IAnul XII Nr. 619 Duminic[ 21 decembrie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Dieta Bob Greene îmbin[ exerci\iilefizice cu alimenta\ia s[n[toas[

Argiloterapia vindec[ spectaculos afec\iunile digestive

PAGINA 8PAGINA 5

Mihai Godó era un temperament vulcanic. Aînfruntat organele de anchetă cu un curaj titanic.A refuzat să toarne și să devină „ciripitor”. Cândi s-a cerut un astfel de lucru, i-a spus judecătoarei<„Sunt iezuit, doamnă, nu câinele comuniștilor!”.De aici și titlul cărții. Subtitlul sugerează alte douăaspecte ale vieții sale de excepție. Deși a fost supusunui regim de teroare și exterminare, nu i s-aputut lua libertatea.

P[rintele iezuit Mihai Godo, o via\[ închinat[ luptei pentru libertate

Radu Sas se al[tur[ sec\iei cere;tia trupei Teatrului de Nord

Cr[ciunul între tradi\ia cre;tin[;i povestirea popular[

PAGINA 4

PAGINA 9

PAGINA 2

Tatăl lui Grigore Zimbru lângă mormântul fiului său, în cimitirul din Gherța Mică PAGINA 3

Papa Francisc le-a oferit, de ziua sa, oamenilorstrăzii din Roma sute de saci de dormit, au anunţatjoi reprezentanţii Vaticanului. Konrad Krajewski, un arhiepiscop care se ocupăde actele de caritate ale Papei, a coordonat acţiuneaprin care 400 de saci de dormit brodaţi cu însemnelepapale au fost distribuiţi sărmanilor din Roma. "Acesta este un cadou de la Papa, cu ocazia zileisale de naştere”, au precizat gărzile elveţiene care auajutat la distribuirea sacilor de dormit în rândulsărmanilor de pe străzile Romei. Miercuri, papalitateaa livrat 300 de saci de dormit şi alţi o sută de saci aufost înmânaţi unei fundaţii caritabile, care îi vadistribui mai departe. Papa Francisc a împlinit miercuri vârsta de 78 deani şi printre cei care l-au felicitat s-au numărat şi optoameni ai străzii, prezenţi în Piaţa Sf. Petru. Liderul argentinian al Bisericii Catolice a precizatcă problema săracilor ocupă un loc foarte importantpe agenda papalităţii.

De ziua sa, Papa Francisc a f[cut cadouri oamenilor s[raci

Barack şi Michelle Obama şi-aumărturisit, într-un interviu pentru orevistă americană, experienţelepersonale cu rasismul. "Am avut această experienţă, încalitate de Primă Doamnă, într-odeplasare foarte mediatizată într-unsupermarket, unde singura persoanăcare a venit la mine în magazin a fosto femeie care mi-a cerut să o ajut săia ceva de pe un ra", a declaratMichelle Obama. "Aceste incidente,în comunitatea de culoare, fac partedin viaţa cotidiană", a subliniat ea. La rândul său, Barack Obama adeclarat că a fost luat, în mai multerânduri, drept valet de parcare sauospătar. "Nu există bărbat de culoarede vârsta mea (...) căruia, în timp ce-şi aşteaptă maşina la ieşirea dinrestaurant, să nu-i întindă cinevacheile", a declarat el, mărturisind căacest lucru i s-a întâmplat şi lui,personal. "Purta smoking, la o cinăfoarte elegantă, iar cineva i-a spus săse ducă să-i aducă o cafea", a adăugatMichelle.

Obama spune c[ a fostluat drept osp[tar

P[rin\ii î;i plâng eroii dup[ 25 de ani de la Revolu\ie

PAGINA 7

Cizmele peste genunchi aduc un aer feminin oric[rei \inute

2 Informa\ia de Duminic[/21 decembrie 2014

Joi, 18 decembrie, la Cole-giul Na\ional “Mihai Emines-cu” din Satu Mare a avut loclansarea c[r\ii autobiograficea p[rintelui iezuit Mihai Godo- “Iezuit. Nu c]inelecomuni;ti lor - Sur]sulnede\inutului”.

La eveniment a participat Episco-pul Romano-Catolic de Satu Mare,P.S. Eugen Schönberger, preotul LángPál (care l-a cunoscut pe p[rintele Mi-hai Godo), Severin Leitner - asistentregional al Ordinului Iezui\ilor pentruEuropa Central[ ;i de Est, p[rinteleiezuit, Iulian Bud[u, cel care a scrisprefa\a c[r\ii ;i s-a ocupat de editareaei ;i nu `n ultimul r]nd gazdele, di-rectorul adjunct al colegiului, profe-soara de istorie Nicoleta Chereche;,dasc[li, preo\i, elevi, `ntr-un cuv]ntmai mul\i iubitori de carte din urbeade pe Some;.

Totodat[ s-a remarcat prezen\aprofesorilor de la catedra de Religie aColegiului Mihai Eminescu care ast-fel, i-au fost al[turi colegului lor,p[rintele Bud[u, care promite ;i cuaceast[ ocazie s[ le vorbeasc[ "gu;te-rilor" s[i despre un om extraordinar;i exemplul s[u .

A;a cum am ar[tat `ntr-un articolpublicat ̀ n cotidianul "Informa\ia Zi-lei", pe p[rintele Iulian Bud[u de laBiserica Calvaria, cel care s-a `ngrijitde apari\ia c[r\ii, l-am invitat s[ nevorbeasc[ despre p[rintele Mihai Go-do, a;a cum l-a cunoscut.

Traducerea din limba maghiară a unei autobiografii

Cartea este traducerea din limbamaghiară a unei autobiografii dictate

pe benzi de magnetofon de Părinteleiezuit Mihai Godó. Pentru cei care do-resc să guste din savoarea satului tran-silvănean de la începutul secolului alXX-lea, pentru ca, mai apoi, să des-copere rănile oblojite ale celui de-aldoilea război mondial în trecerea saprin regiunea Sătmarului, cartea oferăimagini idilice, pe de o parte și exem-ple de slujire plină de eroism a solda-ților, fără deosebire de naționalitatesau religie.

În sfârșit, pentru cei care dorescsă pătrundă pe sinistrele și tortuoaselecăi ale regimului de detenție din pe-rioada stalinistă, ca și în întunecateletentacule ale Securității, care au căutatsă sugrume, ascuns și eficient, liber-tatea de spirit a unei națiuni, timp depeste patruzeci de ani, cartea este unîndrumar paradoxalmente cald și de-tașat.

Date biografice

Părintele Mihai Godó s-a născutpe 25 septembrie 1913, în comunaDorobanți, în Raionul și RegiuneaArad și a murit în Sântana, județulArad, la 26 septembrie 1996. A studiatfilozofia la Cracovia, teologia în Se-ghedin, în Ungaria, a fost profesor dereligie la seminarul romano-catolicdin Iași, profesor de religie și psiho-logie la Satu Mare, lucrând ca preot șila biserica Calvaria.

Face zece ani de detenție, dintrecare opt ani singur în celulă, pentrucomplicitate la crima de înaltă trădare,între 1952 și 1962, trecând prin Jilava,Cluj, Văcărești și Râmnicu Sărat pen-tru ca, în 1979 să fie arestat din noude organele securității, pentru a fi în-chis ca deținut de drept comun, timpde 15 luni. După prima eliberare, astat cu domiciliu forțat la Gherla, fiindapoi, și după cea de-a doua perioadăde detenție, paroh la Băile Herculane,

Aradu Nou, Mehala și Pâncota, sfâr-șindu-și cu sfințenie viața în căminulde bătrâni din Sântana, unde era ca-pelan.

Ținând cont doar de datele bio-grafice, am putea crede că e vorbadoar de autobiografia unui deținutpolitic ca mulți alții.

Totuși, avem a face cu un personajde excepție. Pentru regimul comunisteste un educator al tineretului deose-bit de periculos și un opozant de te-mut al Bisericii Catolice supuse regi-mului Republicii Populare. Este unapărător al drepturilor Bisericii Gre-co-Catolice, suprimate în 1948, un omcare scria memorii și le distribuia prinrețeaua de peste 60 de luptători anti-comuniști silențioși. Însuși FericitulVladimir Ghika, la arestare, avea înbuzunarul sutanei un exemplar dintr-un astfel de memoriu scris de PaterGodó. În închisoarea de la RâmnicuSărat avea sănătatea șubrezită la ma-ximum, supraviețuind regimului deexterminare sub conducerea șefuluide atunci al închisorii Lt. Maj. Viși-nescu Alexandru.

După eliberare este urmărit con-stant de organele securității, dosarelesale de urmărire informativă însu-mând peste patru mii de pagini, ordi-nele în privința sa fiind deseori sem-nate de Ministrul Drăghici sau de Ge-neralul Iulian Vlad.

În casa parohială de la Băile Her-culane avea instalate sisteme de ur-mărire audio și mai apoi video, deoa-rece, fiind un iubitor de farse, reușisesă convingă ofițerii care-l urmăreauconstant că meditația la iezuiți în-seamnă să umbli prin cameră și săbombăni, gândind cu glas tare, Părin-tele folosindu-se de această tehnicădeseori pentru a scăpa de urmăritori,trimițându-i pe piste false.

Temperament vulcanic

Mihai Godó era un temperamentvulcanic. A înfruntat organele de an-chetă cu un curaj titanic. A refuzat sătoarne și să devină „ciripitor”. Când is-a cerut un astfel de lucru, i-a spusjudecătoarei< „Sunt iezuit, doamnă,nu câinele comuniștilor!”. De aici șititlul cărții.

Subtitlul sugerează alte două as-pecte ale vieții sale de excepție. Deșia fost supus unui regim de teroare șiexterminare, nu i s-a putut lua liberta-tea. Deși a fost deținut de două ori,nu l-au putut deține. S-a rugat rozariulpână și în timpul anchetelor, refuzândsă dea nume, mai puțin numele a doipreoți< unul care era colaborator alcomuniștilor și unul mort, căruia nui se mai putea face nimic. Umorul să-nătos și solid îl face capabil de farsepână și sub interogatoriu, ceea ce i-aîntipărit pe față surâsul cu care l-amcunoscut.

Un surâs al unui om ce nu a pututfi privat de libertatea lui lăuntrică, deatașamentul său față de Dumnezeu șide oameni, indiferent de etnie și reli-gie, un surâs aproape semeț, dar fărăpic de mândrie deșartă, de atașamentneclintit față de Ordinul Iezuiților dincare făcea parte.

Este șocantă detașarea, smereniași umorul cu care povestește toate gro-zăviile ce i s-au întâmplat. Grandoareaomului se vede prin comparație cuceea ce ne-au dezvăluit Arhivele de laCNSAS. Povestea vieții sale este făcutăcu pudoare, deși era un om dârz și cuun limbaj în care exprima fără ocoli-șuri nemerniciile regimului comunist.Totuși, organele de urmărire, într-unmoment în care au primit ordin să-ldiscrediteze, s-au recunoscut nepu-tincioase, fiind obligate a-i scrie ha-giografia< „Mihai Godó duce o viațămonahală exemplară.”

A consemnat Mihaela Ghiță

Iosif Visarionovici Stalin (născutIoseb Besarionis Dze Jugashvili, 21 de-cembrie 1879 – 5 martie 1953) a fostun om politic sovietic, fost revoluționarbolșevic devenit după Revoluția dinOctombrie conducător politic sovietic.Stalin a devenit Secretar General al Par-tidului Comunist al Uniunii Sovieticeîn 1922, în urma morții lui VladimirIlici Lenin, câștigând în anii deceniuluial treilea lupta pentru putere cu LevTroțki și consolidându-și pe deplin au-toritatea odată cu Marea Epurare, o pe-rioadă de represiune cruntă al căreiapogeu a fost atins în 1937. Stalin a ră-mas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după în-cheierea acestuia, până la moartea sa.Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologiamarxist-leninistă ca interpretare a luiStalin este adeseori numită și stalinism.

Sub Stalin, care a înlocuit Noua Po-litică Economică (NEP) cu planurilecincinale (introduse în 1928) și agri-cultura individuală cu agricultura co-operatistă, Uniunea Sovietică a fosttransformată dintr-o societate țără-nească într-o mare putere industrialămondială la sfârșitul celui de-al patru-lea deceniu, țara sa devenind a douaputere economică din lume. Agricul-tura sovietică, exploatată pentru finan-țarea industrializării, a continuat să fiesubdezvoltată pe toată durata deceniu-lui. Colectivizarea a trebuit s[ facă fațăopoziției generalizate a chiaburilor, înfapt cei mai harnici și gospodari oa-meni ai satelor, având ca rezultat o luptăînverșunată a multor țărani împotrivaautorităților.

