Cel mai mare diamant brut din lume, evaluat la peste 70 demilioane de dolari, va fi scos la licitație în 29 iunie la Londra,a anunțat miercuri casa Sotheby's, preluată miercuri de AFP. Piatra brută, botezată "Lesedi La Rona", a fost descoperităacum nouă luni în Botswana de societatea de extracție adiamantelor Lucara. "Este un diamant de 1.109 carate, cel maimare descoperit de peste 100 de ani", a declarat miercuri, laNew York, președintele internațional al departamentului debijuterii de la Sotheby's, David Bennett, prezentând piatra. El a adăugat că este prima oară când un diamant brut de oasemenea mărime este propus la licitație. Piatra va fi expusă laNew York până duminică, urmând să fie transportată în Europa,la Anvers, și apoi la Londra, unde va fi expusă la Sotheby's între18 și 28 iunie. Recordul istoric de cel mai mare diamant dinlume continuă să fie deținut de legendarul "Cullinan", de 3.016,75 carate, descoperit în 1905 în Africa de Sud. El a fosttransformat în nouă diamante pentru bijuteriile coroaneibritanice.

O tânără de 21 de ani a fost arestată pe aeroportul din Sidneyîn timp ce se pregătea să plece din Australia> numele ei esteChristine Jiaxin Lee, iar povestea ei este de-a dreptul uluitoare. Astfel, în urmă cu 4 ani, tânăra Christine a descoperit că încontul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane dedolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formăde overdra, dintr-o evidentă greşeală a băncii. Numai că tânăraa ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, hainescumpe sau călătorii în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii,scrie publicația Business Magazin. Numai că frumosul ei vis a luat sfâr;it într-o bună zi. Spredezamăgirea sa, când s-a trezit la realitate a fost arestată peaeroportul din Sidney unde i s-a adus la cunoştinţă faptul cătrebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.

Mo;tenirea l[sat[ rom]nilor de Carol Iprin R[zboiul de Independen\[

PAGINA 2

Oşenii marchează în acestweekend cel mai importanteveniment tradiţional al lunii mai. Caîn fiecare an, înainte de a începeperioada păşunatului, aceştiaparticipă la “Sâmbra Oilor”, cea maimare serbare câmpenească, legată deocupaţia tradiţională a păstoritului,serbare ce se desfăşoară anual şi caresimbolizează venirea primăverii şiieşirea oilor la păscut. Chiar dacă încele mai multe zone această tradiţies-a cam pierdut din cauza faptului c[tinerii sunt plecaţi în străinătate, în

zona comunei Certeze această tradiţiese păstrează cu sfinţenie. Sunt zoneîn care localnicii îi spun „RuptulSterpelor”, adică separarea şinumărarea oilor ca şi măsurarealaptelui de către ciobani care pornesccu turmele spre pajiştile din munţi.În esenţă, obiceiul e acelaşi< ciobaniiîşi urcă oile la munte, unde, dupăprimul muls, se cântăreşte cantitateade lapte dată şi se împarte la numărulde proprietari, astfel încât se va şti câtcaş, câtă brânză şi câtă urdă va primifiecare pe parcursul acestui an.

Termenul “sâmbră” semnifică oînţelegere, o reglementaregospodărească, un protocol asupratreburilor majore ale oieritului. Încăde la Sfântul Gheorghe şi până lasărbătoarea Sf. Constantin şi Elena,crescătorii de oi din toate cele 23 desate oşeneşti se adună în fiecarelocalitate pentru a stabili împreunăunde vor face stânele în acel an, cinele va fi baci şi pe cine vor angaja să lepăzească pe timpul păşunatului.

S`n`tate Frumuse]e&3 alimente care lupt[ `mpotriva colesterolului, dup[ mesele de s[rb[tori

Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum,surs[ de s[n[tate ;i vitalitate

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XIV Nr. 686 Duminic[ 8 mai 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Cele mai potrivite moduride a purta o rochie neagr[

PAGINA 7

O tân[r[ din Sidney s-a trezit cu 4 milioane dolari în cont

Cel mai mare diamant din lume va fi scos la licita\ie

Continuare `n pagina 3

Festivalul S]mbraOilor are o tradi\iede 60 de ani

2 Informa\ia de Duminic[/8 mai 2016

“Fapta Vitejeasc[ cea din urm[a Rom]nilor a fost lupta de laSm]rdan, `ntr-o miercuri, la os[pt[m]n[ dup[ Boboteaz[ `nanul 1878. Dup[ cucerireaSm]rdanului, o;tile noastre s-aug]ndit s[ bat[ Vidinul, dar ̀ n vre-mea aceea le-a sosit ;tirea c[ Ru;iiau f[cut pace cu Turcii.

O;tirile turce;ti au ie;it `n bun[ pacedin Vidin iar `n locul lor au intrat regi-mentele rom]ne;ti.

A;a s-a ispr[vit r[zboiul. Din Vidinau tras Turcii lui Osman Pa;a cea dint]ighiulea asupra noastr[, iar noi prin voia`nt]mpl[rii, cea din urm[ ghiulea de tunasupra Vidinului am tras-o.

O parte din o;tirile noastre au mair[mas de-alungul Dun[rii, prin cet[\ileturce;ti ca s[ \ie paz[. Mul\imea o;tirilor`ns[ trecuse Dun[rea ̀ n Oltenia ;i st[ aco-lo `ngr[m[dit[.

Cu toate c[ se ̀ ncheiase pacea, tot maiera pu\in[ temere, c[ lucrurile nu s-au po-tolit de tot. A;a e, c]nd arde o cas[, dup[ce s-a stins focul ;i nu se vede flac[ra, maiiese ̀ nc[ fum din b]rnele umezite de ap[.

Cam pe la Rusalii, Domnitorul Carola plecat `n Oltenia, ca s[ vad[ cum stauo;tirile cu s[n[tatea ;i cu a;ezarea lor `ntab[r[.

A g[sit pe voinicii no;tri s[n[to;i. LaPlevna sa `mboln[viser[ mul\i, de aspri-mile vremii ;i de oboseal[ mult[, daracum se `ndreptaser[ `n aerul \[rii lor ;idep[rta\i de neajunsuri ;i de griji.

Erau veseli fl[c[ii, cu toate c[ trecuseomul de mult, de c]nd ;i-au p[r[sit casele;i au plecat la perire. Le era dor de cas[,mai ales doroban\ilor cari aveau neveste;i copiii ;i-;i l[saser[ plugul `n brazd[ ;ile era grij[ de pu\intica avere care am l[sat-o ̀ n ;tirea Domnului ;i-n seama neveste-lor. L]ncezeau bie\ii oameni de dorulc]mpiilor ;i al satelor. Trecuse timpulplug[ritului, sosise timpul sapei ;i al coasei;i pentru ei, plugarii era mare chin s[ steape loc ̀ n corturile taberei, c]nd \ipa plugul;i pl]ngea coasa ruginind pe dup-o grind[.~n anul trecut a fost mi;care, au fost lupte;i aveau cu ce s[-;i petreac[ vremea,p]ndind Turcii de prin redute ;i s[rindprin ;an\uri vr[jma;e cu baioneta pepu;c[. Oricum, de c]t s[ stea a;a pe loc,dac[ nu po\i fi `n largul t[u pe l]ng[ boi;i la coas[, tot e mai bine ̀ n r[sboiu, c[-\imai ui\i de cas[ ;i-apoi ;tii c[ faci ceva ;ipentru binele oricui.

Dup[ ce a trecut pe r]nd prin toatelocurile unde se g[sea ̀ ngr[m[dit[ o;tirea,Domnitorul Carol a trecut Dun[rea la Vi-din. El dup[ c[derea Plevnei, n-a putut s[plece cu o;tirea c[tre Vidin. Stase pec]mpul de lupt[ vreo ;ase luni ;i s-a g]nditnumai la oaste, dar era nevoie de El `n\ar[, c[ci El n-are numai o grij[ singur[,pe unde s-au b[tut vitejii s[i fl[c[i.

Domnitorul Carol a cercetat cetatea;i cu mult[ b[gare de seam[ s-a uitat laputernicele `nt[riri de ziduri, de ;an\uri,de tunuri ;i la toat[ t[ria cea de nespus aVidinului.

A plecat apoi la satul Sm]rdan ;i a tre-cut pretutindeni pe unde a ̀ naintat o;tireanoastr[ biruind, a intrat prin redutele tur-ce;ti prin ;an\urile lor - toate goale acum;i pustii - ;i s-a uitat pe unde au lovit tu-nurile ;i pe unde s-a dat lupta. Iar ofi\erii,cari luaser[ parte la lupt[ `;i t[lm[ceau,pe aici au venit Rom]nii, pe aici au ie;itTurcii s[-i ̀ nt]mpine, colo au pierit cutareofi\er, prin Valea aceea au fugit Turcii,prin cealalt[ s-au `ntors.

Satul Sm]rdan era pustiit r[u. Se cu-no;teau urmele cr]ncenei lupte, ce a cu-treierat satul. Se vedeau urmele gloan\elor`n pere\ii caselor, mai vedeai case arse,multe cu u;ile sparte ;i cu geamurilesf[r]mate.

De la Sm]rdan a plecat de-a lungul

Dun[rii pe la cet[\ile ;i redutele pe carele-au cucerit Rom]nii la Lom Palanca, Ci-bru ;i Arcer, la Rahova.

Din Rahova Domnitorul Carol a trecut la Turnu M[gurele ;i s-a `ntors `n Bucure;ti

A cercetat ;i aici dealurile pe unde s-au luptat Rom]nii ;i a pus o coroan[ pemorm]ntul Viteazului maior Giurescu,care a c[zut `n Rahova.

Din Rahova Domnitorul Carol a tre-cut la Turnu M[gurele ;i s-a ̀ ntors ̀ n Bu-cure;ti.

Acestea s-au ̀ nt]mplat cum am spus,cam pe la Rusalii.

O;tirea a mai stat sub arme, ̀ n Olteniap]n[ la s[rb[toarea Schimb[rii la fa\[.Atunci potolite fiind cu totul ̀ ncurc[turiler[zboiului, doroban\ilor ;i c[l[ra;ilor li s-a dat drumul spre vetele lor, iar cealalt[o;tire a plecat prin ora;ul unde \inea gar-nizoana. Intrarea triumfal[ a oa;tei ̀ n Bu-cure;ti s-a am]nat `ns[ la toamn[.

Pe c]mpia B[nesei, se ridicase un altar,`mpodobit cu flori ;i cu arme.

Pe c]mpie, c]t era de mare, se vedeaunumai o;teni ̀ mbr[ca\i de s[rb[toare. Eramare ;i de mult a;teptat[ ziua c]nd o;tireabiruitoare a Rom]nilor avea s[ intre cusunete de tr]mbi\e ;i de chimvale `n ca-pitala \[rii. Nespus de mult[ lume s-adu-nase pe marginile c]mpiei, ca s[ fie defa\[ la s[rb[toarea armatei.

La dreapta altarului se aflau vreo c]te-va sute de o;teni r[ni\i `n r[sboiu, adu;ianume ca s[ mearg[ `n fruntea o;tirii.Aceast[ vrednicie li s-ar fi cuvenit mor\ilorno;tri de pe c]mpiile Bulgariei, dac[ ar fifost cu putin\[. Dar erau mor\i de un anacum ;i erau departe `n p[m]nt str[in.

L]ng[ r[ni\i st[teau ;ase sergen\i voi-nici, fiecare purt]nd c]te un steag turcesc,smuls de fl[c[ii no;tri pe c]mpul luptelor.Iar l]ng[ ei st[tea un regiment de doro-ban\i, alc[tuit din c]te o m]n[ de fl[c[idin toate cele ;asesprezece regimente dedoroban\i, care au luat parte `n r[sboiu.

Frumos amestec de Rom]ni. ~n acela;regiment fl[c[ii din Oltenia cu cei dinfundul Moldovei ;i cei din D]mbovi\a cucei de la Prut, a;a cum au intrat `n focul

turcesc, amesteca\i dup[ ̀ nt]mplare. Eraudoroban\ii `ntregei Rom]ni, temeiul pu-terii noastre.

Iar al[turi de doroban\i erau s[p[toriio;tirii, o;teni de linie, v]n[tori ;i tunari.

La dreapta altarului era un regimentde c[l[ra;i, alc[tuit ca ;i al doroban\ilor,din c]te o m]n[ de fl[c[i din toate celeopt regimente de c[l[ra;i care au cutreieratv[ile Bulgariei. Acela; amestec de oamenidin toate col\urile \[rii. Iar l]ng[ c[l[ra;ierau cele dou[ regimente de ro;iori, alteregimente de linie ;i de tunari ;i un plutonde oaste de pe mare.

Era o zi senin[. C]mpia p[rea c[ eplin[ de fulgere, at]ta str[lucire ;i sc]nte-iere se juca pe `ntinsul ei, pornit[ de pestr[lucitorul o\el al baionetelor ;i al co-ifurilor.

Tunurile luate de la turci de o;tirea noastr[ st[teau`n;irate `n jurul altarului

Puteam s[ fim m]ndri de o;tireanoastr[, v[z]nd-o a;a de voinic[ ;i de fru-mos `mbr[cat[, mai ales ;tiind-o c]t decu viteaz[ purtare s-a `ntors din loculr[punerii de cap. Mul\i dintre b[tr]ni ;idintre cei cu inim[ mai aproape, mul\ivor fi pl]ns ̀ n ziua aceea, pe c]mpia B[ne-sei privind o;tirea noastr[. De c]t[ pri-mejdie ne-a m]ntuit-o Dumnezeu!

Iar primejdia de care a sc[pat, era aici`n fa\a ei, dar mut[ ;i rece. Erau tunurileturce;ti. ~n jurul altarului st[teau ̀ n;iratecele patru zeci ;i ;ase de tunuri, smulsede-ai no;tri din m]na Turcilor. Toate`ndreptate cu \evile lor omor]toare spreo;tire, a;a ca-n vremea luptelor. Dar ast[zili-e gura f[r[ glas ;i biruitorul nu mai areputerea s[ `nsp[im]nte pe nimeni.

La amiaz[ a sosit ;i domnitorul Carol,c[lare ;i `nconjurat de generali, ;i de-aino;tri ;i str[ini, iar al[turi era DoamnaElisabeta `n tr[sur[.

Cine a fost pe c]mpie ̀ n clipele acelea,n-are s[ uite nici `n morm]nt vijelia dechiote ce au ̀ nt]mpinat pe viteazul dom-nitor Carol. Toate muzicile regimentelor`ncepur[ s[ c]nte deodat[, to\i fl[c[ii desub arme ca dintr-o singur[ gur[ ̀ ;i chio-tir[ urarea lor, iar mul\imea de pe marginifream[t[ ca fream[tul apelor m[rii. Fiori

r[zbir[ prin mul\ime ;i vuietul despic[v[zduhul p]n[ la Dumnezeu.

Apoi trei archerei `ncepur[ s[ slu-jeasc[ la altar sf]nta slujb[. Atunci dinr]ndurile o;tirilor au `naintat voinice;tepatru zeci ;i trei de fl[c[i cu cele patrupatru zeci ;i trei de steaguri ale regimen-telor noastre. Ei s-au f[cut o roat[, av]ndla mijloc altarul Domnului de sus ;i pedomnul lor ;i al \[rii.

Dup[ sf]r;irea slujbei toate steagurileau trecut unul dup[ altul pe dinainteadomnitorului Carol ;i fiecare fl[c[u plecasteagul iar Domnul ̀ nsu;i punea pe steag"crucea trecerii Dun[rii", iar Doamna pu-nea o cunun[ de flori. Pe trei steaguri pe-ale regimentelor care se b[tuser[ `npr[p[denia de lupt[ la Sm]rdan domni-torul Carol a pus ̀ ndeosebi ;i alt semn devitejie "Steaua Rom]niei".

