S`n`tate Preparatele din nalb[ au efecteimunomodulatoare

PAGINA 6 PAGINA 8

M]nc]nds[n[tos putem gre;iFrumuse]e

&

IAnul XVI Nr. 791 Duminic[ 15 iulie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Coloana Infinitului a fostvandalizată de un turist care şi-ascris numele pe opera luiConstantin Brâncuşi. Poliţiştii dinGorj au întocmit un dosar penalin rem pentru distrugere şi îl cautăpe autor. Potrivit reprezentanţilorPoliţiei Gorj, o persoană care avizitat parcul care găzduieşteColoana fără sfârşit a scrijelit peColoana Infinitului prenumele„Andi”, cu un obiect ascuţit. ”Poliţiştii din cadrulServiciului de InvestigaţiiCriminale Gorj s-au autosesizatcu privire la deteriorarea ColoaneiInfinitului, fiind întocmit undosar penal în care se efectueazăcercetări pentru infracţiunea dedistrugere”, a declarat AndreiLazăr, purtătorul de cuvânt al IPJGorj. Nu este primul incident deacest fel. În 2017, ColoanaInfinitului a fost vandalizată dedouă ori. Mai întâi, o fată 12 ani,din Slatina, în prezenţa părinţilorsăi, a inscripţionat mesajul“S+S=BFF”, cu un obiect ascuţit,pentru a-i transmite unei amicecă vor rămâne prietene pentrutotdeauna. În aceeaşi lună, oadolescentă de 16 ani şi-a scrisnumele pe opera lui ConstantinBrâncuşi. Tânăra din Drobeta-Turnu Severin a primit o amendăpentru încălcarea regulilorreferitoare la protejarea operelorde artă. Ulterior, autorităţile localeau anunţat că vor monta camerede supraveghere şi senzori în juruloperelor, pentru depistarea celorcare comit astfel de fapte. Deşi aufost montate, se pare că acestecamere nu sunt funcţionale.

Probleme pentru pre;edinteleComisiei Europene, Jean-ClaudeJuncker, la gala de la finalul sum-mitului NATO de la Bruxelles. Jun-cker s-a deplasat cu greu ;i chiar;i-a pierdut echilibrul fiind aproa-pe să pice de câteva ori. A fost ne-voie de sprijinul unor ;efi de stat

pentru ca acesta să se deplaseze.Printre liderii care l-au ajutat

pe Juncker se numără pre;edințiidin Finlanda ;i Ucraina, cât ;i pre-mierul olandez Mark Rutte. Do-nald Trump apare ;i el în imaginialături de soția sa, dar nu intervinepentru a îl ajuta pe Juncker.

Probabil părintele cheltuie sume semnificativepe produse de care nu are nevoie cu adevărat. Părințiitrebuie să fie adulți responsabili în momentul încare pun ceva în coșul de cunpărături sau scot por-moneul din buzunar. Să nu uităm că părinții suntmodele în viața copilului. Copiii trebuie învățați cesunt cheltuielile. Asta în primul rând. Nu trebuie săle spunem mereu că nu permitem una sau alta. Tre-buie să le explicăm de ce nu cumpărăm o jucărie pecare o vor sau un alt obiect. În spatele oricărei alegeristă o explicație. Nu o cumpărăm pentru că< e preascumpă și nu e de calitate, nu ne va folosi la nimic,am mai avut una la fel și s-a stricat după două zile.Cel mic trebuie așadar să aprecieze valoarea banilor,dar și valorile morale ce stau la baza ale-gerilor.

Svastica a fost adorat[înainte de Al Doilea

R[zboi Mondial

Marina Procopie ;i-a `nceputcariera `n anii ‘80 la Satu Mare

Israelul a anunţat că va lansaprima misiune către Lună îndecembrie 2018 şi speră să devinăa patra ţară care atinge suprafaţasatelitului natural după SUA,Rusia şi China. SpacelL şi AerospaceIndustries au prezentat nouasondă ce a fost proiectată timp deopt ani şi a costat 95 de milioanede dolari. Conform FoxNews, esteconsiderată cea mai mică sondăproiectată până în prezent. Areaproximativ 1,21 metri înălţime,un diametru de 1,82 de metri şiva ajunge la o viteză maximă de36.001 kilometri pe oră.Miliardarul Morris Kahn,preşedinte al SpacelL a donat 27de milioane de dolari proiectului.“Prin lansarea navei vom puteapune Israelul pe harta mondialăa cuceririi spaţiului”, a declaratMorris Kahn.  Proiectul a începutcând tinerii ingineri Yariv Bash,Kfir Damari şi YonatanWinetraub s-au decis săconstruiască o navă cu care săparticipe la competiţia LunarXprize, care includea un premiude 20 de milioane de dolaripentru grupul ce reuşea săaselenizeze primul navaconstruită.

Marina (centru) al[turi de regizorul Cristian Ioan ;i actorul Corneliu Jipa, la Balul organizat de Teatrul de Nord `n 2014 la aniversarea de 45 de ani a sec\iei rom]ne PAGINA 10

PAGINA 10

Cum le vorbim copiilordespre bani?

Israelul vrea s[-;i pun[ steagul pe Lun[

~n perioada interbelic[

partidele acordau o mare aten\ie

Ministerului Culturii

Dosar penal pentru un turist care ;i-a scris numele pe

Coloana Infinitului

PAGINA 4

Din programul de guvernare a PartiduluiNa\ional |[r[nesc pe anul 1935

Pagin[ cu lista ministerelor ;i

autograful lui ArmandC[linescu

Jean-Claude Juncker ;i-a pierdut echilibrul la gala summitului NATO

PAGINA 11

Aplica\ie mobil[gratuit[ pentru tinerii afecta\i de cancer

PAGINA 5

2 Informa\ia de Duminic[/15 iulie 2018

Toată lumea cunoaște acea mi-siune culturală pe care o face unartist care este la înălțimea acesteimisiuni. Abia există o măsură maipotrivită pentru o cultură ca și ac-torii. Omul se cunoaște după prie-tenii lui, iar națiunile după actoriilor. De exemplu, masa brută deoameni are nevoie de polichinelle,în timp ce pentru omul cult Sha-kespeare este izvorul celei maimari satisfacții.

De fapt, actoria maghiară ar trebuisă se dezvolte din forțe proprii, pentrucă acea forț[ gigantică care se ascundeîn fiecare artă adevărată, ar trebui săcâștige entuziasmul și susținerea pu-blicului, și totuși peste tot în țară seaude plânsetul< publicul maghiar nususține în mod suficient arta teatrală.

Aici este ceva adevăr, nu-l putemnega.

Nu odată am văzut actori care s-autârât pe scenă nemâncați și nebăuți. I-aș putea enumera și după nume. Dintreei au fost și unii care acum sunt glori-ficați atât de presă cât și de public, pen-tru că geniul adevărat se manifestă înciuda tuturor obstacolelor. Însă dreptspus, a fost mai mare numărul aceloraîn legătură cu care, după prezența lorjalnică pe scenă, mi-am pus întrebarea<oare aceștia când vor mânca una bunădin câștigul lor?

În argoul teatral aceștia se numesccabotini. Cabotinul se așează ca o stân-că uriașă între public și actor pentrucă împiedică accesul către acel drumpe care l-ar putea parcurge arta teatralămaghiară și pe care publicul ar ajungela arta teatrală.

Suntem martorii luptei între dem-nitate și vanitate în rândul actorilornoștri. Pe lângă multe talente vedem șiniște figuri cu sufletul gol și – să nu ne

temem de expresie – fără cultură în lă-cașurile în care publicul ar trebui să seculturalizeze. Iar asta este o greșealăgravă.

Pentru că dacă încrederea noastrăfață de arta teatrală este clătinată chiarşi de un singur spectacol prost, aceastăpagubă nu va fi reparată - mai ales înprovincie – nici de zece spectacole bu-ne.

Înțeleg deci foarte bine că acei ac-tori inteligenți din provincie care slu-jesc muzei cu toată căldura sufletului

și cu tot talentul lor, pot fi doar foarterar mulțumiți cu situația lor materială,care pe deasupra au în vedere perma-nent și dezvoltarea artei proprii prostplătite, pe când cabotinii se mulțumesccu aplauzele maselor, atât le este deajuns, pentru că nici așa nu se pot ri-dica la înălțimi din cauza aripilor sla-be.

Actorii noștri care au onoare ar tre-bui în primul rând să elimine din rân-dul lor elementele neinstruite și fărătalent. Ei pot spera numai în acest fel

că publicul va susține după merit artateatrală, și numai în acest fel se poatespera că arta noastră teatrală de pro-vincie se ridică la nivelul care să cores-pundă nivelului de cultură al poporuluinostru.

Deci ei trebuie să obțină nu numaisusținerea publicului și a ministruluide resort, dar trebuie și să se strădu-iască să nu mai existe reproșuri privindnivelul artistic al artei teatrale din pro-vincie.

B. E.

Inspectoratul național pentru creș-terea viermilor de mătase de pe lângăministerul regal pentru agricultură asi-gură gratis pentru oricine puieți de dudde 2-3 ani. Orașele, comunele, învățătoriisunt scutiți și de cheltuielile cu trans-portul. În caz de comandă trebuie men-ționat comitatul, ultima poștă, eventualportul. Dacă creștem puieții ca să aibă otulpină groasă, atunci putem planta peun iugăr cadastral 7200 de puieți în așafel ca rândurile să fie la un metru distanțăunul de celălalt, iar puieții la 80 de cen-timetri distanță pe rânduri. În cazul unuigard viu, socotim 3 puieți pe un metruliniar. Cine dorește puieți, să anunțe deurgență. Inspectoratul național pentrucreșterea viermilor de mătase de pe lângăministerul regal pentru agricultură,Szekszárd, comitatul Tolna.

Kardos Gábor, inginer mecanic regala preluat în data de 25 ianuarie definitivde la predecesorul său postul de inspectorde cazane pentru comitatele Sătmar,Ugocea, Maramureș, Bereg și orașul nos-tru. Cei interesați în astfel de chestiunisau în orice alte probleme de mecanică ise pot adresa în scris sau personal la adre-sa str. Árpád nr. 31 (azi. V. Lucaciu).

Avantajele unei valorificări a produ-selor agricole în cadrul unei cooperativenu sunt atât de evidente la niciun produsca în cazul laptelui. Inspectoratul de pro-ducere și valorificare a laptelui și-a pustoată energia în scurtul său timp de func-ționare în vederea înființării cooperati-velor de lapte în toată țara.

Și la noi, în Satu Mare s-au ținut maimulte prezentări pe această teamă. In-spectoratul de lapte a arătat în raportulsău pe anul 97, că în cazul a 20 de comu-ne venitul realizat în urma valorificăriilaptelui a fost 15.300 forinți, în timp ceîn alte 20 de comune unde s-au constituitdeja astfel de cooperative, venitul a fost318.787 de forinți. Văzând această cifrăuriașă trebuie să ne gândim la faptul căo mare cantitate de lapte produs în gos-podăriile fără cooperativă se valorificăgreu sau deloc.

Avantajul cooperativelor de lapte es-te că cheltuielile pe unitate de lapte deprocesat scad în cazul unei cantități maimari, cooperativă[ care valorifică sur-plusul pe bază de contract către comer-cianții en gros. Astfel, producătorii potfi siguri că cooperativa va prelua întregullor surplus de producție.

Cooperativele mai mici din comuneprelucrează în medie laptele în plus ob-ținut de la 100 de vaci. În cazul unei co-operative la nivelul orașului Satu Marecheltuielile poate că ar fi mai mari, lucrucare s-ar recompensa însă cu cantitățilemai mari și cu prețul mai ridicat de aicifață de comune.

Dacă la Satu Mare s-ar înființa o co-operativă cu numai 200 de vaci, socotind

doar 3 litri de surplus zilnic după o vacă,am ajunge la o desfacere de 2337 hl pean, cu o cheltuială de proceasare de 1200forinți, ceea ce ar însemna o jumătatede crăițar pe un litru. Dacă socotim căam putea valorifica jumătatea acesteicantități cu șapte crăițari și jumătate pelitru, iar din cealaltă jumătate am procesaunt, smântână, brânză, caș etc., am ajun-ge ca producătorii să obțină 6 crăițari pelitru. Chiar dacă producătorul ar obținedoar 5 crăițari și jumătate pe litru, tot arfi convenabil pentru că ar avea o desfa-cere sigură a surplusului de lapte.

Probabil și consumatorii ar fi bucu-roși să cumpere produse de calitate șinu lapte necontrolat și uneori necuratde pe piață. Deja avem interesați așa căputem spera că putem începe activitateacooperativei cu cca. 200-250 de vaci, carear fi necesare la început.

Succesul unei astfel de cooperativeeste asigurat și de circumstanța că fabri-canții de instalații de procesare, văzândsuccesul acestor cooperative, sunt dis-puși să livreze aceste instalații în condițiiavantajoase cu posibilitatea plății con-travalorii în rate. Intențiile de participarese înregistrează la secretariatul AsociațieiAgricole a Comitatului Sătmar.

*Szamos a fost în această perioadă

„Organ oficial al Asociației Agricole aComitatului Sătmar” și a publicat multemateriale despre noutățile în agricultu-ră.

Szamos, 26 ;i 29 ianuarie 1899Traducere Veres Istvan

În urma adresei ministrului de fi-nanțe, direcția de finanțe Carei a infor-mat autoritățile publice ale orașului, căamplasarea oficiului fiscal în centrul ora-șului nu este posibilă la ora actuală, pen-tru că clădirea în proprietatea statului araduce venituri de maxim 300 de forințidin cauza amplasamentului, iar pentruo locație din centru ar trebui cheltuiți celpuțin 600 de forinți.

Adresa mai susține că distanța nueste un motiv pentru mutare pentru căoficiul de impozite este la 1400 de pași

distanță de sediul primăriei, iar la SatuMare la 1150 de pași, iar aici există și tro-tuare excelente. Ne întrebăm, dacă la Ca-rei s-a mutat oficiul de impozite înafaraorașului, trebuie să fie la fel și la Satu Ma-re? Este inexplicabil[ zgârcenia guver-nului atât în cazul poștei, cât și în cazulbiroului de impozite. Nu este de ajuns cătrebuie să plătim niște impozite mari, sămai purtăm banii pentru taxe și prin totorașul, să nu mai vorbim de drumul par-curs zilnic de către angajații biroului deimpozite?

