suport curs fiscal it ate acces ceccar 2010

8/2/2019 Suport Curs Fiscal It Ate Acces CECCAR 2010

1/29

Suport de curs la disciplina fiscalitate

1. Impozit pe profit

Principiile fiscale si contabile privind gestionarea profitului si a impozituluipe profit modelul de baza

Sisteme de impozitareImpozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Suntobligate la plata impozitului pe profit toate entitatile economice care desfasoaraactivitati economice si nu sunt clasificate in alte categoriide impozitare a activitatii,cum sunt microintreprinderile sau organizatiile nonprofit. Impozitarea activitatii prinintermediul impozitului pe profit se realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume:

a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe profit se aplica asupra profituluiimpozabil determinat conform Codului Fiscal;

b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului peprofit, din acest calcul alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie

incadrandu-se anumite entitati economice, cum ar fi cazionourilor, barurile denoapte, pariuri sportive, etc;c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit.

Principii de bazaDeterminarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectariicheltuielilor la venituri. Acest principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta incontabilitate si situatiile financiare numai daca prin consumul de resurse aleintreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de resurse.Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-auavansat resurse (cheltuieli), valoarea acestora nu este recunoscuta in calcululprofitului impozabil(baza de impozitare pentru impozitul pe profit).

Pentru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit se mai tine seama deprincipiul evitarii dublei impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitateeconomica trebuie impozitat o singura data. Daca o intreprindere realizeaza venituricare au fost impozitate la sursa, contabilizarea lor de catre intreprindere se va realizain categoria celor neimpozabile in procesul de calcul al impozitului pe profit.

Elementele componente al bazei de impozitareBaza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din douan elemente de baza:

cheltuielile si veniturile. Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatulcontabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Pentruobtinerea bazei de impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la randul lorin mai multe subcategorii. Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partialdeductibile si nedeductibile. Veniturile sunt clasificate la randul lor astfel: venituriimpozabile si venituri neimpozabile.

Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, darsi acele cheltuieli realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute veniturila un nivel superior cheltuielilor ocazionate de catre activitatea curenta aintreprinderii. Cheltuielile partial deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal,

limita care daca este depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibilafiscal. Cheltuielile nedeductibile trebuie clasificate astfel:

a. cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;


2/29

b. cheltuielile care depasesc limitele maxime ale cheltuielilor partial deductibile;c. cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute

in urma avansarii acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora.

Veniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitateadesfasurata de catre intreprindere. Valoarea acestora trebuie analizata din punct devedere al modului de provenienta si al impozitarii la sursa. Daca intreprinderearealizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, ele vor fi considerate neimpozabile

la calculul bazei de impozitare a impozitului pe profit.

Din aceste prevederi, definirea bazei de impozitare a impozitului pe profit se prezintaastfel: venituri totale minus cheltuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scadveniturile neimpozabile la care se adauga cheltuielile nedeductibile.Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculezebaza de impozitare si impozitul pe profit prin urmatoarele modalitati:

a. varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe profitasupra bazei impozabile;

b. aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatilespecifice activitatilor de baza ale acestor intreprinderi.

Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe profit se va contabilizasi plati valoarea cea mai mare.

Studiu de cazS.C. X S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar N cheltuieli totale de2.500.000 lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii incadrul exercitiului financiar curebt este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor aufost realizate urmatoarele cheltuieli particulare:

- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA;

- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comercialeinchiate 8.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarilecorporale 4.000 lei;- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordateclientilor 3.500 lei;- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%)500 lei;- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a

unei calamitati naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.

Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.Nintreprinderea a constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.

In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:- venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;- venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii

judecatoresti definitive si irevocabile 2.000 lei;- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.

Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de270.000 lei, din care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.


3/29

Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:

a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare

121 ./.6 - cheltuieli

2.500.0002.500.000

b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

./.7 - venituri

121 4.500.0004.500.000

c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului:Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totaleRezultatul contabil = 4.500.000 2.500.000 = 2.000.000 lei.

d. calculul si contabilizarea rezervei legale:Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5%Rezerva legala = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei

Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are dejaconstituita din exercitiile financiare anterioare valoarea de 160.000 lei. Valoareamaxima deductibila a rezervei legale este de 20% din capitalul social subscris sivarsat, adica 200.000 lei. Diferenta deductibila pe care o poate constituiintreprinderea este de 40.000 lei.

Cont debitor Cont creditor Valoare121 1061 40.000

e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile veniturineimpozbile

Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:- Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;- TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 2.660 lei;- Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;- Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;- Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor

corporale: 4.000 lei;- Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei;- Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;Total cheltuieli nedeductibile: 236.760 lei

Observatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prinaplicarea cotei de 2% asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabilplus cheltuielile de protocol realizate in cursul exercitiului si eventualele cheltuielicu impozitul pe profit contabilizate in cursul exercitiului financiar curent pana lamomentul determinarii indicatorilor anteriori.

Procedura este urmatoarea:- determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 +

55.000) * 2% = 41.000 lei;


4/29

- determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 41.000 = 14.000lei;

- TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 19% = 2.660 lei.

Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profitsunt:

- veniturile din participatii: 50.000 lei;- veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei;

- pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;- rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare:164.000 lei

Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 236.760 164.000Rezultatul fiscal = 2.072.760 lei

f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%Impozit pe profit = 2.072.760 * 16% = 331.642 lei.

Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, darfacilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestorcheltuieli se scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim20% din valoarea impozitului pe profit sau 3 din cifra de afaceri.

Calcule financiare : valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.642 * 20% = 66.328 lei; valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3 = 4.000.000 * 3 = 12.000 lei.

Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarecesponsorizarile realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acestiindicatori. Daca valoarea sponsorizarilor ar fi fost de 25.000 lei, reducerea impozituluiera de 12.000 lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare.

Contabilizarea impozitului pe profit este:Cont debitor Cont creditor Valoare

691 441 321.642Concomitent


g. determinarea profitului net:Rezultat net = Rezultat contabil Impozit pe profit Rezerva legalaRezultat net = 2.000.000 321.642 40.000 = 1.638.358 lei

Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata insituatiile financiare ale acestui exercitiu financiare astfel:

Cont debitor Cont creditor Valoare129 117 1.638.358

In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:


5/29

a. inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielileexercitiului financiar respectiv:

Cont debitor Cont creditor Valoare121 129 1.638.358

b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are definantat o pierdere din exercitiile anterioare in valoare de 270.000 lei. In acestsens din valoarea profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare, iar

ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc.Valoarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.638.358 270.000 =1.368.358 lei.

Cont debitor Cont creditor Valoare117 ./.

4571068

1.368.3581.000.000

368.358

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 117 este soldat (sold zero) prinacest aspect finantandu-se si pierderea din exercitiile anterioare.

Pentru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.

1. Alternative de calcul al impozitului peprofit

Impozitul pe profit reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este taxa pentru rezultateleobtinute in cadrul unui exercitiu financiar. Activitatea economica este realizata de catre agentiieconomici, dar si de alte categorii speciale. In cadrul acestora mentionam organizatiile nonprofit siagentii economici care au ca obiect de activitate barurile de noapte, cazinourile si pariurile sportive.

