*CRIMINALISTICA-suport de curs-NOTIUNI GENERALE(Scurt istoric, definitie, obiect, metodele, caracterele si principiile criminalisticii)

*ISTORICFondatorul noii stiinte judiciare este judecatorul austriac de instructie HANS GROS, autor al Manualului judecatorului de instructie. El se detaseaza de ceilalti prin faptul ca a fost cel care a denumit Criminalistica, noua stiinta judiciara desprinsa din Medicina Legala, si a tratat-o ca pe un sistem autonom, unitar si pluriidisciplinar, anticipand cele trei parti mari care s-au impus si astazi: Criminalistica tactica , Criminalistica tehnico-stiintifica si Criminalistica metodologica.

*

Un alt pretendent la titlul de fondator poate fi considerat francezul ALPHONSE BERTILLON, el fiind cel care a introdus, in anul 1879, metoba de identificare antropometrica. Despre acesta, tatal sau a afirmat cu uimire si mandrie : ,,Aceasta este stiinta aplicata. Va insemna o revolutie in activitatea politiei

*Intradevar, acest ,,tinar palid cu chipul fin si posomorat, cu miscari lenese si voce monotona, () taciturn, suspicios prin natura sa, cu o tendinta puternica spre sarcasm, indispus si nervos, de o pedanterie de nesuportat, () lipsit de orice simt estetic, va face inconjurul lumii cu alte doua inventii : portretul vorbit si fotografia judiciara, devenind in scurt timp nu numai mandria Frantei ci si a noii stiinte pe care a conturat-o: politia tehnico-stiintifica.[1] [1] Fundamentele criminalisticii Ed. Era. Conf. Univ. Dr. Lazar Carjan.

*Englezii cred ca noua stiinta, Criminalistica, a fost intemeiata de nimeni altul decat Sherlock Holmes, celebrul erou al lui A.C.Doyle, care avea urmatorul crez: ,,Ca toate celelalte stinte, cea a deductiei si analizei nu poate fi insusita decat cu pretul unor studii indelungate si minutioase; de altfel, viata este prea scurta pentru a permite unui muritor sa atinga perfectiunea pe acest taram. Inainte de a se indrepta spre aspectele morale si intelectuale ale temei,care prezinta cele mai mari dificultati,cercetatorul ar trebui sa incerce rezolvarea problemelor elementare.

*Sa invete mai intai sa citeasca dintr-o privire povestea unui om, meseria sau profesiunea pe care o axercita . oricat de pueril ar putea sa para un asemenea exaercitiu, el ascute facultatile de observatie si te invata ce si unde sa cauti. Unghiile, maneca hainei, pantofii, genunchii pantalonilor, proeminentele degetului gros si ale celui aratator, expresia fetei, mansetele camasii- fiecare dintre aceste elemente releva din plin profesiunea unui om. Este aproape de neconceput ca, adunand toate aceste date, un cercetator competent sa nu se edifice asupra cazului pe care-l studiaza[1] [1] Sir Artur Conan Doile, Sherlock Holmes contraataca Editura Ploscau, 1991, p.18

*Acest personaj care primeste si astazi scrisori din lumea intreaga la adresa sa din Londra, Baker Street nr.221B si a fost caracterizat de dr. Watson, prietenul sau, astfel:,,Sherlock Holmes- deficienteCunostiinte de literatura - zero.Cunostiinte de filozofie zero.Cunostiinte de astronomie - zero.Cunostiinte de politica - slabe.Cunostiinte de botanica inegale. Bun in ceea ce priveste belladonna, opiul si, in general otravurile.Habar n-are de gradinaritul practic.Cunostinte de geologie cunostiinte practice, insa limitate. Iti poate spune dintr-o privire ce diferenta este intre un fel de pamant si altul. Dupa o plimbare mi-a aratat pete de noroi pe pantalonii sai si, dupa culoarea si consistenta petelor, mi-a spus in ce parte a Londrei fusese improscat cu noroi.

*Cunostiinte de chimie profundeCunostiinte de anatomie - exacte, dar nesistematizateCunostiinte in domeniul literaturii de senzatie imense. Pare-se ca stia toate amanuntele legate de ororile petrecute de-a lungul secolului. Canta bine la vioara. Este expert in lupta cu bastonul, in box si scrima. Are solide cunostinte in ceea ce priveste latura practica dreptului englez.

*Edmond Locard, considerat de unii cel mai mare criminalist al secolului XX a urmat o cariera de medic militar dupa care a fondat arhivele de antropologie judiciara. In 1910 a creat , la Lyon, primul laborator de politie stiintifica, iar in 1929 a fondat prima revista internationala de criminalistica, avaind in comitetul director pe romanul Mina Minovici. Intre anii 1931 1939 a tiparit Tratatul de criminalistica, in sapte volume. Acest tratat a conferit criminalisticii consistenta si stralucire.Contributii inseminate la dezvoltarea criminalisticii mondiale au avut anglo-saxonii, germanii rusii s.a.

*In Romania, primul pas este facut in 1840 de vornicul Manolache Florescu, prin infiintarea unei evidente alfabetice a infractorilor, dupa modelul Prefecturii de politie din Paris.In timpul domnitorului Sutu Nicolae apare la Iasi lucrarea ,, Regulile ce urmeaza a se pazi in privegherea si cercetarea vinovatilor in care sunt descrise si unele reguli de criminlaistica tactica si metodica. La Bucuresti, prima carte de medicina legala a aparut in 1860.In 1879, a fost infiintat, la Politia Capitalei, primul serviciu fotografic.In 1884 ia fiinta cazierul alfabetic central.In anul 1888, s-a dispus inregistrarea alfabetica a infractorilor si fotografierea acestora.

*In 1892, la Palatul Justitiei din Bucuresti a fost infiintat Serviciul de identificare antropometrica, organizat de medicul legist Andrei Ionescu, sub indrumarea profesorului Mina Minovici, care inaugureaza Institutul medico-legal(Morga), primul de acest gen din lume, si care din 1924 va purta numele sau. Primele impresiuni digitale au fost luate de profesorul Nicolae Minovici, de la condamnatii aflati in inchisori si reuseste sa identifice primii hoti dupa urmele lasate la fata locului. Stefan Minovici a publicat lucrari in domeniul grafoscopiei.Prin activitatea pe care au desfasurat-o in domeniul criminalisticii, fratii minovici sunt considerati printre cei mai mari criminalisti din lume. In 1938, in lume functionau 18 laboratoare criminalistice, printre ele numarandu-se si cel din Romania.In anul 1968, a fost infiintat Institutul de Criminalistica, in cadrul IGP, care la ora actuala are o dotare comparabila cu cea a multor state dezvoltate, si este in masura sa raspunda multitudinii de intrebari ce apar ca urmare a comiterii unei fapte antisociale, si nu numai.

*DEFINITIEUtilizatorii dreptului modern s-au convins ca pentru realizarea unei probatiuni cat mai temeinice, recurgerea la metode stiintifice este tot mai necesara. Aceste metode au putut fi reunite in disciplina numita CRIMINALISTICA, pe care intemeietorul ei Hans Gross a definit-o ca fiind ,, stiinta a starilor de fapt in procesul penal

*Din analiza majoritatii punctelor de vedere exprimate in literatura de specialitate, continutul notiunii de criminalistica poate fi definit astfel: Criminalistica este o stiinta care elaboreaza si foloseste mijloace si metode tehnico-stiintifice, precum si procedee tactice destinate descoperirii, fixarii, ridicarii, examinarii si interpretarii probelor materiale, efectuarii expertizelor si constatarilor tehnico-stiintifice, in scopul prevenirii. descoperirii infractiunilor, identificarii infractorilor si probarii vinovatiei acestora

*OBIECTUL CRIMNALISTICII1Conturarea obiectului propriu criminalisticii prezinta importanta pe cel putin 2 planuri:evidentierea aportului sau particular in aflarea adevarului;a sublinia unitatea si autonomia sa fata de celelalte stiinte juridice si nejuridice, dar aflate in slujba justitiei si anume medicina legala, psihologia judiciara, fizica, chimia si biologia judiciara.

1)Emilian Stancu,Tratat de criminalistica, Ed.Universul Juridic, editia aIV-a 2007, Bucuresti

*Principalele directii in care actioneaza criminalistica sunt urmatoarele: initierea de metode tehnice destinate cercetarii urmelor infractiuni; studierea si adaptarea la necesitatiile proprii criminalisticii a unor metode din alte domenii ale stiintei;elaborarea de reguli si procedee tactice in vederea efectuarii unor acte de urmarire penala;

* studierea practicii judiciare in vederea valorificarii stiintifice si generalizarii experientei pozitive rezultate din activitatea organelor de urmarire penala pe linia investigarii infractiunilor;analiza evolutiei modului de savarsire a faptelor penale; perfectionarea modului de cercetare a diverselor categorii de infractiuni; elaborarea de metode si prefigurarea de masuri destinate prevenirii infractiunilor sau altor fapte cu caracter antisocial.

*METODELE CRIMINALISTICII2La baza metodologiei criminalistice se situeaza modalitati generale de cunoastere cum sunt: observatia, analiza si sinteza, deductia si inductia, comparatia, adaptate la specificul obiectului criminalisticii. De ex., metoda comparativa este fundamentala in procesul de identificare a persoanelor si obiectelor, ea constituind baza metodologica a activitatii de expertiza criminalistica. 2)Emilian Stancu,Tratat de criminalistica, Ed.Universul Juridic, editia aIV-a 2007, Bucuresti

*Metodele adaptate la specificul criminalisticii din alte domenii stiintifice, Metode de examinare proprii Criminalisticii care tin de particularitatiile obiectului sau de cercetare: metode destinate descoperirii si examinarii urmelor sau mijloacelor de proba, metode de identificare a persoanelor si cadavrelor semnalmente exterioare ori dupa resturi osoase, metode de cercetare a inscrisurilor, a diverselor valori falsificate sau contrafacute, etc.

*Procedee tactice de efectuare a unor acte de urmarire penala, elaborate atat pe baza generalizarii experientei organelor judiciare cat si prin adaptarea unor elemente de cunoastere apartinand psihologiei; Metode tehnice de prevenire a infractiunilor, cum sunt cele vizand prevenirea falsului, a furtului, etc.

*CARACTERELE CRIMINALISTICII3

Caracterul judiciar are in vedere legatura criminalisticii cu activitatile de cercetare si urmarire penala; Caracterul autonom obiectul criminalisticii este deosebit de cel al altor stiinte juridice. Astfel nici una dintre acestea nu-si propune sa elaboreze metode si mijloace tehnico-stiintifice de descoperire, ridicare si examinare a urmelor infractiunii sau de identificare a infractorilor. In domeniul prevenirii savarsirii de fapte antisociale, prezent in politica penala si comun tuturor ramurilor dreptului nostru, modalitatile de realizare se paticularizeaza in procedee sau masuri cu totul specifice criminalisticii.