Orașul liber regal Satu Mare, pe bazahotărârii consiliului local nr. 211/1899,organizează o licitație cu strigare com-binată cu oferte în scris în data de 3 fe-bruarie la ora 10, la sediul departamen-tului economic pentru

ACHIZIȚIONAREA DE PIATR{necesară pentru întreținere în doi ani

consecutivi, resp 1899 și 1900 a drumu-rilor trasate în extravilan. Se solicită li-vrarea în termele care se vor stabili o can-titate de 836 metri cubi de piatră trahitde la Nagyszőllős sau Rakasz (Vinogra-dovo, azi în Ucraina) și 338 metri cubide piatră quarț din Bükkalja (Ungaria).Ofertele se pot depune și separat. În locde quarț se primesc oferte și pentru ba-lastru de râu.Hérman Mihály, primar

ANUN|

Se va ține o licitație în data de 30 febr.ora 10 pentru

ASIGURAREA HRANEIpentru deținuții poliției orașului liber

regal Satu Mare. La fel, în data de 10 fe-bruarie la ora 11 se organizează licitațieîn biroul consultantului economic pentrudreptul de închiriere a chioșcurilor delemn amplasate în partea de sud-est apieții și `n piața István (azi Eroii Revou-luției). Cei interesați vor putea participala licitația cu strigare sau cu oferte înscris după depunerea unei cauțiuni de10%. Informații oricând la biroul susnu-mit al primăriei.

Pethő György, consultant economic

Puie\i de dud gratis

Inspector de cazane nou

În ziua de 20 a lunii curente, câineleturbat al tinichigiului Jakab János l-amușcat pe mâini și picioare pe uceniculNémedi Feri. După ce medicul veterinara constatat că câinele este turbat, în urmamăsurilor urgente ale căpitanului de po-liție, ucenicul a fost dus chiar în ziuarespectivă la Institutul Pasteur din Bu-dapesta, înde primește îngrijiri sigure.Este timpul ca toată lumea să aibă grijăde câini și să-i lase liberi numai cu bot-niță pe străzi și în curți.

Rabie< Petin 1 gospodărie, Corod1. Morvă< Fabiánháza 1, Hidegkut 1.Râie< Apa 2, Puszta-Fertős 1, Törökfalu.Pestă porcină< Ardusat 1, Lencse 1, Köl-cse 5, Mátészalka 6, Nagyecsed 3, Cul-ciu Mare 1, Nagylapád 1, Nyircsászári1, Nyirmedgyes 1, Corod 8, Vama 6.

Câine turbat

Statistica veterinar[din comitat pe

decembrie 1898

S[ înfiin\[m cooperative de lapte!Direc\ia regal[ fiscal[

Anun\ de licita\ie

SATU MARE #CENTENAR 1899

Cl[direa Teatrului de Nord la `nceput de secol 20

Nivelul teatrului de provincie

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

15 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

O statistică recentă ne arată că înultimul an consumația alcolului a luatproporții nebănuite. Pe când în cele-lalte țări canitatea consumată este sta-ționară, la noi s-a ridicat.

Din statistica oficială reiese că s-auconsumat următoarele cantități<199.442.722 grade decalitri, în 1921 cu110 milioane și ceva mai mult, în 1922s-au consumat 300 milioane grade -decalitri, în 1923 (pe nouă luni) aproa-pe tot atât, iar în 1924 s-au consumat472 și jumătate milioane grade -deca-litri. Dacă luăm procentul pe provinciivedem că în vechiul regat, față de to-talul general al țării există o descreșterea raportului la sută din totalul general,descreștere care de la 1920 la 1924 secifrează cu 25, 28. Și descreșterea pro-porției stă în legătură tocmai cu creș-terea consumului ce-a fost în Transil-vania și Bucovina.

Într-adevăr în Transilvania, consu-

mul general în anul 1920 s-a ridicat lacifra de 53 milioane grade decalitri,adică pe jumătate cât a fost în vechiulregat, pe când în 1924 această cantitatea mers până 237 milioane grade deca-litri, adică aproape de 5 ori, cantitateade consum din 1920, ceea ce este foartemult.

Proporția consumului transilvă-nean de alcool în totalul general al țăriia trebuit să crească și ea la rândul ei șipe când în anul 1920 găsim un procentnumai de 27,84% în 1924 procentul sedublează atingând cifra de 50 la sută,adică cu 20 în mediu mai mult decâtîn vechiul regat care avea o populațiunede cca 58.352.126 pe care a înregistrat-o în anul 1924.

În ceea ce privește Basarabia sepoate admite mai mult sau mai puțino stare staționară pe care am avut-o îndirecțiunea consumației de alcol purîn fiecare din acești cinci ani în urmă.

Am dat în numărul trecut o infor-mație asupra faptei monstruoase a unuitat[. Revenim cu amănunte.

De mai multă vreme în Halmeu ;iîmprejur se comiteau furturi. :eful sec-ției de jandarmi plutonierul major Tal-po;, un con;tiincios slujba;, a luat ur-ma hoțiilor ;i pe lângă alți mulți a dat;i peste frații Sere Iosef ;i Sere Elemer.Cei din urmă luat de scurt au recunos-cut, că au furat, dar banii îi dădeauamantei sale Mariska, fiica bogăta;uluiCotay Janos cu care trăie;te de 2 ani.

Domnul Talpo; i s-a părut curioasăaceastă declarație, întrucât Mariska eracunoscută în sat ca fată cinstită. Elemera mai declarat că Mariska n-a fost cin-stită acum doi ani, când el a intrat înrelații cu ea, deoarece tatăl ei Cotay Ja-nos, ceva mai înainte a necinstit-o.

Surprins, ;eful secției de jandarmia chemat-o pe Mariska la secție ;i a in-terogat-o. Ea a început să plângă ;i săspună următoarele< Acum 2 ani eramde 14 ani, o duceam rău acasă, fiindcămama mea era alcoolică. Tatăl dease-menea venea beat ;i mă maltrata. În-tr-o noapte a venit în patul meu cu in-tențiuni murdare. Eu am început săstrig, dar m-a amenințat, că mă va gonide acasă. Forțată de el a trebuit să îi ce-dez. De atunci, timp de doi ani, trăie;teregulat cu mine. Bestialul tată pus înfața fetei a recunoscut faptul, dar a in-vocat scuza că a fost beat. El a fost în-aintat parchetului. (Satu Mare, nr. 15, 21 februarie 1926,pag. 2 )

Rubric[ realizat[ de A. Zaharia

Fata Breban Ana din Satu Mare aîntreținut relațiuni de dragoste cu unCFR-ist. Rămas[ gravidă, amantul ei apărăsit-o. Zilele trecute ea a dat na;tereunei fetițe. Gândindu-se că nu are cuce o întreține a înfă;urat fetița în ni;tecârpe ;i a aruncat-o pe câmp.

Câțiva locuitori au descoperit ca-

davrul mâncat de ciori. Întrucât se bă-nuia, că nelegiuita mamă, înainte dea-;i arunca fetița a ucis-o, cadavrul afost dus la spital pentru autopsie. Me-dicii au stabilit că în momentul când afost aruncat, copilul a fost în viață, nu-mai după câtva timp a murit. Mamacriminală a fost înaintată parchetului.

Duminica trecută a vizitat orașulnostru un fost ministru și actual preșe-dinte al Camerei, dl. Nicu Săveanu.

Desigur că liberalii județului nostru,frânți în două tabere bine distincte, auașteptat mult de la această vizită, au aș-teptat mai mult, însă fracțiunea căreia îiplăcea să se intituleze chiar cu numelevizitatorului, așa numita fracțiune Să-veanu. Domnul Săveanu este însă un omde o politică rafinată, domnia sa, care azimâine va deveni membru de drept alCorpurilor legiuitoare are un trecut binedefinit în partidul liberal, are o practicăîndelungată în politica militantă, astfelc[ i-a fost foarte ușor să jongleze cu toatedezideratele fracțiunii care îi poartă nu-mele. Suntem informați - și de data aceas-ta suntem foarte bine informați - că frac-țiunea îi ceruse hotărât decapitarea dic-tatorului liberalilor de aici, a domnuluiTeofil Descălecătorul. A lui Teofil care adescălecat, nu ca ancestralul său omonimdincolo de Carpați, `n dulcea Moldovă,ci a descălecat aici la noi cu întâia dis-

cordie de vederi în politica noastră vir-gină, scoțând din dăsaga-i pestriță ideilerăsuflate ale liberalismului care se con-trazice prin titulatura sa. Au cerut decicei disidenți capul lui Teofil, dar preșe-dintele Camerei, domnul Nicu Săveanupoate că o fi răspuns că era în materie cucuvintele lui Lăpușneanu, când cu afa-cerea Moțoc... nu putea fi executat.

Domnul Nicu Săveanu a jonglat mi-nunat. Nu s-a stricat nici cu domnul Dra-goș, dar de sigur că – sub rosa – o fi pro-mis dsa și partizanilor săi ceva, ca se seîmpace ambele țări.

Cu toate acestea puteam afirma, cătabăra liberală din localitate este foartenemulțumită. S-a reproșat chiar în fațadomnului Săveanu că< liberalii din SatuMare nu au obținut niciun succes sub ac-tuala guvernare, afară doar de unul sin-guratec, de ecartarea revizorului școlar,atât. N-a ajuns nimeni primar, nu s-a di-zolvat niciun consiliu și nu s-a pus ni-meni în slujbele mai de seamă. De aici sepot trage învățăminte cu multe foloase

politice.Liberalismul în țara noastră însem-

nează deci după școala liberalilor sătmă-reni, pur și simplu o așa numită învâr-teală adică< faci politică liberală ca să tecăpătuiești în slujbe la care nu te pricepi,să ajungi deci la situații, la care împreju-rări cinstite, respectând ascensiunea ie-rarhică, nu ai putea să ajungi, numai dacăai avea merite indiscutabile, pentru pos-tul sau situația respectivă.

Domnul Săveanu a ținut și o dizer-tație în sala teatrului Nottara, cu un su-biect absolut evaziv, vorbind de altfel ad-mirabil despre trecutul și actualitatea po-porului nostru, o școală mai mult decichiar pentru partizanii dsale, de la carese cerea în chip măestrit, dar bine voalat,respectarea pentru prezent a tuturor con-vulsiunilor neamului românesc din tre-cutul său glorios.

Și domnul Săveanu, Duminica tre-cută nu a făcut politică militantă înainteaasistenței de la teatru. (Satu Mare, nr.3, 15 ianuarie 1928, pag. 1)

Un mare incendiu s-a declan;at `ncomuna B[b[;e;ti din jude\ul nostru.Focul a luat na;tere de la un cuptor decopt p]ine al locuitorului Rente Laslo;i alimentat fiind de v]nd a distrus oparte a satului< 16 gospod[rii au c[zutprad[ incendiului. Jalea locuitorilor es-te de nedescris. Au r[mas pe drumuri`n timp de iarn[, au pierdut ;i cerealelece le erau necesare pentru hran[ p]n[la noua recolt[. Este interesant cazul

c[ un s[tean avut, anume Tiu Ion toc-mai c]nd incendiul `i cuprinsese casa;i hambarul de bucate, ;i-a adus amintec[ `ntr-un sac cu fasole avea ascun;i85 mil. de lei.

Neput]nd s[ p[trund[ printreuria;ele fl[c[ri, a privit cu ochii `n la-crimi, cum economiile lui de ani eraumistuite de incendiu.

(Satu Mare, num[rul 6, 20 ianuarie1926, pag. 2)

~n `ntreaga Transilvanie,re\eaua de ;osele era recunoscut[ca excelent[. Pe bazele drumurilorromane admirabil cl[dite, au con-tinuat s[ existe ;oselele na\ionalede mai t]rziu. ~n fiecare an se re-parau aceste c[i importante de co-munica\ie, pentru ca s[ nu se dete-riorizeze prea mult. Prin acest sis-tem de `ngrijire anual[, s-a ajuns`ntr-adev[r la o remarcabil[ bun[stare a tuturor drumurilor.

A intervenit r[zboiul mondial.Administra\ia militarizat[ ;i-a dat ;i

`n aceast[ perioad[ tulbure toat[ silin\ade a \ine toate ;oselele ̀ n stare bun[. Era`n aceste timpuri de r[zboi, de mare im-portan\[ problema c[ilor de comunica\iepracticabile. ~n primii doi ani ai r[zbo-iului s-a f[cut fa\[ tuturor nevoilor, ̀ ngri-jindu-se c[ile de comunica\ie ca ;i `ntimp de pace.

Situa\ia tot mai grea a monarhiei, de-zorganizarea tot mai evident[ a organiz-mului, a adus ̀ n fine ;i complecta p[r[si-re a oric[rei griji de c[ile de comunica\ie.De la sf]r;itul anului 1916 a ̀ nceput sta-rea de paragin[ a drumurilor ardelene;ti.

Sub regimul rom]nesc

~n cei trei ani ce au urmat p]n[ laconsolidarea regimului rom]nescd[r[p]narea a continuat vertiginos. Laaceast[ oper[ de distrugere a contribuit,nu numai faptul c[ nimeni nu s-a ̀ ngrijitde ;osele ci ;i acela c[ au fost uzate preamult, de necesit[\ile create de st[rile ex-cep\ionale.

Dar lumea se a;tepta ca una din preo-cup[rile dint]i ;i de c[petenie ale st[p]ni-rii rom]ne;ti va fi grija de arterele de co-munica\ie, cu at]t mai mult cu c]t `n re-gimul rom]nesc ele au un rost mai`nsemnat dec]t au avut `n cel unguresc.:oselele deservesc satele, `n marea lor

majoritate rom]ne;ti. Ele creaz[ bunastare a lor, ̀ ntruc]t promit aprovizionareaieftin[ ;i desfacerea prompt[ a produse-lor satelor, private de politic[ feroviar[ungureasc[ de acest fel de artere de cir-cula\ie.

A;tept[rile au fost ̀ ns[ zadarnice, dezece ani nu s-a f[cut nimic pentru ;ose-lele Ardealului. Ele sunt `ntr-un hal denedescris, m[cinate p]n[ la ultimul stratde piatr[ mare, pe care au fost cl[dite.

Podurile sunt deasemenea uzate ;i;ubrede. E o pacoste s[ pleci la drum cuvehicule mai grele. ~n multe p[r\i locui-torii comunelor au reparat din proprieini\iativ[ podurile, pentru ca s[ poat[circula. Bine`n\eles cu toate acestea im-pozitele respective se `ncaseaz[ custr[;nicie. Iar \[ranii se ̀ ntreab[ cu dreptcuv]nt.

- Cine mai are grij[ de noi? De cepl[tim impozite pentru drumuri?

:i ne`ncrederea `n puterea de orga-nizare a statului scade tot mai mult.(Satu Mare, nr.16, 15 aprilie 1928, pag. 2)

Cifre `nsp[im]nt[toare

Fapta monstruoas[ a unui tat[ la Halmeu

O mam[ criminal[

1926 Marele incendiudin B[b[;e;ti

Ma;in[ `mpotmolit[ `n noroi pe un drum din Transilvania interbelic[

1928 :oselele Ardealului. De zece ani nu s-a mai f[cut

nimic pentru ele

SATU MARE #CENTENAR

În jurul unei vizite

4 Informa\ia de Duminic[/15 iulie 2018

CULTUR~

~n anul 1935 ap[rea la Bucu-re;ti lucrarea Contribu\iuni la`ntocmirea Programului Partidu-lui Na\ional |[r[nesc. Volumulcu autograful lui Armand C[li-nescu se afl[ `n biblioteca Infor-ma\ia Zilei. Pe prima pagin[ sunttrecute numele viitorilor mini;tiricu ministerele aferente.