Organizatiile nonprofit desfasoara doua tipuri de activitati:a. activitati neimpozabile care sunt desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate;b. activitati impozabile conditionat care sunt de natura economica in limita a 15.000 euro venituri

din activitatile economice, dar nu mai mult de 10% din valoarea veniturilor neimpozabileinregistrate in cursul unui exercitiu financiar

Organiza iile nonprofit datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, impozit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Organiza iile nonprofit, organiza iile sindicale i organiza iile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urm toarele tipuri de venituri:

a) cotiza iile i taxele de nscriere ale membrilor;b) contribu iile b neti sau n natur ale membrilor i simpatizan ilor; c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legisla iei n vigoare;d) veniturile ob inute din vize, taxe i penalit i sportive sau din participarea la competi ii i

demonstra ii sportive;e) dona iile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;f) dividendele i dobnzile ob inute din plasarea disponibilit ilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole;h) resursele ob inute din fonduri publice sau din finan ri nerambursabile; i) veniturile realizate din ac iuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de

participare, serb ri, tombole, conferin e, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;j) veniturile excep ionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organiza iilor

nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic ;k) veniturile ob inute din reclam i publicitate, realizate de organiza iile nonprofit de utilitate

public , potrivit legilor de organizare i func ionare, din domeniul culturii, cercet rii tiin ifice, nv mntului, sportului, s n t ii, precum i de camerele de comer i industrie, organiza iile sindicale i organiza iile patronale.


6/29

Cnd un contribuabil se nfiin eaz sau nceteaz s mai existe n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Agentii economici care desf oar activit i de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i la care impozitul pe profit datorat pentru activit ile prev zute n acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obliga i la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

Studiul de caz nr.1

O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari:a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei;b. venituri din activitati economice: 40.000 lei;c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentruactivitatile economice 25.000 lei.

La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul valutar este de3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:

- plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul maxim admis de lege, si anume elesunt pana la echivalentul de 15.000 euro si mai putin de 10% din valoarea veniturilorneimpozabile;

- in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit nu vaplati impozit pe profit.

Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica, acesta trebuie sa fie utilizattot pentru finantarea cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii obiectului principalde activitate.

Studiul de caz nr.2O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari:a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei;b. venituri din activitati economice: 50.000 lei;c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentru

activitatile economice 25.000 lei.Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:

- veniturile din activitatile impozabile sunt de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;- veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 15.000 euro, ceea pentru diferenta de

2.000 lei se va calcula impozit pe profit.

Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin pondereadepasirii in total venituri. Ponderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 15.000 euro estede 2.000 lei / 50.000 lei * 100 = 4%. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de 15.000 euroeste de 25.000 lei * 4% = 1.000 lei.

Profitul impozabile este de 2.000 lei 1.000 lei = 1.000 lei.Impozitul pe profit = 1.000 lei * 16% = 160 lei.

Pentru determinarea profitului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea activitatiieconomice ale agentilor care desfasoara numai activitate economica, adica se tine seama de:

a. cheltuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile;b. venituri impozabile neimpozabile;c. reduceri ale impozitului pe profit;d. luarea in consideratie a pierderii fiscale sau contabile din exercitiile anterioare.

Studiul de caz nr.3O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari:

a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei;b. venituri din activitati economice: 90.000 lei;c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentruactivitatile economice 25.000 lei.


7/29

Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:

- depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelulminimului de 10% din valoarea venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea echivalenta de15.000 euro;

- diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori decomparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent al celor15.000 euro;

- diferenta de impozitare este de 90.000 lei 48.000 lei = 42.000 lei;- ponderea acestor venituri in total venituri este de 42.000/90.000 * 100 = 47%;

Valoarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de 25.000 * 47% = 11.750 lei.

Profitul impozabil este de 42.000 11.250 = 30.250 lei.Impozitul pe profit = 30.250 * 16% = 4.840 lei.

Studiul de caz nr.4O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari:a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 22.000 lei;b. venituri din activitati economice: 50.000 lei;c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentruactivitatile economice 25.000 lei.

Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:

- valoarea maxima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia nonprofiteste de 2.200 lei, adica 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;

- depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea maimare a indicatorilor de comparabilitate, adica 50.000 2.200 = 47.800 lei.

Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 47.800 / 50.000 =95,6%.

Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 25.000 * 95,6% = 23.900 lei.

Profitul impozabil = 47.800 23.900 = 23.900 lei.Impozitul pe profit = 23.900 * 16% = 3.824 lei.

Observatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre valoareaefectiva a veniturilor realizate si valoarea cheltuielilor rezultata din aplicarea ponderii veniturilorimpozabile in total venituri din activitatea economica realizate.

Agentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de activitatesimilar sunt impozitate prin comparabilitatea valorii impozitului pe profit si luarea in considerare avalorii cea mai mare astfel:

- prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil determinat conform relatiei generaleprevazuta de Codul Fiscal;- prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati.

Studiul de caz nr.1Un agent economic care are ca obiect de activitate cazino inregistreaza in cursul exercitului financiarurmatorii indicatori economico-financiari:

- venituri totale 80.000 lei, din care 75.000 din activitati specifice de cazino;- cheltuieli totale 45.000 lei, considerate deductibile.

Profitul impozabil este de 80.000 45.000 = 35.000 lei.Impozitul pe profit este de 35.000 lei * 16% = 5.600 lei.Valoarea ponderii de 5% din veniturile specifice actiivtatii de cazino 75.000 * 5% = 3.750 lei.Valoarea impozitului care trebuie platit de catre agentul economic este de 5.600 lei.

Studiul de caz nr.2Un agent economic care are ca obiect de activitate cazino inregistreaza in cursul exercitului financiarurmatorii indicatori economico-financiari:

- venituri totale 90.000 lei, din care 80.000 din activitati specifice de cazino;


8/29

- cheltuieli totale 55.000 lei.In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

- cheltuieli de sponsorizare: 500 lei;- cheltuieli de protocol: 1.200 lei;- cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 800 lei;- cheltuieli privind ajustari de depreciere a activelor imobilizate: 400 lei;- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie: 700 lei.

In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

- venituri din participatii: 1.400 lei;- venituri din relarea unei ajustari pentru deprecierea stocurilor: 200 lei;- venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii(deductibil): 500 lei.

Capitalul social este de 10.000 lei. Rezerva legala constituita este de 800 lei.

Fluxul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este:a. profitul brut este de 90.000 55.000 = 45.000 lei;b. rezerva legala este de 45.000 * 5% = 2.250 lei ;c. profit impozabil :- profit brut: 45.000 lei ;- (+) cheltuieli de sponsorizare: 500 lei ;- (+) cheltuieli de protocol nedeductibile : 276 lei ;- (+) TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 52 lei- (+) cheltuieli cu amenzile: 800 lei ;- (+) cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : 400 lei ;- (-) venituri din participatii : 1.400 lei ;- (-) rezerva legala deductibila : 1.200 lei ;- (-) venuturi din ajustari privind stocurile : 200 lei;- (-) pierderea fiscala din exercitiile anterioare: 25.000 lei.Profit impozabil: 19.228 leiImpozit pe profit: 19.228 *16% = 3.076 leiReducerea impozitului pe profit = 210 leiImpozit pe profit: 3076 210 = 2.866 lei

Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 80.000 * 5% = 4.000 leiCheltuieli de protocol deductibile : (45.000 + 1.200)*2% = 924 lei ;Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.200 924 lei = 276 lei;TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 276*19% = 52 lei.