3)Emilian Stancu,Tratat de criminalistica, Ed.Universul Juridic, editia aIV-a 2007, Bucuresti

*CARACTERUL UNITAR criminalistica este o stiinta cu o structura complexa, impusa de necesitatea rezolvarii unor probleme dintre cele mai diverse. Pornind de la particularitatile si specificul domeniilor de cercetare, criminalistica poate fi structurata in urmatoarele parti principale:Tehnica criminalistica cuprinzand ansamblul metodelor si mijloacelor tehnico-stiintifice destinate descoperirii, fixarii, ridicarii si examinarii urmelor sau mijloacelor materiale de proba;Tactica criminalistica insumand totalitatea procedeelor si regulilor altele decat cele stabilite prin norme de drept, privind efectuarea actelor de urmarire penale si in general de ancheta;Metodologia criminalistica vizand cercetarea unor categorii de infractiuni cum sunt infractiunile impotriva vietii, furturile, accidentele rutiere, navale sau aeriene, etc.

*CARACTERUL PLURIDISCIPLINAR in activitatea complexa de prevenire a fenomenului infractional, in lupta dusa de organele judiciare pentru descoperirea infractiunilor si identificarea autorilor este necesar a se recurge la mijloace, metode si procedee din ce in ce mai perfectionate si eficiente. Toate acestea nu pot reprezenta decat fie rezultatul cercetarii stiintifice criminalistice fie rezultatul celor mai noi cuceriri din quasitotalitatea domeniilor stiintei si tehnicii.

*PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE CRIMINALISTICIIPRICIPIUL LEGALITATII PRINCIPIUL AFLARII ADEVARULUIPREZUMTIA DE NEVINOVATIE SAVARSIREA UNEI INFRACTIUNI DETERMINA MODIFICARI MATERIALE IN MEDIUL INCONJURATOR PRINCIPIUL IDENTITATIIPRINCIPIUL URGENTEI SAU OPARATIVITATII IN EFECTUAREA INVESTIGATIEI PENALEEXAMINAREA IN CRIMINALUISTICA SE REALIZEAZA, IN PRINCIPAL PRIN COMPARATIE.

*MIJLOACE SI METODE TEHNICE FOLOSITE IN CERCETAREA LA FATA LOCULUI NOTIUNI GENERALE PRIVIND CERCETAREA LA FATA LOCULUI La aflarea adevarului in cadrul procesului penal, o contributie deosebita revine criminalisticii, printr-o activitate foarte importanta, cercetarea la fata locului.Efectuata la timp si in mod corespunzator, cercetarea locului faptei poate furniza informatiile necesare identificarii autorului si probarii vinovatiei. Cercetarea la fata locului este reglementata de art. 129 din Codul de procedura penala.

*Prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteiaDin punct de vedere criminalistic, cercetarea la fata locului isi propune sa rezolve in principal, urmatoarele sarcini:- examinarea nemijlocita a locului unde s-a savarsit infractiunea;- cautarea, descoperirea, fixarea, ridicarea si examinarea urmelor si a altor mijloace materiale de proba;- determinarea drumului parcurs de infractor(iter criminis), a obiectelor asupra carora s-a actionat si a instrumentelor folosite;

*-determinarea locurilor de unde se puteau percepe in total sau in parte anumite faze ale savarsirii infractiunii;- identificarea unor persoane care au tangenta cu fapta cercetata;- adunarea altor date cu privire la obiectul probatiunii;- efectuarea unor constatari tehnico-stiintifice;- luarea unor masuri de limitare a pagubelor si de prevenire a altor infractiunii. Urmele si celelalte mijloace materiale de proba examinate vor da raspunsuri la intrebarile de genul: ce fapta s-a savarsit, unde, de ce si de cine.

*REGULI TACTICE ALE EFCTUARI CERCETARII LA FATA LOCULUIReguli tactice generalea) Nelimitarea anticipata, in timp, a duratei cercetarii la fata locului.Nu este admisibil ca organul care face cercetarea la fata locului sa-si propuna ca aceasta sau alte activitati specifice ale acesteia sa se desfasoare intrun anumit timp. O astfel de delimitare ar aduce prejudicii cu privire la calitatea, minutiozitatea si obiectivitatea cercetarii acesteia, deoarece graba sau lipsa de timp duc la superficialitate, formularea unor concluzii pripite, tratarea cu indiferenta ori trecerea cu usurinta peste unele stari de fapt cu valoare probatorie.

*b) Efectuarea cercetarii complete la fata locului, independent de orice ipoteza preconceputa sau de alte anticipari.Sunt situatii in care inca de la inceputul cercetarii, ridicarea unor urme sau categorii de urme lasa impresia ca sunt suficiente pentru probarea faptei si dovedirea faptuitorului.Activitatea de cercetare la fata locului nu trebuie sa se rezume la strangerea de probe pentru confirmarea sau infirmarea unei ipoteze.

*c) Caracterul organizat al executarii sarcinilor de ctre participantii la cercetare.Repartizarea sarcinilor trebuie facuta inca de la inceput pentru ca fiecare sa stie ce are de facut si sa poata trece neintarziat la indeplinirea lor.O astfel de repartizare ar duce la eficientizarea fiecarui participant, s-ar evita omisiunile si repetarea inutila a unor activitati.

*d) Utilizarea aparaturii si tehnicii criminalistice in raport cu natura si particularitatile locului faptei.Genul infractiunii a carei cercetare se face determina de cele mai multe ori necesitatea folosirii unui anumit tip de aparat, trusa, procedee tactice, efectuarea de filmari, utilizarea unor detectoare.Mediul in care se efectueaza cercetarea impune utiliuzarea unei anumite aparaturi.

*e) Consemnarea in cursul efectuarii cercetarii la fata locului a tuturor constatarilor facute, a datelor si a celorlalte elemente ce prezinta interes in cauza.Aceste notari sunt absolut necesare si utile pentru ca ofera date sigure pentru intocmirea procesului-verbal de cercetare la fata locului, evitandu-se astfel posibilitatea aparitiei unor erori datorita memoriei inselatoare a celor ce efectueaza cercetarea. Totodata ele pot servi ca date de referinta in controlul si autocontrolul privind cercetarea efectuata.

*f) Observarea comportamentului faptuitorului prezent la cercetarea la fata locului.Faptuitorul nu ramane indiferent in urma savarsirii unei fapte. Atunci cand se descopera si se ridica anumite urme sau obiecte care pot constitui probe, acesta poate avea emotii exteriorizate, in principal prin mimica si gesturi.Uneori faptuitorul, prin comportamentul sau, incearca sa ingreuneze activitatea de cecetare.Alteori urmareste activitatea de cercetare pentru a specula orice greseala.

*Reguli tactice specificeReguli privind activitatile premergatoare cercetarii la fata loculuia) Deplasarea la fata locului.Experienta a demonstrat ca atunci cand se ajunge la fata locului in interval de 10-15 minute, sunt mari sanse de descoperire, examinare a tuturor categoriilor de urme, pentru ca posibilitatile de distrugere sau modificare a lor sunt minime.

*b)Acordarea primului ajutor pentru salvarea vietii victimelor.Ajutorul trebuie acordat de persoane competente, chiar cu pretul distrugerii unor urme.c) Luarea tuturor masurilor necesare pentru inlaturarea pericolelor iminente.Aerisirea spatiilor, inlaturarea obiectelor inflamabile, dezamorsarea explozivilor, sau alte masuri de protectie.

*d) Asigurarea pazei, protejarea obiectelor si conservarea urmelor din locul savarsirii infractiunii.Aceasta regula are ca principal scop inlaturarea posibilitatii unor modificari intentionate sau intamplatoare a urmelor.Asigurarea pazei locului faptei urmareste mentinerea ordinii si asigurarea securitatii persoanelor care efectueaza cercetarea.e) Identificarea martorilor si persoanelor care se gasesc la fata locului si obtinerea primelor date de la acestea.

*2) Reguli privind activitatile de cercetare la fata locului.- faza statica;- faza dinamica.Activitatea desfasurata in faza statica are ca obiect constatarea starilor de fapt, a urmelor si a altor mijloace materiale de proba, fara a se proceda la atingerea sau schimbarea pozitiei in care acestea au fost descoperite.In faza dinamica se examineaza minutios si in miscare fiecare urma sau alt mijloc de proba prin folosirea mijloacelor tehnice adecvate.

*A) Faza staticaa) Orientarea de ansamblu.Acest moment ofera posibilitatea participantilor sa delimiteze locul faptei, sa adapteze regulile generale la natura si particularitatile concrete ale cazului, sa delibereze asupra celor mai adrcvate reguli, metode si procedee tactice si tehnice de organizare si desfasurare efectiva a cercetarii.

*b) Stabilirea si marcarea drumului de acces in locul savarsirii infractiunii.Intrarea in locul faptei se face in asa fel incat sa nu se distruga urme.Este recomandat ca inainte de patrundeerea in locul faptei sa se faca fotografiile de orientare, panoramice, fotografii schita si ale obiectelor principale.Drumul de acces se va marca cu jetoane, benzi, sfori etc.

*c) Sectorizarea locului faptei. Aceasta regula se aplica atunci cand locul faptei se intinde pe suprafata mare sau cand cuprinde mai multe camere.Sectorizarea are ca scop alegeerea succesivitatii, nu efectuarea concomitenta in toate incaperile.d) Examinarea cu prioritate a urmelor si obiectelor care prezinta un pericol iminent de disparitie sau modificare(urmele de miros uman sau animal, obiectele sau substantele care susceptibile de disparitie sau modificare in timp scurt).

*e) Descoperirea si fixarea prin fotografiere si filmare a pozitiei obiectelor corp delict si a urmelor. Ajuta la aprecierea de ansamblu a modului cum s-a savarsit infractiunea si la alegerea celor mai bune metode de cercetare dinamica.f) Interpretarea urmelor.g) Ridicarea topografica a caracteristicilor de relief ale terenului in vederea efectuarii schitei locului faptei.

*B) Faza dinamicaa) Fixarea de detaliu a caracteristicilor individuale proprii fiecarui obiect si urma.b) Excluderea prin comparare la fata locului, a urmelor ce apartin victimei sau altor persoane.c) Trimiterea de urgenta a urmelor la cartotecile criminalistice pentru identificarea faptuitorului si a unor obiecte.d) Ridicarea si ambalarea obiectelor si urmelor in vederea trimiterii lor la laboratorul de expertiza criminalistica.

*Reguli privind fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului.Redactarea procesului-verbal.Procesul-verbal se incheie la fata locului, imediat dupa terminarea cercetarii. El trebuie sa cuprinda doar costatarile nu si concluziile sau ipotezele formulate.Descrierea trebuie sa fie detaliata, completa, clara, explicita, organizata si foarte exacta in ordinea activitatilor desfasurate. Pe cat posibil, se pot face trimiteri la fotografii, mulaje, schite s.a.Pe langa mentiunile prevazute de lege, in procesul-verbal de cercetare la fata locului se precizeaza ora inceperii si cea a terminarii activitatii, conditiile metorologice si de luminozitate, parametrii aparaturii tehnice folosite.

*

b) Intocmirea schitei si a locului faptei.c) Intocmirea planselor cu fotografiile judiciare.d) Montarea filmului judiciar.

