprafata curata,lucioasa a unui geam, a unei oglinzi sau a unei mese netede. n acelasi mod seimprima urmele pneurilor pline de praf sau de noroi, care ating suprafataasfaltului curat de pe sosea.

Urmele de destratificare se formeaza prin desprinderea unui stratsuperficial de substanta de pe suprafata obiectului primitor de urme sidepunerea acesteia pe suprafata obiectului creator de urme. n acest mod seformeaza urmele de deget cnd degetul curat atinge suprafata prafuita a uneimese, ori cnd pneurile umede ale autovehiculului circula pe asflatul acoperitde praf.

c) Dupa natura obiectului creator:

Potrivit acestui criteriu, putem ntlni attea urme cte obiecte exista n lumea materiala. n criminalistica sunt studiate numai cele care prezinta interes pentru aflarea adevarului n procesul penal: urmele de mini, urmele de picioare, urmele de dinti etc., si care vor fi examinate n capitolele urmatoare.Tot dupa modul de formare, urmele pot fi clasificate n urme locale si urme de contur.

2. Dupa natura factorilor care participa la procesul de formare a urmelor

n procesul de formare a urmelor sunt antrenate doua categorii de factori:factorii creatori de urme si factorii primitori de urme. n ambele categorii suntcuprinse urmele create de om, de animale, de vegetale si de obiecte saufenomene.a) Omul poate crea urme cu minile, picioarele, fata ori alte partiale corpuluicare vin n contact cu locul unde s-a produs infractiunea, dupa cum obiectelede la locul savrsirii faptei pot lasa urme pe corpul omului. n aceastacategorie se includ si produsele biologice de natura umana: snge, urina,secretii glandulare.

b) Animalele pot crea urme cu diferite parti ale corpului: gheare, copite,coarne etc. De asemenea, prezinta interes n criminalistica firele de par,produsele biologice, precum si mirosul specific al animalelor, deoarece potfolosi la identificarea acestora.c) Plantele pot crea urme sub forma de zgrieturi, urticarie etc.,care indica locul pe unde au trecut persoanele implicate ntr-un conflict:vegetatie specifica zonei mlastinoase, zonei montane etc.d) De asemenea, incendiile produse de descarcarile electrice naturalecreeaza urme caracteristice pe corpul, mbracamintea sau obiectele aflateasupra omului.

CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR INSTRUMENTELOR DE SPARGEREAspecte generaleDe multe ori, pentru a-si atinge scopul, infractorul este interesat s ptrund ntr-o anumit ncpere, s deschid un sertar, un fiset, o cas de bani etc. Pentru aceasta el apeleaz la cele mai diverse metode sau instrumente, denumite generic n literatura de specialitate instrumente de spargere.[footnoteRef:4] [4: Valeriu Manea, Constantin Dumitrescu, "Curs de tehnica criminalistica", Ed. Scoala militara de ofiteri activi a MI, pag. 152.]

Enumerarea acestor instrumente este aproape imposibil de realizat, mai ales c, n marea lor majoritate, au cu totul o alt destinatie.Datorit variettii acestor instrumente, att ca natur si mrime, ct si ca destinatie, si urmele create prin folosirea lor sunt foarte variate. Din aceast cauz, ncercrile de clasificare au la baz criterii diferite, fapt care atrage dup sine si sistematizarea studiului lor n cercetarea criminalistic.Dup tipul lor, urmele instrumentelor de spargere pot fi clasificate n urme de adncime sau de suprafat, statice ori dinamice si, de regul, vizibile. Dup modul lor de formare ele se clasific n urme de tiere, de apsare, de frecare si urme de lovire.[footnoteRef:5]Prin aceast clasificare, fiecare urm, din cadrul grupelor astfel delimitate, are anumite trsturi generale corespunztoare grupei sale, precum si unele caracteristici individuale. [5: C. Suciu, "Criminalistica", pag. 265.]

Urmele de tiere prezint mare important la identificarea instrumentului creator. Ele sunt dinamice, cu aspect general de striatii paralele, create de lama instrumentului utilizat, prin distrugerea mecanic fie a masei fibroase din lemn, fie a substantei obiectului primitor n zona vtmat.Pentru crearea acestor urme, obiectul creator si obiectul primitor trebuie s aib anumite nsusiri. Obiectul creator trebuie s fie mai dur dect cel primitor, s fie prevzut cu una sau dou lame de tiere, care s produc, prin actiunea mecanic, o modificare n volumul obiectului primitor. n rndul acestor obiecte pot fi amintite toporul, cutitul, dalta, foarfecele, clestele, burghiul etc. Al doilea obiect (primitor de urm), n comparatie cu primul, trebuie s fie mai putin dur, s aib o structur fin, ca prin deformrile ce le sufer s redea caracteristicile vizibile si chiar invizibile ale instrumentului creator. Perfectiunea caracteristicilor generale si individuale, imprimate sub form de striatii n masa obiectului primitor, depinde de structura celor dou obiecte si de modul cum se actioneaz n procesul tierii.n functie de orientarea imperfectiunilor de pe lama obiectului creator, striatiile create pe obiectul primitor pot fi pe o parte proeminente si pe alta, corespunztor primelor, sub form de santuri paralele. Cnd ns imperfectiunile de pe lam sunt orientate ntr-o parte si alta, n aceeasi zon, striatiile create vor fi pe ambele prti sub form de santuri paralele. O influent nsemnat asupra acestor striatii, create de topoare, cutit, dlti, are si unghiul sub care se actioneaz cu instrumentul asupra obiectului primitor. Cnd se taie, de pild, cu toporul n masa lemnoas ori cu cutitul n diferite alimente perpendicular pe obiectul n cauz, striatiile create vor fi mai ndeprtate unele de altele dect n tierile executate sub un unghi ascutit. De asemenea pozitia striatiilor este diferit n functie de faptul dac tierea s-a realizat cu mna stng sau cu cea dreapt.[footnoteRef:6] [6: I. Iacubovskaia, "Unele aspecte ale identificarii uneltelor de taiere", in "Probleme de medicina judiciara si de criminalistica, vol. 1, Ed. Medicala, 1964, pag. 76-78.]