Cifra de afaceri este de 70.000 lei.

Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 3%0 dincifra de afaceri si 20% din valoarea impzitului pe profit:

- limita din cifra de afaceri: 70.000 * 3%0 = 210 lei;- limita din valoarea impozitului pe profit: 3.076 * 20% = 615 lei.

Valoarea impozitului pe profit care trebuie platit este de 4.000 lei.

2. Cadrul general fiscal si contabil privindaccizele din Romania

A. Cadrul generalAccizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat

pentru produse provenite atat din import, cat si din productia interna. Enumerareaprezentata de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele categorii: bere, vinuri, bauturi


9/29

fermentate(altele decat bere si vin), produsele intermediare, alcool etilic, tutunprelucrat, produse energetice si energie electrica.Accizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si labunurile care sunt realizate din resurse naturale care au un caracter limitat.Exigibilitatea accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in momentul eliberariiacestor produse catre consum, in momentul in care se constata pierderi si inmomentul in care se constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din diversemotive. Codul Fiscal enumera situatiile in care un agent economic trebuie sa

considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri gestionare,import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati.

B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilicIn categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii deproduse: bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produseintermediare si alcool etilic. Nivelul acestor accize este stabilit de catre cadrul fiscalnational in functie de caracteristicile fiecarei categorii de bauturi: unuitatea de masuraa produsului(grade plato, produs natural, alcool pur, etc).

B1. Accizele pentru bere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratiealcoolica mai mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti carerealizeaza o productie care nu depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus.Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici careindeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii:

a. sunt operatori economici producatori;b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic

producator de bere;

d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat caproducator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, panala data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privindcapacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere.

Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:A = C * K * R * QIn care:A = acciza;K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;

R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;C = numarul de grade plato;Q = cantitatea in hectolitri.Studiu de caz nr.1SC X SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. Osticla de bere este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7lei/euro. Acciza stabilita conform legii este de 0,748 euro/hl grad plato.

Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie estede:A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.

Studiul de caz nr.2


10/29

SC X SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum.O sticla de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreazain categoria producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de200.000 hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accizede 0,43 euro/hl grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel:

A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.

B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produseintermediareProdusele din vin sunt accizate in doua variante:

a. vinuri linistite cuprind acele produse care nu depasesc o concentratiealcolica de 15% in volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime dinfermentare, produsele care au o concentratie alcoolica mai mare de 15% involum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o concentratie alcoolica de 18%in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare;

b. vinuri spumoase cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tipciuperca fixat cu ajutorul legaturilor care tin sub presiune dixidul de carbon insolutie de cel putin 3 bari, au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in

volum, darn u depaseste 15% si alcoolul continut in produs rezulta in intregimeprin fermentare.

Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinatconsumului propriu, cu conditia sa nu fie vandut.

In categoriaproduselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,2%

si maxim 10% in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 10% in volum,dar nu depasesc 15% in volum in conditiile in care alcoolul continut in produs

rezulta in intregime fermentare in limita a 10% concentratie alcoolica;b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tipciuperca fixat cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au oconcentratie alcoolica cuprinsa intre 1,2 % si 13% in volum sau o concentratiealcoolica mai mare de 13%, dar nu depaseste 15% in conditiie in care alcoolulcontinut in produs este obtinut prin fermentare.

Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolicacare este cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare aceleproduse sub forma de bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt

cuprinse si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 8,5% si carenu rezulta in intregime din fermentare.

Relatia de calcul este urmatoarea:

A = K * R * Q

In care:A = acciza;K = acciza unitara;R = cursul de schimb euro/leu;Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.3


11/29

SC X SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . Osticla are o capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro.Nivelul accizei este de 50 euro/hl.

A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.

B3. Accizarea produselor din alcool etilic

In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in functie decodurile aferente nomeclatorului de produse;

b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in functie decodurile aferente nomeclatorului de produse;

c. tuica si rachiuri de fructe;d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.

Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentrufiecare gospodarie individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizateprin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.

Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:

A = C/100 * K * R * Q

In care:A = acciza;K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;R = cursul de schimb euro/leu;Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.4SC XSA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o concentratiealcoolica de 75% in volum. O sticla are capacitatea de 0,5 litri. Cursul de schimb estede 3,7 lei/euro. Nivelul accizei pentru acest tip de produs este de 750 euro/hl.

A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei.

Studiul de caz nr.5

O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 90%. Cursulde schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 475 euro/hl.

A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.

C. Accizarea produselor din tutunIn categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete,tigari si tigari de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigaretesi alte tutunuri de fumat. Acciza aferenta produselor din tutun se determina prin douasisteme:

a. acciza specifica;b. acciza advalorem.

Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:


12/29

A1 = K1*R*Q1A2 = K2*PA*Q2

In care:A1 = acciza specifica;A2 = acciza advalorem;K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;K2 = acciza advalorem calculata in %;

PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.

Studiul de caz nr. 6SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari,iar un pachet contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5lei/pachet. Cursul de schim este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestor tipuri de tigaridin categoria cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.

A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei

A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei.

A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei.

In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plusacciza advalorem, darn u mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor dincategoria de prt cea mai vanduta, reprezentand acciza minima. Atunci cand sumadintre acciza specifica si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se vaplati acciza minima.

Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prt cea mai vanduta

Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei.

Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica mai multde 3.640.000lei, deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de4.960.000 lei.

Studiul de caz nr.7SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete a cate 20

tigarete in pachet. Pretul de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de 5 lei. Cursulde schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta tigarilor din categoria de prtcea mai vanduta este de 4 lei/pachet.

A1 = 40 euro(anexa) * 3,7*(50.000*10*20)/1000=1.480.000 lei

A2 = 40%(anexa) * 5 lei/pachet * (50.000 * 10 pachete) = 1.000.000 lei

A = A1 + A2 = 1.480.000 + 1.000.000 = 2.480.000 lei.

Valoarea accizei minime este de 3.640.000 lei, adica mai mult de 2.480.000 lei,deciintreprinderea va plati valoarea minima a accizei adica 3.640.000 lei.

Studiul de caz nr.8


13/29

SC X SA importa 100.000 tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro.Acciza aferenta acestui tip de tigari este 40 euro (anexa).

A = (100.000 / 1.000) tigari * 40 euro/tigari * 3,7 lei = 14.800 lei.

In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuride fumat, relatia de calcul a accizei este:

A = Q * K * R

In care:A = accizaQ = cantitatea in kilogrameK = acciza unitara prevazuta in anexaR = cursul de schimb euro/lei

Studiul de caz nr.9

SC X SA importa 100.000 kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de3,7 lei/euro.

A = 100.000 kg * 50 euro(anexa) * 3,7 = 18.500.000 lei.

D. Accizarea produselor energeticeIn aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb,motorina, petrolul lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs sielectricitate.

Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarearelatie:

a. pentru produse energeticeA = Q * K * RIn care:A = accizaQ = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouliK = acciza unitara prevazuta in anexaR = cursul de schimb valutar

c. pentru electricitate:A = Q * K * RIn care:A = accizaQ = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWhK = acciza unitara prevazuta in anexaR = cursul de schimb valutar

Studiul de caz nr.10SC X SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar estede 3,7 lei/euro. Acciza unitara prezauta in anexa pentru acest tip de produs accizabileste de 348 euro/1.000 litri.