Apoi muzicile t[cur[ ;i DomnitorulCarol vorbi o;tenilor. El le zicea cam aces-tea< "Viteji fl[c[i, |ara ̀ ntreag[ ;i capitalaei ̀ mpodobit[ cum n-a mai fost niciodat[;i cu tot sufletul pornit[ s[ v[ r[spl[teasc[vitejia de la Grivi\a ;i Plevna, de la Rahova;i de la Sm]rdan, v[ prime;te ast[zi ca pevoinici vrednici, c[ voi a\i adus net]rnarea\[rii. M]ndri\i-v[ cu numele vostru derom]n ;i p[stra\i `n sufletul vostru cre-din\a c[ sunte\i tari ;i buni ;i nu uita\i c[neamul nostru ̀ ntreg v[ r[spl[te;te cu iu-birea ;i v[ s[rb[tore;te fapta. S[ \ine\i lasteagul \[rii ca la un lucru sf]nt, a;a cuma\i \inut pe c]mpul luptei! :tim bine c[ deacum oric]nd va fi nevoie de bra\ul vost-tru ve\i alerga cu inima `ntreag[ ;i cao;teni pe deplin. Nu uita\i c[ inima meae cu voi ;i c[ n-am alt[ fericire mai maredec]t asta de ast[zi, c]nd pot s[ v[ zic tu-turor< copii viteji, v[ mul\umesc! Acumcu m]ndrie m[ pun `n capul vostru ca s[intr[m `mpreun[ `n capital[ unde nea;teapt[ cu neast]mp[r poporul ca s[ v[mul\umeasc[ ;i el ;i s[ v[ arate de c]t[ iu-bire ;i de c]t[ cinste sunte\i vrednici.

Ioan Corneanu, Lacrima TeocanIstr[uan din lucrarea manuscris Croni-carii rom]ni din Ardeal.

***P.S. Din povestea unei Coroane de o\elRestatornicia Domniei Rom]ne;ti ;ir[zboiul nostru pentru neat]rnare, scris[anume pentru \[r[nime, Ed. II. Bucure;ti,1899 p. 185 - 192.

Prima reţetă Coca-Cola a fost in-ventată în 1885 în Columbus, Georgia,de către John Pemberton, iniţial ca uncocawine (un amestec între extractulde coca şi vin) numit Pemberton’sFrench Wine Coca. Ceea ce a creatPemberton era o băutură, fără alcool,dar conţinând cafeină şi cocaină (Ste-pan Company, firma care prepară acestingredient pentru Coca-Cola, este uni-ca autorizată de guvernul SUA să poatăimporta plante de coca).

Coca-Cola a fost comercializatăpentru prima oar[ pe rafturile Jacob’sFarmacy din Atlanta, Georgia, la 8 mai1886. A fost vândută iniţial ca un me-dicament brevetat, la preţul de cincicenţi. Pemberton a susţinut că băuturaCoca-Cola a vindecat multe boli, in-clusiv dependenţa de morfină, dispep-sia, neurastenia, durerile de cap şi im-potenţa. În primele opt luni doar nouăbăuturi au fost vândute zilnic.

Pe lângă logo-ul caracteristic, Co-ca-Cola a avut parte de la început depersoane care au însufleţit brandul. Pri-ma, dintr-o lungă listă, este actriţa Hil-da Clark, care apare chiar în prima re-clamă (1886), dar şi în primul calendarCoca-Cola din 1900. Moş Crăciun, aşacum îl ştim azi, un bătrân cu barba lun-gă şi îmbrăcat într-un costum roşu, esteo invenţie a Coca-Cola din anii ’20 –’30 şi face parte din campaniile de mar-keting ale companiei. În 1928, la Olim-piada de la Amsterdam, Coca-Cola de-vine primul sponsor comercial din is-toria acestei competiţii.

Dacă aveţi impresia că la începuturiexista o singură firmă care produceaCoca-Cola, vă înşelaţi. În 1888 existaupe piaţă trei versiuni de Coca-Cola, fa-bricate de tot atâtea firme. Cea maiprofitabilă era a lui Asa Griggs Candler,care a preluat compania lui Pembertonîn 1887 şi a încorporat-o în 1888 înCoca-Cola Company.

Până prin 1910, Candler se vedenevoit să tot cumpere companii cu nu-me similar şi cu reţete aproximativepentru a asigura companiei sale drep-turile exclusive asupra băuturii. Ceeace a pierdut din vedere managerul ame-rican este îmbutelierea.

La început, Coca-Cola se vindea lapahar, cum lesne se poate vedea şi înreclamele mai vechi. Coca-Cola a fostvândută în sticle pentru prima dată la12 martie 1894, când Joseph A. Bie-denharn din Vicksburg, Mississippi,proprietarul Biedenharn Candy Com-pany, a îmbuteliat în premieră produsulfinit. Sticla verde tip Hutchinson acompaniei Biedenharn Candy a fostfolosită pentru îmbutelierea Coca-Colaîntre anii 1894 şi 1900, de aici şi mitulculorii verzi a produsului.

Prima sticl[ deCoca-Cola s-a v]ndut

acum 130 de ani

ISTORIEL]ncezeau bie\ii oameni de dorul c]mpiilor ;i al satelor. Trecuse timpul plug[ritului, sosise timpul

sapei ;i al coasei ;i pentru ei, plugarii era mare chin s[ stea pe loc ̀ n corturile taberei, c]nd \ipa plugul;i pl]ngea coasa ruginind pe dup-o grind[. ~n anul trecut a fost mi;care, au fost lupte ;i aveau cu ces[-;i petreac[ vremea, p]ndind Turcii de prin redute ;i s[rind prin ;an\uri vr[jma;e cu baioneta pepu;c[.

Tabloul “Atacul de la Sm]rdan”, realizat de Nicolae Grigorescu

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

George Co;buc despre intrarea o;tiriirom]ne `n Bucure;ti dup[ `ncheierea

r[zboiului pentru neat]rnare

8 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IIFiecare familie de oieri îşi poate invita la s]mbră rudele, astfel că nu doar bărbaţii au de lucru

cu mulsul oilor şi măsurarea laptelui, femeile pregătesc cu o zi înainte, dar şi în stână bucatetradiţionale precum colacul oilor, plăcinte, umplutura de miel şi şoldul de porc atent rumenit. Şipentru că în Ţara Oaşului nimeni nu gustă din preparate până nub ea un pahar de pălincă, gos-podinele au grijă ca fiecare invitat să aibă la îndemâna băutura din prune.

Urmare din pagina 1

Cu toate că tradiţia se mai respec-tă şi în Baia Sprie, cea mai celebră e„Sâmbra Oilor” organizată în PasulHuta, comuna Certeze, deoarece aiciîn Ţara Oaşului autorităţile comunistenu au reuşit să naţionalizeze proprie-tăţile oşenilor, astfel încât aceştia aucontinuat să lucreze pământurile lorşi păstrează cu încăpăţânare tradiţiilelor. Anul acesta evenimentul se des-făşoară pe 8 mai şi va reuni la fel caîn fiecare an mii de locuitori din ju-deţele Satu Mare şi din Maramureş.De asemenea, mulţi dintre oşenii ple-caţi la muncă în străinătate şi-au amâ-nat plecarea până după sâmbră.

Rolul sâmbrei

În cadrul evenimentului, oşeniicare au oi se întâlnesc la stână şi ser-bează plecarea turmelor către paşuni-le de la munte, nu înainte de a măsuraînsă laptele pe care fiecare oaie îl dăpentru a stabili cât îi revine fiecăruicioban şi fiecărui proprietar de oipentru că pe perioada păşunatuluifiecare trebuie să îşi primească can-titatea de lapte.

“ Din păcate azi e cam greu de gă-sit ciobanii pentru că tinerii nu maiîşi doresc să aibă grijă de oi. Este des-tul de greu şi nu este profitabil, com-parativ cu suma de bani pe care băieţiio pot câştiga la muncă în străinătate.Mai mult din familie ne împărţimpentru că ne ocupăm de mult timpcu asta, pe mine părinţii m-au dus dela patru ani în stână. La sâmbratradiţională se iau oile pe rând şi semulg, după care laptele se măsoară şise stabilieşte cât îi revine fiecărui pro-prietar de oaie. La noi în Moişeni sedau trei măsuri de lapte pe fiecare capde oaie care e bună de lapte, adică 45de litri de lapte”, povesteşte VasileMoiş.

Cum se desfăşoară sâmbra?

Înainte însă, pentru ca animalelesă fie sănătoase şi să dea lapte mult,sunt binecuv]ntate de preot. Existăcredinţa c[ prin această binecuvân-tare se ţin departe animalele prădă-toare, dar şi evenimentele nefericitecare ar putea apărea pe perioadapăşunatului. Ciobanii spun că nuacesta este secretul pentru ca oile sădea mult lapte, ci mai degrabă faptulcă fiecare cioban dezmiardă mioarele.Din laptele lor gospodarii vor face caşşi alte soiuri de brânză. Reţeta nu estecomplicată, dar este secretă. Şase litride lapte la un kilogram de caş. “Pen-tru a face un caş de calitate punemlaptele la foc şi avem răbdare pânăajunge la 40 de grade şi îl ţinem pefoc aproximativ 45 de minute, apoi îlbatem, îl strângem laolaltă cu mâna,iar strânsul se face pentru a ieşi zerul,îl luăm cu strecura, îl frământăm dedouă sau de trei ori şi punem totul săse strecoare”, spune Vasile Moiş.

Găleţile de muls sunt şi ele pregă-tite< li se pun flori de prim[var[ laurechile tortii, amestecate cu buruienidescântate (leuştean, pelin, urzică,salcie, usturoi), iar la interior searunc[ câte o monedă, pentru cinsti-rea păcurarului. Din primul lapte alstânei se prepară un caş care se

împ[r\e;te între proprietarii stânei.Cât timp bărbaţii au fost ocupaţi cumulsul şi măsuratul laptelui, femeileau aşternut pe iarba de lâng[ stân[feţe de mese, iar pe ele au desfăcutbucatele şi băuturile aduse de acasă

Bucate alese servite invitaţilor

Fiecare familie de oieri îşi poateinvita la s]mbră rudele, astfel că nudoar bărbaţii au de lucru cu mulsuloilor şi măsurarea laptelui, femeilepregătesc cu o zi înainte, dar şi în stânăbucate tradiţionale precum colacul oi-lor, plăcinte, umplutura de miel şi şol-dul de porc atent rumenit. Şi pentrucă în Ţara Oaşului nimeni nu gustădin preparate până nu bea un paharde pălincă, gospodinele au grijă ca fie-care invitat să aibă la îndemâna bău-tura din prune.

“Prima dată fiecare gospodinăpregăteşte colacul oilor care seamănăcu pasca, dar care are o gaură la mijlocşi e puţin mai mare, apoi se fac florilepe deasupra. Nu există sâmbră de lacare să lipsească acest colac. Apoi dela masă nu lipsesc cozonacul cu brân-ză, cu nucă, cu rahat, umplutura demiel şi şoldul de porc care sunt făcutedupă reţetele învăţate de la bunici.Fie-care se serveşte cu ce îi place, însă lanoi nu există oşean căruia să nu îi pla-că să măn]nce tradiţional“, mărturi-seşte Viorica Moiş. Pe timpul cât se m[nâncă, ceteraşiicânt[ şi ţâpuresc.

Pân[ la căderea serii, uneori ceiprezen\i petrec, fiecare în felul său<unii şi deapănă amintirile despre viaţala stân[ şi întâmpl[rile petrecute cualţi ani în urmă, iar cei tineri cânt[ şijoacă.

Sâmbra Oilor, după şasedecenii

Având în vedere că acest obicei a

supravieţuit şi în perioda comunistă,oşenii au transformat obiceiul sâm-brei în festival. De şase decenii în-coace, sâmbra se organizează sub for-

ma unui festival folcloric, o serbarecâmpenească care are loc anual pedrumul şerpuitor care uneşte ŢaraOaşului de Maramureş, în Pasul Hu-ta. Mii de persoane participă an dean la acest eveniment care se des-făşoară anul acesta duminică, 8 mai.Locuitorii zonei şi nu numai se vorputea bucura şi de această dată de unprogram bogat şi diversificat, însă cusiguranţă, printre cele mai aşteptatemomente muzicale este cel susţinutde Dumitru Fărcaş, care va urca pescenă în jurul orei 13.00. Aceasta nuva fi singura surpriză pregătită de or-ganizatorii “Sâmbrei Oilor”. Anulacesta pe scen[ vor urca şi îndrăgiţiiinterpreţi de muzică populară dinMaramureş, Cornelia şi Lupu Redniccare oriunde pleacă nu lasă din mâinizongora şi cetera.

Printre invitaţii acestei ediţii senumără Maria Tripon şi Ansamblul“ Oaşul“, Maria Petca Poptean şi Mă-gura din Târşolţ, Irina Man şi Grupuldin Bixad , Petrică Mureşan, ansam-blul “Sânzienele” din Negreşti şi Ma-ria Fuşle, Petru Zele şi “CununaOaşului” din Batarci”, ansamblul“Florile Tarni”, Malvina Madăr Iede-ran şi grupul din Soconzel, Grupulde \âpuritoare din Racşa, |âpuritoa-rele din Batarci alături de Maria Ho-su, Mihai Zele, Florica Pintea şi NicuPop.

Organizatorii sunt Instituţia Pre-fectului, Judeţul Satu Mare şi Consi-liul Judeţean, Centrul Judeţean pen-tru Conservarea şi Promovarea Cul-turii Tradiţionale, Primăria şi Consi-liul Local Certeze, Primăria şi Con-siliul Local Negreşti Oaş şi Casa deCultură Negreşti Oaş.

Laura A.

De şase decenii încoace, sâmbra se organizează sub forma unui festival folcloric, o serbare câmpenească care are loc anual pe drumul şerpuitor care uneşte ŢaraOaşului de Maramureş, în Pasul Huta

Oşenii care au oi se întâlnesc la stână şi serbează plecarea turmelor către p[şunilede la munte, obicei vechi de zeci de ani

O;enii au transformat Sâmbra Oilor într-unul dintre cele mai apreciate evenimente din \ar[Oşenii care au oi se întâlnesc la stână şi serbează plecarea turmelor către p[şunile de la munte

4 Informa\ia de Duminic[/8 mai 2016

ARHEOLOGIE

Create cu milenii în urmă,templele subterane din Maha-rashtra adăpostesc esenţa mis-tico-religioasă a Indiei. Într-oarmonie totală, aici troneazăuna lângă alta, încremenite în-tr-un surâs `nţelept şiatoate`n\eleg[tor, hinduismul,buddhismul şi jainismul, celetrei mari religii indiene.

Cele 34 de peşteri de la Ellora, ală-turi de cele 29 peşteri care alcătuiesccomplexul de la Ajanta, au aşteptatmai mult de un mileniu până cândau fost redescoperite. Evenimentul aavut loc pe data de 28 aprilie 1819,

când John Smith, un ofiţer britanicaflat la vânătoare de tigri, a descoperitaccidental intrarea uneia din peşteriletemplelor subterane. Ambele com-plexe carstico-religioase au intrat subprotecţia UNESCO în anul 1983.

Picturile murale din Ajanta au re-zistat doar datorită climei şi umidi-tăţii propice a aerului, fiind conside-rate de specialişti drept cele mai vechiexemple de picturi murale descope-rite în întreaga Indie. 20 de peşteridin cele 29 au avut rolul de mănăstirisubterane ale căror sanctuare tronauîntotdeauna în partea centrală apeşterilor. Retraşi aici într-o reclu-ziune totală, călugării budişti nu seerijau doar în rolul lor iniţial, acela

de practicanţi ai ritualurilor lăsate deIluminat, ci şi în artişti. Datoritămuncii lor titanice, peşterile de laAjanta au devenit în acele timpuriadevărate centre vibrante ale culturiişi civilizaţiei budiste. Aici se află ceamai mare statuie care îl reprezintă peBuddha dormind realizată în perioa-da antică. Sculpturile de pe pereţi re-prezintă scene din Jatakas, o bogatăculegere de tradiţii orale referitoarela numeroase întâmplări din perioa-dele deselor încarnări ale lui Buddha.Alte secvenţe redau motive decorativespecific indiene.

