16 Informa\ia zilei Miercuri 23 ianuarie 2013

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 379 miercuri 23.01.2013I

KKaatttthhaarriinnee

MMccPPhheeee

`;i tr[ie;te visul`;i tr[ie;te visulpag. 8 -9

Se poartă culorile tari!Catwalk-urile interna\ionaleau fost invadate de curcubee!Paltoane roz, mov sau fuchsiaori rochii cu imprimeuri viucolorate, toate sunt posibileanul acesta. Este un an plinde culoare iar designerii nus-au lăsat mai prejos ;i au con-dimentat toate stilurile cu to-nuri de culori foarte îndrăz-ne\e.

Cei prezen\i la săptămâna mo-dei de la Milano au fost lua\i prinsurprindere de către deciziiledrastice ale creatorilor de modăîn materie de culoare. Elementelenu foarte subtile au atras priviride laudă.

Designerul Enrico Coveri aie;it pe podiumul de modă cu ocolec\ie explozivă de culori ;i a in-vocat o atmosferă veselă ;i foarteoptimistă. În ciuda faptului că esteiarnă, nu trebuie să ne ascundemîn spatele culorilor amărâte, ci săîncercăm să ne înveselim ziua prin\inute viu colorate.

Acesta a fost unul dintre me-sajele pe care celebra casă de modăa dorit să îl transmită prin inter-mediul elementelor puternic co-lorate. Colec\ia cuprinde rochii,dresuri, topuri ;i pantofi iar în ma-terie de accesorii, nici gen\ile nus-au lăsat mai prejos la capitolulde culoare.

Rochiile anului 2013

Nuan\e transparente, metalice,albastru, roz, sau chiar portocaliu,se află în principalele tendin\epentru anul acesta. Nout[\ile înmaterie de tendin\e de rochii nupar să ne surprindă ci par să aducăromantism ;i multă senzualitatemodelelor rochiilor de seară alecelebrilor designeri precum< Ca-rolina Herrera, Gucci sau Moschi-no.

Ce culori purt[m

Culorile neon. De;i toată varaam fost inunda\i de piese vesti-mentare în culori neon, nici anulacesta nu scăpăm. Singura dife-ren\ă este că de data aceasta aducceva nou în \inutele noastre.Suntspectaculoase, îndrăzne\e ;i ex-trem de feminine. A;adar dacă do-re;ti să optezi pentru un look ele-

gant dar în acela;i timp fresh, op-tează pentru o rochie de seară ”ne-on” care te scoate din anonimat ;ieste alegerea perfectă dacă vrei săfii pusă ”sub lumina reflectoare-lor”.

Culoarea nude. Pentru unlook fluid, dar elegant opteazăpentru o rochie de seară nude carescoate în eviden\ă stilul ;i nicio-dată vârsta.

Glam. Elementele metalice nuau ie;it nici acum din tendin\e ;ise găsesc într-un mod elegant ;istrălucitor în detaliile rochiilor deseară. Textura metalică acapareazăprivirile ;i iese în eviden\ă printr-un look glam în adevăratul sensal cuvântului. Rochiile de seară cuelemente ”disco” sunt un must-ha-ve al anului.

Couture. Colec\iile couture ale

anului 2013 se definesc doar princâteva cuvinte< rafinament ;i sen-zualitate.

Casele de modă au luat înprim plan ”feminismul” ;i au creatmodele feminine care au la bazaputerea simbolic[ a femeii. Prinaceste crea\ii se scot în eviden\ăatât formele cât ;i ;armul ;i fine\eape care o femeie le posedă.

Flavia Călăianu

Culori îndr[zne\e ;i rochii pline defeminism în tendin\ele anului 2013

2 Informa\ia zilei Miercuri 23 ianuarie 2013S[n[tate

~n Magazinul Elixir din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTERDirector general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Spray Propolis şi Acid alfalipoic este un supliment alimentar cu rol bacteriostatic, cicatrizant şi antiinflamator

Ingrediente< Tinctură de propo-lis 80% vol , Acid alfa lipoic, apă dem-ineralizată, glicerină farmaceutică,alcool etilic din cereale 96 % vol.

Datorită compuşilor săi valoroşi,propolisul ;i acidul alfa lipoic, pro-dusul de faţă prezintă următoareleproprietăţi terapeutice< bacteriosta-tic, bactericid, antimicrobian, antivi-ral, antimicotic, antiinflamator, anal-gezic, antioxidant, antialergic, cica-trizant, anestezic.

Cum acţionează produsul Spray cu propolis şi acid alfa lipoic?

Acest produs face parte din gru-pa terapeutică a produselor adju-vante în afecţiuni dermatologice, alecavităţii bucale şi afecţiuni ale trac-tului respirator superior.

Efectele terapeutice alepropolisului au fost cunoscute încădin cele mai vechi timpuri, el fiindapreciat ca unul din cele mai eficientemedicamente găsite în natură da-torită componentelor chimice mul-tiple, devenind cel mai valoros pro-dus apicol.

Numit şi “penicilină rusească” ,propolisul este format dintr-unamestec de substanţe răşinoase,ceruri, uleiuri eterice şi aromatice,polen, aminoacizi, enzime, vitamine( A,B,D,E,PP) , flavone, flavonoizi,acizi organici (cinamic, cafeic, fer-ulic), precum şi un complex de săruriminerale în care predomină Fe, Zn,Cu, Ca, siliciu, bariu, elemente im-plicate în desfăşurarea proceselor

fiziologice.Datorită compo-

nenţilor săi, propolisulare proprietăţi bacte-ricide şi bacteriostaticedovedite prin culturipe diferite bacterii(streptococi, stafiloco-ci,Trichomonas, Kleb-siella, Salmonella, Pro-teus, Candida, Heli-cobacter pilori), inter-vine în distrugerea un-or paraziţi intestinali.Studii moderne au te-stat acţiuneapropolisului asupraunor specii de mi-croorganisme ( bac-terii, ciuperci parazite,virusuri), pentru aces-te efecte propolisuleste apreciat ca fiind cel mai puternicmedicament natural antiinfecţios.

Trebuie remarcat faptul căpropolisul îşi păstrează nealterată ca-pacitatea antimicrobiană , spre de-osebire de produsele de sinteză faţăde care bacteriile dezvoltă o rezis-tenţă treptată. Alte cercetări audovedit efecte anestezice ex-cepţionale ale acestui produs apicol.Proprietăţile sale antibacteriene, an-titoxice şi antiinflamatorii ;i-audovedit terapeutic eficienţapropolisului în foarte multe afecţiuni, fiind considerat cea mai puternicăarmă din arsenalul terapiei naturale.

Acidul alfa lipoic mai estecunoscut şi sub denumirea de “mira-colul la borcan” pentru efectele saledovedite antioxidante. Este un pro-dus relativ nou , devenit remarcabilşi primind denumirea de “antioxi-dant universal” , a fost iniţial clasificatca o vitamină , el fiind un acid produs

de organismul uman .Faptul că este un produssolubil atât în apă, cât şiîn grăsime, îi uşurează ab-sorbţia prin toate tipurilede membrane celulare laorice nivel, ajutândcelulele să se refacă atât îninterior, cât şi în exterior.

Fiind un antiox-idant foarte puternic, ajutăla prevenirea posibilelor

modificări ce pot apăreala nivelul pielii şi larefacerea eventualelormodificări deja apărutedin cauza radicalilorliberi. Acidul alfa lipoicacţionează atăt în interi-orul celulelor , c]t şi înafara lor, distrugând radi-

calii liberi înainte de apătrunde în celulă , dar şi după ce apătruns, menţinând o stare optimăde sănătate a celulelor, încetinindprocesul de îmbătrânire al acestora,el având rol regenerant şi de în-treţinere .

Acidul alfa lipoic creşte eficienţaaltor antioxidanţi , precum vitaminaC şi vitamina E, ducând chiar la re-generarea acestora, de asemeneacreşte concentraţia celulară de coen-zima Q10, glutation.

Având proprietăţi antiiflama-toare, acidul alfa lipoic intervine înprocesul de regenerare a leziunilorcutanate şi a ţesuturilor lezate, reduceinflamaţiile provocate de razele UV;i reduce ridurile fine acţionând înprofunzime asupra ţesuturilor pielii,determinând o strălucire sănătoasăa pielii prin creşterea nivelului altorantioxidanţi.

Prin acţiunea sinergică acidulalfa lipoic - puternic antioxidat -

potenţează efectele terapeutice aletincturii de propolis> produsul Spraycu propolis şi acid alfa lipoic este re-comandat în următoarele afecţiuni< - În afecţiuni dermatologice < iritaţii,arsuri, eczeme, abcese, tăieturi, rănivechi, acnee, furuncule, înţepăturide insecte, degerături, cicatrizareaoperaţiilor, Zona Zoster, negi, ulcerevaricoase situate pe gambă, cica-trizarea şi regenerarea ţesuturilorlezate, calmarea durerilor . - În afecţiuni ale cavităţii bucale şiORL (urechi, nas, gât)< stomatite,ae bucale şi linguale, gingivite pu-rulente şi sângerânde, abceseparadontale, paradontoză incipientă,dureri de dinţi sau după extracţie,faringo-amigdalite, laringite, sin-uzite, rinite.

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729 99 38 38,

str. :tefan cel Mare, nr. 5, tel< 0729993832

Orar< luni - vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 – 13<00

Produse pot fi comandate ;i online, de pe

www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon<

0728 99 88 44

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17

Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729 99 38 38

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Informa\ia zilei 3Miercuri 23 ianuarie 2013 Familie

Cum îl înve\i pe copil s[ rezolveconflictele ;i s[ coopereze

Conflictele sunt inevitabi-le în viaţa fiecăruia dintre noi.Copiii nu sunt nici ei feriţi deele şi sunt nevoiţi să le facăfaţă într-un fel sau altul, în-cepând cu prima zi de joacăîn parc, continuând cu ne-înţelegerile cu colegii de gră-diniţă, de şcoală sau cu mem-brii familiei.

Pentru că nu ne naştemînţelepţi, copiii (şi adulţii, uneori)trebuie să înveţe să rezolve conflicteşi să înlocuiască reacţiile negative(frustrare, furie) cu o atitudine decooperare.

Ce presupune o situaţiede conflict?