În acest timp, Stalin a argumentatcă fracționismul Partidului Comunistaflat la putere ar putea slăbi UniuneaSovietică în fața inamicilor externi. Pedurata deceniului al patrulea, el, prac-tic, a eliminat opoziția politică prin in-termediul sistemului foarte dur al exi-lului intern (vezi Gulag) și prin execu-ții, iar prin asigurarea de beneficii anu-mitor segmente ale populației a câștigatsprijinul sau cooperarea lor cu regi-mul.

O victorie greu cucerită în MareleRăzboi pentru Apărarea Patriei, 1941–1945, (care a fost posibilă cel puțin par-țial datorită capacităților de producțieridicate în timpul industrializării for-țate), a pus temelia pentru formareaPactului de la Varșovia și a consfințitpoziția URSS drept una dintre cele do-uă superputeri mondiale dominante,poziție pe care a menținut-o pentruaproape patru decenii după moartealui Stalin.

135 de ani de lana;terea lui Iosif

Visarionovici Stalin

EVENIMENTMihai Godó era un temperament vulcanic. A înfruntat organele de anchetă cu un

curaj titanic. A refuzat să toarne și să devină „ciripitor”. Când i s-a cerut un astfel delucru, i-a spus judecătoarei< „Sunt iezuit, doamnă, nu câinele comuniștilor!”.

Nicoleta Chereche;, episcopul Eugen Schonberger, preotul Iulian Budău, preotul Lang Pal au vorbit la lansarea c[r\ii

P[rintele iezuit Mihai Godo, o via\[ închinat[ luptei pentru libertate

Volumul autobiografic a fost lansat la Colegiul Na\ional Mihai Eminescu

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

21 decembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIETatăl lui Mihai Kiraly ne spune că a plătit 28.800 de lei pentru închirierea unui vagon

de marfă. Jumătate din valoarea unei Dacii la acea vreme, dată pentru transportul unuierou pentru a fi înmormântat cre;tine;te acasă!

25 de ani au trecut de când miide tineri au reu;it să răstoarne va-lorile învățate în cărțile de istorie.Mii de oameni au ie;it în piețe stri-gând adevărul despre opresiunilesistemului comunist. Au plătit cuviața. Zboruri frânte în înălțareaspre un destin mai bun. Nu trebuiesă-i uităm niciodată pe martirii Re-voluției din Decembrie 1989. Nicichipurile lor, dar nici mormintelelor!

:i-au jertfit viața pe altarul unei viețilibere Raluca Mihaela Sălăjan, GyorgySofalvi, Antal Szabo, Ioan Marinel Ciul,Mihai Kiraly, Grigore Viorel Zimbru.Toți cei 6 erau sătmăreni.

Raluca Mihaela S[l[jan era stu-dent[ la Bucure;ti, a c[zut `mpu;cat[`n ajunul Cr[ciunului, cu credin\a c[Dumnezeu `i va fi r]nduit un loc `n"nem[rginite P[;unile cerului", a;a cumar[ta ̀ ntr-un poem scris de ea cu pu\intimp `nainte< "V[z]ndu-m[, pesemne,sup[rat[, / Domnul Meu ;i DumnezeulMeu / ~ntr-un senin g]nd astfel mi-agr[it< / "Dar vino, Copila Mea, `n / Al-bastre P[;unile Cerului, / Te voi primicu drag[ inim[ `n / ~nalt[ ~mp[r[\iaMea." / Mi-am r]nduit astfel via\a s[fiu / M]ndr[ de locul pe care DomnulMeu / ;i Dumnezeul Meu l-a r]nduit /;i mi l-a oferit cu nesf]r;it[ bl]nde\e /`n nem[rginite P[;unile / Cerului."

Mormântul ei a fost mutat din ci-mitirul de pe strada Pietroasa, în cimi-tirul de pe strada Amațiului din SatuMare.

Grigore Viorel Zimbru era militar`n termen la o unitate din R]mnicuV]lcea, a fost r[pus de gloan\e `n timpce ap[ra Aeroportul Interna\ional Oto-peni.

Tat[l s[u ne relata cu durere< “l-au`mpu;cat acolo din gre;eal[, în 23 de-cembrie 89, când avea 9 luni de armată.Cei care au tras au fost v]n[torii demunte ;i nu terori;tii. Ei pe ei s-au`mpu;cat. El era `ntr-un TAB ;i c]ndau ajuns la Otopeni au v[zut c[ ̀ naintealor era oprit un alt TAB. S-au oprit ;i eil]ng[ el, s[ vad[ ce se ̀ nt]mpl[. S-a cre-zut c[ ei sunt securi;tii. A murit`mpu;cat tot de rom]ni, care este ceamai amar[ durere. A fost un b[iat mi-nunat ;i ̀ l iubea tot satul, at]t fetele, c]t;i b[ie\ii. Dup[ ce a murit el, p]n[ ;idansurile la Ciuperc[ au ̀ ncetat. A fostjale mare ̀ n cas[. L-am ̀ nmorm]ntat ;ii-am f[cut un morm]nt frumos. Dinp[cate nu ne-a fost u;oar[ via\a. Amavut 8 copii, dar 3 ne-au murit. Dup[Grigore a murit ;i Viorel, la 23 de ani,apoi Maria care avea 42 de ani. Mai amdoar o singur[ poz[ cu Grigore. ~n fo-tografie este ̀ mpreun[ cu un alt soldat,care i-a fost prieten. Avea atunci 95 kg;i era un b[iat solid, bun la toate. Cinel-a `mpu;cat nu se ;tie ;i nici nu avemsperan\e s[ af[m vreodat[.”

Mama î;i aminte;te că telegrama cuvestea morții lui Grigore a venit dupăAnul Nou. A fost adus acasă de Bobo-tează iar la înmormântare au venit 6soldați ;i "toți domnii de la Sfat".

Pe piatra funerar[ de la morm]ntullui Grigore Zimbru, străjuit de o cască,stau scrise ni;te versuri, asemenea altormorminte din cimitirul din Gherța Mi-că.

Primele versuri evoc[ atmosfera deCr[ciun din 1989< “Bradul era `mpo-

dobit la noi `n cas[, /Vinul adus ;i eldin pivni\[ pe mas[, / Mama punea co-laci `n cuptor la copt, / Era diminea\ape la ora opt, /~ncepea ajunu’ deCr[ciun, / Era dup[ o noapte, cum s[v[ spun?”

Ioan Marinel Ciul era elev-locote-nent la :coala de Ofi\eri Militari din Si-biu. S-a născut în 23 ianuarie 1969 laCăline;ti și a murit în 22 decembrie 89.

Moartea lui a venit ca un fulger.P[rin\ii eroului ne relatau atunci c]ndi-am vizitat<

"Era mereu primul la ;coal[, era pri-mul ;i la ;coala de ofi\eri ;i a fost primul;i la moarte. Ultima oar[ l-am v[zut `n20 august 1989, c]nd a fost acas[. ~nziua aceea a plecat `napoi la Sibiu ;i nus-a mai `ntors dec]t `n sicriu. Colegiilui care ne-au c[utat dup[ moartea luine spuneau c[ ̀ n octombrie voia s[ vin[acas[ ;i a fost foarte nemul\umit c[ nul-au l[sat. Zicea c[ oricum va veni acas[de Cr[ciun. Apoi au ̀ nceput problemelela Timi;oara ;i nu a fost l[sat acas[ ni-meni. ~n ultima scrisoare pe care ne-atrimis-o, nu a pomenit nimic din cele

ce se petreceau `n \ar[. ~n Sibiu, c]nd a`nceput Revolu\ia, primul secretar NicuCeau;escu nu a dat voie ca militarii s[ias[ din cazarm[. Apoi i-a scos totu;is[ fac[ ni;te cordoane `n fa\a ;colii. Avenit ordinul ca `n ora; s[ ias[ 4 TAB-uri cu solda\i, ca s[ patruleze pe str[zi.B[iatul nostru era `n una din cele 4ma;ini blindate. Dup[ ce au ie;it ̀ n ora;au primit un alt ordin. Adic[ din cele 4TAB-uri, două s[ se ̀ ntoarc[ ̀ n unitate,asupra c[reia se tr[gea. TAB-ul lui Ma-rinel a fost primul care a ajuns. A vruts[ intre ̀ n unitate pe la poarta num[rul4. Marinel a cobor]t ;i `n acel momentasupra lui s-a tras cu focuri de mitra-lier[. Cei care tr[geau erau ni;te masca\iafla\i ̀ n cl[direa Mili\iei, care era vizavide sediul unit[\ii militare. Colegii luine-au spus c[ se tr[gea ;i de pe aco-peri;ul Mili\iei."

La festivitatea de comemorare, soralui Marinel, Maria Ciul ne-a povestit căîn 1989 avea 11 ani. Consideră că moar-tea fratelui său a fost degeaba. Familiaa aflat vestea chiar în ziua de Crăciun,din gura unui ofițer de la Miliție.

Ca ;i Raluca, ;i Marinel era ̀ nzestrat

cu harul de a scrie poezii minunate. Cupu\in timp `nainte de Revolu\ie, parc[anticip]nd cele ce urmau, o scrisese peurm[toarea< "M[ las purtat de cuv]ntPrin iluzii, speran\e de;arte... Dar idea-lul meu se va `mplini cur]nd ~nmorm]nt, `n pustiul morm]nt. C]ndun clopot se va zbate bizar, Voi ! un ca-davru prin noapte, Iar un sicriu `mi vaacoperi barbar :i ultimele ;oapte. Ovia\[ ucis[ de soart[ Asemenea st]nciiroase de valuri, La cap[tul singur[t[\iiPe tristele maluri. O, mare! Te voi`mbr[\i;a `n zori Purtat de valul sf]ntC[ci mi-e fric[ de nori :i de pustiulmorm]nt."

Pe spatele pietrei de mormânt, stră-juit de o cască ;i un steag stă scris<

"Pas cu pas ne ducem toți, /În stră-bunele morminte / Peste-un veac dacăsocoți / Cine-o să ne țină minte? / Voibuze care-ați sărutat / Intrați de-a pu-ruri în mormânt / Căci alte s-au înfiri-pat / Iubirii candelă aminte…"

Alte versuri stau mărturie despresufletul de poet al tânărului militar,acestea fiind pe partea din față a pietreide mormânt< "Mi-e negru sufletul străin

/ Și viața mi-e neagră-n adâncuri / Mădoare totul, sînt un chin / Și-o luptăsînt, cu mine însumi."

Gyorgy Sofalvi era militar `n ter-men la Br[ila, a c[zut pe data de 27 de-cembrie. :i tat[l lui a murit, dar ̀ n urm[cu 16 ani acesta ne declara< "Suntm]ndru de el ;i acum, bine`n\eles cudoliu `n sufet, dar m]ndru de el ;i decopiii no;tri care ;i-au dat via\a pentrudemocra\ia rom]n[ ;i european[... Nicidac[ a; avea cinci vie\i nu l-a; puteauita pe eroul meu, pe eroii no;tri jertfi\ipe altarul na\iunii. Cred c[ blestemulacela invocat de tat[l Raluc[i ̀ ntr-o fru-moas[ poezie o s[ \in[ p]n[ ce este `nvia\[ ultimul dintre c[l[ii care i-au ucispe copiii no;tri."

Mormântul lui se află în cimitirulreformat de pe strada Rodnei.

Antal Szabo era militar în termenla Brăila. S-a născut în 2 mai 1969 ;i amurit în 26 decembrie 89. F[cea partedintr-un grup de 30 de voluntari careau luat cu asalt un bloc din apropiereaportului de unde tr[geau a;a-numi\iiterori;ti. Atunci a c[zut ciuruit degloan\ele comuniste.

Am vorbit cu sora lui care-;i amin-te;te ;i acum de acele vremuri. Ne-aspus că un locotenent a cerut 6 voluntaripentru o misiune ;i el s-a oferit.

Vestea morții sale a venit printr-otelegramă. De;i a căzut răpus în 26 de-cembrie, a fost înmormântat abia în 30decembrie. Sora lui poveste;te că "Anti"era bun cu toată lumea și împărțea totulcu apropiații.

