Drumul spre Marea Unire, de la 8/15 mai 1848 la 1 Decembrie 1918

PAGINA 3

Castele din Transilvania care merit[v[zute chiar ;i `n sezonul de iarn[

PAGINA 8

IAnul XVI Nr. 809 Duminic[ 25 noiembrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

După modesta mea părere, NicolaeCeaușescu a fost unul dintre marii con-ducători ai Neamului Românesc, pecând acesta era un popor cu conștiință,responsabilitate și demnitate naționalăși nu o populație oarecare, așezată în bă-taia și batjocura tuturor vânturilor de-voratoare din est, vest, sud sau nord.

Cu toate că a preluat puterea de tânărde la vârsta de 46 de ani și și-a iubit cudisperare țara și poporul român, repre-zentanții orânduirii “capitalismului săl-batic”, cu sprijin din România și extern,au implantat în România sistemul, printrădări și furturi inimaginabile ale Sta-tului Român. Străini veroși au pus mânape toate bogățiile țării, transformândRomânia și Poporul Român, într-o co-lonie a marilor puteri, a Fondului Mo-netar Internațional și a Băncii Mondiale.Pentru a se apăra în fața românilor, re-curg în fiecare zi la ură și dezbinare, îm-părțindu-i în buni și răi.

La sfârșit de secol XIX și început desecol XX se puneau bazele învățămân-tului modern, iar educația era o priori-tate. În acea perioadă, trei din patru ro-mâni de la sate nu știau să scrie și să ci-tească.

În 1864, Alexandru Ioan Cuza apro-ba prima Lege a Instrucțiunii Publice,

iar în 1866 apare primul Regulamentde ordine și disciplină pentru licee șigimnazii.

Carnetul şcolar era denumit livretpersonal în perioada interbelică. În acelcarnet erau trecute notele de la şcoală,precum şi îndatoririle fundamentale aleelevului, obicei care s-a păstrat pesteani. Principalele îndatoriri erau extrasedin Legea școalelor primare. De celemai multe ori carnetul şcolar oglindeştemodul în care un elev se raportează laşcoală, dacă acesta învaţă bine, dacăfrecventează cursurile sau dimpotrivă.

Opera “Otello” de Verdi a revenit la Cluj cu contribu\ii s[tm[rene

PAGINA 9

Membrii Cenaclului literar Afir-marea s-au reunit în Casa Ferenţiudin Satu Mare, într-o nouă reuniuneatelier. Pe “agenda” zilei s-au aflatcreaţiile lui Ioan Tipu Sălăjanu.

Pentru a asigura o atmosferă des-tinsă a reuniunii cenacliere, autorula lecturat creaţii mai vechi şi mai noi,unele incluse în volumul care, se parecă deja miroase a cerneală proaspătă.A citit rondeluri, parodii, dar şi epi-grame, creaţiile sale predilecte.

Cunoscând verva autorului, stiluldeja format, cenacliştii au urmărit cuatenţie creaţiile aduse în atenţie, îndorinţa de a putea savura fiecarepoantă din textele supuse atenţiei co-legilor.

Despre textele citite au vorbit<Corina Finta, Maria Letai, CornelBurcea, Mihai Sas, Alex Vastag, Se-bastian Nistor, Voicu Şichet, CarolC. Koka şi Ioan Coriolan Aniţaş.

Tânăra trupă fusese fondată deHarag György în 1953, în Baia Mareca secția maghiară a Teatrului de Statde acolo. Generația fondatoare a fostalcătuită din absolvenții Academieide Muzică și Teatru din Cluj care, îm-preună cu tânărul lor profesor, au op-tat pentru fondarea unui teatru. Dinaceastă generație fondatoare s-au for-

mat personalități care urmau să de-vină elementele de bază ale artei tea-trale maghiare din Ardeal. Printreaceștia se numără Csiky András (fotode mai sus), Ács Alajos, Köllő Béla,Török István, Vándor András, ElekesEmma, Soós Angéla, Nyíredi Piroska,sau Nagy Iza.

La 15 septembrie 1956 autoritățilele aprobă cererea, iar trupa maghiarăse mută la Satu Mare. Până la 1 aprilie1957 trupa funcționează sub denumi-rea de Secția Maghiară din Satu Marea Teatrului de Stat din Baia Mare.

Istoria de 65 de ani aTrupei Harag György

din Satu Mare

Ioan Corneanu - m[rturisirea

unui fost secretar de partid (II)

:coala, drepturile ;i obliga\iile elevilor

români în diferite perioade istorice

Cum era via\a s[tm[renilor în anul 1900?

PAGINA 5

PAGINA 6

PAGINA 8

Rondeluri, parodii ;iepigrame la reunirea Cenaclului Afirmarea

La începutul secolului XX, centrul ora;ului Satu Mare, Piața Deák, era un târg unde sevindeau animale ;i erau amenajate mese pentru comercianți PAGINA 2

Ca acum, și în anul 1900 pesta porcină bântuia în Sătmar.Molima a fost semnalată în nu mai puțin de 38 de localități

PAGINA 4

2 Informa\ia de Duminic[/25 noiembrie 2018

Cursuri agricoleProgramul din zilele următoare a

cursurilor organizate de AsociațiaAgricolă a Comitatului Sătmar cu sus-ținerea domnului ministru al agricul-turii<

La Satu Mare, în sala de ;edințe a;colii din Mintiu, în fiecare zi de mier-curi ;i sâmbătă între orele 5-6 dupămasa<

- în 6 ianuarie< de;eurile umane caîngră;ăminte organice>

- în 10 ianuarie< prof. de institutoriBodnár Sándor despre cooperative îngeneral.

La Carei, în sala festivă a Primăriei,între orele 3-4 după masa<

- în 7 ianuarie Nagy Sándor, învă-țător–director de ;coală de repetițiedespre cultivarea sorgului cu demons-trații despre prelucrarea lui.

La Viile Satu Mare, în incinta ;colii,între orele 11-12<

- în 6 ;i 7 ianuarie inspectorul vi-ticol teritorial Jablonszky György des-pre viticultură.

La Ardud, între orele 3-4 după ma-sa<

- în 6 ianuarie Majláth Ferenc, ad-ministrator de mo;ie despre directivelecre;terii cabalinelor.

La Medie;ul Aurit, în incinta ;colii,între orele 11-12<

- în 13 ianuarie Marosan Kornel,directorul ;colii de stat< Unde ;i ce felde bovine să cre;tem?

Cursurile sunt gratuite ;i AsociațiaAgricolă a Comitatului Sătmar `ia;teaptă cu drag pe toți cei interesați.(Szamos, 4 ianuarie 1900)

Jur[mânt oficialFröhlich Róbert, inginer ;i director

proaspăt ales la iluminatul electric, ;i-a depus jurământul oficial în fața con-silului oră;enesc în data de 2 a luniicurente. Noul director se va confruntacu o muncă mare ;i grea pentru că re-zolvarea reclamațiilor în legătură cuiluminatul electric nu va fi o sarcinău;oară. Noi sperăm însă că talentatuldirector nou va rezolva aceste proble-me cu o sârguință excelentă ;i cu ovoință puternică.

Adunarea consumatorilor

de curentConsumatorii curentului electric

sunt rugați să se prezinte în propriulinteres duminică, 7 ianuarie la ora 4după masa în sala restaurantului Ko-rona.

Semnează< mai mulți consumatori.

Înc[ o senza\ieSă mai zică cineva că nu suntem

un ora; mare. Încă nu au apus valurileprovocate de un fratricid, avem de-aface cu o nouă senzație. Nu mai esteun secret că contabilul Băncii comer-ciale ;i de industrie, Steinberger Józsefa solicitat concediu pe timpul sărbăto-

rilor de Crăciun dar nu s-a mai întors.Direcțiunea băncii, care probabil a

avut o încredere exagerată ̀ n contabil,a început să aibă bănuieli față de aceas-tă lipsă. Bănuiala nu a fost fără motiv;i ei au început să verifice actele decontabilitate. S-a stabilit că Steinbergera făcut falsuri în contabilitate timp deopt ani ;i astfel s-a produs o lipsă de55.000 de mii de forinți.

Avocatul dr. Kelemen Samu ;iScheiber Ferenc au plecat la Budapestasă aducă experți care să stabileascăexact ce s-a întâmplat. După unele sur-se, Steinberger a făcut tranzacții pebursă cu ace;ti bani. Se mai spune căa plecat cu vaporul în America.

Târgul de animaleLa târgul săptămânal de animale

din 3 ianuarie au fost oferite spre vân-zare 396 cabaline, 532 bovine ;i 428porcine. S-au înregistrat puține vân-zări, ;i la prețuri mici.

Anun\În clădirea din Piața Deák (azi Li-

bertății) a Asociației cizmarilor (fostaBreaslă a cizmarilor) vor fi închiriatedin 1 mai 1900 următoarele spații<

- spațiul către Piața Deák în carefuncționează alimentara lui Faragó Ja-kab>

- spațiile comerciale nr 1., 2. ;i 3dinspre strada Várdomb (azi Decebal)>

- spațiul de la etaj către strada Vár-domb pentru restaurant>

- spațiul de sub poartă spre PiațaDeák pentru standuri de vânzare afructelor>

- beciul din colțul clădirii către str.Batthyányi (Coposu) pentru restau-rant.

Spațiile enumerate mai sus vor fiînchiriate de la 3 la 6 ani începând din1 mai prin licitație deschisă, care se vaține în data de 25 ianuarie orele 9 di-mineața în sala mare de la etaj, la care

sunt invitați cei interesați. Se acceptă;i oferte închise, care se vor înaintapre;edintelui Asociației Fehér József.Conducerea

Serbare de Cr[ciunDin veniturile realizate în urma

unei serbări de Crăciun au fost înzes-trați cu haine de iarnă ;i cizme 36 decopii săraci, fără deosebire de confe-siune, care frecventează ;coala greco-catolică. Copiii au primit hainele de lapreotul greco-catolic Papp Lajos, carelucrează deja de 8 ani la ajutorarea co-piilor săraci cu îmbrăcăminte de iarnă;i cu încălțăminte.

Cizmele au fost confecționate la unpreț modic de către cizmarul Stibli La-jos dintr-un material de foarte bunăcalitate, iar hainele au fost confecțio-nate la fel la un preț foarte convenabilde către maistrul croitor Kremer Ig-nácz, materialul fiind asigurat de cătrecomerciantul Deutsch Mór.

Decorarea arga\ilorRegele i-a decorat cu Crucea de

merit din argint pe argații Vida József;i Vagdald József pentru vechimea ;idevotamentul lor `n cei 50 de ani demuncă. Ce rar se întâmplă azi ca an-gajații casnici – mai ales femeile – sărămâne măcar un an ̀ ntr-un un loc demuncă, nici vorb[ de 50 de ani, darnici măcar de 5 ani.(Szamos, 7 ianuarie 1900)

Mi;care bisericeasc[ pentru

liturghia în limbamaghiar[

Cele două parohii greco-catolice dinSatu Mare au avut o consfătuire foare im-

portantă ;i cu efect pe termen lung, însala festivă a primăriei. Motivul nemij-locit al consfăturii a fost acea dorință co-mună ca sanctitatea sa papa de la Romasă consfințească în sfâr;it folosirea limbiimaghiare în liturghiile greco-catolice.

La consfătuirea deschisă de proto-popul Melles Emil, a fost prezent KomjatRabar Endre, reprezentantul comitetuluicentral din Budapesta. Melles a demons-trat printr-o cuvântare convingătoaredreptul limbii maghiare de a fi folosităca limba liturghiilor ;i a îndemnat pe ceiprezenți la o participare cât mai nume-roasă la pelerinajul de la Roma, pentrucă o prezență numeroasă a greco-catoli-cilor ar putea fi un argument pentru ob-ținerea dezideratului comun, adică ac-ceptarea limbii maghiare ca limbă de li-turghie. :i oaspetele de la Budapesta avorbit în acela;i spirit despre chestiuneaîn dezbatere. El a mai vorbit despre ne-cesitatea înființării unui „Cămin” în cen-tru, mai ales pentru tineretul greco-ca-tolic care merge la studii la Budapesta.

Acest prilej a fost primul la care celedouă parohii greco-catolice din ora;ulnostru au participat la o activitate comu-nă.

Pesta porcin[După ultimele statistici, în comitatul

nostru pesta porcină a fost înregistratăîn 38 de comune.

Birj[ la comand[ telefonic[

Anun\. Am onoarea să aduc lacuno;tința onoratului public că din 1 ia-nuarie dispun de postul telefonic cu nu-mărul de 75 ;i în acest fel stau la dispo-ziția publicului de oriunde ;i onorez co-menzile cu cea mai mare punctualitate.

Cu respect deosebit<Kinszler József, proprietar de birje

(Szamos, 11 ianuarie 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Ion I.C. Brătianu (cunoscut și caIonel Brătianu, n. 20 august 1864, Flo-rica, azi Ștefănești, Argeș - d. 24 no-iembrie 1927, București) a fost un ompolitic care a jucat un rol de primă im-portanță în Marea Unire din 1918 și înviața politică din România modernă.A deținut funcția de președinte al Par-tidului Național Liberal. De formațieinginer, Ionel Brătianu nu a profesat,ci s-a dedicat vieții politice, fiind celmai potrivit acestei cariere dintre ceitrei băieți ai liderului liberal Ion C. Bră-tianu. Ion I.C. Brătianu a fost de cinciori președinte al Consiliului de Miniștri(mai mult decât oricine altcineva), detrei ori ministru de interne, de douăori ministru al apărării naționale și dedouă ori ministru al afacerilor exter-ne.

A fost președinte al Consiliului deMiniștri în momentul intrării Româ-niei în Primul Război Mondial, con-ducând țara în momentele dificile aleretragerii în Moldova. În 1922, dupăce avuseseră loc realizarea și recunoaș-terea Marii Uniri, a preluat guvernarea,asumându-și reforma agricolă și vota-rea noii constituții din 1923.

Brătianu a fost adesea acuzat că arfi avut o influență disproporționatăasupra monarhului, impunând acestuiaopțiunile sale politice. În criza dinasticădeterminată de renunțarea principeluimoștenitor din decembrie 1925, IonelBrătianu a fost preopinentul eliminăriiprincipelui moștenitor Carol de la suc-cesiunea tronului.

În 1907, I.I.C. Brătianu, în funcțiade ministru de interne, și generalulAlexandru Averescu, ministru de răz-boi, au condus cu mână forte acțiuneade reprimare a țăranilor răsculați.

La Congresul P.N.L. din ianuarie1909, I.I.C. (Ionel) Brătianu este alespreședinte al partidului, funcție politicăpe care a păstrat-o până la sfârșitul vie-ții sale.

A fost conducătorul delegației ro-mâne la Conferința de Pace de la Ver-sailles. Abilității sale diplomatice i sedatorează convingerea aliaților cu pri-vire la justețea revendicărilor teritorialeale Regatului Român.

Pe 24 noiembrie 1927 Ionel Brătia-nu încetează din viață în urma unei la-ringite infecțioase. În urma unei între-vederi cu diplomatul Nicolae Titulescu,Ionel Brătianu se îmbolnăvește de gri-pă. Când boala s-a agravat treptat, me-dicul i-a recomandat un anume trata-ment (care s-ar fi dovedit a fi eronat),după care gripa dispare doar pentruun timp. Astfel la numai 63 de ani, “mâ-na de fier” care conducea statul românmoare `n condiții extrem de suspecte,asemeni regelui Ferdinand, cu câtevaluni înainte.

ISTORIEDin veniturile realizate în urma unei serbări de Crăciun au fost înzestrați

cu haine de iarnă ;i cizme 36 de copii săraci, fără deosebire de confesiune,care frecventează ;coala greco-catolică.

Pia\a Deak, azi Pia\a Libert[\ii `n anul 1900

Din via\a cotidian[ s[tm[rean[ la anul 1900

Relat[ri din ziarul Szamos, numerele din 4-11 ianuarie 1900

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Ion I.C. Br[tianua murit la data de24 noiembrie 1927

25 noiembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

CENTENARRomânii din Moldova şi Ţara Românească se întâlneau pe culmile Carpaţilor cu românii din

Transilvania, se îmbrăţişau ca frate cu frate, îşi povesteau bucuriile şi necazurile, îşi cântau doineleşi baladele, despărţindu-se cu speranţa că odată şi-odată vor fi toţi „şi una şi fraţi”, după cumspunea Nicolae Bălcescu.