Foarte mulţi experţi care şi-au de-dicat vieţile studierii artei şi culturiiindiene sunt de părere că peşterile de

la Ellora reprezintă culmea artisticăpe care a atins-o stilul indian de scul-ptură în piatră. Cele 34 de peşteri suntsculptate în laturile colinei Chara-nandri alcătuită din roci bazaltice. 12peşteri sunt consacrate budismului,17 hinduismului, iar 5 peşteri adă-postesc temple şi altare ale religiei jai-niste. Întregul complex este o strălu-cită demonstraţie asupra toleranţei şiarmoniei religioase care domnea înacele timpuri străvechi în India.

Peşterile sunt mari, spaţioase,adăpostind clădiri multietajate, săpa-te migălos în pereţii de st]nc[. Clă-dirile includ săli de întâlnire, dormi-toare, camere destinate rugăciunilorşi meditaţiilor, bucătării şi chiar W.C-

uri.Peştera numărul 16 reprezintă

culmea arhitecturii subterane hindu-se. Denumită şi Kailasa, în onoareamuntelui sacru unde locuieşte zeulShiva, peştera încearcă să reproducăfidel detaliile descrise în Purane (tex-te sacre hinduse) referitoare la adă-postul ales de măreţul şi temutul zeu.

Peşterile jainiste, definitivate întresecolele IX-X d.Hr., aparţin toate sec-tei asceţilor Digambara (cei ce se în-ve;mântează cu cerul), celebri pentrunuditatea lor autoimpusă. Templeleredau perfect dimensiunile specificeale filozofiei şi tradiţiei jainiste< scul-pturile reflectă un sens strict al asce-tismului.

Problema habitatului umana constituit din totdeauna o par-te esențială a cercetărilor istori-ce, fără de care se crede că re-constituirea unei epoci nu va finiciodată completă. Victor V.Vizauer în lucrarea sa “Locuireaumană în peșterile din Transil-vania pe durata epocii medieva-le timpurii (sec VIII – IX)” pu-blicată în volumul Satu Mare –Studii și Comunicări Seria Ar-heologie XXIII – XXIV/I 2006– 2007 /Muzeul Județean SatuMare, examinează situația habi-tatelor din perioada medievalătimpurie din zona Transilvaniei.

În anul 1847 într-o lucrare cu ca-racter statistic privind teritoriul Tran-silvaniei, L. Kovary dedica un spațiularg prezentării unor peșteri consi-derate a fi mai reprezentative surprin-zând totodată caracterul lor specta-culos și misterios la care a mai adău-gat și legende legate de acestea. Treidecenii mai târziu E. A. Bieltz pre-zintă în lucrarea sa un repertoriu bo-gat al peșterilor cunoscute din aceastăregiune care descrie și catalogheazănu mai puțin de 73 astfel de cavităținaturale. Anul 1950 este un an im-portant pentru acest domeniu deoa-rece anul aduce odată cu el și înfiin-țarea Institutului de Arheologie alAcademiei Române și abia după în-ființarea institutului sunt înregistrateprogrese în ceea ce privește cercetareaarheologică propriu-zisă a peșterilor.

Astfel au fost demarate programeriguroase de investigare a acestor si-turi care au fost susținute îndeosebipe teritoriul Banatului , doar cele deo amploare mai mare fiind amintite.Investigațiile din anii ’70 intreprinsede către R. Petrovszky împreună cualți specialiști de la Muzeul din Reșița,în Valea Carașului, Valea Cernei șiCheile Nerei. Mai departe pe parcur-sul anilor 1980 – 1981 au avut loc cer-cetări de arheologie speologică înVăile Carașului, Buhuiului, Gârliștei,Cernei și a Stârnicului cât și în zoneleIlova, Bocșa – Colțan, ConstantinDaicoviciu, Rusca Montană și Feneș,în timpul cărora s-a urmărit identifi-

carea peșterilor care au fost locuite.Cercetările lui S. Petrescu , îndeosebicele din zona Banatului, și-au găsitfinalitatea în două volume care tra-tează problema locuirii în peșteră,primul vizând perioada cuprinsă în-tre preistorie și epoca romană, iar celde-al doilea continuând din perioadaromană și până în secolul XX. În ul-timii ani se constată o reluare a aces-tui tip de cercetare și pe perioada cu-prinsă între preistorie și epoca roma-nă, iar cel de-al doilea continuânddin perioada romană și până în seco-lul XX.

23 de pe;teri descoperite dinepoca medieval[ timpurie

În ceea ce privesc peșterile cu des-coperiri arheologice din perioadamedievală timpurie, pot fi identificate23 de peșteri cu vestigii din aceastăepocă. În cazul a trei dintre ele, Peș-tera Craiului – jude\ul Harghita, Peș-tera Curată – jude\ul Hunedoara șiPeștera Mare de la Merești – jude\ulHarghita,  nu se știe dacă au fost găsite

și urme medievale timpurii, prezențaacestora fiind doar presupusă. În res-tul peșterilor materialul descoperiteste aproape exclusiv ceramică, înPeștera Omului și Peștera de laSchwartz ambele în județul Caraș Se-verin, s-a găsit câte un vârf de săgeată,în lipsa unor complexe arheologice.Într-un singur caz a fost identificatăși o locuință (Peștera Lesiana –jude\ul Bihor), iar într-o altă peșterăa fost surprinsă o suprapunere de 5vetre alături de un fragment ceramicmedieval timpuriu (Peștera Mare dela Şoroniște – jud. Caraș Severin). Unnivel de cultură propriu-zis este men-ționat doar în Peștera Boiului –jud.Bihor și în cazul celor trei peșteride la Cheile Turzii – jud.Cluj undeînsă, nu este precizată natura desco-peririi. Descoperirile din peșteri aufost încadrate secolelor VIII – X/XI,dar sunt cazuri în care descopeririledin această perioadă rămân sub sem-nul întrebării. În aceste cazuri, Peș-terea Boiului din județul Bihor, Peș-terea cu Puț din județul Caraș-Seve-rin, materialele au fost doar identifi-

cate generic iar ceramica descoperităacolo a fost dată ca fiind medievalătimpurie. În majoritatea peșterilor în-registrate recent s-au efactuat doarcercetări la suprafața solului din in-teriorul lor, sau în puține cazuri, son-daje arheologice fapt care putea ex-plica numărul mic al descoperirilorși cunoștințele incomplete în ceea ceprivește această manifestare a habi-tatelor pe parcursul epocii medievaletimpurii.

Cercetătorii consideră că peșteraputea fi folosită drept adăpost, spațiusacru, loc de veci sau loc de depozi-tare. Însă, cea mai întâlnită și folosităfuncție a peșteri i era cea delocuință.Au fost determinate trei ti-puri de locuire a peșterilor< perma-nentă, sezonieră și ocazională. În ca-zul cercetărilor pe care le-am relatatindiciile pentru locuirea permanentăapar doar în Peștera Lesiana din ju-dețul Bihor, unde a fost descoperităo locuință adâncită în pământ și carea avut în unul dintre colțuri un cuptorconstruit din pietre de râu.

Omul a folosit pe;terile cel pu\in sezonier, potrivit istoricilor

Din lipsa unor informații exactenu se poate stabili cât timp a fost fo-losită locuința însă, se presupune căa fi fost o locuință sezonieră care s-ar putea lega de păstoritul transhu-mant. O altă locuință însă, din secXI – XIII a fost cercetată și în PeșteraUngurului din județul Bihor desco-perire care sugerează și posibilitateaunor precedente pe parcursul perioa-dei anterioare. Cele 5 vetre suprapusedin Peștera Mare de la Şoroniște dinjudețul Caraș-Severin , în cazul încare sunt contemporane cu fragmen-tul ceramic medieval timpuriu, do-vedesc folosirea peșterii de către omcel puțin în regim sezonier. În PeșteraCoasta Vacii din județul Hunedoarase precizează că s-au găsit fragmenteceramice până la adâncimea de -30cm, situație ce atestă existența unuistrat de cultură gros de până la 30cm care la rândul său certifică o lo-cuire temporară. Un caz similar esteși la Peștera Boiului din județul Bihorunde a fost identificat un strat de cul-

tură a cărui grosime nu este preciza-tă, dar care sugerează cel puțin o lo-cuire temporară. Cele două vârfuride săgeți descoperite în PeșteraOmului și Peștera de la Schwartz dinjudețuk Caraș-Severin, vorbesc des-pre posibili vânători care au folositocazional peșterile în timp ce au ur-mărit vânatul sau chiar au vânat dininteriorul lor.În celelalte peșteri undeau fost descoperite doar fragmentedin ceramică se vorbește despre o po-sibilă locuire sezonieră. S.M. Petres-cu este de părere că cel mai frecventtip de locuire în peșteră era cel tem-porar, ca adăpost în timpul păstori-tului sau al vânătorii și ca refugiu dinfața fenomenelor naturii. Legat de fo-losirea peșterilor și cu alte scopuri,există dovezi pentru folosirea lor înepoca medievală timpurie ca spațiusacru creștin sau ca spațiu pentru ri-tualuri de altă natură. În acest senstextul scris cu caractere slovane dinPeștera Gura Chindiei II din județulCaraș – Severin, a fost interpretat însensul posibilității de a fi existat acoloun lăcaș creștin în care serveau unulsau mai mulți călugări. Cât despreposibilitatea folosirii peșterilor ca locde veci este dificil de știut dacă tre-buie sau nu eliminată posibilitateafolosirii în acest sens. De vină suntinvestigațiile rămase la nivel de son-daje și cercetări de suprafață. Se pre-supune totuși că în cazul unor decesedin timpul unor deplasări peștera pu-tea părea un loc sigur și ferit de ani-malele sălbatice pentru loc de înmor-mântare.

O altă utilizare a peșterilor ar fiși ca loc de depozitare sau vistierieîn sensul ca în aceste locuri  mai greuaccesibile, oamenii să-și ascundăavuțiile. În stadiul actual al cercetă-rilor privind peșterile cu urme de lo-cuire din epoca medievală timpurie,se evită formularea unor concluziicategorice. Totuși este formulată ipo-teza conform căreia unele dintreaceste peșteri au fost folosite de ve-chile comunități umane, fiind frec-ventate și utilizate, în primul rând caadăpost ocazional sau sezonier, poateși în alte scopuri.

Material prelucrat de Maria T.

Ajanta ;i Ellora, pe;terile sacre ale Indiei

Harta Peșterii Şoroniște (după Ioan Povară și al\ii, 1971, Peșteri din România,completată și corectată de Ică Giurgiu)

Cele două vârfuri de săgeți descoperite în Peștera Omului și Peștera dela Schwartz din județul Caraș-Severin, vorbesc despre posibili vânători careau folosit ocazional peșterile în timp ce au urmărit vânatul sau chiar auvânat din interiorul lor.În celelalte peșteri unde au fost descoperite doarfragmente din ceramică se vorbește despre o posibilă locuire sezonieră.

Urme ale locuirii umane `n pe;teriledin Transilvania `n secolele VIII-IX

8 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATESiropul de c[tin[-alb[ ajut[ la `nt[rirea imunit[\ii naturale a organismului `ntruc]t fructele

acestei specii sunt adev[rate polivitamine naturale. Acest proces se manifest[ prin ac\iunea dedistrugere a agen\ilor patogeni ;i prin stimularea form[rii de anticorpi.

Produsele sau suplimentelenutritive elaborate de c[tre Labo-ratoarele Hypericum sunt ob\in-ute din surse naturale (organice)- plante medicinale din floraspontan[ ̀ n marea lor majoritate,plante medicinale din culturi eco-logice, c]t ;i din fructe de p[dure.

Noutatea acestor produse este c[ toa-te sunt extracte naturale concentrate, deci`n interiorul capsulelor nu este plant[m[run\it[, ci un extract integral concen-trat din aceasta, ceea ce asigur[ o maibun[ biodisponibilitate ;i o mai bun[asimila\ie ̀ n organism a substan\elor ac-tive benefice pentru diferite afec\iuni.

Prin aceast[ tehnologie se re\in dinplantele medicinale enzimele, vitaminele;i mineralele necesare pentru s[n[tate.Extractul natural are forma unei masede particule sferice, care auo curgere mai bun[, for-ma sferic[ a particulelorreduc]nd posibilitatea`nglob[rii de aer printreele, astfel `nc]t dozarea`n capsule este mult maiexact[ ;i mai u;oar[.Plantele medicinale ;ifructele de p[dure folo-site ca materie prim[sunt recoltate din zonenepoluate, ecologiccurate, astfel `nc]tputem garanta

eficien\a maxim[ ;i puritatea produsului,prin lipsa de contaminan\i toxici carci-nogeni, ierbicide, insecticide,`ngr[;[minte chimice.

Sirop cu c[tin[ alb[

Siropul de c[tin[ alb[ (f[r[ zah[r)este un supliment alimentar cu rol im-unostimulator, vitaminizant ;i minera-lizant. Are ̀ n componen\[ extract naturaldin fructe proaspete de c[tin[-alb[ (Hip-pophae rhamnoides), ap[ deminerali-zat[, `ndulcitor hipocaloric (ciclamat desodiu, zaharinat de sodiu, acesulfam K),gum[ xanthan, conservant (benzoat desodiu). Un litru de sirop de c[tin[-alb[f[r[ zah[r (hipocaloric) este ob\inut din2 kg fructe proaspete de c[tin[-alb[.

Siropul are rol de stimulare a siste-mului imunitar. Contribuie la normali-zarea nivelului colesterolului seric. Re-

prezint[ o surs[ de vita-mine ;i minerale cu obiodisponibilitate spo-rit[. De asemenea, con-tribuie la limitarea efec-telor stresului oxidativ,la buna func\ionare asistemelor hepatic ;icardiovascular. Limi-teaz[ procesele inflama-

torii din organism. Areac\iune hipocolestero-

lemiant[, energi-zant[, antiinfla-

matoare, anti-

oxidant[, vasodilatatoare, hepatoprotec-toare, imunostimulatoare, depurativ[,diuretic[, vitaminizant[ ;i mineralizant[.

Produsul de fa\[ este recomandat, ̀ nspecial, persoanelor ce au glicemia cres-cut[ (sau cu tendin\[ de cre;tere) datorit[folosirii `ndulcitorilor specifici `n loculzah[rului. Siropul este util ;i ̀ n curele desl[bire, fiind un produs hipocaloric.

Siropul de c[tin[-alb[ ajut[ la ̀ nt[ri-rea imunit[\ii naturale a organismului`ntruc]t fructele acestei specii suntadev[rate polivitamine naturale. Acestproces se manifest[ prin ac\iunea de dis-trugere a agen\ilor patogeni ;i prin sti-mularea form[rii de anticorpi. De ase-menea, compu;ii cu propriet[\i antioxi-dante din aceste fructe ajut[ la combate-rea form[rii radicalilor liberi, cauza stre-sului oxidativ.

Produsul este un bun adjuvant ̀ n eli-minarea substan\elor toxice din orga-nism, contribuind la protejarea rinichilor;i a prostatei. Acesta este eficient ;i `nnormalizarea colesterolului sanguin ;i atrigliceridelor serice, regl]nd tensiuneaarterial[ ;i amelior]nd circula\ia s]nge-lui, `n special cea periferic[. Astfel, da-torit[ compu;ilor biologic-activi precumacizii gra;i nesatura\i ;i fitosterolii, pro-dusul de fa\[ are o ac\iune cardio-pro-tectoare.

Prin cre;terea magneziului plasmatic;i prin aportul de vitamine din complexulB, siropul contribuie la tonifierea siste-mului nervos ;i la stimularea activit[\iiintelectuale, particip]nd ;i la proceselede reglare ale sistemului endocrin. Nu`n ultimul r]nd, extractul de c[tin[-alb[este ;i un excelent protector gastro-in-testinal ;i hepatic, favoriz]nd procesulnatural de regenerare a celulelor hepati-ce.

Toate aceste propriet[\i se explic[prin con\inutul mare ̀ n vitamine, mine-rale ;i a celorlal\i compu;i bio-activi cese p[streaz[ nealtera\i, cu o biodisponi-bilitate sporit[, datorit[ proces[rii mini-male a ingredientelor, f[r[ tratamentetermice.