Familia păstrează ;i acum cu sfin-țenie pagini din săptămânalul "Solsti-țiu", strămo;ul "Informației Zilei", încare s-a scris despre eroi. Unul dintretitluri era "Eroii revoluției acuză dinmormânt. Mamele î;i plâng copiii."

Mormântul lui este a;ezat la loc decinste, lângă biserica reformată din Ber-cu.

Mihai Kiraly a murit ̀ n noaptea de22 decembrie f[c]ndu-;i datoria de sol-dat la o unitate militar[ din Bucure;ti.De;i era `ncorporat doar de trei luni,avea vitejia unei c[tane b[tr]ne. C]ndau fost `ntreba\i solda\ii "Cine vrea s[ias[ afar[ ;i s[ lupte? E pe via\[ ;i pemoarte!", el a fost primul care s-a oferit.

Am stat de vorbă cu părinții săi. Ma-ma î;i aminte;te ;i acum zilele de ar-mată ale lui Mihai, cât era de flămând;i murdar. Când a fost în vizită la el, aulăsat-o doar 10 minute să stea în unitate.A făcut drumul de la Satu Mare până laBacău doar pentru o întâlnire de 10 mi-nute. La depunerea jurământului areu;it însă să stea mai mult.

Doamna Kiraly î;i aminte;te ;i fap-tul că fiul său a fost singurul soldat dinunitatea militară din Bacău care a fosttrimis la Bucure;ti. A căzut în luptelede la Pădurea Băneasa. A fost înmor-mântat abia în 14 ianuarie, pentru căpărinții nu au reu;it să-l aducă. Tatăllui Mihai ne spune că a plătit 28.800 delei pentru închirierea unui vagon demarfă. Jumătatea din valoarea unei Da-cii la acea vreme, dată pentru transpor-tul unui erou pentru a fi înmormântatcre;tine;te acasă! Mihai î;i doarmesomnul de veci în Cimitirul Eroilor dinSatu Mare.

Un reportaj despre eroii sătmăreniveți putea urmări luni la Informația TV.

A consemnat Mihai Sălceanu

Flori la mormântul lui Szabo Antal, aflat lângă biserica reformată din Bercu

P[rin\ii î;i plâng eroii dup[ 25 deani de la Revolu\ia din 1989

Părinții lui Grigore Viorel Zimbru din Gherța Mică

4 Informa\ia de Duminic[/21 decembrie 2014

TEATRU

Ultima produc\ie a sec\ieirom]ne a Teatrului de Nord `n2014 s-a dorit a fi un spectacol devariet[\i pentru relaxarea publi-cului, f[r[ preten\ii de mare mon-tare. Poate c[ era mai bine s[ nufie asociat, ̀ n titlu, cu precedentarealizare de acest fel, care a fostmult mai bine lucrat[.

“Zis ;i f[cut” a fost primul spectacolal stagiunii 2007-2008 ;i, tocmai fiindprimul, a fost preg[tit cu mare aten\ie;i a avut c]teva scene memorabile. Ceicare l-au v[zut `;i mai amintesc poate“scena de divor\” cu Cristian Dan ;iRora Demeter pe muzica celor de laStigma, sau pe regretatul Marcel Mireac]nt]nd “M[ iube;te femeile” `ncon-jurat de toat[ aripa t]n[r[ feminin[ atrupei, le;inat[ la propriu dup[ farme-cele unui b[rbat bine. :i au fost doardou[ din multe momente izbutite.

S[ intitulezi produc\ia lansat[ `n 7decembrie “Zis ;i f[cut... reloaded” nuface cinste nici spectacolului de acum7 ani, nici celui curent, pe l]ng[ faptulc[ sun[ ca naiba ;i incit[, automat, lacompara\ii. Desigur, menirea cronica-rului este, printre altele, ;i asta, s[ com-pare realiz[ri trecute cu cele ale pre-zentului. Dar varieteul de acum e bines[ fie luat a;a cum e< o `ncercare ono-

rabil[ de a descre\i frun\ile oamenilorla final de an. C[ dac[ ne apuc[m decompara\ii ne zboar[ g]ndul la spec-tacolul “La Iunion, birjar!” adus de Tea-trul “Regina Maria” din Oradea anultrecut, ;i din nou e o pist[ care ne-arface s[ p[rem r[ut[cio;i.

Acestea fiind spuse, spectacolul re-gizat de Andrei Mihalache are c]te ceva

pentru toate gusturile ;i d[ aproape tu-turor membrilor trupei ocazia s[ sefac[ remarca\i. Exist[ o serie de miciscenete, urmate de o compozi\ie mailarg[, o parodie la “Romeo ;i Julieta”cu momente realmente reu;ite de co-medie, finalizat[ cu un c]ntec potrivitcontextului< “Ale tale, ale tale s[rut[ricriminale...”. Urmeaz[ o nou[ serie de

scenete dedicate ve;nicului subiect “el;i ea”, apoi momente muzicale `n ge-neral bine c]ntate (s-a lucrat cu un spe-cialist de revist[, b[im[reanul DorinGrigu\[), s[ge\i `ndreptate spre lumeapolitic[ ;i showbiz, un spectacol onest,dar care nu prea produce momente dehaz total.

Sunt `ns[ presta\ii care ies `n evi-

den\[. Exemple< scena “underground”cu Sorin Oros, Bianca Cuteanu ;i Do-rin C. Zachei, scena cuplului b[tr]n,realizat[ cu grij[ ;i mult[ poezie de Ca-rol Erdos ;i Rora Demeter, apari\iilefrumoase ale Danei Moisuc la reveni-rea pe scena s[tm[rean[, prezen\aproasp[t[ a Dorinei Neme;, momentulmuzical al lui Vasile Blaga. Sunt ;i scenecam trase de p[r (cea cu perlele elevilor,de pild[). ~n rolul moderatoarei, IoanaCheregi are farmec ;i se str[duie;te s[scoat[ c]t mai mult dintr-un text multprea didacticist, care putea fi mai scurt.Episodul cu mitocanul snob, ̀ ntruchi-pat conving[tor de Dorin C. Zachei,ne duce automat cu g]ndul la ni;te no-tabili ai zilei care dau pe la spectacoleledin ora; din an `n pa;te ;i exclusiv cas[ fie v[zu\i, nu c[ le-ar p[sa lor c]t debun sau r[u e actul artistic la care seprefac c[ asist[.

Spectacolul va rula mult ;i `n ia-nuarie, ;i trebuie luat ca atare< o sear[lejer[ la teatru. Tot `n ianuarie sepreg[te;te “Ivan Turbinc[“ ;i un alt “re-loaded” (al patrulea din aceast[ stagiu-ne!), o versiune aproximativ feminin[a comediei de club semnate de SorinOros. Vestea bun[ e c[ tot `n ianuariese porne;te pe drumul spre “O scri-soare pierdut[“, care ar trebui, m[carteoretic, s[ fie un spectacol bun.

Vasile A.

C]nd te g]nde;ti la plecarealui Radu Sas dintre noi, `\i vin `nminte dou[ versuri ale lui :erbanFoar\[< “A mai trecut o belepoc[>adio, domnule baron!” Radu Sasa fost timp de peste dou[ deceniio garan\ie de calitate pe scena tea-trului s[tm[rean.

Avea tot ce trebuie< prezen\[ sce-nic[, dic\ie impecabil[, talent com-pozi\ional uimitor, ;tia s[ ;i c]nte. Pluscultura sa ̀ n domeniu (nu degeaba Ra-luca, fiica lui, s-a f[cut dramaturg ;iteatrolog). Pentru cei ce l-au cunoscut;i admirat, Radu Sas r[m]ne un ommare, din toate punctele de vedere.

Cristian Ioan, care i-a fost director;i regizor ani de-a r]ndul, a spus laaflarea ve;tii c[ Radu s-a dus, al[turide Marcel Mirea ;i Gabriela Dorgai, ̀ nsec\ia cereasc[ a Teatrului de Nord<“Radu avea tot ceea ce trebuie pentrua fi o personalitate artistică de talie in-terna\ională - fiindcă mare actor a fostdintotdeauna! Dacă s-ar fi născut pealte meridiane l-am fi văzut pe ecranemari sau mici, ne-am fi bucurat la au-zul vocii sale generoase și afișele cu elar fi făcut săli pline. Din păcate, ruletaaceasta a sorții s-a oprit în dreptul altuifel de destin... Spectatorii sătmăreni,cei din țară (și chiar din orașele Europeipe unde a jucat) se pot considera fericițifiindcă au avut prilejul de a-l vedea peacest copil talentat al teatrului româ-nesc ... mare, mare pierdere pentruTeatrul de Nord, pentru Teatru - în ge-neral! Din păcate, amintirile aventuri-lor noastre comune legate de teatru seopresc brusc și nu mai au continuare -rămâne să încerc construcția unui film

din secvențe ale spectacolelor pe carele-am realizat împreună! Cred că acumRadu și-a găsit liniștea...”

C]teva roluri memorabile

Simon Stimson în “Oraşul nostru”de T. Wilder, regia Mihai Raicu – 1977

Vasile Vasile în comedia muzicală“Salutări de la Vasile” de A. Storin, regiaI. Deloreanu – 1978

Tiberiu Cezar Sicoşan în “Siciliana”

de A. Baranga, regia Kisfalussy Balint– 1984

Marat în “Bietul meu Marat” de A.Arbuzov, regia Kovacs Ferenc – 1986

Ivan Antonov în “Haina cu douăfeţe” de S. Stratiev, regia Cristian Ioan– 1986

Davies în “Îngrijitorul” de HaroldPinter, regia Romeo Bărbosu – 1993

Doctorul în “Toţi fiii mei” de A.Miller, regia Achille Roseletti - 1994

Jdanov în “Master class” de Donald

Powell, regia Cristian Ioan – 1994Quasimodo în muzicalul “Clopo-

tarul de la Notre Dame”, adaptare dePeter Tomory după V. Hugo, regia Pe-ter Tomory - 1994

Fernando Krapp în “Scrisoarea asosit de la Fernando Krapp” de TankredDorst, regia Peter Tomory – 1995

Voiniţki în “Unchiul Vanea” de A.P.Cehov, regia Goange Marinescu - 1995

Soţul în “Nunta mic burgheză” deB. Brecht, regia Rolf Parschwitz – 1997

Zotov în “Petru sau Petele din soa-re” de Vlad Zografi, regia Cristian Ioan– 1997

Chiriţa în “Chiriţa se întoarce”,adaptare după V. Alecsandri, regia An-drei Mihalache - 1997

Poliţaiul în “Revizorul” de N.V. Go-gol, regia Adrian Lupu – 1998

Montague în “Romeo şi Julieta” deW. Shakespeare, regia Peter Tomory -1999

Caţavencu în “O scrisoare pierdu-tă” de I.L.Caragiale, regia Cristian Ioan– 1999

Pampon în “D-ale carnavalului” deI.L. Caragiale, regia Radu Dinulescu –2000

Alexei Ivanov în “Ekaterina Iva-novna” de Leonid Andreev, regia GeluBadea - 2001

Don Tomao Nicomaco în “Îndră-gostiţii din Ancona” de Vajda Katalin,regia Andrei Mihalache – 2002

Oberon în “Visul unei nopţi de va-ră” de W. Shakespeare, regia Gelu Ba-dea - 2003

Beţiv în “Şchiopul cu miros fru-mos” de Mircea Daneliuc, regia OvidiuCaiţa - 2006

Loby (orb) în “Vizita bătrâneidoamne” de Friedrich Dürrenmatt, re-gia Andrei Mihalache - 2007

Morarul în “Motanul încălţat” dupăCharles Perrault, regia Andrei Miha-lache - 2008

Actor în “Hamlet” de W. Shakes-peare, regia Gelu Badea - 2009

Mănâncă Foc în “Pinocchio” deCarlo Collodi, regia Ovidiu Caiţa -2009

Preotul în “Baltagul” de M. Sado-veanu, regia Andrei Mihalache - 2010

A consemnat V. A.