Dezacord de opinii sau de va-lori. Emoţii negative. Persoanele im-plicate în conflict simt furie, uneoridezamăgire sau tristeţe, dorinţa derăzbunare> scopuri diferite sau com-petiţie pentru atingerea aceluiaşiobiectiv> comportamente ale celorimplicaţi considerate inacceptabile

de către cei din jur.Iată două activităţi pe care le

poţi realiza foarte uşor împreună cucopilul tău, pentru a-l învăţa să facăfaţă conflictelor într-o manieră po-zitivă<

1. Urmăriţi împreună un filmîn care personajele sunt implicateîntr-un conflict. Opreşte acţiuneaîn momentul de maximă intensitateşi cere copilului să îţi spună ce credecă ar trebui să facă fiecare personajpentru a rezolva situaţia conflictua-lă. Spune-ţi şi tu părerea şi apoi ur-măriţi în continuare filmul, pentrua vedea şi care a fost soluţia aleasăde regizor.

2. Gândeşte-te la o situaţie deconflict pe care ai trăit-o împreunăcu copilul tău (de exemplu, cândcopilul îţi cere mai multe jucării saumai multe dulciuri) şi propune-i unjoc de rol< copilul va juca rolul pă-rintelui, iar tu rolul copilului. Esteo ocazie foarte bună de a înţelegefiecare dintre voi perspectiva celui-lalt, dar şi de a îmbunătăţi abilitateacopilului de a rezolva conflicte.

Nu uita să îi vorbeşti copiluluidespre etapele rezolvării conflicte-lor. Primul pas este oprirea discuţiei

şi calmarea emoţiilor. Îi poţi reco-manda copilului să tragă aer în pieptde câteva ori şi să încerce să zâm-bească. Al doilea pas este să asculteşi să fie ascultat de persoana cu careare conflictul< fiecare dintre ei spunece are de spus, fără a fi întrerupt decelălalt. Căutarea ideilor care să so-luţioneze problema este următorulpas. Analizarea rezultatelor care arputea fi obţinute dacă es-te aplicată fiecare so-luţie. Alegerea îm-preună a celeimai bune idei es-te ultimul pasşi cel careva adu-cezâm-betulpe bu-ze ce-lor

implicaţi în situaţia de conflict.De asemenea, este util să vă

amintiţi situaţiile în care copilul afost implicat în conflicte şi să ana-lizaţi care strategii au fost eficienteşi care au fost mai puţin eficiente.Academia Părinţilor te învaţă sădezvolţi o relaţie armonioasă cu co-pilul tău, bazată pe comunicare,înţelegere, acceptare. Te învaţă să îlapreciezi pentru ceea ce este şi să tebucuri de el. Pentru detalii şi înscrieri poate fi

contactată< psiholog RamonaGrad (www.psyadlerian.com,

0742.707.468,0770.589.991)

Ce este adev[rata fericire?~n acest num[r al Supli-

mentului “S[n[tate&Frumu-se\e”, psihologul Gyorgy Gas-par ne spune care este cea maibun[ investi\ie. Pornind de laideea c[ mult[ vreme nu aexistat o teorie consistent[privind cea mai bun[investi\ie din via\a noastr[,specialistul scrie pe bloguls[u personal detalii c]t sepoate de interesante.

“S-au formulat multe idei de-alungul timpului, `ns[ toate p[reaucentrate asupra unor elemente degenul diferen\iere fa\[ de familia deorigine, eliberare de nevoi ;i depen-den\e, independen\[ emo\ional[ ;ifinanciar[ ;i c]t mai mult[ autono-mie personal[. Speciali;tii au `ncu-rajat aceste comportamente, oferin-du-le drept modele de bune practici.~ns[ se pare c[ aceast[ tendin\[ spreauto-suficien\[ nu este cea mai po-trivit[ cale spre fericirea uman[.

Un sentiment deconectare ;i receptivitateemo\ional[

~n ultimele trei decade, tot maimulte studii de specialitate ne arat[c[ adev[rata fericire implic[ o bun[rela\ionare interuman[, o bun[ co-municare cu cei din jur ;i mai alesun sentiment de conectare ;i recep-tivitate emo\ional[. Adic[ exactopusul autonomiei ;i independen\eiextreme. ~n momentele de stres ;i

vulnerabilitate, ̀ nfiin\a uman[ seactiveaz[ un me-canism biologicde c[utare a con-fortului emo\io-nal prin conecta-rea la cei dragi.Prezen\a altora ̀ nvia\a noastr[ esteun antidot natu-ral fa\[ de anxie-tate ;i vulnerabi-litate.

Rela\ia de ata;ament - oramp[ de lansare c[treexplorarea lumiiexterioare

Nevoia de ata;ament pare s[ fieuna dintre cele mai importante ne-voi psihologice ale fiin\ei umane.Rela\iile emo\ionale de `ncrederesunt precum cel mai solid ad[post`n calea furtunilor psihologice ;i aexploziilor emo\ionale. Existen\aunei persoane de `ncredere `n via\a

noastr[ e o baz[ de siguran\[.Rela\ia de ata;ament este o ramp[de lansare c[tre explorarea lumii ex-terioare ;i deschiderea cognitiv[ fa\[de noi informa\ii. Piatra de temeliepentru o astfel de rela\ie deata;ament este armonia dintre ac-cesul nostru la persoana de referin\[;i r[spunsul emo\ional al acesteia.Persoana de ata;ament poate s[ fieprezent[ fizic, dar absent[ emo\io-nal. C]nd con;tientiz[m c[ figurade ata;ament nu ne mai ofer[ daruldisponibilit[\ii tr[im o stare de pa-nic[. ~n acele momente se activeaz[un prototip al protestului, depen-den\ei, depresiei ;i disper[rii.

~n concluzie, putem spune c[ ̀ nsitua\ii de criz[ e normal s[ sim\imnevoia de conectare emo\ional[ lacei dragi, iar cea mai bun[ cale spreo rela\ie de `ncredere este s[ for[m`n lumea noastr[ interioar[ pentrua descoperi nevoile renegate ;i maiapoi s[ risc[m s[ le punem `n cu-vinte `ntr-o manier[ c]t mai empa-tic[“, spune psihologul Gyorgy Gas-par.A consemnat Ioana Vladimirescu

Informa\ia zilei 5Miercuri 23 ianuarie 2013 Cosmetic[

Machiaj< Anul acesta accentul se pune pe ochi

Care este frumuse\eautiliz[rii? Nu trebuie s[ cuno;ticauza bolii, nici dac[ nu ai undiagnostic concret nu conteaz[,punem colierele pe ̀ ncheieturi, tea;ezi comod ;i Immunotic ;tie dece ai nevoie ;i vei primi exact ceeace ai nevoie, deoarece totul estedoar energie, tu trebuie doar s[ terelaxezi ;i s[ prime;ti ce ai nevoie.Immunotic exact acest lucru `lrealizeaz[!

Ai v[zut un om care are pro-bleme la coloan[ cu hernie de disc,sau cu lombosciatic[, sau pur ;isimplu nu poate p[r[si patul? Re-zultate perfecte cu Immunotic Re-move !

Suferi degeaba !Teajut[m! Scopul nostru este s[n[tatea!

Acum po\i constata ;i binefa-cerile lui Immunotic Slim ! Prinutilizarea lui se sub\iaz[ bazinul;i mijlocul! Utilizarea lui poate re-zolva probleme hormonale cumar fi reglarea metabolismului.Normalizeaz[ procesele desecre\ie a trigliceridelor.

Aparatul de baz[ poate s[ aib[

efecte benefice asupra celei maifrecvente afec\iuni a zilelor noas-tre ca depresia, asupra infec\iilor;i inflama\iilor c[ilor respiratorii,asupra problemelor cardiovascu-lare, a tensiunii, reumatismului,paraliziei ;i tumorilor (tumoareapoate fi ;tears[ din organism!) etc.~nt[rirea imunit[\ii, ̀ nc[rcarea or-ganismului cu energie ;i armoni-zarea frecven\elor.

Alege s[n[tatea ! Alege Immu-notic !

Experimentare gratuit[ATENȚIE! Utilizarea aparate-lor nu `nlocuie;te prescrip\iile

medicului!Satu Mare, str. :tefan cel Mare

nr. 22, intrare de pe str. Marsilia.

Toth Eva, mobil 0752971544

IMMUNOTIC = SIGURAN|A S{N{T{|II!Ro;u poate fi sublim pentru o

blond[, iar rujul bej devine som-ptuos la o brunet[. Dac[ vrem s[scoatem `n eviden\[ buzele, vomfolosi nuan\e mai pale pentru ochi.

Culori indicate pentrubuzele sub\iri

Dac[ ave\i gura mic[ este indi-cat s[ alege\i culori foarte deschise(ex. bej, sau «culoarea pielii nu-de»)nuan\e ce ne permit s[ tri;[mpu\in `n ceea ce prive;te grosimeabuzelor. Nuan\ele prea ̀ nchise tinds[ accentueze sub\irimea.

Gura c[rnoas[ necesit[ onuan\[ mai `nchis[ care va scoatemai pu\in `n eviden\[ buzele.Rujul ro;u clasic este cu adev[rat oalegere, deoarece cu c]t va fi maistr[lucitor, cu at]t va fi mai u;or depurtat, `n timp ce un ro;u mat`n[spre;te expresia fe\ei, un ro;uglossy flateaz[ ;i `nfrumuse\eaz[.

Cu pensula se ia din tub un stratde ruj care este apoi prelucrat dem]n[, aceast[ tehnic[ prezint[ toateavantajele posibile, cum ar fi faptulc[ materia este `nc[lzit[, eaajung]nd s[ aib[ temperatura pielii;i se va ̀ ntinde mult mai armonios.

De asemenea, v[ pute\i juca,amestec]nd mai multe nuan\e deruj pentru a ob\ine nuan\a preferat[

sau un spectaculos efect 3D.

Sfatul nostru!

O singura priz[ pe pensul[ estesuficient at]t pentru conturul gurii,c]t ;i pentru a acoperi ;i partea in-ferioar[ a buzelor.~ntotdeauna dup[ aplicarea rujuluitampona\i suprafa\a buzelor foarteu;or cu un ;erve\el pentru a lua sur-plusul dar ;i pentru a fixa rujul maibine.

V. Shibata

Sfaturi pentru alegerea rujului

~n machiaj ca ;i `n mod[,tendin\ele se schimb[ perio-dic, `n func\ie de trendurilemondiale, de anotimp sau devestimenta\ie.

