s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · profesorului gheorghe cosma celhii au dus lupte...

IAnul XIV Nr. 677 Duminic[ 6 martie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Alimenta\ia adecvat[ ;i un stil de via\[ corectasigur[ func\ionarea normal[ a inimii

Bitterul Ierburile vie\ii are roltonic asupra sistemului nervos

PAGINA 8PAGINA 5

Bill Gates, cofondator al companiei Microsoft,continuă să fie, pentru al treilea an consecutiv, celmai bogat om din lume, potrivit topului revistei For-bes. Bill Gates, care s-a aflat pe această poziție de 17ori în ultimii 22 de ani, este posesorul a 75 de mi-liarde de dolari, susține publicația, care va apărea înversiune tipărită la 21 martie.

Locul al doilea al clasamentului este ocupat demagnatul industriei textile din Spania, Amancio Or-tega, fondator al mărcii Zara, acționar majoritar alfirmei Inditex, căruia i se atribuie o avere de 67 demiliarde de dolari, cu 2,5 miliarde mai mult decât în2015. El este urmat de omul de afaceri americanWarren Buffet, cu 60,8 miliarde de dolari, care s-aaflat și anul trecut pe poziția a treia a ''podiumului''.

Mexicanul Carlos Slim însă a coborât două po-ziții prin comparație cu 2015 și a ajuns pe locul alpatrulea, având în vedere că a pierdut 27, 1 miliardede dolari și a rămas doar cu 50 de miliarde de dolari.În 2016, lista miliardarilor cuprinde 1.810 persoane,cu 16 mai puțin decât în urmă cu un an. Împreună,toți aceștia au o avere de aproximativ 6.480 de mi-liarde de dolari, în scădere cu 570 de miliarde princomparație cu anul anterior. Forbes precizează căeste pentru prima dată din 2010 când averea mediea miliardarilor din întreaga lume a înregistrat o evo-luție descendentă, ajungând la 3,6 miliarde de dolari,cu 300 milioane de dolari mai puțin decât în 2015.

Bill Gates r[mâne cel mai bogatom de pe planet[

Un ultim omagiu adus profesorului Gheorghe Cosma

Cel\ii au dus lupte în zona Carei acum 2300 de ani

PAGINA 4

Imagine cu războinici celți în luptă, potrivit descrierii izvoarelor greceşti şi romane

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretulprivind promulgarea Legii pentru declararea zileide 8 martie - Ziua femeii și 19 noiembrie - Ziuabărbatului. Potrivit inițiatorilor, actul normativ aredrept scop eliminarea discriminării dintre femei șibărbați și creșterea gradului de conștientizareprivind concilierea vieții de familie cu viațaprofesională. Potrivit legii, Ziua femeii nu trebuieconfundată cu ziua mamei, iar Ziua bărbatului cucea a tatălui. Ziua Internațională a Bărbatului este sărbătorităîn peste 60 de țări, la 19 noiembrie, inclusiv Trinidadși Tobago, Jamaica, Australia, India, China, SUA,R.Moldova, Singapore, Malta, Marea Britanie,Africa de Sud, Tanzania, Zimbabwe, Ungaria,Irlanda, Ghana, Canada, Danemarca, Norvegia,Austria, Bosnia și Herțegovina, Franța, Italia,Pakistan, Antigua și Barbuda, St Kitts și Nevis,Sfânta Lucia, Grenada ;i Insulele Cayman, iarsusținerea globală este vastă.

În anumite oraşe din Marea Brita-nie, datorită numărului mare de mu-sulmani care locuiesc în anumite zone,aceştia au devenit majoritari, şi, contrartuturor legilor au început să înfiinţeze"patrule Sharia" şi să agreseze trecăto-rii, cetăţeni britanici plătitori de taxeşi impozite, care nu respectă prevede-rile legii islamice.

Faptul că autorităţile britanice staucu mâinile în sân în timp ce cetăţeniibritanici sunt agresaţi în propria lorţară pentru că beau bere, fumează, sauascultă muzică în maşină, arată că so-cietatea europeană se teme atât de multsă fie catalogată rasistă sau xenofobă,încât refuză să se apere în faţa uneiagresiuni făţişe.

Atât în Marea Britanie, cât şi în alteţări europene, toleranţa şi liberalismulau fost duse la extrem, iar cei care su-feră cel mai mult sunt cetăţenii acelorţări, care în cazul în care sunt victimeale agresiunilor musulmanilor, şi seap[ră sunt drastic pedepsiţi, pe când,atacatorii sunt menajaţi de lege doarpentru că sunt imigranţi.

Problema refugia\ilorpune în pericolunitatea Europei

La începutul secolului XX, în ora;ul Satu Mare existau 1518 intreprinderi

PAGINA 7

Noua colec\ie prim[var[- var[ 2016 INEDIT

19 noiembrie - declarat[ oficial Ziua b[rbatului

PAGINA 10

PAGINA 3

PAGINA 2

Imagine cu strada :tefan cel Mare de la începutul secolului XX

2 Informa\ia de Duminic[/6 martie 2016

În preistorie şi în societăţiletradiţionale înmormântările erauevenimente sociale în care familia«informa» comunitatea asupraidentităţii defunctului.

Sortarea inventarului funerar repre-zenta o strategie prin care cei vii perpe-tuau memoria defunctului şi scoteau înevidenţă elemente ce îi defineau identi-tatea, din dorinţa de a se identifica cuaceasta şi cu scopul de a moşteni statutulsocial dobândit de strămoş.

Mici obiecte prăfuite

Cu ceva timp în urmă a fost evocatăo sabie de la Pişcolt, unică în patrimoniuleuropean, ce a oferit informaţii ineditereferitoare la societatea celtică şi la unelemecanisme sociale ce tind să fie continuureeditate şi reinventate pe parcursul is-toriei, până în zilele noastre. Rămânândcantonaţi printre războinicii celţi, în râ-durile de mai jos vor fi prezentate câtevaobiecte mărunte ce au fost descoperiteîn localităţi din jurul Careiului.

Aceste obiecte sunt cuprinse într-oexpoziţie ce este itinerată prin mai multemuzee din nordul României, expoziţiece va poposi şi la muzeele din Satu Mareşi Carei. Mai ales pentru acei «specialişti»cuprinşi recent de combustia unei pa-siuni istorice captată prin lecturi neaca-demice, aceste mici obiecte par doar bu-nuri muzeale corodate şi prăfuite, ce um-ple inutil depozitele muzeale. Rândurilede mai jos au menirea să arate că în ciudaunui aspect aparent banal, unele obiectemuzeale au o importanţă istorică dose-bită. Mai mult, prin aceste obiecte putempercepe unele comportamente socialeactuale, pornind de la cunoscuta expresiehistoria magistra vitae, fixată în culturascrisă de Marcus Tullius Cicero, dar careacoperă, de fapt, o perpetuă experienţăumană.

Foarfeci şi brice de la Pişcoltcu o vechime de 2200 de ani

Obiectele a căror funcţionalitate estemai evidentă sunt acelea care au formaunor foarfeci, descoperite în mai multemorminte de războinici celţi de la Pişcolt,dar şi în cadrul altor contexte funerareceltice învecinate (Ciumeşti, Dindeşti,Curtuiuşeni). Este de fapt un tip arhaicde foarfecă, cu pârghii de gradul doi, acărei formă şi-a găsit, mai recent, refugiulîn foarfeca de tuns oile. Semnificaţia le-gată de utilizarea la tunsul oilor poate fipusă la îndoială pentru foarfecile celticedescoperite în contexte funerare, atâtăvreme cât alt gen de unelte agricole lip-sesc din inventarul funerar. De fapt lacelţi foarfecile apar frecvent asociate cuarme şi accesorii vestimentare, la fel caşi acestea fiind mai degrabă menite a pre-zenta statutul de războinic al defunctului.Rolul foarfecii era de a atesta statutul so-cial şi identitatea, precum în cazul mor-mântului 158 de la Pişcolt care, alăturide o foarfecă, are în inventar< o suliţă,partea metalică a unui scut, o bandă me-talică menită a prinde teaca spadei decentură, câteva fibule şi câteva cuţite.Unul dintre aceste cuţite corodate, cuspate arcuit şi cu bilă la capătul mâneru-lui este, de fapt, un brici pentru bărbierit.Briciul este al doilea tip de obiect la carene referim în aceste rânduri, iar asociereasa cu foarfeca atestă practic un «set» deinstrumente utilizat de proprietarul celtpentru a îndepărta părul nedorit de pecorp şi de pe cap. Practic aceste contextefunerare confirmă izvoarele istorice şiimaginile iconografice ce prezintă pe băr-

baţii celţi (gali) ca având părul tuns, bar-ba rasă şi musteaţa îngrijit crescută. In-ventarele funerare ne arată că de fapt as-pectul celţilor descris de izvoarele gre-ceşti şi romane era un element de auto-definire socială şi etnică, profund cultivatîn societatea celtică, deoarece avea o pu-ternică semnificaţie identitară, fiind aso-ciată cu statutul de războinic celt.

Tunsoare folosită pentru a exprima identitatea socialăşi etnică

Pe parcursul istoriei, «casta război-nicilor» avea ca şi o caracteristică prin-cipală mândria apartenenţei la o catego-rie socială de elită, mândrie ce adeseaera exteriorizată prin construirea unuiaspect aparte, menit a fi impunător. Estesuficient să ne gândim la ţinutele militaredin diverse epoci, la armurile de paradăa cavalerilor medievali etc. Nu de puţineori frizura (tunsoarea) a jucat un rolesenţial în «arhitectura» aspectului pecare şi-l cultivau războinicii> este suficientsă ne gândim la frizura samurailor japo-nezi. Unele tunsori sau moduri de aran-jare aparte a părului şi a bărbii au fost şisunt utilizate de unele categorii şi castesacerdotale cu scop de identificare, prin«construirea» unei înfăţişări deosebitede categoriile «mirene»< preoţii budiştisau ortodocşi, rabinii, ordinele călugă-

reşti catolice etc. Adesea categorii umanelargi utilizează frizura şi modul în careeste purtată barba ca elemente de expri-mare a apartenenţei religioase sau etnice.De exemplu, purtarea bărbii nerase esteo cutumă împământenită în cazul mu-sulmanilor, iar înfăşurarea sub turban apărului lăsat lung este o modalitate deautoidentificare afişată cu mândrie şi ţin-ută cu stricteţe de bărbaţii sik, din nordulIndiei. Musteaţa lăsată lung în cazul ţiga-nilor joacă un rol atât de important, încâtchiar şi în sicrie, la fel ca şi în cazul celţilorşi a altor populaţii preistorice, briciul estedepus ca şi inventar funerar, ca obiect cuîncărcătură identitară.

«Uiaga de pălincă» şi pipa - elemente identitarela români

Descrierile etnografice sau reprezen-tările grafice îi prezintă în general pe ro-mâni ca purtând părul lung, atât în Regatcât şi în Ardeal. De fapt în regiuni cutradiţii mai puternic conservate (Oaş,Ţara Moţilor etc.) chica era purtată debătrâni, până la mijlocul secolului 20 (încazuri izolate chiar după această dată).Pentru că purtau chică în trecut sau pen-tru că cel puţin elita purta barbă (boieriidin Regat, dar şi grofii din Ardeal), ro-mânii nu au folosit briciul ca elementidentitar în inventarul funerar. Alte ele-

mente au fost şi sunt vehiculate pentru aexprima identitatea defunctului în con-text funerar. Alături de monede şi colaci,astăzi în sicriele bărbaţilor adesea se punecâte un pachet de ţigări, câte o «uiaga depălincă»/ ţuică, sau obiecte legate de ocu-paţia defunctului - bâtă de păcurar, fluier(a se vedea balada Mioriţa) etc. Astăzi,probabil prin asociere cu semnificaţiamonedelor, se spune că gestul are meni-rea de a asigura o trecere mai uşoară înlumea de dincolo, împreună cu unele dinobiceiurile familiare defunctului. Altapare să fi fost cândva semnificaţia dacăne gândim că ţigările sunt un înlocuitoral pipei de odinioară. Faţă de ţigări, pipaera un obiect personalizat, iar prin modulei de purtare făcea parte integrantă dinaspectul bărbatului. Nu este de mirarecă în fotografiile vechi bărbaţii apar îm-preună cu pipa, iar, dată fiind legăturaintimă cu proprietarul, obiectul ajungesă fie pus în sicriu alături de acesta. Pipeleadesea artistic realizate, cumpărate saucomandate după gustul proprietaruluierau obiecte cu un puternic caracteridentitar. Uneori ornamentica făcea re-ferire la identitatea etnică (vestitele pipeturceşti), dar mai ales la un stat social şila o identitate de gen.

Cu unele excepţii regionale (Oaş,Ţara Moţilor etc.), în lumea tradiţionalăromânească doar bărbaţii fumau. Femei-le evitau să fumeze în public căci riscausă fie etichetate, identificate cu femeilerrome sau mai rău, cu categoria femeilorcu moravuri uşoare. Faptul că în cadruletniei rome fumau adesea şi femeile, afăcut ca bărbaţii să simtă nevoia să îşiexprime altfel identitatea etnică şi de gen.Pentru acest scop punerea briciului îninventarul funerar asigură exprimareaidentităţii printr-un obiect extrem de ex-presiv. La români, alături de obiecte le-gate de ocupaţie, pipa şi sticla de pălincă/ţuică erau folosite ca obiecte menite a-ireprezenta identitar pe bărbaţi în contextfunerar. Prin ele se făcea referire la sta-tutul de «om de lume», integrat social,în cazuri izolate şi la vicii, care oricum,din motive economice şi morale, nu aucunscut o generalizare în societatea ro-mânească tradiţională. În lumea ruralătransilvană de odinioară una din primelecăi de răspândire a fumatului a fost re-prezentată de cătanele lăsate la vatră, faptpentru care fumatul a fost asociat cu ooarecare conectare la modernitate.

În preistorie şi mai recent în socie-tăţile tradiţionale înmormântările erauevenimente sociale în care familia «in-forma» comunitatatea asupra identităţiidefunctului. Constituirea inventaruluifunerar reprezenta o strategie prin carecei vii perpetuau memoria defunctuluişi scoteau în evidenţă elemente ce îi de-fineau identitatea, cu scopul de a se iden-tifica cu aceasta şi de a-i moşteni statutulsocial.

Cu proxima ocazie va fi prezentatămatriţa de confecţionat briciuri de laCiumeşti, un alt obiect minor care oferă,de această dată, un punct de pornire pen-tru o dezbatere despre categoria război-nicilor din epoca bronzului. Pentru a-şicultiva respectul de sine şi pentru a câşti-ga respectul acelora din jur aceştia utili-zau un elaborat instrumentar de suleme-nire< briciuri, pensete, ace de tatuaj, spa-tule pentru fardat. Cultivarea egouluirăzboinicului, parte a construirii etosuluiacestei categorii sociale oferă o mai com-pletă înţelegere a unor morminte de răz-boinici şi a numeroaselor ofrande de ar-me descoperite pe teritoriul Sătmaruluisau din alte regiuni ale României.