Cartea cuprinde 20 de fascicole nu-merotate fiecare independent< 1. MihaiD. Ralea - Perspectivele \ăranului în fa\anoilor curente sociale>   2. Eugen Cră-ciun - Problema Constituţională> 3. Ar-mand Călinescu - Raport asupra refor-mei administrative> 4. Prof. dr. D. Me-zincescu - Raport asupra sănătăţii publi-ce> 5. Vasile Rădulescu-Mehedinţi - Pro-puneri referitoare la justi\ie> 6. GeneralGh. Rujinski - Problema Apărării Na\io-nale> 7. Petre Andrei - Instruc\ia Publică>8. D. Gusti - Organizarea culturală > 9.pr. Dim. Rădulescu - Cultele> 10. MihailGhelmegeanu -  Produc\ia agricolă ;i re-gimul agrar ţărănesc> 11. Ernest Ene - Ra-port general asupra problemelor ridicatede existenţa ;i dezvoltarea industriei înRomânia> 12. I. Răducanu -  Politica co-operatistă. Politica comercială. PoliticaBancară> 13. ing. S. Vidrighin -  Comu-nicaţii ;i lucrări publice> 14. D. R.Ioaniţescu - Muncă ;i ocrotiri sociale>15. Virgil Madgearu - Politică monetară.Reorganizarea sistemului de credit. Po-litica financiară> 16. Grigore Gafencu -

Raport de politică externă.Pentru acest num[r am extras fasci-

colul opt, Organizarea culturală, semnatde Dimitrie Gusti. Intertitlurile apar\inredac\iei. Programul propus pentru Mi-nisterul Culturii nu este foarte extins,`ns[ concetreaz[ `n cele c]teva pagini o`ntreag[ filozofie cultural[. Afl]ndu-ne`n anul Centenarului cu at]t mai mult else constiuie `ntr-un model demn de ur-mat. Sunt dezb[tute chestiuni ̀ nc[ la or-dinea zilei ;i acum. Sunt probleme ne-rezolvate ;i azi.

Organizarea cultural[, de Dimitrie Gusti

“Organizarea cultural[ a \[rii s-aconfundat la noi mult[ vreme cu orga-nizarea `nv[\[m]ntului. Dac[ formelede cultur[ superioar[ n-au suferit, dec]tde lipsurile de care a avut s[ sufere`nv[\[m]ntul `nsu;i, nu acela;i lucru sepoate spune de cultura poporului.M[rginit[ ca preocupare de Stat ;i `n ceprivea cea mai mare parte din popula\ie,aceea a satelor, la activitatea extra;colar[,ea a `naintat mai mult dec]t cea dint]i.:coala poporului, ̀ nc[rcat[ cu o sarcin[,care-i cerea numai ea toate sfor\[rile, s-a g[sit `mpov[rat[ de noi r[spunderi.Nici o mirare dac[ n-a putut s[ fie la`n[l\ime. La ̀ ncheierea socotelilor, dup[at]\ia ani de ̀ nv[\[m]nt elementar obli-gator, Rom]nia se treze;te cu un num[rde ne;tiutori de carte, `n care n-o mai`ntrece ast[zi `n Europa dec]t Albania.

Locul ac\iunii Statului, care a`nt]rziat ;i a ;ov[it `n acest domeniu, l-a luat ac\iunea particular[. Societ[\i cul-turale de tot felul, fie cu sediul `n ora;e;i numai cu filiale la sate, sau `nfiin\atede-a dreptul ̀ n lumea satelor, au ̀ ncercats[ `mplineasc[ ele munca de cultur[, ac[rei nevoie se sim\ea. Rostul lor a fost`ndoit< au lucrat pentru luminarea ;i ri-dicarea poporului ;i au ajuns la desco-perirea ̀ ntregii probleme culturale a \[rii

;i a timpului. :coala elementar[, cu toatecuno;tin\ele ;i `ndem]n[rile ei ;i care esingura ;coal[, ̀ n cazul cel mai bun, pen-tru marea majoritate a popula\iei, n-ajunge ca s[ fac[ pe bunul cet[\ean.

Cultura poporului, o puteretransformatoare a vie\ii

Ea e o ;coal[ de copii, care se ̀ ntinde`n mod normal, p]n[ la 14 ani, socotind`nv[\[m]ntul primar ̀ ntreg, de ;apte ani,sau cel mult p]n[ la 16 ani, pentru`nt]rzia\ii din orice motive. Organizareaculturii poporului de-abia acum trebuies[ ̀ nceap[, iar, dac[ lipse;te, cea mai ma-re parte din binefacerile ;colii se pierd,dovad[ la noi ̀ ntoarcerea la analfabetisma celor mai mul\i frecventatori sau chiarabsolven\i ai cursului primar, ;i preg[ti-rea pentru via\[ a popula\iei r[m]neslab[, cu urm[rile cunoscute, o stare as[n[t[\ii mai mult rea, un fel de munc[`nvechit[, o moralitate nemul\umitoare;i un num[r de cuno;tin\e cu totulne`ndestul[tor. Cultura poporului tre-buie s[ lucreze ;i s[ p[trund[ `n toateaceste domenii ale vie\ii, s[n[tate,munc[, bune purt[ri ;i `nzestrare amin\ii, dac[ vrea s[ ̀ nr]ureasc[ ̀ ntregulom ;i s[ fie o putere transformatoare avie\ii.

Statul, pus ̀ n fa\a propriilor lor ̀ nce-puturi, ̀ ntrecute cu totul ̀ n trebuin\e, ;ia activit[\ii particulare, vioaie ;i puter-nice, dar risipite ;i cu ̀ ntreruperi, e dators[-;i revizuiasc[ metodele de lucru.Al[turi de grija pentru ̀ nv[\[m]ntul ele-mentar, care trebuie s[ ajung[ general,cel pu\in la aniversarea a 75-a a intro-ducerii obligativit[\ii, s[ apar[ grija pen-tru cultura poporului. Cuprinsul ;i mij-loacele lor sunt deosebite, dar leg[turadintre ele e str]ns[ ;i necesar[.~nv[\[m]ntul elementar f[r[ cultura po-porului se risipe;te ;i nu leag[ rod, iarcultura poporului f[r[ ̀ nv[\[m]ntul ele-mentar b]jb]ie `n `ntuneric ;i n-arer[d[cini. Unul se ridic[ pe cel[lalt ;i-;i

g[se;te numai `n el `ntregirea.~ndeosebi, satul rom]nesc, adoua zi

dup[ ce, prin ̀ mpropriet[rire, a ajuns ̀ nst[p]nirea p[m]ntului ;i prin votob;tesc, la c]rma treburilor publice, necere o organizare cultural[ care p]n[ast[zi i-a lipsit sau de care p]n[ ast[zi n-a sim\it aceea;i trebuin\[. Toat[ tradi\ia,adus[ cu el din vremurile mari de via\[\[r[neasc[ ale neamului rom]nesc, s-a`ndoit sub tot felul de lovituri. Ea trebuieajutat[ ;i `nviorat[, `n p[r\ile care s-ap[strat, ;i `nlocuit[ `n celelalte. Statulrom]nesc, rezemat pe sate, are aici o sar-cin[ tot at]t de frumoas[, pe c]t e de po-runcitoare ;i de grea, la a c[rei ̀ mpliniree dator s[-;i `ncordeze toate puterile.

Organizarea culturii poporului tre-buie s[ ia asupra ei `nfiin\area sau con-trolul ;i `ndrumarea ;colilor \[r[ne;ti,atunci c]nd `nfiin\area lor va trece totmai mult asupra societ[\ilor culturalesau a jude\elor. :coala \[r[neasc[ nupoate fi privit[ ca o ramur[ de`nv[\[m]nt, ci e o form[ de manifestarea culturii poporului, care la noi trebuies[ dea pe frunta;ii satelor ;i s[preg[teasc[ elementele pe care s[ se re-zeme ac\iunea de ridicare material[ ;imoral[ a p[turii \[r[ne;ti. Absolven\ii;colii \[r[ne;ti sunt ̀ n sate, nu reprezen-tan\ii `nv[\[m]ntului, ci ai culturii po-porului.

Aceea;i organizare trebuie s[ ̀ ndru-me ;i s[ supravegheze o ac\iune genera-lizat[ de cercetare ;i de ̀ ndreptare a vie\iisatului, prin colaborarea at]t aautorit[\ilor competente c]t ;i asociet[\ilor culturale. Ea trebuie s[preg[teasc[ programele de lucru `nleg[tur[ cu regiunea ;i cu realit[\ile lo-cale ;i s[ pun[ la `ndem]n[ mijloaceletehnice ;i materiale cerute de aducereala `ndeplinire a acelor programe de lu-cru. Problema cea mare a tineretului dela sate ;i ora;e ;i a ̀ ndrum[rii lui trebuies[ alc[tuiasc[ o preocupare aparte ;i s[g[seasc[ o organizare corespunz[toare,concentr]nd serviciile ast[zi risipite ;icoordon]nd toate formele de ini\iativ[

particular[ care s-au dovedit folositoa-re.

Educa\ia fizic[, privit[ nu `n laturaei de preg[tire tehnic[, ci de ac\iunera\ional[ pentru ̀ ns[n[to;irea ;i voio;iatineretului, face parte din preocup[rilede temelie ale culturii poporului ;i e me-nit[ s[-;i dea roadele numai `ncadrat[`n programul general de cultivare ;icre;tere a tuturor puterilor corporale ;isuflete;ti ale na\iunii.

Muzeul, ;coala intuitiv[ a celor mul\i

Organizarea culturii poporului tre-buie s[ fac[ o realitate din bibliotecilepopulare, prev[z]ndu-le cu c[r\i potri-vite ;i cu bibliotecari preg[ti\i. Bibliotecapopular[ este complementul ;i conti-nuarea de la sine `n\eleas[ a ;colii ;i de-opotriv[ trebuincioas[ ca ;i ea. O lege abibliotecilor populare trebuie s[ prevad[func\ionarea lor, l[sat[ ̀ n seama culturiipoporului, ;i finan\area, pus[ `n seamacomunelor. :coala intuitiv[ a celor mul\i,care e muzeul, unde poporul g[se;te pe`n\elesul lui descoperirile cele mai`nsemnate ale ;tiin\ei ;i crea\iile artei,trebuie s[ aib[ leg[tur[ cu acela;i sistemde organizare ;i de punere `n circula\iea valorilor. Al[turi de carte, organizareaculturii poporului trebuie s[ ̀ ngrijeasc[de spectacol pentru popor, ̀ n forma tea-trului ;i a muzicii, ;i de r[sp]ndirea pec[ile mecanice a pl[cerilor estetice ;i acuno;tin\elor, `n forma cinematografu-lui ;i a radiofoniei.

Ac\iunea de Stat, care exist[ ast[zi`n `ntreg domeniul culturii na\ionale,at]t a celei superioare c]t ;i a celei po-pulare, dar de cele mai multe ori necoor-donat[, sporadic[ ;i lipsit[ de elementuldinamic al unei singure ;i sigure con-vingeri, trebuie s[ fie pus[ la ad[post detoate aceste lipsuri ;i motive de sl[biciu-ne. Statul trebuie s[ adune la un locini\iativele risipite la diferite departa-mente ;i s[ creeze ceea ce va mai aparenecesar chiar prin aceast[ punere la unloc, pentru ca toate mijloacele, at]t celeideale c]t ;i cele materiale, s[ dea princoncentrare tot ceea ce sunt ̀ n stare, cul-tura superioar[ cu preocup[rile ei depromovare a ;tiin\ei, literaturii ;i artei,iar cultura poporului, de organizare ar[sp]ndirii ̀ ntre cei mul\i a binefacerilor;tiin\ei, literaturii ;i artei. Ini\iativa crea-toare r[m]ne, `ntr-un domeniu ;i `ncel[lalt, atributul personalit[\ilor sau alcolectivit[\ilor organizate. Statul e dator;i poate, prin colaborarea cu aceste per-sonalit[\i sau societ[\i culturale, s[ ̀ nvio-reze ;i s[ generalizeze interesul pentrucultur[ ;i s[ pun[ `n serviciul ei toat[arm[tura material[, care ast[zi e cu totulne`ndestul[toare.

Organul de coordonare a tuturorstr[duin\elor culturale alepersonalit[\ilor creatoare de cultur[, alesociet[\ilor culturale ;i ale Statului, ju-de\elor ;i comunelor, din care vor faceparte numai membri califica\i, desem-na\i prin dispozi\ii precise de lege, esteSenatul cultural sau Camera cultural[.

Organul de aducere la `ndeplinire,la sat, a programului culturii poporuluieste c[minul cultural, `n care se adun[;i conlucreaz[ s[tenii, func\ionarii sa-tului ;i intelectualii originari din locali-tate, dar a;eza\i ̀ n alte p[r\i, pentru toatecele patru ramuri de activitate< 1).S[n[tate (educa\ie sanitar[, dispensar,educa\ie fizic[, educa\ie edilitar[ ;i degospod[rie)> 2). Munc[ (educa\ia agri-col[ ;i veterinar[, cooperative)> 3). Suflet

(educa\ia moral-religioas[ ;icet[\eneasc[, ̀ nvierea datinilor ;i a por-tului)> 4). Minte (biblioteci, muzee,;ez[tori, cinematograf, radio).

Organul de aducere la `ndeplinire,`n ora;e, a programului culturii popo-rului, este Universitatea popular[.

***

Direc\ia organiz[rii culturale pri-me;te directivele ;i programul de lucru,la a c[rui redactare colaboreaz[ prinpreg[tirea materialului ;i discu\ie, de laSenatul cultural sau Camera cultural[.~n Senatul cultural se g[sesc personalit[\icreatoare de cultur[ ;i reprezentan\i aisociet[\ilor culturale ;i ai serviciilor deStat cu atribu\ii culturale.

Direc\ia cultural[ era`mp[r\it[ `n Serviciul culturiisuperioare (trei sec\ii) ;i Serviciul culturii poporului(zece sec\ii)

~n afar[, Direc\ia lucreaz[ prin in-stitu\iile puse sub conducerea sa (biblio-teci, muzee, teatre) sau prin societ[\i cul-turale ;i se ajut[ cu sfaturi culturale, co-mitete culturale jude\ene, municipale,regionale. Ea are un serviciu, al inspec-toratului, care supravegheaz[ ;i `ndru-meaz[ func\ionarea institu\iilor ;i ac\iu-nii culturale. Direc\ia organiz[rii cultu-rale ia toate m[surile care se vor dovedinecesare ;i pune la ̀ ndem]n[ toate mij-loacele cu putin\[ pentru dezvoltarea ;i`nt[rirea ini\iativei particulare ̀ n materiede cultur[ na\ional[.