La începutul anului 1918, România,un stat mic al Europei, cu o populațiecare depășea cu puțin 10 milioane de lo-cuitori, se afla în conflict cu puterile Tri-plei Alianțe (Austro-Ungaria și Germa-nia) și cu imensa Rusie Sovietică.

În aceste condiții dramatice și para-doxale, are loc evenimentul pe care ni-meni nu îndrăznise nici măcar să-l im-agineze < la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfa-tul Țării de la Chișinău hotărăște unireaBasarabiei cu România.

La 12 noiembrie 1918, se anunță în-cheierea armistițiului între Aliați și Pu-terile Centrale. Mackensen, prudent, în-cepuse evacuarea armatei germano-aus-tro-ungare din România. La 1 Decembrie1918 aceste trupe traversau Carpații.

Aceeași dată avea să marcheze și rea-lizarea unității depline a tuturor româ-nilor, căci, între timp, naționalitățile afla-te în componența Austro-Ungariei des-fășuraseră o activitate febrilă pentru ob-ținerea independenței lor.

Acțiunea lor fusese încurajată de pro-gramul în 14 puncte al președintelui

S.U.A., Woodrow Wilson, prin care sestatua libera autodeterminare a națiuni-lor. (...)

În timp ce Austria încerca, prin re-cunoașterea dreptului altor popoare laindependență, să salveze un stat federa-tiv, Ungaria se desparte de Austria. Dua-lismul austro-ungar, creat în 1867, luasfârșit. O măsură care nu poate izola șisalva Ungaria. La 18 octombrie 1918, înparlamentul din Budapesta, AlexandruVaida-Voievod îi anunță pe unguri căPartidul Național Român nu recunoaștenici un drept parlamentului ungar în re-zolvarea dezideratelor naționale româ-nești.

La 29 octombrie, Boemia se despartede Austria, iar Slovacia de Ungaria,creându-se statul cehoslovac și, în acelașitimp, la Agram se hotărăște realizareastatului iugoslav, de la Isonzo până laVardar. Pentru ca flota austro-ungară sănu cadă în mâinile italienilor, împăratulde la Viena, o dăruiește Iugoslaviei. Tiszaeste ucis de proprii săi soldați.

De starea de descompunere a Impe-

riului Austro-Ungar aveau să se foloseas-că și Românii din Bucovina, partea denord a Moldovei, răpită de Austrieci în1775. La 27 octombrie 1918, Congresulgeneral al Bucovinei hotărăște unirea ne-condiționată și pentru vecie a Bucovineiîn vechile hotare până la Ceremuș, Co-lacin și Nistru, cu Regatul României.

Pentru îndeplinirea idealului de uni-tate națională rămânea de rezolvat pro-blema Transilvaniei. În tratativele cu An-tanta se horărâse ca România să primeas-că provinciile locuite de Români aflatesub stăpânirea Austro-Ungariei. Existadeci posibilitatea ca problema transilvă-neană să fie rezolvată la masa tratativelorde pace, dar Românii din Transilvanianu înțeleg să aștepte tratativele și trec laacțiune.

Consiliul Național Român profită desituație pentru a crea „Gărzi naționale”,ceea ce însemna începutul organizării învederea preluării administrației și a pu-terii politice în teritoriile locuite de Ro-mâni. În fața acestei situații, Ungurii de-vin mai concesivi, încercând pe orice cale

să păstreze Transilvania în hotarele Un-gariei.

La Arad, unde se afla Consiliul Na-țional Român, este trimis Oscar Iaszi casă ducă tratative. Propunerile sale nusunt primite. Iuliu Maniu respinge argu-mentele delegației ungare, afirmânddreptul națiunii române să se organizezeîntr-un stat suveran. Ungurii încearcăsă-și mențină poziția prin acțiuni tero-riste. Grupe înarmate atacă sate româ-nești, dau foc și ucid femei, copii și bă-trâni.

La Cluj se organizează Consiliul Na-țional al Secuilor, cu scopul de a formași înarma unități compuse din oamenicare se bucurau de stima Ungurilor pen-tru sălbăticia și barbaria lor. Ungurii îiamenință pe Români că vor trimite acesteunități prin sate și orașe, pentru a-i ex-termina.

Consiliul Național Român adreseazălumii civilizate un manifest în care suntarătate excesele comise de Unguri. Înacelași timp, se hotărăște și organizareaMarii Adunări Naționale de la 1 Decem-

brie 1918 la Alba Iulia. Sosesc aici 1228delegați din 27 de comitate locuite deRomâni cărora li se adaugă epicopii, re-prezentanții ligilor culturale și ai altororganizații. Pe lângă aceștia, din toatecolțurile Transilvaniei sosesc peste100.000 de oameni, îmbrăcați în hainede sărbătoare, ca să asiste la adunare.

În ziua de 1 Decembrie 1918, epis-copul român unit Iuliu Hossu citește ac-tul sacru al Unirii, iar Vasile Goldiș, Pro-clamația Consiliului Național în care searăta printre altele, că „Adunarea națio-nală a tuturor Românilor din Transilva-nia, Banat și Țara Ungurească, adunațiprin reprezentanții lor îndreptățiți la Al-ba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, de-cretează unirea acestor Români și a tu-turor teritoriilor locuite de dânșii, cu Ro-mânia.”

În felul acesta se îndeplinea visul mi-lenar al unității Românilor într-un singurhotar. Pentru realizarea acestui ideal, Ro-mânia făcuse sacrificii imense. (...)

Ing. Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

Istoria poporului nostru, pecât de zbuciumată, pe atât de fru-moasă, are multe evenimente deneuitat. Un astfel de evenimentdeosebit este şi “Marea Unire dela întâi Decembrie 1918”, când s-a realizat pentru prima dată visulde veacuri al românilor< “Româ-nia Mare”.

Drumul spre acest dezideratnu a fost uşor şi, în multe cazuri,a fost presărat cu jertfele a mii şimii de eroi, mulţi dintre ei necu-noscuţi şi fără o cruce la căpătâi.

Datorită unor condiţii istorice de-osebite, poporul nostru s-a constituit întrei state< Ţara Românească, Moldova şiTransilvania. Dorinţa de unire a existat,poate, de când există poporul român, în-să interesele unor state vecine au împie-dicat realizarea acestor năzuinţe de vea-curi.

Românii din Moldova şi Ţara Româ-nească se întâlneau pe culmile Carpaţilorcu românii din Transilvania, se îm-brăţişau ca frate cu frate, îşi povesteaubucuriile şi necazurile, îşi cântau doineleşi baladele, despărţindu-se cu speranţacă odată şi-odată vor fi toţi „şi una şifraţi”, după cum spunea Nicolae Bălces-cu.

O “piaţă unică” românească

Relaţiile economice dintre cele treiŢări Române erau foarte, foarte bune,schimbul de produse făcându-se, în pri-mul rând, între ele, abia apoi oferindu-se surplusul altor ţări. Ca urmare, se poa-te afirma că, încă de atunci, între ele erao „piaţă unică”, o piaţă românească.

Cărţile scrise şi tipărite în una dinŢările Române circulau şi în celelalte do-uă. Numai Badea Cârţan a trecut dinŢara Românească în Transilvania peste70.000 de cărţi româneşti. Drumul luitrecea prin înălţimea Munţilor Făgăraş,prin locuri pustii numite „Vama Cucului”,unde vigilenţa grănicerilor ImperiuluiHabsburgic era mult mai redusă.

Despre Badea Cârţan se mai poves-

teşte că a bătut pe jos drumul Romei pen-tru a vedea cu ochii lui cine sunt „mamaşi tata” românilor. Se întâmpla în urmăcu peste 100 de ani, iar autorul era unsimplu cioban din Ardeal.

Baciul din Cârţişoara s-a învârtit înjurul stâlpului uriaş, adică, Columna luiTraian, până când a citit toată istoria depe el. Apoi a vărsat la piciorul Columneiun săculeţ cu pământ luat din grădinacasei. A doua zi, pe prima pagină a tutu-ror ziarelor din Roma stătea scris cu literede-o şchioapă< ,A coborât un dac de peColumnă?”. Era Badea Cârţan.

În decursul istoriei, unii voievozi auurmărit să realizeze un front comun alţărilor Române. În acest sens, am purtatmulte războaie cu turcii, dar şi cu altestate vecine care urmăreau să le subjuge,amintindu-l aici doar pe Ştefan cel Mareşi Sfânt, care, în decursul domniei sale,a purtat nu mai puţin decât 47 de bătă-

lii.Ceea ce trebuie să ne facă mândri de

istoria noastră este faptul că noi niciodatăn-am purtat războaie pentru a cotropialte teritorii. Noi ne-am apărat întotdeau-na pământul strămoşesc, iar când amfost înfrânţi ne-am ridicat şi am conti-nuat să luptăm, chiar sute de ani, pentrua ne recăpăta libertatea. Deci noi, nicio-dată, n-am râvnit la bunurile altora, n-am supus alte popoare, ci doar ne-amapărat vatra strămoşească. Puţine po-poare din lume au o asemenea istorie!

Revenind la “DRUMUL SPRE MA-REA UNIRE”, amintim faptul că MunţiiCarpaţi, care constituiau graniţa dintreTransilvania, Moldova şi Ţara Româ-nească, nu erau o barieră de despărţire,ci dimpotrivă “Axa de unire a tuturor ro-mânilor”.

Dispariţia acestui hotar nefiresc depe Carpaţi este reflectată în câteva versuri

închinate de Octavian Goga „Marii Uniridin 1918”>

“ Te-am dărâmat hotar de odinioară,Brâu împletit din lacrimi şi din sânge,Veriga ta de foc nu mă mai strânge, Şilanţul tău a încetat să doară”.

Pentru prima dată, dorinţa de unireeste înfăptuită de Mihai Viteazul care, înanul 1600, cu gândul la crearea „frontuluicomun antiotoman”, reuşeşte unificareacelor 3 ţări române, proclamându-se„Domn al Ţării Româneşti, al Ardealuluişi al Moldovei”. Deşi unirea realizată demarele voievod nu a durat, „a rămas ma-rele ideal, marea dorinţă a românilorpentru veacurile următoare”.

Transilvănenii, mereu alături de frații lor

Dorinţa de unire se vede şi în timpulrevoluţiei conduse de Tudor Vladimires-cu, atunci când el se adresează moldove-nilor spunând< “ca unii (aceiaşi) ce sun-tem de un neam, de-o lege şi sub aceeaşistăpânire”.

Pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, la8/15 mai 1848, 40.000 de piepturi deromâni veniţi din toate colţurile Ardea-lului au strigat< „Noi vrem să ne unim cuţara!”.

Un prim pas spre „Marea Unire” serealizează la 24 ianuarie 1859 prin UnireaPrincipatelor Moldovei şi Ţării Româ-neşti sub domnia lui Alexandru Ioan Cu-za. Referindu-se la acest eveniment, pu-blicistul transilvănean Al. Papiu Ilarianscria într-un articol< „Românii transil-văneni numai spre principate privesc!Când s-a realizat Unirea, bucuria la ro-mânii transilvăneni era, poate, mai mareca în principate. Ei ştiu prea bine că dupăUNIREA CEA MIC{ urmează UNIREACEA MARE.”

Românii transilvăneni au fost alăturide cei din România şi în timpul Războ-iului de Independenţă din 1877-1878,unii dintre ei trecând clandestin Carpaţiiînrolându-se voluntari în Armata Ro-mână, precum au făcut-o, spre exemplu,Moise Grozea şi legendarul BadeaCârţan.

În acelaşi timp, femeile din Transil-vania au adunat ofrande, constând în

haine, perne, alimente şi bani, pe care le-au trimis spre ajutor Armatei Române.

În timpul primului război mondial,românii transilvăneni au fost încorporaţiîn armata austro-ungară şi trimişi să lup-te împotriva fraţilor de peste Carpaţi, iarcei care au refuzat au fost spânzuraţi. Înacest sens, amintim aici pe fratele scrii-torului Liviu Rebreanu, Emil, al căruimartiriu a fost descris în romanul „Pă-durea spânzuraţilor”.

Demn de amintit este faptul că la Ma-rea Adunare de la Alba Iulia a participatşi octogenarul maramureşan, memoran-distul Gheorghe Pop de Băseşti. Văzân-du-l, Vasile Goldiş i-a spus< „Bade Ghe-orghe, cum de te-ai încumetat la vârstadumitale, şi bolnav, să vii pe frig şi pevreme mohorâtă la Alba Iulia?”. Răspun-sul acestuia a fost< „Cum să nu fi venit,când aştept această zi de 80 de ani?”

Printre cei mulţi de pe meleagurilesătmărene, care au avut un aport deosebitla înfăptuirea Marii Uniri, putem să-lamintim pe „leul de la Şiseşti", dr. VasileLucaciu, care, la 1 Decembrie 1918 seafla într-o misiune diplomatică în StateleUnite ale Americii pentru a pleda în fa-voarea obţinerii garanţiilor necesare dinpartea marilor puteri pentru realizareaunirii Transilvaniei cu patria mamă.

De remarcat faptul că, în rezoluţiaMarii Adunări Naţionale de la Alba Iulia,un articol prevede „libertate naţionali-tăţilor conlocuitoare”.

Închei aceste rânduri cu sentimentulde satisfacţie şi mândrie că printre cei100.000 de români adunaţi pe Întâi De-cembrie 1918 la Alba Iulia, se afla şi stră-bunicul meu, Teodor Cocişiu.

Pentru toţi cei ce au luptat şi s-aujertfit pentru Unire, aduc ca omagiu pa-tru versuri scrise de căpitanul N. Vulo-vici, căzut la datorie în 1916, în luptelepentru eliberarea Transilvaniei<„Erou, de mii de ori erouAcela ce se bateŞi moare pentru brazda luiŞi pentru libertate".

(Articol apărut ;i în< Eroii Neamului, SatuMare, 2010, 2 (s.n.), nr. 1 (2), p. 17-19)

col. (r.t.r.)Prof. Nicolae Codreanu

Pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, la 8/15 mai 1848, 40.000 de piepturi de româniveniţi din toate colţurile Ardealului au strigat< „Noi vrem să ne unim cu ţara!”

Reîntregirea României, bucat[ cu bucat[

Drumul spre Marea Unire, de la 8/15 mai 1848 la 1 Decembrie 1918

4 Informa\ia de Duminic[/25 noiembrie 2018

M~RTURISIRI

(Urmare din numărul trecut)

În al cincilea rând, din anul 1965,cetățenii români care doreau să devinămembri de partid nu mai erau obligațisă facă acel stagiu de verificare. În al șa-selea rând, candidații de partid aveaudreptul să participe la viața de partid,dar nu aveau dreptul la vot. În al șaptelearând, primirea în partid se făcea la ce-rere de către adunarea generală cu ma-joritatea de voturi, cu condiția ca orga-nizația superioară să confirme sau săinfirme hotărârea adunării generale.

Masa s-a servit la Snagov, iar NicolaeCeaușescu s-a prezentat la mesele dele-gaților din toate regiunile. A fost o at-mosferă de atașament sincer față dedânsul.

Eu am mai participat la foarte multeconferințe naționale, la congrese, la șe-dințe de lucru pe diferite domenii deactivitate.

Vizita din 1978

Altă întâlnire cu Nicolae și ElenaCeaușescu am avut-o în anul 1978, dupăcum se poate vedea în fotografia alătu-rată, cu prilejul unei vizite de lucru laCarei. Eu aveam la acea vreme calitateade primar al Careilor. După ce a vizitatFilatura și Fabrica de Transportoarepentru Industria Minieră, a avut loc omare adunare populară în fața Monu-mentului Ostașului Român, la care auparticipat peste 20000 de careieni și ce-tățeni din localitățile limitrofe. În cali-tatea mea de gazdă, am deschis aduna-rea, mulțumindu-le de prezență. Aceas-tă vizită s-a înscris ca o nouă pagină înistoria Careilor. Apoi a vorbit NicolaeCeaușescu, întâmpinat cu sinceritate șiovații de întreaga asistență.

Am fost foarte impresionat că la ple-care a urcat în elicopter, iar la câteva se-cunde s-a deschis ușa elicopterului șiNicolae Ceaușescu a coborât spunând<cum să plecăm fără să nu îl felicit și să-i mulțumesc primarului pentru primi-rea făcută. A întins mâna spre mine șimi-a spus< “Mulțumesc pentru căldu-roasa primire la Carei!”

Nicolae Ceaușescu – un mare conducător al românilor

După modesta mea părere, NicolaeCeaușescu a fost unul dintre marii con-ducători ai Neamului Românesc, pecând acesta era un popor cu conștiință,responsabilitate și demnitate naționalăși nu o populație oarecare, așezată înbătaia și batjocura tuturor vânturilordevoratoare din est, vest, sud sau nord.