Actorii rom]ni ai Teatrului redescoper[ varieteul

Radu Sas `ntr-un spectacol pe texte de Marin Sorescu, `n anii ‘80. ~n fundal, colegul ;i prietenul s[u Corneliu Jipa

Nu puteau lipsi din meniul spectacolului poantele `ndreptate spre lumea politic[ rom]neasc[

“Radu avea tot ceea ce trebuie pentru a fi o personalitate artistică de talie interna\ională -fiindcă mare actor a fost dintotdeauna! Dacă s-ar fi născut pe alte meridiane l-am fi văzut peecrane mari sau mici, ne-am fi bucurat la auzul vocii sale generoase și afișele cu el ar fi făcut sălipline.” (Cristian Ioan)

Radu Sas se al[tur[ sec\iei cere;tia trupei Teatrului de Nord

21 decembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Epuizarea apare pe nesim\itef[r[ manifest[ri vizibile. Senza\iadominant[ este c[ treburile nu sevor sf]r;i niciodat[, rela\iile de lalocul de munc[ nu sunt cum artrebui, iar activitatea zilnic[ numai are niciun haz. Dup[ cumexplic[ speciali;tii, simptomeleepuiz[rii pot fi at]t emo\ionale,c]t ;i fizice, evolueaz[ gradat,`nc]t aproape c[ nu v[ da\i seamade ele, `n schimb cei din jurulvostru pot fi primii care leremarc[.

Psihologii explic[ faptul c[sentimentul de responsabilitate excesiv[;i lipsa unui sim\ de st[p]nire de sinecontribuie la epuizare, care, la r]ndul ei,poate duce la probleme serioase des[n[tate, `ntre care hipertensiune,deregl[ri gastrointestinale, boal[ arterial[coronarian[ ;i tulbur[ri de somn.Persoanele active care ajung la epuizaresunt cele motivate `n cel mai `nalt grad,cele total dedicate muncii. Unelepersoane pot sim\i aceast[ epuizare sauardere ca pe o deziluzie `n privin\aslujbei, care nu mai pare at]t deprovocatoare ca alt[ dat[.

R]de\i mai des

S-a constatat c[ buna dispozi\ie ;ir]sul mic;oreaz[ tensiunea arterial[ ;icresc imunitatea. De asemenea, este bine

s[ v[ gospod[ri\i mai bine timpul. Uneleactivit[\i pot fi combinate ;i astfel poatefi comb[tut[ epuizarea. Tot at]t deimportant este s[ ̀ nv[\a\i s[ spune\i NU.Adeseori oamenii se simt epuiza\ideoarece sunt pur ;i simplusuprasolicita\i.

Speciali;tii recomand[ s[ se renun\ela acele activit[\i care au devenitcorvoade sau obliga\ii. S[ nu v[ asuma\inicio sarcin[ f[r[ a v[ `ntreba mai`nt]i<"~mi va pl[cea?" S[ proceda\i ̀ n a;afel `nc]t r[spunsul ini\ial la toatesolicit[rile noi s[ fie< "M[ voi g]ndi la

aceasta", ceea ce v[ va permite s[ v[ lua\iun timp de g]ndire.

La fel de recomandat este s[ sta\i devorb[ cu un prieten, s[-i povesti\i prince trece\i ;i s[ g[si\i un sprijin sufletesc`n atenuarea presiunii prin care trece\i.

Acorda\i aten\ie st[rii de s[n[tate,face\i c]t mai multe exerci\ii fizice ;iadopta\i o alimenta\ie s[n[toas[.Important este s[ ave\i ;i un somnodihnitor ;i s[ fi\i mult mai `ng[duitoricu propria persoan[.

A consemnat :tefania Cri;an

Argila este cunoscut[ ;i folosit[ ̀ nc[din antichitate, cu rezultate de excep\ie`n diferite afec\iuni. Egiptenii o foloseaula conservarea mumiilor tocmai datorit[propriet[\ilor sale.

Compozi\ie ;i calit[\i

Con\ine numeroase minerale ;ioligoelemente ;i reflect[ Inteligen\aNaturii av]nd o compozi\ieasem[n[toare cu a corpului nostru.Substan\a mineral[ principal[ estecaolinul, care confer[ argilei plasticitatea.Pe l]ng[ acestea, humusul vegetal ;ilimonita `i dau un aspect variabil `nfunc\ie de propor\iile sau natura lor<ro;u, verde, albastru, galben, gri, alb,brun. Argila eficient[ con\ine ;i altesubstan\e minerale< var, magneziu, oxizialcalini.

Are calit[\i antiseptice moderate,usuc[, `mpiedic[ proliferarea agen\ilorpatogeni, ;i nu doar protejeaz[elementele regeneratoare, dar gr[be;teprocesul de vindecare. Are o remarcabil[putere de absorb\ie, absorbindsubstan\ele toxice ;i poten\eaz[ for\elede ap[rare ale organismului.

Argila este un agent natural derevigorare fizic[, `n concluzie, estecapabil[ s[ `nlocuiasc[ o `ntreag[farmacie, f[r[ s[ creeze efectelesecundare pe care le dau medicamentele.

Indica\ii terapeutice

Tratamentul de uz intern cu argil[este foarte bun `n cazul ulcerului,gastritei, colitei, hemoroizilor,

constipa\iei, pancreatitei cronice ;idiareei. C]nd ajunge `n stomac, argilaformeaz[ un fel de pelicul[ care calmeaz[durerile ;i favorizeaz[ cicatrizarea r[nilorgastrice. Se bea un pahar cu ap[, `n carese pune o linguri\[ cu argil[. Cura intern[de baz[ recomandat[ este de treis[pt[m]ni.

~n cazul bolilor cardiovasculare, seconsum[ timp de trei s[pt[m]ni ap[argiloas[ foarte tulbure, de trei ori pe zi.Argila vindec[ ;i hipertensiunea arterial[de origine renal[, hipotensiunea ;i`mbun[t[\e;te circula\ia arterial[ ;ivenoas[.

De asemenea, detoxific[ organismul;i `n acela;i timp furnizeaz[ mineralepentru men\inerea tonusului psihic ;ifizic (magneziu, cobalt, crom). Anemiaeste tratat[ prin aportul de fier u;orasimilabil din argil[. Se consum[diminea\a ;i seara apa `n care s-a pus olinguri\[ de argil[, timp de treis[pt[m]ni.

Persoanele care sufer[ de diabetzaharat de tip 2, hiper ;i hipotiroidie,noduli tiroidieni, noduli mamari sauspasmofilie pot urma un tratament cuargil[ similar cu cel pentru bolicardiovasculare.

~n cazul bolilor renale ;i genitale(infec\ii urinare, calculi renali, nisip,insuficien\[ renal[, tulbur[ri menstruale,boli ale prostatei), tratamentul cu argilaconst[ ̀ n consumul a dou[ pahare cu ap[;i argil[, de dou[ ori pe zi, diminea\a ;iseara, timp de trei s[pt[m]ni.

Experimentele recente de tratare apl[gilor cu aluminiu ne permit s[`ntrevedem originea, cel pu\in par\ial[ a

acestui efect `n cazul argilei, `ntruc]tcon\ine silicat de aluminiu, un cicatrizantputernic.

Cei ce sufer[ de pl[gi pot prepara opast[ din argil[ ;i ap[ care se `ntinde peun tifon. Se aplic[ cataplasma pe zonaafectat[, de trei ori pe zi.

~mpotriva acneei, urticariei sauirita\iilor pielii se preg[te;te o past[ dintrei v]rfuri de cu\it de praf de argil[ ;iap[ ;i se amestec[ bine p]n[ seomogenizeaz[. Se intinde `ntr-un stratsub\ire pe fa\[, g]t sau zona cu probleme;i se las[ s[ ac\ioneze timp de 30 deminute. Masca se aplic[ s[pt[m]nal.

Alte recomand[ri

Scrierile vechi recomandau un paharcu ap[ cu argil[ timp de zece zile pe lun[.Din cauza faptului c[ omul modernconsum[ alimente ;i lichide foarte toxice,multe medicamente cu efecte secundare,ast[zi este indicat a se consuma argil[zilnic, f[r[ `ntrerupere.

Pe l]ng[ consumul de alimentetoxice, omul modern se confrunt[ cust[ri de stres aproape permanent. Chiar;i pentru o persoan[ cu un echilibruperfect de minerale, sunt suficiente treizile de stres ca aceasta s[ ajung[ la undeficit de minerale, nemaivorbind de celefragilizate de diverse boli. Nu uita\i c[cele mai bune surse naturale de mineralesunt argila ;i sarea grunjoas[, nerafinat[.

Este important ca `n timpul curei cuargil[ s[ nu se consume antibiotice deloc.Se vor lua doar medicamentele strictnecesare.

Pentru copiii de orice v]rst[ (

`ncep]nd cu prima lun[ de via\[)tratamentul este acela;i ca ;i pentruadul\i, dar doza de argil[ se reduce lajum[tate.

Este important s[ nu se foloseasc[ ̀ nmanipularea argilei metalul sau plasticul,ci numai sticla, por\elanul ;i lemnul.

Nu urma\i cure de uz intern cu argil[`n urm[toarele cazuri< sunte\i predispu;ila ocluzie intestinal[, suferi\i deconstipa\ie cronic[, ave\i hernie sauurma\i `n paralel ;edin\e cu raze X.

ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Argila con\ine numeroase minerale ;i oligoelemente ;i reflect[ Inteligen\a Naturiiav]nd o compozi\ie asem[n[toare cu a corpului nostru

Cum face\i fa\[ epuiz[rii?

Argila este un agent natural de revigorare fizic[, ̀ n concluzie, este capabil[s[ `nlocuiasc[ o `ntreag[ farmacie, f[r[ s[ creeze efectele secundare pe carele dau medicamentele.

Argiloterapia vindec[ spectaculosafec\iunile digestive

Ave\i 10 % reducere la orice produs cump[rat din magazin.

Oferta este valabil[ `n limita stoculuidisponibil.

Ne g[si\i `n SatuMare, str. Gheorghe

Laz[r, nr. 1, jud. SatuMare ;i la tel/fax<

0261/726.101, mobil-0737.518.461

Orar< luni - vineri 8.00 - 16.00

CUPON REDUCERE! Oferta estevalabil[<

18 decembrie - 30 decembrie

Simptomele epuiz[rii pot fi at]t emo\ionale, c]t ;i fizice ;i evolueaz[ gradat

6 Informa\ia de Duminic[/21 decembrie 2014

RE}ETE

Crem[ simpl[ de caramel

Piftie, sau r[cituri

Mod de preparare<

100 g de zahăr se caramelizează, sestinge cu 200 ml de lapte și se fierbeașa până când zahărul caramelizat setopește. Se ia de pe foc și se amestecădin când în când. Se amestecă gălbe-nușurile, cu restul de zahăr, cu zahărulvanilat sau esența de vanilie, cu făina

și cu restul de lapte, p]nă la omogeni-zare. Se amestecă cu caramelul preparatanterior și se fierbe pe aburi, până cândse obține o pastă destul de consistentă.Se toarnă în forme umezite în prealabilcu apă rece, iar după răcire se răstoarnăpe farfurie. Se servește cu miere, siropde caramel, toping de ciocolată, sau or-nat cu frișcă, eventual cu fructe, saucompot.

Ingrediente< 200 g de zahăr, un litru de

lapte proaspăt, 4 gălbenuşuride ouă, un plic de zahăr vanilatsau o jumătate de linguriță deesență de vanilie, o lingură ma-re de făină.

Mod de preparare<

Carnea curățată, se pune la fiert cucondimentele și cu usturoiul, în circa5 litri de apă și se fierbe la foc mic, se-miacoperit, până când carnea se des-prinde foarte ușor de pe os. Dacă pre-parați cu zarzavaturi, acestea se adaugădupă primele 2 ore de fierbere. Carnease dezosează, se așează în farfurii, dacăați folosit zarzavaturi, cu acestea se poa-

te orna foarte bine, zeama se strecoarăpeste carne și se lasă la rece. După cese solidifică, se servește presărat cu pi-per, boia de ardei și zeamă de lămâie.Piftia se poate pune și în boluri mici,în care se așează în prealabil carnea,zarzavaturile în diverse forme, eventualbucăți de ardei roșu, pătrunjel verde,sau ouă fierte și feliate, iar după ce sesolidifică, acestea se pot răsturna pefarfurie. Arată foarte bine pe orice ma-să festivă.

Ingrediente< 1 kg amestec pentru răcituri, 1căpățână potrivită de usturoi,cca 10 - 15 g piper boabe, sare,bază pentru mâncăruri şi even-tual 500 g zarzavaturi (morcov,pătrunjel, gulie, țelină), dacă

vă place piftia cu zarzavaturi.