Mod de folosire

~n privin\a modului de folosire, dozarecomandat[ este de 3-4 linguri de sirop,maxim 6 pe zi, dizolvate ̀ n ap[ mineral[,dup[ mesele principale. Sunt recoman-date cure de 6 s[pt[m]ni cu pauze de 7zile `ntre acestea. Nu con\ine coloran\isau arome de sintez[. Con\ine pulp[ defruct.

Produsul este disponibil ;i ̀ n varian-ta cu ̀ ndulcitor natural, respectiv cu Hy-per Stevia rebaudiana (`ndulcitor naturaldin planta Stevia rebaudiana).

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul de c[tin[ alb[ de laHypericum, surs[ de s[n[tate

;i vitalitate

Sfor[itul cronic poate fi un co;marpentru somnul partenerului, a;a c[ oechip[ de cercet[tori a realizat un plastureautocolant care se plaseaz[ pe gura per-soanei care respir[ zgomotos, relateaz[7sur7.be citat de agerpres.

Faptul c[ 45% dintre americanisfor[ie ocazional ;i 25% `n mod regulatarat[ c[ ronhopatia este mai frecvent[dec]t s-ar putea crede. Partenerii per-soanelor care sfor[ie recurg de obicei latehnici speciale ca s[ poat[ adormi. Print-re ele, aten\ionarea partenerului pentruca acesta s[ `;i schimbe pozi\ia, muzic[sau somnifere.

Cercet[torii de la Brigham andWomen's Hospital din Boston au de-scoperit o solu\ie miraculoas[, conformrevistei Femme Actuelle. Este vorba deun plasture de unic[ folosin\[, cu un ori-

ficiu ̀ n mijloc, care se a;eaz[ pe gura celuicare sfor[ie.

Sfor[itul este de fapt o tulburare derespira\ie provocat[ de sub\ierea coloaneide aer care `nt]mpin[ obstacole (limb[prea voluminoas[, mu;chii laringelui prearelaxa\i, strat de gr[sime prea gros `ntremu;chi ;i mucoasa g]tului). La originearelax[rii musculare poate fi ;i aerul rececare ajunge `n fundul g]tului c]nd serespir[ pe gur[. Ideea plasturelui este caacea persoan[ care sfor[ie s[ respire penas, f[c]nd mai dificil[ respira\ia pe gur[.

Testat `n laborator, plasturele antis-for[it a dat rezultate foarte bune. Unii `;ipun totu;i ̀ ntreb[ri legate de consecin\eleasupra celor care le vor purta, precumrespira\ie restr]ns[ ;i posibilele micitreziri pe care le-ar putea provoca obtu-rarea gurii.

Cercet[torii au realizatun plasture `mpotriva

sfor[itului

6 Informa\ia de Duminic[/8 mai 2016

RE}ETE

Sup[ de gulii

Pr[jituric[ cu cocos ;i crem[ de vanilie

Mod de preparare<

Guliile curățate și tăiate cubulețesau fâșii (eventual răzuite mare) se că-lesc în ulei sau preferabil, în unt, secondimentează după gust și se sting cucirca un litru de apă. În loc de apă sepoate folosi și zeamă de supă de carne

sau de zarzavaturi. Din făină și smân-tână se face o îngroșeală, cu grijă, sănu rămână noduri. La acest amestec seadaugă treptat, câteva linguri de supăcaldă, până când devine ca un aluatsubțire de clătite și se poate turna ușor,iar când bucățile de gulii sunt fierte, seadaugă îngroșeala și se mai fierbe așaîncă câteva minute. La servire se poateorna cu frunze proaspete de pătrunjel,sau bacon afumat și prăjit, ori cu smân-tână. Tot la servire se pot oferi și ardeiiuți murați.

Ave\i nevoie< 2 gulii mai mari, sau 3 mai

mici, 2-3 linguri de ulei sau olingură mare de unt, 200 g desmântână (12-15%), o lingurăcu vârf de făină, o legătură depătrunjel verde, sare, piper, bazăpentru mâncăruri (dacă se poa-

te, de casă).

Mod de preparare<

Se amestecă bine toate igredientelepentru aluat şi se împarte în două. Seîntinde o parte din aluat între două foide plastic, se aşază în tavă unsă cu mar-garină şi tapetată cu făină sau cu hârtiede copt. Peste aceasta se aşează crema

de cocos care se face astfel< Albuşurilese bat spumă tare, se adaugă zahărul şise mixează până acesta este topit com-plet, se adaugă nuca de cocos şi se omo-genizează compoziţia. Peste crema decocos se aşează cea de-a două foaie. Sedă la cuptor pentru 20-25 min la 180de grade C, iar după ce se scoate, selasă la răcit.

Se mixează bine ingredientele pen-tru cremă şi se pune la baie de aburipână când se îngroaşă, apoi se lasă săse răcească. Se mixează margarină,adăugându-se câte o lingură din com-poziţia fiartă. Peste blatul răcit se aşazăîn strat uniform crema, deasupra sepoate pune frișcă, ciocolată topită saurasă, ori se presară nucă de cocos.

Ave\i nevoie< Pentru blaturi< 150 g marga-

rină, 150 g de zahăr pudră, unplic de praf de copt, o lingură desmântână, 2 linguri de cacao, 300g făină, un ou.

Pentru cremă< 6 gălbenuşuride ouă, 2-3 linguri de făină, 300ml de lapte, 1-2 plicuri de zahărvanilat, 200 g de margarină fină,200 g de zahăr.

Pentru crema de cocos< 6 al-buşuri de ouă, 200 g de zahăr,

200 g de nucă de cocos

Socat[ă- suc natural de soc

Mod de preparare<

Socata este una dintre cele mai gus-toase și mai naturale sosuri în aceastăperioadă și oferă organismului o serieîntreagă de vitamine necesare la înce-put de vară. Florile se spală în apă rece,într-o strecurătoare, apoi se așează în-tr-un borcan, sau un alt recipient (dacă

se poate, din sticlă). Se adaugă zahărul,apoi lămâia bine spălată și feliată (cucoajă). Apa se pune la fiert, iar când dăbine în clocot, se toarnă peste ingre-dientele din recipient. Se acoperă cuun prosop de bucătărie curat și se lasăla soare 2-3 zile. Dacă rămâne preamult la căldură puternică, sucul va în-cepe să fermenteze, deci dacă soareleeste mai puternic, e indicat să nu lăsămprea mult afară. Când este suficient deparfumat și de dulce, se poate strecura.Se pune în sticle care se păstrează lafrigider.

Ave\i nevoie< 4 - 5 flori de soc de mărime nor-mală, culese dintr-un loc undenu se prăfuiește, 3-400 g zahăr -după gust (se poate înlocui cumiere), o lămâie mai mare, cucoajă subțire, 3 litri de apă.

Guia; de porc cu cartofi la ceaun

Mod de preparare<

Este una dintre cele mai simple șimai rapide mâncăruri gătite la ceaun.Ceapa și ardeiul se curăță și se mărun-țesc. Se călesc în ulei, se adaugă carnea

tăiată bucăți, iar când aceasta prinde oculoare albicioasă se presară cu o lin-gură de boia de ardei dulce. Dacă văplace, puteți adăuga și puțină boia iute.Se adaugă apă, apoi și morcovul feliat,se lasă să scadă apa complet, învârtinddin când în când. Se repetă așa de 2-3ori, până când carnea se înmoaie, dupăcare se adaugă și cartofii curățați, spă-lați și tăiați bucăți. Se adaugă și roșiiletăiate în bucăți, sau bulionul, legăturade frunze de pătrunjei, se condimen-tează, se mai călesc puțin toate așa îm-preună, apoi se sting cu apă și se lasăpe foc până când se fierb bine toate in-gredientele.

Ave\i nevoie< 1 kg carne de porc (se poate în-locui cu 2-3 fire de cârnați), 2-2,5 kg de cartofi, o ceapă mare,1 ardei gras, 2-3 bucăți de roșii(sau bulion), un morcov, o legă-tură de frunze pătrunjei (dacănu este, se poate și fără), sare, pi-per, boia de ardei, bază pentrumâncăruri (de casă), ulei, sau al-

tă grăsime ce aveți.

Narcisele cu parfumul lor monahalsunt cunoscute publicului larg dreptflori, fără a cunoaște detalii despre po-sibilele efecte tămăduitoare. În antichi-tate, vracii preparau loţiuni miraculoasecare le domoleau bărbaţilor dorinţa se-xuală, dar și leacuri care tratau inferti-litatea masculină și creșteau șansele deprocreare. În medicina tradiţionalăorientală, narcisa era un remediu îm-potriva durerilor de cap, a sciaticii, adurerilor articulare și a hemoroizilor.Medicii avertizează că remediile dinnarcise, administrate intern, trebuie fo-losite cu precauţie.

Uz extern

Leac pentru mastităPeste un bulb de narcisă de mărime

medie, curăţat și spălat, se toarnă o ju-mătate de litru de apă clocotită. Vasulse acoperă și se lasă la infuzat timp dedouă ore. Se înmoaie un tifon în lichidși se aplică pe sânul afectat, lăsând săacţioneze preţ de o oră. Procedura serepetă de două ori pe zi, cât timp estenecesar.

Un bulb de narcisă curăţat se toacămărunt și se amestecă cu terci din orezsau cu făină din secară, în proporţie de1<1. Terciul din orez se prepară astfel<se pun la fiert o jumătate de pahar deorez și o cană de apă. Când bobul deorez s-a umflat, se toarnă în vas un pa-har de lapte și bulbul de narcisă mă-runţit. Se fierbe la foc mic, timp deaproximativ 15 minute. Se lasă să se ră-cească, și pasta rezultată se aplică pepiept. Deasupra se pune un tifon și selasă să acţioneze timp de o oră, dupăcare se clătește cu apă călduţă. Proce-deul se aplică de două-trei ori pe zi.Reumatism articular

Un bulb de narcisă se dă pe răză-toarea mică și se adaugă ulei vegetal, înproporţie de 1<4. Se toarnă într-un re-cipient de culoare închisă și se lasă lamacerat într-un loc răcoros, timp deșapte zile. Se strecoară printr-un tifonși se conservă de la frigider. Cu aceastăsoluţie se frecţionează articulaţiile du-reroase în fiecare seară, înainte de cul-care, fără restricţie de timp.

Cu aceeași soluţie se pot trata și he-moroizii. Pe zonele inflamate se aplicăun tifon îmbibat în preparat. Se lasă săacţioneze timp de două-trei ore, dupăcare se clătește cu apă călduţă.Ulcer varicos

Un bulb de narcisă se dă pe răză-toarea mică și se amestecă cu miere dealbine, în proporţie de 1<3. Mixtura seîntinde pe o compresă și se aplică pezona afectată, fixând-o cu o fașă din ti-fon. Se schimbă de două ori pe zi. Pro-cedeul se repetă timp de zece zile.Infecţii fungice ale pielii

Trei bulbi de narcise se dau pe ră-zătoarea mică. Se toarnă o jumătate delitru de vodcă, se amestecă bine și selasă la macerat într-un loc răcoros șiîntunecos, timp de șapte zile, după carese filtrează. Se aplică pe zonele afectate,de două-trei ori pe zi. Preparatul poatefi utilizat și împotriva reumatismului.Unguent împotriva arsurilor și răni-lor

Ingrediente< 100 g de rădăcină denarcisă (dată pe răzătoare), 100 g deuntură de porc (nesărată), 100 ml deulei vegetal, 100 g de seu de capră(opţional), 100 g de ceară de albine, 10g de tămâie, 10 g de propolis, 10 g decolofoniu.

Mod de preparare< Într-o oală emai-lată se toarnă grăsimea, uleiul și cearade albine. Se pune pe foc mic și se ames-tecă continuu. Când mixtura începe săclocotească, se toarnă restul ingredien-telor și se lasă la fiert încă zece minute,amestecând constant. Se strecoarăprintr-un tifon pus în două straturi șise toarnă într-un borcan. Se conservăla frigider. Se ung zonele afectate ori decâte ori este nevoie, fără restricţii.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din narcisesunt remedii în

infertilitatea masculin[ă

Narcisele cu parfumul lor monahal sunt cunoscute publicului larg drept flori, fără a cunoaștedetalii despre posibilele efecte tămăduitoare. În antichitate, vracii preparau loţiuni miraculoasecare le domoleau bărbaţilor dorinţa sexuală, dar și leacuri care tratau infertilitatea masculină șicreșteau șansele de procreare.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

8 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

În garderoba unei femei trebuiesă se  regăsească cel puţin o rochieneagră şi, pentru că aceasta nu estedeloc greu de purtat, am pregătit olistă cu cele mai potrivie moduri dea jongla cu accesoriile şi piesele ves-timentare alături de care poate for-ma un duo perfect.

Guler aplicat. Printre cele mai prac-tice accesorii se numără şi gulerul aplicat,care oferă un aspect foarte feminin şi care

poate fi purtat atât la rochii, cât şi la topurisau cămăşi. Este foarte util şi, în cazul încare rochia ta neagră este mult prea sim-plă, iar aspectul nu te satisface, atunci,cu siguranţă trebuie să optezi pentru unastfel de accesoriu.

Jachetă cu imprimeu. Detaliile ofe-rite de imprimeul unei jachete repre-zintă un plus de prospeţime ţinuteişi, în felul acesta vei reuşi să scoţiîn evidenţă rochia neagră, darmai ales să o scoţi din anoni-

mat. Nu

uita că, poţi obţine un look de stradă foar-te chic şi plin de inspiraţie.

Coliere statement. Încă de la primalor apariţie, colierele statement au fostfoarte râvnite şi acestea şi-au menţinuitglorios poziţia în garderoba noastră. Ei

bine, acestea pot oricând să ofererochiei negre un aspect fe-

minin şi rafinat sau chiarun aspect girly şi jucăuş.

Curea metalică.  Înacest sezon, pieselevestimentare metali-

ce, dar şi accesoriile ne vor fi alături şi,va fi imposibil să nu observăm că acesteapot fi elementul cheie care poate aduceoricărei ţinute un mic upgrade. Aşa că,de ce n-ar putea fi şi în cazul rochiei ne-gre?

Cămaşă. Dacă încă nu v-aţi dat sea-ma, pe lângă faptul că sunt nişte piesevestimentare foarte chic şi pline de stil,cămăşile pot fi şi nişte accesorii de mi-nune. Ei bine, acestea pot fi purtate alăturide o rochie neagră fie pe deasupra aces-teia, pe dedesubt sau chiar legată în talie.

Jachete colorate. Pentru a nu păstraun look all black, optează pentru o patăde culoare. Cele mai potrivite piese ves-timentare pentru acest pas sunt jachetelecolorate şi, cu cât nuanţele sunt mai pu-ternice, cu atât vei atrage mai mult atenţia.

Sneakers. Când spunem “rochia ne-agră”, cu siguranţă gândul ne duce la uneveniment important, lumini ale blitz-urilor, cocktail şi pantofi cu toc. Ei bine,iată că rochia neagră poate fi purtată înatât de multe stiluri încât sneakerşii potface parte oricând din acest duo.

Sneakers. Când spunem “rochia neagră”, cu siguranţă gândul ne duce la un eveniment important,lumini ale blitz-urilor, cocktail şi pantofi cu toc. Ei bine, iată că rochia neagră poate fi purtată înatât de multe stiluri încât sneakerşii pot face parte oricând din acest duo.

Cele mai potrivite moduri de a purta o rochie neagr[

8 Informa\ia de Duminic[/8 mai 2016

DIET~

Ast[zi, depresia este una din-tre problemele psihologice celemai frecvente ;i cu o marer[sp]ndire. ~n multe cazuri, ea nueste considerat[ o boal[, ci o pro-blem[ personal[, legat[ de carac-ter.

~n depresiile u;oare, `n care nu seapeleaz[ la medic, sun[toarea poate fi deextrem[ utilitate, mai ales pentru a dep[;ifazele ini\iale ale procesului depresiv.