Cu toate că a preluat puterea de tâ-năr de la vârsta de 46 de ani și și-a iubitcu disperare țara și poporul român, re-prezentanții orânduirii “capitalismuluisălbatic”, cu sprijin din România și ex-tern, au implantat în România sistemul,prin trădări și furturi inimaginabile aleStatului Român. Străini veroși au pusmâna pe toate bogățiile țării, transfor-mând România și Poporul Român, în-tr-o colonie a marilor puteri, a FonduluiMonetar Internațional și a Băncii Mon-diale. Pentru a se apăra în fața români-lor, recurg în fiecare zi la ură și dezbi-nare a românilor, împărțindu-i în buniși răi. Folosindu-se de o subtilă propa-gandă antisocialistă și antiromânească,l-au făcut pe Nicolae Ceaușescu trădătorde neam și țară.

În cei 25 de ani ca șef de partid și destat, a asigurat României stabilitate, un

iureș constructiv fără precedent, un ritmde dezvoltare pe care îl aveau la aceavreme, doar japonezii și chinezii.

Într-un sfert de secol, prețul pâinii,al laptelui și al untului au rămas în Ro-mânia neschimbate, învățământul șiasistența sanitară erau gratuite, iar pre-țurile chiriei, al energiei electrice, apeiși gazelor erau simbolice.

Sub presiunea U.R.S.S., NicolaeCeaușescu și-a semnat involuntar sen-tința de lichidare, în clipa nefastă cânds-a întors împotriva moșilor și strămo-șilor săi, hotărând desființarea țărăni-mii, clasă socială care ne-a ținut în is-torie, ca talpa țării, ca popor neclintit,secole și milenii, păstrător de limbă, obi-ceiuri și datini strămoșești.

Nicolae Ceaușescu a fost împinsspre distrugere de conducerea Partidu-lui Comunist Român, reprezentanți înComitetul Politic Executiv al C.C. alP.C.R. spre “cultul personalității”, lansatmalefic de acei activiști slugarnici, careîși urmăreau propriile interese, promo-vând o mașinărie luciferică a propagan-dei deșănțate – toate la un loc aveau unscop, compromiterea lui Nicolae și aElenei Ceaușescu, a copiilor Valentin,Zoe și Nicu, pentru ca prăbușirea să fierapidă și totală.

Nicolae Ceaușescu a avut o iubirebolnăvicioasă față de soția sa Elena. Băr-batul care nu-i în stare să-și domine to-varășa de viață, a făcut erori în deșertuldevorator al vanităților de tot felul.

Fondul Monetar Internațional, Ban-ca Mondială și Clubul celor 100 din ceimai bogați oameni din lume, anticipândCriza Economică Mondială din anii ‘90,au hotărât abolirea statelor din CentrulEuropei, așa zise socialiste, pentru a aveaunde să-și valorifice supraproducția,concomitent cu desființarea întreprin-derilor concurente, care le îngustaserăpiețele de desfacere și cu accesul gratuitla resursele naturale ale acestor țări. Deasemenea, la această operațiune au con-tribuit toate serviciile speciale din Vest,Est și Orientul Mijlociu și cele din Ro-mânia, inclusiv Turnul de Control dincapitala Albionului, fără de care nici unfulg nu se clintește pe Terra de secole.

La acestea, s-au mai adăugat și boicota-rea economică și politică a țărilor so-cialiste din Europa, sub conducerea di-rectă a U.R.S.S., care nu puteau vedeacu ochi buni politica externă a Româ-niei, privind asigurarea independențeiși suveranității naționale, fără amestecdin afară.

Apoi nu putem să nu luăm în con-siderare trădarea generalilor și a colo-neilor, neavansați în grad nici de 9 Maiși nici de 23 August 1989.

Pot afirma cu toată răspunderea cădacă în România a existat o “Epocă deAur” ea a fost cu siguranță pe vremealui Nicolae Ceaușescu, dar numai întreanii 1965 și 1980. Cutremurul din 4martie 1977 și căderea totală a sistemu-lui energetic național în mai 1977, deșizecile de termocentrale și hidrocentralefuncționau la parametri normali, cu ex-cepția celei de la Porțile de Fier, ne-auadus pagube incomensurabile.

Doar după câțiva ani de refacere,Occidentul s-a speriat de faptul că 70 %din exporturile românești erau absor-bite chiar de piețele capitaliste din Vest.În anul 1989, ca urmare a industriali-zării României, exportul în volumul to-tal al Comerțului Exterior românescavea o pondere de 55,5 %, din care 45% reveneau exclusiv produselor din in-dustria constructoare de mașini și in-dustria chimică, iar excedentul balanțeischimburilor economice externe s-a ri-dicat numai în anii 1981-1989, la 17,53miliarde de dolari.

Oculta mondială s-a declarat împo-triva evidențelor palpabile, obligându-l pe Nicolae Ceaușescu să strângă șuru-bul în mod demențial, pentru a lichidadatoria externă< circa 20 miliarde de do-lari, o treime fiind dobânzile, în numai7 ani, între 1982 și 1989.

Nicolae Ceaușescu, în dorința de acopia năravurile vechilor imperii, a fă-cut ca România să fie a patra țară a lumiiprivind flota comercială și a doua depescuit oceanic (Unde este flota acum,domnule Traian Băsescu ?). Portul Con-stanța era al doilea port din Europa șial patrulea din lume, am fost a cinceațară din lume în fabricarea de tractoare,

al treilea din lume la sistemul de forarepentru zăcămintele de țiței și gaz metan(Petre Roman spunea că industria ro-mânească e un morman de fiare vechi),în producția de ciment și mobilier, ex-port masiv de armament în valoareanuală de peste două miliarde de dolari,apoi zecile de societăți comerciale mix-te, presărate peste tot în lume, în careRomânia deținea 51 % din acțiuni, așa-dar controlul și decizia acestora, prog-nozata cucerire a independenței ener-getice a României. Descoperirea marilorrezerve și începerea forării în MareaNeagră pentru extragerea de țiței și gazenaturale, au determinat țările capitalistedin Europa, Statele Unite ale Americiiși U.R.S.S. să facă tot posibilul și prinorice mijloace, să frâneze și să sabotezeaceastă activitate, cu scopul ca Româniasă nu poată să-și asigure independențaenergetică.

Înfințarea Băncii Românești la Lon-dra și previzibila replică la Banca Mon-dială, Banca Internațională a României,în colaborare cu mai multe capitaluridin lumea arabă, i-au isterizat pe capiiplanetei, încât aceștia au decis nu doaralungarea lui Nicolae Ceaușescu, che-stiune iminentă în contextul renunțăriila putere a tuturor conducătorilor țărilormembre ale Tratatului de la Varșovia,ci și asasinarea sa mârșavă, în Sfânta zide Crăciun a anului 1989, blasfemie in-calificabilă pentru ortodoxia românilorcare aici, în Centrul Europei, a fost zidde apărare a civilizațiilor occidentale înfața invaziilor otomane. Trebuie spus șifaptul că Nicolae Ceaușescu nu a învățatnimic din prăbușirea instantanee a luiSalvador Allende în Chile.

De asemenea, trebuie spus că după1989, România a făcut saltul de la statsuveran independent, indivizibil, la celde colonie oarecare, pierdută în zare decenușa marilor imperii.

În acest mod s-a impus tot mai vi-zibil noua ordine mondială, pe care Ni-colae Ceaușescu o clama atât de mult,dar cea din zilele noastre este o cu totulaltă ordine mondială. La timpul său,Bucureștiul era una din marile capitaleale politicii mondiale. Relațiile interna-

ționale ale României erau foarte active.Nicolae Ceaușescu a efectuat vizite is-torice în Franța, S.U.A., Anglia, China,Țările Arabe, a contribuit la realizareapăcii dintre Israel și Țările Arabe, lastingerea diferendelor dintre U.R.S.S. șiChina. Doresc să mă refer doar la patruvizite< una în Anglia, când Regina Eli-sabeta a II-a l-a poftit în caleașca regală,două la Casa Albă, fiind primit de doipreședinți, Nixon și Ford, amândoi l-au numit pe Nicolae Ceaușescu dreptunul din cei mai mari conducători dinlume, apoi în Franța, fiind primit depreședintele Charles de Gaulle, cu marionoruri militare și civile.

Din păcate, Nicolae Ceaușescu, ruptde poporul care-l iubise atât de mult înAugust 1968 când a fost invadată Ce-hoslovacia, el era tot mai izolat, ziditsub cupola minciunilor dirijate de ca-marila aservită Elenei Ceaușescu, careîi ascundea multe, pe motivul că< “E bol-nav, să nu-i spunem, să nu-l supărămpe tovarășul”, el era zăvorât impecabil,orbit de glonțul istoriei, care trece pelângă el, dar el nu-l auzise, pierdut învuietul istoriei, uitat, părăsit pe tron,ucis, a fost asemenea multor bărbați dinistoria României< Decebal, Mihai Vitea-zul, Ion Vodă cel Cumplit, GheorgheDoja, Horea și Cloșca, Constantin Brân-coveanu, Tudor Vladimirescu, MihaiEminescu, Nicolae Iorga sau Ion Anto-nescu. Să nu ne plângem tot timpul căstrăinii ne taie domnitorii, că îi tăiemnoi singuri.

Ca o pată de sânge aburindă, stri-gătul din urmă al fiului de țărani dinScornicești a fost< “Murim mai bine-nluptă cu glorie deplină, decât să fimsclavi iarăși în vechiul nost pământ. Tră-iască România Liberă și Independentă!”Această informație am primit-o de lapoetul Adrian Păunescu. Acel strigăt neurmărește ca un blestem sau ca un tes-tament răsturnat cu valoare de blestem,câtă vreme nu va fi înfăptuit. Dar maifi-va, oare vreodată, realizabil acest visutopic într-o lume agonizândă? Crimi-nalii care l-au ucis mișelește au mințitcu nerușinare că înainte de execuție, Ni-colae Ceaușescu ar fi cântat “Interna-ționala”.

Autorul prezentului material își pu-ne întrebarea< oare cine a furat de pebirou Istoria Neamului Românesc scrisăde Nicolae Ceaușescu, lucrare inedită,în formă finală în Decembrie 1989?

Nicolae Ceaușescu nu a știut că, du-pă Constantin Brâncoveanu, pentru arămâne în istorie, este obligatoriu săpromovezi un stil arhitectonic valoros,nu să demolezi și să impui cvarteluri debeton. Totuși au rămas pentru posteri-tate în istoria noastră națională obiec-tive ca< Transfăgărășanul, Canalul Du-nărea-Marea Neagră, Canalul Dunăre-București realizat în proporție de 70%,Casa Poporului, Metroul bucureștean,peste 6 milioane de ha irigate, Centralanucleară de la Cernavodă, precum șiconstruirea în fiecare reședință de județa clădirilor administrative, case de cul-tură și aproape 10 milioane de aparta-mente și case noi ș.a.

Dar poate că după decenii de pur-gatoriu, jertfirea lui Nicolae Ceaușescuva începe să genereze efecte beneficeasupra României, efecte similare cu ace-la al legendarei Ana lui Manole, asupraBisericii de la Curtea de Argeș.

Doamne, Dumnezeule, ocrotește-ipe români!

Prof. Dr. Ioan Corneanu

După modesta mea părere, Nicolae Ceaușescu a fost unul dintre marii conducătoriai Neamului Românesc, pe când acesta era un popor cu conștiință, responsabilitate șidemnitate națională și nu o populație oarecare, așezată în bătaia și batjocura tuturorvânturilor devoratoare din est, vest, sud sau nord.

Ioan Corneanu - m[rturisirea unui fost secretar de partid (II)

Vizita lui Nicolae Ceau;escu de la Carei, 21 iunie 1978. În fundal se poate observa Ioan Corneanu, primar al Careiului

25 noiembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

EDUCA}IECarnetul şcolar era denumit livret personal în perioada interbelică. În acel carnet erau trecute

notele de la şcoală, precum şi îndatoririle fundamentale ale elevului, obicei care s-a păstrat peste ani.Principalele îndatoriri erau extrase din Legea școalelor primare. De cele mai multe ori carnetul şcolaroglindeşte modul în care un elev se raportează la şcoală, dacă acesta învaţă bine, dacă frecventeazăcursurile sau dimpotrivă.

Recent, a intrat în vigoare noulstatut al elevului, cu noi reguli. Înacest context, credem că ar fi in-teresant de știut cum au evoluatde-a lungul timpului regulile careprevăd drepturile și obligațiileelevilor.

În materialul de mai jos, facem oschiță sumară a evoluției regulamentelorșcolare în contextul dezvoltării învăță-mântului românesc. Vom contura treimari perioade istorice< prima, începândcu reformele din vremea lui AlexandruIoan Cuza până la reforma învățămân-tului din 1948, a doua, perioada1948-1989 și a treia, perioada de după 1989.

I Școala de acum 100 de ani

La sfârșit de secol XIX și început desecol XX se puneau bazele învățămân-tului modern, iar educația era o priori-tate. În acea perioadă, trei din patru ro-mâni de la sate nu știau să scrie și să ci-tească.

În 1864, Alexandru Ioan Cuza apro-ba prima Lege a Instrucțiunii Publice,iar în 1866 apare primul Regulament deordine și disciplină pentru licee și gim-nazii.

În calitate de ministru, profesorulSpiru Haret a fost cel care a revoluționatsistemul de educație, la sfârșitul secoluluial XIX-lea. În anul 1899, procentajul„știutorilor de carte” era de 22% . După13 ani, datorită ideilor lui Spiru Haret,40% din populația țării putea să scrie șisă citească. El a prelungit durata învăță-mântului secundar, de la 7 la 8 ani, și l-a împărțit în două cicluri< inferior, adicăgimnaziu, și superior, echivalentul liceu-lui de astăzi. Totodată, ministrul Instruc-țiunii Publice de atunci a sprijinit dez-voltarea învățământului în mediul rural.Spiru Haret își dorea că elevii să învețelogic, fără să memoreze informațiile.„Peste tot se impune a se face aplicaţii şia se dezbrăca învăţământul cât mai multposibil de caracterul abstract şi pur teo-retic”, sublinia ministrul educației. Suc-cesul reformelor lui Spiru Haret se dato-rează şi intelectualilor care i-au urmat şiau mers pe linia trasată de el.

În perioada interbelică, cel care acontinuat politica lui Spiru Haret a fostConstantin Angelescu, un renumit chi-rurg. Contemporanii i-au spus „doctorulcărămidă”, pentru că pe timpul lui s-auconstruit peste 7.000 de școli. El a fostministrul Instrucţiunii Publice în toateguvernele liberale din perioada interbe-lică, ceea ce denotă coerenţa demersuluiguvernamental.

Carnetul de şcolarCarnetul şcolar era denumit livret

personal în perioada interbelică. În acelcarnet erau trecute notele de la şcoală,precum şi îndatoririle fundamentale aleelevului, obicei care s-a păstrat peste ani.Principalele îndatoriri erau extrase dinLegea școalelor primare. De cele maimulte ori carnetul şcolar oglindeşte mo-dul în care un elev se raportează la şcoală,dacă acesta învaţă bine, dacă frecventeazăcursurile sau dimpotrivă.

Prima datorie a elevilor consta, înanul 1935, în “a veni regulat la şcoală cuun sfert de oră înainte de începerealecţiunilor, curaţi, cu veşmintele în ordi-ne, cu lecţiunile învăţate, cu lucrările înscris făcute, cu cărţile şi toate cele nece-sare lecţiunilor”. Următorele două reguliprevedeau ca elevii să se poarte cu respectfaţă de fiecare dintre institutorii şcolii,respectiv păstrarea liniştii perfecte şiatenţie maximă la ore. O altă obligaţie aelevilor în perioada interbelică era aceeade a avea o… purtare înţeleaptă, vrednică

de iubirea părinţilor şi stima tuturor oa-menilor în general. Spre deosebire de zi-lele noastre, când elevii mai mari îşi vândcărţile elevilor mai mici, în deceniul 3 alsecolului trecut acest lucru era interziscu desăvârşire. În regulament mai erastipulată şi interzicerea jocurilor de no-roc. “Nu este permis şcolarilor a vizitanici chiar cu părinţii lor localurile de dis-tracţiuni primejdioase din punctul devedere al educaţiunii şi al vârstei lor fra-gede”, era una din prevederile regula-mentului şcolar interbelic

Elevii de clasa a doua din acea vremeînvăţau nu mai puţin de 15 materii. Scrie-rea şi exerciţiile gramaticale, cetirea,exerciţiile de memorie şi reproducere,exerciţiile de intuiţiune, exerciţiile decompunere erau disciplinele curente. Înacei ani se mai învăţa matematică, religie,istorie, geografie, ştiinţe fizico-naturale,caligrafie. Ultimele patru materii erau“desemnul”, cântul, exerciţiile corporaleşi lucrul manual. O pagină din livretulpersonal era dedicată însemnărilor ca-drelor didactice cu privire la purtare, cu-răţenie corporală, curăţenia caietelor şia cărţilor, frecvenţa participării la ore.Un paragraf menţionat pe ultimele pa-gini ale livretului aminteşte despre con-tribuţiile benevole ale cetăţenilor din cir-cumscripţia şcolară ale părinţilor elevilor,ale foştilor elevi. Adică un fel de fond alşcolii doar că ceva mai transparent decâtcel din zilele noastre.