Rulad[ din piept de puicu ciuperci

Mod de preparare<

Ceapa mărunțită se călește în ulei,se adaugă ciupercile curățate, spălateși tăiate mărunt, se călesc și acestea, secondimentează și se toarnă peste eledouă ouă bătute în prealabil. Se prăjeștepână la consistență potrivită, se ia depe foc, se pune în alt vas, se lasă să serăcească puțin, apoi se amestecă binecu pesmetul și cu oul crud. Pieptul de

pui spălat se crestează, astfel încât săiasă o felie mare de carne. Se bate ușorcu bătătorul, cu grijă să nu se găureas-că. Se condimentează, apoi se așeazăpeste el umplutura anterior preparată,se rulează, se prinde cu o scobitoare șise pune la cuptor. Se coace până se ru-menește. Se poate servi cu garniturăde legume fierte sau călite, ori cu pilafde orez, sau pur și simplu, ca fel prin-cipal de sine stătător.

Ingrediente< 4 jumătăți mari de piept de pui,200 g de ciuperci, o ceapă demărime potrivită, o lingură depesmet fin, 3 ouă, 3-4 linguride ulei (preferabil de măsline),sare, piper, orez, sau legume

pentru garnitură.

Sup[ de fic[\ei cu zarzavaturi

Mod de preparare<

Zarzavaturile se feliază rondele,ceapa se taie în două, fără să fie înde-părtat ultimul strat de coajă, iar cartofiicubulețe sau felii, după preferință. Înafară de ficăței, toate ingredientele sepun la fiert și se condimentează. Când

toate legumele din oală sunt aproapegata fierte, ficățeii curățați și bine spă-lați în prealabil se așează în supa clo-cotită. Se mai fierb toate împreună cir-ca 7-8 minute, după care supa se ia depe foc și se mai lasă circa 10 minute săstea acoperită.

Se pot adăuga tăiței sau g[luște fier-te separat, în apă cu sare, sau eventualcu bază pentru m]ncăruri și strecurate.La servire se poate orna cu frunzulițeproaspete de pătrunjel.

Ingrediente< 250 g ficăței de pui, un morcov,un pătrunjel, o ceapă mică, uncățel de usturoi, 3-4 cartofi, oroşie mai mărişoară, un ardeigras, o legătură de frunze depătrunjei, 150 g de mazăre ver-de, eventual şi alte legume (con-opidă, păstăi, varză, etc.) sare,

piper, delicat.

Porumbarul este un arbust des în-tâlnit pe câmp. El este numit știinţificPrunus spinosa. Fructele acestuia serecomandă în hemoragie, afecţiuni re-nale, dischinezie biliară, uremie, gută,tulburări de creștere, cură de slăbireș.a.

Fructele de porumbar se mai uti-lizează în convalescenţe postgripale,boli pulmonare, tuse convulsivă, de-bilitate fizică, anorexie, inapetenţă, de-ficit imunitar.

Porumbarul este un arbust sălbaticdin familia rozaceelor care poate atin-ge o înălţime de până la trei metri, curamuri spinoase, flori albe și fructemici sferice, de culoare neagră-vineţie.

În scop terapeutic, de la porumbarse folosesc florile, frunzele, fructeleetc. Florile de porumbar conţin flavo-ne, acizi organici, glicozide, kemferol,săruri de magneziu și potasiu fiind re-comandate ca sedativ și diuretic în tra-tamentul nefritelor, cistitelor și ente-ritelor. Florile se culeg imediat dupăînflorire, una câte una.

Frunzele se culeg prin luna iulie șise recomandă în erupţii tegumentare,boli de rinichi, vezică urinară, pentrueliminarea toxinelor din corp. Fructelenumite porumbe se culeg toamna târ-ziu, după ce pică toată frunza arbus-tului. Ele se folosesc în alimentaţie darși ca remedii în diferite afecţiuni.

Fructele au acţiune astringent[ șidiuretică și efect antidiareic și antidi-zenteric. Ele se recomandă în dureride stomac, diaree, dizenterie, afecţiunirenale, dischinezii biliare, gută, tuseconvulsivă, stimularea digestiei.

Împotriva constipaţiei, ca sedativși diuretic, se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de petale peste care se toar-nă 200 ml de apă clocotită. Se ţine lainfuzat 15 minute după care se filtrea-ză. Se pot bea doua căni de ceai pe zi.

Pentru tratamentul erupţiilor cu-tanate, în boli de rinichi și vezică și cadepurativ se prepară un ceai dintr-olinguriţă pulbere de frunze peste carese toarnă 200 ml apă clocotită. Se lasă10 minute acoperit și înainte de a-lbea, se adaugă un vârf de cuţit de bi-carbonat pentru ca mediul alcalin creatsă favorizeze eliberarea substanţeloractive care altfel rămân "închise" înfrunze.

Împotriva tusei, pentru stimulareadigestiei, în boala gutoasă se preparăun decoct dintr-o linguriţă de fructeîn 250 ml apă și se fierbe 20 minute.Se beau două, trei căni de ceai pe zi.

Siropul de porumbe se preparădintr-un litru de apă în care se pun ze-ce linguri de fructe și se fierbe 15 mi-nute. După ce se strecoară, în lichidulrămas se adaugă un kg de zahăr și selasă să fiarbă până capătă consistenţasmântânii.

C]t este cald, siropul astfel preparatse pune în sticle mici, închise la cu-loare, se astupă bine și se păstrează larece. Siropul de porumbe se recoman-dă în afec\iuni pulmonare, câte treilinguri pe zi în cure de o lună.

Porumbarul este primul arbust pecare primăvara îl îmbracă în flori albe.Se spune c[, dac[ porumbarul are florimulte, anul va fi bogat. În Oltenia, fe-tele prind m[r\ișoare de crengile po-rumbarului pentru ca tot anul să fiealbe la faţă cum sunt florile lui. În une-le zone din ţar[, porumbul se seamănăcând `nflorește porumbarul.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Fructele de porumbarse recomand[ în

hemoragii, afec\iunirenale, dischinezie

biliar[

Porumbarul este un arbust des întâlnit pe câmp. El este numit știinţificPrunus spinosa. Fructele acestuia se recomandă în hemoragie, afecţiuni renale,dischinezie biliară, uremie, gută, tulburări de creștere, cură de slăbire ș.a.

21 decembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Iarna aceasta ne aduce pe planvestimentar un aer elegant, sen-zual şi foarte feminin, cizmele pes-te genunchi. Indiferent ce revistăde modă aţi răsfoi, veţi constatacă sunt printre cele mai des pur-tate încălţări ale vedetelor. Acestecizme peste genunchi înalte, caredepăşesc linia genunchilor, aducun aer mai mult decât feminin ori-cărei ținute.

Cizmele peste genunchi sunt cu si-guranţă încălțămintea vedetă a acestuisezon. Iar, dacă până în acest momentai întâmpinat probleme în alegerea pe-rechii perfecte, acum nici nu se mai pu-ne la socoteală acest lucru, tocmai da-torită faptului că sunt în topul desig-nerilor. Implicit le vom regăsi pe raftu-rile magazinelor sub toate formele, mă-rimile și culorile posibile.

Partea cea mai bună este, că pot fipurtate indiferent de vreme. Dacă avemparte de soare se pot asorta la o rochiţăscurtă şi ciorapi, iar dacă plouă cu opereche de blugi şi un cardigan.

Cum ştiţi deja, din articolele pre-cedente, reguli există în orice domeniu.Singura diferenţă este că, unele domeniiau reguli mai stricte decât altele. Ciz-mele peste genunchi (over-knee) nu ri-dică atât de multe probleme de bunăpurtare precum colanții sau fustele sti-lou.

|inutele casual

Ţinuta casual se adoptă în multe si-tuaţii, la școală, la shopping, la o plim-bare în parc, la un suc, etc. Putem purtacizmele peste genunchi cu toc sau fărăla ținute casual. Pentru succesul garan-tat al ținutelor noastre trebuie doar săavem grijă la lungimea rochiței, mate-rialele alese și accesoriile pentru careoptăm.

La şcoală, cel mai bine ar fi să alegeţi opereche de colanți nergi groși, un pu-lover supradimensionat și cizmele over-knee cu toc!

|inute office

Și la birou putem alege cizmele pes-te genunchi. Le alegem pe cele cu tocși le purtăm în combinații cu fuste pânăla genunchi sau rochițe tricotate, pecorp. Aveți grijă, rochia sau fusta tre-buie să depășească cel mult o palmă li-nia genunchiului, sau poate chiar săalegem o rochie până la genunchi.|inute de seară

Seara, la o ieșire cu fetele dorim săarătăm ceva mai elegant, dar nici exa-gerat. Și în acest caz optăm pentru ciz-mele peste genunchi și le purtăm încombinație cu o rochiță tricotată saudintr-un material fluid. Alege o perechede dresuri în culoare pielii și pentru unaer și mai elegant lasă la vedere câțivacm din partea superioară a piciorului.Bineînțeles, evită să porţi cizmele pestegenunchi la o nuntă sau la un eveni-ment elegant. Nu că nu ar fi elegante,dar nimic nu depășește în eleganță cla-sicul pantof din lac cu toc cui.

Atenţie la proporţiile pieselor ves-timentare pe care le alegeţi. Dacă porţicizme lungi cu o rochiţă scurtă, la oţinută de zi, poate fi cam mult pentruochiul privitorului. Totuşi, poţi salvasituaţia alegând o pereche de dresurinegre, mate.

Cum se poartă cizmele dacă eşti scundă şi ai gambe groase?

În acest caz cizmele peste genunchipot avea un efect opus celui dorit, așacă cel mai bine ar fi să evităm cizmelepeste genunchi fără toc. În cazul în carenu vrem nicidecum să renunțăm la

acest model de cizme putem să le pur-tăm cu o pereche de colanți din pielesau cu o fustă clasică care urmărește li-nia corpului, dar nicidecum fără toc.Trebuie să avem grijă să nu fragmentămprea mult trupul.Așadar, cel mai bine este să alegi cizmeelastice sau cu fermoar, nicidecum foar-te largi pentru că vor îngreuna și maimult aspectul fizic. Dresuri mate și ți-nute concentrate pe partea superioarăa trupului, iar pentru partea inferioarăalege culori care subțiază vizual.Poţi opta pentru un jerseu lung, un car-digan sau un palton pentru a completa

ţinuta.

Cum se poartă cizmele dacă eşti înaltă şi ai gambe subţiri?

Poţi purta atât cizme cu toc cât șifără toc. Dacă ești foarte înaltă și slabăatunci cizmele lungi cu toc nu vor facealtceva decât să alungească și mai multsilueta, dar nu este neapărat un lucrurău, depinde de gusturile tale. Dacă țise pare prea mult, atunci alege o pere-che fără toc.

Se pot purta în combinaţie cu dre-suri colorate, rochiţe scurte, blugi sau

colanţi cu imprimeu.  Nu sunt preamulte reguli de respectat, însă cizmelenu trebuie să fie prea largi, deoarecevei crea senzaţia că încălţămintea estecu 3 numere mai mare. Cizmele trebuiesă vină perfect pe gambă.

Aveți grijă, însă la ce bluze alegețisă purtați. Asortate necorespunzătorcizmele pot crea un efect total opus ce-lui dorit, pot să vă taie vizual câțiva cmdin înălțime și pot să adauge vizual câ-țiva cm.  Așadar dacă sunteți mai pli-nuțe nu le purtați cu blugi deschiși laculoare sau ciorapi dantelați.

Urmează luna reducerilor şitoate magazinele sunt pline, decieste timpul să faci o listă completăcu toate hainele de care ai nevoie.Este cazul să-ţi pui la punct gar-deroba şi să notezi ce piese îţi lip-sesc pentru o iarnă perfectă.

Iată un mic ghid cu toate articolelevestimentare pe care un bărbat ar tre-bui să le poarte și desigur, să le achizi-ționeze.

Acest articol vă vine și vouă, fetelor,în ajutor, având în vedere ca peste câ-teva zile trebuie să-i oferim iubituluiun cadou frumos.

Pentru a nu da greş cu un cadou,este foarte important să cunoaștemgustul iubitului dar şi mărimile. Iar, tu,cel care citești trebuie să fii flexibil. Da-că acum se poartă skinny jeans și îțistă bine în ei, cumpără-i. Scopul tăunu este să îți cumperi mereu aceleaşiperechi de jeanși care acum 10 ani fă-ceau furori în rândul fetelor. Moda esteîn continuă schimbare, trebuie să fii în

alertă. Nu spun că trebuie să porți doararticole din noua colecție, ci doar ar-ticole care îți vin bine.