Dr. Liviu Marta, arheologRăzvan Roşu, etnolog

Pe 5 martie 1946 Winston Chur-chill, cel care condusese guvernul bri-tanic în timpul celui de-al doilea războimondial, vorbea într-un discurs despreaşa numita "Cortină de Fier". Era pen-tru prima oară când divizarea Europei- provocată de controlul sovietic asupraestului continentului - era descrisă ast-fel.

Aflat la Fulton, Missouri, în StateleUnite, pentru a primi un premiu ono-rific, Winston Churchill rostea acum70 de ani cuvintele istorice< "De la Stet-tin la Marea Baltică, de la Trieste laMarea Adriatică, s-a pogorât o Cortinăde Fier asura continentului. În spateleei au rămas toate capitalele din vechilestate ale Europei Centrale ;i de Est<Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Buda-pesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia."

Winston Churchill nu credea căUniunea Sovietică era pregătită pentruexpansiune teritorială pe calea războ-iului, dar estima că Moscova plănuia oexpansiune fără limite a doctrinei co-muniste. “În această perioad[ dificilă,nu este treaba noastră să intervenimcu forţa în treburile interne ale unorţări pe care nu le-am cucerit în război.Dar nu trebuie să ne oprim din asusţine fără teamă minunatele principiiale libertăţii şi drepturilor omului, carereprezintă moştenirea comună a lumiianglo-saxone”, a spus el.

"Statele Unite sunt pilonul puteriimondiale," spunea Winston Churchillîn 1946. "E un moment solemn pentrudemocraţia americană. Statele Unitesunt principala putere a lumii, iar aces-tui lucru i se adaugă o responsabilitateenormă pentru viitorul omenirii".

Referirile la "Cortina de Fier" şi laexpansiunea Uniunii Sovietice l-au re-voltat pe Stalin. El l-a comparat peWinston Churchill cu Hitler şi a spuscă este un "războinic" ce visează la do-minaţia rasei anglo-saxone. Dar şi înMarea Britanie, şi chiar în Statele Unite,discursul a fost primit iniţial cu reţine-re. Alianţa cu URSS din timpul războ-iului continua să aibă rădăcini puter-nice atât în rândul politicienilor, cât şial publicului.

La mijlocul lui 1948 cele mai multedintre prezicerile făcute de Churchillse adeveriseră. Ultimele iluzii privindintenţiile lui Stalin se risipiseră odatăcu formarea Cominformului, în 1947- organizaţia de coordonare a regimu-rilor comuniste din Europa. A urmatlovitura de stat comunistă de la Praga,din februarie 1948. Şi apoi, câteva lunimai târziu, a început blocada Berlinului- de către sovietici - care a condus ladoi ani de aprovizionare pe calea ae-rului - de către puterile occidentale - alocuitorilor din Berlinul de Vest.

:apte decenii de ladiscursul care a

lansat R[zboiul Rece

ARHEOLOGIEObiectele a căror funcţionalitate este mai evidentă sunt acelea care au forma unorfoarfeci, descoperite în mai multe morminte de războinici celţi de la Pişcolt, dar şi încadrul altor contexte funerare celtice învecinate (Ciumeşti, Dindeşti, Curtuiuşeni).

Foarfeci ;i brice g[site `n necropola celtic[ de la Pi;colt

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Stil, elegan\[ ;i frumuse\e la r[zboinicii cel\i din zona Carei

6 martie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIESatu Mare a fost relativ bine dezvoltat din punct de vedere economic atât în perioada

austro–ungară, cât şi după Primul Război Mondial. La 1900, în comitatul, dar şi în oraşulSatu Mare, cele mai multe intreprinderi erau profilate pe confecţii textile.

Muzeul Judeţean Satu Mare arealizat un proiect care are ca scopinventarierea, conservarea şi pu-nerea în valoare a patrimoniuluiindustrial din Nord Vestul Româ-niei. Importanţa acestei iniţiativea fost înţeleasă şi de Administra-ția Fondului Cultural Național(AFCN) care a finanţat demersu-rile necesare pentru realizarea sa.

Alături de cecetarea de teren s-a des-făşurat şi o intensă activitate de cercetarea documentelor păstrate în diferite fon-duri ale Arhivelor Naţionale din SatuMare şi ale Arhivelor Naţionale din Nyi-regyháza, documente care conţin infor-maţii preţioase despre activitatea econo-mică a zonei din nord–vestul României.

Proiectul a fost inițiat de GheorghinaOlariu, şefa laboratorului de restaurare,;i realizat cu sprijinul echipei de proiect<Cristina Busuioc, Diana Iegar, DianaKinces, Sarandi Tamas, Toth Zoltan, Car-men Vancea, Paula Virag.

Publicăm în acest număr o parte dinrezultatele acestei cercetări.

În 1900, cele mai multe intreprinderi erau de confecții textile

Satu Mare a fost relativ bine dezvoltatdin punct de vedere economic atât în pe-rioada austro–ungară, cât şi după PrimulRăzboi Mondial. La 1900, în comitatul,dar şi în oraşul Satu Mare, cele mai multeintreprinderi erau profilate pe confecţiitextile (2482, în comitat şi 927, în oraş).La polul opus se situează intreprinderilecare confecţionau hârtia, acestea fiind înnumăr de 14 pe întreg cuprinsul comi-tatului şi 7 în oraşul Satu Mare. Alăturide aceste două ramuri industriale, înaceastă regiune au mai fost reprezentateşi industria prelucrării metalelor (818 încomitat, 87 în ora;), industria mijloacelorde transport (331 în comitat, 43 în ora;),industria prelucrării pietrei (192 în co-mitat, 19 în ora;), industria prelucrăriilemnului (510 în comitat, 117 în ora;),industria textilă de ţesături, industria ali-mentară 762 în comitat, 88 în ora;), in-dustria chimică, industria construcţiilor(712 în comitat, 95 în ora;) şi industriahotelieră (743 în comitat, 110 în ora;).În total în comitatul Satu Mare existau6.760 de intreprinderi, iar în ora;ul SatuMare 1.518.

În preajma celui de-al Doilea Război, numărul intreprinderilor din județ a ajuns la 5.359

După Unirea de la 1 Decembrie 1918,judeţul şi oraşul Satu Mare înregistreazăun salt economic spectaculos, iar pro-gresul înregistrat de-a lungul întregii pe-rioade interbelice a făcut posibil ca înpreajma celui de-al Doilea Război Mon-dial în judeţul Satu Mare să existe nu maipuţin de 70 de întreprinderi agricole,3836 de întreprinderi industriale şi 1670întreprinderi comerciale, în total 5.359de întreprinderi. Din acest număr, in-dustria mare a fost reprezentată de 855de întreprinderi, restul de 2981 de între-prinderi reprezentând industria mică.Comerţul mare din Sătmar a fost şi elsprijinit de nu mai puţin de 450 de între-prinderi .

Un aport deosebit, care a contribuitla progresul industriei sătmărene l-a avutşi Camera de Comerţ şi Industrie SatuMare, cameră ce a fost înfiinţată în anul

1929. Printre cele mai importante între-prinderi se numărau Fabrica de vagoane„Unio” S.A., Turnătoria de fier şi fabricade maşini „Fraţii Princz” S.A., Prima fa-brică de giulgiuri şi flori artificiale dinTransilvania (unică în această provincie),Fabrica de ţesut panglici ”Fraţii Weisz”,Prima fabrică de ţigle şi cărămizi din SatuMare, Moara „Elisabeta” proprietate alui Dezideriu Princz, Moara”Laszlo” pro-prietate a lui Leiblinger şi Erdelyi, Uzineleelectrice municipale Satu Mare, Staţia detriere a seminţelor „Freud Samuil şi Fiul”S.A., Fabrica de bomboane şi ciocolată„Adalbert Reiter şi Fiul” S.A., Fabrica depălării de paie „David Grosz”, Fabrica dedopuri de plută „Fii lui A. Guth”, Primafabrică de maşini agricole din Satu Mare,Fabrica şi depozitul de spirt „Fiii lui ElekMarkovits” S.A., Joaghere S.A. Lomaşi şiale Întreprinderii de gatere Oaş-Satu Ma-re, etc.

În urma cercetărilor arhivistice s-augăsit pe teritoriul judeţului Satu Marenumeroase fabrici şi întreprinderi carefuncţionau încă din perioada interbelică.Existau fabrici pentru cele mai diversedomenii< fabrica de bomboane şi de cio-colată “Reiter”, fabrica de săpunuri şi pro-duse chimice “Ardealul”, fabrica de me-zeluri, fabrica de lapte, fabrici de pâine,în domeniul industriei ceramice existaula 1940 trei fabrici de cărămizi< Primafabrică de cărămizi, Willinger Eugen şiCeramica administrate de evrei, în in-dustria metalurgică existau fabricileFraţii Princz & SA administrată de evrei,Societatea DAC şi Pap şi Levai primaavând patroni români iar cea de-a douamaghiari. În domeniul industriei textileexistau mai multe firme printre cele maiimportante numărându-se Ardeleana,Bumbacul Ţărănesc, Fiul Hajtajer plusmulte alte firme administrate de evrei.

Fabrica Unio a fost înființatăîn 1911

Una dintre cele mai importante fa-brici din judeţul Satu Mare care dateazăde la începutul seolului al XX-lea, maiexact din 1911, este fabrica UNIO, avândiniţial altă titulatură şi alt profil, pro-ducţia de bază fiind bazată iniţial pe lu-

crări de tâmplărie şi comerţ forestier. Îndecursul anilor, a cunoscut nu numai odiversificare a activităţii productive, darşi o metamorfoză a denumirii sale. Din1920 începe să-şi schimbe profilul, re-profilându-se spre metalurgie. În 1923se afla deja pe poziţia a treia în ţară înfurnizarea de vagoane, iar în 1928 aveadeja 1400 de muncitori. În 1927 dinaceastă fabrică au ieşit primele vagoanede tip “Pullmann” din România. Esteafectată puternic de urmările războiului,dar se reface devenind un adevărat colosindustrial primind în anul 1958 titulaturade Uzina UNIO. În această fabrică seproduceau unelte şi utilaje necesare do-tării altor fabrici (strunguri, maşini derabotat, şepinguri de cursă, maşini degăurit cu coloană, foarfeci – ghilotină),unelte şi maşini agricole (pluguri,prăşitoare, batoze, trioare), diferite utilajeminiere (vagoane de cale ferată îngustă,vagoneţi de tip minier), utilaje pentruindustria alimentară etc.

Fabrica Frații Princz a fost distrusă în 1944

De asemenea, în urma cercetărilorde arhivă şi de teren s-au găsit informaţiipreţioase despre existenţa şi funcţionareaunei fabrici care funcţionează şi astăzidar, care a fost preluată de un importantconcern suedez. Este vorba despre fabri-ca Electrolux, care a fost înfiinţată în anul1906 de către fraţii Princz. În perioadade început, aici se făceau reparaţii loco-motivelor de cale ferată, maşinilor agri-cole şi de moară, apoi profilându-se peproducţia de vase emailate şi articole debucătărie. În timpul celui de-al DoileaRăzboi Mondial produce piese pentrutancuri, piese pentru camioane şi pro-iectile pentru aruncătoare. În 1944, fa-brica este bombardată şi distrusă. Dupărăzboi este reconstruită şi din 1951 seîncepe fabricarea maşinilor de gătit cu2, 3 şi 4 ochiuri, urmând apoi să fabriceşi maşini de gătit pe combustibil gazos şisobe de încălzit emailate. De-a lungultimpului această fabrică şi-a schimbat înmai multe rânduri denumirea< “FraţiiPrincz SA”, „1 Septembrie”, „23 august”,„Samus” şi în prezent „Electrolux”. Între

utilajele mai vechi folosite în această fa-brică se află< strunguri automate, maşinide găurit prin coordonate, prese excen-trice, maşini de rectificat plan cu masămagnetică, maşini de format pneumatic,raboteze etc.

Textila Ardeleana, înființatăîn 1933

Întreprinderea Textilă Ardeleana s-a constituit la 31 decembrie 1933, avândca obiect de activitate fabricarea ţesătu-rilor şi vopsirea de orice tip de textile,ţesătorie, fabricarea de vată, precum şicomercializarea acestora. Consiliul deadministraţie era compus din 3–5membri (Iosif Freud, Alexandru Freud,Tobias Freud) . În anii '30, societatea afuzionat cu Societatea Anonimă TricotajeNemţeşti, înfiinţată la 31 martie 1929 (pebaza căreia s-a şi constituit Întreprinde-rea de Textile Ardeleana) , iar la 7 iunie1937 a fuzionat cu Tricotaje S.A. SatuMare. După război fabrica a fost naţio-nalizată şi se ocupa cu producerea şi fa-bricarea diferitelor materiale textile şiconfecţionarea acestora. În perioada co-munistă fabrica a primit numeroase pre-mii şi distincţii din partea statului. Fa-brica a fost privatizată în anul 1998, de-venind o firmă cu capital majoritar ger-man, care produce şi comercializeazăproduse textile din bumbac şi tip bumbacdestinate decoraţiunilor interioare< len-jerii de pat, draperii, feţe de masă şi pro-soape.