II Școala în comunism

Elevi în uniforme, săli de clasă cupoza tovarăşului deasupra catedrei, ma-nuale unice, abecedare cu texte patrioti-ce, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoririşi obligaţii pentru copii, încă de la intra-rea în grădiniţă. Aşa arăta sistemul deînvăţământ românesc în vremea regimu-lui comunist.

Copiii erau înregimentaţi în sistemulde învăţământ şi organizaţiile comunisteîncă de la vârsta de 4 ani. ”Şoimii patriei”,”Pionierii” şi ”UTC-iştii” au fost createde comuniştii care doreau o societateideală, supusă regulilor şi îndatoririlor.Menirea organizaţiilor era de a creşte co-piii ”croiţi” pe măsura omului nou.

Despre reforma învăţământului din

anul 1948Avem o scurtă descriere a perioadei

de trecere la la sistemul de învățământde după 1948, făcută de Gavril Cavași,profesor de matematică la actualul Co-legiu Național Mihai Eminescu.

“A fost o perioadă de colonizare aRomâniei ca stat. În esenţă, reforma în-văţământului din anul 1948 a însemnatcopierea modelului sovietic şi a urmăritca intelectualii să fie la un nivel cât maiscăzut. Învăţământul obligatoriu a fostredus la patru clase primare, ciclul gim-nazial avea durata de trei ani (şapte clase),iar cel liceal de zece clase. Diferenţa fiindprea mare însă, copierea nu s-a putut facedecât treptat. Aşa s-a ajuns ca în 1954 săfie două serii de absolvenţi de liceu, unacu 10 clase, iar alta cu 11 clase. A fost in-trodus studiul limbii ruse încă din ciclulprimar, dar măsura a fost respinsă deoa-rece reprezenta un simbol al cotropito-rului”.

Cu toate necazurile pe care i le-aadus schimbarea regimului politic, GavrilCavaşi nu este pătimaş în aprecieri. Ast-fel, el vede şi părţile pozitive ale reformeisistemului de învăţământ< dezvoltarea în-văţământului tehnic, respectiv trecereade la învăţământul destinat elitelor la în-văţământul de masă. În acea perioadă,învăţământul a devenit accesibil pentrumarea masă a populaţiei.

Înregimentare, uniforme, reguli...La 4 ani, un copil care intra în gră-

diniţă învăţa ce înseamnă comunismul.”Şoimii Patriei”, organizaţie comunistă acopiilor preşcolari şi şcolari în vârstă de4 - 7 ani, a fost înfiinţată în 1976. Scopulorganizaţiei era< "educarea moral-civicăa copiilor, în spiritul umanismului, aldragostei şi respectului faţă de patrie şipopor, faţă de "Partidul Comunist Ro-mân". Şoimii aveau uniformă şi multeîndatoriri. Fetiţele purtau fustiţă albastră(pantalon albastru), bluză portocalie cuepoleţi, fundă roşie cu tricolor, pălăriealbastră, ciorapi albi, ecuson. Băieţeii degrădiniţă erau îmbrăcaţi cu pantaloni al-baştri (lungi si scurţi, în funcţie de ano-timp), bluză portocalie cu epoleţi, fundăroşie cu tricolor, şapcă albastră, ciorapialbi şi ecuson. Îndatoririle copiilor îi vi-zau pe mai marii ţării< ”cunoaşterea Dra-pelului PCR, recunoaşterea portretului

tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al to-varăşei Elena Ceauşescu”. După gră-diniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altăorganizaţie, ”Pionerii”. Intrarea în rân-durile pionierilor se făcea în clasa a II-a.Cei mici erau primiţi în rândurile orga-nizaţiei de colegii lor mai mari, din clasaa IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ<"Eu, ...(numele si prenumele), intrând înrândurile Organizaţiei Pionierilor, măangajez să-mi iubesc patria, să învăţ bine,să fiu harnic si disciplinat, să cinstesccravata roșie cu tricolor". Pionerii aveauşi ei uniformă< nelipsita cravată roşie cuinel, cămaşă albă, fustă sau pantaloninegri.

Odată cu intrarea la liceu, copiii de-veniţi adolescenţi intrau în Uniunea Ti-neretului Comunist. Nu orice elev de li-ceu ajungea însă în UTC. Puteau devenimembrii elevi din clasa a VIII-a, cu me-rite deosebite la învăţătură, iar în clasa aIX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei maislabi la învăţătură. Odată admis în UTC,un elev trebuia să accepte anumite regulişi îndatoriri. Cei care nu se comportauconform cerinţelor riscau excluderea.Pentru un licean din vremea lui Ceauşes-cu, excluderea din UTC însemna exclu-derea de la viaţa socială, marginalizareaşi monitorizarea intensă de către infor-matori. Excluderea din UTC se făcea, decele mai multe ori, printr-un proces lanivel de organizaţie şi era consecinţă aunei fapte grave.

În toţi anii de şcoală, regimul impu-nea uniforma obligatorie. La grădiniţă,copiii purtau şorţuleț bleu cu fundiţă al-bă, iar în ciclul primar şorţuleţ pepit alb-albastru. La clasele V-VIII, uniformaconsta în sarafan albastru şi cămaşă bleupentru fete, sacou, pantaloni negri şi că-maşă bleu pentru băieţi.

Fetele purtau obligatoriu bentiţăalbă, iar băieţii şapcă. Nimeni nu intraîn şcoală fără matricolă, o bucată de pân-ză pe care erau trecute şcoala la care eraînscris elevul si numărul de înmatricu-lare al acestuia. Cravata roşie şi inelul deplastic erau alte elemente fără de careelevii nu intrau la ore.

Carnetul de elevCarnetul de elev, în care erau trecute

notele de la şcoală, conţinea şi îndatori-rile fundamentale ale elevului. “Carnetulde elev este oglinda activităţii şcolare şia conduitei elevului. Calitatea de elev tre-buie să se reflecte în atitudinea perseve-rentă şi entuziastă faţă de învăţătură şimuncă, în comportarea corectă şi demnăîn şcoală şi în societate”, se menţiona încarnetul de elev care avea pe copertă ste-ma Republicii Socialiste România. Eleviiaveau trecute în carnetul de note nu maipuţin de 15 îndatoriri, cea fundamentalăfiind iubirea de ţară. “Elevul are îndato-rirea fundamentală să iubească patrianoastră, Republica Socialistă România,să dovedească dragoste şi devotamentfaţă de partid, pentru cauza socialismuluişi comunismului, prin atitudinea lui faţăde învăţătură şi muncă, prin întreaga sacomportare în şcoală şi în afara şcolii,prin preţuirea tradiţiilor glorioase de lup-tă ale poporului pentru eliberarea naţio-nală şi socială, prin participarea la acţiu-nile patriotice.” Carnetul de elev trebuiasemnat de părinţi şi păstrat cu mare gri-jă.

III Școala în regimul actual

De 28 de ani, şcoala românească seaflă într-o continuă schimbare. În acestinterval de timp, învățământul a avut 25de miniştri şi cel puțin 25 de reforme.Perioada de după revoluţie, se caracteri-zează prin încercări eşuate de a operareformă după reformă, după chipul şiasemănarea miniştrilor care s-au perin-

dat, unii dintre ei fiind totalmente străinide problemele şcolii româneşti. După1990, au apărut nenumărate universităţiparticulare, unele dintre ele adevăratecompanii comerciale, care oferă diplomecontra cost.

Rezultatul< 42% dintre elevi suntanalfabeți funcțional. Adică scriu, citesc,dar nu înțeleg ceea ce citesc și nu core-lează informații. În plus, pică teste simplede logică.   

În anul 2018, Gheorghe Miclăuș, fostpreședinte al Consiliului Județean SatuMare și fost director director al Colegiu-lui Național Mihai Eminescu, deplângesoarta școlii românești. ,,Din păcate, înultima perioadă, calitatea învăţământuluia scăzut, absolvenţii buni ai colegiuluiau preferat să caute de lucru în străină-tate, în aşa fel încât în ultima perioadăputem să vorbim chiar de un exod al cre-ierelor. Este mare păcat pentru că, în ul-timii ani, crema tineretului nostru pleacă,iar noi, cei care suntem mai în vârstă,credem că ar trebui să ne punem nişteîntrebări şi să vedem dacă nu suntem noicei de vină. Nu zic că nu-i bine să lăsămtineretul să aleagă ceea ce-i mai bun pen-tru ei şi să aibă deschidere în toată lumea,dar ar fi bine să se întoarcă cât mai mulţiacasă. Din păcate, se pare că cel puţindeocamdată acest lucru nu se va întâm-pla”, şi-a exprimat incertitudinile Ghe-orghe Miclăuş.

Noul statut al elevuluiNoul statut al elevului a intrat în vi-

goare în toamna anului 2018 și aduce noireguli. Elevii trebuie să aibă o ținută ves-timentară decentă și adecvată și să nuafișeze comportamente jignitoare, inde-cente, de intimidare sau discriminare.De asemenea, elevii nu se pot manifestaviolent față de colegi și profesori și tre-buie să elaboreze lucrări originale, res-pectând dreptul de autor.

Elevii pot cere, în cadrul unitățilorde învățământ, să le fie recunoscut drep-tul la respectarea imaginii, demnității șipersonalității proprii, precum și la pro-tecția datelor personale. În consecință,sancționarea elevilor sub forma mustrăriiîn fața colectivului clasei este o practicăinterzisă expres prin statut.

Elevii au dreptul de a oferi feedbacksemestrial cadrelor didactice care predaula clasă, prin intermediul unor fișe ano-nime, fără că aceasta să le afecteze învreun fel raporturile cu cadrul didacticevaluat. Ei pot solicita comunicarea re-zultatelor de la evaluările scrise de la clasaîn maximum 15 zile lucrătoare, rezultatepe care le pot contesta, personal sau prinintermediul părinților, tutorelui ori sus-ținătorului legal. Nici notele din catalognu mai pot fi consemnate de profesoriînainte ca elevul să fie informat cu privirela acestea.

Ei mai au dreptul de a oferi feedbacksemestrial cadrelor didactice care predaula clasă, prin fișe anonime. Acestea vor ficompletate la clasă și predate cadrelor di-dactice în vederea identificării celor maieficiente metode didactice. Totodată, „es-te permisă utilizarea telefoanelor mobileîn timpul orelor de curs numai cu acordulcadrului didactic, în situația folosirii lorîn procesul educativ sau în situații de ur-gență”. Tinerii mai au și dreptul la protest,„în condițiile prevăzute de legislația învigoare, fără perturbarea orelor de curs”.

Organizații ale elevilor funcționeazăîncă din anul 1999. Însă, organizarea șifuncționarea Consiliului Național al Ele-vilor din România au fost reglementateabia în 2005, în preajma aderării țăriinoastre la UE.

V. Nechita

Carnetul școlarului din anul 1938 conținea ;i “Datoriile ;colarilor”

:coala, drepturile ;i obliga\iile elevilorromâni în diferite perioade istorice

6 Informa\ia de Duminic[/25 noiembrie 2018

TEATRUTânăra trupă fusese fondată de Harag György în 1953, la Baia Mare ca secția maghiară a Tea-

trului de Stat de acolo. Generația fondatoare a fost alcătuită din absolvenții Academiei de Muzicăși Teatru din Cluj care, împreună cu tânărul lor profesor, au optat pentru fondarea unui teatru.

În aceste zile Trupa HaragGyörgy a Teatrului de Nord Sa-tu Mare aniversează 65 de anide la înființarea sa. Momentulfestiv se derulează tocmai înaceste zile, când trupa își aș-teaptă spectatorii cu un pro-gram special, foarte bogat.

Cu acest prilej, în paginile numă-rului anterior al Informației Zilei deDuminică am prezentat istoria teatru-lui sătmărean până în momentul în ca-re o trupă maghiară fondată la BaiaMare în anul 1953 aduce un nou im-puls și speranță vieții teatrale sătmă-rene. Până în 1956, când își mută de-finitiv sediul la Satu Mare, această tru-pă evoluează regulat pe scena orașuluinostru.

Tânăra trupă fusese fondată de Ha-rag György în 1953, la Baia Mare casecția maghiară a Teatrului de Stat deacolo. Generația fondatoare a fost al-cătuită din absolvenții Academiei deMuzică și Teatru din Cluj care, împreu-nă cu tânărul lor profesor, au optat pen-tru fondarea unui teatru. Din aceastăgenerație fondatoare s-au format per-sonalități care urmau să devină ele-mentele de bază ale artei teatrale ma-ghiare din Ardeal. Printre aceștia senumără Csiky András, Ács Alajos,Köllő Béla, Török István, Vándor An-drás, Elekes Emma, Soós Angéla, Nyí-redi Piroska, sau Nagy Iza. În cadrulacestui grup și-a început studiile poetulKányádi Sándor, cu care trupa fonda-toare, în ciuda faptului că renunțase laFacultatea de Teatru în favoarea celeide Litere, păstrează relații de prietenie,jucând regulat operele sale dramatice.La 15 septembrie 1956 autoritățile leaprobă cererea, iar trupa maghiară semută la Satu Mare.

La început trupa a fost primităcu reținere de către public

Până la 1 aprilie 1957 trupa func-ționează sub denumirea de Secția Ma-ghiară din Satu Mare a Teatrului deStat din Baia Mare. În studiul lui HaragGyörgy, „Bilanțul a patru stagiuni”, semenționează faptul că publicul a avuto oarecare reținere față de trupă, nu-mărul inițial al spectatorilor fiind foar-te redus, 60-70 de persoane, însă bine-cunoscutul spectacol "Nu pot trăi fărămuzică" reușește să reînvie „alianța”dintre trupă şi spectatori. Despărțireaoficială de teatrul din Baia Mare areloc la 1 aprilie 1957. Începând cu aceas-tă dată, până la înființarea secției ro-mâne, instituția continuă să funcțio-neze ca Teatrul Maghiar de Stat din Sa-tu Mare.

Tânăra trupă înregistrează în scurttimp succese însemnate, în perioadasa de glorie este consemnată printrecele mai bune trupe maghiare din Ro-mânia. În această perioadă, când a fostcondusă de Harag György, până în1960, au fost montate o serie de spec-tacole de mare succes ca de exempluRomeo și Julieta, Hamlet, O tragedieamericană sau Jurnalul Annei Frank.

Chiar și după 1960, trupa are înfrunte importanți conducători artistici.Pe durata mai multor stagiuni, trupaeste condusă de Csíky András, apoi deÁcs Alajos (membrii fondatori, deprin-zând modelul conducerii de teatru dela însuși Harag György). După înfiin-țarea din anul 1968 a secției române,

primul director al Teatrului de NordSatu Mare, cu două secții, este Ács Ala-jos, acesta fiind în același timp și con-ducătorul artistic al trupei maghiare.Mandatul acestuia este preluat de scur-ta conducere a lui Boér Ferenc, dupăcare urmează o perioadă în care direc-torii sunt numiți pe bază politică și nuau nimic de-a face cu arta teatrală,drept urmare trupele nu dispun de unconducător artistic cu o strategie binegândită. Rezultatul este previzibil șiinevitabil< aprecierile profesionale, pre-miile și distincțiile devin tot mai rare.

În 1993 secția maghiară a Teatrului de Nord ia numele fondatorului său

Perioada directorilor numiți pe li-

nie de partid durează până în anul1987, când conducerea trupei este pre-luată de Parászka Miklós.