Anul care a `nceput de cur]ndse caracterizeaz[, ca direc\ie major[,pe accentuarea machiajului ochilor.Cum putem face asta? Simplu, fo-losind tu; de ochi ;i rimel din abun-den\[.Unul dintre punctele de ma-xim[ atrac\ie `n machiaj pentruacest sezon sunt ochii sublinia\i cutu; negru. Acest look poate fi orien-tat `n direc\ii variate, de la glamou-rul clasic la punk chic sau la grafi-cisme senzuale.

Cum folosim tu;ul

Utilizarea tu;ului de ochi poatep[rea o opera\iune intimidant[ careare nevoie de mult timp ;i de cevaexperien\[, `ns[ nu este chiar a;a.

Iat[ aici c]teva sfaturi foarte utile<-`ncerca\i utilizarea unei nuan\e ne-

utre deschise pe toat[ pleoapa su-perioar[. Tonurile `nchise tind s[

`nchid[ prea mult ochii iar machia-jul s[ par[ prea `nc[rcat.-`ncerca\i o variant[ de tu; de ochicu pensul[ stil carioca pentru a trasaliniile fine ;i netede. Aplicarea se fa-ce cu ochii deschisi, linia tras]ndu-se foarte aproape de gene.

Aluneca\i u;or v]rful tu;uluide-a lungul pleoapei superioare ;idep[;i\i pu\in col\ul exterior alochiului urc]nd u;or linia `n sus.

Nu v[ teme\i s[ face\i gre;eli, cupu\in demachiant ;i un be\isor cos-metic ve\i corecta foarte repedegre;eala. O linie perfect[ cu tu; ve\iob\ine dup[ c]teva(zeci) `ncerc[rirepetate.

Finisa\i machiajul ochilor cu ri-mel din abunden\[. Asta nu`nseamn[ `ns[ c[ genele s[ arate`nc[rcate cu tone de rimel. ~ntinde\ibine genele ;i `ncerca\i pe c]t posi-bil, ca acestea s[ r[m]n[ frumos dis-persate ;i nu lipite. Un rimel de foar-te bun[ calitate v[ va ajuta cu sigu-ran\[.

V. S.

4 Informa\ia zilei Miercuri 23 ianuarie 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]niiSup[ din spinare de porc

Ingrediente necesare< 1,5 kilogra-me spinare de porc, zarzavat pen-tru sup[, frec[\ei, sare, piper boabe,o ceap[ de m[rime mijlocie.Modul de preparare< spinarea deporc se spal[ ;i se scurge de ap[,dup[ care se pune la fiert cu zar-zavaturile. Atunci c]nd carnea sedesprinde de pe oase, supa estefiart[. Se scoate din zeam[ spinarea;i se pun la fiert frec[\eii (se ob\indintr-un aluat mai tare fr[m]ntatcu ou, care se d[ pe r[z[toarea ma-re, dup[ care se las[ pu\in la uscat).C]nd s-au fiert frec[\eii, supa estebun[ de consumat. La nevoiefrec[\eii pot fi ̀ nlocui\i cu alte pas-te f[inoase specifice.

Pulp[ de vi\el la tav[

Ingrediente necesare< 1,5 kilogra-me de carne de vi\el, o lingur[ deuntur[, sare, piper.Modul de preparare< aproximativ1,5 kilograme de pulp[ de vi\el secur[\[ de pieli\e. Se s[reaz[ ;i se\ine a;a aproximativ 30 de minute,apoi se pune ̀ n tava uns[ cu untur[sau cu unt, se d[ la cuptor la focpotrivit. Se pr[je;te vreme de o or[;i jum[tate, timp `n care sestrope;te cu zeama l[sat[ ̀ n timpulpr[jirii. Spre finalul pr[jitului seadaug[ pu\in piper. Se scoate apoitava din cuptor ;i se las[ pu\in s[se r[ceasc[, dup[ care carnea se ta-ie felii. Se poate servi ca atare saucu garnitur[ din legume sau car-tofi, care au fost stropite cu zeamar[mas[ `n tav[.

Mâncare de maz[re cu ;unculi\[țț R[cituri ardelene;ti

Mod de preparare<Carnea cur[\at[ ;i tăiată bucăți,

se pune la fiert (inclusiv osul ciola-nului cu condimentele ;i cu ustu-roiul, ̀ n circa 6 litri de ap[ ;i se fier-

be la foc mic, semiacoperit, circa 5-6 ore, p]n[ c]nd carnea se desprin-de de pe os. (Ardelenii nu folosesczarzavaturi la răcituri) Carnea sedezoseaz[, se a;eaz[ ̀ n farfurii, zea-ma se strecoar[ peste carne ;i se las[la rece. Dup[ ce se solidific[, se ser-ve;te pres[rat cu piper, boia de ardei;i zeam[ de l[m]ie.

Ingrediente<1 kg picioare de porc, un ciolanmai mic (7-800g), 2 c[p[\]ne deusturoi, cca 15 g piper boabe, sare,baz[ pentru m]nc[ruri, boia de

ardei ;i lămâie la servire.

Mod de preparare< Laptele, cu jumătatea cantității

de zahăr se pune la f iert.Gălbenu;urile se freacă bine cu za-hărul rămas ;i cu zahărul vanilat.Albu;urile se bat spumă tare. Cândlaptele dă în clocot, cu o lingură demetal se formează ni;te galu;te dealbu; care se pun în lapte s[ fiarb[c]te un minut. Se scot cu o spatul[de strecurat ;i se a;eaz[ pe o sit[ s[se scurg[. Se ia laptele de pe foc ;i

se las[ s[ se r[ceasca pu\in, dup[care se amestec[ cu g[lbenu;urile;i se pune ̀ napoi pe foc, se mai fier-be pu\in p]n[ c]nd se `ngroa;[. Setoarn[ ̀ n cupe, g[lu;tele de albu; sea;eaz[ deasupra ;i se poate ornaeventual cu frunze de ment[, stafi-de, solzi de migdale, fri;c[ sau cio-colat[ r[zuit[.

Ingrediente< 1 l lapte proasp[t, 6 ouă, 200

g zahăr, 2 plicuri de zahăr vanilat,frunze de ment[, stafide, solzi demigdale, ciocolat[ sau fri;c[ pen-

tru ornat.

Mod de preparare<Se pune maz[rea la fiert ̀ ntr-un

litru de ap[ cu sare ;i se fierbe p]n[se `nmoaie. Dac[ apa scade mult,mai ad[uga\i ap[ fierbinte, `nc]tmaz[rea s[ r[m]n[ permanent aco-perit[. F[ina se pr[je;te u;or `n

pu\in ulei, apoi se adaug[ o linguri\[de boia de ardei. Aceasta se adaug[la maz[rea fiart[ ;i se mai fierbep]n[ se `ngroa;[ bine. Dup[ ce seia de pe foc se adaug[ usturoiul pi-sat. :unculița se taie felii sau cubu-lețe, după gust, se pr[jesc `n ulei,sau la gr[tar. La servire ;unculi\aprăjită se a;ează pe mazăre într-unmod cât mai apetisant.

Ingrediente<250 g maz[re galben[, uscat[,

2-3 c[\ei de usturoi, 2 linguri def[in[, ulei, 250 g de ;unculiță afu-

mată, sare, piper, boia de ardei.

Lapte de pas[re

6 Informa\ia zilei Miercuri 23 ianuarie 2013Remedii naturiste

Detoxifierea organismului ;i drenajul

Detoxifierea ;i drenajulsunt doi termeni cu semnifi-ca\ie distinct[. Detoxifiereaeste un scop terapeutic `n si-ne.

Drenajul este o etap[ terapeu-tic[ realizat[ de obicei ̀ naintea unuitratament terapeutic(de ex. un dre-naj hepatic efectuat `naintea unuitratament homeopatic). Detoxifie-rea se adreseaz[ `ntregului orga-nism, `n timp ce drenajul este \intitpe anumite organe sau sisteme. De-toxifierea ̀ ;i propune eliminarea to-xinelor exogene din organism.Vor-bind de toxine, trebuie s[ lediferen\iem< toxine exogene ;i en-dogene.

Toxinele exogene

Lumea modern[ `n care tr[improduce variate toxine chimice, lacare suntem to\i expu;i. Aceste to-xine sunt depozitate ̀ n diferite p[r\iale corpului, de unde nu se pot eli-mina. Sunt denumite toxine exoge-ne pentru c[ provin din mediul ex-terior corpului. To\i oamenii din\[rile industrializate au diferite sub-stan\e chimice `n corpurile lor.Acest fapt este rezultatul existen\ei

noastre `ntr-un mediu contaminatcu diferite rezultate ale proceselorde industrializare ;i agricole, cu pes-ticide , fertilizatori, c]mpuri elec-tromagnetice produse de echipa-mente electrice, folosirea materia-lelor pe baz[ de plastic ;i petrol pen-tru depozitarea apei ;i alimentelor,cu tot felul de produse utilizate `ngospod[rie(detergen\i, cosmetice)precum ;i cu produse toxice intro-duse `n organism voluntar sau ac-cidental(droguri, medicamente, ad-juvan\i, vaccinuri, etc).Toate acestetoxine pot fi `n doze mai mici saumai mari. Nu conteaz[ doza uneisubstan\e otr[vitoare, at]ta timp c]tea afecteaz[ `ntregul organism.

Chiar dac[ speciali;tii ne lini;tescc[ aceste toxine folosite curent `nalimente, ̀ n aer sau sol sunt utilizate`n doze nepericuloase, constat[mc[ nivelele nepericuloase sunt anualrevizuite, astfel ̀ nc]t ceea ce azi estenepericulos poate deveni periculospeste un an.

Concluzia final[ este c[ o toxin[`n sistem r[m]ne o toxin[, indife-rent de doz[ ;i va produce un efectnegativ.

Cele mai cunoscute strategii deeliminare a toxinelor din organismsunt urm[toarele<

Terapia de chelare - folose;teagen\i care se leag[ de metale toxicedin organism (mercur, arsenic,

plumb...), formeaz[ substan\e ne-periculoase ce pot fi eliminate pec[i naturale.

Isopatia - const[ ̀ n administra-rea substan\ei care a provocat boala,`n doz[ mic[, dilu\ie homeopatic[(metod[ folosit[ pentru contraca-rarea efectelor negative alevaccin[rilor)

Postul - ale c[ror beneficii asu-pra s[n[t[\ii sunt dovedite.