Societăţi anonime cu profilindustrial din orașul Satu Mare

În prima parte a secolului al XX-lea,în oraşul Satu Mare, alături de fabricileamintite în rândurile de mai sus, au maifuncţionat şi următoarele societăţi ano-nime cu profil industrial.• „Alcolina” Fabrică de rom şi lichiorS.A.>• Bardi et. comp. – Prima fabrică de fa-ianţă>• Benedek Andor – Prelucrarea pro-ducţiei de lapte>

• Berger et. comp. – Fabrică produse chi-mice>• Brodi şi soţia – Fabrică de chipiu şi pă-lării>• „DAC” SAR – Fabrică de articole defier şi lemn din Satu Mare>• Fabrica de spălat cu aburi şi boiangerie„Cristal” SA>• Fabrica de mărfuri din industria lem-nului şi ciment SA>• Fabrica de sifon a corporaţiei indus-triale a restaurantelor şi cârciumilor>• Fabrica de zahăr SA din Satu Mare>• Fabrica de pâine şi aluat SA din SatuMare>• Fabrica de cărămizi şi ardere artificialăSA din Satu Mare>• Fabrica de mărfuri din oase şi cornuridin Satu Mare>• Fabrica de bomboane „Reiter Adalbertşi fiul” SA>• Fabrica de gheaţă a măcelarilor şi câr-năţarilor SA>• Fabrica de ciorapi şi tricotaje „Dandy”SA>• Fabrica de ghete „Grumol” SA>• Fabrica de textile pentru fitile şi galoa-ne>• Fabrica de textile şi tricotaje „Fii luiFreud Clain” SA>• Fischer Herman şi soţia – Fabrica pen-tru prelucrarea butoaielor şi lemnuluiartificial>• Fraţii Berger – Fabrică de săpun>• Fraţii Freud – Prima rafinărie de pe-trol>• Fraţii Princz – Turnătorie de fier şi fa-brică de maşini SA>• Fraţii Reuner et comp. Fabrica de pieleSA>• Fraţii Weisz – Fabrica de panglici SA>• Friedman şi Werinberger – Întreprin-dere de transport şi vămuire>• Gluck şi Willinger – Fabrica de ţigle şicărămizi>• Grunfeld H. şi fiul – Fabrica de ţigle şicărămizi>• Guth A. şi fii – Fabrica de dopuri>• Hertegh şi Andercou „Gloria” – Fabricade rom, lichior şi rachiu>• Industria de lemne din România SA>• Industrie de piele „Maramureşana” –sucursala Satu Mare>• Întreprinderea de Textile Ardeleana>• jun. Naymajtenyi Martin – Prima fa-brică de ghete>• „Orient” – Prima fabrică de vatelină>• Popp şi Levai – Uzină de mărfuri şicoştiuguri de metal>• „Presa liberă” – Tipografie şi editurăde ziare SA>• Prima fabrică de cărămizi şi aburi>• Prima fabrică de maşini agricole dinSatu Mare>• Prima fabrică de mobile şi comerţ culemn>• Prima fabrică de piele şi industrie chi-mică Satu Mare>• Prima fabrică de pâine şi tăiţei>• Prima fabrică „Transilvania” de floriartificiale>• Prima fabrică de ţigle şi cărămizi SAdin Satu Mare>• Princz Armin şi Iosif – Fabrica de morişi instalaţii de moară>• Reisman şi soţul „Alrus” – Fabrica deproduse chimice>• Reuter Mauritiu – Fabrica de bomboa-ne>• Reiter Victor şi Irina – Fabrica de cio-colată şi bomboane>• Rosenberg David – Fabrica de albituri>• Şimon şi Vescan – Tipografie>• „Someşana” SA – Industrie forestierăşi fabrică de cherestea>• „Vulcan” SA – Fabrică de cărămizi>• Zelig – Fabrică de sifon>• Zelig şi Klein – Fabricanţi de rom şi li-chior.

A consemnat Mihai Sălceanu

Satu Mare a fost relativ bine dezvoltat din punct de vedere economic atât în perioada austro–ungară, cât şi după PrimulRăzboi Mondial

La începutul secolului XX, în ora;ul Satu Mare existau 1518 intreprinderi


IN MEMORIAM

Profesorul Gheorghe Cosmas-a născut la data de 23.12.1931,în comuna Pomi, judeţul Satu Mare.Urmează Şcoala pri-mară din comunaPomi, Liceul „MihaiEminescu” din SatuMare şi apoi Faculta-tea de Matematică aUniversităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napo-ca.

A fost profesor de mate-matică la Liceul „Mihai Emi-nescu” din Satu Mare (actual-mente Colegiul Naţional „MihaiEminescu), între anii 1954-1956,1957-1960, 1962-1964, 1967-1990, fiind şi director al acestei in-stituţii prestigioase de ̀ nvăţământ,timp de 15 ani (1962-1964, 1967-1979).

A fost numit, pe linie de în-văţământ, în următoarele funcţii< in-spector metodist la Secţia de În-văţământ a regiunii Maramureş, întreanii 1956-1957> director adjunct la Li-ceul nr. 2 (actualmente Colegiul Naţio-nal „Ioan Slavici”) din Satu Mare, înperioada 1960-1961> inspector la Secţiade Învăţământ a Municipiului Satu Ma-re, între anii 1961-1962> şeful Secţieide Învăţământ a regiunii Maramureş,în perioada 1964-1967> director al Li-ceului „Mihai Eminescu”, între anii1962-1964 şi 1967-1979.

Destinul de profesor de matematicăi-a fost marcat de prestigiosul profesorsătmărean Ioan Silaşi, fostul directoral Liceului „Mihai Eminescu”, timp depatru ani, care, prin temeinica pregă-tire profesională şi prin harul său deeducator, a ştiut să-i insufle dragosteapentru Matematică în liceu, a apărutla rubrica rezolvitorilor de problemedin ,,Gazeta Matematică”.

Mulţi foşti elevi de-ai Dumnealuis-au realizat prin matematică. Astfel<Nicoară Ioan, profesor universitar dr.la Institutul Politehnic din Timişoara,Gaidici Aurel, doctor în matematică,profesor la Institutul Pedagogic din Ba-ia Mare, Vasil Micula Maria, doctor înmatematică, şefa Catedrei de Matema-tică la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca, Tămâian Traian, absolvent adouă facultăţi cu implicații matemati-ce, autor a 9 cărţi de matematică şi unfoarte bun cadru didactic etc.

A publicat mai multe articole cucaracter metodic, în revista „În-văţământul sătmărean”, în cotidianelelocale şi în revista „Luceafărul”.

C[r\i ap[rute

A contribuit la elaborarea unorvolume despre Liceul „Mihai Emi-nescu” din Satu Mare<1. Cosma, Gh. şi Pop, O.T., Profesoriide matematică ai Colegiului Naţional„Mihai Eminescu” din Satu Mare, Ti-pografia Someşul, Satu Mare, 2009,2. Cosma, Gh., Cosma, R. şi Pop, O.T.,Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”150 de ani de învăţământ în limba ro-mână, Editura Citadela, Satu Mare,2009,3. Pop, O.T., Cosma, R. şi Cosma, Gh.,Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”-file de istorie, Editura Citadela, Satu

Mare, 2012.

Împreună cu soţia Dumnealui,doamna profesoară Rozalia Cosma,a publicat următoarele volume<1. „Comuna Pomi- străveche vatră ro-mânească”, Editura “Solstiţiu”, Satu Ma-re, 20022. „Omagiu celor care au fost şi celorcare sunt- Pomi - 1407- 2007 (600 deani)”,Editura „Solstiţiu”, Satu Mare,20073. „Credinţă şi cultură, vicisitudini şisperanţă”, Editura Citadela, 2011, SatuMare (carte premiată cu ocazia Anuluieditorial sătmărean 2013),4. ,,Pișcolt. Poarta de intrare în ținutulSătmarului”, Editura Citadela, 2015,Satu Mare.

“Profesor Emerit” `n 1972

A fost membru în Comitetul Naţio-nal al Societăţii de Ştiinţe Matematice,între anii 1956-1993.

Pentru activitatea deosebită des-făşurată, a fost distins cu mai multemedalii şi ordine, iar în anul 1972, afost distins cu titlul de „Profesor Eme-rit”.

În anul 1970 a fost cooptat colabo-rator la Institutul de Perfecţionare şiPregătire a Cadrelor Didactice(I.P.P.C.D.), din Cluj-Napoca, în cali-tate de lector. A colaborat foarte binecu cadrele Institutului, în vederea mo-dernizării predării matematicii.

În anul 1965, Ministerul În-văţământului l-a delegat în corpul deprofesori pentru efectuarea de inspecţiila profesorii de matematică, în vedereaacordării gradelor didactice I şi II.

Comitetul executiv al Sfatului Po-pular al Regiunii Maramureş, la înche-ierea activităţii de şef al Secţiei de În-văţământ a Regiunii Maramureş, prinadresa 45218/1967, i-a transmismulţumiri, pentru activitatea des-făşurată, în calitatea amintită.

Ecouri de-a lungul vremii

Activitatea laborioasă a Dumnealuila Colegiul Naţional „Mihai Emines-cu“, a avut numeroase ecouri, de-a lun-gul vremii, dintre care menţionez câ-

teva mai recente.Valeriu Ureche , scriitor

timişorean, în cartea sa „Oameni învâltoarea timpului“ (vol. III), vorbinddespre profesorul universitar de la Po-litehnica din Timişoara, dr. Ioan Ni-coară, fost elev al liceului nostru, re-produce opiniile acestuia cu privire lainstituţia de învăţământ care l-a pro-pulsat în viaţă şi despre profesorul şidirigintele său, Gheorghe Cosma< „Li-ceul «Mihai Eminescu» din Satu Marea dispus dintotdeauna de un corp pro-fesoral de elită. Profesorii liceului erauadevărate legende ale urbei, ce se bu-curau de o deplină autoritate şi de unincontestabil prestigiu, nu numai înrândul elevilor, dar şi al cetăţenilororaşului Satu Mare. Pentru clasa ele-vului Ioan Nicoară, personalitatea carei-a marcat cel mai mult actul împliniriieducative a fost profesorul emerit Ghe-orghe Cosma, un om riguros, ca şi ma-

teria pe care o preda, matematica. Pro-fund, sever, permanent disponibil pen-tru disciplina pe care a predat-o şi fă-când, prin educaţia pe care a inoculat-o elevilor, ca aceştia să-şi catalizeze şisă-şi valorifice potenţialul intelectual,în tentativele lor de ascensiune profe-sională.

Astăzi, casa vrednicului dascălGheorghe Cosma este mereu deschisănenumăraţilor absolvenţi ai liceului,care, cu recunoştinţă şi bucurie, îi batla poartă. Liceul «Mihai Eminescu»din Satu Mare a fost condus timp decincisprezece ani, de profesorul Ghe-orghe Cosma, care a contribuit la fixa-rea în conştiinţa publică, a imaginiiacestei prestigioase şcoli, ca o citadelăde educaţie şi cultură naţională.”

Aurel Dunca, inginer (Bucureşti),într-o carte editată de Fundaţia Națio-nală ,,Henry Coandă”, Bucureşi, 2008,aminteşte despre „soţii Gheorghe şi

Rozalia Cosma, o familie din nordulTransilvaniei” şi despre „opera ei de

cultură şi spirit civic”. Ca profesorila Liceul „Mihai Emin-

scu” din Satu Mare,au „livrat” facultăţilor

peste 30 de promoţiide absolvenţi. „Soţii

Cosma au iniţiat o acti-vitate de scriere a două

monografii ale comuneiPomi, cu toate cele con-

sacrate ( geografie, istorie, religie,

etnie, naționalităţi, folclor,regionalisme, arhitectură,

stare economică etc…), «Co-muna Pomi- străveche vatră

românească» (2002) şi «Oma-giul celor care au fost şi celor

care sunt - Pomi - 600 de ani»(2007), dedicate cu sentimente

nobile şi respect celor care aumenţinut focul, ani lungi, în cele

550 de vetre. A fost un succes co-mentat pe plan local, dar şi la Cluj-

Napoca, Oradea, Baia Mare…, de-monstraţie de real simţ civic și ro-

mânism, în variantă ardelenească.“Vorbind despre a doua carte, presa

sătmăreană (,,Informaţia Zilei”, 10septembrie 2007) o consideră „o isto-rie culturală a judeţului” şi apreciază„meticuloasa documentare făcută deautori, pentru a scoate volumul, pestevaloarea unei simple monografii.“

Jurnalul „Făclia” din Cluj-Napoca(din 25.01.2008) apreciază cartea„Omagiul celor care au fost şi celor caresunt“, drept „monument documentardespre străbunii lor, evocaţi printr-unemoţionant apel la memoria colectivă“,„lucrare care integrează comuna Pomiîn geografia, istoria şi cultura Transil-vaniei“, relevând „felul în care s-au rea-lizat pomienii, sub raport intelectual,şi ce au oferit ei culturii judeţului, Tran-silvaniei şi Ţării“. Toate acestea, preci-zează jurnalista Michaela Bocu, „spo-resc valoarea cărţii, pe care şi noi, clu-jenii, am citit-o cu plăcerea reîntâlniriicu câţiva dintre concitadinii noştri, cucare, realmente, ne mândrim.“

***Aceste câteva informaţii întregesc

profilul profesorului de matematică,dedicat şi culturii, probându-şi, astfel,şi atitudinea civică şi patriotică,simţind nevoia implicării în viaţa co-munităţii în mijlocul căreia a trăit ple-nar.

În data de 3 martie, la Satu Mare,s-a stins din viață un Dascăl al Școliisătmărene. Profesorul eminescianGHEORGHE COSMA şi-a dedicatviața şi toată energia învățământuluisătmărean şi Colegiului Naţional „Mi-hai Eminescu“.

Sincere condoleanțe familiei îndo-liate. Suntem alături de distinsa doam-nă profesor Rozalia Cosma, dorindu-i puterea să continue strădaniile inte-lectuale ale celui care i-a fost alături oviață.

Sărut mâna, Domnule Profesor văspun azi, la despărțire, elevi și profesoricare vă aduc un ultim omagiu și în-treaga lor recunoștință. Dumnezeu să-i dea odihnă veșnică!

Eminescienii şi profesorii ColegiuluiNațional “Mihai Eminescu”

din Satu MareProfesor dr. Ovidiu T. Pop

Fotografie din 30 august 2015, cu prilejul lans[rii volumului “Pi;colt, poarta deintrare `n \inutul S[tmarului”

Ȋn data de 3 martie, la Satu Mare, s-a stins din viață un Dascăl al Școlii sătmărene.Profesorul eminescian GHEORGHE COSMA şi-a dedicat viața şi toată energia învățământuluisătmărean şi Colegiului Naţional „Mihai Eminescu“.

Un ultim omagiu adus profesorului Gheorghe Cosma


S~N~TATE

Un studiu recent arat[ c[ oameniicare au o g]ndire pozitiv[ constructiv[tr[iesc mai mult. Cercetarea a cuprinsmai mult de 6.000 de voluntari din Ma-rea Britanie, publicat[ ̀ n 'PsychologicalScience', editat[ de Association for Psy-chological Science, scrie Agerpres.

Rezultatul cecet[rii ar putea sus\ineipoteza c[ diagnosticul fiziologic estemai eficient pentru predic\ia durateide via\[ dec]t mijloacele medicale.

S-a dovedit c[ persoanele care credc[ sunt s[n[toase tr[iesc mai multdec]t cele ale c[ror g]nduri sunt preo-cupate de perspectiva duratei scurte avie\ii lor, au declarat speciali;tii. Ei con-sider[ c[ o astfel de estimare optimist[a duratei de via\[ este chiar mai efi-cient[ dec]t un stil de via\[ s[n[tos,cum ar fi renun\area la fumat, a-\i faceprieteni sau alimenta\ia.

Printre cele 65 de riscuri de decespe care studiul le-a constatat ca av]ndo poten\ial[ influen\[ asupra longe-vit[\ii, percep\ia oamenilor despre pro-pria lor s[n[tate s-a dovedit a fi cel maiimportant factor `n compara\ie cu va-riabilele socio-demografice, cu carac-teristicile stilului de via\[, parametriimedicali ;i abilit[\ile cognitive multi-ple. Cu alte cuvinte, s-a descoperit c[

cel mai bun indicator al etalonului devia\[ este percep\ia `n leg[tur[ cu c]tde s[n[toas[ se simte persoana respec-tiv[.