Sub directoratul său, la aniversareade 40 de ani de la fondare (1993), trupaia numele maestrului fondator HaragGyörgy. În perioada 2001-2006 înfruntea trupei se află Lőrincz Ágnes.Pe perioada directoratului ei, trupa și-a sărbătorit aniversarea de cincizeci deani de la fondare cu ocazia căreia salastudio preia numele unuia dintre fon-datori şi fost director, Ács Alajos. În-cepând din 2006, conducerea este pre-luată de Czintos József, proeminentulactor al artei teatrale maghiare ardele-ne, care rămâne în fruntea trupei pânăla pensionarea sa din 2009. După pen-sionarea lui Czintos, conducerea trupeieste preluată, până în 2012, de regizorul

Keresztes Attila. De numele lui se leagăreaducerea direcției unui teatru artis-tic. Totodată de numele lui se leagă șiînființarea statutului de membru ono-rific.

În perioada 2012-2014, directora-tul este preluat de Bessenyei István. Peperioada mandatului său are loc o reîn-noire a trupei prin aducerea la SatuMare a unor artiști tineri, dar în acelașitimp îi invită din nou pe scenă pemembrii onorifici printre care se nu-mără artiști ca Czintos József - laureatal premiului Jászai, Tóth-Páll Miklós -laureat al premiului Bánffy Miklós, Ko-vács Éva și Méhes Kati -laureate al pre-miului Poór Lili.

După 15 ani de pauză, actorii maghiari din Satu Mare au fost

invitați din nou la București

Începând din 2014, în fruntea tru-pei se află Bessenyei Gedő István, dra-maturg, teatrolog sub conducerea că-ruia trupa s-a mutat înapoi în clădirearenovată a Teatrului de Nord, sărbăto-rind acest eveniment cu o serie de pro-grame festive. Tot în această perioadă,Trupa Harag György a evoluat pentruprima dată pe scena mare a TeatruluiNațional din Budapesta, respectiv afost invitat, după o întrerupere de 15ani, în capitala țării, la București. Înprogramul trupei a introdus câte o pre-mieră absolută pentru fiecare stagiuneși a inițiat un program de voluntariatîn cadrul căruia tinerii liceeni sunt in-troduși în lumea teatrului prin diverseactivități coordonate de actorii trupei,dar și prin implicarea lor în spectaco-lele secției maghiare, respectiv progra-mul "O dramă pe lună" care implicărealizarea, lunară, a câte unui spectacollectură în locații neconvenționale. Înanul 2017, Trupa Harag György a de-venit membrul fondator al UniuniiTeatrelor Maghiare din România, di-rectorul artistic Bessenyei Gedő Istvánîndeplinind funcția de președinte exe-cutiv al uniunii.

În ultimii 25 de ani Trupa HaragGyörgy a reușit să se înscrie în rândulatelierelor teatrale fruntașe pe piațaculturală maghiară din Ardeal< fiecaredirector artistic a reușit să măreascănumărul spectatorilor și să menținăprogramul diversificat și de calitate alstagiunilor.

Cu un număr de peste 50.000 despectatori, trupa este, și în prezent, celmai popular atelier teatral maghiar dinRomânia și, totodată, este trupa caredeține cel mai mare număr de abonațipe plan național.

Se dorește dobândirea statutu-lui de „teatru regional”

Cu cele peste 200 de spectacole ju-cate pe stagiune, Trupa Harag Györgyeste atelierul care susține cele mai mul-te reprezentații, acordând tot mai mareimportanță planului de a dobândi sta-tutul de „teatru regional”. Fiind singuratrupă maghiară profesionistă a regiuniice include județele Satu Mare, Sălaj șiMaramureș, oferă spectacole în depla-sare publicului din Carei, Baia Mare,Tășnad, Zalău și Sighetu Marmației,dar și unor localități ca Tășnad, Ardudsau Berveni.

Joacă regulat și în Ungaria, mai cuseamă pe teritoriul regiunii Sătmaruluiistoric, incluzând localități ca Mátés-zalka, Csenger, Nyírbátor, Fehérgyar-mat. Pe parcursul ultimelor stagiuni areușit să stabilească relații de partene-riat cu teatrele din Debrețin, Nyíregy-háza, Oradea, Sfântu Gheorghe, Timi-șoara și Teatrul József Attila din Buda-pesta, devenind un atelier teatral apre-ciat atât în țară, cât și în străinătate,fapt atestat de numeroasele invitații ladiferite festivaluri prestigioase, respec-tiv de premiile obținute de-a lungultimpului.

Trupa fondată acum 65 de ani decătre Harag György și discipolii aces-tuia, vă așteaptă și pe viitor cu un re-pertoriu variat întocmit cu intenția dea satisface solicitările publicului.

Eva Laczko

Török István în piesa Uri Muri (Petrecere domnească)

Istoria de 65 de ani a Trupei Harag György pe scena s[tm[rean[

Bartis Ildikó (Tímea) și Török István (Brazovics) în piesaOmul de aur

Bán Anna - Ács Alajos în piesa Amerikai tragédia (Tragedie americană )

25 noiembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

TURISM

România are peste 150 de cas-tele. Din păcate, o mare parte dinele nu au fost restaurate de multtimp. Majoritatea edificiilor au înspate o istorie tulburătoare şimulte legende, ce ascund poveşticu regi şi voievozi. Turiştii carestrăbat Transilvania vor descopericu plăcere satele care şi-au păstratautenticitatea şi vor descoperi pei-sajele superbe ale acestei zone.

Orarul de vizită a castelelor di-feră `n func\ie de sezon (vară-iar-nă), iar tarifele sunt reduse pentruelevi, studenţi, pensionari ;i gru-puri organizate.

Însă, iată, vă prezentăm câtevacastele dintre cele mai frumoase dinEuropa ;i Transilvania, care merităvăzute.

Castelul Bran

Castelul Bran sau castelul lui Dra-cula este unul dintre cele mai vizitateşi cunoscute monumente istorice dinTransilvania, fiind situat în judeţulBra;ov.

Iniţial, castelul a fost o cetate mi-litară care în timp a suferit numeroasemodificări, însa cele mai importanterestaurări s-au făcut în perioada1920-1929. În anul 1920 cetatea a de-venit reşedinţă regală intr]nd în pro-prietatea Reginei Maria. Deşi turisticeste cunoscut drept castelul lui Dra-cula, Vlad Ţepeş, domnitorul ŢăriiRomâneşti, căruia i-a fost atribuitălegenda, acesta nu a locuit niciodatăla Bran.

Castelul Bran se află la mai puţinde 30 km de Braşov, pe strada careduce spre C]mpulung. În muzeul depatru etaje sunt expuse colecţii demobilier, costume, arme și armuri.

Programul de vizitare în perioada1 octombrie-31 martie, este următo-rul< luni de la 12<00 – 16<00, iar demarţi până duminică de la 9<00 la16<00. Dacă doriţi să vizitaţi obiecti-vul în perioada verii, în intervalul 1aprilie - 30 septembrie, castelul estedeschis luni, între orele 12<00-18<00şi de marţi până duminică între orele9<00-18<00. În perioada sărbătorilorde iarnă (24 decembrie 2018-2 ianua-rie 2019) programul va arăta astfel<în 24 şi 25 decembrie de la 10<00 la16<00> în 26 şi 30 decembrie de la 9<00la 16<00. Castelul este deschis şi înprima zi a anului, având orarul 10<00- 16<00, şi în 2 ianuarie de la 9<00 la16<00.

Pentru un bilet, adulţii vor plăti40 lei, studenţii 25 lei, elevii 10 lei,iar pentru grupurile de copii organi-zate, de minim 20 de persoane tarifuleste de 5 lei.

Intrarea este gratuit[ pentru per-soanele cu dizabilit[ţi, iar pensionarii,studenţii şi elevii primesc reducere.

Castelul Corvinilor

Castelul Corvinilor mai este nu-mit ;i Castelul Huniazilor. Este situatîn sud-vestul municipiului Hunedoa-ra şi reprezintă un monument unicde arhitectură gotică din Rom]niapentru cei atraşi de evul mediu, carea fost construit în secolul al XV-lea.

De-a lungul timpului a fost trans-format şi fortificat, îmbogăţit cu tur-nuri, săli şi camere de onoare. Clădi-rea a fost construită din piatră de râu

şi blocuri de calcar dolomitic, directpe stâncă, cu ziduri care ajung gro-simi şi de 2 metri, iar culoarele îi suntstrăbătute anual de peste 70.000 deturişti din toată lumea.

În aripa castelului se desluşeştedestul de vag o pictură reprezentândlegenda cu corbul de la care se zicecă își trag numele, (corvini) din lati-nescul “Corvus” care înseamnă“Corb”, o pasăre care în evul mediusimboliza înţelepciune şi longevita-te.

Programul de vizită în perioada1 octombrie-31 martie este< luni dela 12<00 la 17<00 şi marţi-duminicăde la 9<00 la 17<00. Tariful de intrarela adulţi este de 20 lei în lunile ianua-rie, februarie, noiembrie, decembrie.În martie-aprilie şi septembrie-oc-tombrie taxa este de 25 lei, urmândca în sezonul de vară (mai, iunie, iulie,august) să fie de 30 lei. Elevii şi stu-denţii plătesc 5 lei pe baza carnetuluivizat pe anul în curs. Pensionarii pebaza cuponului de pensie vor plăti 10

lei. Se aplică reduceri grupurilor deminim 30 de persoane organizate.

Castelul Bethlen, Arcalia

Moşia din Arcalia este construităîn anii 1800 aparţinând familiei degrofi maghiari şi este singurul castelîn stil maur-bizantin din Transilvaniaşi este situat la puţini kilometri deoraşul Bistriţa. Castelul are trei clădirişi un parc dentrologic care înconjoarăclădirea cu specii de plante şi puieţi

din toate colţurile lumii. În timpul celui de-Al Doilea Răz-

boi Mondial, castelul a fost vandalizatși incendiat de armata sovietică. Esteposibilă doar vizitarea grădinii, clă-direa devenind posesia Universităţii“Babeş Bolyai”.

Vizitarea minunatei grădini esterecomandată primăvara, în special înaprilie - mai, când natura înflore;te,şi se percepe o tax[ de 2,5 lei.

Castelul din Gherla

Cetatea este o construcţie a seco-lului XIX şi este ridicată pe maluldrept al Someşului Mic. În urmă cuaproximativ 250 de ani împăratul Io-sif al doilea a transformat cetatea înînchisoare principală pentru Transil-vania. Timp de 130 de ani a funcţio-nat ca închisoare după care a fost în-chisă din cauza numeroaselor eva-dări. Apoi a fost transformată în pe-nitenciar de maximă siguranţă în anul1989, care funcţionează și azi, dinaceastă cauză vizitarea fiind res-tricţionată.

Castelul Regal de la Săvârșin

Castelul regal de la Săvârşin esteun conac situat în judeţul Arad de fa-milia regală română. Este construitîn stil neoclasic, refacut şi transformatla începutul secolului al XIX –lea.Castelul este înconjurat de un parcbotanic cu lac.

Grădina se întinde pe 6 hectare șiconţine câteva specii rare de arboriși arbuşti printre care salcâm chine-zesc, pin de Himalaya, alun turcesc,stejari seculari şi multe alte planteexotice.

Momentan, vizitarea castelului nueste permisă deoarece este un monu-ment de arhitectură rezidenţială, legatde amintirea Regelui Mihai I.

Castelul Karolyi de la Carei

Castelul Karolyi de la Carei esteprima reşedin\ă a familiei Karolyi ca-re datează de la sfârşitul secolului alXV-lea. În anul 1592 monumentul afost transformat în cetate de piatrăasigurând apărarea împotriva turci-lor, care p]nă atunci era o fortăreaţă.Într-o perioadă, castelul a funcţionatca sanatoriu într-o parte a clădirii, iarîn cealaltă fiind cazino. Apoi a devenitşcoală militară şi a găzduit şi diferiteinstituţii culturale.

Clădirea are patru etaje şi este înstil neogotic-neobaroc, cu şapte tur-nuri şi şanţ de ap[rare. Intrarea seface printr-o uşă imensă ajungând în-tr-o curte interioară acoperită, lumi-noasă datorită ferestrelor foarte mari,unde se poate vedea tavanul decoratîn stil unguresc. Vizitatorii pot vizitaacolo o bibliotecă şi un muzeu, careconţine piese de mobilier în stil ve-neţian, care redau ambianţa de odi-nioară. Orarul de vizită este de marţipână duminică între orele 9<00 şi17<00.

Vizitarea castelelor presupuneatenţie sporită din partea turiştilor,deoarece arhitectura scărilor şi unelecăi de acces pot fi primejdioase.

Georgiana Coste

Câteva dintre castelele din Transilvania se numără printre cele mai frumoase ale Europei.Una dintre cele mai importante resurse turistice ale României este reprezentată de mulţimeade castele.

Castele din Transilvania care merit[v[zute chiar ;i `n sezonul de iarn[

Castelul Corvinilor

Castelul Bethlen, Arcalia

Castelul Bran Castelul Bran

Castelul Karolyi de la Carei

Castelul Regal de la Săvârșin

Castelul din Gherla

8 Informa\ia de Duminic[/25 noiembrie 2018

LITERATUR~Andrada a căutat să se apropie de Cristian pentru a-l cunoaşte mai bine, şi de ce nu, să fie prieteni. După

un timp de tatonări Andrada şi Cristian s-au cunoscut, apoi şi-au fixat o întâlnire la o margine de oraş peun câmp cu iarbă deasă, înaltă şi cu flori multicolore. Admirând câmpul verde pictat cu flori roşii, galbene,albastre, s-au oprit aşezându-se pe cuvertura verde şi moale. Cu oarecare timiditate, Cristian o sărută pefată.

Andrada, dorind să pară mai matură şi mai cunoscătoare în ale dragostei îi spuse lui Cristian<- Parcă ar fi sărutul lui Ugo şi Pariziana.

Membrii Cenaclului literar Afir-marea s-au reunit în Casa Ferenţiu dinSatu Mare, într-o nouă reuniune atelier.Pe “agenda” zilei s-au aflat creaţiile luiIoan Tipu Sălăjanu.

Pentru a asigura o atmosferă des-tinsă a reuniunii cenacliere, autorul alecturat creaţii mai vechi şi mai noi,unele incluse în volumul care, se parecă deja miroase a cerneală proaspătă.A citit rondeluri, parodii, dar şi epi-grame, creaţiile sale predilecte.

Cunoscând verva autorului, stiluldeja format, cenacliştii au urmărit cuatenţie creaţiile aduse în atenţie, în do-rinţa de a putea savura fiecare poantă

din textele supuse atenţiei colegilor.Despre textele citite au vorbit< Co-

rina Finta, Maria Letai, Cornel Burcea,Mihai Sas, Alex Vastag, Sebastian Nis-tor, Voicu Şichet, Carol C. Koka şi IoanCoriolan Aniţaş, preşedintele cenaclu-lui.

Având în vedere faptul că Ioan TipuSălăjanu mânuieşte deosebit de binecondeiul, amplasând cuvintele acolounde le este locul pentru ca versificaţiasa să fie “rotundă” şi izbutită, majori-tatea luărilor de cuvânt au fost pozitive,fiind subliniat faptul că autorul găseştecu multă uşurinţă subiecte.

Având deja o bogată experienţă în

ceea ce priveşte construirea catrenelor,inclusiv a epigramelor care au săgeţi,nu totdeauna foarte veninoase, dar cuadresă, unul din vorbitori, forţândpuţin lucrurile a spus că Ioan Tipu Să-lăjanu, dacă s-ar afla la o procesiunefunerară, acolo unde oamenii plângdupă cel dispărut, dacă ar scrie un ca-tren sau o epigramă, cu siguranţă asis-tenţa ar începe să verse lacrimi, dar derâs.

Asta ca urmare a spontaneităţii do-vedite de autor. Cu siguranţă o bunăparte din creaţiile lui Ioan Tipu Sălă-janu vor rămâne în istoria literară aSătmarului şi nu numai.

Andrada, frumoasă, blondă, scân-teind a tinereţe, mai proaspătă decât unfruct desprins din pom, cu profil încân-tător, sprâncenele lungi, boltite, sub frun-tea lată, strălucitoare, semăna cu o pă-puşă.

În viaţa frumoasei adolescente a apă-rut un tânăr brunet şi palid despre carese vorbea că e poet şi îşi câştigă existenţaca reporter la un cotidian judeţean. Semai vorbea prin târg, că acest tânăr co-lecţionează timbre, insigne, fluturi şi căîn timpul liber cutreieră câmpurile şidealurile. Tânăra fată descoperi în acestvisător anemic ceva interesant, misterios.Reportajele sale publicate în presa tim-pului i-au plăcut pentru frumuseţea cu-vintelor, a personajelor, iar poeziile i-aumers la inimă.