~n[untru, din punct de vedere ad-ministrativ, Direc\ia e ̀ mp[r\it[ ̀ n dou[servicii ;i fiecare serviciu `n mai multesec\ii. Serviciul culturii superioare aretrei sec\ii< Sec\ia ;tiin\elor, Sec\ia litera-turii ;i Sec\ia artelor. Serviciul culturiipoporului are zece sec\ii< Sec\ia biblio-tecilor ;i a muzeelor> Sec\ia teatrelor, aspectacolelor, a corurilor, a ochestrelor;i a coregrafiei> Sec\ia cinematografului;i a radiofoniei> Sec\ia educa\iei fizice ;ia turismului> Sec\ia educa\iei tineretuluidin sate ;i ora;e> Sec\ia ;colilor \[r[ne;ti>Sec\ie societ[\ilor culturale> Sec\ia pu-blica\iilor> Sec\ia ac\iunii culturale la sate;i ora;e (C[minul cultural, la sate, ;i Uni-versitatea popular[, la ora;e).

Serviciul culturii superioareurm[re;te activitatea din domeniul ;ti-in\elor, literaturii ;i artelor ;i ̀ ncearc[ s-o ajute prin creare de `mprejur[ri priel-nice< anchete despre starea cultural[> sta-bilire de leg[turi `ntre institu\iile ;i per-soanele care reprezint[ ;tiin\ele, litera-tura ;i artele> `nfiin\are de institu\ii sau`mbog[\irea ̀ n ̀ nzestrare ;i ̀ n capacitatede creare sau de influen\[ a celor exis-tente> burse> premii.

Serviciul culturii poporului `ndru-meaz[ ;i supravegheaz[ func\ionarea di-feritelor institu\ii care intr[ `n compe-ten\a sa> colaborarea cu societ[\ile cul-turale ;i le d[ ajutorul de care au nevoie>are sarcina publica\iilor Direc\iei ;i or-ganizeaz[ o central[ a ac\iunii culturaledin \ar[, prin preg[tirea programelor delucru ;i a mijloacelor tehnice ;i mate-riale, `n conlucrare cu ministerele, ser-viciile ;i institu\iile interesate ;i care suntreprezentate `n Senatul cultural.”

Dimitrie Gusti ( 13 februarie 1880 - 30 octombrie 1955) este considerat p[rintelesociologiei rom]ne;ti

Organizarea cultural[ a \[rii s-a confundat la noi mult[ vreme cu organizarea`nv[\[m]ntului. Dac[ formele de cultur[ superioar[ n-au suferit, dec]t de lipsurilede care a avut s[ sufere `nv[\[m]ntul `nsu;i, nu acela;i lucru se poate spune decultura poporului

~n perioada interbelic[ partidele aveau programe de guvernare consistente

;i concrete chiar ;i pentru Cultur[

15 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATECrema de gălbenele este cel mai des folosită pentru a grăbi vindecarea rănilor, a t[ieturilor,arsurilor de gradul întâi, zgârieturilor, dar și pentru tratarea ulcerelor varicoase și a vânătăilor.

Crema de gălbenele are o for-mulă holistică ce are la bază com-puși naturali activi, cu o bio-dis-ponibilitate foarte mare, ce acțio-nează sinergic completându-se șipotențându-se reciproc, rezulta-tul fiind o piele< hidratată, ener-gizată, detoxifiată și întinerită.

Săpunurile și anumite geluri deigienă intimă au în componența lorsubstanțe ce pot irita pielea din zoneleintime. Crema de gălbenele este o mi-nune a naturii, având proprietăți anti-inflamatoare și de calmare a mâncări-mii. Ca adjuvant în medicina clasică,crema de gălbenele ameliorează mico-zele și are rol antiseptic la nivel vagi-nal.

Practic ingredientele active extrasedin florile de g[lbenele care se regăsescîn crema de gălbe-nele în generalnu au reac-ții adver-se, darpen-tru

că fiecare om este unic, la începutultratamentului crema de gălbenele tre-buie testată. Evident tratamentul seoprește dacă crema produce reacții cu-tanate adverse.

Crema de gălbenele se poate folosipe pielea bebelușilor încă de la vârsta1 an.

Crema de gălbenele este cel mai desfolosită pentru a grăbi vindecarea ră-nilor, a t[ieturilor, arsurilor de gradulîntâi, zgârieturilor, dar și pentrutratarea ulcerelor vari-coase și a vânătăilor.Există cercetări caredemonstrează că uti-lizarea cremei de găl-benele grăbește pro-cesul de vindecare aldiferitelor tipuri derăni și că mecanisme-le de acțiune includ

creșterea fluxuluisangvin la lo-cul plăgii, în-

curajareasinte-

zei de colagen și stimularea dezvoltăriiepidermului de neo-formație (a pieliinoi), dar și a țesutului conjunctiv.

Crema de gălbenele este incredibilde bună pentru tratarea coșurilor, a ac-neei sau a altor probleme ale pielii.Aceasta are efect antibacterian, anti-septic și cicatrizant. Este, de asemenea,foarte utilă în cazul arsurilor provocateatât de razele puternice ale soarelui, câtși de cele provocate de foc.

Este un calmant și relaxantasupra sistemului nervos. Induceun somn liniștit și profund princaracterul sedativ. Este tonic și sti-mulent digestiv și hepatic.

Este ușor laxativ și elimină balona-rea și flatulența. Are proprietatea de arepara și echilibra tenurile grase-acnei-ce. Este regenerant și drenant al limfeiîn cazul tenurilor mature. Combate re-tențiile de apă asociate cu inflamația.Combate spasmele intestinale. Uleiulesențial de mandarine se recomandăîn< insomnii, tristețe, anxietate, stres,atac de panică, indigestie de originenervoasă (anorexie sau bulimie cauzatede stres) dispepsii digestive (digestiedureroasă), meteorism intestinal, con-stipație, colici, sughiț, întreținerea te-nului ridat, acneic, ac-neic suprainfectat,eczeme

purulente, furuncule, celulită, retențiede apă, vergeturi.

Mod de folosire

Extern< 3-5 picăturiulei esențial de mandari-ne în amestec cu 30 mlapă, pentru aromatera-pie, odorizarea ambien-

tului. Pentru masaj, 3-5picături dizolvate în ulei

vegetal, cu care se masează frun-tea și tâmplele în dureri de cap.

Pentru inhalații în boli respiratoriise folosesc 2-3 picături dizolvate în

apă fierbinte. Ca ingredient se foloseșteîn creme de față, loțiuni pentru păr șicorp.

Asociația Little People România apus la punct o aplicație mobilă VIA cepoate fi folosită gratuit de tinerii bolnavide cancer cu vâsta cuprinsă între 18 și 39de ani.

VIA este disponibilă pe telefoane mo-bile cu sisteme de operare IOS şi Androidşi poate fi descărcată din iTunes sau Goo-glePlay, se arată într-un comunicat depresă al asociației. Ea le permite utiliza-torilor să îşi creeze propriul profil public,în timp ce anumite informaţii cu caracterpersonal sunt securizate şi nu vor puteafi vizualizate de orice utilizator,permiţând opţiuni de filtrare pentrufuncţia de potrivire precum tipul cance-rului, locaţie, interese etc.

“VIA – aplicaţia mobilă conceputăpentru a conecta persoane şi pentru acrea conexiuni umane între tinerii adulţicare se luptă cu cancerul, astfel încâtaceştia să aibă un lucru mai puţin de în-fruntat< singurătatea”, arată Katie Rizvi,fondatoarea Asociaţiei Little People Ro-mânia, citată în comunicat.

Conform sursei citate, imediat ceaplicaţia generează potriviri, utilizatoriisunt liberi să se contacteze unul pe celă-lalt. Astfel de cereri de interacţiune potfi acceptate sau respinse, după preferinţă.Aplicaţia mobilă va trimite, de asemenea,notificări cu privire la viitoarele întâlniri,seminarii şi oportunităţi de socializare.

Aplicaţia este disponibilă gratuit tu-turor tinerilor adulţi afectaţi de cancerdin toate centrele de tratament din ţară.

Uleiul esen\ial de mandarine (citrus reticulata)

Pentru amatorii de ciuperci de pă-dure vara aceasta i-a răsfățat din plin prinmultitudinea de specii pe care au pututsă le culeagă, dar și prin abundența lor.Se pare că ploile le-au fost prielnice astfelcă au ”răsărit” cu generozitate. Un buncunoscător al ciupercilor știe foarte binece este și ce nu este comestibil, care suntcaracteristicile acestora pentru a putea ficulese fără probleme. Nu e nicio surprizăsă vezi pe marginea drumului din apro-pierea pădurilor oameni cu coșuri plineochi cu ciuperci care te îmbie să le cum-peri. Însă dacă nu le cunoști și nici câtde avizată este persoana care le vinde,mai bine renunți și optezi pentru variantadin magazin. An de an, numeroși oameniajung la Urgență sau la camera de gardădatorită consumului de ciuperci otrăvi-toare.

În România sunt cunoscute peste4.000 de specii de ciuperci, din care apro-ximativ 50 de specii sunt otrăvitoare iarnumărul acestora crește de la an la andatorită mutațiilor genetice.

Potrivit literaturii de specialitate, sim-ptomele intoxicației cu ciuperci se clasi-fică în funcție de perioada de incubațiea tipului de ciuperci care provoacă into-xica\ia, astfel<

- cu perioadă de incubație scurtă -cazuri în care simptomele apar în minim15 minute și maxim 3 ore de la consumulciupercilor și se manifestă prin< hipoten-siune arterială, halucinații, tulburări ner-voase, abundența salivației, l[crimare,pupila micșorată, dureri abdominale,scăderea frecvenței cardiace, tegumenteumede>

- cu perioada de incubație lungă (ciu-perca albă, buretele viperei, etc) - semneleapar după cel puțin 12 ore de la consumulacestora și se manifestă prin< grețuri, văr-sături, diaree, tulburări gastrointestinale,icter, hemoragii, tulburări neurologice,encefalopatie, manifestări renale grave,afecțiuni hepatice, hipoglicemie, iar după2 zile de la ingestie apare coma și apoidecesul persoanei în cauza. Aproximativ90% din intoxicațiile cu aceste ciupercisunt mortale, procent ce demonstreazăpe de o parte gravitatea acestor intoxicațiiiar pe de altă parte, fiind vorba de into-xicații vechi datorită perioadei lungi deincubații și ineficiența măsurilor tera-peutice ce se impun.

Tratament

Tratamentul intoxicației cu ciupercise face în funcție de durata perioadei deincubație.

În cazul ciupercilor cu perioada deincubație scurtă - se provoacă vărsătura(cu ăpă caldă și sărată), se fac spălăturigastrice (prin aspirarea conținutului gas-tric), purgative saline, atropină, cărbuneactivat, etc. În cazul intoxicației cu acesttip de ciuperci se mai poate administratanin și cafea tare pentru insolubilizareatoxicului din tubul digestiv. Utilă este șiadministrarea de diuretice.

În cazul ciupercilor cu perioada deincubație lungă - se fac spălături gastrice(deși eficiența e redusă fiind vorba de oingestie veche de 12 ore), se administrea-ză substanțe pentru diminuarea durerii,tratament simptomatic, se introduc per-fuzii cu glucoză și medicamente hepato-protectoare. Primul ajutor nu vizeazăevacuarea tubului digestiv (din cauza fap-tului că simptomele apar mai târziu) ciinternarea de urgență pentru ameliorareadezechilibrelor biologice grave (hidro-electrolitice, acido-bazice, metabolice)care periclitează viața celui otrăvit.

Ce trebuie s[ ;ti\idespre ciuperci

Despre hipertensiunea arterial[(HTA) se afirm[ c[ provoac[ `n egal[m[sur[ disperare ;i speran\[. Disperare,`ntruc]t are complica\ii cardiovascularesevere ;i pentru c[ este frecvent nede-pistat[ sau subtratat[. Speran\[, pentruc[ prin tratament corect ;i sus\inut poatefi controlat[ ;i pot fi prevenitecomplica\iile ei, se arat[ ̀ n lucrarea “Pen-tru o inim[ s[n[toas[“.

HTA reprezint[ cel mai r[sp]nditfactor de risc cardiovascular de pe glob.P]n[ la v]rsta de 50 de ani, 1 din 5 oa-meni are hipertensiune arterial[, dup[v]rsta de 50 de ani, 1 din 3, iar dup[v]rsta de 65 de ani, 2 din 3. Se estimeaz[c[ `n Rom]nia sunt peste 5 milioane dehipertensivi.

Cercet[rile efectuate `n \ara noastr[arat[ c[, dintre bolnavii depista\i cu hi-pertensiune arterial[, aproape jum[tatenu ;tiau c[ au HTA, iar dintre cei care se;tiau cu aceast[ afec\iune, 60% nu f[ceautratament.

Prin hipertensiune arterial[ se ̀ n\ele-ge presiunea prea mare de curgere as]ngelui. S]ngele este pompat ritmic `nartere de c[tre inim[ care dezvolt[ o anu-mit[ presiune pentru a reu;i s[ trimit[s]ngele `n tot arborele arterial, la toateorganele. Aceast[ presiune se poatem[sura ;i se nume;te presiune/tensiunearterial[ sistolic[ (TAS). ~n momentulurm[tor, inima se relaxeaz[ ;i prime;teo nou[ cantitate de s]nge oxigenat de lapl[m]ni, iar `n timpul acestei relax[ri ainimii `n artere se men\ine o presiunemai mic[ numit[ presiune/tensiune ar-terial[ diastolic[.

Valorile normale ale tensiunii arte-riale (TA) sunt<140/90 mmHg> 130/80mmHg la cei cu diabet ;i risc cardiovas-cular crescut, iar valoarea considerat[optim[ este de 120/80 mmHg.

:t. C.

Hipertensiunea arterial[, principalul

factor de risc cardiovascular

Crema de G[lbenele, un adev[rat miracol

al naturii!

Aplica\ie mobil[gratuit[ pentru tinerii afecta\i

de cancer

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/15 iulie 2018

RE}ETE

Tort de fructe de p[dure

Suc energizant de gojiț;i fructe exotice

Mod de preparare<

Albușurile de ouă se separă de găl-benuș. Gălbenușurile se freacă bine cucele 4 linguri de zahăr și cu zahărul va-nilat. Albușurile se bat spumă tare șise amestecă cu gălbenușurile, apoi

treptat se adaugă făina și praful de copt,amestecând fin. Se toarnă într-o formăspecială pentru tort de fructe, se punela cuptorul preîncălzit și se coace timpde 15 minute.