A = 100.000 / 1.000 * 3,7 * 348 = 128.760 lei.


14/29

E. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelorIn aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comercialecu masa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone inclusive, cu exceptia celorechipate special pentru persoanele cu handicap si celor apartinand misiunilordiplimatice, oficiilor consulare, precum si altor organizatii si persoanelor straine custatut diplomatic care desfasoara activitate in Romania. In aceasta categorie intra siautovehiculele care au masa totala autorizata de peste 3,5 tone, inclusiv cele care

sunt destinate transportului de personae care depasesc 8 locuri pe scaune in afara deconducatorul auto, cu exceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare,industria petrolului si altele.

Relatia de calcul a accizelor este:A = A * B * C * (100 D) / 100

In care:A = capacitatea cilindricaB = taxa pentru norma de poluare

C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea autoturismuluiD = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului

Studiul de caz nr.11SC X SA importa un autoturism in luna aprilie N de 2.000 cmc fabricat in septembrieN-1. Cursul de schimb utilizat este de 3,7 lei/euro.

Acciza aferenta acestui import se determina astfel:

A = 2.000 cmc * 0,5 euro/cmc(anexa)* 0,9(anexa) * (100-3)/100* 3,7= 3.230,10 lei.

F. Accizarea altor produseIn aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii dinblanuri naturale, articolele din cristal, bijuterii, produse de parfumerie si arme, alteledecat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de articole accizabile, modul de calculeste diferit de la un produs la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de caz.

Studiul de caz nr.12SC X SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un prt de 250euro/bucata. Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt in valoare de 1.000 euro.Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Taxa vamala este de 15% si comisionul

vamal este de 0,5%.

Relatia de calcul este urmatoarea:

A = K * (Vmfv + Tv + Cv)Vmfv = (Pv+Ch)*R

Tv = 15% * VmfvCv = 0,5% * Vmfv

In care:A = valoarea accizeiK = acciza procentuala conform anexeiR = cursul de schimb valutarPv = pretul marfii


15/29

Tv = taxa vamalaCh = cheltuieli pe parcurs externVmfv = valoarea marfii in vamaCv = commission vamal

Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*250+1.000)*3,7=96.200 leiTv = 15% * 96.200 = 14.430 leiCv = 0,5% * 96.200 = 481 lei

A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 45%*(96.200+14.430+481)=50.000 lei

Studiul de caz.nr.13Societatea importa 10 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este de 3,7lei/euro. Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:

A = Q * K * R

In care:

A = valoarea accizeiQ = cantitatea de cafea exprimata in toneK = acciza unitara prevazuta in anexaR = cursul de schimb valutar

A = 10 tone * 900 euro/tona * 3,7 = 33.300 lei

Studiul de caz nr.14Societatea importa 10 tone de cafea verde. Ulterior societatea prajeste 5 tone decafea prin mijloacele proprii. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Relatiile de calcul

al accizei in cazul cafelei verzi sunt:At = A ArA = Q * K * R

In care:At = acciza totalaK = acciza unitara conform anexeiA = acciza pentru toata cantitatea de cafea verdeAr = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua prajitaQ = cantitatea de cafea exprimata in tone

R = cursul de schimb valutar

A = 10 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 22.644 leiAr = 5 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 11.322 leiAt = 22.644 11.322 = 11.322 lei

Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de 22.644 lei, dar o parte din aceastapoate fi recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de export.

G. Scutiri de la plata accizelorPrincipalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunturmatoarele:

a. produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprindericare isi desfasoara activitatea pe baza de commission;


16/29

b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi

nerambursabile;d. produsele livrate din rezerva de stat.

Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, ladata receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si ladata declaratiei vamale pentru produsele importate.

3. Imobilizari corporaleRaportul dintre reevaluarea si ajustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale

Reevaluarea imobilizarilor corporale reprezinta operatiunea contabila si de gestiune a acestei structuricontabile prin care valoarea neta contabila a acestora este adusa la nivelul valorii juste. Aceastaoperatiune poate fi realizata in doua sensuri: in sensul cresterii valorii contabile pana la nivelul valoriijuste sau invers, in sensul scaderii.Daca reevaluarea se realizeaza in sensul cresterii aceasta modificare a valorii contabile trebuie

analizata din punct de vedere al caracterului sau, in sensul ca aceasta are un character stabil siconsiderat permanent. Acest lucru trebuie analizat deoarece daca aceasta crestere este judecata prinprisma principiului prudentei ca un castig probabil care nu trebuie contabilizat. Tocmai caracterulpermanent ii confera dreptul de a fi contabilizata aceasta diferenta in categoria capitalurilor proprii.Daca reevaluarea este realizata in sensul scaderii valorii contabile, trebuie analizata de asemeneanatura acestei diferente. In acest sens se pot distinge doua situatii :

caracterul reversibil al micsorarii valorii contabile care trebuie contabilizat ca o ajustare dedepreciere;

caracterul ireversibil al micsorarii valorii contabile contabilizat sub forma unei reevaluarinegative sau a unei amortizari extraordinare.

Reevaluarea se poate realiza prin initiative proprii ale intreprinderii (reevaluarea libera) in functie derationamentul professional al factorilor de decizie sau prin acte normative(reevaluarea reglementara).Ea este realizata in functie de fluctuatiile valorii juste a imobilizarilor corporale. Diferentele obtinute in

urma reevaluarii sunt contabilizate in categoria capitalurilor proprii. Atunci cand reevaluarea serealizeaza in sensul pozitiv ea este contabilizata prin urmatoarea inregistrare contabila de principiu:____________________________________________________________________________________________Imobilizari corporale = Rezerve din reevaluare____________________________________________________________________________________________

Valoarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana candimobilizarea corporala care a facut obiectul reevaluarii este realizata. Prin aceasta notiune se intelegefaptul ca imobilizarea corporala este fie vanduta (valoarea ramasa de amortizat este mai mare decatpretul de vanzare), fie este complet amortizata si casata. Acest lucru este impus de normele contabileinternationale deoarece daca in exercitiile viitoare reevaluarea este in sensul micsorarii valoriicontabile, diferenta negativa sa fie finantata din rezerva din reevaluare pozitiva contabilizata inexercitiile anterioare. Daca valoarea diferentei din reevaluare negative este mai mare decat valoarearezervei din reevaluare pozitive contabilizata in exercitiile anterioare, intreprinderea dispune de douasolutii contabile:

prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 105 Rezerve din reevaluare pana laamortizarea integrala a imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca aceastavaloare negativa se mentine contul este soldat prin trecerea valorii soldului negative asupracheltuielilor exercitiului respective;

diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de cheltuieli curente in exercitiulin care se realizeaza reevaluarea imobilizarii corpoarel.

Reevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de IAS 16Imobilizari corporale si contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee:

reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate; reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii din

valoarea de intrare a imobilizarilor corporale.Ajustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in raport cuvaloarea justa. Diferenta dintre valoarea contabila si valoarea valoarea justa este contabilizata subforma ajustarilor de depreciere. Conturile privind ajustarile pentru depreciere sunt conturi rectificative


17/29

ale valorii de intrare/valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu apar in categoria capitalurilorproprii, ci valoarea lor corecteaza valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Contabilizareaajustarilor pentru depreciere este realizata prin intermediul principiului prudentei :

- daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea justa, diferenta este tratata sub formaunei pierderi probabile care conforma principiului prudentei este contabilezata astfel :

____________________________________________________________________________________________Cheltuieli privind ajustarile de depreciere = Ajustari de depreciere____________________________________________________________________________________________

- daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea justa, diferenta este tratata sub forma

unui castig probabil care conform principiului prudentei nu se contabilizeaza pentru a nu raportaprofituri fictive si a distribui dividende care pot afecta trezoreria intreprinderii si implicitdecapitalizarea ei.

Atunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea justa sau imobilizareacorporala nu mai este depreciata, ajustarile pentru depreciere constituite in exercitiile precedente suntdiminuate pana la valoarea deprecierii constatate in exercitiul financiar respective sau anulate prinurmatoarea inregistrare contabila:____________________________________________________________________________________________Ajustari de depreciere = Venituri privind ajustarile de depreciere____________________________________________________________________________________________Raportul dintre reevaluare si ajustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin faptul careevaluarile nu afecteaza in mod direct rezultatul current al exercitiului in care acestea se realizeaza.Ele pot influenta exercitiul numai atunci cand imobilizarile corporale reevaluate sunt realizate (vandutesau casate):

- valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate fi virata la rezultatul reportat, iar deaici prin decizie AGA poate fi distribuit la alte elemente ale capitalurilor proprii sau la dividende;

- valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul exercitiului candimobilizarea corporala la care se refera este realizata, prin trecerea pe seama cheltuielilorextraordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa gasesca sursele aferentepentru finantarea acestei pierderi.

Ajustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul exercitiului cand ele sunt ocazionate,fie la constituirea lor prin intermediul cheltuielilor, fie la realuarea sau anularea lor prin intermediulveniturilor.Pen langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile financiare sunt diferite in functiede rationamentul profesional al judecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si valoarea justa a

imobilizarilor corporale. Pe ansamblul metodologia reevaluarii avantajeaza situatia si pozitia financiaraa intreprinderii, dar in functie de obiectivele echipei manageriale, sensul diferentei dintre aceste douavalori alegerea metodei contabile utilizate pentru contabilizare acestor diferente este numai o optiunein formarea politicii contabile adoptate de catre intreprindere.

Exemplu: SC X SA achizitioneaza la 01.01.N un utilaj la un cost de 2.000.000 lei, TVA 19%. Metoda deamortizare utilizata este cea liniara, iar durata normata de utilizare este de 5 ani. La sfarsitul primuluian de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului aplicand procedeul reevaluarii atat avalorii brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul respective.Noua valoare reevaluata estede 2.400.000 lei, aceasta valoare vanad calitatea de valoare justa a utilajului. Etapele reevaluarii prinintermediul acestui procedeu sunt urmatoarele:

Anul I de functionare:

a. determinarea valorii contabile a utilajului inainte de reevaluare:Val.ctb.= 2.000.000 400.000 = 1.600.000

b. determinarea coeficientului de reevaluare(K) a valorii brute si a amortizarii cumulate:K = 2.400.000 / 1.600.000 = 1,5

c. reevaluarea valorii brute a utilajului:Val.reev. = 2.000.000 * 1,5 = 3.000.000Dif.din reev. = 3.000.000 2.000.000 = 1.000.000

d. reevaluarea amortizarii cumulate:Val.reev. = 400.000 * 1,5 = 600.000Dif.din reev. = 600.000 400.000 = 200.000

d. determinarea diferentelor din reevaluare:Dif.din reev = 1.000.000 200.000 = 800.000


18/29

e. determinarea noii valori contabile dupa reevaluare:Val.ctb.noua = 3.000.000 600.000 = 2.400.000

f. calculul amortizarii anuale pentru urmatoarele exercitii financiare:Aa = 2.400.000 / 4 = 600.000

g. inregistrarea achizitie utilajului:___________________________________________________________________________________./. = 404 2.380.000213 2.000.000

4426 380.000___________________________________________________________________________________

h. inregistrarea amortizarii primului an de functionare:___________________________________________________________________________________6811 = 281 400.000___________________________________________________________________________________

i. intregistrarea in contabilitate a operatiunii din reevaluare la 31.12.N al primului an defunctionare:

___________________________________________________________________________________213 = ./. 1.000.000

281 200.000105 800.000

___________________________________________________________________________________

j. inregistrarea amortizarii anuale pentru urmatorii ani de fuctionare:___________________________________________________________________________________6811 = 281 600.000___________________________________________________________________________________

Anul II de functionare:

La sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului, nouavaloare contabila este de 1.710.000 lei. Aceasta valoare reprezinta totodata si valoarea justa a utilajului

la momentul respective. Etapele reevaluarii conform primului prodeceu sunt urmatoarele:a. determinarea valorii contabile la sfarsitul anului II:Val.ctb. = 2.400.000 600.000 = 800.000

b. determinarea coeficientului din reevaluare intre valoarea contabila si valoarea reevaluata:K = 1.710.000 / 1.800.000 = 0,95

c. reevaluarea valorii brute a utilajului prin comparatie cu valoarea istorica de intrare:Val.reev. = 3.000.000 * 0,95 = 2.850.000

d. reevaluarea amortizarii cumulate a utilajului prin comparatie cu valoarea amortizarii istorice:Val.reev. = 1.200.000 * 0,95 = 1.140.000

e. determinarea diferetelor din reevaluare:- pentru valoarea bruta = 3.000.000 2.850.000 = 150.000- pentru amortizare = 1.200.000 1.140.000 = 60.000___________________________________________________- diferenta din reevaluare = 90.000

f. contabilizarea reevaluarii in anul al doilea de fucntionare:___________________________________________________________________________________213 = ./. -150.000

281 - 60.000105 -90.000

___________________________________________________________________________________

g. calculul si inregistrarea amortizarii anuale pentru exercitiile viitoare:___________________________________________________________________________________6811 = 281 570.000


19/29

___________________________________________________________________________________

Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii positiveinregistrate in exercitiul precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata pana cand fiecareimobilizare corporala nu este realizata. Daca valoarea noii reevaluari negative depaseste valoareareevaluarii pozotive inregistrata in exercitiile anterioare, prezentarea poate fi realizata in situatiilefinanciare astfel:- prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca utilajul va

ma fi reevaluat pana la expirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul viitoarelorreevaluari va unul pozitiv astfel incat sa finanteze aceasta valoare negativa a reevaluarii;

- prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea peseama cheltuielilor in contul de profit si pierdere a diferentei negative.

Se poate recurge si la urmatoarea varianta:- diminuarea soldului pozitiv al contului 105 pana la valoarea nula;- pentru diferenta negativa se poate constitui o ajustare pentru deprecierea imobilizarilor

corporale.