Cercet[torii sunt de p[rere c[ per-cep\ia unei persoane asupra st[rii salede s[n[tate ar trebui s[ fie luat[ `n se-rios.

Oamenii cu o minte activ[ tr[iescmai mult dec]t cei cu o deteriorare aproceselor cerebrale, se precizeaz[ `nstudiul publicat ̀ n revista 'Psychologi-cal Science'.

Totodat[ s-a ar[tat faptul c[ stareade boal[ a organismului poate afectacreierul ;i pierderea agilit[\ii mentale.

Bitterul „Ierburile vie\ii” esteob\inut din 21 de plante medicinale.Produsul are un efect energizant ;itonifiant asupra sistemului nervos,`nl[tur[ blocajele energetice, ajut[la calmarea general[ a organismului;i confer[ o stare de confort psihic;i echilibru emo\ional. Prin con\in-utul bogat `n substan\e active, pro-dusul Bitter „Ierburile vie\ii”, at]tsub form[ de tinctur[, c]t ;i de cap-sule sau ceai, este un remediu eficace`n armonizarea tuturor func\iilorvitale ale organismului. Ajut[ ladepurarea ;i detoxifierea organis-mului de reziduuri ;i toxine, purif-ic[ s]ngele, elimin[ excesul de ap[;i secre\ii prin diurez[ ;iexpectora\ie. Corecteaz[ caren\elede vitamine ;i minerale ;i `nt[re;teimunitatea natural[ a organismuluidatorit[ caracterului vitaminizant;i mineralizant.

Ingrediente< Ap[ demineralizat[, Al-cool etilic de cereale, Isop (Hyssopus offic-inalis), Busuioc (Ocinum basilicum), Roz-marin (Rosmarinus officinalis), Sun[toare(Hypericum perforatum), S]nzian[ (Gal-ium verum), Sulfin[ (Melilotus officinalis),Trei-fra\i-p[ta\i (Viola tricolor), P[ducel(Crataegus monogyna), Schinel (Cnicusbenedictus), Urzic[ (Urtica dioica),Cre\i;oar[ (Alchemilla vulgaris), Turi\[-mare (Agrimonia eupatoria), Coada-;oricelului (Achillea millefolium), Coada-calului (Equisetum arvense), Salvie (Salviaofficinalis), G[lbenele (Calendula offici-nalis), Troscot (Polygonum aviculare),Mesteac[n (Betula verrucosa), Ceai-verde

(Camellia sinensis), Ceai-negru (easinensis), Hibiscus (Hybiscus sabdariffa),Stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant `n toni-fierea sistemului nervos ;i `n ameliorareaunor afec\iuni nervoase (dureri de cap,migrene, depresii, nevroze, anxietate, in-somnii), `mbun[t[\irea func\iilor psihice(memorie, concentrare, aten\ie, coor-donare), artrite ;i artroze, edeme de natur[renal[, reumatismal[ sau cardiac[.

Mod de administrare< Intern - Bitter„Ierburile vie\ii”sub form[ de tinctur[ sefolose;te dizolvat `n ceai sau ap[, 1 lin-guri\[ `nainte de mas[ ;i 1 linguri\[ dup[mas[, de 3 ori pe zi, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni,pauz[ de o lun[ ;i cura se poate relua. Per-

soanele care nu au voie s[ consume alcoolvor dizolva bitterul ̀ n ap[ sau ceai fierbinte,l[s]nd 5-10 minute `n repaus pentru a seevapora alcoolul sau acest produs se poate`nlocui cu Bitter „Ierburile vie\ii” capsulecare se folose;te astfel< adul\i, c]te 2 capsulede 3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 6 s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile>copii de la 6 ani `n sus< 1 capsul[ de 3 oripe zi, dup[ mesele principale, ̀ n cure de 3s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile. Extern< sepoate utiliza Bitterul „Ierburile vie\ii” subform[ de tinctur[ pentru masaje sau com-prese cu Ceaiul „Ierburile vie\ii”< Intern<infuzie din 1-2 doze la 200 ml ap[ fierbinte,se pot consuma 3 ceaiuri pe zi de c[tre`ntreaga familie, `n cure de lung[ durat[.

Extern< se poate ad[uga la baia general[pentru reconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile vie\ii”

Ceaiul "Ierburile vie\ii" este un produstonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, di-uretic, vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiulcontribuie la `nl[turarea blocajelor ener-getice ;i de asemenea, ajut[ la calmarea ;ilini;tirea general[ a organismului. ~n com-ponen\a lui intr[ urm[toarele plante< Isop-(Hyssopus officinalis), Busuioc- (Ocinumbasilicum), Rozmarin-(Rosmarinus offic-inalis), Sun[toare- (Hypericum perfora-tum), S]nzian[- (Galium verum), Sulfin[-(Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i-

(Viola tricolor), P[ducel - (Crataegusmonogyna), Schinel-(Cnicus benedictus),Urzica-mare- (Urtica dioica), Cre\i;oara-(Alchemilla vulgaris), Turi\a-mare-(Ag-rimonia eupatoria), Coada ;oricelului-(Achillea millefolium), Coada-calului-(Eq-uisetum arvense), Salvie-(Salvia offici-nalis), G[lbenele-(Calendula officinalis),Ceai verde-(Camellia sinensis), Hibiscus-(Hybiscus sabdariffa).

Intern – infuzie din 1-2 doze la 200ml ap[ fierbinte, se pot consuma 3 ceaiuripe zi, de ̀ ntreaga familie, ̀ n cure de lung[durat[. Extern< se poate ad[uga la baiageneral[ pentru reconfortarea organismu-lui.

Contraindica\ii< Nu se administreaz[persoanelor alergice la vreunul din ingre-dientele produsului.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Oamenii cu o g]ndire optimist[tr[iesc mai mult

Ceaiul "Ierburile vie\ii" este un produs tonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, diuretic,vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiul contribuie la `nl[turarea blocajelor energetice ;i deasemenea, ajut[ la calmarea ;i lini;tirea general[ a organismului.

Bitterul Ierburile vie\ii de la Hypericum are rol tonic asupra sistemului nervos


RE}ETE

Sirop ;i gem de ananas

Cornule\e cu crem[de ciocolat[

Mod de preparare<

Miezul de ananas se taie cubulețe.2 linguri de zahăr se pun deoparte, iarrestul se toarnă peste fructe. Se ames-tecă bine, apăsând c]te puțin, în așa felîncât, dacă se poate, ananasul să se maizdrobească. Aici se pot adăuga și scor-țișoarele. Compoziția se pune la receși se lasă să stea 4-5 ore, sau chiar onoapte, după care se pune la fiert. Semai adaugă 250-300 g apă, în funcțiede grosimea compoziției din vas. Lă-săm la fiert la foc mic, amestecând dincând în când, până când ananasul în-

cepe să se înmoaie. Dacă ați adăugatscorțișoare, după ce se fierbe compo-ziția acestea se scot. Într-un vas se stre-coară siropul, la care se poate adăugaromul, dacă vă place această aromă.Vasul cu fructe se pune din nou la fiert,până când ananasul devine păstos, apoise ia deoparte și se adaugă gelfixulamestecat cu zahăr și sare de lămâie.Se mai fierbe 2-3 minute, dacă se maiformează zeamă, aceasta se strecoarăîn vasul în care s-a strecurat siropul,iar gemul rămas se pune în borcane,cu câte un picuț de salicil. Siropul sepoate servi proaspăt, iar dacă se con-servă se adaugă și puțin salicil. Se re-comandă pentru sucuri, coctailuri,coctailuri de fructe, sau topping la în-ghețată ori prăjituri.

Ingrediente<

1 kg de miez de ananas, cât maiaromat și cât mai bine copt, 1 kgzahăr, un gelfix 2<1, un vârf de cuțitde sare de lămâie, un vârf de cuțitde salicil alimentar (salicilul nu seînlocuiește cu conservant). Dupăgust se poate adăuga 2-3 batoanede scorțișoare sau câteva linguride rom (pe cât posibil nu aromă),

dar nu este obligatoriu.

Mod de preparare<

Din toate ingredientele menționatese face un aluat, care se frământă bine.Aluatul nu e voie să fie prea tare. Se facpatru ghemulețe și se lasă circa 30 mi-nute la frigider, după care se scot câteunul și se întind în formă dreptunghiu-

lară, la o grosime de circa 3 mm. Sepresar[ cu puțină făină și se unge cuunt topit, dar nu cald. Se taie în bucățipătrate, cât o jumătate de palmă. Seamestecă bine-bine ingredientele pen-tru umplutură și se așează câte o lin-guriță din acest amestec pe fiecare bu-cățică de aluat. Se rulează bine, cu grijăca umplutura să nu poată ieși, întocmaica pentru cornulețele cu nucă. Se așea-ză pe tava căptușită cu hârtie de coptși se coace la 180 grade C în cuptorulpreîncălzit, circa 25 minute. După cese răcește se presar[ cu zahăr pudrăvanilat.

Ingrediente<

Pentru aluat< o margarină,500 g făină, 250 g smântână (nuprea grasă), 4 gălbenușuri deouă, o lingură de zahăr pudră,sare. Pentru umplutură< 200 gbrânză, 100 g ciocolată răzuită,2 albușuri de ouă, 2 linguri dezahăr, zahăr vanilat pudră pentruornat, 100 g unt pentru uns alua-

tul.

Inele de calmar pane

Mod de preparare<

Inelele de calmar se spală bine, dinzeama unei lămâi, usturoiul pisat, con-dimente și puțină apă se prepară unbaiț, în care se lasă inelele de calmar săstea circa 20-30 minute, la frigider, sauîntr-un loc răcoros. Apoi se strecoară

și se lasă să se scurgă bine, sau se su-gativează cu un șervețel. Ouăle se batbine, se condimentează cu sare și cupiper, iar calmarul se trece prima datăprin această baie de ouă, apoi prin pes-met și se rumenește în ulei fierbinte(se prăjește bine în friteuze). Se serveștecu, sau fără garnitură (cartofi preparațiîn diverse forme, legume sau zarzava-turi preparate la aburi sau la cuptor),cu sos tartar și lămâie sau sos alb, acri-șor cu usturoi.

Ingrediente<

250 g inele calmar, o lămâie,2 ouă, 3-4 linguri de pesmet fin,un cățel de usturoi, sare, piper,nucșoară, ulei pentru prăjit (sepoate folosi ulei de floarea soa-relui, sau cel mai bine se potri-

vește cu uleiul de porumb).

Sup[ de ro;ii cu peri;oare

Mod de preparare<

Supa se pune la fiert cu o jumătatede ceapă și un cățel de usturoi pisat,Cealaltă jumătate a cepei și restul deusturoi se pisează se amestecă cu car-

nea tocată, se adaugă ouăle, se condi-mentează cu sare, piper, busuioc și cim-brișor apoi se amestecă bine. Se for-mează niște ghemulețe micuțe, care serumenesc într-o tigaie, în uleiul de mă-sline încins, apoi se pun în supă și semai fierb circa 15 minute. Supa se maicondimentează după gust, iar dacă zea-ma a fost preparată cu zarzavaturiproaspete, la servire se pot adăuga șicâteva rondele de morcovi și pătrunjei.

Ingrediente<

Un litru de supă de carne, saueventual de zarzavaturi, doarzeamă (se poate prepara și dincubulețe de supă), un litru de bu-lion, pe cât posibil proaspăt stors,300 g de carne tocată de curcan,2 ouă, o ceapă mai mare, 2-3 cățeide usturoi, sare, piper, o lingurițăde busuioc uscat, o linguriță de

cimbrișor, ulei de măsline.

Urzica vie este cunoscută mai alesca o plantă nedorită în preajma omului.Sunt unele familii în care urzica face par-te din verdeţurile primăverii, devenindcomponentă în ciorbă, piure ș.a. Foartepuţine sunt persoanele care au fost cu-rioase să afle și virtuţile terapeutice aleacestei plante deosebit de rezistente lacondiţii de climă și sol. Urzica, așa cummenţionam mai sus este valoroasă, înegală măsură, ca plantă comestibilă și caplantă medicinală. De aceea, terapeuţiiapreciază că milenara urzică este reme-diu dovedit pentru bolile de inimă, derinichi și diabet, contribuind la elimi-narea toxinele din organism.

Urzica are o concentraţie mare decarotenoide (provitamina A) cu acţiuneregeneratoare a pielii și a mucoaselor, devitamine precum B2, C, K, de acizi (folicși pantotenic), de flavonoizi, taninuri,uleiuri volatile, substanţe renumite pen-tru efectul tonic, cicatrizant și antiinfla-mator. Urzica se folosește în tratamentula peste 80 de boli.

Scade glicemiaDatorită terapiei cu urzici, bolnavii

de diabet pot duce o viaţă normală. Ni-velul crescut al glucozei în sânge se da-torează incapacităţii pancreasului de asecreta suficientă insulină. Creșterea gli-cemiei peste valorile normale (nivelulnormal al glucozei trebuie să fie de 80-120 mg/ 100 ml de sânge) contribuie laapariţia diabetului. O cură de trei luni,cu suc proaspăt de urzici (câte două lin-guri administrate dimineaţa, înainte demicul dejun), contribuie la scăderea gli-cemiei, așa cum arată studiile repetatepe această temă.

Leac pentru afecţiunile cardiace

Urzica este un leac dovedit în com-baterea hipertensiunii arteriale și a tahi-cardiilor. În aceste cazuri, se recomandăinfuzia și tinctura de urzică. Infuzia seprepară dintr-o linguriţă cu vârf de ur-zică uscată care se opărește cu 250 ml deapă clocotită, iar după două minute sestrecoară. Se consumă câte trei căni deinfuzie de urzici pe zi, timp de o lună.După o pauză de o săptămână, cura sepoate repeta.

Urzica, un hemostatic renumitPlanta despre care vorbim este și un

bun hemostatic și poate să oprească sân-gerările nazale și gingivale (se bea câte olingură de tinctură diluată în puţină apăplată sau în ceai de tei, de trei-patru oripe zi.)

Un bun depurativPreparatele din urzică (infuzia, de-

coctul, tinctura și maceratul) ajută la eli-minarea abundentă a acidului uric dinţesuturi. Datorită acţiunii diuretice, de-coctul de urzici este indicat în tratamen-tul unor afecţiuni frecvente< reumatis-mul, guta și litiaza renală.

Distruge viermii intestinaliDecoctul de urzică distruge viermii

intestinali. Se consumă câte două cănide decoct pe zi, timp de 10 zile. Pentrucopii, terapia se repetă periodic, la uninterval de două luni.