Andrada a căutat să se apropie deCristian pentru a-l cunoaşte mai bine,şi de ce nu, să fie prieteni. După un timpde tatonări Andrada şi Cristian s-au cu-noscut, apoi şi-au fixat o întâlnire la omargine de oraş pe un câmp cu iarbădeasă, înaltă şi cu flori multicolore. Ad-mirând câmpul verde pictat cu flori roşii,

galbene, albastre, s-au oprit aşezându-se pe cuvertura verde şi moale. Cu oa-recare timiditate, Cristian o sărută pefată.

Andrada, dorind să pară mai maturăşi mai cunoscătoare în ale dragostei îispuse lui Cristian<

- Parcă ar fi sărutul lui Ugo şi Pari-ziana.

Cristian nu replică în nici un fel laremarca Andradei. Se ridică, o ajută şipe fată să-şi desprindă fundul de pă-mântul acoperit de iarbă. Cei doi, ţin-ându-se de mână îşi reiau plimbarea.

Zăpuşala zilei îi tulbură pe cei doitineri, care hotărâseră să se culce pe gliaînfierbată pentru odihnă şi răcoare. În-tinşi unul lângă altul, paralel, cu mâinilede-a lungul corpului, cu obrajii plini desudoare, tăcură un timp, fără să se atingă,fără să se privească. Se pare că cei doicunoşteau farmecul pauzelor şi valoareamuzicală a tăcerii.

Andrada rupând tăcerea spuse< - Suntem ca Tristan şi Isolda.- Tiii, ce la curent este cu marile per-

sonaje ale amorezilor celebri, glumi Cri-

stian.- Ugo şi Parisima, Tristan şi Isolda.

Ai putea să ne compari şi cu Paul şi Vir-ginia. Astfel s-ar putea alcătui un întregcalendar parfumat.

Între Andrada şi Cristian nu s-a în-tâmplat ceea ce noi scriitorii şi domniilevoastre cititorii am fi dorit. Cei doi s-auridicat de pe covorul de iarbă, s-au îm-brăţişat, şi-au unit buzele într-un sărutmai apăsat, apoi ţinându-se de mână aupornit spre oraş. Andrada l-a rugat peCristian să-i recite din poeziile create deel.

Poetul a recitat câteva poezii închein-du-şi recitalul cu următoarele versuri<

Şi doamnele, şi târfele, şi crama,Pe rând mi-au dat vremelnic adă-

postŞi le-am iubit pe toate câte au fost,Fără să ţin la răsturnişuri seama. Milog s-ajung, şi nu renunţ la gus-

turiŞi la căldura fructului oprit Preadulcele, prea singurulCel din iubire oarbă răsărit,Că dac-odată-i simţi pe buze mus-

tulDe-arsura lui eşti veşnic doborât.Cu aceste versuri Cristian se auto-

definea şi îi spunea frumoasei adoles-cente care voia ceva, dar încă nu era ho-tărâtă când şi cum, să se decidă că el nuare timp să aştepte pârguirea completăa poamei, ci vrea s-o culeagă acum.

Ajunşi în oraş, Cristian o invită peAndrada la locuinţa lui. Andrada nu astat pe gânduri, a acceptat propunereatânărului.

Poetul jurnalist locuia în chirie într-o cămăruţă sărăcăcioasă din vechiul cen-tru sătmărean. Cei doi au intrat în micaîncăpere mobilată cu un pat metalic, cuun scaun, o măsuţă şi un dulap vechi.Pe masă, o maşină de scris, creioane,coli de hârtie de scris. La piciorul meseiun coş plin cu manuscrise nereuşite. Încămăruţă mai avea şi o chiuvetă îngăl-benită de timp, cu un robinet ruginit.Mirosul de tutun ieftin, de ciorapi trans-piraţi aduceau în prim plan o încăpereneaerisită, o locuinţă de burlac care nuavea nici timp, nici chemare pentru or-dine şi curăţenie.

Mihai Sas

Andrada (fragment)

Rondeluri, parodii ;i epigramela reunirea

Cenaclului AfirmareaCrăciunul unui beţiv

Noaptea-i neagră ca un hăuSus în deal, la făgădăuNinge paşnic şi domolIar un individ matolSub o tufă de alunSe ruga la Moş Crăciun

Moş Crăciune fă-ţi pomanăSi adu-mi o damigeanăDe vin alb de MurfatlarOri o Fetească sau CotnariDe eşti bun precum se spune

Moş Crăciune

Moş Crăciun, de mă iubeştiNu mă ţine cu poveştiŞi în loc de nuci şi mereAdu-mi coniac şi bereC-am în gât o uscăciune

Moş Crăciune

Ţi-aş mai cere Moş CrăciuneÎn mod serios, pe buneSă-mi ajuţi să-mi fac o casăLângă cr]şma cu terasăCând mi-e sete s-am cui spune

Moş Crăciune

Moş Crăciune, Moş CrăciuneFă bătrâne o minunePeste noapte-aşa discretApa de la robinetS-o preschimbi zeamă de prune

Moş Crăciune

Şi simţindu-şi pleoapa greaPeste plapuma de neaSe întinse cu-n suspinŞi visând la mici şi vin Ce-i aduce Moş Crăciun

Dormi tun

Constatare

Pictorul George Dan

Când vântu-i suflă adânc prin pungăȘi nu-s sponsorizări de felÎși smulge-un smoc din barba-i lungăȘi-n dată și-a făcut penel

Ioan-TipuSălăjanu

Câmpiile Elizee Am visat că mă aflu Pe Câmpiile ElizeeUn tărâm fermecatLa capătul lumii de vestDincolo de fluviul LetheCa un om virtuos.E tărâmul legendelor visateAl câmpiilor înflorateCu o veşnică primăvară, Unde nu plouă, nu ninge, Nu e cald, şi nu e rece.Beau apă din fluviul LetheŞi uit de traumele TerreiMă delectez călărind,Joc zaruri, cânt şi dansezIar Cronos mă veghează precisCu ai săi ageri ochi.

AmurgMinutele se scurg încetFără zgomot la valeNu pot face nimicCa să le opresc.Dincolo de orizontNeantul se aratăGândul se opreșteSă asculte timpulCe se scurge încet.Acolo mă simt obositDe-a lumii veşnică alergare.Timpul alunecă încetPrintre umbre şi viseÎncerc să le înţeleg rostul,Raţiunea de a mai fiCând totul se învăluie în ceaţăIar primăvara e tot mai departe.

Toamnă târzieToamna e anotimpul atinsDe melancolia ruginiiA liniştii depline.Frunzele părăsesc ramurile obositeŞi-s purtate de vântul stârnit.Dumnezeu mai dă drumulApelor din ceruriUmezind anotimpul ruginiiÎngeri nevăzu\i coboară lângă mine.Nu am asistat la naşterea lumiiNu voi fi nici la sfârşitul eiCe va veni tainic, fără veste.Caut să mă feresc de visele releAripi întinse de neguri.Frunzele cad fără oprireLa picioarele mele obositeAcum, când plouă mărunt.

Carol C. Koka

-

Apari\ie editorial[

Pagină coordonatăIoan A.

25 noiembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Miercuri sear[, la Sala Mare aTeatrului de Nord, Sanda Weigl a`nceput turneul său “Lost in TheStars - The music of Kurt Weill”din România cu un concert în carea reluat compoziţiile iconoclastu-lui Weill într-o interpretare a mu-zicii de cabaret împreună cu Lu-cian Ban şi Mat Maneri.

Spectacolul prezentat la BarbesBrooklyn, în New York, la BKA-Thea-ter şi Berliner Ensemble din Berlin şiîn diferite oraşe din România oferă oreinterpretare a sonorităţilor de cabaretsemnate de Kurt Weill într-o întâlnireîntre vocea Sandei Weigl, pianul inter-pretului de jazz Lucian Ban şi viola luiMat Maneri.

Artistă de origine română, care acolaborat cu nume precum Nina Ha-gen, Pina Bausch şi a pus cântece lău-tăreşti pe muzica lui Tom Waits, SandaWeigl cântă în luna noiembrie în Ro-mânia, într-o serie de concerte care a`nceput în Satu Mare ;i continu[ laCluj, Bistriţa, Braşov, Târgu Mureş şiBucureşti, pentru proiectul său "Lostin The Stars". Prezentat drept spectacolde cabaret şi jazz, proiectul prezintăcântece ale culturii germane expresio-niste în interpretarea celor trei muzi-cieni, Sanda Weigl, Lucian Ban şi MatManeri. Piese din "Opera de trei para-

le", precum şi alte compoziţii semnatede Kurt Weill sunt reimaginate într-un program care trece prin elementede cabaret şi muzică clasică de avan-gardă a secolului al XX-lea combinatecu jazzul specific oraşului New York.

Un public destul de numeros a pri-mit cu simpatie acest trio, mai ales c[Lucian Ban a concertat deja `n acestan la Satu Mare, iar “Opera de trei pa-

rale” a revenit pe scena Teatrului deNord acum c]\iva ani ̀ n versiunea Tru-pei Harag Gyorgy. Volubil[ ;i `n ele-mentul ei, solista a prezentat pe `nde-lete fiecare moment al programului,povestind ;i amintiri din cariera sa. Cuo voce special[, c]nd aspr[, c]nd acut[,plin[ de nuan\e de la o not[ la alta, in-terpreta a p[truns `n melancolia acid[specific[ lui Weill, `nso\it[ de acom-

paniamentul alert al colegilor de scen[,dintre care s-a distins violistul, care cusiguran\[ ;i-a propus s[ aduc[ ̀ n primplan ;i elementul evreiesc din muzicalui Weill. Compozitorul a fost de altfelpersecutat de nazi;ti (pentru vederilesale socialiste ;i originea evreiasc[) ;ia petrecut ultimii ani ai carierei ̀ n SUA.

Cei trei magnifici

Sanda Weigl a fost comparată cuMarlene Dietrich, Edith Piaf şi CesariaEvora. S-a născut la Bucureşti, unde alocuit până la vârsta de 13 ani, când aemigrat împreună cu familia în Berli-nul de Est. Adolescenţa şi-a petrecut-o în casa văduvei celebrului dramaturgBertolt Brecht. A făcut parte dintr-otrupă rock est-germană, unul dintrecântecele ei devenind numărul 1 în to-purile vremii. A colaborat cu regizorifaimoşi, precum Robert Wilson şi LucBondy, lucrând în teatrul Schiller, deaceast[ dată în Berlinul de Vest. Emi-grată la New York, a adaptat melodiileMariei Tănase şi muzica ţigăneascătradiţională pentru ritmurile specificejazzului. Succesul muzicii sale în clu-burile newyorkeze i-a adus numeroasecronici pozitive în presa germană şiamericană.

Muzician de origine română, Lu-cian Ban a colaborat de-a lungul ulti-mului deceniu cu unii dintre cei mai

prestigioşi artişti de pe scena oraşuluicunoscut drept "Mecca jazzului ame-rican", printre aceştia numărându-seBarry Altschul, Bob Stewart, Sam New-some, Tony Malaby, Mark Feldman şialţii. Sub semnătura lui au apărut maimulte albume de jazz foarte apreciatepe scena newyorkeză în ultimul dece-niu. Nominalizat de două ori, în 2005şi 2006, pentru titlul de Best EuropeanJazz Musician de Hans Koller Foun-dation şi Guvernul Austriei, pianistulşi compozitorul Lucian Ban este origi-nar din Transilvania. Din 1999 trăieşteşi activează profesional în New York,ca muzician de jazz şi curator al Bu-charest Jazz Festival (primele trei ediţii)şi al primei stagiuni Artist in Residencede la ARCUB.

Mat Maneri a fost nominalizat lapremiul Grammy pentru cel mai bunalbum de muzică alternativă în 2006.A studiat în particular cu fondatorulJuilliard String Quartet, Robert Koff,şi cu virtuozul contrabasului MiroslavVitous. Maneri a primit o bursă ca vio-lonist principal la Walnutt Hill HighSchool, dar a părăsit şcoala pentru aurma o carieră în muzică. În 1990, afondat împreună cu Randy Petersoncelebrul grup Joe Maneri Quartet. Aînceput să editeze albume ca lider în1996 şi a dezvoltat patru ansamblurimuzicale.

V. Andreica

Opera Maghiară din Cluj-Na-poca a lansat săptămâna trecutăo nouă producție a uneia dintrecele mai celebre și reușite lucrăridin istoria genului< ”Otello” deGiuseppe Verdi. La spectacol acontribuit și sătmăreanul KalloKrisztian în calitatea sa de dirijoral Corului de copii al instituțieiclujene.

Orchestra și corul au fost coordo-nate de Janko Zsolt, iar rolul titular,unul dintre cele mai pretențioase dinrepertoriul liric, a fost asumat de te-norul Marius Vlad Budoiu. Rolul Des-demonei i-a revenit sopranei EgyedApollonia, iar rolul intrigantului Iagoa fost acordat baritonului KalmandiMihaly. Tenorul Pataki Adorjan a cân-tat rolul lui Cassio, iar Emilia a fost in-terpretată de mezzosoprana Veress Or-solya. Regia a fost realizată de IstvanAlbu. Am asistat la a doua reprezenta-ție, la două zile după premieră.

O culme a stilului italian de operă

Giuseppe Verdi s-a retras din viațamuzicală în 1871, după premiera fas-tuoasă cu ”Aida”, pesemne mulțumitde cât realizase până atunci. Au urmatani liniștiți la ferma sa, timp în caredeja bătrânul compozitor se arăta totmai mâhnit de influența crescândă adramei muzicale wagneriene,, care că-păta discipoli și în Italia. I se părea căstilul german nu se potrivește defel cutradiția operei italiene. Unul dintre ex-

ponenții noii generații, Arrigo Boito,avea să fie cel care îl va stimula pemaestrul din Busseto să revină pe scenaoperei, cu două lucrări care au însem-nat o culme a teatrului muzical italian.

”Otello”, prima dintre ele, s-a născutgreu, în câțiva ani de lucru intermitent,între 1881 și 1885. A avut de la bun în-ceput un succes imens, după premierade la Scala din Milano din 1887. Unmare merit revine libretului lui Boito,care a reușit să comprime până la esen-țe textul dramei lui Shakespeare, căruiai-a adăugat un intens duet de dragoste

la finalul primului act și o profesiunede credință nihilistă a lui Iago (aria”Credo in un Dio crudel” de la înce-putul actului 2).

Concizia și forța textului i-au in-spirat lui Verdi o muzică pe măsură,concentrând toate mijloacele tradițieiitaliene și, mai mult decât atât, reali-zând o autentică dramă muzicală, încare momentele de virtuozitate suntperfect integrate în ansamblu și orches-tra capătă un rol vital, de comentatorsubtil al acțiunii. A rezultat un monu-ment și o sinteză a istoriei genului, pa-

radoxal foarte accesibilă pentru public.Verdi avea să împingă inovația și maideparte în ultima sa operă, ”Falstaff ”,încheindu-și creația cu un cor în formăde fugă< ”Lumea e o glumă”. Bună,proastă? Fiecare cum crede.

Muzica înainte de toate

Regizorul Istvan Albu, de la TeatrulMaghiar de Stat, este la prima operăpusă în scenă și asta se simte mai alesîn felul în care tratează scenele de cor.

Scena furtunii de la începutul opereieste banalizată, iar exaltatul ”foc al bu-curiei” e împins în spatele scenei. Oidee interesantă este ”îngerul morții”care apare în momente-cheie ale spec-tacolului, iar decorul actelor mediane,un cimitir stilizat, punctează cădereaîn abis a tuturor eroilor și aparentultriumf al lui Iago. Meritul regiei estecă nu se pune în niciun moment în ca-lea muzicii și lasă cântăreții să se des-fășoare în voie.

Marius Vlad Budoiu cântă rolul deani buni și și-a dozat cu pricepere efor-tul, evitând să se suprasolicite în primulact și strălucind în pasajele dramatice,furioase, de;i l-am fi dorit mai expresiv`n aria “Dio, mi potevi scogliar”. A avutîn Kalmandi un partener pe măsură,duetul ”Si, pel ciel” fiind cel mai izbutitmoment al serii. Baritonul, competentși carismatic, cu o carier[ frumoas[ pescenele italiene, a părut că se menajea-ză, maliția amar[ din ”Credo” n-a atinscote prea înalte, dar actoria sa a fostireproșabilă. Cassio a avut în PatakiAdorjan un interpret adecvat, cu nuan-țe burlești.