Majoritatea băieţilor nu sunt fanicumpărături. Dacă ar putea avea o te-lecomandă să comande hainele de careau nevoie, nici n-ar mai pune piciorulîn magazine (nu toți, desigur).Așadar, să vedem la ce ar trebui să fițiatenți când mergeți la cumpărături da-ta viitoare.

Încălţămintea potrivită

Pantofii sunt importanţi într-o ţin-ută perfectă. Primul lucru la care o fatăse uită sunt pantofii (sau cel puțin aşaeste în general). Pantofii, adidașii, te-nișii, cizmele, etc., sunt esențiali pentruo ținută reușită. De multe ori, o ținutăsimplă, all black, poate fi ușor acceso-rizată cu o pereche de pantofi sau ciz-me interesante. Detaliile fac diferenţa,deci chiar dacă o pereche de pantofieste simplă, poate are o culoare intere-santă.

Culori

Bărbaţii trebuie să prindă curajcând vine vorba de culori. Mai scutițidulapurile de non culori sau griuri.Optați pentru o pereche de jeanși co-lorați. O geacă, un tricou, niște că-măși.  Nu înțeleg de ce toți bărbațiipreferă culorile închise, în combinațiicât se poate de seci fără nicio pată deculoare. Nu spun să creați ținute co-lor-blocking, dar să aveți curajul de avă pune un pantalon colorat.

Geaca de blugi sau de piele

Mai ales iarna, geaca de piele esteesențială pentru un look reușit. Pe lân-gă această calitate de a da viață uneiținute, geaca de piele este un aliat idealîmpotriva frigului. Partea și mai bunăeste, că poți purta geaca de piele la oținută casual, dar și la un costum,smart-casual.

Un alt articol vestimentar must-have este geaca de blugi. Deşi este mai

potrivită pentru sezonul de tranziţiedecât pentru această perioadă rece aanului, nu strică să-ţi cumperi dintimp una. Profită de reduceri şiachiziţionează-ţi o geacă de blugi, pecare poate, nu ai putea să o cumperila preţ întreg.

Accesorii

Revenim la veşnica problemă, ac-cesoriile nu sunt doar pentru fete saufemei. În categoria accesorii întră șiochelarii de soare, mănușile de piele(care sunt un cadou ideal), lanțurile,brățările, chiar și geanta de mână saughiozdanul, eșarfele, fularul, ceasul.etc. Poţi încerca combinaţii noi. Asor-tează o pereche de ochelari la o ținutăcasual, un papion colorat la o ținutăsmart-casual, niște mănuși de pielecare merg la orice și sunt de efect. Unceas fin, care să completeze imagineanu poate lipsi nici unui bărbat la mo-dă.

Ter\an Denisa

Îmbr[c[mintea de iarn[ pentru b[rba\i

Cizmele peste genunchi sunt cu siguranţă încălțămintea vedetă a acestui sezon. Iar, dacă pânăîn acest moment ai întâmpinat probleme în alegerea perechii perfecte, acum nici nu se mai punela socoteală acest lucru, tocmai datorită faptului că sunt în topul designerilor.

Cizmele peste genunchi aduc un aer feminin oric[rei \inute

8 Informa\ia de Duminic[/21 decembrie 2014

DIET~

Planul alimentar de scădere îngreutate Bob Greene nu este unsimplu regim alimentar, ci o mo-dalitate complexă de a scăpa dekilogramele nedorite, prin îmbi-narea exerciţiilor fizice cu alimen-taţia sănătoasă.

Pentru ca dieta Bob Greene să dearezultate este obligatoriu să urmaţi eta-pele propuse de celebrul Bob Greeneaşa cum sunt prezentate în numeroaselecărţi de specialitate ale acestuia.

Despre Bob Greene şi sfaturilesale de nutriţie

Bob Greene a ajuns o personalitatenu numai datorită faptului că a fost pen-tru o perioadă lungă de timp alături decelebra Oprah Winfrey în lupta acesteiacu kilogramele nedorite, ci şi datorităsfaturilor sale de nutriţie şi alimentaţie.Bob Greene s-a făcut remarcat prin nu-meroasele cărţi de dietă şi fitness pe carele-a pus la dispoziţia tuturor doamneloraflate în căutarea unor soluţii eficientede scădere în greutate. „Corpul perfectîn 12 săptămâni” este una dintre celemai importante şi mai cunoscute pu-blicaţii ale lui Greene în care sunt rela-tate poveştile de viaţă ale persoanelorcare au acceptat provocarea şi au urmatplanul său alimentar.

Bob Greene este psiholog şi instruc-tor specializat în fitness, metabolism şiprograme de slăbit, dar şi editor de ar-ticole legate de nutriţie, regim de slăbireşi planuri alimentare de succes.

Ce `nseamn[ dieta Bob Greene?

Dieta Bob Greene îmbină perfectexerciţiile fizice cu regimul alimentarechilibrat, cea mai simplă metodă de aslăbi sănătos şi într-un timp relativ

scurt. Prin dieta Bob Greene se doreşteasimilarea unui stil de viaţă sănătos, maiales din punct de vedere psihic. Greeneeste de părere că stările emoţionale in-fluenţează considerabil pofta de mân-care la ore târzii sau fără o logică anu-me.

Cura de slăbire recomandată deGreene oferă informaţii despre alimen-tele nocive care trebuie eliminate dinalimentaţia zilnică, dar şi despre ali-mentele sănătoase ce trebuie consumatezi de zi.

Dacă sunteţi pregătite să urmaţi die-ta Bob Greene, este bine să respectaţicu stricteţe etapele corespunzătoareacesteia. De asemenea, trebuie să ştiţică regimul de slăbire al celebrului Gree-ne nu este unul drastic, ci un plan ali-mentar care vă ajută să înţelegeţi maibine care sunt motivele pentru care artrebui să consumaţi anumite alimente.

În dieta Bob Greene sunt recoman-date fructele, legumele şi celelalte mân-

căruri nutriţionale. Bob Greene nu oferăun regim de slăbire bazat pe cantitateade alimente ce poate fi consumată pen-tru a scăpa de kilogramele în plus, ci unplan alimentar care să vă ajute în alege-rea corectă a alimentelor consumate zide zi.

În rândul alimentelor interzise intrăchipsurile şi orice alt aliment pe care îlputeţi consuma pe fond de stres saupentru a înlocui fumatul.

Dieta Bob Greene nu are secrete bi-ne ascunse, ci este un regim de slăbireca oricare altul< aport crescut de protei-ne (pui şi peşte), consum moderat degrăsimi “sănătoase” şi diminuarea can-tităţii de carbohidraţi. Aceste etape, ală-turi de foarte multă mişcare, vă vor ajutasă scăpaţi de kilogramele nedorite şi săînvăţaţi cum să vă menţineţi siluetaobţinută.

Programul de slăbit

Dieta de slăbit Bob Greene nu esteuna rapidă, cu un termen limită, ci unplan nutriţional de lungă durată, ce in-

clude trei etape şi care îşi propune, în-ainte de toate, eliminarea obiceiuriloralimentare nesănătoase. Persoanele careadoptă această dietă de slăbit trebuiesă-şi descopere ritmul natural de slăbireşi o formă fizică optimă, după ce şi-auconfruntat propriile probleme emoţio-nale care conduc la obiceiurile alimen-tare nesănătoase.

Prima etapă

Prima etapă din acest program seîntinde pe o perioadă de patru săptă-mâni. În timpul acestei faze se pregăteşteorganismul pentru un stil de viaţă să-nătos. Principiile de bază sunt mişcarea,evitarea mâncatului la ore târzii în noap-te, adoptarea unei rutine ce cuprindetrei mese pe zi şi o gustare, şi un niveloptim de hidratare.

A doua fază

În această etapă se ajunge la o scă-dere în greutate constantă şi progresivă.Veţi mânca numai atunci când vă va fi

foame, făcând alegeri alimentare corecteşi evitând ronţăielile pe fond de stres.În plus, se vor înlătura din alimentaţieo serie de produse, cum ar fi< băuturilerăcoritoare (inclusiv apa minerală), pră-jelile, pâinea albă, pastele neintegrale şilactatele cu un conţinut mare de grăsi-me. Durata acestei faze depinde de nu-mărul de kilograme pe care fiecare do-reşte să îl dea jos, însă se impune o pe-rioadă minimă de 4 săptămâni.

Nu trebuie uitate şi exerciţiile fizice.Acestea încep de la 50-70 de minute pesăptămână în faza întâi, până la 100-125 de minute în faza a doua.Faza a treia Ultima fază este cea de menţinere. Prin-cipiile pe care se bazează această fazătrebuie să devină cele care vă vor dirijarestul existenţei din punct de vederenutriţional şi fizic.

Ce poţi consuma în timpul dietei?

Totul se reduce la “2-4-7”. Acestenumere reprezintă prescurtarea canti-tăţii din fiecare grupă de alimente pecare ai voie să o consumi. Poţi mânca 2fructe pe zi, 4 legume şi 7 porţii de ce-reale integrale. În ceea ce priveşte car-nea, trebuie să fii cât se poate de pru-dentă şi să alegi numai tipurile de carneslabă. Poţi mânca mult peşte. Gustăriledintre mese nu ar trebui să depăşească150 de calorii fiecare. Grăsimile trebuiereduse până la 25-50 de grame pe zi,alegând în special mâncarea slabă. Za-hărul şi pastele făinoase sunt interzise.

Alte recomandări ce privesc aceastădietă sunt evitarea alcoolului dar şi li-mitarea mâncatului în oraş. Dacă sun-teţi consumatori de cofeină, încercaţisă reduceţi cantităţile pe cât se poate demult.

Dieta este recomandată persoanelorcare îşi doresc un stil de viaţă completnou şi care nu îşi doresc doar o pierdereîn greutate rapidă.

Dieta Bob Greene îmbin[ exerci\iile fizice cu alimenta\ia s[n[toas[

Se recomandă de către specia-lişti persoanelor care sunt în în-cercarea de a pierde în greutate,dar şi pentru a elimina sentimen-tul de foame. Aceasta ajutând or-ganismul să aibă o senzație de sa-țietate în timp ce se consumă unnumăr redus de calorii.

Pentru a pierde în greutate, trebuiesă mănânci mai puține calorii decât cor-pul tău folosește într-o zi. Țelina estefoarte scăzută în calorii și este plină deapă și fibre, iar consumul ei dă senzațiede stomac plin.

Proprietățile dietei cu țelină

Dieta cu țelină, are diverse proprie-tăţi și se consideră a fi o alternativă pen-tru o masă cu un conținut scăzut de ca-lorii. O porție de țelină conține aproxi-mativ 16 calorii.

Consumul de ţelină vă ajută să satis-faceți nevoia de lichide, deoarece conține95 % apă. Apa este o parte esențială aoricărui regim alimentar sănătos, și estedeosebit de importantă atunci când sepierde în greutate.

Corpul uman este format din apăaproximativ 80 %, și se bazează pe echi-librul adecvat între consumul de lichideși eliminarea deșeurilor. O ușoară des-hidratare va da senzația de oboseală, ceeace înseamnă că se va și pierde motivațiade a face exerciții de ardere a caloriilornecesare pentru a pierde în greutate.

Țelina conține aproximativ 2g de fi-bre la o porție. Fibrele sunt o componentăbenefică într-o dietă de slăbire, deoarecesunt greu de digerat și oferă echilibru însistemul digestiv. Stomacul se poate golimai lent atunci când fibrele sunt prezente,ceea ce înseamnă că te vei simți plin pen-tru mai mult timp după masă. Nivelulcolesterolului, controlul de zahăr din sân-ge și starea generală de sănătate digestivăse pot de asemenea îmbunătăți prin con-sumul de mai multe fibre.

O cantitate adecvată de vitamine șiminerale va menține corpul funcțional,iar nivelul de energie va fi echilibrat.Dieta cu țelină, nu oferă o cantitate marede vitamine și minerale, dar o porțieconține între 8 % – 10 % din necesarulzilnic de vitamina A, acid folic și pota-siu.

Oferă un aport de aproximativ 40%din vitamină solubilă în grăsimi, K, ne-cesară de zi cu zi pentru a menține coa-

gularea sângelui corectă și de a îmbună-tăți densitatea oaselor.

În ce constă dieta cu țelină

Scopul principal al dietei cu țelină,este de a pierde o cantitate semnificativăde greutate într-o perioadă scurtă detimp. În ceea ce privește regulile, în dietacu țelină, este permis a se consume țelinăși apă, în orice cantitate dorită. În funcțiede individ, durata dietei variază de obiceide la câteva zile la una sau două săptă-mâni. Susținătorii acestui tip de dietă,spun că, este foarte bună pentru pierde-rea în greutate, deoarece țelina este con-siderată un aliment scăzut în calorii.