*FOTOGRAFIA JUDICIARANotiuni generaleFotografia judiciara reprezinta un ansamblu complex de procedee generale de fotografiere, adaptate la nevoile specifice ale unei activitati ale procesului penal.Prin fotografie sunt fixate atat aspectele de la fata locului cat rezultatele examinarilor de laborator. Fotografia judiciara este importanta in procesul penal pentru ca aspectele de la fata locului sunt mai bine intelese decat din redarea lor in procesul-verbal. Ea fixeaza aspecte care au fost omise in procesul-verbal, ilustreaza pozitia, amplasamentul unor urme sau obiecte de la fata locului.Primle informatii privind folosirea fotografiei judiciare au aparut in 1872 la Paris, dezvoltate apoi de Alphonse BERTILLON, in anul 1879. In Romania, fotografia judiciara a fost utilizata pentru prima data in cadrul unui seviciu specilaizat al politiei capitelei.

*Avantajele fotografiei judiciare.- Obiectivitatea;- Fidelitatea in fixare si redare a imaginii;- Rapiditatea si simplitatea de executare;- Forta probatorie;- Influenta psihologica.

*1.Executarea fotografiei judiciare la fata locului.Cercetarea la fata locului este de neconceput fara executarea de fotografii sau filmari.Procedee de fotogrfiere - fotografia de orientare;- fotografia schita;- fotografia obiectelor principale;- fotografia de detaliu;- fotografia urmelor;- masuratorile fotografice.

*Fotografia de orientare.Forografia de orientare are ca scop identificarea exacta si cu usurinta a locului comiterii faptei, a posibilitatilor de acces la locul faptei, a posibilitatilor de observare a locului faptei.O fotografie de orientare trebuie sa cuprinda, pe langa locul faptei propriu-zis si repere fixe cum ar fi: indicatoare de strazi, indicatoare de circulatie, borne kilometrice, firmele unor institutii, anumite cladiri, particularitati topografice. Atentie! Nu se vor folosi repere provizorii, temporare, in miscare.

*

*

*

*Fotografia schitaTrebuie sa cuprinda intregul loc al faptei, separat de mediul inconjurator.Aceasta se poate executa prin mai multe procedee, astfel:Fotografie schita unitara, cand intinderea locului faptei nu este mare si poate fi cuprins intr-o singura imagine;Fotografie schita pe sectoare, cand locul faptei este mai mare si nu poate fi cuprins intr-o singura imagine;

*Fotografia schita incrucisata se executa atunci cand locul faptei trebuie vazut din mai multe parti si nu se poate executa o fotografie de sus. In aceasta situatie fotografia se executa din 2,3,4 directii. Este utilizata frcvent in cazul accidentelor de circulatie, intr-o incapere pentru a reda cele patru laturi;Fotografia panoramica se executa cand locul faptei este prea mare pentru a cuprinde aspectul faptei in intregime, la o scara corespunzatoare.Fotografia panaoramica se poate executa liniar si circular.1 1)Tratat practic de criminalistica vol I, MI 1976

Schita pozitiilor aparatului de fotografiat in cazul fotografiei panoramice liniare.

*Schita pozitiilor aparatului de fotografiat in cazul fotografiei panoramice circulare

*Fotografia obiectelor principale se executa in faza statica a cercetarii pentru a se evita schimbarea pozitiei acestora. Obiectele principale sunt cele care au fost in legatura directa cu infractiunea. Din categoria acestora pot fi: cadavrele, armele, cutitele, instrumentele de spargere, mijloacele de transport angrenate in accident.Obiectele principale trebuie fotografiate in asa fel incat axul optic al aparatului de fotografiat sa perpendicular pe forma de baza a obiectului.Fotografierea se executa metric, unitatea metrica asezandu-se pe latura lunga si in acelasi plan cu partea superioara.

*

*Fotografia de detaliu se executa in faza dinamica pentru ca este necesara miscarea pozitiei obiectului pentru a scoate in evidenta detaliile caracteristice.Elementele caracteristice se fotografiaza de la distanta mica, cu o unitate de masura langa ele, cu sursele de lumina dirijate din lateral pentru ca umbrele sa scoata in evidenta detaliile.

*Fotografia urmelorCu ocazia comiterii unei infractiuni autorul, independent de vointa lui, lasa la fata locului diverse categorii de urme. Aceste urme trebuiesc fixate si prin fotografiere.Cand se fotografiaza urma ,aceasta trebuie sa fie in planul principal cu toate caracteristicile iar obiectul pe care se afla, in planul secundar. Aceasta este necesara din punct de vedere probator si pentru a se putea face corelarea cu procesul-verbal de cercetare la fata locului.

*

*Procedee de fotografiere a cadavrelor.Cadavrele descoperite se fotografiaza pentru a reda pozitia corpului, a starii imbracamintei, a leziunilor vizibile, a distantei fata de obiectele aflate in apropiere.Cadavrele vor fi fotografiate in pozitia in care sunt gasite. Fotografile se executa de sus, paralel cu corpul, din directii incrucisate, din laterale, evitandu-se pe cat posibil sa se execute fotografii dinspre picioare sau dinspre cap.

*

*

*Cadavrele inecatilor se fotografiaza o data in apa si apoi imediat dupa scoaterea din apa pentru ca in conditii de temperatura ridicate procesul de descompunere este rapid.Cadavrele spanzurate sau in pozitie sezand se fotografiaza din fata, spate si din laterale. La spanzurati vor fi executate fotografii de detaliu asupra nodului si santului.

*Cadavrele dezmembrate se fotografiaza initial in locurile in care sunt gasite fragmentele apoi se fotografiaza corpul refacut.Cadavrele carbonizate se fotografiaza in starea in care au fost gasite apoi se aseaza pe un cearsaf alb pentru contrast si se vor folosi lumini puternice.Cadavrele inghetate se fotografiaza in starea initiala si apoi deupa dezghetare la temperatura mediului ambiant.

*2.Fotografia semnalmentelor.-Fotografia de identificare a persoanelor.Se executa persoanelor care au savarsit infractiuni si cadavrelor cu identitate necunoscuta.Fotografiile de identificare a persoanei se executa de regula din fata si din profil lateral drepta iar pentru evidentierea unor semne anatomice particulare se poate executa si pentru profilul stang sau intregul corp.Persoana se fotografiaza cu capul descoperit, pieptanata si barbierita, fara ochelari, cu urechea drepta descoperita si privirea indreptata spre inainte. Fotografiile se executa la scara 1/7

*Fotografia de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscuta.Pe langa regulile amintite anterior, pentru executarea fotografiei de identificare a cadavrelor este necesara toaletarea cadavrului, in special in in cazul in care a fost o moarte violenta si au fost aduse modificari la nivelul fetei.Scopul toaletarii este readucerea figurii cat mai aproape de cea existenta in timpul vietii. Fata se spala, se inlatura urmele de sange, pamant etc, plagile se cos, ochii deshidratati vor fi injectati cu o solutie de apa cu glicerina, daca sunt distrusi vor fi inlocuiti cu ochi de sticla.

*-Fotografia de urmarire (supraveghere sau filaj) se executa in conditiile prevazute de lege.- Fotografia de fixare a activitatilor de urmarire penala se executa pentru fixarea rezultatelor perchezitiei, reconstituirii, prezentarii pentru recunoastere

*Fotografia judiciara de examinareIn radiatii vizibileFotografia de ilustrare consta in fixarea obiectului ce urmeaza a fi fotografiat, a caracteristicilor si dimensiunilor lui.Fotografia de comparare:Prin confruntare;Prin suprapunere;Prin juxtapunere sau stabilirea continuitatii liniare.Fotografia de reflexe;Fotografia de umbre;Fotografiade contrast;Fotografia separatoare de culori.

*

*

*In radiatii invizibile. -Fotografia in radiatii UV.(380nm-10nm) - Fotografia in IR(760-1500nm); -Fotografia in radiatii RENTGEN, gama, beta;

*NOTIUNEA SI CLASIFICAREA GENERALA A URMELOR1NOTIUNEA DE URMAComiterea unei infractiuni presupune, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, prezenta subiectului la locul faptei, iar actiunile acestuia aduc modificari locului. Aceste modificari sunt denumite generic, urme.Sub aspect criminalistic, se poate considera c prin urm se nelege orice modificare produs la locul faptei, ca rezultat material al activitii persoanelor implicate n comiterea acesteia i este util cercetrii criminalistice.2

1)Inspectoratul General al Politiei, Institutul de CriminalisticaTratat practic de criminalistica vol.1Serv. Ed. Presa si Propaganda1976 2) Alfredo Niceforo La Police et lenquete judiciaire scientifique, Librairie Universelle, Paris 1907, definea urma revelatoare drept orice urma lasata de om sau de animal, care poate sa serveasca la descoperirea autorului sau la stabilirea unora din particularitatile individualitatii sale .

*CLASIFICAREA GENERALA A URMELOR 1- Dupa factorul creator:- urme ale omului;- urme ale animalelor;- urme ale vegetalelor; - urme ale obiectelor;- urme ale unor fenomene. 2- Dupa factorul primitor de urme:-urme primite de om,-urme primite de animale,-urme primite de vegetale,-urme primite de obiecte.

*3-Dupa esenta lor:- Urme forma: - statice, - dinamice -de adancime, -de suprafata- Urme materie (produsele, substantele, sau particulele de natutra organica sau anorganica)- Urme pozitionale.4- Dupa marime:- Macrourme,- Microurme.5- Dupa posibilitatile ce le ofera in procesul identificarii:- lamuresc imprejurarile in care s-a comis infractiunea (modus operandi),- ajuta la stabilirea apartenentei de gen(insuficiente caracteristici individuale),- care permit identificarea factorului creator.

*URMELE OMULUIOmul poate lasa la fata locului urme forma si urme materie.Urme formaUrmele forma sunt:urmele mainilor, picioarelor, buzelor, dintilor, urechilor, nasului si ale altor parti ale corpului uman, urmele vocii si vorbirii, scrisul, modul de executare a nodurilor si legaturilor. Urmele mainilorOcupa un loc important in procesul identificarii pentru ca se intalnesc frecvent la fata locului si duc la o identificare certa si rapida a persoanei care le-a creat.

*Pentru a putea descrie urmele de maini este necesara cunoasterea structurii desenului papilar.Pielea imbraca intreaga suprafata a corpului uman. Ea este formata din trei straturi: - epidermul (se afla la exteriorul pielii)- dermul (pielea propriu-zisa, este un tesut fibros, viu si elastic)- hipodermul (cel mai profund strat)La limita de contact cu epidermul, pe partea superioara a dermului se afla o serie de proeminente conice care se numesc papile. Fiecare papila este strabatuta de cate un canal in care se afla porii prin care se elimina transpiratia. Papilele sunt insiruite liniar si formeaza crestele papilare.Crestele papilare de la suprafata dermului sunt reproduse de stratul epidermic ce intra in contact cu mediul exterior.

*Crestele papilare existente pe suprafata pielii de pe partea interioara a mainilor si de pe talpa picioarelor formeaza desenul papilar.In functie de locul unde se afla pe suprafata pielii desenul papilar, impresiunile sau urmele sunt: digitale, palmare sau plantare.De examinarea amprentelor digitale, palmare si plantare se ocupa o parte a stiintei criminalistice numita dactiloscopie.

*Proprietatile desenului papilar.- Unicitatea desenului papilar.(La cca. 64 miliarde de desene s-ar putea gasi doua gasi doua desene papilare cu aceleasi caracteristici coincidente).- Fixitatea desenului papilar(se formeaza in luna a treia a vietii intrauterine si se definitiveaza in luna a sasea).