Stimulează metabolismulUrzica stimulează metabolismul, se-

creţia bilei, secreţia pancreatică și intes-tinală (se recomandă decoctul din frun-ze> zilnic se bea câte o cană un intervalde 21 de zile pe lună).

Tonic capilarÎn paralel cu consumul decoctului,

se recomandă și frecţiile cu tinctură, unrenumit tonic capilar care combate și mă-treaţa. (Se fac frecţii cu o lingură de tinc-tură diluată în 100 ml de apă sau se clă-tește părul cu decoct, după spălarea aces-tuia, măcar de două ori pe săptămână).

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Urzica vie, remediu înpeste 80 de afec\iuni

Urzica este valoroasă, în egală măsură, ca plantă comestibilă şi ca plantă medicinală. De aceea,terapeuţii apreciază că milenara urzică este remediu dovedit pentru bolile de inimă, de rinichi şidiabet, contribuind la eliminarea toxinelor din organism.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Primele raze de soare ale pri-măverii ne invită la reverie, ro-mantism și alegeri vestimentarecu accente ludic-aristocratice.Reînnoirea naturii, amorțealadulce mângâiată de briză a zilelortoride de vară, iată cadrul idealîn care clienții Inedit pot să își fa-că apariția plină de stil.

Nu întâmplător, dantela este unuldintre cele mai în vogă trenduri ale se-zonului> un material nobil, feminin,care sugerează simultan calități vintageși abordări contemporane, o metaforăsuavă a eternului feminin. Dantela estelaitmotivul colecției de primăvară-varăpropusă de brandul Inedit fiind pre-

zentă atât în rochiile de cocktail cât șiîn ținutele de seară. Datorită sensibili-tății și grafismului său acest materialprețios oferă, pe lângă confort, și cer-titudinea unei eleganțe pline de rafi-nament, dezvăluind identitatea și atră-gând admirația și privirile celor dinjur. Grația dantelei este asociată cu cro-iuri simple, dar moderne, realizate în-tr-o cromatică variată.Conceptul debază al colecției este filosofia pozitivă,bucuria de a trăi, anticiparea zâmbe-tului unei zile însorite, piesele propusefiind o alegere perfectă pentru oriceeveniment și moment al zilei.

Și, fiindcă lungile seri ale sezonuluicald ne invită să savurăm o plimbaresau o petrecere glamour în doi, Ineditle oferă domnilor costume adecvate

tuturor ocaziilor – de la clasica variantăsobră a costumului negru, la sacourice prezintă intervenții fanteziste printr-o cromatică în tendințe sau prin gra-fismele de inspirație habsburgică des-enate de decorațiile din șnur.

Colecția de sezon propusă de Inediteste o celebrare fashion a frumusețiivieții, menită să vă încânte simțul tactilși să vă înveșmânteze într-o atitudinepozitivă, încrezătoare. Creațiile ce res-piră contemporaneitate sunt realizateîntr-o ediție limitată și alătură cele mainoi trenduri ale momentului cu mate-riale de înaltă calitate și cu o finisareimpecabilă. Colecția este disponibilăatât în magazinul de pe str. V]n[torilornr.11, Satu Mare, cât și online pewww.ineditfashion.com.

Creațiile ce respiră contemporaneitate sunt realizate într-o ediție limitată şi alătură celemai noi trenduri ale momentului cu materiale de înaltă calitate şi cu o finisare impecabilă.Colecția este disponibilă atât în magazinul de pe str. V]n[torilor nr.11, Satu Mare, cât şionline pe www.ineditfashion.com.

Noua colec\ie prim[var[ - var[ 2016 INEDIT


DIET~

Bolile cardiovasculare repre-zint[ principala cauz[ de morta-litate la nivel mondial, fiind res-ponsabile de pierderea a 17 mi-lioane de vie\i omene;ti anual.M[sura cea mai bun[ pe care pu-tem s-o lu[m este prevenirea aces-tor boli cu ̀ ndep[rtarea factorilorde risc.

Factorii de risc sunt `n str]ns[leg[tur[ cu alimenta\ia de zi cu zi ;i custilul de via\[ al omului modern.

Sunt bolile inimii reversibile?

P]n[ prin anul 1990 s-a consideratc[ bolile inimii nu pot fi vindecate ni-ciodat[. Medicamentele folosite ;i me-todele chirugicale nu vindecau, ele nuf[ceau dec]t pu\in mai suportabil[ su-ferin\a.

~ns[ `n acel an, a ap[rut `n cea maiprestigioas[ revist[ medical[ rezultatulunui studiu efectuat de cardiologul ame-rican Dean Ornish ;i echipa sa intitulat“Reversibilitatea bolilor de inim[“ ;i re-prezenta rezultatul cercet[rilor pe zecide mii de pacien\i bolnavi de inim[, peo perioad[ de 14 ani. Echipa de mediciamericani demonstra, cu date concrete,vindecarea bolilor de inim[, chiar `nforma lor cea mai grav[.

Ace;ti medici ;i-au dat seama c[ im-portant este s[ g[seasc[ adev[rata cauz[a `mboln[virilor.

Iar cauza acestor boli este insuficien-ta aprovizionare cu oxigen a inimii, oxi-gen care este transportat de s]nge. Dac[insuficien\a de oxigen este de scurt[ du-rat[, apar dureri `n piept ;i aceasta esteangina pectoral[. Dac[ insuficien\a deoxigen dureaz[ mai mult de c]teva mi-nute se ajunge la o criz[ de inim[ sau lainfarctul de miocard.

La autopsia oamenilor care muriser[de infarct cardiac, s-au g[sit `n majori-tatea cazurilor astup[ri ale uneia saumai multor artere coronare, iar aceste`nfund[ri au fost considerate cauza prin-cipal[ a durerilor care apar `n piept ;i aproducerii infarctului de miocard. C]nds-au analizat cu aten\ie aceste ̀ ngust[ri,s-a constatat c[ acestea se datoreaz[ co-lesterolului ;i altor depuneri. :i acesta areprezentat primul semnal de alarm[ ;ianume c[ o hran[ bogat[ `n gr[simijoac[ un rol important `n formarea ste-nozei arteriale.

La majoritatea oamenilor, aceste

`ngust[ri au loc `ncet, dar sistematic,timp de 10-20 de ani, p]n[ c]nd se vamanifesta prima suferin\[. ~ngustareaarterelor se produce datorit[ unui procesde arterioscleroz[. Acest proces duce laapari\ia pe pere\ii arterelor ;i arteriolelora unor leziuni degenerative care duc la`ngro;area peretelui lor, a stratului in-terior, cu distrugerea fibrelor musculare.Depunerile de pe artere se cheam[ ate-roame ;i de la ele a venit denumirea deateroscleroz[, care de fapt este asociereaprocesului de scleroz[ al peretelui arte-rial cu formarea pl[cilor de ateroamede-a lungul vaselor sanguine. Evolu\iaacestei degener[ri merge spre ̀ ngustareaarterelor ;i spre o diminuare ;i `nceti-nire a cantit[\ii de s]nge astfel ̀ nc]t \esu-turile nu mai sunt bine irigate cu s]nge;i oxigen.

Cauzele leziunilor de pe artere sunt<alimenta\ia cu carne ;i produse carecon\in colesterol ;i acizi gra;i satura\i,hipertensiunea arterial[, tutunul ;i al-coolul, lipsa de mi;care.

~ns[, sunt ;i alte cauze ale ̀ ngust[rii`n afara stenozei propriu-zise. Arterelecoronare nu sunt rigide, ci flexibile ;ic[ptu;ite `n interior cu mu;chi elasticicare se contract[ ;i astfel pot bloca fluxuls]ngelui. Iar aceast[ contrac\ie se nu-me;te spasm coronarian. Fluxul sanguinpoate fi blocat ;i de cheaguri de s]nge,numi\i trombi, ;i la majoritatea oame-nilor aceste mecanisme apar combinate.Schimbarea dietei a dus la rezultatespectaculoase, spune doctorul Ornish.O diet[ strict vegetarian[, dominareaefectiv[ a stresului prin folosirea anu-mitor exerci\ii, un sistem care a ajutat larenun\area la fumat ;i un program deexerci\ii fizice moderate, a dus la rezul-tate pozitive, l[rgirea arterelor, cu o bun[circula\ie a s]ngelui.

C]teva alimente recomandate

Dintre toate verzele, broccoli iese ̀ neviden\[ prin con\inutul bogat `n pro-teine, calciu, betacaroten, viamina C,potasiu ;i sodiu foarte pu\in. Datorit[con\inutului caloric foarte sc[zut, lipseide gr[simi ;i mai ales echilibrului optim`ntre sodiu ;i potasiu, broccoli este unaliment foarte adecvat pentru persoa-nele care sufer[ de insuficien\[ cardiac[`n orice stadiu. Favorizeaz[ eli-minarea edemelor,func\ion]nd cadeconge-stio-

nant pentru sistemul circulator ;i inim[.Nuca este al[turi de alte semin\e

oleaginoase una dintre cele mai concen-trate surse alimentare pe care natura nile-a oferit. Exist[ trei motive pentru carenuca trebuie inclus[ `n mod regulat `ndietele celor care sufer[ de insuficien\[cardiac[, angin[ sau care prezint[ riscde atac de cord.

Datorit[ bog[\iei de acizi gra;i caresunt surs[ de energie pentru celulele ini-mii. Datorit[ con\inutului de vitaminaB1 care contribuie suficient de mult lafunc\ionarea adecvat[ a mu;chilor, in-clusiv a inimii. :i, ̀ n sf]r;it, pentru fap-tul c[ inhib[ acumularea obstructiv[ decolesterol pe pere\ii arteriali.

Bananele sunt fructul ideal pentrupersoanele care sufer[ de boli corona-riene (angin[, infarct miocardic, arit-mie, insuficient[ cardiac[) sau deregl[riale sistemului circulator (hipertensiunearterial[, arteroscleroz[). Bananele aucel mai ridicat coeficient potasiu/sodiudintre toate fructele sau legumele (car-nea, pe;tele sau produsele lactate au maimult potasiu ;i mai mult sodiu). O diet[bogat[ `n potasiu previne hipertensiu-nea arterial[, aritmia, atacul cerebral ;ichiar cancerul. Apoi, banana con\inecantit[\i semnificative de vitamine dingrupul B, necesare pentru producereade energie `n mu;chiul inimii, precum;i magneziu care inhib[ progresul arte-rosclerozei ;i previne atacul de cord.

Dou[ banane mari, consumate zil-nic, sunt suficiente pentru evitarea hi-pertensiunii ;i men\inerea unei inimis[n[toase.

Maz[rea are tot ce ̀ i trebuie ca s[ fieun aliment s[n[tos pentru inim[. ~nplus, nu con\ine practic deloc gr[simisau sodiu. Este adecvat[ `n dieta per-soanelor care sufer[ de insuficien\[ car-diac[, leziuni ale valvelor inimii, mio-cardiopatie (degenerarea mu;chiuluiinimii) ;i, desigur, boala coronarian[.

Consumul de piersici (fructul meupreferat) este benefic `n cazuri de insu-ficien\[ cardiac[, oric]t de grav[ ar fiaceasta, ;i ̀ n orice situa\ie de diminuarea capacit[\ii inimii de a-;i desf[;ura efi-cient activitatea de pompare. De;i pier-sicile nu sunt un stimulent cardiac di-rect, ele ajut[ totu;i la func\ionarea aces-tui organ.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Alimenta\ia adecvat[ ;i un stil de via\[ corect asigur[

func\ionarea normal[ a inimii

Fructele uscate sunt bogate însubstanţe nutritive şi fibre, suntsărace în calorii, creează o sen-zaţie de saţietate şi alungă foamea.Fructele uscate sunt privite atâtca alimente, cât şi ca leacuripreţioase, în special în timpul se-zonului rece.

Fructele uscate sunt uşor de pre-parat, iar alături de fulgi de cereale şilapte, ele pot alcătui un mic dejun să-nătos, energizant şi care împiedică de-punerea kilogramelor. Fiind bogate înzahăr natural, respectiv, glucoză şi fruc-toză, fructele uscate vor fi incluse cumoderaţie în dietele de slăbit, ca înlo-cuitor pentru alte surse de carbohi-draţi, precum cartofii, pâinea, paste-le. De reţinut este şi faptul că într-odietă echilibrată, carbohidraţii ar trebuisă constituie 50% din porţia zilnică. Nutoate fructele uscate însă sunt reco-mandate pentru sănătate şi siluetă.

Astfel, se vor evita fructele confiate(fructe uscate cu adaos de zahăr), care,înainte de uscare, sunt acoperite cu za-hăr sau sirop. Fructele uscate atrăgă-toare, viu şi intens colorate sunt tratatecu sulfiţi (conservanţi), fapt valabil înspecial în

cazul caiselor şi stafidelor. Astfel desubstanţe nocive pot produce erupţiipe piele, boli de stomac şi boli respira-torii.

Exemple bune

Se va opta, aşadar, pentru fructeleorganice, care nu sunt la fel de atrăgă-toare. Pe de altă parte, adevărate con-centrate de vitamine şi minerale, be-nefice pentru sănătate şi foarte priete-noase cu silueta sunt<

Stafidele (strugurii uscaţi) pot ficonsumate crude, ca o gustare sau in-cluse în diverse preparate. Sunt foartebogate în fibre, au un indice glicemicmediu spre scăzut, stimulează digestiaşi ajută la slăbit.

Curmalele sunt o sursă importantăde antioxidanţi, potasiu, fier şi fibre.Au efect laxative, facilitează evacuareaintestinală, şi prin urmare, slăbitul.

Caisele uscate sunt o ursă bogatăde fibre, vitamina A şi potasiu, caiseleuscate combat constipaţia, stimulândactivitatea stomacului, a ficatului şi nu

în ultimul rând, meta-bolismul.

Fructe uscaterecomandate `n diet[

Maz[rea are tot ce `i trebuie ca s[ fie un aliment s[n[tos pentru inim[. ~n plus, nu con\inepractic deloc gr[simi sau sodiu. Este adecvat[ `n dieta persoanelor care sufer[ de insuficien\[cardiac[, leziuni ale valvelor inimii, miocardiopatie (degenerarea mu;chiului inimii) ;i, desigur,boala coronarian[.

Nuca inhib[acumularea

obstructiv[ decolesterol pe

pere\ii arteriali Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare, ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST


Liliana Lazăr Doboş

Primăvara

Peste grădini, dantelăriaa-nmănuşat tot ochiulîn plesnet de luminăca-ntr-o miniaturăsculptată în sidef.

Soseşte primăvara!cu braţele-i divineîn glasul unui clopota sublimatzefirul.

Din înălţimi, măiastra,cu aripi largi de îngerîmbrăţişază câmpul- smaraldulparfumat.