Actualitatea depresiei

Depresia este un fenomen din ce `nce mai r[sp]ndit `n societatea modern[.Depresia profund[, cea care te oblig[ s[mergi la doctor, nu este un fenomen foar-te frecvent (de;i, conform unor studii,acest grup ar cuprinde p]n[ la 15% dinpopula\ie). Cu toate acestea, ̀ ntr-un mo-ment sau altul, cu to\ii trecem printr-unproces depresiv mai pu\in grav, adeseorilegat de evenimente din via\a noastr[.

Contrar oric[rei presupuneri logice,depresia este mult mai frecvent[ `n so-ciet[\ile cu un `nalt nivel de trai.

Situa\ie paradoxal[ care ne demons-treaz[ c[ banii ;i bun[starea nu aduc fe-ricirea. Evident c[ fericirea e greu de g[sit`ntr-un mediu nociv, cu probleme ;i cusitua\ii triste, dar totu;i faptul c[ e;ti ne-voit s[ lup\i pentru a ob\ine ceva te ajut[s[-\i faci iluzii ;i s[ comba\i depresia. Laextrema cealalt[, o via\[ cu totul lipsit[de probleme demotiveaz[ ;i, ̀ n multe ca-zuri conduce la depresie.

Se estimeaz[ c[ o persoan[ din optsufer[ de depresie `ntr-un moment alvie\ii ;i are nevoie de tratament, ceea cene ajut[ s[ ne facem o idee asupre gra-dului ei de r[sp]ndire.

Depresia este foarte des `nt]lnit[printre persoanele care se dedic[ajutor[rii celorlal\i, ajutor ̀ n\eles ̀ n sen-sul cel mai larg. Profesorii, `nv[\[torii,medicii ;i to\i cei care prin natura munciilor, vin `n contact cu semenii sunt mai`nclina\i spre a deveni depresivi.

De multe ori, simptomele depresieinu sunt de tip psihologic, sau, cel pu\in, nu sunt tratate ca atare, pentru c[afec\iunea nu este detectat[ nici de pa-cient, nici de medicul de familie. Uneleprobleme digestive, oboseala cronic[, du-rerile ciclului menstrual, schimb[rile dedispozi\ie generate de menstrua\ie, pal-pita\iile, urinatul `n pat (`n cazul copii-lor), lipsa de apetit, dependen\a de ali-mente sau droguri, genereaz[ o stare de-presiv[ care se cere rezolvat[.

Postul ;i stresul

De;i modificarea obiceiurilor ali-mentare reprezint[ o metod[ foarte be-nefic[ de combatere a stresului pe termenlung, exist[ dovezi care sus\in c[ un con-sum redus de calorii ;i chiar postul petermen scurt pot influen\a pozitivsitua\iile de stres. Probabil c[ unul din-tre cele mai interesante exemple de be-neficii ale postului este ilustrat[ de o clas[de compu;i numi\i proteine de ;oc ter-mic. Ace;ti compu;i produ;i de corpulnostru ne ajut[ s[ facem fa\[ stresuluicauzat de c[ldura extrem[, precum ;i deal\i factori traumatici fizici. ~n mod in-tersant, postul intensific[ producereaunei importante proteine de ;oc termic.

To\i medicii care au folosit ca terapiepostul pentru pacien\ii lor, au observatc[ acest proces de dezintoxicare al orga-nismului, de `ndep[rtare a de;euriloracumulate ;i de cre;tere a sistemului deap[rare, este `ntotdeauna `nso\it ;i de odezintoxicare sufleteasc[ ;i spiritual[. S-

a observat foarte limpede acest lucru, lanivelul sistemului neurovegetativ, c]nd`n timpul postului, parasimpaticul preiaconducerea. Din aceast[ cauz[, pacientulse va sim\i `n cele mai multe cazuri des-tins, lini;tit, cu o stare sufleteasc[ bun[,g]ndire clar[ ;i pozitiv[, iar puterea spi-ritual[ cre;te. ~n toat[ aceast[ perioad[,problemele legate de via\[, conflictele,sunt privite ̀ n alt[ lumin[ ;i ̀ ;i pierd ma-joritatea lor importan\a `n ochii pacien-tului. ~n schimb, via\a va oferi deodat[alte posibilit[\i, se deschid fie noi per-spective, fie reprezint[ un punct deschimbare a `ntregii existen\e.

Doctorul Andreas Michalsen a stu-diat schimb[rile hormonale care se pe-trec ̀ n corp ̀ n timpul postului. Iat[ con-cluziile sale “prin numeroase studii pepacien\i am constatat prezen\a adrena-linei, a noradrenalinei, a dopaminei, aserotoninei, adic[ hormoni care regleaz[foarte mult metabolismul ;i care influ-en\eaz[ starea psihic[“.

Medita\ia cre;tin[

O alt[ m[sur[ de combatere a stre-sului este medita\ia cre;tin[. Avem ne-voie stringent[ de medita\ie ;i rug[ciunezilnic[. Este o form[ de odihn[ ;i revi-gorare pe care pu\ini o apreciaz[ laadev[rata ei valoare.

Medita\ia ;i rug[ciunea ne ofer[ celemai mari beneficii atunci c]nd ne acord[un r[gaz de la g]ndurile ;i sentimentele`nc[rcate de stres, precum ;i ocazia de ag[si solu\iile necesare pentru a face fa\[celor mai severi factori de stres din via\anoastr[. Pentru ca aceste procese s[ aib[loc, este necesar ca puterea de ra\iona-ment a creierului nostru s[ fie activ[ peparcursul `ntregului proces meditativ.Cele mai `nalte abilit[\i intelectuale, in-clusiv ra\ionamentul spiritual, `;i au se-diul ̀ n zona creierului numit lobul fron-tal.

C]nd aceast[ parte a creierului esteimplicat[ `n mod intim `n procesul deg]ndire, undele cerebrale beta devin pre-dominante. Studiile au ar[tat c[medita\ia cre;tin[ stimuleaz[ activitateabeta din lobul frontal.~n definitiv, din perspectiva biblic[, ru-gaciunea reprezint[ un proces extrem deactiv.

Fie c[ reflect[m la bun[tatea lui

Dumnezeu, fie c[ `i mul\umim pentruceva sau ne rug[m pentru nevoile altorpersoane, medita\ia ;i rug[ciuneacre;tin[ creeaz[ un lob frontal activ.

Sun[toarea ajut[ `n depresie

Denumit[ ;tiin\ific Hypericum per-foratum, sun[toarea este o plant[r[sp]ndit[ aproape pe `ntreg globul.

Timp de secole, aceast[ plant[ a fostfolosit[ pentru tratarea diferitelorafec\iuni psihice.

Se pare c[ sun[toarea ac\ioneaz[ efi-cient ̀ n cazurile de depresie u;oar[, cer-cet[rile efectuate demonstr]nd o efi-cien\[ de p]n[ la 55% mai ridicat[ dec]tcea a terapiei placebo. ~n compara\ie cuantidepresivele standard, sun[toarea pre-zint[ beneficii similare ̀ n cazul depresieiu;oare. ~n schimb, prezint[ avantajul c[efectele secundare, at]t de frecvente laantidepresive, sunt de 10-50 de ori maimici. Una dintre cele mai mari ̀ ngrijor[ripe care le ridic[ utilizarea sun[toarei estetendin\a sa de a interac\iona cu un num[rdestul de mare de medicamente. Deoa-rece este frecvent administrat[ f[r[ sfatulunui medic, este extrem de important cato\i cei ce o folosesc s[ fie aten\i la acesteposibile interac\iuni cu medicamentele.Dintre medicamentele a c[ror eficien\[este redus[ ca urmare a combin[rii lorcu sun[toarea fac parte< contraceptiveleorale, ciclosporina(folosit[ pentru a im-piedica organismul s[ resping[ organeletransplantate), simvastatina(medicamentpentru sc[derea colesterolului), digoxi-na(folosit[ la tratarea afec\iunilor car-diace), warfarina(medicament anticoa-gulant), xofenidina(un medicament an-tialergic) etc. Combinarea sun[toarei cumedicamente antidepresive poate aveaefecte devastatoare, deoarece apar com-plica\ii grave. Cea mai temut[ o repre-zinta “sindromul serotonic”, o afec\iuneap[rut[ ca urmare a cre;terii excesive anivelului de serotonin[, care stimuleaz[sistemul nervos.

Sun[toarea este ̀ n general bine tole-rat[, este mai ieftin[ dec]t majoritateaantidepresivelor ;i doza recomandat[ es-te de 300 mg `ntr-un preparat standar-dizat de 0.3% hipericina, de trei ori pezi.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Tratamentul complex pe cale natural[ este eficientmai ales `n depresiile u;oare

Colesterolul este prezent întoate alimentele de origine animală,cum sunt carnea, lactatele şi ouăle,nelipsite de pe mesele românilor cuocazia sărbătorii Paştelui. Astfel,când în dietă predomină acest tipde alimente, nivelul colesteroluluiLDL, supranumit şi colesterol “rău”,riscă să crească şi să se depună pevasele de sânge, provocândîngustarea arterelor.

Pentru a preveni riscurile uneiîmbolnăviri, nutriţioniştii recomandă săne supraveghem alimentaţia şi să nufacem excese, în special în perioadasărbătorilor, când tentaţiile culinareabundă. În topul aliaţilor în lupta cucolesterolul specialiştii includ şi berea,consumată moderat, usturoiul şi merele.

Berea, consumată moderat,poate ţine colesterolul “rău” în frâu

Mesele copioase de sărbătorireprezintă, fără îndoială, o tentaţie căreianu mulţi îi rezistă, punând astfelorganismul la grea încercare. Dacă însăconsumarea în exces a alimentelor seproduce şi după o perioadă de post,organismul trebuie să facă faţă uneiprovocări şi mai mari. De aceea, estenevoie ca în această perioadă săintroducem în dietă alimente care săajute organismul să lupte cu colesterolulLDL, aşa-numitul "colesterol rău". Sursăde antioxidanţi şi fibre solubile, chiarberea, consumată moderat, poatecontribui la creşterea nivelului decolesterol "bun", HDL”, spun speciali;tii.

Antioxidanţii prezenţi în bere au casursă chiar ingredientele naturale dincare această băutură este fabricată<cerealele şi hameiul. Cantitatea totală deantioxidanţi din bere depinde de tipulde bere.

Usturoiul - aliatulorganismului în lupta cu colesterolul

Beneficiile usturoiului suntcunoscute încă din timpuri străvechi,fiind considerat o plantă medicinală încădin antichitate. Bogat în fitonutrienţiiseleniu, zinc, mangan şi vitaminele A şiC, usturoiul întăreşte sistemul imunitar,împiedică formarea cheagurilor de sânge,favorizând circulaţia, şi joacă un rol activîn combaterea colesterolului LDL. Pentrua beneficia 100% de proprietăţilemedicinale ale usturoiului, acesta trebuieconsumat crud.

Un măr pe zi, ţinecolesterolul departe

Fibrele, cele solubile în mod deosebit,au demonstrat o eficienţă deosebit demare în lupta cu colesterolul “rău”.Potrivit specialiştilor, 15 grame de fibresolubile consumate zilnic pot determinascăderea nivelului colesterolului cu pânăla 10%. Printre fibrele solubile care auacest efect se numără pectina, o substanţăprezentă în măr care scade colesterolul“rău” şi ajută procesul de digestie.

Conform site-ului csid.ro, consumulzilnic de mere poate ţine sub controlnivelul colesterolului, afirmă specialiştiiîn nutriţie.

3 alimente care lupt[`mpotriva colesterolului,dup[ mesele de s[rb[tori

Sun[toarea ac\ioneaz[ eficient ̀ n cazurile de depresie u;oar[, cercet[rile efectuate demonstr]ndo eficien\[ de p]n[ la 55% mai ridicat[ dec]t cea a terapiei placebo. ~n compara\ie cu antidepresivelestandard, sun[toarea prezint[ beneficii similare `n cazul depresiei u;oare.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau partial

Usturoiul întăreştesistemul imunitar

8 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

CENACLUL AFIRMAREA

După ce la reuniunea ante-rioară a membrilor Cenaclului li-terar Afirmarea, prozatorul şiomul de cultură Voicu D. Rusu, aprezentat fragmente din volumulîn lucru "Nisipul clepsidrei spar-te", la întâlnirea care a avut loc înultimele zile ale lunii aprilie, a ci-tit o proză scurtă şi câteva poemeGeorge Terziu.

Textul intitulat "Afaceri comuniste”,ar urma să facă parte din volumul în pre-gătire ”Viaţa bate toba”. Apariţia tomuluieste programată pentru sfârşitul celei dea doua decade a lunii mai.

Aşa cum a mărturisit George Terziu,el are în lucru un proiect mai amplu, încare personaje ale prozelor scurte vor fichiar nume ale membrilor Cenaclului li-terar Afirmarea. Desigur, textele sunt şivor fi o îmbinare între real şi ficţiune.

Personajul principal al prozei "Afa-ceri comuniste”, este Cormoş, un vânză-tor de seminţe, o persoană cu identitatemai puţin conturată, dar care dovedeşteo serie de cunoştinţe privind efectele be-nefice asupra organismului uman a con-sumului de seminţe de dovleac şi de floa-rea-soarelui. Similar cu actualii biotera-peuţi. Prin activitatea desfăşurată, con-siderată a fi ilicită, personajul a intrat învizorul organelor represive ale regimuluicomunist, într-o vreme când vânzareaseminţelor se putea interpreta. Asta cuatât mai mult, pentru că nu de puţineori, comercianţii ambulanţi confecţionaucornete din oficioasele vremii Scânteiaşi România liberă.

După o vreme, comerciantul de se-minţe a fost luat cu asalt de câţiva cum-părători, în fapt aceeaşi, fără să realizeze

de ce acest interes deosebit. Ulterior aaflat că atracţia o reprezentau foile dehârtie din care erau confecţionate cor-netele şi nu seminţele. Filele respectiveerau parte dintr-o carte căutată de cum-părătorii deghizaţi în personaje în prozascurtă. Achizionarea cărţii filă cu filă eramai ieftină decât dacă ar fi fost cumpăratăîn întregimea ei, lucru pe care Cormoşl-a realizat mult prea târziu.

Textul cuprinde o serie de pasaje comice, alături de elemente ale cotidianului

Despre conţinutul prozei, modul derealizare a acesteia au vorbit< Gheorghe

Cormoş, Damian Stan, Dragoş Vişan,Mihai Sas, Claudiu Govor şi Ioan Corio-lan Aniţaş.

Textul a fost apreciat pozitiv. Este bi-ne scris şi cuprinde o serie de pasaje co-mice, alături de elemente ale cotidianului.A fost subliniată evoluţia autorului înceea ce priveşte calitatea textelor scrise.Autorul stăpâneşte arta dialogului. În po-vestire s-au remarcat cele două laturi aledialogului - una comică şi alta tragică.Personajul Cormoş este pus uneori în si-tuaţii jenante.

S-a recomandat acordarea unuispaţiu mai amplu descrierii atmosfereiacţiunii. Pentru ca textul să fie mai inte-resant, autorul ar trebui să insiste maimult asupra prezentării mai concrete a

realităţii surprinse. Aşa cum era de aştep-tat s-a remarcat şi umorul fin puns învaloare bine. Desigur, la recomandări aufost punctate şi câteva aspecte privindunele formulări nedorite, care necesităsă fie evitate, chiar scoase din text.

În partea a doua a şedinţei de cena-clu, George Terziu a mulţumit colegilorpentru opiniile formulate, după care adat citire câtorva poeme scrise în ultimavreme, intitulate< ”Scrisoare de la SatuMare”, ”Trecere gri” şi ”Primăvara”.

Alături de cei care au luat cuvântul,printre participanţii la reuniunea de lu-cru îi menţionăm pe< Carol C. Koka, Ovi-diu Mica, Rodica Cuc, Cecilia Sas, ClaraAmbruszter, nu în ultimul rând, CornelBurcea.