Pentru descrierea urmelor de maini este necesara cunoasterea structurii desenului papilar, deoarece la fata locului urma il reproduce in intregime sau numai partial.

*

*

*MODUL DE FORMARE A URMELOR PAPILAREPrin contactul mainilor cu diferite obiecte se creaza urmele crestelor papilare datorita depunerii de substanta de pe degete pe obiectele cu care se intra in contact, prin detasarea de sbstanta de pe obiectele cu care se intra in contact sau prin contactul mainii cu materii care au o anumita plasticitate.In functie de plasticitatea materiei urmele pot fi de suprafata sau de adancime.Urmele de suprafata pot fi:- vizibile (cand pe maini sunt substante colorate: sange, var, funingine, vopsea, cerneala etc)- invizibile (sunt cele lasate de maini prin depunerea sudorii, a grasimii umane de pe piele)Urmele de adancime(sunt create in materii cu anumita plasaticitate: argila, chit, ciocolata, unt,vopsea)

*DESCOPERIREA URMELORDescoperirea urmelor presupune o cercetare sistematica si amanuntita a locului in care s-a comis infractiunea, prin observarea nemijlocita sau cu ajutorul unor mijloace tehnice adecvate.Aceasta activitate presupune in general doua activitati: cautarea si relevarea.Locurile unde pot fi descoperite urmele Avand in vedere dimensiunile lor mici, urmele papilare vor fi cautate cu mare atentie pentru a nu fi sterse si pentru a nu lasa propriile urme.Inaintea inceperii cautarii urmelor se impune stabilirea locurilor de acces al autorului si a drumului parcurs (iter criminis).Urmele papilare vor fi cautate in toate locurile in care autorul a avut acces, pe obiectele cu care ar fi putut lua contact, pe obiectele abandonate la fata locului.

*Mijloace si metode de descoperire a urmelor- Relevarea prin metode fizice PUDRAREA este cel mai raspandit procedeu si se realizeaza cu ajutorul unor pensule fine confectionate din par de veverita, puf de strut, fibra de sticla etc. folosind unele din urmetoarele substante: negru de fum, carbonat bazic de plumb(ceruza), argentoratul(pulbere de aluminiu), pulbere de grafit, oxina, funinginea de camfor, pulbere de fier redus, rosu de Sudan III, oxidul de cupru, pulberi fluorescente de diferite culori, pulberi magnetice etc.Substanta folosita trebuie sa fie aderanta la crestele papilare, sa fie uscata, sa aiba granulatie fina, sa fie in contrast cu obiectul purtator de urma.Pensula se va misca in directia crestelor papilare pentru a nu strica urmele si pentru a indeparta excesul de praf dintre creste.

*

Relevarea prin metode chimice-Metoda chimica de relevare a urmelor papilare cu ajutorul vaporilor de iod (ABURIREA). - Folosirea reactivilor chimici: ninhidrina, nitrat de argint, rodamina B, cianacrilat.Relevarea prin metode optice cu ajutorul radiatiei de tip laser (laser de argon).

*INTERPRETAREA URMELOR Interpretarea urmelor din punct de vedere criminalistic presupune examinarea lor amamnuntita atat din punct de vedere individual cat si corelate cu elementele din ambianta locului faptei cu scopul obtinerii unor date despre factorul creator, despre mecanismul formarii acestora si alte imprejurari ale comiterii infractiunii.Interpretand urmele la fata locului se pot clarifica:-Actiunile infractorului la fata locului.Se poate stabili traseul parcurs de infractor, ordinea in care au fost create anumite urme, inaltimea probabila a autorului, varsta, profesia, obisnuinta sau stangacia fata de anumite manevre.- Degetul, mana sau regiunea de la care provine urma.-Vechimea urmei.

*OBTINEREA MODELELOR PENTRU COMPARATIEModelele pentru comparatie sunt urmele create experimental folosind obiectul presupus a fi creator.La obtinerea modelelor pentru comparatie se porneste de la principiul potrivit caruia aceeasi cauza produce in aceleasi conditii aceleasi efecte.Pentru a fi util in procesul de comparatie, modelul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:Sa se cunoasca cu certitudine creatorul,Sa se obtina in conditii cat mai apropiate de cele in care s-a creat urma,Modelul de comparatie sa reproduca un numar cat mai mare al elementelor caracteristice ale aobiectului creator.Amprentele papilare model de comparatie se obtin pentru:A fi comparate cu urmele de la fata locului; pentru comparare in vederea excluderilor; pentru identificarea cadavrului.

*Tehnica amprentarii- amprentare cu tus tipografic,- amprentare chimica,- amprentare speciala pentru examinarea porilor,- scanare electronica (AFIS, Printrak BIS)Obtinerea amprentelor de la cadavreRigiditatea cadaverica.Deshidratarea si imbibatia hidrica.Putrefactia.Mumificarea.

*URMELE PICIOARELORDesi sunt considerate ca avand o pondere mai mica in randul urmelor descoperite la fata locului si identificarea autorului, urmele picioarelor reprezinta o categorie de urme importanta.Primul contact al faptuitorului cu locul savarsirii faptei se realizeaza prin intermediul picioarelor, care creeaza diverse urme pe diferite obiecte. Aceste urme pot fi statice sau dinamice, de suprafata (de stratificare si de destratificare) sau de adancime.Urmele picioarelor sunt: - urmele plantei piciorului, - urmele piciorului semiincaltat, - urmele dr incaltaminte. Urmele piciorului descaltat (plantare) sunt cele mai valoroase din punct de vedere al individualizarii, pentru ca au caracteristici papilare si particularitati morfologice.Ca factor creator de urme, piciorul prezinta interes din punct de vedere al formei, dimensiunii si functiei sale locomotorii.

*Suprafata plantara are urmatoarele regiuni1: a) metatarsofalangiana; b) metatarsiana; c) tarsiana; d) regiunea calcaiului.

1)Inspectoratul General al Politiei, Institutul de CriminalisticaTratat practic de criminalistica vol.1Serv. Ed. Presa si Propaganda 1976

*Descoperirea urmelorAvand in vedere ca primul contact al faptuitorului cu locul savarsirii faptei se realizeaza prin intermediul picioarelor, urmele picioarelor vor fi cautate primele la fata locului. Aceasta categorie de urme se cauta pe suprafetele pe care este posibil sa se calce.Urmele de picioare prezinta interes si din punct de vedere al urmelor de miros.Fixarea si ridicarea urmelor.-descriere n procesul-verbal de cercetare la faa locului,- prin fotografiere, - prin mulaj (urmele in nisip, cu multa umiditate, in zapada),

*Ridicarea urmelor de suprafa se face direct sau indirect prin urmatoarele procedee :decuparea suportului purttor de urme (in cazul formarii pe cartoane sau hartii); transferarea pe pelicule adezive, dac substanele de stratificare se preteaz la aceast operaie. La amprentele plate contrastarea imaginii se poate obine prin diverse tehnici de ordin fizic pudrare cu prafuri relevante; folosirea reactivilor chimici (ninhidirine, colorani, cianoacrilat);-transferul electrostatic, extrem de eficace pentru detectarea i transferarea urmelor de pai de pe covoare i mochete (10.000 - 15.000 V)

*

*URMELE BUZELOR1Folosirea urmelor de buze este inc redusa i apare mai ales n crimele pasionale i sexuale. Astfel de urme se pot gsi pe pahare, tigari, pip, tacmuri, batiste, stilou, etc.Urmele de buze se formeaza ca urmare a depunerilor de natura biologica, alimentara, cosmetica.La relevarea si fixarea urmelor de buze se folosesc procedee similare celor folosite in cazul urmelor de mainiu si picioare(plantare).Liniile coriale ale buzelor au variate caracteristici individuale, cu apreciabil durat de existen n privina formelor i poziiilor pe care le au n ansamblul reliefului labial. Aceste linii, prin contactul nemijlocit cu anumite obiecte din lumea nconjurtoare, las pe obiectele respective urme, dup care se poate ajunge chiar pn la identificarea persoanei.1) Gheorghe Popa si Ionel Necula, Metode si tehnici criminalistice de identificare a persoanei, Ed.ERA, Bucuresti 2005

*

*Urmele de urechi sunt importante in procesul identificarii prin prisma faptului ca urechea este diferita de la o persoana la alta, prin forma pavilionului, dimensiunea si modul de dispunere, caracteristicile elementelor componente(lob, helix, tragus etc.).

*URMELE BIOLOGICE1In conditiile dezvoltarii tehnicii actuale, cautarea, descoperiea, ridicarea si examinarea urmelor biologice cu ocazia cercetarii la fata locului prezinta importanta foarte mare in identificarea autorului unei fapte penale.Urmele biologice ce pot fi folosite la identificarea persoanei prin analiza genetica sunt: sange, sperma/secretii vaginale, saliva, fire de par cu bulb, dinti, tesut osos, matreata, urina, materii fecale, alte tesuturi Informaia genetic a fiecrui individ este stocat in genom. In genomul uman exista aproximativ 50000-100000 de gene.O fraciune mic din ADN-ul total (cca. un milion de nucleotide uniti de baz ale acizilor dezoxiribonucleici) difer de la individ la individ, ceea ce face ca fiecare individ s fie unic. Aceste regiuni variabile permit folosirea informaiei ADN pentru identificarea uman.Probabilitatea de regsire al aceluiai profil genetic este de 1:3 trilioane

1)Conicescu Octavian, biochimist, Sistemul de analize genetice, Master european in criminalistica, 2005

*

Testarea paternitii identificarea ascendentului patern n caz de incest i dispariii suspecteIdentificarea victimelor dezastrelor Baze de date cu persoane condamnateCriminalistic identificarea persoanei creatoare a urmei prin compararea probei de la f.l. cu cea de la suspectIDENTIFICAREA UMAN PRIN ANALIZA ADN

*BALISTICA JUDICIARANotiuni generale1Balistica este cuvant de origine franceza-balistique.Balistica generala studiaza constructia si functionarea armelor de foc, efectele produse de acestea, constructia si functionarea munitiei, precum si miscarea proiectilului sau a glontului. Balistica - interioara, studiaza efectele care se produc in canalul tevii armei dupa realizarea percutiei; - exterioara, studiaza efectele care se produc dupa ce glontul paraseste teava armei si pana la atingerea tintei; - tintei, studiaza fenomenele care se produc asupra tintei, dupa atingerea ei de catre glont.

1) Vasile Macelaru,Balistica judiciara,Bucuresti, 1972.

*SARCINILE BALISTICII JUDICIARE.Descoperirea si studierea urmelor produse de armele de foc;Descoperirea armelor si a munitiei;Stabilirea orificiilor de intrare si iesire a glontului;Examinarea gloantelor, tuburilor si a altor elemente de munitie;Stabilirea directiei si distantei de tragere;Stabilirea relativa a vechimii impuscaturii;Verificarea tehnica a armei;Identificarea armei.