Dieta - folosind anumite fructe;i legume pentru “cur[\irea” anu-mitor organe sau sisteme.

Sauna ;i b[ile de aburi - favo-rite mai ales `n \[rile Nordice ;i EstEuropene.

Protocoale homeopatice - curemedii gen Nux-vomica, Sulfur,Sepia se poate realiza o detoxifieregeneralizat[, dar exist[ ;i remediicu specificitate de organ.

Fitoterapia - stimuleaz[ eli-min[rile pe c[i naturale.

Gemoterapia - folose;te reme-dii natural-detoxifiante, cu proprie-tatea de a determina eliminarea exo-dar ;i a endotoxinelor.

Alte metode de detoxifiere ar fi<masajul, `mpachet[ri cu n[mol, cualge, argila, reflexoterapia, b[i ter-male sau cu ape minerale.(Va con-tinua)

Dr. Szatmari Anamaria medichomeopat Cl. Sf. Anton

Gutuia este leac `n tratarea anemiilorGutuia este cunoscut[ `n

general ca un fruct de toamn[utilizat `n gastronomie.

Din gutui se pot prepara ge-muri, compot, peltele, m]nc[ruritradi\ionale diverse. Pu\ini sunt ceicare cunosc ;i valen\ele curative aleacestui fruct.

Indica\ii terapeutice

Speciali;ti `n nutri\ie ;i `n me-dicin[ alternativ[ sus\in c[ gutuilesunt recunoscute ;i pentru efectelelor terapeutice. Nu doar fructul estefolosit, ci ;i semin\ele ;i frunzele.Astfel gutuia se recomand[ ̀ n cazulafec\iunilor gastro-intestinale> esteun excelent expectorant. Lichidulob\inut din semin\ele m[cinatem[runt, amestecat cu ceai c[ldu\ areefect calmant `n cazul inflama\iilorc[ilor respiratorii, a celor digestive,dar ;i `n anemie, hemoragii, colitespasmodice ;i chiar hemoroizi.

Datorit[ con\inutului s[u ridicatde vitamina C, gutuia crud[ sautinctura de gutuie ajut[ la tratamen-tul lipsei poftei de m]ncare, a st[ri-lor de sl[biciune `n convalescen\[.

Gutuia este recomandat[ ca re-mediu pentru afec\iunile ficatului,dar ;i a diareii, a hemoragiilor in-testinale, a afec\iunilor tubului di-gestiv. Fructul se consum[ `n stare

crud[, iar ca mijloc diuretic, subform[ de suc.

Colita se poate calma cu se-min\e de gutui, fierte la foc mic, `nap[.

Anghina, bron;ita, stadiul inci-pient al tuberculozei se trateaz[ cudecoct din gutui. Semin\ele de gutuise fierb `n ap[. C]nd lichidul asc[zut la jum[tate se strecoar[. Seiau de 3-4 ori pe zi 2 linguri de de-coct. Intoxica\iile medicamentoase,`mpuns[turile de insecte,intoxica\iile alimentare pot fi ame-liorate cu gutuie crud[ sau ̀ n sosuriacri;oare.

Maceratul de frunze proaspete`n alcool alimentar este un remediu`n hipertensiunea arterial[. Hemo-ragiile uterine se amelioreaz[ cu unpahar de decoct de gutui uscate. ~ndepresie se recomand[ c]te ojum[tate de gutuie op[rit[ cu mierefierbinte sau o lingur[ de dulcea\[de gutui.

Text selectat ;i prelucrat de Ioan A.

Informa\ia zilei 7Miercuri 23 ianuarie 2013 Mama ;i copilul

5 lucruri care te pot surprindepe parcursul sarcinii

1. Medicul va omite anumiteinformații și nu te va lămurisuficient

Dacă medicul care îți suprave-ghează sarcina nu a menționat anu-mite aspecte ale sarcinii pe care le-ai auzit din vecini sau de la alte mă-mici, nu înseamnă că el a omis in-tenționat să-ți spună acele lucruri.Mai probabil, medicul tău nu le-aadus în discuție pentru că fiecaresarcină este diferită şi astfel simpto-mele de sarcină afectează femeile înmoduri diferite. Orice problemă sauîntrebare legată de tine sau sănătateacopilului tău, fie că este de ordinulemoțional sau fizic, indiferent decât de intimă sau banală ar păreaea, ar trebui să fie discutată cu me-dicul care îți supraveghează sarcina.Acesta a văzut şi tratat o mulțimede femei însărcinate. A avut de aface cu viitori părinți mai puțin în-grijorați sau cu unii şi mai îngrijorațidecât tine. De aceea o discuție liberăte poate linişti.

2. Instinctul de cuibMulte femei însărcinate experi-

mentează pe parcursul celor 9 lunide sarcină cu un îndemn puternicde a pregăti casa, în mod special ocameră sau un locşor pentru venireabebeluşului pe lume. Vei simți unimpuls mai puternic decât de obiceide a decora şi de a curăța casa. De

asemenea, pe parcursul sarcinii veidori să abordezi proiecte pe care do-reai să le faci, dar nu ai avut timpsau chef. Vei avea dorința aprigă dea curăța debaraua sau de a demaranoi activități, în care să se impliceîntreaga familie. Și cu cât data naş-terii micuțului tău se va apropia s-ar putea să te apuci să speli pereții,să cureți dulapuri - lucruri pe carenu te-ai fi imaginat făcându-le înultima lună de sarcină!

3. Dificultăți de concentrare

În primul trimestru de sarcină,oboseala şi simptomele de sarcin[<greața, voma, stările de leşin etc. pot

face multe femei să se simtă epuiza-te, amețite şi aeriene. Dar chiar şifemeile gravide care nu au problemecu simptomele de sarcină şi care seodihnesc foarte bine pot experi-menta o incapacitate de a se con-centra şi, totodata să aibă scurte pe-rioade de uitare. Parțial aceste difi-cultăți de concentrare au loc deoa-rece tu eşti preocupată foarte multde venirea bebeluşului pe lume şi,apoi o altă cauză sunt schimbărilehormonale.

4. Modificări bruște ale stării de spirit

Modificările de dispoziție suntincredibil de comune în timpul sar-

cinii, deşi ele tind să apară mai frec-vent în primul trimestru şi, spresfârşitul celui de al treilea trimestrude sarcină. Aproximativ 10% din fe-meile gravide se confruntă cu ouşoară depresie în timpul sarcinii.Dacă prezinți simptome, cum ar fitulburări de somn, schimbări în obi-ceiurile alimentare (lipsa completăa poftei de mâncare sau incapacita-tea de a te opri din a mânca) şischimbări exagerate de dispozițiemai mult de 2 săptămâni, trebuie sădiscuți cu medicul.

5. Mărirea sânilor cu unnumăr sau două la sutien

O creştere a mărimii sânilor esteunul din primele semne ale sarcinii.Sânii devin de obicei umflați şi tariîn primul trimestru, din cauza ni-velului crescut de estrogen şi pro-gesteron. Această creştere care areloc în primul trimestru nu este ne-apărat sfârşitul fenomenului - sâniipot continua să crească cu cel puțindouă numere pe parcursul sarciniitale!

Pentru program[ri la cursurile organizate, dar ;i pentru

întreb[ri în leg[tur[ cu serviciile oferite de :coala Mamelor,

v[ pute\i adresa moa;ei PaulaCosma la num[rul de telefon0745.021.266 sau pute\i vizita site-ul www.scoala-mamelor.ro

Copiii trebuie s[ se protejeze de frig `n timpul ierniiIarna, de;i un anotimp re-

ce, copiii trebuie, ;i chiar leplace s[ se relaxeze ;i s[ se joa-ce `n aer liber. ~n func\ie detemperatura de afar[, p[rin\iie bine s[ ;tie c[ trebuie \inutseama de timpul petrecut decei mici `n aer liber.

Vom prezenta astfel c]teva sfa-turi despre cum trebuie proteja\i co-piii pe timpul iernii.

C]t timp vor petrece `n aer liber

Atunci c]nd temperaturile nucoboar[ sub zero grade C, copiii tre-buie `mbr[ca\i bine, la cei mici f[r[a li se acoperi nasul ;i gura.M[nu;ile cu un deget, sau cele cucinci degete la cei mai m[ricei, sunt

necesare. Dac[ se joac[ cu sania, co-pilul care trage sania nu va resim\iat]t de repede frigul ca ;i cel de pesanie, ce nu face mi;care.

Nu trebuie s[ treac[ mult timpde la terminarea jocului p]n[ c]ndajung acas[. Dac[ drumul le ia maimult de 20 - 30 de minute, e posibils[-i cuprind[ frigul.

C]nd mercurul termometrelorcoboar[ sub zero grade C, copiii ca-re nu umbl[ nu vor sta afar[ maimult de 60 de minute, `n timp ceaceia care umbl[ se vor putea juca`n z[pad[, recomandabil nu maimult de dou[ ore. Dup[ joc, ei sevor relaxa ori vor desf[;ura alte ac-tivit[\i la temperatura camerei, iar

dac[ hainele nu sunt uscate le vorschimba.

~n condi\ii ;i mai vitrege de tem-peratur[, sub -5, -7 grade C, timpulpetrecut afar[ se va restr]nge la circao or[, ;i la doar 30 de minute pentrucopila;ii care nu merg. Respira\iase va face pe c]t posibil pe nas ;i nupe gur[. Sub -10 grade C, copiii carenu umbl[ nu vor fi sco;i afar[, iarjoaca nu se va `ntinde pe mai multde 30 de minute.

La echiparea pentru zilele deiarn[ vom \ine seama ;i de aspecteprecum< copiilor nu le vom puneprea mul\i ciorapi `n picioare, de-oarece nu ;i le vor putea mi;ca `ngheat[ sau cizm[, ;i le va fi frig>dec]t un singur pulov[r gros, suntmai eficiente dou[ bluze mai sub\iri,f ie de bumbac fie de l]n[>`nc[l\[mintea s[ aib[ talp[ care nualunec[.

Ramona B.

8 Informa\ia zilei Miercuri 23 ianuarie 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 23 ianuarie 2013 Vedete

Katharine McPhee `;i tr[ie;te visulOb\inerea rolului principal

`n serialul muzical “Smash” ̀ n2011 i-a oferit celei care s-a cla-sat pe locul al doilea `n edi\iadin 2006 American Idol posi-bilitatea de a combina celedou[ pasiuni ale sale – c]ntatul;i dansul. Dar `mpreun[ cuacestea a venit ;i un programzilnic supra`nc[rcat.