Ştefan Aurel Drăgan

CĂRĂRILE CERULUI

Pe cărările ceruluioricine, până la urmă, naufragiază,acolo, monştri fără chip, necuprinşi învedere, veghează.Cu care imaginare toată lumea se avântăşi declamă, aruncând cu năvodizbânda nicicând atinsăpe marea învolburată de aer.

Norii, ce uneori stau să iasă din mal,într-un incomensurabil timp,se-ntorc în aval şi la lume strigă,arată spre neputinţa vasului,spre a vieţii noastre corabie beatăce aruncă peste bord, tot mereu,chipul unui zeu cu imaginea mereuschimbată.

Îşi schimbă mereu chipulca şi când aş fi eu sau cel de lângă mi-nece din urmă mă alungă şi-mi ronţăietimpul.

CHEIA PIERDUTĂ

Ninsorile au tălăzuit dincolo de margi-nea lumiişi o singură pasăre ce-a mai rămas sărămurească zborula-ngheţatcu aripa şi ţipătul încremenite-n aer>lumea - de-acum - e un copil rătăcitce caută calea spre cineva ce îl cheamăşi-l aşteaptăpe nesfârşita câmpie celestă de gheaţăunde strigătul se rostogoleşte ca unţurţur.

Nu ştiu unde pierdut-am eu cheiacu care sunt tocmit să deschid altui ano-timp uşa de la intrare...numai prin fereastra cu flori efemereun ochi ce a scăpat de la petrecerea dinvismă priveşte nepăsător şi fix.

SĂ NU TE SUPERI, DOAMNE

Să nu te superi, Doamne, pe mine câ-teodatăcă mi se-ntâmplă- adesea să mă mirde-un greiere ce mă petrecedincolo şi dicoace de poartă,că zvonurile lumii mă lasă-ntotdeaunarece,că fac echilibristică pe un înşelător fir.

Să nu te superi, Doamne, că deseori sus-pinşi bestem, ca şi Iov, din ce în ce mai descând văd un trandafircum smulge din splendoare un geamătocrotind frumuseţea cu neiertător spin.

Să nu te superi, Doamne, că rar îţigreşesc ţieşi mai întotdeauna şi des mie-mi greşesccând batjocoresc durerea,când dănţuiesc cu deşertăciuneşi când orice împărăţie îmi promite pu-tereape care nu ştiu să o slujesc.

Pagin[ realizată de Ioan Aniţaş

Participan\i la ;edin\a de cenaclu din 27 aprilie

Personajul principal al prozei "Afaceri comuniste”, esteCormoş, un vânzător de seminţe, o persoană cu identitate maipuţin conturată, dar care dovedeşte o serie de cunoştinţe pri-vind efectele benefice asupra organismului uman a consumuluide seminţe de dovleac şi de floarea-soarelui.

Când s-a apucat de afacerea se-minţelor de dovleac, Cormoş nu s-a gânditce se va întâmpla.

Şi…s-a întîmplat. Nici nu ştia preamult despre seminţe.

Citise undeva că acestea, crude, se-minţele de bostan sau floarea-soarelui, potînlocui numeroase medicamente pentrua trata de la afecţiuni intestinale până ladureri articulare. Că seminţele de dovleacau puterea de a elimina viermii intestinalişi vindecă prostata. Aşa că primul lucru lacare s-a gândit a fost să vândă seminţe încornet pe la spitalele bolnavilor de cancer.A scris pe o foaie de dictando tot ce trebuiasă scrie ca să nu uite ceva, cât de grozavesunt seminţele de floare şi dovleac. Numaică după nici o săptămână a fost chemat lacercetări de miliţie şi i s-a interzis co-merţul.

Era pe vremea comuniştilor când şivânzarea seminţelor se putea interpreta.Apoi a aflat că seminţele lui se recomandămai ales copiilor pentru că nu afecteazăorganismele în creştere şi nu sunt toxice.Că se mai pot combina seminţele cu uleiulde ricin. Strămoşii noştri se vindecau degută şi îşi diminuau durerile de articulaţiicu aşa numitul lapte de bostan.

Şi a încercat la grădiniţe. Miliţia a fostpe urmele lui şi deja a ajuns să aibă dosar.A înţeles atunci că nu poate vinde siste-matic, organizat, după carte şi că singurasoluţie e vânzarea la colţ de stradă, eventuallângă stadioane şi locuri intens circulate.

Aşa că a ales diverse asemenea locuripentru e vedea efectul.

Şi… a mers.Vindea apreciabil. Vechii vânzători de

seminţe au devenitapoi după 1989 vân-zători de droguri.Darasta e altă poveste….

Îi plăceamai ales de primăva-ra şi până toamna,atunci când nu ploua,să vândă seminţe. În-tre 2-3 pachete vân-dute se uita lung dupăfete, după mame cu

copii în cărucioare.Era un om liber şi asta îi plăcea la cul-

me. Încerca să mai citească o carte întrevânzări, dar libertatea era o adiere blândăşi plăcută.

La ce naiba să mai citeşti? Când totuna e?

Problema cu vânzarea avea însă con-otaţii diverse, de pildă hârtia de împache-tat. Odată l-a verficat miliţianul şi a con-statat că împachetează seminţele în hârtiede la ziarul Scânteia şi România liberă.Cornetul era cu Ceauşescu la nu ştiu ceîntâlnire internaţională, altădată cuplulprezidenţial în vizită la intreprinderi frun-taşe în muncă.

Şi asta era grav, adică cum seminţe încornet cu preşedintele ţării ?!

Deci ziare…NU! Caiete de şcoală,merg. Dar cum nu avea copii, Cormoş îşidădu seama că nici asta nu putea să ţinămult.

Şi atunci din ce să facă cornete? Intretimp citea pe nerăsuflate articole prin re-viste cu valoarea seminţelor vândute deel.

Era o doamnă tare drăguţă care cum-

păra seminţe de la el, ducea un copil încărucior şi îi zâmbea dulce. Când primeacornetul se uita mai ales la el decât laconţinut.

Nu îşi vorbeau, dar zâmbetul acelaşăgalnic îl topea. Probabil era căsătorită,dar ce contează. Poate nu avea cui să zâm-bească acasă, poate soţul era un dobitoc şiea, săraca, trebuia să se descarce cumva.

Dar, după o vreme doamnadispăru.Bucuria lui zilnică se estompăbrusc şi dintr-o dată, vorba unui prieten.

Dar într-o seară, imaginea ei apăru latelevizor la emisiunea "Căutaţi general",rubrica miliţiei, unde se arăta că, de faptducea în cărucior marfă de contrabandăadusă de la sârbi, ţigări, vegeta şi combi-nezoane. Era o infractoare periculoasăcum s-ar zice, deci în cărucior nu era niciun copil.

Se gândi o vreme, dacă doamna arapare, ar fi în siguranţă la el, să îi fie aman-tă sau altceva. Şi decise că ar face acest sa-crificiu.

Sau poate ar fi asociata lui la vândutseminţe, cine stie.

Dar, să revenim…Într-o zi, în faţa lui se opri un domn

mai în vârstă, care îl privi scrutător, între-bându-l sec<

- Da matale de ce nu munceşti, şi vinziseminţe ? Ţara are nevoie de forţa de mun-că şi dumneata stai pe străzi ?

- Păi… nu am unde !- Ia uite că vorbeşte tovarăşul! Cum

nu ai? Socialismul oferă la toţi un loc demuncă ! Munca înobilează.

- Dar noi nu avem nevoie de nobili!- Mă nesimţitule, vezi că te termin cât

ai zice peşte! Lasă că zbori tu de aici! Fi-rea-ţi ai dracului de nespălaţi, care sfidaţiclasa muncitoare!

Dar de a doua zi, de teamă, Cormoşşi-a schimbat locul de vândut seminţe. S-a postat undeva pe lângă universitate, căacolo erau oameni mai citiţi şi poate maibuni la suflet.Şi apoi seminţele erau mân-carea săracului, orice student avea banimăcar de atâta.

Pe aproape se aciuase şi un vânzătorde castane cu care mai făcea uneorischimb aşa ca să fie diversificate felurilede mâncare.

De fapt am uitat să spun, dar Cormoşronţăia seminţe în vreme ce vindea. Citiseundeva că e bine să consumi marfa în faţaclienţilor pentru ca aceştia să aibă maimultă încredere.Era vorba de strategii demarketing, cuvânt folosit doar după re-voluţie. Ca şi bişniţar, care mai târziu s-atransformat în bussinesman.

Era interesant că aici, lângă Universi-tate, Cormoş avea parte şi de momentede cultură diversă, auzea multe lucruri.De exemplu portarul de la Universitate semai plictisea uneori, seara şi îl ţinea devorbă. Aşa aflase că acesta avea o capră.

O cumpărase pentru că se auzise, lap-tele de capră e bun la creşterea copiilorsănătoşi. Şi bietul portar avea 3 copii mici.Îi făcuse repede, după căsătorie, că aveanevoie de locuinţă şi statul comunist în-curaja natalitatea. Dar, să revenim la ca-pră.

-Ei bine, spunea portarul să vezi, eucred că am o capră posedată de diavol.

-Ei nu, capra? De pisici posedate ammai auzit, dar capra… (fragment)

Proza lui George Terziu a fostbine primit[ de c[tre cenacli;ti

George Terziu

Afaceri comuniste - Din volumul în preg[tire “Via\a bate toba”

10 Informa\ia de Duminic[/8 mai 2016

CULTUR ~

“Tóték” (Familia Tót) este pro-babil cea mai cunoscut[ pies[ deteatru scris[ ̀ n Ungaria ̀ n secolultrecut. O tragicomedie absurd[, odram[ de familie scris[ de un omcare a cunoscut `n via\a sa toat[gama de absurdit[\i legate de pu-tere< Örkény István.

Farmacist de forma\ie, n[scut la Bu-dapesta `n 1912, acesta a fost luat pri-zonier de r[zboi `n 1943, iar apoi s-aconfruntat cu rigorile ideologiei comu-niste `n anii ‘50. Pentru c[ a `ndr[znit,`n contextul revolu\iei din 1956, s[ cri-tice minciuna generalizat[ din presa re-gimului, opera sa a fost interzis[ p]n[la mijlocul anilor ‘60. Piesa “FamiliaTót” a fost publicat[ ̀ n 1967 ;i a devenitun succes mondial. Örkény a murit `n1979.

:i regizorii rom]ni au fost interesa\ide acest text, printre cei care l-au montat`n ultima vreme num[r]ndu-se VictorIoan Frunz[ ;i Bócsárdi Laszlo. Iaracum Trupa Harag György a Teatruluide Nord are ;i ea o versiune solid[, an-trenant[, realizat[ de regizorul SorinMilitaru, aflat la al doilea spectacolmontat `n stagiune la Satu Mare, dup[“Pesc[ru;ul” lui Cehov din toamn[.

Cine de cine ascult[ aici?

~n vreme de r[zboi, familia Tót ducegrija fiului lor, Gyula, care tocmai i-aanun\at c[ l-a convins pe comandantuls[u, maior, s[ petreac[ o permisie dedou[ s[pt[m]ni la ei acas[. Drept ur-mare, pompierul Lajos, nevast[-sa Ma-riska ;i fiica lor Ágika, adolescent[-nfloarea v]rstei, se vor face luntre ;i punteca `naltul oaspete s[ se simt[ c]t maibine, sper]nd c[ asta l-ar putea scoatepe Gyula din tran;ee ca s[-l aduc[ `nbirourile statului major.

Sosit cu nervii zdruncina\i dup[luni ̀ ntregi de front, maiorul ̀ ;i g[se;teo ocupa\ie pl[cut[ me;terind cutii decarton. Reflexele de militar obi;nuit s[comande ;i slug[rnicia dus[ la absurda gazdelor duc la situa\ii din ce `n cemai grote;ti, mai ales c[ tat[l familiei`;i simte amenin\at[ autoritatea ;i `ncele din urm[ se refugiaz[ `n toaletadin curte, loc de retragere unde el e sin-gurul ;ef peste sine. Evident, toat[t[r[;enia se termin[ prost... pentru ma-ior, singurul personaj complet sincerdin aceast[ nebunie.

Dinamica autorit[\ii ̀ n casa Tót du-ce `nainte drama. Cine de cine ascult[aici? :i domnul pompier e obi;nuit s[comande, la slujb[ ;i acas[, ;i socote;tesub demnitatea lui tot ce i se `nt]mpl[.Maiorul ̀ i are ̀ ns[ pe to\i la m]n[, lega\icum sunt de destinul unui fiu care, pa-re-se, a fost ucis pe front, dar ei nu ;tiuasta, pentru c[ po;ta;ul ̀ ;i arog[ dreptuls[ decid[ cine ce afl[ `n sat. :i chiar lael acas[ domnul Tót se pare c[ nu echiar at]t de ;ef cum are impresia, c[cicele dou[ femei cu care tr[ie;te `l punla punct ;i `l for\eaz[ s[ accepte oriceumilin\[, toc]ndu-i m[runt stima desine. ~n fond, jocurile de putere `i ma-cin[ pe to\i cei din scen[, fiecarec[ut]nd s[ evadeze cum poate. Femeilef[ceau cutii de dragul de a avea ceva allor, iar Ágika s-ar d[rui maiorului doarca s[ scape, cum s-o putea, dintr-o cas[`n care `nc[ e obligat[ s[ ridice m]na,ca la ;coal[, dac[ are ceva de zis.

Este povestea unor oameni normali,

cu dorin\e normale, numele alese suntdin cele mai banale, c[ci dramaturgul`ncearc[ - ;i reu;e;te - s[ ne demons-treze c[ absurdul se poate na;te din celemai simple situa\ii. O tem[ drag[ dra-maturgiei secolului trecut.

Un spectacol empatic

Sorin Militaru nu are obiceiul s[taie din textele pe care le regizeaz[, ;ibine face. Acum spectacolul respir[larg, `;i ia timp s[ construiasc[ perso-najele, le studiaz[ empatic, le ofer[ undecor simplu, minimalist (realizat deMárton Erika) ;i le las[ s[ se desf[;oare`n toat[ umanitatea lor. Acolo unde al\iregizori caut[ scene de efect ;i accen-tueaz[ grotescul, Militaru las[ lucruriles[ curg[ firesc. Spectacolul cre;te cufiecare scen[ ;i atinge un punct culmi-nant atunci c]nd maiorul ;i pompierulse reg[sesc dezbr[ca\i de orice autori-tate, `n locul unde fiecare dintre noieste singur cu propriile mizerii`ncerc]nd s[ scape de ele. Finalul tragicare surdin[< era consecin\a fireasc[ atensiunilor adunate.

Nagy Csongor revine cu brio `ntr-un rol principal, rezist]nd tenta\iei dea-l face pe maior un soi de nebun. Nueste. Chiar ;i pl[cerea de a me;teri cutiie o terapie legitim[ (asce\ii din Patericf[ceau co;uri de nuiele). Maiorul e foar-te uman, `;i argumenteaz[ mi;c[rile,actorul face din el un personaj pe care-l po\i simpatiza, aproape eroul pozitiv,`n contrast cu c]rpele morale cu careare de-a face. Moldován Blanka intr[perfect `n rolul matroanei Mariska, pecare sentimentul matern o transform[`ntr-o ;antajist[ f[r[ pereche. Ea e mo-torul spectacolului, ;i arat[ uneori, maiales spre final, un poten\ial mult maimare de actri\[ dramatic]. Bogár Bar-bara e o alegere natural[ `n rolul ado-lescentei Agika, cu mici momente de;arjare (dar a;a-s fetele astea, nu?).

Dar cel care str[luce;te aici e Rap-pert-Vencz Gábor. Felul ̀ n care red[ fi-zic pr[bu;irea psihic[ a domnului Tóteste admirabil ;i denot[ o st[p]nireaproape perfect[ a comunic[rii non-verbale. Din m]ndrul slujba; public dela ̀ nceput, Tót devine spre final un pig-meu - ;i ̀ n\elegem mai bine astfel r[buf-

nirea care pune cap[t dramei `n modbrutal ;i pe care regizorul ne las[ s-oimagin[m, plas]nd-o `n afara scenei.Dimensiunea comic[ a piesei e pus[aproape integral `n seama lui Rappert,;i acesta ofer[ un recital demn de bunullui renume.