*Urmele create de armele de focPentru a putea studia si intelege modul de producere a urmelor create de armele de foc trebuie sa cunoastem principalele componente ale armelor.Principalele parti componente sunt:-TEAVADiametrul dintre doua plinuri opuse se numeste calibru.-MECANISMUL DE DARE A FOCULUI-INCHIZATORUL-MECANISMUL DE EXTRAGERE SI ARUNCARE A TUBURILOR TRASE (gheara extractoare si pragul aruncator)

*

*

Ghint

Flanc

*

*

ELEMENTELE COMPONENTE ALE CARTUSULUI

- Tubul (uneste toate componentele cartusului, protejeaza pulberea de mediul exterior, dirijeaza gazele spre gura tevii)- Proiectilul(glontul sau alicele)- Capsa de initiere (contine stivnat de plumb, fulminat de mercur etc., cu rol de exploziv de initiere)- Incarcatura de azvarlire (pulberea)- Bura- la cartusele pentru arma cu teava lisa.

*

*

*

*Urmele armelor de focPrincipale:-proiectilele, tuburile si capsele, precum si urmele armei de foc create pe acestea;-orificiile de intrare si iesire, canalele oarbe;-urmele de ricoseuri;-urmele sonore ale armarii, percutiei si impuscaturii.

*

*

*

*Secundare:-Urmele rezultate din actiunea flacarii;-urmele rezultate din actunea gazelor;-urmele de funingine;-urmele de pulbere nearsa;-inelul de metalizare;-urmele sonore

*

* Una din metodele de recoltare a factorilor secundari ai mpucturii de pe mna trgtorului.

*

*Rezultatul aciunii gazelor n cazul tragerii de la 3 cm.

*Urme de afumare n cazul unei trageri executata de la distana de 2 cm.

*Urme de afumare pe o plas de nari prin care s-a tras, la comiterea unui omor.

*

*Sgeile indic granule de pulbere nears pe pielea capului

*Inel de stergere creat n urma unei trageri de la distana de 75 cm, cu glon cal.7,65 mm.

*Urm de tergere creat n cazul unui omor la care s-a folosit pistol marca CZ cal. 9x19. Tragerea s-a executat de la aproximativ 20 m (distan stabilit cu ocazia cercetrii locului faptei ) iar impactul glonului cu articolul vestimentar a fost ntr-un unghi acuit.

*Inelul de tergere evideniat n radiaii ultraviolete.

*Descoperirea urmelorIn cazul infractiunilor la care se presupune ca a fost folosita o arma de foc descoperirea armei este una din sarcini.Cautarea armei se va face atat in locul in care a fost descoperita arma cat si in imprejurimi, sau in locurile in care sunt urme ale infractorului.De regula, in cazul sinuciderilor sau al mortilor accidentale arma este descoperita in apropierea sau chiar in mana victimei.Armele pot fi descoperite in fantani, haznale, in pamant, in diferite obiecte, in poduri, in alte locuri iar pentru descoperirea lor pot fi folosite detectoare de metale, electromagneti, detectoare cu raze gama, cainele de urmarire.Odata descoperita arma, pe ea vor fi cautate toate categorile de urme.

*Descoperirea tuburilor si proiectilelorAceasta categorie se cauta in primul rand in zona in care se presupune ca a stat tragatorul.Daca a fost folosita o arma automata posibilitatea descoperirii de tuburi este mare, pentru ca tuburile trase sunt ejectate, daca s-a folosit un revolver nu vor fi gasite la fata locului tuburi, pentru ca acestea rama in arma.Locurile de cautare a tuburilor trase vor fi stabilite si in functie de directia de tragere si distanta de tragere, determinate pe baza examinarii leziunilor.In cazul folosirii armelor cu teava lisa, se vor cauta burele. Proiectilele se vor cauta in victima, in obiectele aflate in spatiul in care s-a folosit arma, pe podeaua incaperii, in pereti.La cautarea acestora putandu-se folosi detectoare de metale.

*Descoperirea urmelor secundare ale impuscaturiiIn cazul sinuciderii, urmele secundare se vor cauta in primul rand pe mana si articolele vestimentare ale victimei. Urmele secundare se vor cauta pe mana si hainele tragatorului, pe obiectele aflate in apropierea victimei sau tragatorului (daca este cazul) Pe baza urmelor principale se pot stabili urmatoarele:-directia si unghiul de tragere;-distanta si locul din care s-a tras;-determinarea tipului, marcii, modelului si calibrului armei.Pe baza urmelor secundare se pot stabili urmatoarele:- Distanta de la care s-a tras;- Identificarea persoanei care a tras.

*CERCETAREA CRIMINALISTICA A FALSULUI IN INSCRISURI, A SCRISULUI DE MANA SI A ALTOR CATEGORII DE FALSURI1Cercetarea criminalistica a inscrisurilor are ca obiective:-cercetarea tehnica a documentelor;-cercetarea scrisului de mana si dactilografiat;-cercetarea falsului.Cercetarea tehnica a documentelor are ca scop determinarea autenticitatii documentului. In acest sens vor fi avute in vedere urmatoarele:-indeplinirea cerintelor legale privind conditiile de forma si continut;-aflarea documentului in termenul de valabilitate;-corespondenta dintre fizionomia persoanei si fotografie;-existenta elementelor de siguranta.1) Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, Ed.a IV-a, Universul Juridic, Bucuresti 2007.

*Principalele masuri de securitate destinate prevenirii falsificarii sunt:-securitatea hartiei;-imprimarea de securitate;-perfectionarea elementelor succesorii de identificare;

Stabilirea vechimii hartieiNeconcordanta dintre data pe care se pretinde ca o are documentul si vechimea reala a inscrisului;Caracteristicile hartiei si gradul ei de imbatranire;Examinarea cernelurilor;Intersectarea traseelor de cerneala;Tipul de instrumemt scriptural.

*Elementele pe baza carora se stabileste vechimea hartiei: -dimensiunea si greutatea hartiei; -raportul dintre greutatea si grosimea hartiei; -elasticitatea si rezistenta hartiei; -transparenta hartiei; -culoarea hartiei; -compozitia chimica a hartiei; -filigranarea

Determinarea caracteristicilor hartiei se face prin examinare optica si analiza compozitiei.

*GRAFOSCOPIE JUDICIARAScrisul 1- sistem de comunicare, de reproducere, prin semne grafice a gandurilor si a vorbirii - constituie o deprindere intelectuala, un complex de reflexe conditionateformat printr-un proces de invatare.Odata cu aparitia limbajului a aparut necesitatea fixarii ideilor si transmiterea lor urmasilor.O prima forma de scriere au constituit-o pictogramele (desene). Primele elemente de scriere au aparut in Egipt, Mesopotamia.In Asia si Babilon a aparut scrierea cuneiforma.In china sunt cunoscute aproximtiv 65000 de semne, dar sunt folosite in mod frcvent 30002.Grecii au preluat de la fenicieni alfabetul si au stabilit numarul semnelor de 26, pe care le-au asezat de la stanga la dreapta. 1) Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, Ed.a IV-a, Universul Juridic, Bucuresti 2007. 2) Mircea Marin, Nicolae Buzatu, Indrumar de expertiza grafica, Institutul de Criminalistica, Bucuresti, 1996.

*Prin traducerea traducerea din limba greaca in liba slava a screrilor bisericesti, calugarii Chiril si Metodie, au adus si in Europa estica, alfabetul grecesc, pe baza caruia a fost intocmit un alfabet slav modificat ulterior de ucenicii lui Chiril si denumit alfabetul chirilic.Acest alfabet s-a raspandit si in teritoriul carpato-dunarean iar din sec. XVI este folosit si la noi in limba romana, iar din 1860 alfabetul a fost inlocuit cu cel latin.Primele dovezi de expertizare grafica apar de pe vremea imparatului Constantin iar in 539, Justinian face referire la o eroare judiciara cu privire la un document fals.Expertizarea documentelor dupa metode stiintifice a inceput in sec.XX.Printre romanii care s-au ocupat de examinarea scrisului, s-au remarcat: Stefan Minovici, GH.Marinescu, C.I.Parhon, Lucian Ionescu etc.

*FUNDAMENTUL STIINTIFIC AL SRCISULUI- Individualitatea scrisului- Stabilitatea scrisului

Principalele modificari ale scrisului sunt:Modificari survenite ca urmare a evolutiei scrisului, pe masura ce persoana foloseste in practica ca activitate curenta scrierea;Modificari datorate starii patologice;Ca urmare a conducerii mainii de catre o alta persoana;Modificari datorate starii de ebrietate;Modificari datorate conditiilor de realizare a scrisului.

*Caracteristici generale ale scrisuluiCaracterisaticile generale au urmatoarea tipologie1:- Caracteristici ale limbajul (folosirea unor cuvinte de specialitate, vocabularul folosit, cunoasterea unor reguli ortografice);- Caracteristici ale configuratiei (amplasarea in pagina, orientarea randurilor);- Caracteristici ale formei ( gradul de evolutie, arcuirea, simplitatea, naturaletea, claritatea si forma ductelor, gradul de automatizare);- Caracteristici ale miscarii ( dimensiunea, presiunea, directia, viteza, continuitatea scrisului)

*Caracteristici generale analizate-A Evolutia: - evoluate (grad mare de automatism, scriere rapida, stilizarea unor litere, redarea originala a unor litere si legarea arcadata a acestora, ovale dedublate inferior si ducte ghirlandate);- scrisuri cu evolutie medie,- scrisuri cu evolutie slaba,- scrisuri rudimentare.-B - Aspectul general:- scrisuri caligrafice (litere executate dupa modelul tipografic);- scrisuri tipografice (au la baza modelul tipografic),- scrisuri cursive (predomina literele redate dupa modelul caligrafic intercalate cu unele care imita modelul tipografic)

*C- Forma scrisului:- scrisuri rotunde- scrisuri ghirlandateAceste categorii au in vedere forma ductelor minusculelor ,,m,, si ,,n,,- crisuri comprimate pe oriuzontala si verticala.D- Dimensiunea scrisului:- mici sub 2mm- medii -2-4mm- mari peste 4mm.E- Inclinatia scrisului:- verticale,- inclinate spre dreapta sau spre stanga,- inclinatie variabila.

*-F- Continuitatea scrisului:- legate (continuitate mare- se executa 5-6 litere dintr-o singura depunere a instrumentului scriptural),-fragmentate (continuitate medie 3-4 litere)- tocate (fiecare litera este executat separat sau sunt legate cate 2-3)

*Caracteristici individuale1Caracteristicile individuale sunt particularitatile ce se regasesc constant in realizarea unei constructii grafice si sunt specifice unei anumite persoane.Literele sunt semnele grafice din alfabetul unei limbi si sunt compuse in general din mai multe elemente:- grame parti ale unei litere ce se executa dintr-o singura trasatura;- ducte trasee grafice care unesc doua litere;- trasee elemente ce completeaza unele litere (semne diacritice, barari, sedile, linii de atac).

1) Mircea Marin, Nicolae Buzatu, Indrumar de expertiza grafica, Institutul de Criminalistica, Bucuresti, 1996.

* 1-linie de atac; 2- semicerc; 3-podis; 4-ducte; 5-semn diacritic; 6-oval; 7-depasanta superioara; 8-barare; 9-finalizare;10-depasanta inferioara; 11-sedila.

*Cercetarea criminalistica a falsului in inscrisuri-Falsul material (contrafacerea sau alterarea unui inscris pentru a produce efecte juridice),-Falsul intelectual (falsificarea unui inscris cu ocazia intocmirii lui)Modalitati de falsificare prin inlaturare de text:-inlaturare mecanica;-inlaturare chimica;-acoperire.Falsul prin adaugare de text :-ingramadirea ori prescurtarea nefireasca;-micsorarea distantei dintre randuri;-modificarea sau orientarea diferita a liniei de baza.