Dar steaua serii ni s-a părut sopra-na. Egyed Apollonia a ajuns la matu-ritate vocală și artistică, reușind să re-dea atât puritatea Desdemonei (fără săducă rolul într-o afectare derizorie) câtși încăpățânarea ei, care îi va fi fatală.Așteptăm cu mare interes o prestație asa în ”Tosca”. Credem c[ e preg[tit[.

A fost un spectacol bun, fără a fiextraordinar, și ne-a bucurat prezențamultor tineri și copii în sală. Ce vor fiînțeles ei din această poveste sumbră ecu totul altă discuție.

Vasile A.

Sanda Weigl a adus la Teatru melancolia acid[ a muzicii lui Weill

Corul de copii al Operei Maghiare din Cluj-Napoca, preg[tit de s[tm[reanul Kallo Krisztian, `n actul II al operei

Sanda Weigl a fost comparată cu Marlene Dietrich, Edith Piaf şi Cesaria Evora

Opera “Otello” de Verdi a revenitla Cluj cu contribu\ii s[tm[rene

MUZIC~Concizia și forța textului i-au inspirat lui Verdi o muzică pe măsură, concentrând toate mijloacele

tradiției italiene și, mai mult decât atât, realizând o autentică dramă muzicală, în care momentelede virtuozitate sunt perfect integrate în ansamblu și orchestra capătă un rol vital, de comentatorsubtil al acțiunii.

10 Informa\ia de Duminic[/25 noiembrie 2018

EDUCA}IE

În perioada 12-15 noiembrie2018, a avut loc în Izmir, Turcia,prima mobilitate din cadrul pro-iectului Erasmus+ intitulat „Cul-tivating  a sense of  Entrepreneur-ship and initiative by drama”, pro-iect care se va afla în desfășurarela Liceul Teoretic German “Jo-hann Ettinger” Satu Mare, pe par-cursul următorilor 2 ani.

Delegația română a fost reprezen-tată în Turcia de profesorii Reka Kiraly(limba italiană), Maria Tite (limba en-gleză) și Bogdan Stana (istorie).

Țările participante la proiect (Ro-mânia, Portugalia, Spania, Italia și Tur-cia) s-au reunit în Izmir, la OğuzhanÖzkaya Education  pentru discutareaunor diverse aspecte cu privire la cur-sul de desfășurare al activităților legatede proiect, dar și pentru a participa ladiferite cursuri și seminarii organizatede specialiști în domeniu din țările par-ticipante.

Teme de seminarii

Cursurile și seminariile au surprinsaspecte variate legate de tema proiec-tului, cum ar fi< exerciții de încălzire avocii (atât pentru micii actori, cât șipentru profesori), modalități de for-mare și coeziune a grupului, postură,limbajul corpului, expresivitate, dicție,încurajarea creativității etc, obiectivulprincipal al proiectului fiind acela dea forma și cultiva la elevi, aptitudini șiabilități utile și aplicabile în activitățilelor de mai târziu și în profesiile pe care

le vor alege, iar pentru profesori de a-i încuraja să folosească metode și teh-nici creative în actul predării.

Programe de perspectivă

Nu în ultimul rând, au fost discutatedatele următoarelor întâlniri. Italia -următoarea gazdă a activităților de pro-

iect își va aștepta oaspeții (copii și pro-fesori) în perioada 10-16 februarie, iarSpania – în 19-25 mai 2019.

Deoarece proiectele Erasmus+ pre-supun și o mai bună cunoaștere a țări-lor participante și, implicit, a culturiiacestora, programul a inclus și o vizităla Efes, o scurtă excursie la Casa Fe-cioarei Maria și în satul Sirince, plim-

bări prin frumosul Izmir (Smirna dealtădată), unde specificul local, bogățiași diversitatea culturală s-au îmbinatarmonios, făcând din această primăîntâlnire de proiect o experiență uni-că.

Informațiile au fost transmise deprofesoara Maria Tite.

A consemnat V. Nechita

În urma reportajului realizat de jur-naliştii suedezi despre diplomele falsepe care le obţin viitorii asistenţi medi-cali, la noi s-a declanşat o amplă an-chetă. Astfel, Ministerul Educaţiei Na-ționale a trimis corpul de Control laŞcoala Postliceal[ Dimitrie Cantemirdin Târgu Mureş, acolo de unde maimulţi români aflaţi la muncă în Suediaau absolvit şcoala fără să treacă pe lacursuri.

Reporterii suedezi au stat de vorbă,în ancheta lor, cu cinci asistenţi medi-cali cu diplome din România - doi dinTârgu Mureş, unul din Timişoara, opersoană din Caransebeş şi alta dinDrobeta Turnu Severin.

Deocamdată Corpul de control aajuns doar la Târgu Mureş unde se ve-rifică toată activitatea din anul 2009până acum.

În România există 150 de astfel deşcoli iar jurnaliştii suedezi au găsit anulacesta 18 cazuri suspecte.

Anchet[ la o;coal[ postliceal[din Târgu Mure;dup[ scandaluldiplomelor false

Ecaterina Andronescu, noul minis-tru al Educaţiei, a declarat că manualulunic nu este o decizie tocmai fericită şiprin competiţie ar creşte calitatea ma-nualelor. Declaraţia vine la puţin timpdupă ce Ecaterina Andronescu a fostnumită ministru pe postul lăsat vacantde fostul ministru Valentin Popa.

Introdus în urmă cu un an, ma-nualul unic are toate şansele să fie scosde pe piaţă. “Manualul unic nu a fost odecizie tocmai fericită.

Faptul că manualele au arătat aşaar trebui să ne pună pe gânduri. Princompetiţie ar creşte şi calitatea manua-lelor”, a declarat Ecaterina Andrones-cu.

Un expert în educaţie, Marian Stas,a discutat despre ce înseamnă manua-lul unic< “Manual unic înseamnă, defapt, centralizare comunistă, ca şi tabelunic, ca şi plan cadru unic, ca şi toateunice, asta înseamnă patul lui Procust,asta înseamnă cămaşa de forţă şi unexerciţiu politic pervers, ieşit din timp,care nu are niciun fel de legătură cunevoile copiilor.”

Noul ministru al Educaţiei nu maivrea manualul unic şi a început demer-surile pentru scoaterea lui din şcoliledin România.

Reamintim că pe durata ultimuluisău mandat de ministru al Educaţiei,Liviu Pop a hotărât eliminarea „baro-nilor manualelor“, după cum a numitchiar el editurile private care se ocupaude realizarea cărţilor pentru şcolari.Drept urmare, împreună cu ceilalţimembri ai Executivului, a dat o ordo-nanţă de urgenţă prin care a trecut Edi-tura Didactică şi Pedagogică în subor-dinea Ministerului Educaţiei, oferin-du-i exclusiv acesteia sarcina de a editamanuale şcolare unice. Deşi specialiştiiîn Educaţie i-au contestat vehementdecizia, afirmând că elevii au nevoiede diversitate, dar şi pentru că se în-calcă principiul pieţei libere, Liviu Popnu a dat nicio secundă înapoi.

V.N. Deleanu

Noul ministru al Educa\iei renun\[la manualul unic

Profesori de la Liceul Teoretic German,în mobilitate Erasmus+, în Turcia

Țările participante la proiect (România, Portugalia, Spania, Italia și Turcia) s-au reunit în Izmir

Delegația română a fost reprezentată în Turcia de profesorii Reka Kiraly (limba italiană), Maria Tite (limba engleză) șiBogdan Stana (istorie)

Copilul are nevoie de suport emo\ional mai ales în perioada de început a școlii! Deși la primavedere toată chestia asta cu școala poate părea numai lapte și miere, ea poate afecta profund întregulsistem imunitar emoțional al copilului. Pentru a preveni acest lucru, dar și pentru a-i asigura copiluluio viață sănătoasă și fericită, comunică cu el pe toate planurile, atât conștient cât și inconștient. Pentruasta îți recomandăm din tot sufletul programul SleepTalk pentru copii, pe care Asociația Român[ deHipnoză l-a dezvoltat în România.

Cu toții am trecut prin școală șisistemul educațional. Unii au ieșitmai șifonați ca alții, unii au reușitsă se descurce mai bine decât alțiicu orarul, cu materiile plicticoase,cu temele pentru acasă, cu lipsatimpului liber și al distracțiilor decare aveau parte până atunci.

În opinia hipnoterapeutului Eugen Po-pa, președintele Asociației Române deHipnoză, dincolo de notele foarte bunesau mai puțin bune pe care le ia un copilla școală, cel mai important aspect dinviața unui școlar este gradul de fericire.“Dacă apăsăm prea mult pedala de acce-lerație și ne sufocăm copiii cu prea multeteme sau activități extrașcolare, riscăm săcădem de cealaltă parte a baricadei și săcreștem copii nefericiți, fără poftă de viață,fără dorința de a se dezvolta. Indicatorulcel mai important , care ne măsoară cât debine ne creștem copiii, rămâne până la ur-mă gradul de fericire”, explică specialistul.Mai mult decât atât, Eugen Popa considerăcă există 7 reguli de bază pe care ar puteasă le aplice părinții astfel încât copiii lor săfie fericiți atât la școală, cât și acasă<

1. Joaca. “Copiii învață cel mai rapidși mai ușor prin joacă. Joaca este cel maisimplu mod de a învăța și unul prin carecopilul tău devine de neoprit. Dacă vrei să

ai un copil fericit și sănătos, petrece timpcu el jucându-vă. Fă din învățare un joc șiatunci i-ai ușurat 16 ani din viață”, explicăhipnoterapeutul Eugen Popa.

2. Fii un Exemplu. “Copilul face ceeace vede la alții din jurul său. Desigur, celmai adesea îi vede pe părinți, modul lorde acțiune și manifestare. Dacă TU, pă-rintele, tot amâni și lași pe poimâine cepoți face mâine, ghici ce va face copilultău când va veni vorba de sculat dimineațasau de făcut temele?!”, spună Eugen Popa.

3. Greșește des și cu patos! “Cu cât în-cerci mai mult să fii „perfect” cu atât maimulte garduri și lacăte pui în jurul dezvol-tării libere a copilului tău. În caz că nu știaiacest lucru, cei mai mulți copii care dorescsă aibă note bune la școală fac asta pentrua-i mulțumi pe părinți și a-i face mândride ei și nu pentru că ei, copii, au o năzuințăincontrolabilă în această direcție. Cu cât îlîmpingi pe copil să fie perfect, să aibă „notebune” și să fie „cuminte” cu atât mai multcresc șansele să devină Obsesiv-Compul-siv, ceea ce este o reală problemă”, este depărere hipnoterapeutul Eugen Popa.

Copilul trebuie asiguratc[ p[rintele este mereu cu el

4. Asigură-ți copilul că ești mereu cuel. “Poți face asta foarte simplu, dă-i o poză

cu tine sau un obiect de-al tău pe care săîl poarte câtă vreme e la școală. Acest lucruîl ajută enorm de mult și îl protejează îm-potriva unor posibile dificultăți și chiarstări emoționale intense”, explică specia-listul.

5. Ajută-ți copilul să gândească liber.“Copiii nu cunosc prea multe reguli înmomentul în care încep școala (slavăDomnului)! De fapt, este foarte importantsă înțelegem că lumea este compusă dindouă categorii de oameni< cei care se con-formează și fac posibilă existența societății,și cei care rup granițele, nonconformiștii,cei care împing societatea mai departe.Aceștia din urmă sunt cei care produc celemai mari realizări. Este foarte importantsă ajutăm copii atât să fie un spirit cât mailiber dar, în același timp și să discearnă în-tre ce te ajută să crești și ce este doar o mo-dă de moment”, afirmă Eugen Popa.

6. Oferă suport emoțional! “Copilulare nevoie de asta mai ales în perioada deînceput a școlii! Deși la prima vedere toatăchestia asta cu școala poate părea numailapte și miere, ea poate afecta profund în-tregul sistem imunitar emoțional al copi-lului. Pentru a preveni acest lucru, dar șipentru a-i asigura copilului o viață sănă-toasă și fericită, comunică cu el pe toateplanurile, atât conștient cât și inconștient.Pentru asta îți recomandăm din tot sufletulprogramul SleepTalk pentru copii, pe care

Asociația Române de Hipnoză l-a dezvol-tat în România.

7. Repararea Rănilor. “Pentru mulțicopii școala este un fel de pădure întune-cată, plină de monștri și balauri, de la co-legii de clasă, până la profesori și persona-lul școlar. De multe ori copiii sunt rănițiemoțional fără ca măcar să realizeze acestlucru. Aceste răni rămân în adâncul sufle-tului și de multe ori afectează tot restulvieții. Pentru a evita aceste deznodământnefericit, poți să îți ajuți copilul, dar și co-pilul interior, să comunici cu el, să îi oferitot ce are nevoie, tot ce îi trebuie. Vorbaaceea, „vorba dulce mult aduce”.”, conchidedeclară Eugen Popa, preşedintele Aso-ciaţiei Române de Hipnoză.

Eugen Popa este unul dintre cei maicunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din Ro-mânia şi preşedintele Asociaţiei Românede Hipnoză. De-a lungul carierei s-a spe-cializat atât în metode de terapie și dez-voltare personală Occidentale (Hipnoză,NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă)cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritua-litate), fiind astăzi un trainer holistic întoată puterea cuvântului. Studiile sale l-aupurtat pe trei continente, în Europa, Asiași Statele Unite, iar până în prezent a susţin-ut conferinţe, traininguri şi workshop-uriîn Thailanda, Statele Unite ale Americii,Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germaniaetc., la care au participat mii de oameni.

A consemnat Stelian Crainic

7 sfaturi pentru p[rin\ii care vor un copil fericit la ;coal[ ;i acas[Dincolo de notele foarte bune sau mai puțin bune pe care le ia un copil la școală, cel mai importantaspect din viața unui școlar este gradul de fericire

25 noiembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Un locuitor din capitala Indiei NewDelhi pierde în medie 10 ani din speranţade viaţă din cauza poluării masive a aeruluiîn comparaţie cu longevitatea sa dacă arrespira un aer sănătos, potrivit unui noustudiu, relatează marţi AFP. În 2016, me-gametropola cu 20 de milioane de locuitoria avut o concentraţie anuală de particulefine (PM2,5) de 113 micrograme pe metrucub de aer, ceea ce are drept consecinţă oreducere medie a speranţei de viaţă cu 10,2ani, potrivit cercetărilor Institutului de Po-litică Energetică al Universităţii din Chi-cago (EPIC) publicate săptămâna aceasta.

Studiul măsoară riscul de moarte pre-matură începând de la speranţa de viaţă aunei persoane în cazul în care aceasta nua fost expusă decât la nivelul de particulefine recomandat de Organizaţia Mondialăa Sănătăţii (OMS), care cere să nu se de-pășească pragul de 10 micrograme în con-centraţia medie anuală. Aceste particulefine în suspensie se pot infiltra în sângeprin plămâni. Expunerea pe termen lungla PM2,5 crește riscul apariţiei de boli car-diovasculare și de cancer pulmonar.

La nivel global, studiul american apre-ciază că poluarea atmosferică reduce spe-ranţa de viaţă cu 1,8 ani, în medie, în 2016.Această cifră plasează poluarea ca princi-palul pericol pentru sănătatea umană, în-ainte de tutun (1, 6 ani), alcool și droguri(11 luni) și foarte departe de războaie șiterorism (22 de zile).

“În lume, astăzi, oamenii respiră unaer care prezintă un risc grav pentru sănă-tatea lor”, a declarat profesorul MichaelGreenstone, director al EPIC, potrivit unuicomunicat de presă.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Un videoclip mai puțin obiș-nuit, ajuns viral pe internet, îl pre-zintă pe Arhiepiscopul Ġwanncum este plimbat pe străzile ora-șului maltez Zebbug de zeci de co-pii, care, pur și simplu trag auto-turismul Porsche Boxter S pe dru-murile pietruite, cu ajutorul unorfrânghii. Videoclipul original afost șters de pe internet de cătrereprezentanții bisericii din Malta,dar copii ale acestuia au reapărutpe YouTube și pe rețelele sociale,strângând deja milioane de vizua-lizări și indignarea internauțilordin întreaga lume.

Cu toate acestea, oficialii bisericii mi-cuțului stat european s-au apărat spu-nând că această plimbare prin oraș esteo tradiție locală de secole.