Țelina este una dintre așa-numitelealimente cu un conținut scăzut de calorii,ceea ce înseamnă că în procesul de di-gestie este nevoie de mai multă energietermică decât ceea ce conține produsulalimentar în sine. În momentul în carețelina este pe deplin digerată, mai multecalorii au fost arse. Deoarece apa nu arecalorii, iar țelina are o valoare scăzutăde calorii, pierderea în greutate este multaccelerată. Din aceste motive, mulți credcă dieta cu țelină este chiar superioarăpostului de apă.

Dezavantajele dietei

Principala critică in dieta cu țelină,este că țelina este un aliment insuficientpentru a susține un regim alimentarechilibrat. În timp ce criticii recunosccă ţelina nu conține unele vitamine ;i

minerale, la acestea se adaugă faptul cărezultatele sunt departe de a satisfaceaportul zilnic recomandat.

În plus, oponenții susțin că prin ur-marea unei astfel de diete, corpul umanva fi forțat să facă foamea pentru a con-serva resursele sale.

Dieta cu \elin[ă

Pentru ca dieta Bob Greene să dea rezultate este obligatoriu săurmaţi etapele propuse de celebrul Bob Greene aşa cum sunt pre-zentate în numeroasele cărţi de specialitate ale acestuia.

Bob Greene, autorul c[r\ii „Corpul perfect în 12 săptămâni”

21 decembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 9

Sărbătorile Crăciunului suntaşteptate cu mare bucurie de cătretoată lumea creştină. În fiecare an,naşterea după trup a Pruncului Ii-sus din Sfânta Fecioară Maria în-tr-o peşteră săracă, aduce un zâm-bet de nădejde, o rază de speranţăşi de bucurie pe feţele tuturor.

Prin intermediul sfintelor slujbe dinbiserică, prin tradiţiile şi datinile careînsoţesc acest praznic măreţ, ne facemşi noi părtaşi la bucuria pe care au simţit-o păstorii şi magii la vederea Fiului luiDumnezeu întrupat pentru îndumne-zeirea întregului neam omenesc. În aceapeşteră de la periferia Betleemului stăSfânta Familie, Iosif şi Maria, veniţi săparticipe la recensământul ordonat deîmpăratul roman Augustus. Urmândmodelul lor, în aceste zile de aleasă săr-bătoare, când Hristos vine în lume, toţimembrii unei adevărate familii se stră-duiesc să fie împreună, să se ierte, să seiubească, deoarece Crăciunul este, înspecial, praznicul familiei. CuvântulDomnului Se face trup şi noi avem po-sibilitatea să-L vedem cu ochii sufletuluiîn acea iesle, înconjurat de dobitoace,ocrotit de Preacurata Sa Maică şi slăvitde cetele îngerilor din cer. Peste tot ră-sună cuvintele< “Slavă întru cei de sus,lui Dumnezeu, şi pe pământ pace întreoameni, bună înţelegere” (Luca II> 14).Acesta este mesajul venirii Domnului<ca noi să trăim în iubire, unitate, înţele-gere, iertare, într-ajutorare, ca adevăraţifraţi. Hristos vine în inima noastră şi încasa noastră doar dacă acolo există iu-bire şi curăţie. Ca atare, să fim pregătiţisufleteşte şi trupeşte pentru întâlnireacu Împăratul cerului şi al pământului.

Moaşa Crăciunoaie – pildă de virtute

Specificul acestei sărbători este foar-te bine conturat în conştiinţa poporuluiromân, elaborându-se adevărate legendelegate de episodul naşterii Domnului Ii-sus Hristos, în care se îmbină în modplăcut fantezia autorului popular cu da-tele provenite din tradiţia creştină. Opovestire din popor ne relatează faptulcă, venindu-i Sfintei Fecioare Maria vre-mea să nască, a fugit de la casa părin-tească şi s-a oprit la gospodăria a doibătrâni, Crăciun şi Crăciunoaie, oamenicumsecade de altfel, dar care cu niciunchip n-au vrut s-o primească în casă,spre a nu le întina gospodăria cu naşte-rea unui prunc zămislit din greşeală. Deaceea, închizându-i uşa, Maria Fecioară,simţindu-se cu totul neputincioasă de amerge înainte, s-a aşezat într-un şopronde vite, unde s-a şi culcat în ieslea boilor,în paie. Aici, începând durerile naşterii,Maica Domnului a purces a se văita.Crăciunoaie, auzind-o şi ştiind ce în-seamnă o naştere de copil, i s-a făcutmilă de dânsa şi fără a-l înştiinţa pe Cră-ciun, a ieşit din casă şi s-a dus la SfântaFecioară, în iesle. Acolo a ajutat-o lanaştere, a tăiat buricul pruncului, a cul-cat lăuza pe paie şi a învelit-o; cu un cu-vânt, a îndeplinit tot meşteşugul moşitu-lui. După aceasta a mers în casă şi i-aspus lui Crăciun< “Uite, Fecioara izgonităde noi s-a dus în ocolul vitelor şi acoloa născut. Ce puteam face eu altceva decâts-o ajut?” Însă Crăciun, unchiaşul, nuera om de înţelegere. A apucat pe babăde mână, a dus-o la tăietor şi acolo i-aciuntit mâinile din glezne> apoi, înspăi-mântat de toate cele întâmplate la casa

lui, a plecat în sat. Moaşa Crăciunoaie aumplut, cum a putut, un ceaun cu apă,l-a pus pe foc şi când a crezut că apaeste numai bună pentru scăldătoare, i-a spus Maicii Domnului să încerce apaşi să vadă cum este. Maria, însă, i-a răs-puns< “Încearcă şi dumneata, moaşăCrăciunoaie!” Moaşa îşi vârî ambelemâini în apă şi deodată văzu că parteatăiată creşte la loc, mult mai curată şimai frumoasă ca la început. De la aceastăminune se crede pretutindeni cămoaşele au mâini de aur (a se vedea<Tudor Pamfile, “Sărbătorile la români”,Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1997,p. 338).

Colindele – cântecele noastre de leagăn

Crăciunul este praznicul familiei, albucuriei şi al păcii. An de an îl aşteptămcu o emoţie sfântă, străduindu-ne sădevenim mai buni, să ne împodobimsufletele cu cele mai alese virtuţi, elibe-rându-ne de patimi şi păcate, de ură,invidie şi egoism. Totodată, se cuvinesă ne aducem aminte de tradiţionalele,frumoasele şi înălţătoarele noastre co-linde, de “cântecele noastre de leagăn”,cum le numeşte P.S. Justinian Chira, ca-re au însoţit existenţa zbuciumată a po-porului nostru de-a lungul veacurilorşi care ne inundă întreaga fiinţă de bu-curie şi de linişte. Ascultându-le şi cân-tându-le, ni se înfăţişează înaintea ochi-lor sufleteşti un tablou înduioşător. Ovedem pe Maica Domnului, împreunăcu dreptul Iosif, mergând din casă încasă “pă strada din Viflaim” şi căutândun loc în care să se odihnească dupălunga lor călătorie. Venindu-i “oara sănască”, Fecioara Maria “umbla-n jos şiumbla-n sus, / Ca să-L nască pe Iisus.

/ Umbla-n sus şi umbla-n jos, / Ca să-L nască pe Hristos”. Nu găsesc decât opeşteră rece şi întunecoasă, “un staolmândru de oi”, care Îi va servi Domnu-lui Iisus drept casă. Fecioara naşte, darnu are “scutece de-nfăşat, nici hăinuţede-mbrăcat” pentru Fiul de Împărat.Pruncul plânge, iar Maica Sa Îl mângâiecu dragoste, prin cântece duioase deleagăn, făcându-L să Se simtă în sigu-ranţă şi fericit< “Taci, fiule, nu zdera /că mama Ţie Ţi-a da / două mere, douăpere, / să te joci în Rai cu ele”. În lipsafocului, Îl încălzesc animalele cu sufla-rea lor. Pruncul stă “pe paie, între vite”,într-o covârşitoare smerenie. Cerurilese deschid şi “pe-o rază curată”, coboarăîngerii “cu flori în mână”, împletind“mândră cunună” şi cântând cu veselie<“Mărire întru cei de sus lui Dumnezeuşi pe pământ pace, între oameni bună-voire” (Luca II> 14). Auzind păstoriiaceastă “veste minunată”, se îndreaptăspre peşteră şi-L preamăresc pe noulnăscut, pe “păstorul noroadelor şi stă-pânul roadelor”. De la Răsărit, călăuziţide stea, vin trei crai, dorind să se închineşi să-L cunoască pe “Fiul Domnului”,pe “Domnul cerului şi-mpăratul Raiu-lui”. Găsindu-l, prin voia lui Dumnezeu,Îi aştern la picioare daruri preţioase şi“sfinte”< aur, smirnă şi tămâie. Cerul seuneşte cu pământul, răsunând de bu-curie, căci “îngeri şi oameni cântă îm-preună”. A sosit clipa cea mare, cândproorociile s-au împlinit, când Mesia,Cel mult aşteptat, S-a născut pentru arăscumpăra neamul omenesc din robiapăcatului, a diavolului şi a morţii. Naşte-rea Sa minunată din Fecioara Maria stăla temelia întregii Sale activităţi mân-tuitoare. Să învăţăm să colindăm şi săÎl lăudăm pe Domnul Hristos, împle-tind colindele cu viaţa noastră curată.Colindând, trăim şi noi acele clipe mi-

nunate, petrecute în urmă cu două miide ani, simţim o mângâiere şi o împă-care lăuntrică, devenind mai iubitori,mai sensibili la suferinţele semenilor şimai fericiţi.

Animalele – martori necuvântători ai naşterii Domnului

Naşterea Domnului s-a petrecut în-tr-un staul de vite. Nicio casă din Bet-leem nu şi-a deschis porţile pentru a-Lprimi pe Mesia Cel mult aşteptat. Prinurmare, Fecioara Maria cu dreptul Iosifajung într-o peşteră care servea ca şigrajd pentru animale. Frigul a fost risi-pit de suflarea dobitoacelor, iar în locde aşternut Fiul lui Dumnezeu era cul-cat în fân. Potrivit autorului popular,demult, Dumnezeu a trimis un îngercu un trandafir la Fecioara Maria. Aces-ta a venit şi i-a zis< “Marie, miroase tran-dafirul ăsta!” Fecioara a mirosit şi a ră-mas grea. A venit vremea să nască şi n-avea unde. Atunci s-a dus în ieslea cai-lor. L-a născut pe Iisus şi L-a culcat înfân. Caii au mâncat tot fânul până audat de pruncul înfăşat şi au mâncat şifânul de sub El. După aceea, au începuta da cu copitele şi a necheza. MaicaDomnului şi-a luat copilaşul şi s-a mu-tat în ieslea boilor. Boii au mâncat şi eipână ce au simţit pruncul înfăşat în fân;apoi au început a rumega şi a pufăi, cul-cându-se alături. Maica Domnului îi bi-necuvântă să aibă saţ, carnea lor să fieuşoară şi să se mănânce. Calul a fostblestemat să nu aibă “saţ”, ci să mănâncemereu. Şi aşa este< calul doar trece dru-mul şi iar flămânzeşte (Tudor Pamfile,op. cit., p. 341). Toată făptura a partici-pat la naşterea Domnului, atât oamenii,cât şi animalele, vestind acest mare eve-

niment din istoria mântuirii omului. Înnoaptea de Crăciun, când Fecioara Ma-ria a născut pe Mântuitorul, cea dintâivietate de prin împrejurimi, care a făcutzgomot, să vestească sfânta naştere a luiIisus, a fost o broască, ce a început săorăcăiască. Când a auzit-o Maica Pre-cistă a binecuvântat-o< să fie blagoslo-vită şi de lume băgată în seamă; să fietrâmbiţaşul ploilor şi ea să trăiască cutrupul în vecii vecilor. De aceea, broas-ca, atunci când moare, nu “se-mpute”niciodată şi nici viermi nu face, ci seusucă, iar dacă omori o broască, se mâ-nie Dumnezeu, trimiţând din înaltulcerului ploi necontenite. Ba se crede căaceluia care va omorî cu bună ştiinţă obroască îi va muri o vită (Tudor Pamfile,op. cit., p. 339).