*Falsul prin:- imitare libera((din memorie sau cu scrisul alaturi);- imitare servila(se urmareste strict textul)Falsul prin deghizare(scriere cu majuscule, sau cu caractere de tipar, scria cu mana stanga, modificarea unor caractere).

*IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUP SEMNALMENTELE EXTERIOARE Pentru c, n definitiv, societatea are ntotdeauna un interes primordial ntru descoperirea adevrului cu privire la identitatea persoanei vii, moarte ori distruse, fie c e vorba de fixarea unei rspunderi n penal, a capacitii i rspunderii n civil, fie c e vorba de stabilit dac n cazul cercetat e sau nu posibil o confuzie de persoane, e sau nu ntemeiat bnuiala de substituire de persoan (ntr-o cauz civil ori comercial, ntr-o cauz de ordin administrativ, ntr-o chestiune n legtur cu serviciul militar). MINA MINOVICI

*Calitatea imaginilor percepute de un martor ocular cu privire la persoana care a comis o fapta penala si redarea lor cat mai fidel pot constitui baza descrierii semnalmentelor infractorului si identificarea acestuia.Descrierea semnalmentelor, a caracteristicilor intregului corp, in special a particularitatilor fetei sunt cunoscute sub denumirea portretului vorbit. Fundamentul stiintific al acestei metode il constituie individualitatea si stabilitatea relativa a caracteristicilor fizice ale unei persoane.Semnalmentele sunt definite ca fiind trsturile exterioare, generale i particulare, ale persoanelor, pe baza crora aceasta poate fi recunoscut i identificat..1Identificarea persoanei dupa semnalmente a fost facuta prima oara de Alphonse Bertillon in 1879. In Romania aceasta metoda a fost folosita de profesorul Mina Minovici in anul 1892.

1) GheorghePopa si Ionel Necula, Metode si tehnici criminalistice de identificare a persoanei, Master European Criminalistica, Ed. ERA, Bucuresti, 2008

*,,O descriere stiintifica a semnalmentelor unei persoane trebuie sa tina seama de urmatoarele principii:

Se vor descrie mbrcmintea i obiectele aflate asupra lor;Folosirea unei terminologii comune, precise unitare;Observarea unei persoane n vederea reinerii semnalmentelor se va face de regul din fa n plan frontal i din profil din plan lateral;Descrierea semnalmentelor ntr-o succesiune logic;Caracterizarea semnalmentelor n funcie de mrime, form, poziie iar unora i dup culoare.nfiarea persoanei se va descrie sub dou aspecte: semnalmente anatomice (statice) i semnalmente funcionale (dinamice)n descrierea trsturilor fizice ale persoanei se vor cuprinde trsturile anatomice ale ntregii configuraii a corpului(capul, umerii, minile, trunchiul, picioarele, elementele caracteristice ale feei); 11) GheorghePopa si Ionel Necula, Metode si tehnici criminalistice de identificare a persoanei, Master European Criminalistica, Ed. ERA, Bucuresti, 2008

*Factorii care influenteaza perceptia semnalmentelor de catre martorul ocular sunt atat de ordin obiectiv cat si de ordin subiectiv.Factori obiectivi sunt:- conditiile atmosferice si durata perceptiei;- distanta si unghiul din care se face observarea;- vizibilitatea;- pozitia persoanei observate si imbracamintea acesteia;Factorii subiectivi sunt:- capacitatea persoanei de a percepe, retine si reda detalii;- nivelul evenimentului sau persoanei de a atrage atentia;- factorul emotional;- nivelul de instruire, experienta de viata si profesia persoanei;- timpul scurs de la momentu perceptiei la momentul redarii.

*Portretul vorbit vizeaza elementele statice si elementele dinamice.Elementele statice se refera la caracteristici ale: taliei, constitutiei fizice, forma capului si a fetei, anomalii etc.A) Talia: -scunda, sub 1,60m, -mijlocie, 1,60-1,75m, -inalta, peste 1,75m.B) Constitutia fizica robusta sau solida; slaba sau uscativa. Sunt de retinut particularitatile mainilor sau picioarelor, pozitia umerilor, forma gatului.C) Tinuta poate fi sportiva, atletica, eleganta, greoaie sau asociata unor profesii.

*,,A. Forma capului, privit din fa, poate fi alungit, oval, dreptunghiular, triunghiular, cu baza n sus sau n jos, ptrat, coluroas, romboidal etc. Din profil, capul poate avea un contur normal sau regulat, uguiat etc. Forma capului trebuie raportat i la conturul feei, care poate fi triunghiular, rombic, rotund. asimetric .a., precum i conturul profilului care se descrie de regul, n funcie de particularitile zonei frontonazale (profil continuu, frnt, paralel, curbat, ondulat etc.), ale zonei nazobucale (prognatism superior sau inferior, ortognatism .a.).

*B. Faa se mparte, de regul, n trei zone: frontal, nazal i bucal. Zona frontal cuprinde regiunea dintre baza nasului i baza acestuia; zona bucal include regiunea dintre baza nasului i vrful brbiei. n funcie de necesiti, pot fi luate n calcul cinci zone, respectiv fruntea, ochii, nasul, gura i brbia.

*Elementele feei Fruntea;Sprncenele;Ochii;Nasul;Buza superioar;Buza inferioar;Brbia.

*Fiecare element component al feei se descrie separat, cu ce are mai deosebit. De pild:- Prul se descrie dup culoare, inserie frontal, form (crlionat, ntins, ondulat), calviie, lungime, mod de pieptnare.- Fruntea se descrie dup nlime, lime, contur, nclinare, particulariti (proeminena arcadelor sau a boselor frontale), mod de ridare i distan dintre riduri.Dintre elementele faciale ale cror caracteristici sunt reinute relativ mai frecvent, organul judiciar care alctuiete portretul vorbit trebuie s insiste asupra urmtoarelor:- Ochii, se descriu dup form, poziie, culoare, spaiu interocular, particularitile pleoapelor, genelor, adncimea n orbite etc. Fiecare persoan are o pigmentaie caracteristic a irisului (ns aceasta nu se poate reine sau aprecia cu uurin), pigmentaie care, contrar unor preri, nu variaz n funcie de lumin i rmne stabil la persoanele adulte.

*- Nasul, element reinut cu ceva mai mult uurin, are caracteristic rdcina, linia dorsal sau muchia, nlimea, limea, baza, conformaia nrilor, culoarea. ns, din cauza operaiilor plastice ale nasului sau ale altor elemente faciale, pot interveni modificri n nfiarea persoanei, de natur s fac dificil identificarea, aspect ce nu trebuie omis, mai ales n cazul femeilor. Totodat, descrierea se raporteaz la poziia din care a fost vzut nasul (fa sau profil).

*Gura i buzele se descriu dup mrime, contur, poziie, culoare, grosime, proeminen. Uneori n poziiile gurii apar diverse elemente particulare, cum ar fi rictusul sau un tic oarecare.Elementele gurii1.Buza superioar;2.Buza inferioar;3.Comisul;4.anul naso-labial;5.Tuberculul buzei superioare;6.Gropia median.

*Brbia se descrie potrivit profilului ei, limii, nlimii, particularitilor sale (brbie plat, ascuit, ngropat, brbie dubl etc.).Urechea intereseaz att n privina aspectului general, poziia fa de cap, ct i sub aspectul elementelor sale componente. Subliniem c urechea este unul dintre elementele anatomice care sufer cele mai puine modificri pe parcursul vieii. n descrierea caracteristicilor elementelor urechii, o atenie special se acord lobului, antetragusului i pliului interior.

*PARTILE COMPONENTE ALE URECHII

*- Ridurile sunt apreciate n funcie de zona n care se gsesc, dup forma i numrul lor. Exist i aici aceeai posibilitate de modificare a ridurilor prin operaii plastice chirurgicale, efectuate destul de des de persoane mai n vrst, ndeosebi femei.- Culoarea pielii sau particularitile cromatice, care variaz n funcie de ras, de la alb deschis la negru, sunt i ele importante pentru alctuirea portretului vorbit. Trebuie, ns, avute n vedere posibilitile de modificare natural a nuanei de culoare (ndeosebi la albi) prin expunerea la soare, de exemplu, dar i prin utilizarea fardurilor, machiajul putnd fi folosit n scop infracional .

*- Semnele particulare fac parte dintre elementele preioase pentru identificarea persoanelor i cadavrelor. Ele pot fi de o mare diversitate. Aa sunt, de exemplu, semnele determinate de variaii morfologice, anomalii anatomice, leziuni, urme ale interveniilor chirurgicale, tatuaj artistic sau profesional etc. Natura semnului, locul, forma, mrimea, culoarea, se indic cu precizie i se msoar.

*Tatuajul ocup un loc important n suita semnelor particulare. El poate fi gsit pe toat suprafaa corpului, cu excepia palmelor, tlpilor i a pielii de pe cap. De regul, pentru tatuajul ornamental, se prefer pieptul, spatele i braele. n afara descrierii, tatuajul se fotografiaz la scar. Dac, eventual, s-a ncercat nlturarea lui chirurgical, cu ajutorul fotografiei sub radiaii infraroii, i se poate observa forma iniial, datorit resturilor de pigment rmase n esut.

*Descrierea formelor dinamice. Descrierea acestor semnalmente, denumite i funcionale, este menit s completeze posibilitile de identificare i se refer, n special, la inuta corpului, felul mersului, mimic, privire, diferitele forme de manifestare. De exemplu:- Mersul unei persoane poate fi normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezitant, cu pai mari sau mici, sltre, cu alte particulariti determinate de morfologia piciorului, de eventualele infirmiti, precum i de starea de sntate a individului.

*Modul de manifestare, privit n sensul su larg, prin aceasta nelegndu-se, de pild, gestica sau vorbirea, este n funcie de personalitatea i temperamentul individului. Astfel, o persoan poate fi calm, nervoas, lent, agitat, impulsiv, taciturn, volubil etc. Perceperea acestor caracteristici reclam o perioad mai lung de observare.Nu trebuie neglijat situaia n care se afl persoana n momentul observrii, fiind cunoscute, de exemplu, diferenele de manifestare sau de comportament ale unui individ n exercitarea profesiei, n mediul familial, fa de superiorii si ori n raport cu subordonaii, ori n postura - caracterizat sugestiv n literatura de specialitate - de spectator sau actor.

*Vorbirea, dei teoretic nu poate fi considerat o caracteristic a semnalmentelor exterioare, trebuie inclus n conturarea "portretului vorbit" prin particulariti de genul vorbirii normale, precipitate, blbite, organizate, prolixe, precum i al timbrului, accentului .a.