“Aceasta este o tradiție care se întâm-plă ori de câte ori un preot devine Ar-hiepiscop în Zebbug. Toată lumea a fostfoarte fericită că ne pregăteam pentruaceastă sărbătoare unică. Nu văd nimicîn neregulă, era o sărbătoare a fericirii.Copiii l-au plimbat pe părinte de bunăvoie, nu a fost nimeni forțat. După eve-niment toți copiii au sărbătorit cu un tortmare. Au fost circa 50 de copii”, a declaratconsilierul local Sandra Grech pentrucotidianul Lovin ‘Malta.

“Îmi pare rău de reacția oamenilorcare au văzut înregistrările, dar pentrumine acest lucru pur și simplu nu este o

problemă, anumite comentarii sunt fă-cute în necunoștintă de cauză. Personal nu doresc să comentez mai multdespre această chestiune, deoarece indi-ferent de modul în care comentez, esteîntotdeauna eliminat din context, iarmass-media preia doar ce îi convine șiface rating”, a declarat prelatul în Timesof Malta.

P[reri pro ;i contra ale preo\ilor catolici

Deși mare parte din membri bisericiiau apărat evenimentul și comportamen-tul părintelui, confirmând că aceasta esteîntr-adevăr tradiția locală, alți colegi nus-au ferit să-l critice. Un exemplu este șireacția părintelui René Camilleri< “Nuștiam dacă să râd sau să plâng când amvăzut filmul> cel mai probabil ar trebuisă plâng. Îl condamn pe cel care a accep-tat ca acești copii să-l tragă într-un Pors-che prin oraș. Cum putem noi să-i atra-gem pe oameni în biserică când ei văd

asemenea imagini care nu au nicio legă-tură cu credința. Tradiția se poate schim-ba dacă aceasta este greșită. În trecut tra-diția era ca oamenii să fie spânzurați du-pă ce sunt condamnați, acum lucruriles-au schimbat. Asemenea tradiții care nuau nicio legătură cu promovarea bineluiar trebui să dispară. Să le explicăm oa-menilor că sunt o prostie. Cred că eno-riașii au nevoie de Evanghelia lui IisusHristos, dar în schimb noi facem paradeîn mașini luxoase”.

Videoclipul original a fost șters de pe internet de către reprezentanții bisericii din Malta, dar copii ale acestuia au reapărutpe YouTube și pe rețelele sociale, strângând deja milioane de vizualizări și indignarea internauților din întreaga lume

Un înalt prelat catolic din Maltaa fost plimbat într-un Porsche

decapotabil tras de zeci de copii

Poluarea aerului laNew Delhi, capitala

Indiei, reduce cu10 ani speran\a devia\[ a locuitorilor

Limita de siguranţă în cazul consu-mului de alcool nu există, conform unuiimportant studiu desfășurat la nivel inter-naţional și conform căruia bărbaţii din Ro-mânia beau cel mai mult, relatează PressAssociation, conform Agerpres. Alte cer-cetări realizate anterior au concluzionat căun consum moderat de alcool – aproxi-mativ o băutură pe zi în cazul femeilor șidouă pentru bărbaţi – poate oferi protecţieîn faţa bolilor de inimă. Însă autorii stu-diului recent insistă că orice beneficiu re-zultat în urma consumului de alcool estedepășit de efectele sale nocive.

Consumul unei singure băuturi pe zicrește cu 0,5% riscul de a dezvolta una din-tre cele 23 de afecţiuni asociate alcoolului,estimează cercetătorii. “Studii anterioareau identificat un efect protector al alcoo-lului în faţa unor afecţiuni, însă noi amdescoperit că riscurile combinate asociateconsumului de alcool cresc odată cu oricecantitate de alcool”, a declarat dr. Max Gris-wold, cercetător principal la Institutul pen-tru evaluarea sănătăţii din cadrul Univer-sităţii Washington.

“Asocierea dintre consumul de alcoolși riscul de cancer, răniri și boli infecţioasecompensează efectele protectoare faţă deboala cardiacă ischemică în cazul femeilorstudiate. Deși riscurile asupra sănătăţii aso-ciate cu alcoolul încep prin a fi mici în ur-ma consumului unei singure băuturi pezi, ele cresc rapid pe măsură ce oameniibeau mai mult”, a precizat Griswold. Oa-menii de știinţă au compilat date de la 592de studii la care au participat în total 28 demilioane de persoane.

Alcoolul este nocivîn orice cantitate,iar b[rba\ii românibeau cel mai mult

Imaginea de azi a lui Iisus Hristos,dintr-un motiv pe care nu o să-l detaliemaici, este adesea cea a unui bărbat cu bar-bă și a cărei culoare a pielii este albă.Acum, arheologii de la Universitatea dinHaifa, Israel, au descoperit o pictură alui Iisus pe zidurile unei foste biserici bi-zantine timpurii din deșertul Negev, însudul Israelului, veche de cel puțin 1.500de ani, foarte diferită față de imagineacunoscută astăzi. Din păcate, trecereatimpului nu a cruțat pictura, astăzi ne-maiputându-se observa decât câteva liniislabe și indici de culoare.

“Am descoperit acest loc din întâm-plare. Este chipul lui Iisus la botez, pri-vindu-ne pe noi. Credem că Acesta îșipăstra părul scurt și nu avea barbă. Fațalui Hristos din această pictură este o des-coperire importantă în sine. Aceastaaparține schemei iconografice a unuiHristos cu păr scurt, care a fost deosebitde răspândită în Egipt și Syro-Palestina.Textele din secolul al XVI-lea includ po-lemici privind autenticitatea aspectuluivizual al lui Hristos, inclusiv coafura lui.Bazându-ne pe iconografie, estimăm căaceastă scenă a fost de asemenea pictatăîn secolul al VI-lea d.Hr.”, a declarat au-torul studiului, Emma Maayan-Fanar dela Universitatea din Haifa, pentru ziarulisraelian Haaretz.

Mai mult decât atât se pare că picturaar putea fi primul botez pre-iconoclastical scenei lui Hristos care se găsește în Is-rael. Imaginile lui Iisus din această epocăsunt extrem de rare, deoarece multe fac-țiuni ale creștinismului, inclusiv ImperiulBizantin după secolul al VIII-lea, credeaucă crearea imaginilor religioase era ase-

mănătoare închinării la idoli.În 2011, arheologii au descoperit în

Egipt ceea ce ei cred că este cea mai vecheimagine a lui Hristos, care datează dinjurul anului 235 d.Hr. Experții catalanicare au descoperit situl din orașul egip-tean antic Oxyrhynchus, consideră căpictura îl înfățișează pe Mântuitorul IisusHristos în tinerețe. Dr. Padró, profesoremerit la Universitatea din Barcelona, adeclarat pentru ziarul La Vanguardia căreprezentarea este cea a “unui tânăr cupăr curat, îmbrăcat într-o tunică scurtăși cu mâna ridicată ca și cum ar da o bi-necuvântare. Am putea să ne confruntămcu o imagine foarte timpurie a lui IsusHristos”.

Arheologii încă lucrează la traduce-rea inscripțiilor care înconjoară figurade pe peretele criptei dreptunghiulare,în încercarea de a stabili identitatea per-soanei din imagini.

O pictur[ de 1.500 de ani, înf[\i;ându-lpe Iisus Hristos, a fost descoperit[ în Israel

Arhiepiscopul Ġwann a fost plimbat pe străzile orașului maltez Zebbug de zeci copii, care, purși simplu trag autoturismul Porsche Boxter S pe drumurile pietruite, cu ajutorul unor frânghii. Vi-deoclipul original a fost șters de pe internet de către reprezentanții bisericii din Malta, dar copiiale acestuia au reapărut pe YouTube și pe rețelele sociale, strângând deja milioane de vizualizăriși indignarea internauților din întreaga lume.

Cu 50.000 de ani în urmă, relaţia din-tre doi hominizi diferiţi, un neadertalianși un denisovan, a dus la nașterea unuicopil. Un fragment minuscul de os pre-zintă astăzi dovada unei acuplări întreaceste două specii care au marcat evoluţiaumană, ne informează Agerpres. ”Aceastaeste prima dată când am descoperit undescendent direct al acestor două grupuri”,a declarat pentru AFP Viviane Slon de laInstitutul de Antropologie EvoluţionistăMax Planck din Leipzig, Germania, coau-toare a studiului publicat miercuri în jur-nalul știinţific Nature.

Omul de Denisova și omul de Nean-dertal s-au separat în urmă cu 400.000 /500.000 de ani devenind două specii dis-tincte ale genului Homo (Homo sapiensreprezentând o altă specie a acestui gen).Omul Neandertal a dispărut de pe supra-faţa Pământului cu aproximativ 40.000 deani în urmă, din motive încă necunoscute.Denisovienii au dispărut la rândul lor, însănu se știe exact când.

Analizele ADN au demonstrat căomul de Denisova a lăsat în urmă o partedin genomul său unor Homo sapiens< maipuţin de 1% din populaţiile asiatice și ame-rindiene și până la 5% pentru în cazulaborigenilor din Australia și Papua NouaGuinee. În mod similar, toţi oamenii mo-derni cu excepţia africanilor au în geno-mul lor aproximativ 2% din ADN-ulmoștenit de la neandertalieni, dovada în-crucișării dintre aceste specii în trecutulîndepărtat.

Această poveste de familie este dez-văluită de un os de 1,5 cm, atât de micîncât cercetătorii nu au putut spune, la

prima vedere, dacă a aparţinut unui ho-minid sau unui animal. Descoperit în anul2012 într-o peșteră din Munţii Altai dinSiberia, în apropiere de frontiera dintreRusia și Mongolia, “Denny”, așa cum afost supranumit de cercetători, a aparţinutunei fiinţe de sex feminin de cel puţin 13ani, care a trăit în urmă cu aproximativ50.000 de ani. Osul ar proveni de la femu-rul acesteia, de la tibie sau de la humerus.

Grota în care ea a murit, cunoscutăsub numele de Denisova, a devenit dejacelebră după ce în ea au fost descoperiteprimele rămășiţe fosilizate ale omului deDenisova, fragmente dintr-o falangă au-riculară.

În urma analizelor efectuate pe “Den-ny”, geneticienii au reușit să distingă cro-mozomii pe care tânăra i-a moștenit de latatăl și de la mama ei. Oamenii de știinţăau constatat, fără nicio îndoială, că acesteaîi fuseseră lăsate în urmă de un neander-talian și un denisovan. “La început amcrezut că este o greșeală de laborator”, amărturisit Svante Paabo, cercetător la In-stitutul Max Planck și coautor al studiului.În călătoria lor în afara Africii, neander-talienii s-au dispersat în Europa și în Asiade Vest, iar denisovanii s-au îndreptat că-tre Asia de Est. ”Neandertalienii și deni-sovanii s-ar putea să nu fi avut prea multeocazii de a se întâlni. Însă, când acest lucrus-a întâmplat, se pare că ei nu au avut pre-judecăţi”, a notat Svante Paabo, care se aflăîn spatele identificării omului de Deniso-va. “Trebuie că se fi împerecheat frecvent,mult mai des decât am crezut iniţial, altfelnu am fi fost atât de norocoși”, a adăugatspecialistul.

A fost descoperit[ prima dovad[ a uneirela\ii între doi oameni din specii diferite,

în urm[ cu 50.000 de ani

12 Informa\ia de Duminic[/25 noiembrie 2018

Camp Fire a fost botezat incen-diul care a distrus în totalitate orașulParadise, care se află între Los An-geles și San Francisco. Nici Malibunu a scăpat, la fel și alte zone din co-mitatul LA. Casele mai multor cele-brități, printre care nume mari caMiley Cyrus sau Gerard Butler, auars la pământ.

Mai multe incendii sunt active atât înnordul cât și în sudul statului California.Sute de persoane au fost date dispărute,amplificând temerile potrivit cărora bi-lanţul deceselor ar putea crește. Zeci devedete, printre care Kim Kardashian West,Caitlyn Jenner și Lady Gaga au fost nevoitesă își părăsească locuinţele din Malibuameninţate de flăcări, potrivit Agerpres.Actorul Gerard Butler a scris pe Instagramcă locuinţa sa din Malibu a fost “pe jumă-tate distrusă”. Miley Cyrus, în vârstă de25 de ani, a declarat că este ''devastată''după ce locuinţa sa a fost mistuită de flă-cările care continuă să se extindă în statulCalifornia, informează luni Press Asso-ciation. Cântăreața a postat un mesaj peTwitter.

“Sunt complet devastată de incendiilecare îmi afectează comunitatea. Mă numărprintre cei norocoși. Animalele mele șidragostea vieţii mele au scăpat tefere> astae tot ceea ce contează acum. Casa mea numai rezistă, însă amintirile pe care le-amtrăit cu familia și prietenii sunt puternice.Sunt recunoscătoare pentru tot ce mi-arămas”, a scris vedeta americană.

Printre zecile de mii de evacuați seaflă și Simon Cowell. Acesta a investit anultrecut 18 milioane de dolari într-o locuin-ță somptuoasă, dar acum s-a văzut nevoitsă fugă din calea focului.

Sandra Bullock a făcut o donație de100.000 de dolari către The Humane So-ciety din Ventura County, cerând ca baniisă fie folosiți la salvarea victimelor ne-umane ale incendiilor din California deSud, scrie CNN.

„Eforturile noastre de salvare și îngri-jire a animalelor evacuate din calea in-cendiilor Hill și Woolsey i-au atras atențiași echipa sa ne-a contactat și ne-a oferitsprijin”, a scris The Humane Society peFacebook. „Sandra Bullock și familia auajutat și alte ONG-uri atât în timpul aces-tui incident, cât și în trecut. Cu toate aces-tea, de data aceasta a vrut ca banii să mear-gă la cei care se află în prima linie și ajutăla salvarea animalelor aflate în pericol șiși-au exprimat speranța că și alții îi vorurma exemplul”, se mai arată în mesajulde pe Facebook.

ONG-ul a transmis că banii donațivor fi folosiți pentru îngrijirea animalelorevacuate din calea incendiilor. „HSVC seangajează să aibă grijă de aceste animaleatât timp cât este necesar sau până cândproprietarii lor le pot lua înapoi și să lețină în siguranță”, a scris organizația.

Biografia Sandrei Bullock

Sandra Annette Bullock s-a născut la26 iulie 1964 și este o actriță americanăcare a obținut faimă și notorietate în anii1990 datorită rolurilor interpretate în fil-me de succes precum Demolition Man,Speed, The Net, Hope Floats, A Time toKill, și While You Were Sleeping. Dupăanii 2000 și-a continuat apariția în alte fil-me de succes precum Miss Congeniality,The Lake House și Crash, cel din urmăprimind aprecierea criticilor de film ame-ricani, iar în anul 2005 a primit o stea peHollywood Walk of Fame. În anul 2007 afost clasificată pe locul 14 în topul celormai bogate femei celebre cu o avere esti-mată la 85 milioane de dolari. În 2009,Sandra Bullock a jucat în două dintre celede mai succes filme din punct de vedereal încasărilor< The Proposal și The BlindSide. Sandra Bullock a primit un premiuGolden Globe pentru cea mai bună actri-ță, un premiu Screen Actors Guild pentruinterpretarea remarcabilă, distinsă de cătreo actriță a unui rol principal, și un PremiuOscar pentru cea mai bună actriță pentru

interpretarea rolului lui Leigh Anne Tuohyîn filmul The Blind Side. De asemeneanumele ei apare în ediția 2012 a Cărții Re-cordurilor (Guiness Book) ca cea mai bineplătită actriță, cu 56 milioane de dolari.

Sandra Bullock a locuit în orașulFürth până la vârsta de 12 ani, unde a cân-tat într-un cor al Norimberg Staatstheater.

Și-a trăit copilăria în Germania și în altepărți ale Europei. Vorbește limba germanăcursiv și a studiat balet și canto de mică,interpretând mici roluri în piese de teatrucare se țineau în sala de operă unde per-forma și mama ei.

A învățat la Washington-Lee HighSchool, unde printre altele era și majoretă,

a participat în piese de teatru în liceu, și afost logodită cu un jucător de fotbal ame-rican. A absolvit liceul în anul 1982 și peurmă s-a înscris la universitatea East Ca-rolina University din Greenville (Carolinade Nord). A renunțat la facultate în ulti-mul an, în primăvara lui 1986, pentru a-și începe cariera de actriță.

Mai apoi s-a mutat în New York, undea lucrat o perioadă ca barman-ospătarpentru a-și asigura mijloacele de trai. Aluat lecții de teatru de la Sanford Meisner,după care a fost abordată de mai multeshow-uri de televiziune, iar în anul 1987obține primul său rol în filmul Hangmen.

Vera Pop

Casele mai multor celebrit[\i au arsîn incendiul de vegeta\ie din SUA