Se prepară o budincă, conform in-strucțiunilor de pe ambalaj, dar de dataaceasta folosind doar 400 g de lapte,iar budinca fierbinte se toarnă uniformîn cavitatea blatului de pișcot. Se așeazăfructele de pădure, se amestecă binegelatina cu sucul de fructe, iar după ces-a dizolvat se pune la fiert până dăprimul clocot. Se toarnă peste fructe șise lasă 2-3 ore la frigider.

Ingrediente<

4 ouă, 4 linguri de făină, 4linguri de zahăr, un plic de za-hăr vanilat, 5 g praf de copt, 400ml de lapte dulce, alte 4 linguride zahăr, o budincă de vanilie,fructe de pădure proaspete saucongelate, eventual din compot,o gelatină și 200 g de apă, sausirop ce se potrivește la fructele

alese pentru tort.

Mod de preparare<

Ghimbirul ras, mierea, fructelegoji, siropul de cătină și o jumătate depahar de apă se mixeaz[ bine în vasulînalt al robotului de bucătărie, pânăcând se obține o pastă omogenă. Su-curile de citrice se amestecă într-o ca-rafă, se adaugă pasta obținută anterior

și se amestecă bine, apoi se dizolvă curestul de apă. În caz de nevoie se maipoate îndulci cu puțină miere, dupăgust. Se obține o băutură puternic ener-gizantă și antioxidantă, recomandatăîn perioadele de convalescență, de efortintelectual, stres, epuizare fizică, în pe-rioada sesiunii de examene, sau pentrufemei, în stare de indispoziție în pe-rioada ciclului menstrual. Se serveșterece, eventual cu câteva cubulețe degheață. Se poate păstra la frigider, darnu mai mult de 2-3 zile, deoarece, chiardacă nu se strică, dar își pierde calită-țile.

Ingrediente<

O bucățică de circa 2-3 cmde ghimbir care se răzuiește (nuse folosește ghimbir uscat), zea-ma unei lămâi, 50 gr goji, zeamaproaspătă a unei portocale și aunui grapefruit, 2 linguri de mie-re, o linguriță de sirop de cătină,

2 pahare de apă plată.

Ciorbi\[țde dovlecei

Mod de preparare<

Dovleceii se răzuiesc, se lasă câtevaminute cu pu\ină sare, după care se

storc de apă. Într-o oală de circa 4 litri,se pune uleiul la încins, se adaugă ceapatocată mărunt ;i morcovii tăia\i feliuțesub\iri ;i se călesc pu\in, apoi se adaugăsupa ;i laptele. Se fierbe pu\in, apoi seadaugă dovleceii ;i se fierbe din noucâteva minute. Făina se amestecă trep-tat cu smântâna sau iaurtul, cu grijă sănu formeze noduri, se toarnă în supă,se adaugă mărarul, se condimentează;i se fierbe circa 15-20 minute. Se poateservi cu ardei iute.

Ingrediente<

2 morcovi, o ceap[ mijlo-cie, 4 dovlecei (zucchini) demărimi potrivite, 2 litri de supăde carene sau de legume (sepoate prepara ;i din cubulețede supă), 1/2 litru lapte, 2-3 lin-guri de ulei de floarea soarelui,2 linguri de făină, o legătură demărar verde tocat mărunt,smântân[, iaurt sau lapte acru(după preferință), sare, piper,

pătrunjel verde ;i usturoi.

Paprica; de crap cu legume fierte

Mod de preg[tire<

Se curăță crapul și se taie în bucățipotrivite. Ardeiul gras și ceapa tăiatefoarte subțire se călesc în untură saueventual în ulei, iar când devin sticloaseși încep să capete o culoare aurie sepresară cu boiaua de ardei, se amestecă

și se toarnă peste ele bulionul subțiatcu apă, sau preferabil cu supă de zar-zavaturi. În loc de bulion se poate folosiși suc de roșii, dar în acest caz fărăadaos de apă, Se condimentează dupăgust, se adaugă peștele și se lasă să fiar-bă înăbușit. Legumele se fierb în apăușor sărată, fie, fiecare separat, fie toateîmpreună, într-o singură oală, daradăugate pe rând, în funcție de timpulde fierbere a fiecăruia. La servire legu-mele se ornează cu verdețuri proaspete,iar la pește se oferă lămâie feliată saumujdei de usturoi preparat cu zeamăde lămâie.

Ingrediente<

Un crap de circa un kg, 2 -3 cepe de mărime mijlocie, olingură de untură sau ulei, do-uă linguri de bulion, un ardeigras, un sfert de linguriță deboia de ardei dulce, sare, piper,eventual un sfert de lingurițăde ghimbir. Pentru garnitură<cât mai multe feluri de legu-

me, în total 6-700 g.

Nalba este răspândită în în-treaga Europă. Ea este o plantărobustă cu tulpină groasă și frun-ze lobate, pufoase. Nalba crește înstare sălbatică, adesea pe terenu-rile virane. Florile ei aspectuoase,mov, sunt străbătute de vene sta-cojii. Fructul nalbei este un cercde nuci mici, fiecare conţinând osingură sămânţă.

Din punct de vedere medicinal auimportanţă frunzele și rădăcina. Atâtfrunzele, cât și florile se așază în straturisubţiri și sunt uscate la întuneric, pen-tru a nu li se distruge pigmenţii anto-cianici. Odată uscate, frunzele și florilese folosesc la prepararea de infuzii, de-cocturi și pulberi.

Principii conţinute

Rădăcinile conţin amidon, muci-lagii, substanţe glucidice și lipidice, ta-ninuri, flavonoizi, săruri minerale.Frunzele conţin mucilagii, glucide, uleivolatil iar florile conţin mucilagii, fla-vonoide, glucoronat de flavone, flavo-noli, saponozide, taninuri, uleiuri vo-latile, antocianozide, derivaţi feolici(acizi cafeic, clorogenic, cumaric), sub-stanţe glucidice, acizi grași, săruri mi-nerale.

Toate cele 3 părţi ale plantei auacţiune antiinflamatorie, decongestivă,emolientă, expectorantă, antidiareică,antialgică, imunomodulatoare.

Indicaţii terapeutice

Ceaiurile din frunze de nalbă-maresunt indicate în afecţiunile aparatuluirespirator, bronșite, laringite, pentruușurarea expectoraţiei.

Preparatele din rădăcină de nalbă-mare sunt utile în inflamaţiile gingiilor,inflamaţiile gurii, în diaree.

De asemenea, pentru uz intern,sunt indicate ceaiurile de nalbă pentruafecţiunile digestive, enterocolite, gas-trite, duodenite, ulcer, stomatite, bolirenale (cistite, uretrite, pielite, nefrite).

Ca gargară, este recomadată pentruproblemele din zona orală; decoctulpoate fi aplicat pe gingiile bebelușilorpentru a le ușura durerile apariţiei pri-mei dentiţii.

Administrare<

Infuzia din frunze de nalbă-marese prepară din 1 linguriţă de plantă mă-runţită, la 1 cană cu apă. Se beau 1-2căni pe zi.

Rădăcinile de nalbă-mare se folo-sesc sub formă de macerat la rece. Sepune 1 lingură de rădăcină mărunţită,în 1 cană cu apă rece, se adaugă 1 vârfde cuţit de bicarbonat de sodiu și selasă la macerat 1 oră. Se strecoară, iarcantitatea se bea în cursul unei zile.

În faringită, amigdalite, stomatite,gingivite se face gargară de mai multeori pe zi cu macerat la rece din 2 lin-guriţe de frunze și rădăcini mărunţite,la 1 cană cu apă.

În cosmetică

Pentru tenurile uscate, ca și pentrucele iritate, se recomandă folosirea unuiextract apos din rădăcină de nalbă-ma-re. Peste 3 linguri de rădăcini tăiate înbucăţi mici se toarnă 1 cană de apă fiar-tă și răcită. Se macerează timp de 6 orela temperatura camerei, după care sefiltrează. Maceratul astfel preparat seaplică sub formă de comprese.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele dinnalb[ au efecte

imunomodulatoare

Ceaiurile din frunze de nalbă-mare sunt indicate în afecţiunile aparatului respirator, bronșite, la-ringite, pentru ușurarea expectoraţiei. Preparatele din rădăcină de nalbă-mare sunt utile în inflamaţiilegingiilor, inflamaţiile gurii, în diaree. De asemenea, pentru uz intern, sunt indicate ceaiurile denalbă pentru afecţiunile digestive, enterocolite, gastrite, duodenite, ulcer, stomatite, boli renale (cistite,uretrite, pielite, nefrite). Ca gargară, este recomadată pentru problemele din zona orală; decoctulpoate fi aplicat pe gingiile bebelușilor pentru a le ușura durerile apariţiei primei dentiţii.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

15 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Bărbații, la fel ca și femeile, au grijăde aspectul exterior de aceea, stiliștiiactualizează în mod regulat tunsorilepentru bărbați. Și, cu siguranță, nu tre-buie să uităm nici de faptul că orice tipde tunsoare pentru bărbați trebuie săcorespundă cu aspectul exterior și cuformă fetei.

Tunsori actuale

Mulți consideră că bărbații nu suntatât de influențați de tendințele modeiși că aceștia optează în exclusivitatepentru stilul clasic. Însă stiliștii susțincă perfecțiunea nu are limite, de aceeale propun bărbaților tendințe intere-sante și originale.

Ce tunsori se poartă în sezonul2018? Stiliștii nu-i limitează pe bărbațiîn alegerea tunsorilor, de aceea, fiecarecoafură reprezintă o îmbinare armo-nioasă de diferite tehnici. Unică cerințăeste naturalețea și acuratețea .Poseso-rilor unui par firav li se propun foartemulte modele de tunsori scurte. Astfelde opțiuni nu necesită aranjare și per-mit mereu că aceștia să arate stilat șimodern. Businessmanii pot opta pen-tru coafurile clasice, iar băieții mai ti-neri pot face experimente cu texturi șiimagini în zona cefei.

Buclele cu lungime medie se pri-vesc romantic și masculin, însă nece-sită o mare atenție din partea celui carele posedă. Dacă nu dispuneți de timppentru îngrijire și coafare zilnică,atunci recomandăm să optați pentruopțiuni mai simple.

Puteți să folosiți cu grijă produsede coafare. Excesul de gel și mousse vaînc[rca părul, făcându-l să arate mur-dar și neîngrijit. Dacă nu puteți să vaaranjați buclele de sinestatator, atunciva recomandăm să apelați la un spe-cialist care va va arată regulile de ba-za.

În noul sezon pozițiile de lider suntocupate de tunsorile cu tâmplele des-coperite și părul tapat în vârful capului.Acestea pot fi tunsori în stil retro, câtși opțiuni mai potrivite pentru tineri.

O imagine aleasă corect îi va con-feri posesorului încredere în sine și vapune accentul pe particularitățile po-zitive ale aspectului exterior.

În anul 2018 există foarte multe op-țiuni de tunsori cu breton. Acesta nueste doar o parte componentă indis-pensabilă a tunsorii, ci și posibilitateade a schimbă instant un look de carev-ați săturat.

Tunsori bărbați pentru p[r scurt

Tunsorile scurte rămân la fel de ac-tuale de câțiva ani buni. Comode șisimple, acestea nu necesită mult timppentru a fi aranjate, de aceea, sunt prin-tre preferatele a mii de bărbați. Ce seva purta în sezonul ce vine?

Tunsoarea Pompadour i se potri-vește bărbaților cu față rotundă și ova-lă, iar stiliștii admit și o bărbiță scurtă.Posesorii unui par des trebuie să folo-sească un mousse, iar cei cu părul moa-le trebuie să folosească gelul. După spă-lare părul se direcționează în sus.

Tunsori bărbați p[r mediu

Părul cu lungime medie are la dis-poziție o gam[ mai variată de tunsori.

În fiecare an stiliștii modifică look-ul obișnuit dându-i un nou aspect. Oastfel de diversitate permite realizareamultor experimente fapt pentru caresunt preferate atât de businessmani,cât și de elevi.

În sezonul 2018 nu mai este locpentru tunsorile simple făcându-i pestiliști să caute tehnici și idei tot mainoi. Tendințele actuale nu sunt atât desimple în îngrijire precum cele scurte,însă nici nu necesită o atenție sporităprecum părul lung. Câțiva ani în urmămasculinitatea era caracterizată printunsori foarte scurte, iar acum ne suntpuse la dispoziție opțiuni enorme detunsori originale și brutale.TunsoareaUndercut reprezintă continuarea tun-sorii foarte renumite în rândul tineri-lor, unde tâmplele sunt rase, iar păruldin vârful capului este lăsat lung. Fas-hionistii mai moderni rad zona cefeilăsând bretonul de lungime medie. Pă-rul pieptănat într-o parte sau înapoi

poate primi un volum maxim chiar șiîn prezența unui p[r mai firav. Stiliștiinu recomandă o astfel de opțiune pen-tru posesorii unui par aspru și neas-cultător.

Modificarea modernă a tunsoriiUndercut o reprezintă tunsoarea hit-ler-jugent. Trecerea traptat[ a lungimiidin vârful capului la ceafă este practicneobservată. Tâmplele și zonele alătu-rate sunt rase, lăsând în zona parietalăpărul de lungime medie. Lungimea șidesimea nu este fixată, de aceea stilistulare libertatea de a acționa așa cum îșidorește.

Frizură Faux hawk (tip creastă) esteo tunsoare la care părul din părțile la-terale este lăsat de o lungime medie.Opțiunile moderne nu salută trecerilebruște și hotarele exacte, de aceea sti-liștii depun eforturi imense pentrupentru a realiza o tunsoare de calitate.

Deseori în acest scop sunt utilizateinstrumente precum un pieptene scurt

și o foarfeca foarte ascuțită. Deși duratade executare este una foarte lungă șimigăloasă, rezultatul final cu siguranțăîi va bucură pe clienți. Bretonul poatefi pieptănat la spate sau poate fi aranjatcu o ușoară neglijență.

Aveți părul des? Atunci v[ reco-mandăm tunsorile cu volum în parteade sus și zona cefei rasă. Aceasta estedecizia ideală pentru bărbațîi cu formăpătrată a fetei. Datorită lungimii nesunt puse la dispoziție foarte multe op-țiuni de aranjare.

Tunsori bărbați creative

Bărbaților îndrăzneți stiliștii le-auinventat coafuri interesante, care vorajuta la crearea unui look memorabilși deosebit. În noul sezon bărbaților lesunt de asemenea puse la dispoziție di-ferite tehnici de colorare și decolorarea părului. Acestea pot fi vârfuri saubreton decolorat, însă unele varietăți

presupun nuanțe aprinse, neon.Detaliul caracteristic al noului se-

zon 2018 sunt tâmplele și ceafa rasă.Pentru ca coafură să nu mai fie banală,pe suprafața rasă se realizează uzoareși figuri geometrice. Această modă avenit din îndepărtații ani 80 ai secoluluitrecut, însă a suferit foarte multe mo-dificări. Pentru a obține un desen im-pecabil, va trebui să gășiți un meșteriscusit.Creasta a evoluat într-o tunsoa-re mai puțin agresivă. Aceasta presu-pune tunderea firelor superioare depar în piramidă, datorită cărora părulse ridică în mod natural. Părul din zonatâmplelor și vârful capului sunt la feltunse scurt.