*Domenii practice ale metodei portretului vorbit:realizarea portretului vorbit la faa locului;identificarea fptuitorilor prin descrierea semnalmentelor acestora de ctre martorii oculari sau de ctre alte persoane;urmrirea i identificarea infractorilor ce se sustrag urmririi penale;identificarea persoanelor i cadavrelor cu identitate necunoscut.Mijloace tehnice de realizare a portretului robot:ntocmirea schiei de portret;fotorobotul;identificarea pe baz de desen - compoziie;portretul robot computerizatntocmirea schiei de portret presupune caliti plastice din partea criminalistului sau apelarea la un grafician, pictor etc.Fotorobotul presupune alctuirea unui portret, pe baza descrierilor, din fragmente fotografice. La ora actual fotorobotul i identificarea pe baz de desen compoziie sunt simplificate pe msur ce se dezvolt i se perfecioneaz bazele de date ale sistemelor automate i aplicaiile aferente acestora.2 2) GheorghePopa si Ionel Necula, Metode si tehnici criminalistice de identificare a persoanei, Master European Criminalistica, Ed. ERA, Bucuresti, 2008

*MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Notiunea si importanta mijloacelor materiale de proba.Savarsirea unei infractiuni poate impune folosirea unor obiecte sau poate avea ca rezultat producerea anumitor obiecte. Find denumite si martori morti, mijloacele materiale de proba pot furniza, uneori, informatii mai exacte decat martorii autentici si nu ridica suspiciunile relei-credinte care poate fi intalnita la persoanele chemate ca martori.Potrivit art. 94 si 95 C.p.p., mijloacele materiale de proba sunt acele obiecte care contin sau poarta o urma a faptei savarsite sau care pot servi la aflarea adevarului, precum si obiectele care reprezinta mijloace de savarsire a infractiunii ori obiectele are sunt produsul acesteia. In literatura de specialitate, mijloacele materiale de proba sunt denumite si probe materiale.

*CLASIFICAREA MIJOACELOR MATERIALE DE PROBAa) obiecte care contin sau poarta o urma a faptei (inscrisul contrafacut, obiectul pe care au ramas urmele instrumentului de spargere);b) obiecte care pot servi la aflarea adevarului (un act de identitate pierdut la fata locului);c) obiecte folosite sau destinate sa serveasca la comiterea unei infractiuni (o arma sau un cutit);d) obiecte produs al infractiunii (monedele fase, alimentele sau bauturle falsificate etc.)Ultimele doua grupe de mijloace materiale de proba sunt denumite corpuri delicte

*PROCEDEE DE DESCOPERIRE SI DE RIDICARE A INSCRISURILOR SI A MIJLOACELOR DE PROBA.Art. 96 Cpp prevede ca organul de urmarire penala are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal.Art. 97 alin 1.cpp prevede ca orice unitate din cele prev. de art. 145 sau orice persoana fizica sau juridica, in posesia careia sunt obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloc de proba este obligata sa le predea organelor de urmarire penala sau instantei de judecata la cererea acestora.Inscrisurile pot fi ridicate in original sau in copie.Cand au caracter secret sau confidential predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea caracterului.Masura ridicarii de obiecte sau inscrisuri se dispune de catre organul de urmarire penala prin rezolutie motivata.

*Daca obiectul sau inscrisul nu este predat de buna voie se dispune ridicarea silita art.99 Cpp.Cu privire la inscriusurile si obiectele aflate la unitatile postale sau de transport, daca interesul urmaririi penale o cere, se poate dispune de catre instanta de judecata, la propunerea organului de cercetare penala, respectiv a procurorului, in cursul urmaririi penale sau din oficiu, in cursul judecatii ca orice unitate postala sau de transport sa predea obiectele sau inscrisurile trimise de inculpat sau adresate acestuia, fie direct sau indirect art.98 alin. 1Retinerea si predarea inscrisurilor, sau a oricaror alte corespondente la care se refera art.98 alin1 Cpp pot fi dispuse, in cazuri urgente si temeinic justificate, si de procuror, care are onbligatia sa informeze de indata despre aceasta instanta de judecata.

Corespondenta sau obiectele care nu au legatura cu cauza se restituie destinatarului.

*PERCHEZITIANotiunea si felurile perchezitieiArt. 27alin. 1 din Constitutie domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori resedinta unei persoane fara invoirea acesteia , cu exceptia situatiilor prevazute in alin 2 din acelasi articol.Acestea sunt:- pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;- pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;- pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice;- pentru prevenirea raspandirii unei epidemii.,,Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant

*Potrivit art. 100 Cpp modificat prin L281/2003 si OUG 109/2003, cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau inscris dintre cele aratate in art. 98 Cpp., tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor, se dispune efectuarea unei perchezitii.Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata, in cursul urmaririi penale, sau in cursul judecatii.In cursul urmaririi penale perchezitia domiciliara se dispune in camera de consiliu, fara citarea partilor. Participarea procurorului este obligatorie. Perchezitia corporala poate fi dispusa dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator.

*Organul judiciar care efectueaza perchezitia se legitimeaza in prealabil, prezinta autorizatia de fefectuare a perchezitiei.Perchezitia domiciliarase efctueaza in prezenta persoanei de la care se ridica obiecte sau inscrisuri iar in lipsa acesteia, in prezenta unui reprezenatnt al acesteia, a unui membru al familiei sau a unui vecin cu capacitate de exercitiu. Toate aceste activitati se efectueaza in prezenta unor martori asistenti.Obiectele sau inscrisurile a caror circulatie este interzisa, se ridica in totdeauna. Se vor lua masuri ca faptele si imprejurarile din viata personala acelui la care se efectueaza perchezitia si care nu au legatura cu cauza sa nu devina publice.

*PROCEDURA DE EFECTUARE A PERCHEZITIEI

Potrivit art.101cpp modificat prin L281/2003, perchezitia dispusa in timpul u.p. Se efectueaza de catre procuror sau de catre organul de cercetare penala, insotit dupa caz, de lucratori operativi.La solicitarea organului de crcetare penala sau din oficiu, procurorul solicita instantei competente, emiterea unei autorizatii de perchezitie domiciliara, instanta dispunand prin incheiere motivata.Perchezitia se efectueaza intre orele 06- 20 pentru ridicarea de obiecte si inscrisuri iar in celelalte ore numai in cazul infractiunii flagarante. Perchezitia inceputa intre orele 06- 20 se poate continua si in timpul noptii.

*Perchezitia corporala, potrivit art.106 cpp, se efectueaza de organul judiciar sau de persoana desemnata de catre acesta. Perchezitia corporala se face numai de ctre o presoana de acelasi sex cu cea perchezitionata.Pe nava, aeronave si pe frontiera se pot efectua perchezitii corporale si asupra lucrurilor pe care infractorul le are asupra sa fara autorizatie deoarece aceste activitati se desfasoara in afara procesului penal. Totusi procesul-verbal in care se consemneaza aceasta activitate constituie mijloc de proba.Obiectele si inscrisurile care se ridica se arata persoanei de la care se ridica si martorilor, pentru a fi recunoscute, dupa care se eticheteaza, ambaleaza si sigileaza. Obiectele ce nu pot fi ridicate se sechestreaza si se lasa in custodie fie la cel de la care se afla fie la un custode.Probele pentru analiza se iau cel putin in doua exemplare si se lasa unul celui de la care se ridica.

*Potrivit art.108 Cpp, modul de efectuare a perchezitiei precum si ridicarea de obiecte si inscrisuri se consemneaza intr-un proces-verbal.Un exemplar al procesului-verbal se lasa persoanei la care s-a facut perchezitia iar in lipsa acesteia persoanei care a avut calitatea de reprezentant.Toate activitatile desfasurate cu ocazia perchezitiei se filmeaza si se fotografiaza, dupa regulile criminalistice.

*Cand prechezitia sau ridicarea de obiescte sau inscrisuri se efectueaza la una din unitatile publice prevazute de art. 145 Cpp sau la alte persoane juridice, trebuie respectate urmatorele reguli:- organul judiciar se legitimeaza si, dupa caz, infatiseaza reprezentantului unitatii publice sau altei persoane juridice, autorizatia data;- perchezitia, precum si ridicarea de obiecte si inscrisuri, se efectueaza in prezenta reprezentantului unitatii;- atunci cand este obligatorie prezenta martorilor asistenti, acestia pot face parte din personalul unitatii;- copie de pe procesul-verbal se lasa reprezentantului unitatii.

*RECONSTITUIREANOTIUNEActivitate procedurala si de tactica criminalistica ce consta in reproducerea artificiala a imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea sau orice fapt ce prezinta importanta intr-o cauza, pentru a se stabili daca fapta a avut ori putea sa aiba loc in conditiile date.

*SCOPUL RECONSTITUIRIIVerificarea si ilustrarea probelor administrate in cauza.Verificarea versiunilor elaborate pe parcursul cercetarii.Obtinerea de noi probe.

*IMPORTANTA RECONSTITUIRIIImportanta reconstituirii rezida din rolul pe care-l are in conturarea elementelor constitutive ale infractiunii, in aflarea adevarului, datorita faptului ca, urmare a reconstituirii, elementele de proba indoielnice sau simple indicii pot, dupa caz, sa fie retinute ca probe serioase sau inlaturate ca lipsite de valoare.

*FELURILE RECONSTITUIRIIa) Reconstituirea efectuata pentru stabilirea posibilitatii de observare, percepere, memorare sau reproducere a unui fapt sau fenomen.b) Reconstituirea efectuata in vederea verificarii posibilitatilor de savarsire a infractiunii intr-un anumit mod, sau a verificarii daca urma in unor activitati determinate se produc anumite rezultate.c) Reconstituirea efectuata pentru verificarea faptului daca invinuitul poseda deprinderile profesionale necesare pentru savarsirea unei fapte oarecare.

*PREGATIREA IN VEDEREA EFECTUARII RECONSTITUIRIIActivitati anterioare deplasarii la locul reconstituirii:- stabilirea scopului reconstituirii;- determinarea activitatilor ce se vor desfasura si ordinea desfasurarii lor;- stabilirea participantilor la reconstituire;- pregatirea mijlocelor materiale de proba sau a obiectelor ce vor fi folosite;- stabilirea mijloacelor tehnice ce vor fi folosite si verificarea starii tehice a acestora;- reamenajarea locului unde se va efectua reconstituirea

*Activitati ce se desfasoara la locul reconstituirii inainte de inceperea acesteia :- invitarea martorilor asistenti si a reprezentantului unitatii la locul reconstituirii;- organizarea pazei locului reconstituirii;- verificarea locului in care se va desfasura reconstituirea eventual reamenajarea acestuia;- instalarea participantilor la reconstituire si reinstruirea acestora cu privire la atributiile ce le revin;- stabilirea semnalelor si a modalitatilor de legatura intre participanti;- asigurarea materiala.

*ELEMENTE DE TACTICA CRIMINALISTICA PRIVIND PROCEDURA DE EFECTUARE A CONSTATARII TEHNICO-STIINTIFICE SI A EXPERTIZEI CRIMINALISTICE

Solutionarea in mod legal si temeinic a unui proces presupune in primul rand clarificarea tuturor imprejurarilor de fapt privind cauza penala sau civila. O mare parte din expertizele sau constatarile tehnico-stiintifice solicitate in procesele penale apartin domeniului criminalisticii si medicinei legale.

*CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA; ASPECTE PROCESUAL PENALE.Constatarea tehnico-stiintifica se inscrie printre mijloacele de proba specifice legislatiei procesual penale. Potrivit dispozitiilor Cod proc. pen. constatarea tehnico-stiintifica are un caracter de urgenta, valorificarea stiintifica a urmelor fiind impusa de existenta pericolului disparitiei unor mijloacelor materiale de proba sau de schimbarea unor situatii de fapt.