Consideram ca pana la casarea utilajului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea nu maireevalueaza utilajul, amortizandu-l annual la o valoare de 570.000 lei. La sfarsitul anului V defunctionare, utilajul este integral amortizat si intreprinderea decide casarea lui (realizarea lui).Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:

___________________________________________________________________________________6811 = 281 2.850.000___________________________________________________________________________________

La sfarsitul duratei normate de functionare contul 105 prezinta un sold pozitiv de 60.000. Aceastavaloare poate fi tuilizata de catre intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de catre AGA inurmatoarele directii:

- majorarea capitalului social;- majorarea de rezerve;- incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate fi utilizat pe destinatiile uzuale ale

Rezultatului reportat, inclusiv pentru distribuirea de dividende.Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 105 este urmatoarea:

___________________________________________________________________________________105 = ./.

1012106117

___________________________________________________________________________________

Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 105 prezinta un sold negativ, acesta trebuie finantat prinintermediul conturilor de cheltuieli extraordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea:

___________________________________________________________________________________Cheltuieli extraordinare = Rezerve din reevaluare___________________________________________________________________________________

Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul negativ trebuiefinantat la momentul scoaterii din functiune din evidenta contabila a acesteia.

Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete. Laprima reevaluare procedura era urmatoarea:

a. anularea amortizarii inregistrate in primul an:___________________________________________________________________________________281 = 213 400.000___________________________________________________________________________________

b. determinarea valorii contabile inainte de reevaluare:Val.ctb. = 2.000.000 400.000 = 1.600.000

c. stabilirea valorii juste a utilajului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta fiind de2.400.000 lei;

d. determinarea diferentei din reevaluare:Dif.reev. = 2.400.000 1.600.000 = 800.000

e. inregistrarea rezervei din reevaluare:


20/29

___________________________________________________________________________________213 = 105 800.000___________________________________________________________________________________

f. calculul si inregistrarea amortizarii anuale aferente celui de al doilea an:\Aa = 2.400.000 / 4 = 600.000

___________________________________________________________________________________6811 = 281 600.000___________________________________________________________________________________

g. determinarea valorii contabile a utilajului la sfarsitul celui de al doilea an de functionare:Val.ctb. = 2.400.000 600.000 = 1.800.000

h. stabilirea valorii juste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de 1.710.000 lei;i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare:- valoarea contabila = 1.800.0000;- valoarea justa = 1.710.000Diferente din reevaluare = 90.000

___________________________________________________________________________________213 =105 -90.000

___________________________________________________________________________________Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca primulprocedeu prezinta istoricul valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea procedeuprezinta numai baza de amortizare anuala pentru exercitiile viitoare. Aplicarea unuia dintreprocedee este o problema de rationament profesional, dar si de obiectivele managerialealeintreprinderii.

Daca aceste fluctuatii ale valorii juste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era analizata prinprisma principiului prudentei si al ajustarilor pentru depreciere, contabilizarea acestor operatiuni eraurmatoarea:a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era judecata ca un castig probabil si nu era

contabilizata conform principiului prudentei;

b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era judecata ca o pierdere probabila si eracontabilizata ca o ajustare pentru depreciere astfel:___________________________________________________________________________________6813 = 291 90.000___________________________________________________________________________________

Anularea valorii ajustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-aconsiderat ca in urmatorii ani utilajul nu mai inregistreaza depreciere si ca atare ajustarea nu maiare obiect si va trebui anulat. Inregistrarea contabila este urmatoarea:___________________________________________________________________________________291 = 7813 90.000___________________________________________________________________________________

La casarea utilajului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile financiare ca si in cazulreevaluarilor. Utilizarea reevaluarilor sau a ajustarilor pentru depreciere pentru a contabilizafluctuatiile valorii juste la sfarsitul unui exercitiu financiar este o problema de rationamentprofesional, dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor financiare.

4. TVA

Operatiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata

Persoana impozabil din punct de vedere al TVA este acea persoan juridic care are un sediu fix n Romnia i dispune de suficiente resurse tehnice i umane pentru a


21/29

efectua regulat livr ri de bunuri i/sau prest ri de servicii impozabile. Condi iile care trebuie ndeplinite pentru a avea acest statut sunt urmtoarele :

a. persoana impozabil are o structur fix de desfurare a activit ii, cu excep ia antierelor de construc ii;

b. structura este condus de o persoan mputernicit s angajeze persoana impozabil n rela iile cu clien ii i furnizorii;

c. persoana care angajeaz persoana impozabil n rela iile cu clien ii i furnizorii s fie mputernicit s efectueze achizi ii, importuri, livr ri de bunuri i prest ri pentru

persoana impozabil ;d. obiectul de activitate al structurii respective s fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Din punct de vedere al taxei sunt opera iuni impozabile n Romnia cele care ndeplinesc cumulativ urm toarele condi ii:

a) opera iunile desfurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, n sfera taxei, efectuate cu plat ;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi nRomnia;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan

impozabil ;d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte din activit ile economice

enumerate.Se consider import de bunuri efectuat n Romnia de orice persoan , dac locul importului este n Romnia. Alte opera iuni impozabile sunt urmtoarele :

a) o achizi ie intracomunitar de bunuri, altele dect mijloace de transport noi sau produse accizabile ;

b) o achizi ie intracomunitar de mijloace de transport noi, efectuat de orice persoan ;

c) o achizi ie intracomunitar de produse accizabile, efectuat de o persoan impozabil , care ac ioneaz ca atare, sau de o persoan juridic neimpozabil .

Nu sunt considerate operatiuni impozabile n Romania privind achizi iile intracomunitare de bunuri, dac se indeplinesc urmtoarele condi ii :a) sunt efectuate de o persoan impozabil care efectueaz numai livr ri de bunuri

sau prest ri de servicii pentru care taxa nu este deductibil sau de o persoan juridic neimpozabil ;

b) valoarea total a acestor achizi ii intracomunitare nu dep ete pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a dep it pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al c rui echivalent n lei este stabilit prin norme.

Nu sunt considerate opera iuni impozabile n Romnia:a) achizi iile intracomunitare de bunuri a c ror livrare n Romnia ar fi scutit ; b) achizi ia intracomunitar de bunuri, efectuat n cadrul unei opera iuni

triunghiulare de o persoan impozabil , denumit cump r tor revnz tor, care este nregistrat n scopuri de TVA n alt stat membru, dar nu este stabilit n Romnia, n cazul n care sunt ndeplinite cumulativ urm toarele condi ii:

- achizi ia s fie efectuat n vederea realiz rii unei livr ri ulterioare a acestor bunuri pe

teritoriul Romniei, de c tre cump r torul revnz tor, persoan impozabil , care nu este stabilit n Romnia;

- bunurile achizi ionate de cump r torul revnz tor s fie transportate de furnizor sau de


22/29

cump r torul revnz tor ori de alt persoan , n contul unuia din acetia, direct dintr- un stat membru, altul dect cel n care cump r torul revnz tor este nregistrat n scopuri de TVA, c tre beneficiarul livr rii ulterioare efectuate n Romnia;

- beneficiarul livr rii ulterioare s fie o persoan impozabil sau o persoan juridic

neimpozabil , nregistrat n scopuri de TVA n Romnia ;- beneficiarul livr rii ulterioare s fie obligat la plata taxei pentru livrarea

efectuat de

persoana impozabil care nu este stabilit n Romnia; c) achizi iile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de art , obiecte de

colec ie i antichit i, atunci cnd vnz torul este o persoan impozabil revnz toare, care ac ioneaz n aceast calitate, iar bunurile au fost taxate n statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediariipersoane impozabile sau vnz torul este organizator de vnz ri prin licita ie public , care ac ioneaz n aceast calitate, iar bunurile au fost taxate n statul membru furnizor, conform regimului special ;

d) achizi ia intracomunitar de bunuri care urmeaz unei livr ri de bunuri aflate n regim vamal suspensiv sau sub o procedur de tranzit intern, dac pe teritoriul

Romniei se ncheie aceste regimuri sau aceast procedur pentru respectivele bunuri.