Vibrează iar azurulde păsări şi de aripide sufletele ce-n tainădestine-ţiregăsesc.

E aici cu-o-ntreagă lume,o altă primăvară, iar noi sperândne încredem,din nou într-un miraj.

Ioan Coriolan Aniţaş

M[rţişor

din lacrima zăpeziiperle ale firavilor ghioceiam împletit

şirag de mărţişorce-l dăruiesc fiinţei careloc şi-a câştigatîn scorbura de sufletla ceas de încercare

Mama

Deschisă fereastra sufletului lasă loc umbrei ce-mi lipseşteşi ea priveştespre mine cu nesaţo simt că-mi e aproapeşi totuşi prea departeveghează din înalturimama

plecată mai de mult şi nu mi-a dat măcarun ultim sfatce simt că îmi lipseşteo caut în fereastrădar rămâne în umbrăiar când o chem ... ea pleacă

Ioan Tipu Sălăjanu

Primăvară

Iarna s-a pierdut pe dealuriZboară gâze miiScot arinii de pe maluriMuguri aurii.

Cântă vesele izvoareSpală Vechiul steiFruntea şi-o întorc spre soareAlbii ghiocei.

Prin tufanii de pe câmpuriMurmură zefiriMă ajung din alte timpuriCalde amintiri.

Ciocârlia mâ ămbatăCu măiestru-i trilCe n-aş da încă odatăSă mai fiu copil.

Carol C. Koka

Ghiocelul

S-a stins de mult puterea ierniiIar afară-i mult mai caldGhiocelul cu alb de crinCapul şi l-a arătat.

Ghiocel plăpândă floareEşti o rază de speranţăPrima floare ce răsare

După atâta iarnă aspră.

Te primim cu bucurieTu anunţi o vreme bunăTraiul să-l înveseleştiPrimăvara s-o vesteşti.

Lacrimi şi petale

Lacrimile sunt convinsSunt doar picături de rouăPe corola florilor de maiNingea neîncetat cu petaleAlbe şi rozCând tu ai venit Îţi mulţumescSunt fericitNe dăm mânaŞi pătrundem uşorÎn esenţa augustului floralSunt fericit în luna mai.

Gheorghe Cormoş

Puls cu puls

Dăruind către Tinepeste crezul meu scriuo dictareca o alergare/înaintea umbrelorca o alergare înaintea umbrelor

Iată! Între noi e acum Primăvarăşi în anotimpul trupului meudoar păcatuljiluind dintr-un mugur înfloritorun coral de amăgiri

Doamnedin pulsaţia respirărilor Tale dă şi ochilor mei mira de soareca o alergare/înaintea sfârşitului

ca o alergare/înaintea sfârşitului

Mihai Sas

1 Martie

E 1 Martie. Sărbătoarea şnuruluiîmpletit din două fire, unul alb şi altulroşu. E ziua bucurie, frumuseţii, apre-cierii şi iubirii. Ziua de întâi mărţişoriar trebuie să fie tipărită în roşu în ca-lendare pentru că e Ziua Mamelor,soţiilor, iubitelor colegelor de muncăsau de idealuri.

Aşteptăm un an întreg ca luminaunei asemenea zile să reapară şi să-miaduc aminte de fata înaltă, cu părulfluturându-i pe umeri, atrâgând razelesoarelui care-i dădeau şi mai multăstrălucire ochilor săi albaştri pe care şiacum îi privesc cu multă dragoste şiiubire.

Îmi aduc aminte cu plăcere de ziuaîn care ţi-am prins pe pieptul frumos, uşor bombat, primul mărţişor. Au tre-cut de atunci aproape 60 de ani şi înfiecare an şnurul alb şi roşu ţi-l ofer cuaceeaşi emoţie.

Îţi urez să rămâi frumoasă ca iarnaalbă precum brazii în promoroacă, do-rită acum primăvara cu florile ei şi soa-rele ce-ţi ademeneşte umerii, caldă lasuflet ca vara la vremea secerişuluigrâului, aidoma toamnei cu rod bogatşi aromă de gutui şi must dulce.

Stimate colege de cenaclu, vă pro-pun să trăim întâiul de Martie cu spe-ranţa că frumuseţea şi iubirea vor plutipeste noi asemeni cocorilor ce brăz-dează inofensivi cerul din veşnicia tre-cută spre veşnicia viitoare.

Prima şedinţă de lucru din lu-na martie a Cenaclului literarAfirmarea din Satu Mare a coinciscu începutul primăverii.

Pentru a marca acest moment, încadrul reuniunii atelier, participanţiiau adus cu bucurie creaţii mai multsau mai puţin elaborate, dar proaspete,precum aerul în continuă primenire,menite a deschide suflete, a lăsa să fiepătrunse de soarele primăvărativ, demirosul proaspăt al naturii care se re-trezeşte la viaţă an de an.

Carol C. Koka, debut cu poezie

Reuniunea literară găzduită deCentrul Cultural Satu Mare, a fost des-chisă de profesorul Carol C. Koka,omul care este cunoscut în lumea cul-turală şi scriitoricească, drept autor devolume de proză. Iată că de această da-tă, colegul de cenaclu şi-a surprins au-dienţa. A prezentat în faţa cenacliştiloro serie de poeme scrise de-a lungulanilor, dar şi mai recente. Poemele ci-tite, alături de alte câteva zeci vor faceparte dintr-un volum de poeme al că-rui titlu încă nu este stabilit.

Despre poemele prezentate au vor-bit Gheorghe Cormoş, Claudiu Govor,Mihai Sas, Liliana Lazăr Doboş, IoanAniţaş, Voicu Şichet.

Vorbitorii şi-au exprimat surprin-derea faţă de cele petrecute, dar şi faţă

de curajul autorului de a ieşi în spaţiulpublic cu un alt gen literar. Carol C.Koka este un om care ani la rând a tru-dit pe glia cuvintelor, adunând întrecoperţile mai multor cărţi proză cu ten-tă istorică, dar şi de altă factură, anto-logii - inclusiv ale cenaclului din careface parte. Iată că de această dată apareîntr-o nouă ipostază, aceea de poet.

Cele 17 creaţii citite au fost carac-

terizate ca fiind poezii pastelate, caresurprind imagini frumoase, picturale,prezentate într-un limbaj simplu, cap-tivant, fiind vorba despre numeroasefrânturi de viaţă.

Poemele sunt scrise în stil clasic şise adresează unor anume categorii decititori. În unele din poemele citite seregăsesc influenţe ale lui Vasile Alec-sandri, George Coşbuc ş.a. Poezia este

una imagistică şi cuprinde o serie deelemente postromantice.

Unele poeme au tentă erotică. Poe-tul dovedeşte că este îndrăgostit deviaţă şi de natură. Este normal ca aceas-tă colecţie de poeme să facă parte dintr-un volum. Poeziile sunt o îngemănarea trăirilor, coroborate cu ceea ce în-seamnă frumuseţea naturii în momen-tele în care se retrezeşte la viaţă, dând

oamenilor energie pentru a construi şia imagina noi şi noi proiecte. S-a reco-mandat printre altele ca toate poemelesă fie recitite cu atenţie pentru a fi în-lăturate unele cuvinte lest.

Poemele de factură istorică, spuneaunul dintre vorbitori şi-ar găsi locul înpublicaţia "Eroii neamului", invitaţielansată şi apoi acceptată de autorulmenţionat mai sus.

Carol C. Koka a mulţumit colegilorde cenaclu şi de condei pentru cuvin-tele frumoase rostite la adresa poeme-lor lecturate şi a promis că va analizatoate recomandările făcute de vorbi-tori, în speranţa că volumul de poemeva fi şi mai valoros.

Crea\iile au st]rnit admira\ie

În cea de a doua parte a şedinţeiatelier au citit din creaţiile lor Gheor-ghe Cormoş, Liliana Lazăr Doboş, IoanAniţaş, Ioan Sălăjanu, Mihai Sas. Ală-turi de cei menţionaţi mai sus, la aceas-tă întâlnire de la început de primăvarăau mai participat Cecilia Sas, RomulusBoitor, Georgeta Govor, Lia Koka. Mo-mentele muzicale ale reuniunii au fostsusţinute de Angela Munteanu şi Ge-orgeta Govor.

În cele ce urmează aducem înatenţie publică o parte din creaţiile ci-tite. Avem convingerea că poemele şitextele dedicate primăverii, femeii, ma-mei ş.a. le-aţi fi scris şi dumneavoastrădacă ar fi fost cineva ca să vă provoa-ce.

Participan\i la ;edin\a Cenaclului Afirmarea din 2 martie

LITERATUR~Participanţii au adus cu bucurie creaţii mai mult sau mai puţin elaborate, dar proaspete, precum

aerul în continuă primenire, menite a deschide suflete, a lăsa să fie pătrunse de soarele primăvăratic,de mirosul proaspăt al naturii care se retrezeşte la viaţă an de an.

Pagin[ realizat[ de Ioan Ani\a;

Gânduri la început de prim[var[ - crea\ii ale cenacli;tilor de la Afirmarea


ACTUALITATE

Problema refugiaţilor din ţărimai puţin dezvoltate care emi-grează în ţările occidentale dinEuropa sau în Statele Unite aleAmericii pentru o viaţă mai bunănu este o problemă nouă.

Acest fenomen, al migraţiei econo-mice este unul vechi de când omenirea,însă, până recent, cei care mergeau în-tr-o ţară străină şi munceau acolo în-cercau să se integreze pe cât posibil însocietatea respectivă şi să respecte legileţării care i-a adoptat.

Sunt cazurile concrete ale im-igranţilor pakistanezi care au ajuns înMarea Britanie, în anii 80 şi care au făcuttot posibilul pentru a fi acceptaţi în so-cietate. Aceştia erau recunoscători pen-tru oportunitatea de a avea un trai maibun într-o ţară sigură şi civilizată, dar şipentru că urmaşii lor urmau să fie edu-caţi într-un sistem mult mai performantdecât cel din ţara lor natală.

Aceste principii însă au fost uitateatât de noile generaţii, de copiii im-igranţilor din anii 80, dar şi de cei mairecenţi aşa zişi refugiaţi, care au invadatgîn ultima parte a anului trecut Europaşi care arată o lipsă totală de respect atâtfaţă de legile ţărilor care îi găzduiesc,cât şi faţă de cetăţenii acestor ţări, carei-au primit cu braţele deschise.

Cele două categorii de persoane me-rită analizate în parte. În primul rândtrebuie menţionată noua generaţie, ceide origine pakistaneză, afgană sau ceiai căror părinţi provin din alte ţări mu-sulmane.

Aceştia au crescut în ţările occiden-tale, în acest caz în Marea Britanie, iarla naştere au primit cetăţenie, deci aucrescut şi au beneficiat de toate dreptu-rile pe care le are un cetăţean britanic.Şi totuşi, tot mai mulţi dintre ei devinradicalizaţi, de diferite persoane carepropagă islamul radical în Regatul Unit.

Musulmanii au `nfiin\at “patrule Sharia”

E şi mai îngrijorător faptul că în anu-mite oraşe din Marea Britanie, datoritănumărului mare de musulmani care lo-cuiesc în anumite zone, aceştia au de-venit majoritari, şi, contrar tuturor le-gilor au început să înfiinţeze "patruleSharia" şi să agreseze trecătorii, cetăţenibritanici plătitori de taxe şi impozite,care nu respectă prevederile legii isla-mice.

Faptul că autorităţile britanice staucu mâinile în sân în timp ce cetăţeniibritanici sunt agresaţi în propria lor ţarăpentru că beau bere, fumează, sau as-cultă muzică în maşină, arată că socie-tatea europeană se teme atât de mult săfie catalogată rasistă sau xenofobă, încâtrefuză să se apere în faţa unei agresiunifăţişe.

Atât în Marea Britanie, cât şi în alteţări europene, toleranţa şi liberalismulau fost duse la extrem, iar cei care suferăcel mai mult sunt cetăţenii acelor ţări,care în cazul în care sunt victime aleagresiunilor musulmanilor, şi se ap[răsunt drastic pedepsiţi, pe când, atacatoriisunt menajaţi de lege doar pentru căsunt imigranţi.

Cei care profită cel mai mult deaceastă situaţie sunt bineînţeles im-igranţii care au învăţat cum să manipu-leze în beneficiul lor sistemul, şi care, lacel mai mic atac mediatic asupra lor sedeclară victimizaţi.

E grav c[ ni;te tineri care au fost

educaţi în Marea Britanie ;i care au be-neficiat de o viaţă mai mult sau maipuţin lipsită de griji ajung să fie convinşide diferiţi clerici extremişti, care, folo-sindu-se de tinereţea, naivitatea şi ne-mulţumirea acestora îi convertesc în fa-natici islamişti fundamentalişti.

Europeni vr[ji\i de “paradisul” islamic

Cazurile unor cetăţeni britanici, deorigine pakistaneză sau din alte ţări cureligie predominant musulmană, careau plecat de bună voie în Siria pentru ase alătura Statului Islamic sunt multe.Şi mai grav este faptul că mulţi dintre eise întoc după o perioadă de timp acasă.Nimeni nu ştie cu exactitate ce au făcutaceştia în timpul şederii lor în zonele deconflict, dar, serviciile de informaţii bri-tanice, în urma interogării unora dintreaceşti cetăţeni care au venit înapoi auaflat că aceştia au participat atât la an-trenamente cât şi la operaţiuni de luptăşi că au fost instruiţi pentru a comiteatentate în Marea Britanie.

Mai este o categorie de cetăţeni bri-tanici, care fiind vrăjiţi de posibilitateatraiului într-un "paradis" islamic au luatdrumul Siriei, dar odată ajunşi pe teri-toriile controlate de teroriştii StatuluiIslamic au fost profund deziluzionaţi dece au găsit acolo.

Aceştia au reuşit, de cele mai multeori cu riscul propriei vieţi să se întoarcăînapoi în Regatul Unit, doar pentru a fiarestaţi pentru aderare la o grupare te-roristă.

E de necrezut faptul că persoane caretrăiesc de ani buni într-o ţară unde aulocuri de muncă, ajutoare sociale şi lo-cuinţe doresc să schimbe sistemul şi săimplementeze un sistem bazat pe legeaSharia, sistem care într-o anumită formăexistă în ţările lor natale şi care evidentnu funcţionează. Pentru că dacă era binela ei în ţară nu ar mai fi emigrat.

Nu trece an ca să nu fie proteste alemusulmanilor din anumite zone ale Ma-

rii Britanii, mai ales din zona Luton un-de, în cartierele anumitor oraşe aceştiaau ajuns la o majoritate îngrijorătoareîn raport cu britanicii, care au ales săplece în alte zone pentru că se simţeauameninţaţi şi intimidaţi.