Personajul interpretat de ea esteo t]n[r[ necunoscut[ f[r[ experien\[care ob\ine rolul principal `ntr-unmusical despre Marilyn Monroe ;icare se transform[ treptat –pe scen[;i ̀ n afara ei - ̀ ntr-o t]n[r[ sofisticat[.Succesul vedetei `n v]rst[ de 28 deani nu este `ntru totul surprinz[tor,Katharine interpret]nd parc[ o ver-siune a propriei sale pove;ti – o ne-cunoscut[ care a ap[rut aproape denic[ieri ;i care i-a impresionat pe te-lespectatori cu vocea ;i ;armul ei.

Dup[ perioadele petrecute `nstudiouri pentru `nregistr[rile celortrei albume lansate p]n[ `n prezent,Katharine ;i-a petrecut majoritateatimpului particip]nd la audi\ii, fi-indc[ pe l]ng[ pasiunea pentru mu-zic[ ̀ ;i mai dorea s[ joace ;i ̀ n filme.A avut apari\ii `n dou[ produc\ii ci-nematografice ;i c]teva seriale de te-leviziune.

C]nd a auzit de noul serial mu-zical “Smash” co-produs de StevenSpielberg i s-a p[rut c[ aceasta era;ansa pe care a a;teptat-o. A dat oprob[ ̀ nregistrat[ ;i a fost aleas[ pen-tru rol.

Era doar o singur[ problem[<job-ul ei de vis era `n New York, iarea era `ndr[gostit[ de Los Angeles.“Nu vreau s[ par nerecunosc[toare,dar am ur]t primele 6 luni `n NewYork.” Era obi;nuit[ cu ora;ul ̀ n caremajoritatea oamenilor sunt ̀ n aceea;iindustrie, to\i lupt]nd s[ ob\in[ unrol bun. “Intram ̀ ntr-o cafenea ;i ve-deam trei persoane citind un scena-riu ;i m[ g]ndeam c[ nu sunt sin-gur[. Iar vremea este superb[ ;i po\imerge `n drume\ii pe dealuri dac[vrei s[ faci mi;care.”

New York-ul era evident diferit -frig jum[tate din an, transportul maiscump ;i avea un program care nu-il[sa dec]t pu\in timp pentru so\ul ei,Nick. Nu prea apuca s[ petreac[ preamult timp `mpreun[ deoarece searaadormea mai devreme av]nd `n ve-dere c[ trezirea pentru ea este la 5diminea\a. Dar serialul era minunat.P]n[ la urm[ lucrurile s-au schimbat>s-a ̀ mprietenit cu cealalt[ actri\[ dinserial, Megan Hilty, iar ora;ul a ̀ nce-put s[-i plac[. “Nu ;tiu exact ce anu-me m[ atrage, dar exist[ at]ta diver-sitate pe str[zile de-aici. Ai posibili-tatea s[-\i la;i munca la serviciu pen-tru c[ aici nu toat[ lumea este actor.”

~;i d[ silin\a s[ duc[ o via\[obi;nuit[ pe c]t posibil. :i-a

cump[rat o biciclet[ cu care seplimb[ prin ora;, g[te;te ;i are grij[de cei doi c]ini Chihuahua. :i nu-;ipierde nop\ile la petreceri. “C]nd e;tiimplicat `ntr-un asemenea proiect,care-\i solicit[ vocea, trebuie s[ o pro-tejezi c]t de bine po\i. Nu po\i s[mergi s[ petreci toat[ noaptea ̀ n clu-buri ;i apoi `n timpul zilei s[ c]n\i.”

~ntr-un interviu acordatpublica\iei “Self ”, Katharine a dat de-talii despre ziua ei normal[ de munc[cu film[ri ;i repeti\ii, ce ar face `ntr-o zi ideal[ ;i antrenamentul ei turbocare combin[ exerci\iile cu greut[\i;i cele cardio pentru a-i oferi energie;i tonifiere.

Ora 5<05 – Bun[ diminea\a!Ziua mea normal[ - Sun[ ceasulpentru mine, c[ci so\ul meu nu setreze;te la ora asta, doar cei doi c[\ei.C]nd m-am mutat `n apartamentuldin New York nu aveam prea multelucruri, dar acum avem mobilier nou;i e foarte confortabil. Iar priveli;teade la geam este minunat[.Ziua ideal[ - A; dormi p]n[ la ora9, apoi m-a; ̀ ntinde pe canapea ;i a;citi ziarul.

Ora 5<08 – Oglind[, oglinjoar[ …Ziua mea normal[ - Am un ten sen-sibil, a;a c[ de obicei c]nd m[ uit `noglind[ v[d urma unui co; pe care

ar fi trebuit s[-l las `n pace.Ziua ideal[ - M-a; uita ̀ n oglind[ ;imi-a; spune “Ar[\i tot mai t]n[r[ pezi ce trece. Iar ridurile acelea fine audevenit aproape invizibile!”

Ora 5<10 – La du;Ziua mea normal[ - Cabina mea dedu; din New York e destul de mic[,zici c[ sunt din nou la colegiu, a;a c[nu fac un du; prelungit. M[ `mbrac,`mi iau cafeaua ;i m[ `ndrept spreplatourile de filmare. ~ncerc s[ portlucruri dr[gu\e – un pulover mai ma-re, jean;i ;i cizme – ceva ce nu a; pu-tea purta pe c[ldura din L.A.Ziua ideal[ - A; face o baie prelun-

git[ ̀ ntr-o cad[ imens[. Mi-a; aplicaun tratament facial dup[ care mi-a;aranja p[rul.

Ora 5<30 – NavetaZiua mea normal[ - Platourile se-rialului se afl[ ̀ n cartierul Brooklyn,iar `n prima zi de munc[ mi-am ziss[ `ncerc s[ fiu o new-yorkez[adev[rat[ ;i s[ merg singur[ cu me-troul ca s[ nu dau 30 de dolari petaxi. Dar m-am urcat `n metroulgre;it iar c]nd am cerut informa\iide la persoana care vindea bileteaceasta mi-a r[spuns foarte nepoli-ticos. Am ajuns sup[rat[ tot `ntr-untaxi. Acum am o ma;in[ care vine ;i

m[ ia de acas[.Ziua ideal[ - A; vrea s[ vizitez ex-pozi\ia de fluturi de la Muzeul de Is-torie Natural[. Dar apoi tot a; mergela munc[ pentru c[ iubesc ceea cefac.

Ora 6<00 – Ajung pe platouZiua mea normal[ - Merg direct lacoafur[ ;i machiaj. Atunci iau miculdejun< cereale cu stafide ;i ;unc[ cro-cant[ de curcan.Ziua ideal[ - Nu a; purta machiajdiminea\a. A; m]nca la restaurantulmeu preferat unde a; comanda om-let[ cu patru feluri de br]nz[, ;unc[de curcan, suc proasp[t de portocale

;i p]ine pr[jit[ cu unt ;i gem. Sun[p[c[tos dar e echilibrat.

Ora 7<30 - ~ncep film[rileZiua mea normal[ - Colegele meledin serial – Megan, Debra Messing;i Angelica Huston – sunt minunate.Ar da bine ̀ n ziar dac[ nu ne-am su-porta una pe alta, dar nici vorb[ dea;a ceva.Ziua ideal[ - ~ncerc s[ nu m[ fac der]s dar am unele momente `n carestau ;i privesc cum se mi;c[ toatepiesele de pe platou g]ndindu-m[ cegrozav este totul. Am visat toate aces-tea ;i acum ̀ mi v[d visurile deveniterealitate!

Ora 13<00 – Pr]nzulZiua mea normal[ - De obiceim[n]nc pui cu varz[ de Bruxellessau conopid[, apoi ceva dulce, bis-cui\i, ciocolat[ sau un pumn de bom-boane Skittles.Ziua ideal[ - M-a; duce la magazinulBarney’s ;i a; m]nca crabi cu cartofipr[ji\i. Apoi m-a; plimba prin ma-gazinul de pantofi ;i mi-a; cump[rao pereche nou[.

Ora 13<45 – M[run\i;uriZiua mea normal[ - ~ntre pr]nz ;irepeti\iile de dans `mi verific email-ul ;i vorbesc la telefon. Acum m[simt diferit fa\[ de perioad[ de dup[American Idol. Trebuie s[ realizezic[ totul este superficial ;i po\i foarteu;or s[ ajungi de la cineva cunoscutla cineva care se lupt[ s[ aib[ apari\ii.Ziua ideal[ - A; ap[sa pe un buton;i ar ap[rea mama mea.

Ora 14<00 – Repeti\iile de dansZiua mea normal[ - Am o repeti\iede 5 ore dup[ care nu-mi mai simtcoapsele ;i gambele. Mi-e dor de an-trenamentul meu.Ziua ideal[ - A; face antrenamentulde or[ cu instructorul meu OscarSmith. El spune c[ secretul este s[combini exerci\iile cardio cu ridic[ri-le de greut[\i pentru un corp toni-fiat.

Ora 19<30 – Din nou acas[Ziua mea obi;nuit[ - Dac[ nu suntprea obosit[, merg ̀ mpreun[ cu so\ulmeu la cin[ `ntr-un restaurant dinzon[. Sau m]nc[m ceea ce ne-ar[mas – linte ;i hamburgeri de cur-can, unt de arahide ;i iaurt.Ziua ideal[ - A; merge la magazinulbuc[tarului Mario Batali ;i a;cump[ra ingrediente proaspete. Apoia; g[ti paste, pui cu anghinare ;i car-tofi cop\i. Mi-a; invita prietenii, ambea vin ro;u ;i ei mi-ar spune cebuc[t[reas[ bun[ sunt. Apoi a; tri-mite pe toat[ lumea acas[ fiindc[ m-ar apuca somnul.

Ora 21<30 – La culcare!Ziua mea normal[ - Beau pu\in ceaide ment[ cu miere pe canapea al[turide c]inii mei.Ziua ideal[ - A; merge la culcare re-cunosc[toare pentru jobul minunatpe care-l am `ntr-un show de caresunt at]t de m]ndr[. Din punct devedere fizic acesta este cel mai greujob pe care l-am avut p]n[ acum, dars[ ajung aici a fost poate cea mai di-ficil[ parte.