Pot fi operatiuni impozabile urmtoarele:a) opera iuni taxabile, pentru care se aplic cotele n prezentul Cod Fiscal ;b) opera iuni scutite de tax cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaz

taxa, dar este permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizi ii ;c) opera iuni scutite de tax f r drept de deducere, pentru care nu se datoreaz

taxa i nu este permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizi ii ;d) importuri i achizi ii intracomunitare, scutite de tax ;

e) opera iuni prev zute la punctul (a) i (c), care sunt scutite f r drept de deducere, fiind efectuate de ntreprinderile mici care aplic regimul special de scutire, pentru care nu se datoreaz taxa i nu este permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizi ii.

Studiu de caz nr.1 : vnzarea bunurilor n consigna ie Societa ea X este consigna ie platitoare de TVA care nregistreaza n cursul unei luni urmtoarele tranzac ii:

a. primete de la o persoan fizic un bun a crei valoare platit acesteia 20.000lei;

b. adaosul comercial al consigna iei este de 25%, cota de TVA este de 19% ;

c. societa ea vinde ulterior bunul la un pre de vnzare de 25.950 lei ;d. primete un bun de la o persoana juridic platitoare de TVA, valoarea de

contract cu aceasta este de 200.000 lei ;e. pretul de vnzare al celui de al doilea bun este de 297.500 lei.

nregistrarile contabile realizate n contabilitatea societa ii de consigna ie Acestea sunt urmtoarele :

a. primirea primului bun n regim de consigna ie :Cont debitor Cont creditor Valoare8033 - 20.000

b. vnzarea primului bun n regim de consigna ie :Cont debitor Cont creditor Valoare5311 ./. 25.950


23/29

462.1-PF7044427

20.0005.000950

c. descrcarea de gestiune a bunului vndut :Cont debitor Cont creditor Valoare

- 8033 20.000

d. primirea celui de al doilea bun n regim de consigna ie :Cont debitor Cont creditor Valoare8033 - 200.000

e. vnzarea celui de al doilea bun n regim de consigna ie :Cont debitor Cont creditor Valoare5311 ./.

462.2-PJ7044427

297.500

238.00050.0009.500

f. plata contravalorii bunului ctre persoana juridic :Cont debitor Cont creditor Valoare462.2-PJ 5311 238.000

g. plata contravalorii bunului ctre persoana juridic :Cont debitor Cont creditor Valoare462.1-PF 5311 20.000

h. descarcarea de gestiune a bunului vndut :Cont debitor Cont creditor Valoare- 8033 238.000

i. situatia TVA pe luna n curs se prezinta astfel :- TVA colectat : 950+9.500 = 10.450 lei ;- TVA deductibila=0 lei.

j. regularizarea TVA trimestrial :

k. plata contravalorii bunului ctre persoana juridic :Cont debitor Cont creditor Valoare4427 4423 10.450

nregistrarile contabile realizate n contabilitatea persoanei juridice careofer bunul n consigna ie :Acestea sunt urmtoarele :

a. trimiterea bunului n regim de consigna ie, nregistrat la valoarea de intrare(costul de achizi ie) :


b. contabilizarea vnzrii bunului n regim de consigna ie, dup ntiin area de ctre aceasta c bunul a fost vndut :


24/29


7074427

238.000200.00038.000

c. descrcarea de gestiune a bunului vndut :Cont debitor Cont creditor Valoare607 371 160.000

d. ncasarea contravalorii bunului vndut prin consigna ie :Cont debitor Cont creditor Valoare5121 461 238.000

OBS : societatea de consigna ie nu contabilizeaz primirea bunului de la persoana juridic ca o intrare de marfa deoarece ntre aceasta i persoana juridic este uncontract de consigna ie, nu un contract de vnzare-cumprare.

Studiu de caz nr.2 : achizi ii vnzri cu reduceri comerciale i financiare Reducerile comerciale sunt prezentate de reglementrile n vigoare ca fiind formatedin rabaturi comerciale, remize i risturnuri. Rabatul comercial se acord pentrudefecte de calitate a stocurilor vndute, remiza se acord pentru cantitati maritranzac ionate, iar risturnul se acord pentru rela iile cu clientul din punct de vedere al volumului tranzac iilor efectuate intr-o anumit perioad, de regul la sfritul unui exercitiu financiar.

Reducerile financiare se acord sub forma scontului de decontare datorit faptului casocietatea client i-a achitat obligatiile financiare n mod anticipat fa de data scadent a facturii.

Aceste reduceri se pot acord sub dou modalit i :a. toate pe aceeai factur(varianta nr.1) ;b. pe facturi separate, n func ie de clauzele contractuale i succesiunea

opera iunilor(varianta nr.2).

Varianta nr.1Societa ea X cumpar marfuri de la un furnizor la un cost de achizi ie de 500.000 lei, TVA 19%. n factura de achizi ie sunt nscrise urmtoarele reduceri comerciale i financiare : rabat 7%, remiz 5% i scont de decontare(discount financiar) de 3%.

nregistrrile contabile n contabilitatea cumparatorului sunt urmtoarele :a. ntocmirea i prezentarea facturii de achizi ie :- cost de achizi ie : 500.000 lei ;- rabat comercial : 500.000 * 7% = 35.000 lei ;- remiz : (500.000 35.000)*5% = 23.250 lei ;Net comercial : 441.750 lei- scont de decontare : 441.750 * 3% = 13.252,5 lei ;Net financiar : 428.497,5 lei

TVA : 428.497,5 * 19% = 81.414,5 leiNet de plat : 428.497,5 + 81.414,5 = 509.912 lei

b. contabilizarea facturii de achizi ie cu reduceri comerciale i financiare :Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare


25/29

523.164,5441.75081.414,5

./.3714426

./.401767

523.164,5509.91213.252,5

c. decontarea datoriei furnizorului :Cont debitor Cont creditor Valoare401 5121 509.912

nregistrrile contabile n contabilitatea vnztorului sunt urmtoarele :a. contabilizarea facturii de vnzare :

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare523.164,5509.91213.252,5

./.4111667

./.7074427

523.164,5441.75081.414,5

b. decontarea crean ei fa de client :Cont debitor Cont creditor Valoare5121 4111 509.912

Varianta nr.2In factura initial este nscris numai un scont de decontare de 3%. Reducerilecomerciale sunt acordte ulterior prin facturi separate. Pentru a vedere corela iile

ntre cele dou variante se iau aceleasi valori.

nregistrarile contabile n contabilitatea cumparatorului sunt urmtoarele :a. ntocmirea i prezentarea facturii initiale :- costul dem achizi ie : 500.000 lei ;- scont de decontare : 500.000 * 3%= 15.000 lei ;Net financiar : 485.000 lei

TVA : 485.000 * 19% = 92.150 lei ;Net de plata : 485.000 + 92.150 = 577.150 lei

b. contabilizarea facturii ini iale de achizi ie a mrfurilor :Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare592.150500.00092.150

./.3714426

./.401767

592.150577.15015.000

c. ntocmirea i prezentarea facturii ulterioare(cu reduceri comerciale) :