Pancarte precum "nu vrem demo-craţie, vrem Islam", "ucideţi pe cei careinsultă Islamul" sau "Marea Britanie sămeargă la naiba" sunt doar câteva dincele care pot fi văzute în mâinile pro-testatarilor, iar omul de rând nu poatedecât să întrebe de ce aceştia protestează,de ce insistă să transforme societateabritanică, şi mai nou cea europeană însocietatea din care au plecat, având învedere că viaţa din ţările lor natale estegreu de suportat.

Interesant este faptul că protestatariisunt cei care beneficiază la maxim desistemul pe care îl critică şi a căruischimbare o doresc, mai exact sunt per-soane care nu lucrează şi care trăiesc dinajutoare sociale acordate atât pentruşomaj cât şi pentru copii, iar ei nu sesfiesc să facă cât mai mulţi copii.

Un alt drept de care se folosesc lamaxim este dreptul garantat de liberăexprimare, adică acel drept care le dăvoie să protesteze şi să instige la violenţă,însă când pe bună dreptate sunt catalo-gaţi ca şi extremişti, critică dreptul laexprimare şi acuză lumea de rasism şixenofobism.

Problema actuală a Europei esteaceea că tratează musulmanii ca fiindpersoane cu mai multe drepturi decâtcetăţenii europeni, de frică de a nu ficatalogaţi extremişti sau xenofobi. Ast-fel, toate acţiunile musulmanilor, şi mainou a imigranţilor sunt tratate cu indi-ferenţă, indiferent dacă vorbim de pro-teste neautorizate, sau mergând până laatacuri împotriva europenilor şi violuri.

Acţiunile Angelei Merkel punîn pericol proiectul european

Lipsa totală de acţiune a actualilorlideri europeni nu a făcut decât să îm-

pingă populaţia în braţele unor partidede extremă dreaptă, care sunt potenţialla fel de periculoase precum Islamul ra-dical.

Recent Franţa a anunţat că nu vamai primi refugiaţi, Suedia vrea să de-porteze un număr masiv de imigranţi,ţările est europene ale Uniunii Europenese opun total oricăror cote obligatoriide imigranţi, iar Angela Merkel a deve-nit izolată şi ridiculizată din toate părţile,inclusiv din UE şi din Rusia, singurulcare a lăudat acţiunile nesăbuite ale can-celarului german fiind secretarul de statamerican John Kerry.

Acţiunile Angelei Merkel în loc săajute au făcut să divizeze Europa şi aupus în pericol proiectul european, iar înGermania au pus în pericol vieţile şi in-tegritatea fizică a cetăţenilor germani.

Dacă în toamna anului trecut toatăEuropa blama premierul maghiar pen-tru că a dispus construirea de garduri lafrontierele maghiare, acum, în urma ata-curilor de la Paris şi în urma compor-tamentului animalic al unor refugiaţi înGermania în noaptea de Revelion, restulEuropei urmează exemplul maghiar desecurizare a frontierelor şi de expulzarea imigranţilor.

În încheiere se poate spune că deşiajutarea aproapelui este cea mai nobilăfaptă pe care poate să o facă o fiinţăumană, acest ajutor trebuie acordat doardacă nu se pune în pericol viaţa, liber-tatea şi drepturile celor care ajută. Iardin păcate, nu se poate face integrareaunor oameni care nu vor să se integreze,care nu respectă legile şi valorile euro-pene, şi care nu doresc să muncească ciaşteaptă cu mâna întinsă să li se dea tot.

~n cazul refugiaţilor, acţiunile uneiminorităţi afectează majoritatea, pe ceicare chiar au nevoie de ajutorul nostru,cei care chiar sunt refugiaţi de război şinu nişte persoane ratate care profită deajutoare sociale sau nişte extremişti in-filtraţi printre refugiaţi doar pentru acomite atentate.

Bogdan Mihalca

Unul dintre cei mai faimoşi susţin-ători ai introducerii legii Sharia în MareaBritanie şi transformarea ţării dintr-unademocratică în una islamică este AnjemChoudary. Acesta s-a născut în MareaBritanie pe data de 18 ianuarie 1967, fi-ind fiul unui comerciant de origine pa-kistaneză.

După ce a absolvit liceul s-a înscrisca student de medicină la Universitateadin Southhampton, dar în primul an nua reuşit să ia toate examenle din cauzaexceselor de alcool şi de droguri. A re-nunţat la ideea de a mai fi doctor şi s-aînscris la drept, facultate pe care a ab-solvit-o în 1991. S-a mutat la Londra şia găsit de lucru la o firmă de avocaţi, de-venind şi preşedintele Societăţii Avo-caţilor Musulmani, însă a fost scos dinbarou în 2002.

El a ajuns pentru prima dată înatenţia presei în 1999 când a fost iden-tificat de ziariştii de la the Sunday Tele-graph ca fiind un recrutor pentru orga-nizaţii teroriste. El a ajutat la recrutarea,antrenarea şi trimiterea tinerilor muslul-mani britanici să lupte pentru diversegrupuri teroriste.

El a devenit fondatorul mai multormişcări islamice în Marea Britanie, prin-tre care Al-Muhajiroun şi Islam4UK.Anjem Choudary s-a referit la cei răs-punzători de masacrele de la 11 septem-brie cu termenul de "martiri magnifici"şi a spus că martiriul pentru Islam estedatoria oricărui musulman.

El este adeptul ramurii fundamen-taliste a islamului cunoscută sub numelede salafism, şi a declarat public de maimulte ori superioritatea Islamului asupraaltor religii, asupra constituţiei şi asupradrepturilor omului.

Acest personaj care de ani buni numai lucrează, dar care trăieşte din aju-toarele de stat acordate de guvernul bri-tanic, este cel mai mare opozant al ac-tualei forme de guvernământ, dorindimplementarea legii Sharia. El este exem-plul tipic al musulmanilor extremişti careîncearcă să distrugă sistemul existent dininterior, dar care, în acelaşi timp bene-ficiază la maxim de acest sistem.

Anjem Choudary, un fost avocat

britanic care lupt[pentru Islam

Datorită comportamentului violental tot mai multor refugiaţi, care au ajunsde anul trecut în ţările Uniunii Europene,mai ales în Germania şi Suedia, tot maimulţi lideri europeni cer oprirea fluxulde imigranţi, iar această măsură se poatelua de ţările de la frontierele UE, Greciaşi Italia, dar şi prin măsuri mai dure apli-cate de Turcia, care se pare că a fost com-plice în lăsarea refugiaţilor peste frontie-re, fără a lua măsuri active.

Şi deşi populaţia celor mai multe ţărimembre ale UE refuză clar primirea denoi imigranţi, şi se cere chiar expluzareacelor care deja sunt pe teritoriul UE, maimarii lideri europeni impun cu forţa co-tele obligatorii pentru fiecare ţară, ame-ninţând cu retragerea de fonduri în cazulîn care nu se primesc refugiaţi.

Este strigător la cer faptul că lideriiţărilor din UE acceptă să fie călcaţi în pi-cioare de birocraţii de la Bruxelles.

Primii refugiaţi au ajuns şi în ţaranoastră, la Galaţi, în ciuda opoziţiei po-pulaţiei atât din zonă cât şi din toată ţara.Premierul Dacian Cioloş a motivat acestlucru spunând că România primeşte banide la UE, că românii au dreptul de a lucraîn orice ţară UE şi deci, primirea cotelorde imigranţi este o obligaţie, chiar dacăacest lucru prevede încălcarea Consti-tuţiei.

Ce se va ̀ nt]mpla cu cotele obligatorii?

Pancarte precum "nu vrem democraţie, vrem Islam", "ucideţi pe cei care insultă Islamul", Islamul va domina lumea”,“Sharia este adev[rata solu\ie” sau "Marea Britanie să meargă la naiba" sunt doar câteva din cele care pot fi văzute înmâinile protestatarilor

Atât în Marea Britanie, cât şi în alte ţări europene, toleranţa şi liberalismul au fost dusela extrem, iar cei care suferă cel mai mult sunt cetăţenii acelor ţări, care în cazul în care suntvictime ale agresiunilor musulmanilor, şi se apară sunt drastic pedepsiţi, pe când, atacatoriisunt menajaţi de lege doar pentru că sunt imigranţi.

Problema refugia\ilor puneîn pericol unitatea Europei


MAGAZIN

Orice persoană ce încearcă să pri-vească cu o mare atenție și luciditate laceea se întâmplă în jurul s[u, va ob-serva la un moment dat că ce ni se spu-ne și ceea ce se vede la prima vederenu este imaginea de ansamblu. Lucruristranii se petrec iar descoperirea aces-tora este la îndemână oricui. Adevărul

este uneori prea șocant pentru a fi ac-ceptat de către majoritatea oameniloriar multe aspecte trec pe lângă noi fărăsă le acordăm importantă cuvenită.

În această categorie se înscrie și fe-nomenul numit „chemtrails” sau dârelemorții. Pentru cei ce nu sunt la curentcu acest fenomen am să fac un mic re-zumat.

Începând cu anii ‘90, în Statele Uni-te ale Americii au început să fie obser-vate dâre ciudate având diferite mărimiși forme ce apăreau pe cer, dâre ce nuerau ale avioanelor obișnuite cu carepână atunci majoritatea oamenilor eraufamiliarizați.

Tot mai multe avioane care zburauchiar și la mică altitudine, lăsau în urmalor dâre alcătuite din substanțe chimice,care nu au nicio legătură cu carburantulsau sistemul de propulsie al avioane-lor.

Aceste fenomene s-au răspândit întoată lumea iar tot mai mulți oameniau observat între timp că au devenitextrem de numeroase. Aceste dâre aufost numite „chemtrails”.

După ce s-a demonstrat că nu aunimic de a face cu dârele de condensaresau cu dârele provenite de la combus-tibilul avioanelor, subiectul a fost lăsatde o parte de către media oficială iarîntrebările incomode nu au primit răs-puns. În urma analizelor de laborators-a dovedit că aceste avioane împrăștiesubstanțe nocive pentru oameni și pen-tru mediul înconjurător. Anumite boliau fost corelate cu aceste chemtrailsdar nu s-a putut demonstra legăturaîntre ele. Media alternativă a furnizatinformații despre aceste dâre ale mor-ții – Why in the world are theyspraying? fiind unul dintre cele mai vi-zionate. Multe alte informații au aparutpe internet.

Scepticii rămân convinși că estedoar o teorie a conspirației însă existăbrevete ce fac posibilă existența și ma-nifestarea chemtrails-urilor.

Aceste arme chimice cu efect în-târziat sunt atacuri bioteroriste ce sedesfășoară pe întreg globul.

În cadrul brevetelor lui BernardEastlung se menționează că este posi-bilă dispersarea bariului în straturilesuperioare ale atmosferei și se specificăfaptul că aceasta este de natură să mă-rească foarte mult conductivitatea, fa-vorizând în felul acesta declanșareaanumitor fenomene de rezonanță cepermit folosirea sistemelor secrete detip HAARP.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Un articol de excepţie a apă-rut în 1958 în revista americanăde specialitate Flying Saucer Re-view Magazine.

Este vorba despre un mesaj, pe carecivilizaţia extraterestră Annunaki l-a lă-sat pentru omenire. Semnatarul artico-lului susţinea la vremea respectivă cămesajul cu pricina a fost publicat pentruprima dată în 1947, de către un miste-rios personaj pe nume Alexander Bla-de.

Mesajul extratere;tilor

Dacă la vremea respectivă mesajulAnnunaki pentru omenire nu a făcutprea multă vâlvă, în zilele noastre pro-voacă numeroase dezbateri. Nu se poatecertifica veridicitatea sa, dar există nu-meroase puncte incredibile în acest me-saj, care la vremea respectivă erau maigreu de inventat.

Editorii revistei americane sunt depărere că imediat după încheierea celuide-Al Doilea Război Mondial oameniinu deţineau numeroase informaţii cuprivire la această civilizaţie extraterestră,menţionată cu lux de amănunte în stră-vechea cultură sumeriană. Probabil cădin acest motiv există numeroşi ufologicare sunt de părere că mesajul este ve-ridic.

„Suntem deja aici, printre voi. Uniidintre noi au fost întotdeauna aici şi v-au ajutat sau ghidat ori de câte ori auavut ocazia. Acum, însă, numerele noas-tre au fost majorate şi astfel ne pregătimpentru o nouă etapă în dezvoltarea voas-tră planetară. De această etapă, voi încănu sunteţi conştienţi. Am fost confun-daţi cu zeii, dar noi nu suntem decâtpartenerii voştri. Nu suntem dumnezei,ci doar semenii voştri aşa cum aţi învăţatcu mulţi ani în urmă. Prezenţa noastrăse regăseşte în Egiptul antic, unde ne-am făcut cunoscuţi pentru a ne atingediferite scopuri. Principalul nostru sim-bol apare în general în artă şi cultură,dar mai ales pe steagul ţării voastre (nr.SUA). Acest simbol al prezenţei noastreeste păstrat în mai multe societăţi se-crete, care cunosc cu adevărat intenţiilenoastre faţă de omenire.

V-am lăsat numeroase obiective tu-ristice, drept mărturia prezenţei noastre,

plasate strategic în diferite locuri aleglobului. Cele mai vizibile sunt în Egiptşi pe atunci bazele civilizaţiei se axaudoar pe pământ şi astfel acele construcţii(piramidele) au devenit simbolul raseiumane care tinde spre perfecţiune.

Strămoşii voştri ne cunoşteau pre-cum prieteni. Acum prin propriile voas-tre eforturi aţi ajuns să atingeţi o nouăetapă spre eliberare. Aţi fost ajutaţi con-stant de vigilenţa noastră pentru a vădezvolta din punct de vedere fizic, in-telectual sau moral.

Aţi ajuns la capacitatea de a vă au-todistruge. Nu vă felicitaţi pentru asta.Au existat numeroase civilizaţii care purşi simplu s-au autodistrus pentru că nuau fost capabile să gestioneze aceastătehnologie. Cu toate acestea, gloria su-premă constă în acumularea cu-noştinţelor pentru a atinge în cele dinurmă iluminarea.

Cel mai important lucru este că sun-tem aici, printre voi. Timpul este aproa-pe copt şi procesul vostru de maturizarenu poate fi grăbit pentru că astfel fruc-tele se vor deteriora. Există un timp po-trivit pentru fiecare acţiune, chiar şi

pentru cea a ne face cunoscuţi. Acestmoment se apropie cu paşi repezi.

Unii dintre voi ne văd vehiculele in-credibile. Ne-am întâlnit de numeroaseori în oraşele voastre, dar nu ne-aţi ob-servat. Doar atunci când brăzdăm cerulcu vehiculele noastre sunt unii care nevăd. Problema este că atunci când des-chid gura şi vor să transmită semenilorceea ce au văzut sunt catalogaţi dreptnebuni. Aceşti nebuni au dreptate şi auvăzut cu precizie diverse obiecte spaţialede zbor, chiar dacă unele au forma uneitorpile, altele sunt sferice, triunghiularesau au formă de trabuc. Este vorba des-pre acelaşi tip de vehicul, văzut în dife-rite perspective.