Acest program nu reprezint[ unsacrificiu pentru Katharine deoarece`i place foarte mult ceea ce face. “~ncinci ani a; vrea s[ apar `ntr-o pies[de teatru pe Broadway ;i `n c]tevafilme. Desigur c[ `mi doresc ca se-rialul “Smash” s[ continue.” Recu-noa;te c[ se afl[ ̀ ntr-o c[l[torie ;i c[nu se va opri p]n[ nu va ajunge ladestina\ie.

Informa\ia zilei 11Miercuri 23 ianuarie 2013 Diet[

Alimente ;i vitamineF[r[ o vitaminizare cores-

punz[toare, corpul nostru arede suferit. Probleme grave des[n[tate pot s[ apar[ atuncic]nd priv[m organismul devitaminele de care are nevoiepentru a func\iona. Vitami-nele sunt folosite la ̀ ntre\ine-rea func\iilor biologice ;i la obun[ dezvoltare

Lu[m pe r]nd c]teva dintre vi-taminele importante pentru a cu-noa;te astfel ce anume trebuie s[includem `n alimenta\ie.

Vitaminele A, D ;i E

Ne oprim la vitamina A. Areun rol esen\ial ̀ n fiziologia ochiu-lui ;i se g[se;te `n morcovi,sm]nt]n[, lapte, unt, margarin[;i g[lbenu; de ou. Surs[ de vita-mina A sunt ;i varza ro;ie, spana-cul, salata, ardeii gra;i. Mergemla o alt[ vitamin[ important[, vi-tamina D, ;i pornim de la ideeac[ lipsa ei provoac[ rahitism. Se

g[se;te ̀ n legumele verzi, ̀ n mar-garin[ ;i ̀ n lapte, respectiv g[lbe-

nu;ul de ou. Poate fi g[sit[ `n< unt, br]nzeturi,ulei, dar ;i margarin[ (atunci c]ndaceasta este ad[ugat[ de compa-nie). De asemenea, laptele, ou[le,pe;tele, ficatul sunt surse bogate`n vitamina E.

Grupul vitaminelor B

Grupul vitaminelor B este ungrup important. Vitamina B1 areun rol important `n arderea glu-cidelor pentru eliberarea energiei;i se g[se;te `n carnea de porc, `nficat ;i produse din f[in[ integral[.Vitamina B 2 se g[se;te ̀ n albu;ulde ou, ̀ n pe;te, lactate, nuci ;i zar-zavaturi. Vitamina B3 se g[se;te`n ciuperci, arahide, `n lapte, ou[;i carne. Din acela;i grup face par-te ;i vitamina B 6, care se g[se;te`n rinichi, ficat, lactate, varz[, me-re ;i struguri, ;i vitamina B 9 carese g[se;te `n carne, ou[ ;i lactate.

~ncheiem cu vitamina C, pecare organismul o ia din majori-tatea legumelor ;i fructelor.

Ioana V.

Men\inerea greut[\ii corporaleSunt foarte multe doamne

;i domni;oare care ̀ ;i men\insilueta ani la r]nd. “Cum esteacest lucru posibil?” este o`ntrebare care macin[ foartemulte femei care se str[duiescs[ sl[beasc[.

Suntem tentate s[ credem c[ auun metabolism care le ajut[ enormde mult la men\inerea greut[\ii.

Pe c]ntar

Nutri\ioni;tii spun c[ odat[ cu`naintarea `n v]rst[ metabolismulnostru este tot mai lene;. De mareajutor este c]ntarul atunci c]ndvrem s[ ne men\inem greutatea, cas[ nu ne trezim ̀ ntr-o bun[ zi ̀ n si-tua\ia `n care nu mai putem`ncheia nasturele de la panta-lon. A;a c[, e recomandat s[ne c]nt[rim m[car o dat[la dou[ s[pt[m]ni.

Mai multe proteine

Un alt aspect demn deluat `n considerare este celreferitor la consumul de protei-ne. Speciali;tii ne spun c[ o can-titate mare de proteine contribu-

ie la stimularea secre\iei de hormonice conduce la instalarea senza\iei desa\ietate. Prin urmare, e bine s[ con-sum[m c]t mai multe alimente bo-gate ̀ n proteine, dar ̀ n acela;i timps[race ̀ n calorii. ~n aceast[ categorieintr[ carnea de pe;te, cea de pui,fructele ;i legumele.

Fructe proaspete

Vitamine ;i fibre lu[m din fruc-tele proaspete. S[ nu uit[m c[ per-soanele care `;i p[streaz[ siluetam[n]nc[ multe fructe. :i ele \in binede foame, prin urmare sunt chiar re-comandate. Aceste produse sunt ;ipline de antioxidan\i. Nu vom reu;is[ ne men\inem greutatea `n cazul`n care avem o via\[ sedentar[ ;i nufacem nimic pentru a schimba lu-crurile, a;a c[mi;care ;i iarmi;care.

M]ncare `mpotriva`mb[tr]nirii

De foarte multe ori, c]ndne g]ndim la m]ncare fienum[r[m calorii, fie ne adu-cem aminte de c]ntar sau c]te;i mai c]te. Speciali;tii nespun c[ de m]ncarea pe careo consum[m depinde nu doarnum[rul kilogramelor, ci ;iderularea procesului de`mb[tr]nire a corpului nos-tru.

De stilul de alimenta\ie depindefoarte mult modul `n care`mb[tr]nim, astfel c[ ar trebui s[\inem cont de ceea ce punem ̀ n far-furie zi de zi.

Combaterea radicalilor liberi

Avem la `ndem]n[antioxidan\ii, foarte importan\i dealtfel nu numai la cura de sl[bire, ci;i la `nt]rzierea apari\iei ridurilor.Antioxidan\ii se g[sesc din plin `nlegume, `n fructe ;i `n cerealele in-tegrale. ~mb[tr]nim mult mai repe-de ;i deloc frumos dac[ m]nc[mfoarte des unele categorii de alimen-te. Trebuie s[ `ncerc[m s[ comba-tem c]t mai mult radicalii liberi.

C]t de des m]nc[m nuci?

Nu e pentru prima dat[ c]ndauzi\i c[ trebuie s[ m]nc[m c]t maides nuci. De ce? Ei bine, deoareceele reprezint[ o surs[ excelent[ deproteine ;i vitamina E ;i 0 colesterol.Delicios este ;i pe;tele, care consu-mat frecvent asigur[ corpului ne-cesarul de acizi gra;i omega 3.Ace;tia ̀ nlesnesc digestia ;i e indicats[ consum[m pe;te m[car de dou[ori `n fiecare s[pt[m]n[.

De azi `nainte am putea `nlocuiuleiul de floarea - soarelui cu uleide m[sline. Cel de m[sline este foar-te bogat `n gr[simi monosaturate,vitamina E ;i antioxidan\i. Acesteelemente regleaz[ colesterolul, fa-ciliteaz[ digestia. :i, nu `n ultimulr]nd, trebuie s[ consum[m zilnicfructe ;i legume.

Theodora V.

Ioana V.

10 Informa\ia zilei Miercuri 23 ianuarie 2013Sport

Ziua Por\ilor deschise la Primagym,mar\i 29 ianuarie

Antrenamentele sunt gratuite pe tot parcursul zilei SALA SPEEDFITNESS

Încearcă cel mai nou antrena-ment fitness din Satu Mare pe ba-ză de electrostimulare.

Antrenamente din 20 în 20minute, între orele 12.00 - 18.00fără programare, în ordinea sosi-rii, cu antrenor personal.

SALA MARE15.50 - 16.35 - Gimnastică pentrucopii16.40 - 17.25 - Tonifiere cu in-strumente17.30 - 18.15 - bodyART Stretch18.20 - 19.05 - Condi (cardio +tonifiere)19.10 - Break Dance Show19.25 - 20.10 - deepWork VSSpinning PartyExtragere la tombolă

SALA MICĂ16.40 - 17.25 - Spinracing17.30 - 18.15 - Spinning18.20 - 19.05 - Spinracing

SALA DE A:TEPTARE 18 - 21.00 - m[surarea tensiuniiarteriale ;i a glicemiei

- m[surarea procentului de gr[si-me din organism- sfaturi `n privin\a unui stil devia\[ s[n[tos ;i de nutri\ie

SALA DE FITNESS10.00 - 21.00 - fitness cu antre-nori

Vino ;i c];tigă următoarele premii<

Participă la cel pu\in 3 antre-

namente din această zi ;i po\ic];tiga unul din premiile de maijos <- un abonament de 5 ocazii la spe-ed fitness `n valoare de 300 lei - 3 cupoane cadou `n valoare de500, 300 ;i 200 lei pentru teste des[n[tate la CLINICA KORALL- servicii gratuite de coafur[,Szőlősi Rita - serviciu medical gratuit din par-tea dr. stomatolog OSZ TITUS

- o crea\ie vestimentar[ din parteacreatoarei de mod[ ALENA IG-NATESCU- o cin[ pentru 2 persoane `n va-loare de 100 lei din partea RES-TAURANTULUI POESIS- 3 abonamente gratuite valabileo lun[, la alegere (aerobic, cyclingsau fitness)- distribuie programul por\ilordeschise şi ai şansa să câştigi unuldintre cele două antrenamentegratuite de SPEEDFITNESSParticipă la 4 antrenamente pen-tru premiul special - un bilet pen-tru 2 persoane la un sfârşit de săp-tămână la ****Hotel Corvus Aquadin Ungaria.

Eşti client PRIMAGYM? Maiadu încă un client nou şi primiţiamândoi 25% reducere la abona-mentul făcut!

ALEGE-NE PE NOI! ALEGESĂNĂTATEA !

SPONSORI< Clinica KORALL,portal.sm, Informa\ia Zilei, Nord-Vest TV, Alena Ignatescu-desig-ner, Szőlősi Rita-coafeză, Restau-rantul POESIS, Dr. Titus Osz - Ca-binet Stomatologic Totaldent.

:i copiii, chiar de la o vâr-stă fragedă pot practica spor-turi de iarnă. Asta în funcțiede vârstă, tocmai de aceea ve-nim cu sfaturi în acest sens.

De la 2 ani este pregătit să schie-ze ajutat de dumneavoastră. Depăr-tați-vă schiurile astfel încât cel micsă stea între ele. Alunecaţi uşor şinu uita să-l apuci de subsuori pentrua-i oferi suport.

De la 3 ani este pregătit să vădaţi împreună cu sania. Micuţul tre-buie să stea în funduleţ, cu faţa în-ainte, şi nu pe burtă. Alegeți o pantăcu înclinaţie dreaptă, iar înainte dea porni sania verificați să nu fie ob-stacole pe drum.