- costul de achizi ie : 500.000 lei ;- rabat 7% : 500.000 * 7% = 35.000 lei ;- remiz 5% : 465.000 *5% = 23.250 lei ;Net comercial de redus : 35.000 + 23.250 = 58.250 lei- scont de decontare aferent reducerii : 58.250 * 3% = 1.747,5 lei ;Net financiar de redus : 58.250 1.747, 5 = 56.502,5 lei

TVA aferent reducerii : 56.502,5 * 19% = 10.735,5 leiNet de plat de redus : 56.502,5 + 10.735,5 = 67.238 lei

d. contabilizarea facturii de reduceri comerciale :Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare68.985,5-58.250-10.735,5

./.3714426

./.401767

68.985,5-67.238-1.747,5


26/29

e. decontarea datoriei fa de furnizori dup nregistrarea tuturor tipurilor de reduceri :

Valoare datorie neta : 577.150 67.238 = 509.912 leiSe observa ca valoarea net a datoriei fa de furnizori este aceeai ca n varianta nr.1, atunci cand toate tipurile de reduceri erau nscrise n cadrul aceleiai facturi.


nregistrrile contabile n contabilitatea cumparatorului sunt urmtoarele :a. contabilizarea primei facturi de vnzare ce con ine numai un scont de

decontare :Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare592.150577.15015.000

./.4111667

./.7074427

592.150500.00092.150

b. contabilizarea facturii ulterioare ce con ine reducerile comerciale :Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare-68.985,5-67.238-1.747,5

./.4111667

./.7074427

-68.985,5-58.250-10.735,5

c. decontarea creantei fa de client dup contabilizarea ambelor facturi ce con in toate tipurile de reduceri :


Studiul de caz. nr.3 : TVA la societa ile de amanet Apectele principale privind operatiunile de amanet vizeaza urmtoarele:

a. posesorul bunului primeste creditul solicitat n schimbul bunului lasat drept gaji se obliga sa-l restituie la data scadentei impreuna cu un comision practicat desocieta ea de amanet;

b. posesorul bunului poate solicita la scadenta o reinnoire a termenului derambursare a creditului primit anterior.

Societa ea X incheie un contract de amanet cu o persoan fizic pentru un bun pentru un credit n valoare de 500.000 lei. Contractul se ncheie la data de 01.09.N.Durata contractului este de 4 luni (31.12.N). Comisionul practicat de societatea deamanet este de 25%. La expirarea contractului, posesorul bunului va restitui ctresocietatea de amanet:

- valoarea creditului: 500.000 lei;- comision: 125.000 lei;- TVA aferenta comisionului: 23.750 lei;- valoarea final de restituit: 648.750 lei.

nregistrarile contabile ale societa ii de amanet sunt urmtoarele:

a. acordrea creditului posesorului bunului amanetat:

Cont debitor Cont creditor Valoare


27/29

2677 5311 500.000

b. la scaden posesorul bunului ramburseaz valoarea total: credit initial, comision, TVA aferent comisionului:


2677

7044427

648.750500.000

125.00023.750

Daca la expirarea contractului de amanet posesorul bunului nu restituie valoareatoatal a creditului, societatea de amanet are la dispozi ie dou variante:

a. s pstreze bunul n patrimoniu-varianta nr.1;b. s l valorifice astfel fel nct s-i poat recupera creditul acordat-varianta nr.2.

Varianta nr.1Societa ea de amanet pastreaz bunul n patrimoniu, iar prin natur bunului care face obiectul acestui contract aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizareaacestei opera iuni economico-financiare se realizeaz astfel:Cont debitor Cont creditor Valoare303 2677 500.000

Varianta nr.2Pentru aceast variant societatea de amanet trebuie s formeze pre ul de vnzare cu amnuntul, adaosul comercial practicat de aceasta este de 45%:

- valoare credit acordat/valoare de intrare a bunului: 500.000 lei;- adaos comercial: 500.000 * 45% = 225.000 lei;- TVA: (500.000 + 225.000) * 19% = 137.750 lei;

- pret de vnzare cu amnuntul: 862.750 lei.

nregistrrile contabile n aceasta situa ie sunt urmtoarele:a. contabilizarea intrrii n gestiune a bunului sub form de marf:


26773784428

862.750500.000225.000137.750

b. vnzarea bunului:Cont debitor Cont creditor Valoare5311 ./.

7074427

862.750725.000137.750

c. descrcarea de gestiune:Cont debitor Cont creditor Valoare./.

6073784428

371 862.750

500.000225.000137.750


28/29

Dac la expirarea contractului de consigna ie, posesorul bunului solicit prelungirea termenului de scaden , valoare finala a creditului se recalculeaz n func ie de perioada de prelungire socilitate i procentul comisionului practicat de societatea deamanet n aceste situatii. Presupunem ca posesorul solicit o perioad de 5 luni, iarvaloarea procentului este de 7% lunar.

Calcule financiare:- comision: (500.000+125.000) * 35% = 218.750 lei;- TVA aferent comision: 218.750 * 19% = 41.562,5 lei;- Total credit: 500.000 + (125.000 + 23.750) + (218.750 + 41.562,5) =

909.062,5 lei.

Dac la scaden posesorul se prezint i achit valoarea creditului rennoit/reclaculat, nregistrarea contabil este:Cont debitor Cont creditor Valoare5311 ./.

26777044427

909.062,5500.000343.75063.312,5

Daca la noua scaden posesorul bunului solicit o noua prelungire a termenului de scaden , atunci se va rennoi contractul de amanet printr-un act aditional i se reia procedura calculelor financiare anterioare.

In func ie de clauzele contractuale, comisionul societa ii de amanet poate fi re inut din valoarea bunului evaluat la momentul semnrii contractului, adic din 500.000 lei. Seconsider un comision de 25%.

Calcule financiare:- valoare bun evaluat: 500.000 lei;- valoare comision: 500.000 * 25/125 = 100.000 lei;- TVA aferent comisionului: 100.000 *19/119 = 15.966 lei.

nregistrrile n contabilitatea societatii de amanet sunt urmtoarele:a. acordarea creditului :


b. rambursarea creditului:Cont debitor Cont creditor Valoare5311 ./.

26777044427

500.000400.00084.03415.966

In condi iile noilor prevederi europene, fiscalitatea TVA a nregistrat modificari conceptuale n mai multe domenii, elementele de noutate fiind n special laimporturi i exporturi, dar i la decontrile intracomunitare ce reprezint aspect de

noutate i vor fi dezbatute n numerele viitoare.


29/29

In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de TVA de 19%, dar Codulfiscal prevede i alte cote de TVA n func ie de domeniul de activitate al agentului economic i natura tranzac iilor realizate de ctre acesta.In cadrul tranzac iilor care difer de aceasta cota se men ioneaza cota de 9% care este utilizat pentru urmtoarele tipuri de tranzac ii:a. dreptul de livrare n muzee, castele i alte obiective culturale;b. livrri de manuale scolare, ziare i reviste;c. livrrile de proteze de orice fel;

d. livrri de produse ortopedice;e. medicamente de uz uman i veterinar ;f. cazarea n secorul hotelier;g. nchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota de TVA aplicabil este cea n vigoare la data la care ia natere faptul generator alTVA.

suport curs fiscal it ate acces ceccar 2010

Documents