Acum că aţi atins un nivel tehnologicdestul de avansat, vă puteţi imagina unmaterial transparent razelor de soare,dar suficient de solid pentru efectuareazborurilor de mare viteză. Uitaţi-vă cumeste construită galaxia voastră şi apoi osa vă daţi seama cum am ajuns să dez-voltăm forma perfectă pentru un obiectde zbor intergalactic capabil să traversezespaţiul gol cu viteze impresionante.

De data aceasta sperăm ca să nu ui-

taţi, aşa cum au făcut-o strămoşii voştri,instrucţiunile pe care vi le-am dat. Alt-fel, copiii voştri vor fi înconjuraţi de ca-bluri şi diagrame ale unor maşini, carevor face ceea ce strămoşii voştri au fostînvăţaţi să facă.”

Acesta este în mare măsură mesajultransmis de Annunaki. Diverşi spe-cialişti l-au analizat şi au ajuns la con-cluzia că pare veridic.

Conform specialistului americanGregg Braden, omul foloseşte doar 22dintre cei 64 de codoni ai ADN-ului.Acest aspect sugerează că ADN-ul a fostmodificat. Mai mult de atât, textele sacresumeriene susţin că Annunaki a ajutatomul să evolueze şi chiar i-au oferit nu-meroase dintre genele sale. De aseme-nea, textele sumeriene descriu cu lux deamănunte vehiculele cu care specia ex-traterestră se deplasează în diferite lo-curi din Univers. Acestea au fost denu-mite Vimana şi sunt realizate cu o teh-nologie greu de imaginat.

Dacă Annunaki există şi sunt printrenoi rămân un mister. Probabil că în vii-torul apropiat vom clarifica şi acest as-pect al vieţii noastre.

Este vorba despre un mesaj pe care civilizaţia extraterestră Annunaki l-a lăsat pentru omenire

În oraşul spaniol Salamanca,a fost construită în anul 1102 ocatedrală ce poartă numele deSfântul Ieronimus.

Pe zidurile ei există însă o micăsculptură care surprinde pe toată lu-mea, pentru că înfăţişează o imagineîn care toţi oamenii timpurilor noastrepot recunoaşte un astronaut.

Sculptura ce înfăţişează astronautul nu a fost adăugată recent

Cum catedrala a fost renovată înanul 1992, cu acea ocazie adăugându-se vechilor sculpturi şi unele imaginicontemporane, au existat tentative dea explica prin aceasta existenţa uimi-torului astronaut.

Dar mărturiile localnicilor aratăcă sculptura ce înfăţişează astronautulnu a fost adăugată recent, în 1992. Eiştiu de la bunicii şi străbunicii lor des-pre „omul stelelor” („hombre de lasestrellas”) de pe peretele catedralei.În plus, există o fotografie a catedraleifăcută înainte de anul 1992, în care sepoate vedea astronautul, deteriorat decurgerea timpului.

Ne întrebăm mai degrabă dacăprin adăugarea de noi sculpturi în ca-drul restaurării din 1992 nu s-a în-cercat inventarea unei poveşti care sămascheze existenţa acestui misteriosastronaut din vechime?Cum s-ar putea explica imaginea unuiastronaut între sculpturile făcute peo catedrală ce a fost edificată în anul1102?

Aceasta este dovada enigmaticăevidentă a unui călător în timp.

Chemtrails, dârele mor\ii,otrava din cer

Astronautul anului 1000. De unde a venit el?

“Suntem deja aici, printre voi. Unii dintre noi au fost întotdeauna aici şi v-au ajutat saughidat ori de câte ori au avut ocazia. Acum, însă, numerele noastre au fost majorate şi astfel nepregătim pentru o nouă etapă în dezvoltarea voastră planetară. De această etapă, voi încă nusunteţi conştienţi. Am fost confundaţi cu zeii, dar noi nu suntem decât partenerii voştri. Nusuntem dumnezei, ci doar semenii voştri aşa cum aţi învăţat cu mulţi ani în urmă.”

Mesajul Annunaki transmis omenirii înc[ din 1947


Actri\a `n v]rst[ de 36 de anieste mai activ[ ca niciodat[, at]t`n via\a de familie – al[turi de ceidoi b[ie\i, Ryder (12 ani) ;i Bing(4 ani), c]t ;i `n cea profesional[.Fabletics, brandul de echipamen-te pentru fitness pe care l-a dez-voltat `mpreun[ cu o companiede e-commerce, a ̀ mplinit doi ani;i se bucur[ de succes.

La fel de ocupat[ este ;i pe platourilede filmare. Anul acesta vor fi lansate co-media “Mother’s Day” ;i thriller-ul “De-epwater Horizon”, urm]nd ca ̀ n perioadaurm[toare s[ ̀ nceap[ film[rile la un nouproiect al regizorului Lee Daniels, ̀ n careo va interpreta pe so\ia comicului Ri-chard Pryor. Cu toate c[ rutina de c[l[to-rie este una haotic[, actri\a prefer[aceast[ situa\ie. “~mi place c]nd lucrurilese ̀ nt]mpl[ spontan. M[ simt confortabil`n astfel de situa\ii.”

Aceast[ abilitate de a aborda orice `iapare `n cale a inspirat-o spre o direc\ienou[ - aceea de a deveni autoare. Carteaei despre fitness, frumuse\e ;i stil de via\[,“Pretty Happy< Healthy Ways to LoveYour Body”, este un ghid pentru recupe-rarea st[rii de bine `ntr-o via\[ aglome-rat[, ceva ce Hudson, o mam[ singur[cu dou[ cariere, `n\elege foarte bine. Cutoate acestea, actri\a este con;tient[ deposibilele capcane care pot ap[rea atuncic]nd cineva ca ea ofer[ sfaturi. “Am ajuns`ntr-o etap[ ̀ n via\a mea ̀ n care, dac[ ci-neva vrea s[ ;tie ce fac pentru a m[men\ine s[n[toas[, de ce s[ nu le spun?De ce s[ nu fac public acest lucru?” Iat[principiile dup[ care se ghideaz[ pentrua se umple de energie pozitiv[ ;i a aveaun stil de via\[ s[n[tos.

Schimbarea este o constant[`n via\a ei

“~mi schimb rutina. ~mi schimb`nf[\i;area. M[ r[zg]ndesc.” Iar c]nd vinevorba de exerci\iile fizice, schimbarea ede baz[. “Fac de toate – Tracy Anderson,Body by Simone ;i altele.” Ceea ce ador[este s[ fac[ mi;care `n aer liber, undecorpul se adapteaz[ pe m[sur[ ce te mi;ti.Atunci c]nd dore;te s[ revin[ mai repede`n form[, apeleaz[ ̀ ntotdeauna la Pilates.“Nimic nu m[ face s[ simt c[-mi recap[tfor\ele mai bine ca Pilates. C]nd c[l[to-resc, uneori alerg sau merg la ;edin\e despinning. Dar c]nd ajung acas[ ;i utilizezaparatele, simt cum trupul meu ̀ ;i revine.Observ o schimbare aproape instanta-nee.” Are obiceiul s[ practice fitnessuldiminea\a, dup[ ce copiii ei pleac[ la;coal[. C]nd filmeaz[ `n alte loca\ii tre-buie s[ se limiteze la camera de hotel, emai greu. Dar tot ̀ ;i g[se;te timp pentruo mini-;edin\[ de fitness - chiar dac[ edevreme ;i trebuie s[ se coafeze, utili-zeaz[ aplica\ia Hot5 ;i face flot[ri timpde cinci minute.

La fel ca ;i exerci\iile fizice, Kate esteatent[ la ceea ce m[n]nc[, dar nu exage-reaz[. Apeleaz[ la cinci mese pe zi, re-zum]ndu-se `n cea mai mare parte laproduse neprocesate ;i multe vegetale.“Am cam renun\at la carne. Nici nu-miaduc aminte c]nd am m]ncat ultima dat[o friptur[.” Cea mai mare provocare pen-tru ea a fost s[-;i schimbe rutina de di-minea\[. “Cel mai dificil lucru pentrumine a fost s[ m[n]nc imediat dup[ cem[ trezesc, fiindc[ nu-mi place s[ fac as-ta. Nu fac parte dintre acele persoanecare se trezesc `nfometate. M[ trezesc ;isimt nevoia s[ beau cafea sau un suc delegume ;i fructe, dar toat[ lumea spunec[ trebuie s[ m[n]nci ceva, chiar dac[ evorba de foarte pu\in. A fost greu, darmi-am dat seama c[ atunci c]nd am ̀ nce-put s[ fac asta, am m]ncat mai pu\in `ntimpul zilei sau seara.” Dup[ micul dejun;i exerci\iile fizice de diminea\[, actri\abea un shake de proteine, serve;te o sa-lat[ la pr]nz ;i o gustare dup[-amiazat]rziu `nainte de cin[.

Kate nu se opune micilor pl[ceri vi-novate, ba chiar le ̀ ncurajeaz[. Dac[ vreas[ ias[ la un restaurant cu m]ncare bun[,nu ezit[ s[ o fac[ o dat[ pe s[pt[m]n[f[r[ s[-;i fac[ griji. “Simt nevoia s[m[n]nc uneori ;i ceea ce nu e neap[rat

s[n[tos.” O prieten[ apropiat[ a dus olupt[ cu kilogramele ani la r]nd p]n[c]nd, `ntr-o zi, ;i-a schimbat modul deabordare al alimeta\iei, refuz]nd s[ semai ̀ ngrijoreze pentru tot ceea ce m]nca.“Atunci a `nceput s[ sl[beasc[. Cred cu

t[rie c[ totul ̀ ncepe din mintea noastr[.”C]nd vine vorba de a sc[pa de stres,

vedeta are un truc care func\ioneaz[ in-stantaneu. “Dansul e ceea ce m[ ajut[ pemine. M[ face s[ m[ simt foarte bine. Eca ;i cum `\i g[se;ti din nou leg[turile

din interiorul t[u.” De;i ̀ ncearc[ s[ par-ticipe la cursuri de dans la studioul eipreferat c]nd nu se afl[ la film[ri, nu re-nun\[ la sesiunile de dans liber `n stil“Flashdance”. “Uneori m[ `nchid `ntr-o`nc[pere ;i dansez. Dau muzica tare ;im[ prostesc.”

Nu-\i critica antrenamentele

Pentru a se men\ine `n form[ at]tdin punct de vedere fizic, c]t ;i mental,actri\a este de p[rere c[ trebuie s[ te fo-lose;ti de orice tehnic[ potrivit[ pentrutine. “Trebuie s[-\i ̀ n\elegi propriile taledorin\e, nu ceea ce este la mod[.” ~n cazulei, e vorba de practicarea medita\ieitranscendentale ;i Kundalini, o form[ deyoga bazat[ pe concentrarea mental[.„Orice form[ faci, te poate ajuta.” Chiardac[ sus\ine formele de relaxare bazatepe yoga, ea insist[ c[ este `n regul[ dac[nu le practici zi de zi „Despre asta spun;i ̀ n cartea mea – nu te str[dui s[ faci to-tul perfect. Arunc[ pe fereastr[ ideea«Trebuie s[ fac una, trebuie s[ fac alta,trebuie, trebuie, trebuie ...».”

„C]nd notezi ceva, vezi mai bine cese petrece. Ce m]n]nci `ntr-o zi? Caresunt obiceiurile tale alimentare? Po\i ast-fel ob\ine informa\ii cheie despre ceeace se `nt]mpl[ cu tine.” Ea mai reco-mand[ s[ ne facem un obicei din a fi re-cunosc[tori – s[-\i acorzi c]teva minute`n fiecare zi pentru a con;tientiza unelelucruri bune, chiar dac[ e vorba doar deun cer senin diminea\a sau un momentamuzant cu copiii t[i. „Este dovedit;tiin\ific c[ oamenii care-;i exprim[ re-cuno;tin\a ;i mai ales cei care fac un obi-cei din asta, sunt mai ferici\i. Orice felde afirma\ie este un mod simplu de a-\ipune `n ordine g]ndurile ;i a ie;i dinzona negativ[.”

G[se;te-\i locul unde te sim\ifoarte bine cu tine `ns[\i

Kate Hudson consider[ c[ femeile sejudec[ pe ele ̀ nsele prea mult. Ar preferaca fanii ei s[ petreac[ mai mult timps[rb[torind ceea ce iubesc la propria per-soan[ ;i nu idealurile altora. „Am fostparc[ programate s[ ne sim\im obligateca femei s[ ar[t[m ;i s[ fim ̀ ntr-un anu-mit fel. Iar asta nu e vina noastr[. Esteceea ce ne-au d[ruit cultura ;i societatea.Mul\umesc, dar nu mul\umesc.”

S[ fac[ parte dintr-o comunitate carea adoptat un mod de via\[ s[n[tos este oinspira\ie pentru actri\[. Fanii o abor-deaz[ ;i ̀ i ̀ mp[rt[;esc obsesia lor pentruprodusele pe care le promoveaz[ ;i ex-perien\ele lor de fitness. „:i c]nd sunt ̀ navion, vin la mine fete care-mi dau sfaturice s[ fac mai departe. A devenit un dia-log, ceea ce ador.”

S[n[tatea mental[ - esen\ial[pentru s[n[tatea fizic[

Nu putem ar[ta sau sim\i `n cea maibun[ form[ a noastr[ dac[ din punct devedere emo\ional suntem d[r]ma\i. Fa-milia de care este foarte legat[ ;i grupulei de prietene o ajut[ s[-;i p[streze echi-librul interior. „Uneori e nevoie de ungrup mai mare de oameni care s[ fie, cuadev[rat, al[turi de tine la bine ;i la greu.”Aici Kate `l include ;i pe fostul ei logod-nic, muzicianul britanic Matthew Bella-my, cu care are o rela\ie de prietenie.~nconjur]ndu-te de un grup de persoane`n care ai `ncredere ;i pe care-i iube;tireprezint[ calea de a „r[m]ne echilibrat;i conectat la ceea ce conteaz[ cuadev[rat,” spune actri\a.

C]nd starea ta mental[ este `ntr-unloc bun, urcu;urile ;i cobor];urile vie\iipot deveni, dup[ spusele vedetei, o surs[de amuzament. „Cred c[ g[sirea echili-brului \ine mai mult de partea emo\io-nal[. Uneori stresul poate fi bun. P]n[ laurm[ via\a nu devine neap[rat maiu;oar[. A;a c[ trebuie s[ `nv[\[m cums[ ne bucur[m de ea.”

Kate Hudson ne ofer[ inspira\ie pentru o via\[ s[n[toas[ ;i fericit[

s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · profesorului gheorghe cosma celhii au dus lupte...

Documents