Personajele secundare condimen-teaz[ scena. Orbán Zsolt e o apari\ieelocvent[ ̀ n rolul po;ta;ului< tras la fa\[,jerpelit, un duh al vremilor de r[zboi,cu oarece tendin\e demiurgice, ̀ ntruc]tdoar el ;tie ce ;i cui spune, ;i de ce. Ko-vacs Nikolett face un joc str]ns, foarteinteresant, `n rolul curvei satului,`mbr[cat[ `ntr-un negru sobru ;i con-centr]ndu-;i senzualitatea `n priviriumede, pline de dorin\[, ̀ nduio;[toare`n `ncerc[rile ei de a evada, ;i ea, dincondi\ia sa obi;nuit[. Gaál Gyula ;i Bo-dea Tibor evit[ ;i ei striden\ele ̀ n ̀ ntru-

chiparea pe care o dau preotului ;i psi-hiatrului din localitate. Nagy Orbán tra-ge, pu\in de tot, spre burlesc figura ve-cinului Lörinczke, iar galeria oamenilorlocului e completat[, ̀ n scene colective,de Frumen Gergö, Varga Sándor, GálÁgnes, Marosszéki Tamás, Poszet Nán-dor, László Zita, Zákány Mihály.

“Familia Tót” este o pies[ de rezis-ten\[ pentru repertoriul oric[rei trupemaghiare de teatru, iar spectacolul dela Satu Mare ne-o ofer[ `n toat[ splen-doarea ei, condiment]nd-o cu ilustra\iivideo simpatice ;i ironice care punc-teaz[ momentele scenariului, dar ;i cuc]ntece patriotice care sun[ aproapeparodic. Sunt trei ore care trec u;or, cumomente de r[su-pl]nsu, dar care nepun pe g]nduri< p]n[ unde putem mer-ge cu slug[rnicia?

Vasile A.

Cel mai recent film regizat de Cri-stian Mungiu, "Bacalaureat", va aveapremiera românească simultan cu ceamondială din cadrul Festivalului deFilm de la Cannes, pe 19 mai, de laora 19,00. La București, evenimentulva avea loc la Sala Palatului și va fideschis pentru public.

"Bacalaureat", cunoscut în perioa-da de pregătire sub numele de "Foto-grafii de familie", spune povestea unuidoctor dintr-un mic oraș de provinciecare trebuie să decidă care e cea maibună cale de urmat pentru copilul luiîn contextul societății românești deastăzi.

În rolurile principale sunt distri-buiți actorii Adrian Titieni și MariaDrăguș. Ei îi au alături pe Lia Bugnar,Mălina Manovici, Vlad Ivanov, RareșAndrici. Scenariul și regia sunt sem-nate de Cristian Mungiu, imaginea es-te realizată de Tudor Vladimir Pan-duru, scenografia de Simona Pădure-țu. Director de film este Adrian Mo-roca, iar producător executiv, TudorReu.

Tot pe 19 mai, "Bacalaureat" va pu-tea fi văzut în avanpremieră și la Cluj,Ploiești, Arad, Târgu Mureș, Brăila,Timișoara, Bacău, Pitești, DrobetaTurnu Severin, Târgu Jiu, Suceava,Constanța Maritimo, precum și în Bu-curești.

Cristian Mungiu este la a treia par-ticipare în competiția oficială de laCannes. La precedentele două, filmelesale au fost recompensate cu trofeulPalme d'Or, în 2007, pentru "4 luni, 3săptămâni și 2 zile", și cu premiilepentru scenariu și interpretare femi-nină, în 2012, pentru "După Dealuri".Festivalul de Film de la Cannes selec-tează 20 dintre cele mai bune filmeale anului.

Cristian Mungiuva lansa noul lui

film `n 19 mai

Ioan Holender, care a condus Ope-ra de Stat din Viena timp de două de-cenii, crede că atât refuzul artiștilor dea juca, cât și pretențiie pentru salariiegale nu ar trebui tolerate.

"Opera nu este un sanatoriu, în pri-mul rând trebuie să mulțumești publi-cul", spune Holender. Soluția ar fi por-nirea de la zero, potrivit acestuia. OperaNațională București (ONB) ar trebuidesființată de ministru și creată în loculacesteia o altă instituție, care să scoatăposturile la concurs "și să fie angajațicei capabili", explică Holender.

Scandalul de la ONB, care a făcutînconjurul lumii, a început cu un con-flict între dansatorul Johan Kobborg șinoul director al instituției, Tiberiu Soa-re. Acesta l-a acuzat pe balerinul danezcă și-a asumat fără bază titlul de direc-tor artistic al Corpului de Balet, fiindcăfuncția nu exista în organigramă. Kob-borg a refuzat să mai colaboreze cu no-ua conducere și în final a demisionat.

În continuare, lumea artistică s-adivizat. O parte a protestat față de stră-inii care primesc salarii mai mari decâtromânii. Ceilalți au luat partea lui Kob-borg și au atras atenția asupra xenofo-biei colegilor. O puternică susținătoarea danezului a fost Alina Cojocaru, unadintre cele mai apreciate balerine alelumii și logodnica acestuia.

Ioan Holender cere desfiin\area OpereiNa\ionale Bucure;ti

dup[ scandal

Maiorul ;i proaspe\ii s[i subordona\i, la masa unei munci f[cute de amorul artei ;i al fiului plecat

“Consiliu de familie” (Rappert-Vencz Gabor, Moldovan Blanka, Bogar Barbara)

Sorin Militaru nu are obiceiul s[ taie din textele pe care le regizeaz[, ;i bine face. Acum spectacolulrespir[ larg, `;i ia timp s[ construiasc[ personajele, le studiaz[ empatic, le ofer[ un decor simplu,minimalist (realizat de Márton Erika) ;i le las[ s[ se desf[;oare ̀ n toat[ umanitatea lor. Acolo undeal\i regizori caut[ scene de efect ;i accentueaz[ grotescul, Militaru las[ lucrurile s[ curg[ firesc.

Despre slug[rnicie, `ntrer]s ;i pl]ns< “Familia Tót”

8 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Pentru a putea înfrunta condițiile im-proprii vieții din spațiul cosmic, micro-gravitația, atmosfera mult prea rarefiată aunei alte planete sau puternicele radiațiicosmice, oamenii ar trebui să fie supușiunor modificări genetice cu ajutorul ge-nelor provenite de la unele dintre cele mairezistente organisme de pe Pământ, con-form Lisei Nip, cercetător la Institutul Teh-nologic din Massachusetts (MIT), care asusținut recent o prelegere TED pe acestsubiect, informează Live Science.

Prelegerile TED (acronimul de la Te-chnology, Entertainment, Design — Teh-nologie, Divertisment și Design) sunt oserie de conferințe globale organizate deFundația americană non-profit Sapling,pentru a răspândi "ideile care merita pro-movate".

Apelând la instrumentele biologieisintetice, un domeniu de cercetare com-bină biologia și ingineria, oamenii de ști-ință ar putea "construi" oameni modificațigenetic, precum și plante sau bacterii pen-tru a crea noi habitate pe alte planete, pro-ces cunoscut drept ''terraformare''. Apelulla instrumentele ingineriei genetice ar fimult mai eficient în acest scop, conformlui Nip, decât ridicarea unor incinte izolateermetic care să-i protejeze pe eventualiicoloniști de mediul ostil de pe Marte, spreexemplu.

Organismul uman este perfect adap-tat, după sute de mii de ani de evoluție, lamediul bogat în oxigen, cu temperaturimoderate de pe Pământ, însă această per-fecțiune a adaptării la viața terestră repre-zintă un impediment major pentru ex-ploratorii spațiali. În spațiul cosmic, con-dițiile de mediu sunt incomparabil maiaspre decât pe Pământ. Astronauții se con-fruntă cu probleme legate de microgravi-tație, care slăbește oasele și afectează mio-cardul. În plus, expunerea la radiații cos-mice, chiar și pentru perioade scurte detimp, poate afecta iremediabil ADN-uluman.

Chiar și pe Marte, următoarea țintă aprogramului spațial american, care estede departe cea mai "ospitalieră" dintre ce-lelalte șapte planete ale sistemului solar,temperatura medie este de - 65 grade Cel-sius, nu există precipitații, atmosfera ul-trararefiată nu oferă niciun fel de protecțieîmpotriva periculoaselor radiații cosmice,iar solul este complet steril, similar cenușiivulcanice din Hawaii, conform Lisei Nip.

În afara modificării genetice a oame-nilor, biologia sintetică poate fi folosită șipentru a modifica organismele pe care ex-ploratorii spațiali le vor lua cu ei pe alteplanete pentru a începe procesul de ''ter-raformare''. Spre exemplu, cultivarea deplante pe Marte cu mijloace "tradiționale"presupune "tratarea cu îngrășăminte aunei suprafețe extinse de sol, pe o planetăcu totul străină, concomitent cu eliberareaîn atmosferă a trilioane de galoane de gazeatmosferice și apoi protejarea acestui mi-croecosistem sub un uriaș clopot de sticlă",a susținut ea.

În afara modificării genetice a oame-nilor, biologia sintetică poate fi folosită șipentru a modifica organismele pe care ex-ploratorii spațiali le vor lua cu ei pe alteplanete pentru a începe procesul de ''ter-raformare''. Spre exemplu, cultivarea deplante pe Marte cu mijloace "tradiționale"presupune "tratarea cu îngrășăminte aunei suprafețe extinse de sol, pe o planetăcu totul străină, concomitent cu eliberareaîn atmosferă a trilioane de galoane de gazeatmosferice și apoi protejarea acestui mi-croecosistem sub un uriaș clopot de sticlă",a susținut ea.

Desigur că ingineria genetică are ris-curile ei și ridică o serie de probleme deordin etic, iar oamenii și toate celelalte or-ganisme de pe Pământ dispun deja de unmecanism intrinsec care face posibilăadaptarea la condițiile de mediu< evoluțiaprodusă prin selecție naturală.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Calendarul „Lumea Ilustrată”era un almanah românesc plin de in-formaţii şi sfaturi interesante, iar în-tr-o ediţie din anul 1934 a fost pu-blicat „Codul bunei neveste”, doldo-ra cu poveţe adunate de la femei că-sătorite, lecţii despre viaţa de cupluînvăţate pe propria piele, menite săfacă mariajul trainic şi bărbatul fe-ricit.

În timp ce unele sfaturi venite din par-tea doamnelor căsătorite care au colaboratîn 1934 la realizarea „Codului bunei ne-veste“ sunt astăzi demodate şi reprezen-tantele organizaţiilor feministe ar putea săse facă foc şi pară la citirea lor, unele în-drumări îşi păstrează şi azi valabilitatea,dincolo de maniera umoristică în care suntredate.

Câteva reguli de care nevastatrebuia să țină cont

Iată câteva reguli de care nevasta tre-buia să ţină cont în 1934 ca să se asigurecă bărbatului îi va sta gândul la familie şinu va fi tentat de alte distracţii<

Panseul „Îţi vede rochia dar nu şi su-fletul“, anunţa câteva sfaturi referitoare lamodul în care o bună nevastă trebuia săse îngrijească de felul în care se prezentaîn faţa soţului< „Îmbracă-te, pe cât posibil,în fiecare zi altfel. Chiar dacă garderoba tanu e bogată, pune-ţi măcar mai des alt gu-ler, altă panglică, alt cordon sau altă fundă.“„Nu purta în casă ceea ce ţi se pare că-ţistă rău când ieşi în oraş. „Dacă-ţi dai cuvre-o cremă pe obraz şi nas, să nu te vadădecât oglinda. “Mai toţi bărbaţii au o aver-siune de neînvins împotriva ciorapilor carinu sunt bine întinşi pe picior.“ „Nu făceagargară în faţa lui!" Să nu mergi niciodatăîn târlici! „Încă de dimineaţă, la cafeauacu lapte, să te prezinţi bine, îngrijită,simţită. Bărbaţii au oroare de femeile ne-pieptănate.„

2. La capitolul „Vorba  multă, sărăciaomului“, nevestele erau sfătuite să-şi ţinăîn frâu pofta de a vorbi mult şi fără sens<„Nu-i vorbi niciodată de pasta de dinţi şide ras sau, în orice caz, abia după primaceaşcă de cafea“ „Nu-ţi turbura niciodatăsoţul când se rade. Pentru bărbaţi rasul,îmbrăcatul şi celelalte analoage, constitueun act sacru, în decursul căruia nu-i place

să-i pălăvrăgeşti. „Când îi se serveşte ca-feaua, vezi să nu-i lipsească nimic, mai alesscrumiera s'o aibă cât mai la îndemână.“„Nu-l turbura când îşi citeşte gazeta.“ „De-prinde-te să-l asculţi, când îţi povesteşteceva, chiar dacă nu te interesează.“ „Nu-lsâcăi prea mult cu întrebări, fiindcă ori îţiva vorbi el singur, ori nu vrea să vorbească.“„Nu vorbi prea mult şi amănunţit de prie-tenii săi, dar nici să ascunzi existenţa lor.“

3. Pentru că repetiţia este mama în-văţăturii, editorii almanahului aiu găsit decuviinţă să scrie trei ori la rând, îndemnul<Învață s[ găte;ti!, îndrumare urmată dealte câteva perle de înţelepciune adunatede la soţii cu experienţă< „Nu găti numaipentru „el ci pentru „voi“.“ „Nu-l desgustade mâncările lui favorite.“ „Nu-i îngăduisă se desguste de mâncările tale favorite.“

4. Bineînţeles, o bună nevastă era res-ponsabilă de instaurarea unei atmosfererelaxate şi vesele în familie, după cumanunţa capitolul „Buna ta dispoziţie e re-crearea lui“ „Nu-l sâcăi prea mult! Impro-vizează distracţii în casă, mai ales atuncicând voi sunteţi singurii voştri mosafiri.Nu costă mai nimic şi sunt întotdeaunaprilej de clipe fericite în căsnicie.“ „Fii în-totdeauna cu douăzeci şi cinci la sută maiveselă decât ai motive să fii şi arată-te şifaţă de el tot aşa de dispusă cum obişnuieştisă fii în societate.“ „Învaţă-te să te schimbi.El îţi va fi infinit recunoscător dacă va găsi

la tine mereu ceva nou.“Dă-i, cel puţin,odată pe săptămână impresia că e burlac.Lasă-l să iasă singur şi nu-l întreba undese duce. După aceea, el îţi va povesti singur.„Dacă are vreo pasiune inofensivă, fie căe filatelist, fie că joacă tennis, sau are maniade a „prinde” la radio diferite posturi, nui-o lua în deşert> dimpotrivă, cântă-i înstrună. Cel mai practic e să ai şi tu o pa-siune< aceasta animă convorbirea.“ „În di-feritele conflicte, nu-ţi umili niciodată băr-batul, amintindu-i „Ce-ai dat“ sau „sacri-ficat“ pentru dânsul.“ „Nu-i face niciodatăscandal când îţi spovedeşte o greşeală. Nuobţii cu aceasta decât ca să nu-ţi mai po-vestească cea următoare.“ Nu te indispunecând găseşte câte un merit altei femei. Maibine însemneaz’o pentru tine. De obicei, eprivitor la ceva ce-ţi lipseşte ţie. „Fii câtmai rar bolnavă!“

5. Sfaturile privitoare le viaţa senti-mentală erau precedate de avertismentul„Prudenţă în consumul de desmierdări“,iar îndrumările din acest capitol probabilcă le oferi o temă de gândire şi femeilormăritate din ziua de azi< „Nu-l întreba dacăte iubeşte.“ „Să nu vezi într’însul pe „băr-batul cel mai rău”, când eşti supărată.“„Pentru orice bărbat adevărat, slujbadeţine locul dintâi, iubirea e secundară.“„Pentru orice femeie adevărată, iubirea elocul dintâi, slujba (sau profesiunea) e se-cundară. În momentele grele, să te gândeşti

întotdeauna la aceasta!“ „Nu intra în nouafamilie cu surle şi fanfare.“ „Nu-ţi îngrijibărbatul astfel ca el s’o observe. Scuteşte-lde miile tale poveţi.“ „Nu prea îi place să-l îndrumeze altcineva.“ „Nu dărui bărba-tului tău cravate!“

6. Sub deviza „Tratament inteligenteste jumătate îmblânzire“, doamnele erausfătuite cum să-şi ţină bărbaţii în frâu ofe-rindu-le impresia că ei sunt şefii< „Cândbărbatul tău şi-a şi pus pălăria şi pardesiulşi e gata de plecare, nu-l mai opri cu so-coteli, ca şi cum s’ar fi întors acum acasă.“„Vorbeşte-i foarte rar de bani. Numai fap-tul că trebue să câştige bani îi umple destulcapul, aşa că nu vrea să i se mai pome-nească despre ei.“ „Dacă vrei să obţii ceva,apelează la mândria sau vanitatea sa. Veirecolta aproape întotdeauna succes.“ „În-găduie bărbatului tău să aibă măcar odatăaltă părere asupra unor chestiuni ce ţi separ fundamentale. Nu trebue numaidecâtsă vezi într’aceasta un conflict casnic ire-parabil.“ „Lasă-l să vorbească şi spuneîntotdeauna „da” căci după aceea tot facice vrei tu.“ „Evită surprizele!“ „Nu-i lăsalui în sarcină treburile pur gospodăreşti,ca de pildă plata chiriei, etc., fiindcă, altfel,se va întâmpla să-ţi trântească într’o zi<„Aici eu trebue să fac totul!” „Aibi despreprietenii şi rudele lui o părere bună… nue nevoie, pentru asta, să-i iubeşti cu în-flăcărare.“

„Îţi vede rochia dar nu şi sufletul“, anunţa câteva sfaturi referitoare la modul în care o bună nevastă trebuia să se îngrijeascăde felul în care se prezenta în faţa soţului

Cercetătorii de la Universita-tea Oxford şi de la UCL au publi-cat prima hartă interactivă deta-liată, care arată amestecul genetical populaţiilor în trecut.