Urmele de tiere create cu felurite cleste sau foarfeci pentru tiat obiecte din metal, datorit actiunii lamelor din dou prti opuse, totdeauna vor fi perechi, cu prtile de nceput n exteriorul obiectului primitor si sfrsitul n interiorul masei sale. Aproape totdeauna aceste urme sunt invizibile si de mici dimensiuni n privinta lungimiilor, din care cauz studierea si fixarea lor se face cu mai mari sanse de succes n conditii de laborator, folosindu-se aparatur optic adecvat.Alte urme de tiere sunt cele create de sfredele si burghie. Sfredelele, ca unelte de gurit obiecte din lemn prin rsucire n jurul axei lor, sunt niste bare de fier sau din otel, prevzute n partea final cu dou muchii ascutite, rsucite n spiral, reduse treptat n diametru si terminate cu un vrf ascutit, tot n spiral. Burghiele pentru lemn se aseamn cu primele, doar c ele au muchiile mai ascutite, cu acelasi diametru n toat desfsurarea lor, care se termin brusc cu dou lame ascutite, cu aspect de raze de cerc, iar n zona central, la locul de ntlnire a celor dou lame, au un ax subtire cu spirale ascutite, pentru a se fixa si nainta prin rsucire n masa lemnoas. si burghiele destinate pentru gurirea obiectelor din metal, se aseamn cu cele precedente, doar c acestea nu au la capt, n zona lamelor ascutite, axul subtire.Urmele create de sfredele si burghie au aceeasi voloare criminalistic cu urmele lsate de topoare, cutite sau dlti. Prin intermediul acestor urme se poate stabili natura instrumentului utilizat, directia din care s-a actionat, diametrul instrumentului n zona lamelor, instrumentul corp-delict, dac striatiile din urm si de pe aschiile rezultate redau bine microrelieful lamelor sale. n aceast privint mentionm c spanurile rezultate din gurirea obiectelor din lemn sau din metal prezint aceeasi voloare pentru identificarea instrumentului creator ca si striatiile nsesi. Trebuie, ns, de tinut seama c spanurile reprezint pe suprafata lor exterioar negativul striatiilor imprimate n orificii.Urmelor de apsare se creaz cu foarte variate instrumente, uneori cu obiecte gsite la ntmplare. Frecvent, ele se ntlnesc ca urme statice de adncime si foarte rar ca urme de suprafat. Ele cu foarte rari exceptii, reproduc constructia exterioar a obiectului creator din zona care a venit n contact nemijlocit cu obiectul primitor. Prin pozitia pe care o au pe obiectul primitor indic directia din care s-a actionat. n cazuri foarte rare n aceste urme se reproduc si anumite detalii individuale ale obiectelor creatoare, fie din fabricatie, fie rezultate din uzur. Prin atari caracteristici individuale se deschide posibilitatea identificrii instrumentului corp- delict. La locul faptei aceste urme se creaz pe cele mai diverse obiecte, chiar si pe corpul omului.Urmele de frecare, dup cum au si denumirea, sunt dinamice, formate prin alunecarea instrumentului creator pe obiectul primitor, cum se ntmpl n cazurile de folosire a ferestraielor, bomfaierelor sau a pilelor. ntruct se creaz prin actiunea succesiv a ditilor sau a zimtilor instrumentului utilizat n masa obiectului primitor, n mod obisnuit, urmele acestor instrumente nu reproduc caracteristici individuale ale obiectului creator. Astfel c utilitatea lor criminalistic const mai mult n stabilirea naturii instrumentului folosit, la determinarea modului si directiei din care s-a actionat asupra obiectului vtmat[footnoteRef:7], dect la identificarea instrumentului creator de urm. Pilitura si rumegusul rezultate din acest mod de tiere se pot folosi la stabilirea naturii obiectului vtmat, a mrimii dintilor sau a zimtilor obiectului creator si, uneori, la determinarea directiei din care s-a actionat. [7: I. Mircea, "Imprejurari controversate de la locul savirsirii unor infractiuni de furt", in "Studia Universitatis" Babes-Bolay", Cluj, nr. 2/1987, pag.83.]

Urmele de lovire se formeaz prin actiunea a felurite obiecte asupra obiectului primitor. Obiectele mai des utilizate n acest scop sunt rngile, ciocanele, topoarele, clestele sau alte obiecte usor de mnuit si cu efect vtmtor sporit.Deoarece prin folosirea n acest mod a diferitelor obiecte sau instrumente se produc zgomote puternice, la utilizarea lor se recurge foarte rar, doar n locuri n care zgomotul nu pune n pericol operatia ntreprins sau pe fptuitor, ori n situatia cnd infractorii sunt nceptori.Urmele create prin lovire, de obicei, reproduc n negativ pe suprafata si mai des n volumul obiectului primitor unele caracteristici generale ale instrumentului folosit, cum ar fi forma si dimensiunile prtii de contact cu obiectul primitor. Se ntmpl ca, n unele situatii, s fie reproduse n urm si anumite detalii individuale ale obiectului creator, cum ar fi cele de uzur. n aceste situatii, urmele create n acest fel, afar de faptul c ajut la stabilirea modului lor de formare, a naturii si caracteristicilor de grup, mai prezint important si pentru identificarea instrumentului corp-delict.