Cocul top knot cu partea lateralăși din spate rasă este o decizie foarteneordinar[ și creativă. Părul din zonatemporală este lăsat lung, care estestrâns sub elastic. Deseori, această coa-fură este realizată în baza tunsorii un-dercut și este combinată cu barbă.

Mulți consideră că bărbații nu sunt atât de influențați de tendințele modei și că aceștia opteazăîn exclusivitate pentru stilul clasic. Însă stiliștii susțin că perfecțiunea nu are limite, de aceea lepropun bărbaților tendințe interesante și originale.

Cele mai cool frizuri pentru b[rba\iicare vor s[ fie `n tendin\e

8 Informa\ia de Duminic[/15 iulie 2018

DIET~

Ai decis să duci o viaţă sănă-toasă, faci mişcare, ţii diete,dormi mai mult şi ai renunţat lazahăr. Dar chiar şi în acestecondiţii, sunt câteva lucruri pe ca-re le faci în privinţa alimentaţieişi despre care nu ştii cât sunt dedăunătoare.

Ai putea crede că nu există un astfelde lucru precum prea multe fructe şilegume şi că o dietă care le conţine,chiar şi exclusiv, este una sănătoasă.Doar că nu este chiar aşa. În primulrând, fructele conţin zahăr. Da, nu estedin acela prelucrat, dar este totuşi za-hăr, aşa că este indicat să te limitezi lafolosirea lor pe post de gustări, întremese. Dacă vrei să nu ai dubii în ceeace priveşte proporţia corectă de ali-mente care îţi furnizează nutrienţiiesenţiali, ţine cont de această regulă<în farfurie trebuie să ai jumătate legu-me (de preferat cât mai divers colorate),un sfer proteine şi un sfert cereale in-tegrale. Dacă respecţi această regulă,eşti sigur că ai o alimentaţie corectă.

Consumi toate alimentele minune

Varză kale, goji, alge sau alte ali-mente despre care ai auzit că pot faceminuni pentru sănătatea ta se află îndieta ta zilnică? Ei bine, nu exagera,pentru că există şi un revers al medalieişi consecinţele abuzului de astfel de ali-mente sunt din cele mai neplăcute.Ţine cont că nu ai toate problemele desănătate pe care se presupune că acestealimente le ameliorează şi nici excesulnu este un lucru bun, fie el şi când vinevorba despre alimentaţie sănătoasă.Ţine minte mereu că moderaţia estecheia unei vieţi sănătoase, aşa că limi-tează-te la o dietă echilibrată, cu ele-mente de bază şi fătă excese de alimen-te minune.

Mănânci prea multe nuci şi seminţe

Este adevărat, nucile şi seminţeleconţin grăsimi sănătoase, sunt săţioase,deci constituie o gustare excelentă şi,în plus, sunt extrem de gustoase. Doarcă există şi câteva probleme, care artrebui să te facă să te gândeşti mai binece şi, mai ales, cât mănânci. În primulrând, nucile şi seminţele sunt foartebogate în calorii, aşa că trebuie să aimare grij[ la cantitatea pe care o con-sumi. Apoi, ca să beneficiezi de toţinutrienţii din ele în siguranţă, acesteatrebuie consumate crude şi fără adaos

de sare. În al treilea rând, trebuie să ţiicont şi de ce fel de nuci sau seminţe,pentru că multe dintre ele, consumatechiar moderat, au o serie de efecte ad-verse deloc de neglijat. Un exempluconcret sunt nucile braziliene. Sunt de-licioase şi conţin seleniu. Seleniul esteun nutrient de care ai nevoie - dar nu-mai aproximativ 55 micrograme (mcg)de seleniu pe zi. O singură nucă brazi-liană are 68-91 mcg, ceea ce înseamnămai mult decât necesarul zilnic de se-leniu al unei persoane. Prea mult sele-niu poate provoca probleme, inclusivdiaree, greaţă, erupţii cutanate, cădereapărului şi chiar efecte grave, cum ar fiinsuficienţă respiratorie, insuficienţacardiacă şi renală şi infarct. Un adultnu trebuie să consume mai mult de 400mcg de seleniu, pe zi. Adică, nu maimult de patru sau cinci nuci braziliene,pe zi, dacă acestea sunt singura sursăde seleniu.

Nu ţii cont că unele alimente modifică efectulmedicamentelor

Dacă urmezi un tratament, de oricefel, ţine cont de faptul că unele alimentepe care le consumi în mod frecvent potinterfera cu medicamentele pe care leiei, aşa că informează-ţi medicul despreobiceiurile tale alimentare, chiar dacăele sunt unele sănătoase. Spre exemplu,dacă îţi place grepfrutul şi îl consumiîn fiecare zi, trebuie să ştii că acesta nuare o relaţie bună cu o serie de medi-camente. Spre exemplu, în cazul în careiei statine, medicamente care ajută lascăderea colesterolului, trebuie să ştiică grepfrutul contribuie la o absorbţiefoarte mare a acestora, deci şi la efectesecundare mai intense. În plus, existămedicamente a căror eficienţă scade,dacă le consumi în acelaşi timp cu de-liciosul citric, motiv pentru care, dacăte ştii fan de grepfrut, informează-ţimedicul, pentru a stabili în ce măsurătratamentul tău va fi afectat de consu-mul acestuia.

:i c]nd m]nc[ms[n[tos putem gre;i

Dacă vrei să nu ai dubii în ceea ce priveşte proporţia corectă de alimente care îţi furnizeazănutrienţii esenţiali, ţine cont de această regulă< în farfurie trebuie să ai jumătate legume (depreferat cât mai divers colorate), un sfer proteine şi un sfert cereale integrale. Dacă respecţiaceastă regulă, eşti sigur că ai o alimentaţie corectă

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

15 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

La finalul săptămânii trecutea trecut în eternitate una din ac-trițele care au marcat Teatrul deNord prin frumusețea și talentulei în anii 1980 și a lăsat o ampren-tă de neuitat în istoria filmuluiromânesc. Poate că Marina Pro-copie nu și-a împlinit întreg po-tențialul artistic, marcat de undestin ingrat, dar a avut momentestrălucitoare și a fost înconjuratăde iubirea publicului, în mod spe-cial a copiilor, poate cea mai pre-țioasă iubire.

Pentru publicul larg actrița este cu-noscută mai ales prin rolul titular din”Adela”, frumosul și nostalgicul film allui Mircea Veroiu din 1985, care i-a păs-trat prezența deosebită. Gena slavă moș-tenită de la mama ei i-a dat o prestanțăaristocratică perfectă pentru acel filmsau pentru rolul reginei Elisabeta în ”Ca-rol I” mulți ani mai târziu. Sătmărenii ocunoșteau deja din rolurile de ingenuăpe care începuse să le joace din toamnaanului 1984.

Ani de succese la Satu Mare

S-a născut la 8 iunie 1959, în Bucu-rești, și a absolvit, în 1984, Institutul deArtă Teatrală și Cinematografică ''I. L.Caragiale'' din București, Facultatea deTeatru, secția actorie, maestră fiindu-iOlga Tudorache. Printre colegii ei de fa-cultate s-au numărat Oana Pellea, Car-men Tănase și principele Radu Duda.Mulți dintre prietenii din acei ani au fostprezenți la înmormântarea de duminică,la cimitirul ”Sf. Vineri” din București.

Sistemul de repartiție a trimis-o peMarina la Satu Mare în toamna anului1984. Ea a rămas la Teatrul de Nord pânăîn 1990, jucând în următoarele specta-cole< ”Vara trecută la Ciulimsk” de Ale-xandr Vampilov, regia Carmen Gentimir>”Trandafirii roșii” de Zaharia Bârsan, re-gia Zoe Anghel Stanca> ”Dulcea ipocriziea bărbatului matur”, regia Tudor Popescu>”Mâța în sac” de Georges Feydeau, regiaMihai Raicu> ”Simple coincidențe” dePaul Everac, regia Paul Everac> ”Hainacu două fețe” de Stanislav Stratiev, regiaCristian Ioan> ”Bietul meu Marat” de Ale-xei Arbuzov, regia Kovács Ferenc> ”Piti-cul din grădina de vară” de Dumitru Ra-du Popescu, regia Cristian Ioan> ”Cumse cuceresc femeile” de Woody Allen, re-gia Cristian Ioan> ”Arrivederci Livorno”și ”Vilegiatură în stil italian” (după ”Tri-logia Vilegiaturii”) de Carlo Goldoni, re-gia Cristian Ioan> ”Europa, aport – viusau mort” de Paul Cornel Chitic, regiaCristian Ioan> ”Baia romană” de StanislavStratiev, regia Cristian Ioan.

Două spectacole au rămas de refe-rință pentru ea< debutul din ”Vara trecutăla Ciulimsk”, premiat la nivel național,când și-a dat seama că a cucerit publicul,și seria de peste 200 de spectacole pe tex-tul lui Woody Allen, una din cele maijucate producții ale Teatrului de Nord,la sediu și în țară. Colaborarea cu Cri-stian Ioan a contribuit mult la creștereasa artistică.

În aceeași perioadă a jucat și o seriede roluri în filme ca ''Adela'', (regia Mir-cea Veroiu, 1985), ''Colierul de turcoaze''(regia Gh. Vitanidis, 1986), ''Există joi?''(regia Adrian Petringenaru, 1989), ''Cu-cerirea Angliei'', (regia Sergiu Nicolaescu,1989). În 2004 a interpretat rolul doam-nei Craioveanu din filmul ''Orient Ex-press'', regizat de Sergiu Nicolaescu. Du-pă cinci ani, s-a reîntâlnit cu Sergiu Ni-colaescu pe platourile de filmare, pentru

filmul ''Carol I'' (2009), în care a dat viațărolului regina Elisabeta.

Albă ca Zăpada și piticiidin sală

Din 1990 Marina s-a mutat la Teatrul''Ion Creangă'' din București, o scenă de-dicată copiilor. Dintre rolurile interpre-tat, cel care i s-a ''lipit ca o etichetă'' a fostcel al eroinei principale din ''Albă ca Ză-pada'' de frații Grimm.

'Sigur, a juca un astfel de rol în teatrulde copii este la fel cum ai juca marile ro-luri pe scenele teatrelor pentru maturi.(...) Mi-a trebuit ceva timp să mă adaptez,să fac față unei săli pline de copii, carecomentează mai tot timpul, încercând săte ajute, să te prevină, sau din contră, săte împiedice să faci ceva. (...) Un exem-plu: a venit o dată o fetiță cu flori pe sce-nă și mi-a spus textual< 'Albă ca Zăpada(uitându-se către mama vitregă), să nu-i mai deschizi lu' asta și dacă mai vine,să-i dai un pumn în cap'. (...) Și încă ceva<Albă ca Zăpada este brunetă, eu suntblondă, port perucă în spectacol și dacăvreun copil mă vizitează în cabină și amapucat să-mi scot peruca și costumul, elnu mă mai recunoaște. Câteodată maiîntârzii și eu, și nu-mi scot repede cos-tumul, pentru a nu dezamăgi pe vreunuldintre ei'', povestea Marina Procopie în-tr-un interviu.

''Probabil cel mai extraordinar și mi-nunat public este cel de la teatrul de copii.Copiii sunt sinceri, e greu să îi păcălești.Copilul nu este diplomat, copilul te iu-bește sau nu. În momentul în care el vinepe scenă, te strânge în brațe și te sărutăcu foc și îți dă o floricică pe care o bă-lăngăne până ajunge pe scenă cu ea, credcă e cel mai minunat lucru care i se poateîntâmpla unui om. Sigur că pentru unartist care a făcut teatru și pentru maturi,fiecare premieră e un moment unic.Când primești aplauze, nu mai ai nevoiede nimic, îți cresc aripioare în spate",mărturisea actrița. ''Actorul care slujeșteîn acest teatru renunță din start la orgo-liu, (și credeți-mă, toți avem orgolii!),din simplul motiv că pentru copil nuexiști decât ca personaj''.

Să mori rănit din dragostede viață

"Din punct de vedere al sufletului nucred că m-am schimbat deloc, ba chiarcâteodată mă și îngrijorează faptul că nuîmi dau seama cum trec anii, îmi dauseama numai când mă privesc în oglindăși când citesc anumite roluri și realizezcă nu le mai pot juca din cauza vârstei.(...) Altfel, pe dinăuntru, nu cred că m-am schimbat fundamental, și cine măcunoaște bine poate confirma lucrul ăsta,adică sunt la fel de nebună ca acum 20de ani, și ca acum 30 de ani, și ca acum10 ani... Și sper să fie așa, să se spună'uite ce babă nebună!', prefer o babă ne-bună decât o babă bătrână, pleonasticvorbind'', spunea Marina Procopie în2014, când s-a întors la Satu Mare pentruBalul Actorilor, regăsindu-i pe regizorulCristian Ioan și partenerul de scenă Cor-neliu Jipa pentru o fotografie a aminti-rilor.

Din păcate Marina a pierdut o bătăliecrâncenă cu cancerul, deși timp de undeceniu a trecut prin operații și chimio-terapii și și-a păstrat mereu dragostea deviață, susținută de iubirea devotată a so-țului. Ieșirea din scenă e inevitabilă. Ră-mâne amintirea. Iar amintirile lăsate deMarina sunt dintre cele mai frumoase.

Vasile A.

Alături de Radu Sas în spectacolul “Mâța în sac” de Georges Feydeau, regia Mihai Raicu (1985)

Amalia Savinescu, Marina Procopie, Corneliu Jipa ;i Radu Sas în marele succes “Cum se cuceresc femeile” (1988)

“Vara trecută la Ciulimsk” (1984), cu Corneliu Jipa“Baia romană” (1990), ultimul rol ca actriță sătmăreană

Marina Procopie ;i-a `nceputcariera `n anii ‘80 la Satu Mare

IN MEMORIAMS-a născut la 8 iunie 1959, în București, și a absolvit, în 1984, Institutul de Artă Teatrală și Ci-

nematografică ''I. L. Caragiale'' din București, Facultatea de Teatru, secția actorie, maestră fiin-du-i Olga Tudorache. Printre colegii ei de facultate s-au numărat Oana Pellea, Carmen Tănase șiprincipele Radu Duda. Mulți dintre prietenii din acei ani au fost prezenți la înmormântarea deduminică, la cimitirul ”Sf. Vineri” din București. Sistemul de repartiție a trimis-o pe Marina laSatu Mare în toamna anului 1984. Ea a rămas la Teatrul de Nord până în 1990.