La studiu au participat 95 de popu-laţii din întreaga lume, fiind analizatADN-ul a 1.490 de oameni.

ADN-ul ne poate spune poveşti şi ne dezvăluie detaliidin trecutul nostru

„ADN-ul ne poate spune poveşti şine dezvăluie detalii din trecutul nostru”,a declarat Simon Myers, de la Universi-tatea Oxford.

Unele din rezultatele acestui studiugenetic au fost total neaşteptate. Spreexemplu, populaţia Tu, din China, s-aamestecat cu europenii (probabil cu gre-cii) în jurul anului 1200 e.n., datorită ne-

goţului care avea loc între aceste popu-laţii, pe Drumul Mătăsii.

Cu ce populaţii sunt înrudiţi românii.Concluzia surprinzătoare oferită de pri-ma hartă genetică interactivă a lumii carearată amestecul genetic al populaţiilor

în trecut.Unele din rezultatele acestui studiu

genetic au fost total neaşteptate. Spreexemplu, populaţia Tu, din China, s-aamestecat cu europenii (probabil cu gre-cii) în jurul anului 1200 e.n., datorită ne-

goţului care avea loc între aceste popu-laţii, pe Drumul Mătăsii.

Iar populaţia Hazara, din Pakistan,este descendenta războinicilor mongoli.

Folosind mostre de ADN din întrea-ga lume, cercetătorii au putut să facă ohartă foarte corectă, care atestă legăturilegenetice în perioada 886-1194 e.n.

În aceast[ epocă, amestectul popu-laţiilor a fost influenţat şi de negoţul cusclavi din Arabia, dar şi de comerţ, înspecial de Drumul Mătăsii, care lega Asiade Europa.

În privinţa românilor, în această pe-roadă ei erau amestecaţi cu lituanieni,finlandezi, basci, greci, egipteni, sirieni,iordanieni, ciprioţi şi italieni.

Informaţiile obţinute de cercetătorisunt utile şi în domeniul sănătăţii publice.Unele populaţii au un risc mai mare dea face anumite boli, iar unele mutaţii ge-netice determină reacţii diferite la trata-ment. Rezultatele studiului au fost pu-blicate în revista Science.

Cu ce popula\ii sunt înrudi\i românii?

O bună nevastă era responsabilă de instaurarea unei atmosfere relaxate şi vesele în familie,după cum anunţa capitolul „Buna ta dispoziţie e recrearea lui“ „Nu-l sâcăi prea mult! Improvizeazădistracţii în casă, mai ales atunci când voi sunteţi singurii voştri mosafiri. Nu costă mai nimic şisunt întotdeauna prilej de clipe fericite în căsnicie.“

Modificarea genetic[a oamenilor, posibil[

solu\ie pentru supravie\uirea pe alte planete

Cum erau sf[tuite româncele s[-;i men\in[ b[rba\ii ferici\i în “Codul bunei neveste”, din 1934

12 Informa\ia de Duminic[/8 mai 2016

Din propriul studio aflat `nre;edin\a din `nsoritul Key Bis-cayne, Florida, rockerul colum-bian creeaz[ simultan muzica`ndr[git[ de publicul larg, armo-nie ;i pace personal[. Dragosteava fi `ntotdeauna o constant[ `nvia\a lui.

Munca de studio ̀ nseamn[ pentru ar-tistul `n v]rst[ de 43 de ani mult[ impro-viza\ie, asem[n]nd compozi\ia unuic]ntec cu jocul de piese Lego. „Ador s[lucrez ̀ n studio. De multe ori intru ;i ̀ nceps[ c]nt la chitar[, f[r[ vreo idee anume.~ncep s[ improvizez, a;a-mi place s[ lu-crez. G[sesc elemente care-mi plac ;i`ncep s[ contruiesc c]ntecul – la fel capiesele Lego, pun unele elemente peste al-tele sau le schimb `ntre ele. Iar la finalulzilei ai un c]ntec. ~mi place foarte multprocesul de crea\ie.”

Compara\ia cu jocul Lego este unau;oar[ pentru muzicianul care tr[ie;teal[turi de so\ia lui, actri\a ;i modelul Ka-ren Martinez, ;i cei trei copii ai lor – dou[fete ;i un b[iat. Av]nd studioul at]t deaproape de familia lui, `i este u;or s[ pe-treac[ mai mult timp cu ei. „E minunat s[pot ie;i din studio s[-i `mbr[\i;ez, s[ m[joc cu copiii mei ;i apoi s[-mi continuimunca. E cel mai grozav lucru. Asta esteceea ce-mi ofer[ Miami – mult[ lini;te ;itimp pe care-l dedic muncii mele ;i fami-liei.”

~n afara acestui univers idilic care estere;edin\a sa, Juanes, pe numele s[u ̀ ntregJuan Esteban Aristizábal Vásquez, esteunul dintre cele mai importante sta-ruri rock din lume. A c];tigatdou[ premii Grammy, 21 depremii Latin Grammy ;ia v]ndut peste 16milioane dealbume lanivel mon-dial. ~n ulti-mele ;apteluni, artistulorginar dinColumbia aconcertatpentru Papa,a c]ntatal[turi de altecelebrit[\i `nconcerteleomagiale tele-vizate FrankSinatra ;i JohnLennon ;i a lansat„Este Amor”, o pies[inedit[ care combin[ La-tin rock ;i EDM, o colaborare cu DJ Ce-dric Gervais.

Cu toate c[ a f[cut senza\ie cu tranzi\iasa `n lumea muzical[– un proces care a`nceput cu 15 ani ̀ n urm[, c]nd s-a mutat`n Statele Unite – artistul nu e prea`nc]ntat s[ fie considerat imaginea muziciilatino. „Dup[ ce p[trunzi ̀ n lumea latino,po\i g[si diferite tipuri de muzic[ - punk,metal, hip-hop, reggaeton, salsa, meren-gue – sunt extrem de multe. C]nd suntinvitat la astfel de spectacole, m[ simt ono-rat s[ fiu parte din acea experien\[, darnu consider c[ reprezint muzica latino.Sunt doar unul dintre milioanele de arti;tilatino care fac ceea ce iubesc, adic[ mu-zic[.”

Propriile sale influen\e muzicale – in-cluz]nd aici ;i arti;ti americani la care aavut acces `n copil[ria petrecut[ `n Co-lumbia - se `ntind pe mai multe genuri.Juanes a `nceput s[ c]nte la chitar[ lav]rsta de 7 ani, av]ndu-i ca profesori petat[l ;i pe fra\ii s[i. ~ns[ ceea ce l-a inspirats[ compun[ muzic[ de mic a fost probabilvia\a petrecut[ ̀ n Columbia ;i expunereala ororile `n care umanitatea se poatead]nci datorit[ drogurilor ;i violen\ei. Unv[r de-al s[u a fost ucis de ni;te r[pitori,un prieten a fost ̀ mpu;cat mortal, iar tat[ls[u a fost r[pus de cancer. Ascult]nd mu-zica arti;tilor columbieni, precum ;i a ce-lor str[ini ca Michael Jackson, Madonna,

Red HotChili Pep-pers, Metallica;i Led Zeppelin l-aajutat s[-;i dezvolte un sound unic carenu poate fi categorisit simplu ca „Latinrock”. „Am crescut ascult]nd tot felul detrupe rock ;i punk. ~mi place extrem demult modul ̀ n care c]nt[ ei la chitar[. Am`nv[\at s[ combin felul meu de interpre-tare cu acel tip de muzic[. ~n\eleg influen\a

Anglo, dar eu c]nd `nspaniol[. Combin sunetele Anglo cu celelatino ;i-mi g[sesc astfel propria mea mo-dalitate de a face muzic[.” Pentru a puteaad[uga engleza la mixul noului s[u ma-terial discografic, Juanes lucreaz[ cu vor-bitori nativi de englez[, av]nd astfel aju-torul necesar pentru a-;i transpuneg]ndurile ;i sentimentele cu mai mult[precizie. Dar ceea ce simplific[ procesuleste tema universal[ a iubirii din toatelimbile. „Esen\a c]ntecelor compuse demine a fost `ntotdeauna aceast[ energie

puternic[ care este iubirea. Azi simt la felca acum 20 de ani, c[ cel mai importantlucru pentru mine este iubirea. Ceea cem[ face s[ simt c[ tr[iesc cu adev[rat ;iceea c[ m[ determin[ s[ m[ mi;c `n fie-care zi este iubirea. E vorba de iubirea careo am pentru copiii mei, pentru so\ia mea,prietenii mei, familie, \ar[, precum ;i du-rerea care poate fi cauzat[ de aceast[ lume;i modul `n care m[ afecteaz[ pe minepersonal.”

~n prima lun[ a acestui an, artistul aavut ocazia s[ vad[ direct la surs[ durerea,

c]nd a c[l[torit ̀ mpreun[ cu John Le-gend la Centrul de deten\ie Eloy dinArizona pentru a vedea cu propriiiochi situa\ia disperat[ a familiilor deimigran\i. Prin ini\iativa lor, cei doiarti;ti au dorit s[ atrag[ aten\ia asupracentrelor de deten\ie pentru imigran\i.Fiindu-le interzis s[ concerteze `n in-teriorul centrului, cei doi muzicieni auimprovizat o scen[ `n afara `nchisorii

din platforma unui camion. „M-a emo\io-nat foarte mult aceast[ experien\[. Ne-auspus de la ̀ nceput c[ nu avem voie s[ vor-bim cu nimeni din interior ;i c[, dac[`nc[lcam aceast[ `n\elegere, ne vor anulaconcertul. Sunt foarte mul\i oameni `n`nchisoare care viseaz[ s[ duc[ o via\[ maibun[, motiv pentru care au intrat ilegal`n America.”

Datorit[ succesului s[u, Juanes estecon;tient c[ are acum posibilitatea de aschimba ceva. „Muzica e o arm[ puternic[`n numele p[cii. Te po\i folosi de muzic[pentru a transmite un mesaj societ[\ii ;iastfel oamenii pot `n\elege ;i pot afla maimulte despre aceste probleme sociale. Esteimportant s[-i men\ion[m pe ace;ti oa-meni care sunt aproape invizibili `naceast[ \ar[.”

Fie c[ performeaz[ ̀ n fa\a unui centrude deten\ie sau c]nt[ piese pe care Sinatrale-a `nregistrat cu Antonio Carlos Jobim(ca parte a unui concert ̀ n care au ap[rutprintre al\ii Lady Gaga, Adam Levine, Us-her ;i Tony Bennett), Juanes folose;te toateaceste oportunit[\i pentru a evolua ca ar-tist. Despre spectacolul Sinatra spune<„Pentru mine a fost o provocare s[ c]ntacele piese at]t cu vocea, c]t ;i cu chitara.Dar m-a ajutat s[ `nv[\ mai multe despremuzic[ ;i mi-a oferit ;ansa de a fi al[turide al\i arti;ti minuna\i. A fost o experien\[fantastic[.”

Muncind `n studio la cel mai nou al-bum al s[u, Juanes nu trebuie s[ mearg[prea departe pentru a-;i g[si inspira\ia,pe care spune c[ o ob\ine zi de zi de la co-piii lui. „C]nd ai copii ;i stai de vorb[ cuei, e grozav. E iubire pur[. Te ̀ nva\[ ̀ n fie-care zi cum s[ fii un om mai bun.” Cur]nd,lumea va putea s[-l vad[ pe artist `ntr-onou[ lumin[. Din colaborarea cu pro-duc[torul Ben Silverman va rezulta unserial de televiziune bazat pe drumul ar-tistului spre succes. „Este inspirat din via\amea de la 18 la 25 de ani, de pe vremeac]nd tr[iam `n Medellin, cu trupa mearock, p]n[ c]nd m-am mutat `n State ;itoate experien\ele mele din acea perioad[.”Juanes va fi ;i unul dintre produc[tori ;ie posibil s[ compun[ c]teva c]ntece spe-cial pentru acest proiect, dar nu inten\io-neaz[ s[ p[;easc[ ̀ n fa\a camerelor de luatvederi. „Muzica e ceea ce e important pen-tru mine. Vreau s[-mi pun toat[ energia`n ea ;i ador s[ c]nt pe scen[. Nu a; vreas[ stau ;ase luni legat de un studio de film.Ceea ce vreau eu este s[ c[l[toresc prinlume ;i s[ c]nt ̀ n fa\a oamenilor. Asta ̀ midoresc s[ fac ;i asta m[ face fericit.”

Muzica este adev[rata lui chemare ;inu are de g]nd s[ ̀ ncetineasc[ ritmul saus[ se abat[ de la drumul s[u. „Faptul c[pot s[ creez sentimente este ceea ce m[motiveaz[. Am un sentiment ;i pot s[-leviden\iez compun]nd o melodie cu ver-suri sau acorduri de chitar[.” Dac[ ar fi s[apar[ `n vreun rol, acela ar trebui s[ fieunul de r[uf[c[tor, dup[ cum declar[ mu-zicianul. :i asta chiar dac[ este adeptulunei vie\i lini;tite, f[r[ nop\i petrecute ̀ ncluburi. El poate fi mai degrab[ v[zutalerg]nd `n parc sau lu]nd cina `ntr-unrestaurant lini;tit. Ador[ ora;ul Miamipentru diversitatea lui ;i ;colile `n carestudiaz[ copiii s[i, unde ace;tia au ocazias[ cunoasc[ copii din diferite culturi.

Chiar dac[ lumea ̀ l vede ca pe un idolmuzical, `n Key Biscayne el este un tipobi;nuit care le verific[ temele copiilorlui, particip[ la meciurile lor sportive ;i ̀ iduce `n parc. ~n ciuda faptului c[ este unartist rock spaniol de succes ;i fost mem-bru al topului revistei „Time” ai celor maiinfluen\i oameni din lume, acas[ este doartat[. „~mi iubesc copiii ;i ador s[ v[d c[sunt ferici\i.”

Juanes, artistul ve;nic `ndr[gostit de muzic[