*Constatarea tehnico-stiintifica este efectuata de catre specialisti tehnicieni criminalisti care functioneaza in cadrul ori pe langa institutia de care apartine organul de cercetare sau de urmarire penala, fara ca acestia sa-si insuseasca atributii de organ de urmarire penala. In conformitate cu dispozitiile codului de procedura penala constatarea tehnico-stiintifica se dispune numai in cursul urmaririi penale, exceptand cazul refacerii sau completarii acesteia , cand poate fi dispusa si de instanta de judecata.

*EXPERTIZA CRIMINALISTICA. ASPECTE PROCESUAL- PENALEExpertiza criminalistica face parte din categoria expertizelor judiciare, reprezinta un mijloc de proba prin care pe baza unei cercetari fundamentate pe date si metode stiintifice, se ajunge de catre expert la concluzii motivate stiintific privitor la fapte a caror lamurire solicita cunostiinte specializate.Expertiza criminalistica reprezinta o cercetare stiintifica a probelor materiale in vederea identificarii persoanelor, obiectelor, substantelor si fenomenelor aflate in legatura cauzala cu fapta, stabilirii proprietatilor acestora si modificarilor de forma, continut sau structura.

*Efectuarea expertizei, in conformitate cu dispozitile art. 116 C pr. pen. este dispusa de organul de urmarire penala sau o instanta de judecata, in situatia in care pentru lamurirea unor imprejurari sau fapte ale cauzei pentru stabilirea adevarului sunt necesare cunostiintele unui expert. In ipoteza savarsirii unei infractiuni de omor deosebit de grav ori a existentei unor dubii asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului, expertiza psihiatrica in baza lui 117 c.proc.pen. este obligatorie.

*Spre deosebire de constatarea tehnico-stiintifica, la efectuarea expertizei poate participa alaturi de expertul numit de organele judiciare si un expert recomandat de parti.Expertiza se poate efectua numai dupa punerea in miscare a actiunii penale.Mijloacele si metodele de efectuare sunt aceleasi atat pentru constatarea tehnico-stiintifica cat si pentru expertiza, asemanatoare fiind si regulile de efectuare, modalitatile de dispunere si interpretare a rezultatelor lor.

*Constatarile tehnico-stiintifice ( sublinierea calitatii stiintifice a examinarii) efectuate de catre experti ai organelor de cercetare penala nu sunt incluse in categoria expertizelor criminalistice asa cum sunt ele definite de legea procesuala.Conturarea domeniului de cercetare al fiecarei categorii de expertize judiciare se face in functie de obiectul cercetarii si de metodele proprii de investigare. Avem astfel o expertiza simpla, dar sunt situatii extrem de frecvente cand nu se mai poate vorbi de o simpla expertiza criminalistica, medico-legala tehnica sau artistica, deoarece imprejurarile cauzei reclama o cercetare multidisciplinara cu participarea expertilor din mai multe domenii.Astfel de situatii se intalnesc in cazul savarsirii infractiunilor impotriva persoanei, al accidentelor auto sau de munca, al expertizelor operelor de arta, etc.

*Sistemul unitatilor si laboratoarelor de expertiza criminalisticaLaboratoarele in sistemul Ministerului JustitieiLaboratoarele de expertiza criminalistica au fost infiintate in anul 1969. Din acest sistem fac parte Laboratorul Central si Laboratoarele interjudetene de expertize criminalistice cu sediul in Bucuresti si Cluj Napoca.Laboratoarele interjudetene efectueaza prima expertiza la cererea organelor de urmarire penala, a instantelor de judecata, in domeniul dactilosopiei, balisticii judiciare, al cercetarii inscrisurilor si ingeneral cercetarea stiintifica a tuturor categoriilor si mijloacelor materiale de proba, exceptie facand cele care intra in competenta serviciilor de medicina legala.Laboratorul central efectueaza orice expertiza criminalistica precum si prima expertiza in cazul accidentelor de circulatie, incendii si explozii

La nivelul MINISTERULUI DE INTERNE isi desfasoara activitatea Institutul de Criminalistica cat si laboratoarele de criminalistica din unitatile teritoriale ale politiei.

*REGULI TACTICE LA DISPUNEREA EFECTUARII CONSTATARILOR TEHNICO-STIINTIFICE SI A EXPERTIZELOR CRIMINALISTICEIn efectuarea constarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice trebuie sa fie respectate cerintele legale cat si reguli privind oportunitatea si stabilirea obiectului supus expertizei, formularea clara a intrebarilor adresate expertului, asigurarea calitatii materialelor trimise expertului, toate aceste elemente fiind de natura sa influenteze direct rezultatele expertizelor.

*OPORTUNITATEA EXPERTIZEI reprezinta o prima cerinta ce trebuie respectata de organele judiciare. Avandu-se in vedere probele, datele sau materialele existente in cauza se va stabili oportunitatea unei expertize, utilitatea acesteia. Oportunitatea expertizei se raporteaza si la momentul in care s-a dispus efectuarea acesteia, deoarece consecinte negative pot fi atat in cazul intarzierii efectuarii ei (in aceasta situatie materialele trimise expertului pot suferi modificari, degradari) cat si in cazul efectuarii ei premature (situatie in care datele sunt insuficiente pentru realizarea cercetarii).

*STABILIREA CORECTA A OBIECTULUI EXPERTIZEI are consecinte directe asupra modalitatii de valorificare judiciara a acestui mijloc de proba. Obiectul expertizei judiciare consta in lamurirea unor fapte sau imprejurari ce necesita cunostiinte speciale din diverse domenii vezi art. 116 cod. Proc. Pen., in care se arata ca instanta de judecata poate apela la parerea unor specialisti pentru lamurirea unor imprejurari de fapt. Obiectul expertizei judiciare se limiteaza numai la ceea ce inseamna fapte sau imprejurari si nu la probleme de drept, si anume stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane, stabilirea naturii juridice a unei fapte, etc ( omor sau sinucidere, delapidare sau abuz in serviciu).FORMULAREA CLARA A INTREBARILOR ADRESATE EXPERTULUI intrebarile adresate circumstantiaza in mod direct obiectul expertizei si trebuie sa fie formulate cu claritate, concis si precis, evitandu-se exprimari echivoce, neclare, confuze si gresite.

*ASIGURAREA CALITATII MATERIALELOR TRIMISE SPRE EXPERTIZA constituie premisa de baza a obtinerii rezultatelor cele mai corecte si fundamentate stiintific. Expertul va trebui sa aiba la dispozitie urmele, obiectele ce constituie mijloacele materiale de proba cat si modele de comparatie sau obiecte presupuse a fi creat urmele descoperite la locul savarsirii infractiunii. In legatura cu mijloacele materiale de proba si cu modelele tip ori obiectele suspecte trimise expertului trebuie sa se cunoasca cu certitudine de unde provin iar aceste materiale trebuie sa contina sau sa reflecte suficiente elemente caracteristice pe baza carora sa se faca identificarea.Expertului i se vor trimite mijloacele materiale de proba insotite de modelele de comparatie sau de obiectele presupuse a fi format urmele la fata locului, mentionandu-se carei categorii ii apartine fiecare obiect. La expedierea materialelor trebuie sa se tina cont de factorii care le pot deteriora sau care pot determina distrugerea elementelor caracteristice de identificare.

*TACTICA EFECTUARII EXPETIZELOR CRIMINALISTICECerinta esentiala in efectuarea expertizelor criminalistice cat si a oricarei alte expetize judiciare sau a constarilor tehnico-stiintifice o reprezinta corectitudinea si probitatea profesionala o cerinta de ordin deontologic.De asemenea, expertiza trebuie sa fie operativa si sa se limiteze la obiectul indicat prin actul de dispunere a expertizei.

*Avem trei etape sau momente principale si anume:cunoasterea obiectului expertizei: unde expertul studiaza actul de dispunere a lucrarii cat si materialele de cercetat in vederea stabilirii relatiei de cauzalitate dintre indicatiile si datele continute in ordonanta sau incheiere si obiectele primite; expetul va stabili daca materialele corespund din punct de vedere calitativ si cantitativ.examinarea separata a fiecarei categorii de materiale: obiectele trebuie sa fie fixate prin fotografiere. Examinarea are in vedere atat urmele sau obiectele in litigiu cat si modelele de comparatie in vederea identificarii caracteristicilor pe baza carora se poate stabili identitatea sau neidentitatea persoanei sau obiectului inclus in sfera cercetarii.

*examinarea comparativa: a caracteristicilor continute in urma ridicata de la locul faptei cu carcteristicile modelelor de comparatie create experimental cu obiectele incluse in sfera cercetarii. Procedeele folosite in examinarea comparativa sunt confruntarea, juxtapunerea si suprapunerea. Confruntarea se realizeaza prin modalitati diverse, avem confruntarea unor imagini, a unor diagrame, confruntarea urmelor cu impresiunile aflate in cartotecile criminalistice, confruntarea cu obiectele aflate in colectiile laboratoarelor pentru stabilirea apartenentei de grup, etc. Juxtapunerea sau continuitatea liniara este intalnita in cazul situatiilor specifice armelor de foc sau instrumentelor de spargere. Suprapunerea a 2 imagini dintre care una este transparenta, reprezentand urma, persoana sau obiectul in litigiu si modelul de comparatie, este o alta metoda folosita in examinarea comparativa.

*REDACTAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZAIn conformitate cu dispozitiile art. 123 Cod proc. pen. raportul de expertiza cuprinde rezultatele investigatiilor stiintifice si are trei parti:Partea introductiva unde se mentioneaza organul judiciar ce a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus efectuarea, numele expertului, data si locul unde a fost efectuata lucrarea, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia si intrebarile la care urma sa raspunda expertul, materialul pe baza caruia a fost efectuata expertiza si daca partile care au participat au dat explicatii in cursul expertizei;Partea descriptiva mijloacele si metodele tehnico-stiintifice folosite in efectuarea expertizei, eventualele obiectii sau explicatii ale partilor, analiza lor avand in vedere cele constatate de expert;Partea finala concluziile expertului.

*Raportul de expertiza se redacteaza in termeni clari si precisi, se vor evita formularile echivoce sau tehniciste. Din modul de redactare a raportului trebuie sa rezulte in esenta urmatoarele: respectarea de catre expert a prevederilor legale limitandu-se la obiectivele indicate in actul de dispunere a expertizei, examinarea intregului material trimis spre expertizare, folosirea celor mai moderne si adecvate metode si mijloace tehnico-stiintifice de examinare, fundamentarea stiintifica a rezultatelor cercetarii.In functie de rezultatele la care a ajuns examinarea, concluziile pot fi CERTE, PROBABILE sau de IMPOSIBILITATE.

*Concluziile certe sau categorice subliniaza convingerea categorica a expertului privind solutionarea problemei si rezultatele stiintifice ferme la care s-a ajuns prin expertiza. Concluziile pot fi negative sau pozitive, clarificand existenta unui fapt, a identitatii unei persoane sau obiect, sau stabilind excluderea persoanei sau obiectului din cercul de suspecti.Concluziile de probabilitate sunt consecinta existentei unei anumite indoieli, incertitudini care este determinata de insuficienta calitativa sau cantitativa a elementelor caracteristice ale materialului cercetat.

*Concluziile de imposibilitate a rezolvarii problemei care nu trebuie a fi confundate cu o concluzie cert negativa