10 Informa\ia de Duminic[/15 iulie 2018

DEZVOLTARE PERSONAL~

Despre dezvoltarea personală sevorbește foarte mult în ultimii ani.Psihologi, psihoterapeuți, oamenide știință ne sfătuiesc să facem totceea ce ne stă în putință pentru a nemerge mai bine. Ori asta înseamnăde fapt să ne dezvoltăm pe plan per-sonal. Cine este de fapt consilierulpentru dezvoltare personală și în cemoment din viață te poate acestaajuta?

O întrebare la care multă lume cautărăspunsul. În primul rând trebuie să știmcă noi, oamenii avem mai multe tipuride nevoi. Principala nevoie este cea debază. Avem nevoie de hrană și de ele-mentele ce ne asigură igiena corporală,de condițiile de trai pentru o viață de-centă. Pe lângă aceste nevoi, oarecummergând mână în mână, sunt cele de au-tocunoaștere, de creștere și dezvoltare.

Nevoia de autocunoaștere și de dezvoltare

Fiecare dintre noi simțim nevoia săfim ascultați, simțim nevoia să fim înțeleșipentru faptele noastre, pentru stărileemoționale care ne încearcă. Și iată căajungem la următoul aspect< trebuie săînvățăm să ne cunoaștem pe noi înșinepentru ca mai apoi să îi ajutăm chiar pecei din jurul nostru să ne descopere, săne înțeleagă. Autocunoașterea este unproces destul de dificil, mai ales pentrucă necesită timp. Din păcate, noi trăim înlumea în care nu ne mai facem timp pen-tru noi, ori tocmai asta e problema. Daroare dacă ne-am opri puțin și ne-am faceo programare la un consultant în dezvol-tare personală nu am reuși noi să ne ru-pem o bucățică de timp chiar pentru noi?Iată că acest consultant poate să ne ajutesă ne facem timp. O programare ca la

dentist, ca la cosmetică sau la medic.

Consilierul nu e nici psihiatru, nu oferă nici rețete de succes

Consilierul în dezvoltare personalăeste tocmai persoana care ne poate ajutasă trăim în prezent, e persoana care știesă empatizeze cu noi și e special pregătităsă joace un rol de antrenor, cu ghilimelelede rigoare. De regulă, consilierii în dez-voltare personală sunt persoane care aupregătire în psihologie, mânuiesc foartebine tehnicile de autocunoaștere și reu-șesc să își cultive încrederea în propria tapersoană. E foarte bine de știut că acestconsilier în dezvoltare personală nu e niciavocat, nici medic psihiatru, nici psiho-terapeut. Pentru probleme precum de-presie, anxietate, atacuri de panică, trau-me nerezolvate din trecut nu vom apelaniciodată la consilierul în dezvoltare per-

sonală. Acesta nu ne oferă rețeta unei viețide succes, și asta e bine de știut. Consi-lierul ne va ghida prin suportul său pen-tru a găsi cea mai bună soluție în situațiaîn care ne aflăm, dar nu ne spune ce săfacem. De asta ne dăm singuri seama. În-trebările pe care ni le punem își găsescrăspuns tot din interiorul nostru, doar cătotul se face cu ajutorul consilierului careștie cum să ne poarte de fapt spre cea maibună soluție.

Fără promisiuni și criticiUn alt aspect de reținut este că și con-

silierul în dezvoltare personală este unom ca oricare altul. Nu te va judeca, nueste atotștiutor, nu te va critica, nu îți vaface promisiuni. Îți oferă suport pe totparcursul drumului care l-ai ales. Astaface de fapt consilierul în dezvoltare per-sonală.

Cât de plăcut e să comunici cu ceidin jur, mai ales atunci când simți că eștipe aceeași lungime de undă cu ei! Camasta simțim cel mai adesea când vorbimcu familia noastră ori cu cei mai buniprieteni.

Avem nevoie de comunicare, iar săcomunicăm învățăm cel mai bine acasă.Încă de când venim pe lume suntem edu-cați să ne exprimăm nevoile, sentimen-tele.

Comunicarea acasă sau cu persoa-nele apropiate este mult mai ușoară decâtcea de la serviciu sau cu persoane cu carenu avem atât de multe tangențe. Tocmaidin acest motiv ar trebui să profităm șisă ne dezvoltăm tehnica aceasta a comu-nicării în familie. Dezvoltarea abilitățilorde comunicare a devenit un fel de materiede bază în viața de zi cu zi. Pornește deacasă, din familie, pentru că acolo ne cu-noaștem foarte bine unii pe alții, ori prin-cipalul aspect în aceasta dezvoltare a abi-

lităților de comunicare este să câștigămîncrederea interlocutorului, a partene-rului de discuții.

Pentru asta trebuie să fim și buni as-cultători. Și ascultarea se învață. Ce intrăpe-o ureche nu trebuie să iasă pe cealaltă.Trebuie să știm să ascultăm activ pentrua putea vorbi de o comunicare de calitatecu cei din jur. Mai trebuie avut în vedereși momentul comunicării. Subiectele dediscuție au legătură directă cu momentulîn care povestim cu cei din jur.

Comunicarea înseamnă și un limbajnon-verbal, pe care îl învățăm cel maibine tot acasă. Comunicarea eficientă în-seamnă o atitudine pozitivă. Aceasta dătonul discuțiilor. Așadar, acasă, în familie,suntem capabili fără prea mult efort săne dezvoltăm abilitățile de comunicare,abilități care ne vor ajuta enorm de multîn viața de zi cu zi, chiar și dincolo dezona noastră de confort.

Pagin[ realizat[ de Andrei G.

Dezvoltarea abilit[\ilor de comunicarese face cel mai bine acas[

În rândurile de mai jos ne-am propussă abordăm un subiect de actualitate, șianume ce înseamnă de fapt educația fi-nanciară și de ce avem nevoie de cunoș-tințe în domeniu și la vârsta adultă?

Ei bine, norocoși sunt copiii din ziuade azi. Ei învață multe la școală pe aceastătemă încă din ciclul primar. Adulții, ge-nerația anilor 70-80, nu au avut parte defoarte multe conversații pe tema asta lașcoală, excepție făcând cei ce au învățatla licee economice, de profil.

Cui îi cerem ajutor?Am asistat în ultimii ani, de la Revo-

luție încoace, la enorm de multe cazuriîn care oamenii și-au pierdut casele pen-tru că nu au mai putut plăti ratele labănci. Cum se ajunge în astfel de situații?Răspunsul e simplu. Nu suntem atât debine educați financiar, nu avem cunoș-tințe, abilități să luăm cele mai bune de-cizii în ceea ce privește buna gestionarea resurselor pe care le avem. Nu știm săne folosim de informații, nu știm cui săcerem ajutor și, din păcate, credem că nepricepem la toate.

Gestionarea bugetului de venituri și cheltuieli

Educația financiară e cea care ne în-vață să gestionăm un buget de venituri șicheltuieli, ne învață să facem economii,investiții bune. Educația financiară ne dădefiniția la toate instrumentele financiarece ni le pun la îndemână băncile. Servi-ciile financiare ale zilelor noastre suntenorm de multe și chiar dacă uneori nu-mai gândul la bancă ne dă fiori, nu e toc-mai așa. Serviciile bancare le putem folosi

în ajutorul nostru. Înșelegerea intrumen-telor financiare este foarte importantă.

Evidența cheltuielilor, crucială

După ce știm exact cât câștigăm în-tr-o lună, ce cheltuieli curente avem, știmcu câți bani rămânem. În acest punct,educați financiar fiind, știm ce instru-mente să alegem pentru a economisi saupentru a investi. Totul cu același scop,de a înmulți banii. Evidența cheltuieliloreste foarte importantă în planificarea in-vestițiilor viitoare. Metodele de econo-misire a banilor sunt și ele foarte multeși variate. Consultantul financiar e celcare ne poate ajuta să alegem cele maibune metode. La fel, în cazul unor cre-dite, educația financiară ne ajută să înțe-legem avantajele și dezavantajele credi-tării.

Bani, bani, bani. Rămânem totla bani, doar că de această dată vor-bim și despre copii, mai exact des-pre ce nu ar trebui să știe copiiinoștri sau ce nu e normal să le po-vestim ori să le explicăm lor. Edu-cația financiară a copiilor este foar-te importantă și în ultimii cinci -șase ani s-a pus problema aceastași în instituțiile de învățământ ro-mânești.

Copiii trebuie să știe ce înseamnă unbuget și cum se cheltuie corect banul,însă nu trebuie puși în situația de a credecă totul se învârte în jurul banilor.

Părintele, un model pentru copilul său

Să începem cu un exemplu cât sepoate de simplu, trăit de fiecare dintrenoi la un moment dat< trimitem copilulsă cumpere o pâine și acesta trebuie săaducă restul. Dacă îl cheltuie pe dulciurifără să îi fi cerut voie părintelui să facăasta, înseamnă că a văzut undeva acestmodel. Probabil părintele cheltuie sumesemnificative pe produse de care nu arenevoie cu adevărat. Părinții trebuie să fieadulți responsabili în momentul în carepun ceva în coșul de cunpărături sau scotpormoneul din buzunar. Să nu uităm căpărinții sunt modele în viața copilului.

Copiii trebuie învățați ce sunt chel-

tuielile. Asta în primul rând. Nu trebuiesă le spunem mereu că nu permitem unasau alta. Trebuie să le explicăm de ce nucumpărăm o jucărie pe care o vor sau unalt obiect. În spatele oricărei alegeri stăo explicație. Nu o cumpărăm pentru că<e prea scumpă și nu e de calitate, nu neva folosi la nimic, am mai avut una la felși s-a stricat după două zile. Cel mic tre-buie așadar să aprecieze valoarea banilor,dar și valorile morale ce stau la baza ale-gerilor.

Nu plătiți copilul pentru note bunela școală sau pentru că și-a făcut ordineîn cameră! Copilul nu trebuie răsplătitcu bani. E absurd să îi spui celui mic căîl plătești pentru rezultate bune la învă-țătură, pentru că a dus gunoiul sau și-a

făcut patul. Părintele care face asta nu îlînvață pe copil nimic, doar că dacă aibani poți cumpăra tot ceea ce vrei. Cândva crește mare, un copil educat așa vaconsidera că inclusiv prieteniile se cum-pără cu bani.

Timpul nu înseamnă baniSunt părinți care, muncind de dimi-

neață până seara, îi învață pe copil cătimpul înseamnă bani. Nu este nimicadevărat în această afirmație. Copilul seva simți foarte prost și chiar s-ar puteasă încerce să facăm rost de bani pentrua-și plăti părinții să petreacă timp cu el.Ceva dureros, nu?

Fără păcăleli când vine vorbade cât câștigă părintele

Un alt aspect de reținut este explicațiabugetului familiei. La un moment dat,pe la 9-10 ani, copilul va pune întrebăridespre cât câștigă familia sa. La întrebă-rile acestea trebuie să le răspundem sin-cer. Nu îl păcălim pe copil umflând su-mele doar ca el să creadă că e dintr-o fa-milie foarte bogată sau invers. Îi vomspune adevărul și-l vom implica în ge-stionarea bugetului. Acum, că e perioadavacanțelor, părinții ar trebui chiar să-șiplanifice fiecare leuț pentru concediulde odihnă alături de copil. Acesta va ac-ționa rațional prin magazine și nu va face“scandal” pentru orice obiect nefolositorde pe tarabe.

Consilierii în dezvoltare personală sunt persoane care au pregătire în psihologie

Cum le vorbim copiilor despre bani?

Rolul consilierului în dezvoltare personal[

Educa\ia financiar[ ne ajut[ s[ lu[m cele mai bune decizii

în gestionarea resurselor

15 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Mark Zuckerberg, fondatorul șiCEO-ul companiei Facebook, este înacest moment al treilea cel mai bogat omdin lume. Acesta l-a întrecut de curândpe Warren Buffet, care în trecut a ocupatprimul loc în acest clasament, și este înurma altor doi oameni importanţi dindomeniul tehnologiei< Bill Gates, careeste în continuare pe primul loc și JeffBezos, fondatorul Amazon, care ocupăîn prezent locul al doilea.

Zuckerberg l-a întrecut pe WarrenBuffet în urma creșterii valorii acţiunilorFacebook de vineri cu 2,4%, averea safiind estimată la 81,6 miliarde de dolari.Astfel CEO-ul Facebook este acum maibogat cu aproximativ 373 milioane dedolari decât CEO-ul Bershire HathawayInc., la numai 34 de ani.

Buffet, în vârstă de 87 de ani este uncunoscut filantrop, acesta donând peste50 de miliarde de dolari pe parcursul ca-rierei sale. De asemenea, Bill Gates estecunoscut pentru donaţiile sale către cau-ze umanitare, însă momentan rămânepe locul întâi în clasament, relateazăgo4it.

În trecut, Mark Zuckerberg a decla-rat că pe parcursul vieţii sale plănuieștesă doneze 99% din averea sa către cauzeumanitare, fondând alături de soţia saorganizaţia Chan Zuckerberg Initiative,care plănuiește să investească banii lorîn dezvoltarea de soluţii care să împingăpotenţialul uman înainte și să promovezeoportunităţi egale pentru toată lumea.

În acest moment, o acţiune Facebookvalorează 203,23 dolari, recordul absolutde până acum al companiei, o revenirespectaculoasă după scandalul Cambrid-ge Analityca care a dus la scăderea valoriipână lșa 152,22 dolari pe 27 martie anulcurent, cea mai scăzută valoare din ulti-mul an.

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

În Europa şi Statele Unite, svas-tica a devenit simbolul asociat cunazismul, dar rădăcinile sale aumii de ani şi, în trecut, a fost folositca simbol aducător de noroc. Pemăsură ce există din ce în ce maimulte dovezi ale istoriei sale pre-naziste în Europa, poate acest sim-bol antic să scape de asocierile ne-faste?

În Asia, la hinduşi, budişti şi jainişti,simbolul are o semnificaţie extrem de im-portantă, fiind folosit la ceremoniile re-ligioase şi ca motive pentru diferite de-coraţiuni. Chiar numele de suastika însanscrită înseamnă (ceva) de bun augur,scrie BBC.

Primii occidentali care au ajuns înAsia au fost inspiraţi de asocierile pozitiveale semnului şi au început să-l foloseascăşi acasă, astfel încât la începutul secoluluial XX-lea exista o modă de a folosi svas-tica drept simbol aducător de noroc.

În cartea sa The Swastika< SymbolBeyond Redemption?, Steven Heller aratăcum a fost adoptat cu entuziasm de Oc-cident ca motiv arhitectural, folosit în re-clame şi pe produse.

“Coca-Cola l-a folosit. Carlsberg l-afolosit pe sticlele de bere.

Boy Scouts of America l-a adoptat,iar Girls' Club of America şi-au numitrevista Swastika. Chiar făceau cadou in-signe cu svastică cititorilor care vindeaucopii ale revistei”, a relatat scriitorul.

Svastica a fost folosită de armata ame-ricană în timpul Primului Război Mon-dial şi putea fi văzută pe avioanele RAFchiar până în 1939.