Între 4 şi 6 ani este pregătit săschieze singur. La aceste vârste, co-piii îşi coordonează mai bine mişcă-rile şi sunt pregătiţi să ia primelelecţii de schi. Cel mai bine, cu unantrenor de schi, dar ;i cu dumnea-vostră, dacă aveți aceste abilități dea-l învăța. În acest caz, specialiştiirecomandă tehnica „hula-

hoop“. Mai exact, folosiţi un cerc degimnastică în care intraţi împreunăcu juniorul. Ţineţi copilul de la spateşi schiați uşor, ajutându-l să vă imite.Depărtaţi-vă schiurile cât mai multşi l[sați spaţiu să intre între ele. Oda-tă ce a căpătat puţină încredere în

el, puteţi încerca un ham de schi.Acesta este echipat cu corzi pe fie-care parte, astfel încât viitorul schiorsă înainteze uşor şi să fie doar la celmult patru metri şi jumătate în faţadumneavoastră.

Pentru prima lecţie de patinaj,

alegeți un patinoar din oraşul în ca-re locuiţi, de preferat este să nu mer-geţi la o oră de vârf, când este multălume. La închirierea patinelor ţinețicont că acestea trebuie să fie cu ojumătate de număr mai mari decâtmărimea pe care cel mic o poartă lapantofi. Înainte de a intra pe pati-noar, mergeţi un pic pe podea cupatinele, apoi pe gheaţă, ţinându-vă de balustradă, pentru a învăţacum să vă balansaţi. Când copilulcapătă încredere în el, luați-l de mâ-nă şi ajutați-l să alunece până cânde pregătit să patineze singur.

Între 5 şi 8 ani este pregătit pen-tru hochei pe gheaţă. Însă numaidacă cel mic are deja noţiuni de pa-tinaj - ştie cum să alunece, cum săse oprească şi cum să se întoarcă.Alegeți un băţ de hochei care să nudepăşească bărbia copilului atuncicând este pe patine.

De la 9 ani este pregătit pentrusnowboarding. Cel mai importanteste să îi luați o placă de o măsurăpotrivită. Centrele de schi oferă şilecţii de snowboarding pentru co-pii.

:i copiii mici pot s[ practice sporturi de iarn[

12 Informa\ia zilei Miercuri 23 ianuarie 2013Stil

Trucuri pentru a-\i crea un stil vestimentar

De multe ori admir[m ve-detele de pe covorul ro;u de-oarece ne inspir[ atunci cânddorim s[ ne cump[r[m haine.

Majoritatea celebrit[\ilor adopt[un stil elegant ;i foarte sexy pe carede multe ori am vrea s[ îl urm[mîns[ nu ;tim cum. Noi î\i prezent[mcâteva trucuri care te vor ajuta s[ î\icreezi propiul stil vestimentar.

Majoritatea femeilor sunt înne-bunite dup[ cump[r[turi ;i lumeamodei iar deseori î;i achizi\ioneaz[lucruri care nu li se potrivesc. Pen-tru a remedia aceast[ problem[ esteimportant s[ urm[m trendurile ;is[ alegem din ele ceea ce ni se po-trive;te cel mai bine. Nu trebuie s[devenim obsedate ;i s[ tragem laindigo unele stiluri ci s[ ;tim cums[ le combin[m cu originalitate. Re-comand[ri care te ajut[ s[ î\i creezipropriul stil vestimentar

Accesoriile nu trebuies[ lipseasc[

Fie c[ este vorba de o \inut[ ca-sual sau una de sear[ ea trebuie ne-ap[rat accesorizat[. Stili;tii pun unaccent mai mare pe accesorii decâtpe \inuta în sine deoarece acesteasunt cele care te scot în eviden\[.A;adar, este indicat s[ alegi po;eta,pantofii sau bijuteriile care te avan-tajeaz[ cel mai bine din toate punc-tele de vedere.

Nu f[ excese cu bijuteriiledac[ ai ales o rochie maipreten\ioas[

În cazul în care optezi pentru orochie de sear[ care deja este acce-sorizat[ cu diverse aplica\ii, nu esterecomandat s[ exagerezi cu bijute-riile deoarece ri;ti s[ transformi în-treaga \inut[ într-un kitsch.

Inspir[-te de la vedetelepreferate

Nu exsit[ femeie care s[ nu aib[o vedet[ preferat[.Dac[ te preg[te;tipentru un eveniment mai special ;inu ;tii ce s[ por\i, arunc[ o privirepeste poze cu vedeta ta preferat[ iarinspira\ia s-ar putea s[ î\i vin[ ;i s[-;i formeze o p[rere despre stilul ves-timentar pe care dore;ti s[ îl adop\i.Pentru a-\i u;ura munca este indicats[ întocme;ti o list[ cu accesoriile;i \inutele care \i-au pl[cut.

Alege culori care te prindÎnainte de a te decide asupra

unei \inute este indicat s[ \ii cont ;i

de p[rerea celor din jurul t[u careprobabil te-au complimentat înleg[tur[ cu o culoare anume. Pentrua-\i da seama care palet[ de culori\i se potrive;te cel mai bine, stili;tiine îndrum[ s[ le încerc[m pe toateiar dup[ ce ne-am dat seama, s[ nealegem \inutele în a;a fel încât cu-loarea s[ devin[ o baz[ când neachizi\ion[m piese vestimentare.

Dulapul trebuie pus la punct periodic

Avânt[-te în necunoscut ;i f[ordine printre hainele pe care lede\ii. Selecteaz[-le pe cele pe carele por\i ;i pune-le la o parte pe celecare nu te mai satisfac. Pentru a face;i mai mult loc încearc[ s[ le donezipe cele care nu le mai por\i niciodat[;i pune-\i la punct dulapul în a;a fel

încât atunci când e;ti indecis[ asu-pra unei \inute s[ po\i face combi-na\ii mult mai u;or.

Nu uita niciodat[ c[ un stil ves-timentar nu înseamn[ s[ fiiîmbr[cat din cap pân[ în picioarecu ultimele tendin\e. Este importantdoar s[ ;tii ce \i se potrive;te ;i cums[ combini \inutele.

Flavia C.

Informa\ia zilei 13Miercuri 23 ianuarie 2013 Fitness

Cum ne putem antrena cu mingea uria;[?

S[pt[m]na aceasta scoatem mingeauria;[ ;i trecem la munc[! Exerci\ii cumingea uria;[ pentru un corp frumos;i s[n[tos. Antrenoarea Kerekes Emokene ofer[ toate detaliile necesare pentrua pune `n practic[ acest set de mi;c[ri,iar fotografiile ne sunt la r]ndul lor demare ajutor.

Mai multe detalii pe www.fitland.ro saula sediul Centrului de aerobic Fitland situat`n Satu Mare pe strada R]ndunelelor nr. 3.1. Culcat facial pe minge, m]na dreapt[ ;ipiciorul st]ng pe sol, bra\ul st]ng ;i picioruldrept ridicat astfel ̀ nc]t bra\ul, trunchiul ;ipiciorul s[ fie ̀ ntr-o linie (imaginea 1). Ri-dic[m bra\ul st]ng ;i piciorul drept (im-aginea 2) de 32 de ori. Facem la fel ;i pecealalt[ parte a corpului. 2. A;ezat pe minge, genunchii ̀ ndoi\i la 90de grade, trunchiul l[sat `n spate, m]inilela ceaf[ (imaginea 3). Ridic[m trunchiul(imaginea 4). Repet[m mi;carea de 24 deori. 3. Culcat facial pe minge, m]inile la ceaf[,picioarele dep[rtate, trunchiul l[sat jos (im-aginea 5). Ridic[m trunchiul (imaginea 6).Repet[m exerci\iul de 24 de ori.4. Culcat facial pe minge, sprijin pe p[lmi;i picioare (imaginea 7). Ridic[m picioruldrept (imaginea 8) de 32 de ori. Facem lafel ;i pe cealalt[ parte a corpului. 5. St]nd apropiat, genunchii u;or `ndoi\i,t[lpile paralel, trunchiul u;or aplecat, spateledrept (imaginea 9). Ridic[m mingea (im-aginea 10). Repet[m mi;carea de 24 de ori.

Ioana Vladimirescu

1-2

3-4 5-6

7-8

9-10

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 23 ianuarie 2013

Ce mai trebuie s[ con\in[scrisoarea de inten\ie

Dacă doreşti să te angajezicu siguranţ[ vei alege să-ţi de-pui în mai multe locuri CV-ul, însă atenţie, pe lângă aces-ta mai trebui să înaintezi şi oscrisoare de intenţie.

Scapă de gândul că în multecampanii acestea nu sunt citite, numerită să-ţi asumi riscul. De altfel,s-ar putea întâmpla ca CV-ul tăusă fie aruncat la coşul de gunoitocmai pentru că nu are ataşată oscrisoare de intenţie.

Ce trebuie să conţină scrisoa-rea de intenţie? În general ar trebuisă apară un scurt rezumat al CV-ului, cât mai adaptată job-ului res-pectiv, de ce anume ai vrea săocupi funcţia pentru care optezi.În ea trebuie să-i dovedeşti anga-jatorului că deţii câteva din ce-rinţele cheie din anunţ.

Specialiştii în resurse umanerecomandă redactarea unor po-veşti, care să conţină exemple con-crete din trecutul tău profesional,pe care să le reţină. Acest lucru

trebuie să-l faci şi la întâlnirea faţăîn faţă. Evită generalităţile, ieşi

puţin din tipar pentru ca imagineata să-i rămână întipărită.

Scapă de generalităţi

Începutul unei scrisori este celmai important. De el depinde dacăangajatorul citeşte mai departe,sau te dă la o parte pentru că maiare zeci de persoane dornice deangajare. Nu rata începutul, re-dactează o scrisoare cât mai per-sonalizată, află dacă se poate nu-mele recrutorului pentru o relaţiedirectă. Evită să începi cu "obiec-tivul meu în carieră este…"

Atenţie dacă trebuie să trimiţiCV-ul prin mail! Scrisoarea de in-tenţie nu trebuie să se găsească înataşament. Este recomandat ca easă apară direct în corpul mail-ului.Adresarea ta către angajator va fidirectă şi va fi mai uşor de convinssă-ţi deschidă CV-ul dinataşament.

Se ştie că textul mare oboseşte!Povestea ta în scrisoarea de in-tenţie nu trebuie să depăşească(maxim) două pagini. Vei irositimpul degeaba, condensează totîn câteva rânduri.

Blăjean I.

De multe ori ni s-a spus cătrebuie să fim noi în;ine pen-tru a intra în gra\ia altora, în-să de multe ori este bine săevităm să ne deschidem înfa\a străinilor, mai ales la bi-rou. Dacă e;ti unul dintre noiiangaja\i atunci î\i prezentămcâteva dintre regulile de bazăde conduită care te vor scutide neplăceri.

Primul job nu este întotdeauna;i ultimul. Cu toate acestea primaimpresie pe care o la;i ;efilor ;i co-legilor este foarte importantă. Deea depind în cele mai multe cazurirecomandările dacă î\i schimbi lo-cul de muncă.

O regulă din codul bunelor ma-niere la muncă ne spune că nu avemabsolut deloc motive să ne tememsă vorbim. Primele zile la birou potfi dificile când vine vorba de comu-nicare însă trebuie să te obi;nuie;ticu această idee ;i să o pui în practicăîncă de la început. Uită de starea in-comodă pe care o sim\i când e;ti

printre noii tăi colegi care încă î\isunt străini ;i spune-\i părerea îndiversele sarcini de serviciu pe care

le întâmpini. Dacă ai unele dorin\e,încearcă să le adresezi având un aerfoarte relaxat ;i sigur pe tine.

Fiind un proaspăt angajat, ;efiite vor avea în vizor pentru cevatimp. Renun\ă la Facebook sau Mes-senger ;i nu trimite e-mailuri per-sonale dacă nu este ceva important.Nu uita că de fiecare dată când trecpe lângă tine, ei sunt aten\i la acti-vitatea pe care o desfă;ori ;i întot-deauna vor arunca câte un ochi pemunca pe care ai depus-o în ziuarespectivă.

Munca pe care o faci este im-portantă, însă nici socializarea nutrebuie neglijată. În cazul în caredore;ti la un moment dat să fii avan-sat într-o altă func\ie este foarte im-portant să discu\i unele planuri deviitor cu persoane care ocupă pos-turi de o importan\ă mai mare înfirmă decât cel pe care îl ai tu.

Bârfa este interzisă!

Pentru a evita o imagine gre;ităeste bine să evi\i subiectele de bârfă.Nenumărate provocări vor veni dinpartea colegilor însă pune piciorulîn prag ;i ignoră-le!

Flavia Călăianu

Codul bunelor maniere pentru noii angaja\i

14 Informa\ia zilei Miercuri 23 ianuarie 2013Cas[ ;i gr[din[

Necesitatea unui dressingDressingul este spa\iul de

depozitare a hainelor. Avemnevoie de el deoarece hainelede iarn[ sau cele de var[ potfi depozitate ̀ n sezonul ̀ n ca-re nu le purt[m.

Dressingul poate fi u;or realizatdin pere\i de rigips, c]teva poli\e delemn ;i o u;[. Dac[ spa\iul locuin\eiv[ permite pute\i amenaja unul se-parat dar dac[ nu, pute\i "fura" 2-3metri din dormitor sau dintr-un hol.Grosul hainelor nu trebuie să v[ steape cap, ̀ n dormitor. Paltoanele, hai-nele de blan[, c[m[;ile ;i rochiilede var[, costumele, `nc[l\[mintea,gen\ile ;i tot restul nu se \in `n du-lapurile din dormitor. Acesta esterostul dressingului, ;i de aceea sespune despre el, c[ este obligatoriu.Dressingul se plaseaz[, cel mai binel]ng[ dormitor, dar nu neap[rat lipitde el.

Plasarea dressingului

Excelent ar fi ca `ntre dressing;i dormitor s[ existe o zon[ tampon,un mic hol de acces, eventualprev[zut cu un perete fals, o u;[ cu-lisant[ sau ceva asem[n[tor. Even-tual, din acela;i hol se poate face ;iaccesul la baia matrimonial[. Baia;i dressingul nu comunic[ `ntre ele~ntre dressing ;i baie nu se faceleg[tur[, deoarece nu e recoman-

dabil ca umezeala din baie s[ ajung[`n acest spa\iu de depozitare.

Cum se organizeaz[ dressingul

~n primul r]nd, foarte impor-tant este ca spa\iile b[rbatului ;i alefemeii s[ fie distincte. Evident c[`mp[r\irea nu se va face jum[tate-jum[tate, n-are rost s[ insist[m petema asta. ~ns[, chiar ;i a;a nedreptcum se `mpart spa\iile, e absolutobligatoriu c[ fiec[rui partener s[-i revin[ un dulap separat. Apoi, lafel de important este s[ nu `nghe-sui\i lucrurile. De pild[, dac[ e vor-

ba de haine a;ezate pe umera;, spe-ciali;tii recomand[ ca, pe o bar[ culungimea de 1 m, s[ nu fie mai multde 20-30 de umera;e (totul depindede grosimea ;i de tipul hainelor pusepe umera;). ~ntre o pereche de pan-taloni ;i o c[ma;[ se las[ un spa\iuliber de 2-3 cm. Pantofii se pun se-parat, preferabil jos, iar pentru len-jerie intim[, ciorapi sau e;arfe sepot procura cutii speciale. Ar fi gro-zav dac[ acest dressing ar avea o fe-reastr[ pe unde s[ se poat[ face ae-risirea corespunz[toare, astfel ̀ nc]thainele s[ primeasc[ aer curat pe-riodic.

V. Shibata

Stilul chic poate fi descrisprin mai multe stiluri, înce-pând de la feminin până la ro-mantic, tradi\ional sau chiarrustic.

Aten\ia trebuie să ne-o îndreptămîn special spre detaliile ;i ”curbele”mobilierului.

Sugestii de amenajare

1.Prima noastră sugestie ducemult spre feminin.Trebuie să avem înprim plan un tapet floral care să sepotrivească cu lenjeria de pat ;i altedetalii care ne decorează camera. Pen-tru acest tip de amenajare este bine săoptăm pentru un pat din fier forjat iarpodeaua să fie de o culoare deschisă,pentru a completa armonios decorul.

2.De data aceasta vă propunemsă opta\i pentru culori neutre iar mo-bilierul din cameră să se rezume la unpat, o noptieră ;i eventual o servantăpe care o putem decora cu fel ;i fel deaccesorii care să fie în ton cu restul

camerei. În materie de accesorii pute\isă vă îndrepta\i spre o mini-veioză,elemente decorative pentru dormitorsau chiar lenjerie de pat care să fie totîn tonuri neutre.

3. Carourile au intrat din nou întrend atât în materie de design vesti-mentar cât ;i în design-ul interior. Elepot fi cel mai bine asortate la piese demobilier din lemn rustic, accesorizatecu detalii care con\in aceea;i tematică.Pentru a da un iz de via\ă camerei,alege\i un loc în care să pute\i puneun cufăr sau o băncu\ă cu spa\iu dedepozitare.

Pentru că v-am prezentat câtevadintre sugestiile designerilor de inte-rioare, să nu uităm în ultimul rând deun ;emineu care ar completa cu gra\ieun spațiu amenajat în stilul ”chic”. Pu-te\i alege un model u;or elegant ;i sub-til, fără prea multe accesorii sofisticate;i care să se îndrepte ;i spre stilul rus-tic.

Grinzile pot deveni ;i ele specta-culoase dacă sunt aranjate în a;a felîncât ”mica” ni;ă din perete să fie de-corată cu obloane pentru a da un efectde fereastră.

Flavia C.

Amenajeaz[-\i dormitorul în stil ”chic”

Guzmania LingulataFace parte din familia brome-

liilor. În timpul iernii este cu ade-vărat frumoasă, deoarece atunciproduce flori frumos colorate, cepornesc din mijlocul rozetei defrunze. Frunzele sunt netede, cumarginile drepte, ce pot ajunge pânăla 45cm ;i o l[\ime de 3 cm. Florilepropriu-zise sunt mărunte ;i galbe-ne, înconjurate de ni;te bracteero;ii.

Pământul trebuie men\inut înpermanen\ă umed, iar rozeta va fiumplută mereu cu apă. În perioadade cre;tere se vor administraîngră;ăminte în solu\ie, la intervalde două săptămâni. Se înmul\e;teprin lăstari. Preferă o luminozitatedifuză în tot cursul anului. În cazulîn care lumina este insuficientă, nuproduce flori. Se simte bine la tem-peratura obi;nuită a camerei, iarnacel pu\in 15°C. Pentru udare se vafolosi numai apa moale.Pretinde oumiditate ridicată, dar nu prea mult,deoarece poate duce la c[dereafrunzelor.

Se potrive;te foarte bine într-undecor modern. Pentru o bună valo-rificare a plantei este indicat să sepună mai multe guzmanii la un loc,într-un geam ori în seră de cameră.Este atacată deseori de păduchii cuscut. Lumina directă a soarelui orilipsa fierului poate duce la uscareafrunzelor.

F.Călăianu

Feriga de camer[(Nephrolepis exaltata)

Această plantă cu frunzele fru-mos arcuite, de culoare verde crud,se potrive;te oricărui aranjament in-terior. Frunzele mici cresc pe celedouă laturi ale unor nervuri puter-nice ;i au formă simplă ori ondulată.Tulpinile pot atinge 90-150cm.

Datorită arcuirii frunzelor, estefoarte decorativă în co;uri suspen-date ori pe un soclu mai înalt. ~n pe-rioada de cre;tere se va uda abun-dent, în schimb, iarna, se vor răriudările. Substan\ele hrănitoare se voradministra în perioada de repaus ve-getal, la interval de două săptămâni.În lunile martie-aprilie se va replantaîntr-un pământ poros din turbă. Seînmul\e;te prin diviziune o dată cureplantarea. Frunzele uscate vor fiînlăturate. Prefer[ locuri luminoase,dar ferite de lumina directă a soare-lui.Vara se va \ine la temperaturi mo-derate, dar nici în timpul iernii nutrebuie să scadă temperatura sub15°C. Cu cât temperatura este mairidicată, preten\ia unei umidită\i ri-dicate este ;i ea mai mare, în caz con-trar, frunzele vor îngălbeni ;i vor că-dea. Este sensibilă la păduchii defrunze ;i la cei cu scut. Nu rezistă încondi\ii de atmosferă uscată.

Flavia C.