Folosirea svasticii de către nazişti pro-vine din lucrările unor cercetători ger-mani din secolul al XIX care traduceauvechi texte indiene şi care au observatunele similarităţi între propria lor limbăşi sanscrita. Astfel au ajuns la concluziacă indienii şi germanii au strămoşi co-muni şi şi-au imaginat o rasă de război-

nici pe care au numit-o arieni.Ideea a fost perpetuată apoi de ideo-

logii nazişti de la începutul secolului alXX-lea. Svastica a fost interzisă în Ger-mania la sfârşitul celui de al Doilea RăzboiMondial şi oficialii germani au încercatsă introducă această măsură la nivelul în-tregii Uniuni Europene, în 2007, însă fărăsucces.

Svastica, simbol străvechial Europei

Ironia face ca svastica să fie mai eu-ropeană în origini decât realizează foartemulţi. Descoperirile arheologice au arătatcă svastica este un simbol extrem de vechi,dar exemplele antice nu sunt limitate laIndia. A fost folosit[ de greci, celţi, an-glo-saxoni şi unele dintre cele mai vechiexemple au fost găsite în estul Europei,de la Marea Baltică la zona balcanică.

Un loc în care se găsesc multe arte-facte chiar şi din Paleolitic este MuzeulNaţional de Istorie a Ucrainei din Kiev.În aceste contexte preistorice, simbolul

era asociat cu cultul Soarelui şi cu ferti-litatea, elemente dominante ale acestorculturi. De asemenea, în Neolitic, culturaVinca ce s-a întins prin sud-estul Europeiacum 7.000 de ani a folosit simbolul. To-tuşi, svastica s-a răspândit în toată Europaîn Epoca Bronzului. În colecţia muzeuluiexistă vase de lut care datează de acum4.000 de ani. Atunci când naziştii au ocu-pat Kievul în Al Doilea Război Mondial,au fost convinşi că artefactele indicauexistenţa arienilor şi le-au luat în Germa-nia.La greci, svastica era un ornament ar-hitectural, dar şi pentru a decora vase.

Probabil cel mai surprinzător vestigiual muzeului este o bucată de pânză bro-dată cu svastici şi alte ornamente din se-colul al XII-lea e.n, care a aparţinut pro-babil unei prinţele slave.

Svastica a rămas un motiv de broderierăspândit în estul Europei şi Rusia pânăîn Al Doilea Război Mondial. Un scriitorrus pe nume Pavel Kutenkov a identificataproape 200 de variaţii în toată regiunea.

În partea occidentală a Europei, neeste cunoscută descoperirea de la Yor-kshire care datează din Epoca Bronzului- o inscripţie a unei svastici pe o piatră laWoodhouse Crag.

Svastica dacică

Svastica a fost un simbol şi pentrudaci, ea fiind reprezentată pe vasele delut şi pe podoabe. În 2015, statul româna recuperat de la o casă de licitaţii dinMünchen 18 obiecte de podoabă dacicedin argint, ce datează dinainte de cuceri-rea romană, unele fiind decorate cu sim-boluri religioase cum este svastica. Svas-tica a continuat să fie prezentă în spaţiulromânesc şi după daci. Acoperământulmormântului Mariei de Mangop, a douasoţie a lui Ştefan cel Mare, a fost împo-dobit cu svastici. În perioada interbelică,Liga Apărării Naţional-Creştine (LANC),partid politic de orientare naţionalistă şiantisemită, condus de Alexandru C. Cu-za, avea ca simbol svastica.

În 2015, statul român a recuperat de la o casă de licitaţii din München 18 obiectede podoabă dacice din argint, ce datează dinainte de cucerirea romană, unelefiind decorate cu simboluri religioase cum este svastica

Svastica, simbolul norocului, a fost adorat[înainte de Al Doilea R[zboi Mondial

Folosirea svasticii de nazişti provine din lucrările unor cercetători germani din secolul al XIX-lea caretraduceau vechi texte indiene şi care au observat unele similarităţi între propria limbă şi sanscrit[

Mark Zuckerberg,pe podiumul

celor mai boga\ioameni din lume

În cadrul unui spectacol de circ,doi elefanţi au început din senin să-lîmpingă pe al treilea către public. Im-aginile înregistrate în timpul unui spec-tacol din Osnabruck, Germania, pre-zintă momentul în care elefantul Tom-pteusen a fost împins într-o zonă a pu-blicului de către alţi doi elefanţi. Con-form organizaţiei pentru drepturileanimalelor PETA, animalul a fost rănitîn urma incidentului.

În urmă cu o lună, din cadrul cir-cului Krone un elefant a evadat și aavut câteva minute de libertate pe stră-zile orașului, mai spun reprezentanţiiPETA. Însă, recent, a avut loc un altincident tot la același circ, unul dintreelefanţi fiind împins către public. TechTimes notează că nimeni nu a fost rănitgrav, însă un bărbat a suferit tăieturi lapicior. 

Imaginile arată cum membrii cir-cului au încercat să ridice elefantul, iarspectacolul a continuat. Persoanele cemilitează pentru protejarea animalelorau apelat din nou la autorităţile ger-mane pentru a interzice circurile cuanimale, argumentul principal fiind căaceste animale sunt forţate să facă anu-mite cascadorii.

Din 2017, în România, este inter-zisă  folosirea animalelor sălbatice încircuri, cu excepţia câinilor, cailor, del-finilor și a unor păsări exotice. 

Un elefant a c[zutpeste public la uncirc din Germania

Operaţiunea de salvare a celor13 persoane captive în peștera dinThailanda s-a încheiat. Toţi mem-brii echipei de fotbal și antrenorulau fost scoși la suprafaţă. Însăchiar și după încheierea operaţiu-nilor de salvare, copiii nu se vorputea reîntoarce la familiile lor.

Toţi membrii echipei de fotbal thai-landeze vor fi puși în carantină imediatce sunt scoși din peșteră. Conform LiveScience, peșterile sunt locuri pline debacterii și virusuri, iar medicii se vorasigura că cei 12 copii și antrenorul lornu au fost infectaţi în decursul perioa-dei petrecute în subteran. 

„Principala grijă este reprezentatăde prezenţa liliecilor în peșteri. Acesteanimale pot transmite diferite boli in-fecţioase, inclusiv turbare”, a declaratdr. Amesh Adalka din cadrul  JohnHopkins Center for Health Securitydin Baltimore. 

Momentan nu se știe dacă membriiechipei de fotbal au fost expuși liliecilor

din peșteră. Dacă medicii vor suspectaorice contact cu o astfel de creatură,copiilor și antrenorului le va fi admi-nistrat un vaccin pentru prevenirea in-fecţiei cu rabie. De asemenea, și de-jecţiile liliecilor reprezintă o problemă.„Anumite tipuri de fungi se pot dez-volta în fecalele de liliac”, a declaratAdalja, iar inhalarea sporilor poate du-ce la infecţii pulmonare precum crip-tocoză sau histoplasmoză.

Unele dintre simptomele acestorafecţiuni s-ar putea să nu apară în tim-pul pe care băieţii îl vor petrece în ca-rantină, a mai declarat Adalja. În unelecazuri poate dura luni sau ani pânăcând fungii ajung să producă proble-me. 

O altă problemă este reprezentatăde leptospiroză, o infecţie bacterianăcare poate provoca sângerare în inte-riorul plămânilor, sau meningită. 

Cei 12 sportivi minori și antrenorullor au rămas blocaţi în data de 23 iunieîn interiorul peșterii Tham Luang dinnordul Thailandei, în urma unei ploitorenţiale.

To\i membrii echipei de fotbal ;i antrenorul au fost salva\i dinpe;tera din Thailanda, dar nu se `ntorc imediat la familiile lor

Svastica a fost un simbol şi pentru daci, ea fiind reprezentată pe vasele de lut şi pe podoabe. În2015, statul român a recuperat de la o casă de licitaţii din München 18 obiecte de podoabă dacicedin argint, ce datează dinainte de cucerirea romană, unele fiind decorate cu simboluri religioase cumeste svastica. Svastica a continuat să fie prezentă în spaţiul românesc şi după daci. Acoperământulmormântului Mariei de Mangop, a doua soţie a lui Ştefan cel Mare, a fost împodobit cu svastici.

Momentan nu se știe dacă membrii echipei de fotbal au fost expuși liliecilor dinpeșteră. Dacă medicii vor suspecta orice contact cu o astfel de creatură, copiilorși antrenorului le va fi administrat un vaccin pentru prevenirea infecţiei cu rabie

12 Informa\ia de Duminic[/15 iulie 2018

Justin Bieber s-a logodit cutop-modelul Hailey Baldwin. Ceidoi au început o relație în urmăcu o lună, a anunţat duminicăTMZ.com, un site specializat înpublicarea de informaţii desprecelebrităţi.

Artistul, în vârstă de 24 de ani, acerut-o în căsătorie pe iubita lui, învârstă de 21 de ani, sâmbătă seara, întimpul unei cine romantice, într-unrestaurant de lux din Bahamas. Un re-prezentant al cântăreţului a refuzat săcomenteze informaţia, însă mai mulţiapropiaţi ai cuplului au lăsat să seînţeleagă că aceasta este adevărată, po-trivit.

Mai mulţi clienţi ai restaurantului,prezenţi la faţa locului în acel moment,au dezvăluit că bodyguarzii lui JustinBieber le-au cerut să nu îşi foloseascătelefoanele mobile în timpul cererii încăsătorie.

“Să spun că sunt mândru, ar fi uneufemism! Sunt încântat şi aştept cunerăbdare următorul capitol”, a scristatăl cântăreţului canadian, Jeremy Bie-ber, într-un mesaj postat pe Instagram,alături de o fotografie a fiului lui.

Mama artistului, Pattie Mallette, apublicat pe Twitter un mesaj compusdintr-un singur cuvânt – “Love” (“Dra-goste”, n.r.) -, repetat însă de şapte ori.Justin Bieber tânăra fiică a actoruluiStephen Baldwin au mai fost împreunăîn 2016, dar s-au despărțit după puțintimp, iar modelul spunea că nu a maiținut legătura cu fostul ei iubit o bunăperioadă de timp.

În luna mai s-a despărţit de Selena Gomez

Cântăreţul s-a despărţit de scurttimp de Selena Gomez, mai exact înmai, la doar câteva luni după ce se îm-păcaseră. Motivul pare a fi că mamaSerenei a refuzat să îl accepte pe cân-tăreţ în sânul familiei. O altă sursă asusţinut că despărţirea aceasta nu a fostinfluenţată cu nimic de atitudinea pecare o are Mandy Teefy faţă de iubitulfiicei sale<

“Au decis să ia o pauză din cauzaproblemelor de comunicare pe care leau, ea nu ar trebui să ia o decizie refe-ritor la relaţia pe care o are, bazându-se exlusiv pe opinia mamei sale desprecel care îi este iubit. Au fost ceva ne-înţelegeri între ei, dar nu ar surprindepe nimeni dacă s-ar împăca într-o săp-tămână, acesta este stilul lor”, a declarato sursă apropiată.

A devenit cunoscut în urma unor postări pe YouTube

Bieber s-a născut pe 1 martie 1994în London, Ontario, şi a fost crescut înStratford, Ontario. El este singurul fiual lui Jeremy Jack Bieber şi al Patriciei"Pattie" Mallette. Părinţii lui Justin nuau fost niciodată căsătoriţi. Pattie l-acrescut pe Justin cu ajutorul părinţilorsăi, Diane şi Bruce. Din partea lui Je-remy, Justin are doi fraţi vitregi, Jaxonsi Jazmyn. Justin a învăţat într-o şcoal[primară franceză în Stratford. În co-pil[rie, a învăţat să cânte la pian, tobe,chitară şi trompet[. A absolvit liceulîn 2012 cu un GPA de 4,0.

La începutul lui 2007, Bieber a cân-tat melodia lui Ne-Yo "So sick" într-ocompetiţie locală de talente şi a câştigatlocul 2. Mama sa a început să postezevideo-uri de la competiţie pe YouTubepentru ca familia lor şi prietenii să levadă. Ea a continuat să încarce video-uri cu Bieber cântând melodii R&B iarpopularitatea lui Justin a crescut.

Căutând videoclipuri ale unui artistdiferit, Scooter Braun, un fost directorde marketing al So So Def Recordings,a accesat unul din video-urile lui Bie-ber din 2007. Impresionat, Braun aaflat numele teatrului în care Justincânta, precum şi şcoala lui, şi într-unfinal a contactat-o pe mama sa, Pattie,care a fost reticenta din cauza faptuluica Braun este evreu. La vârsta de 13ani, Justin a plecat în Atlanta, Georgiapentru a înregistra demo-uri, iar o săp-tămână mai t]rziu a cântat pentru Us-her.

Este cel mai bine vândut artistcanadian

De-a lungul carierei sale, Bieber a vân-dut mai mult de 100 de milioane deînregistrări, devenind cel mai bine vân-dut artist canadian și unul dintre celmai bine vânduți artiști muzicali. Pe23 noiembrie 2012, Bieber a fost pre-zentat cu Medalia de Jubileu a RegineiElizabeta II de către Prim MinistrulCanadei, Stephen Harper. El este unuldintre cei 60,000 de canadieni care auprimit Medalia în acel an. În 2013, Bie-ber a primit Premiul Diamond din par-tea Recording Industry Association ofAmerica (RIAA) pentru piesa "Baby"recunoscută ca fiind cea mai bine vân-dută piesă digitală din toate timpurile.Bieber a câștigat 10 nominalizări la

Premiile Grammy (inclusiv un câștig),două premii Brit, patru nominalizărila NRJ Music Awards (inclusiv 3 câș-tiguri), treisprezece premii BillboardMusic Awards, și alte numeroase pre-mii votate de fani inclusiv opt premiiAmerican Music Awards și douăzecide premii Teen Choice Awards. Biebera mai câștigat și optsprezece premiiMTV Europe Music Awards, devenindcel mai premiat artist din cadrul MTVEurope Music Awards de până acum. Pe 13 noiembrie 2015, “Purpose” a de-venit al șaselea album al lui Bieber carea debutat pe primul loc în topul Bil-lboard.

De asemenea, el a devenit primul

artist, de la Elvis Presley în 2005, careși-a înlocuit propriul cântec pe loculîntâi în UK Singles Chart. Până în2016, Bieber a primit 14 titluri în Gui-ness World Records, opt dintre ele fiindpentru succesul albumului Purpose.

Aceste recorduri includ< cea maiascultată piesă în Spotify într-o săptă-mână, cel mai ascultat album în Spotifyîntr-o săptămână, cele mai multe piesesimultane în US Billboard Hot 100,primul artist are a ocupat primele 3poziții ale UK Singles Chart în modsimultan, cel mai urmărit bărbat de peTwitte, cel mai vizualizat canal de You-Tube, cel mai abonat canal de YouTubeal unui bărbat muzician.

Justin Bieber ;i top-modelul Hailey Baldwin s-au logodit