Naşterea Domnului ne îndeamnă să fim buni unii cu alţii, ajutându-ne, iertându-ne, respectându-ne şi iubindu-ne în permanenţă

Se zice că Maica Sfântă, când L-anăscut pe Domnul Hristos, nu aveadestul lapte şi de aceea trimise ea la unvecin, care avea o mulţime de vaci mul-gătoare, ca să-i dea puţin lapte, căci nuavea cu ce să-şi alăpteze fiul. Vecinul,însă, zgârcit din fire, n-a vrut să-i deadeloc, zicând că el nu dă lapte la vrăji-toare, ca să îi ducă norocul de la vaci.Maica Sfântă, văzând că nu îi dădusenici o picătură de lapte şi că a făcut-ovrăjitoare, s-a supărat foarte tare, darn-a zis nimic, ci a plecat la un alt vecincare avea numai o singură vacă, cerândsă îi dea doar puţin lapte, fiindcă îi eraoarecum ruşine să ceară de pomană dela un om sărac. Vecinul cel sărman îidădu lapte şi încă mai mult decât îi tre-buia Fecioarei, dar de luat bani, nicivorbă. Maica Sfântă văzând bunătatealui cea mare se bucură şi-l “aldui”, zi-cându-i< “Când vei merge în grajdultău, să te ajungă darul lui Dumnezeuca să nu ai unde-ţi pune laptele, aşa demult şi de bun să fie!” Şi cum l-a bla-goslovit Maica Domnului, aşa s-a şi în-tâmplat. Pe vecinul cel bogat, dar dincale afară de zgârcit, Maica Sfântă îlblestemă, zicând că în ziua următoare,pe când va merge să-şi mulgă vacile,nimic din “ocoalele” lui să nu găsească,fără numai pustietăţi. Şi cum a zis, chiaraşa s-a şi petrecut (Tudor Pamfile, op.cit., p. 342).

Realizăm că aceste povestiri popu-lare au şi un conţinut moralizator, îndeplină concordanţă cu spiritul creştin,aşa cum se desprinde el din tradiţia bi-sericească. La temelia relaţiilor dintreoameni trebuie să stea în permanenţăiubirea sinceră, deoarece nimeni nupoate pretinde că-L iubeşte pe Dum-nezeu, dacă pe aproapele aflat în necaznu-l respectă şi nu-l iubeşte, ci îl defăi-mează şi-l neglijează în totalitate. Fap-tele bune săvârşitae faţă de semeni suntrăsplătite de Dumnezeu> dimpotrivă,păcatele, vorbele şi gândurile viclenesunt pedepsite de Dreptul Judecător, învirtutea faptului că Dumnezeu este înacelaşi timp iubitor, dar şi drept. Ştiindaceste lucruri, să ne comportăm în aşafel încât praznicul Crăciunului să negăsească curaţi şi împăcaţi cu noiînşine, cu semenii şi cu Dumnezeu,pentru a gusta din plin bucuria duhov-nicească a venirii Domnului în lume,în familiile şi în sufletele noastre.

Preot dr. Cristian Boloş

Cr[ciunul între tradi\ia cre;tin[;i povestirea popular[ă

TRADI}IICrăciunul este praznicul familiei, al bucuriei şi al păcii. An de an îl aşteptăm cu o emoţie

sfântă, străduindu-ne să devenim mai buni, să ne împodobim sufletele cu cele mai alese virtuţi,eliberându-ne de patimi şi păcate, de ură, invidie şi egoism.

10 Informa\ia de Duminic[/21 decembrie 2014

RELIGIE

Iubiţii mei fii sufleteşti,

În Noul Testament, în SfinteleEvanghelii, nu se găseşte nici cel maimic element de basm sau de istorioareomeneşti, nici o urmă de fabulă, delegendă sau mit. Totul este natural şisupranatural, totul este firesc şi supra-omenesc.

În Sfintele Evanghelii se întâlneştenaturalul cu supranaturalul, căruia oa-menii îi zic miracol sau minune, daracestea nu sunt decât realităţi sau fe-nomene care se desfăşoară pe alte di-mensiuni, ce depăşesc legile pe careomul le poate atinge.

Pentru înaintaşii noştri, realizărilede azi ale raţiunii omeneşti ar fi niştemiracole, nişte minuni, însă ele nusunt minuni, ci realităţi materiale şinaturale, pe care omul le-a descoperit,cu puterea raţiunii primită de la Pute-rea care este mai presus de puterilenoastre, atunci când această Putere ahotărât că a venit timpul să se desco-

pere omului. Dar sunt infinit de multetaine în lume pe care omul nu le-a des-coperit încă. Niciodată nu ne vom pu-tea ridica la starea Celui pentru carenu există nici o taină necunoscută sau

neştiută. Dumnezeu este atotputernic,atotştiutor, etern, Stăpân desăvârşit alcerului şi al pământului, precum ne-aspus Fiul Tatălui care S-a întrupat.Fiul, ca şi Tatăl, a dovedit că are puterenelimitată, putere infinită. Faptele celesuprafireşti, care pentru noi erau mi-nuni, erau miracole, pentru El, careeste Dumnezeu întrupat, actele supra-

fireşti, minunile pe care le-a săvârşitaici pe pământ, erau lucruri fireşti.Pentru Hristos erau fapte naturale,pentru că El, pe lângă firea de om pecare şi-a însuşit-o de bunăvoie, avea şifire dumnezeiască, adică putere egalăcu Tatăl, cu Dumnezeu cel etern, ne-limitat, nemărginit. De aceea, tot ceeace făcea, lucruri mai presus de putereaomenească, pe toate le făcea cu putereadumnezeiască, care nu are nici un ob-stacol.

Zămislirea, naşterea, viaţa, moar-tea, învierea, înălţarea, atotprezenţa,fac parte din faptele lui Dumnezeu,Care a acceptat să se întrupeze, adicăsă primească şi firea omenească. Şitoate acestea pentru că a dorit să-l în-nobileze pe om cu darurile lumii per-fecte, cu toate darurile unei fiinţe eter-ne şi fericite, ale unei făpturi îndum-nezeite, prin Iisus Hristos, prin Fiul,Care l-a făcut pe om să devină şi el fiual lui Dumnezeu.

De aceea Fiul lui Dumnezeu a ac-ceptat toate condiţiile unei fiinţe ome-

neşti, a acceptat toată umilinţa, toatăsuferinţa unei fiinţe omeneşti. A făcutFiul lui Dumnezeu un pogorământ ne-cuprins atunci când S-a supuscondiţiei vieţii omeneşti. Însă prin ză-mislirea Lui s-a ridicat mai presus detoţi oamenii, pentru că El nu S-a ză-mislit din sămânţa bărbătească, ci ElS-a zămislit fără de păcat de la DuhulSfânt, aşa cum i-a spus ArhanghelulGavriil Fecioarei Maria< “Duhul SfântSe va pogorî peste tine şi puterea CeluiPreaînalt te va umbri> pentru aceea şiSfântul care Se va naşte din tine, Fiullui Dumnezeu se va chema” (Lc. 1,35).(...)

Iubiţii mei fii sufleteşti,

În aceste zile binecuvântate deDumnezeu ale marelui Praznic alNaşterii Domnului mă rog la MaicaDomnului pentru toate femeile dinRomânia, pentru toate mamele şi co-piii lor, pentru toţi tinerii şi pentru

viitorul lor. Am încredere în viitorulacestor tineri care se vor ridica şi vorspăla păcatele prin care am trecut înacest secol. Lumea a trecut prin multeşi mari greutăţi, dar Dumnezeu a fostşi este cu noi, cu poporul român, pen-tru că acest popor este drept şi credin-cios, iubitor de Maica Domnului şi deIisus Hristos.

Mileniul doi a fost cel mai greu mi-leniu din viaţa omenirii. Eu mă rog şicer la Dumnezeu ca mileniul trei pecare l-am început să fie un mileniu în-tinerit, ştiinţa şi credinţa să se în-frăţească şi oamenii să-L găsească peIisus Hristos, să-L asculte şi să-L iu-bească. Toată viaţa pentru aceasta amtrăit şi cu speranţa aceasta mă despartde voi, de toţi fraţii, de toţi fiii luiAdam, care vor deveni fraţii lui IisusHristos şi fiii lui Dumnezeu. (...)

† Justinian ChiraArhiepiscopul Maramureşului şi

Sătmarului

Fragmente din Pastoralele de Cr[ciun

Dragi Credincioşi!

Sărbătorim Crăciunul. Sec-venţele legate de Crăciun prind viaţăşi auzim vestea îngerului, când apareîn faţa păstorilor cuprinşi de strălucireagloriei Domnului. „Nu vă temeţi, căci,iată, vă vestesc o mare bucurie care vafi pentru tot poporul< astăzi, în cetatealui David, vi s-a născut Mântuitorulcare este Cristos Domnul.” (Lc 2,11).

Dorului nestins după Dumnezeual poporului ales, dorinţei nemăsuratea omenirii ce bâjbâia în întunericulpăcatului, i-a răspuns Dumnezeu< S-anăscut Mesia în Betleem. Nu într-unpalat regal, nici măcar în oraş, ci într-un grajd aflat la margine sa. Îngerulle-a oferit ca semn păstorilor faptul căvor găsi un copil înfăşat şi culcat în ie-sle.

Pentru păstori, care au văzut stră-lucirea luminoasă a lui Dumnezeu de-asupra păşunilor, este suficient acestsemn. Credinţa lor nu este pusă în pe-ricol de sărăcia aparentă a Mântuito-

rului, ei văd deja în profunzime. Ei vădcă cele spuse de înger sunt adevărate.Astfel păstorii se întorc cu bucurie. Îllaudă pe Dumnezeu şi Îl preamărescpentru ceea ce au auzit şi văzut.

Dar, Fraţi şi Surori, povestea Cră-ciunului nu se referă doar la faptul căDumnezeu s-a făcut om, ci ne vorbescşi împrejurările în care S-a născut. As-tăzi am spune că este născut într-o să-

răcie lucie, izgonit din oraş, între stră-ini, într-un loc jalnic, într-un grajd, casă exprime şi prin aceasta fraternizareacu oamenii săraci, proscrişi, uitaţi şivinovaţi. Aceasta este mai mult decât

o simplă consolare. Oare nu doreşteprin aceasta să ne transmită, văzândfamilii din ce în ce mai multe şi maisărace, din ce în ce mai mulţi bătrâniuitaţi şi rămaşi singuri, din ce în ce maimulte persoane fugite din ţara lor, oa-meni în căutarea unui adăpost, căaceastă lume a noastră este aceea încare El vrea să se nască din nou? De-oarece atât de departe merg bunătateaşi dragostea lui Dumnezeu. Ba, încă,„a venit la ai săi, dar ai săi nu l-au pri-mit”(In 1, 11). Oare şi astăzi s-ar în-tâmpla tot aşa ca în timpul primuluiCrăciun? De atunci ştim că „Însă celorcare l-au primit, celor care cred în nu-mele lui le-a dat puterea de a devenicopii ai lui Dumnezeu”. (In 1, 12)

Îmi arunc privirea asupra tumul-tului de Crăciun al lumii noastre pre-dispusă la superficialitate, a oamenilorcare aleargă de colo-colo şi mă gândesc<oare ce-i determină, ce-i impulsionea-ză ca să-şi asume atâta oboseală şi sa-crificii în pregătirea sărbătorilor? Cred,fără să fiu departe de adevăr, că nu estealtceva decât o dorinţă tainică de dra-

goste adevărată şi pace. Ca, măcar pen-tru câteva zile, să fie o altă atmosferădecât cea obişnuită. O, dacă ar înţelege,că şi de Crăciunul zilelor noastre estevalabil acest răspuns biblic< „astăzi, încetatea lui David, vi s-a născut Mân-tuitorul care este Cristos Domnul”(Lc2, 11). Da, dorinţa noastră tainică casă se întâmple ceva cu noi cu totul de-osebit, este atât de îndreptăţită, încâtşi Dumnezeu a luat-o în serios,trimiţându-l în lume ca Mesia pe uni-cul Său Fiu, cu acea misiune ca, cei careîl primesc, să se transforme, să devinăoameni mai buni şi să se umple de dra-goste şi pace adevărată.

Am citit undeva ce influenţă ului-toare de transformare în bine a exerci-tat un copilaş asupra căutătorilor deaur corupţi. – Aceşti căutători de aurerau nişte aventurieri adunaţi laolaltădin diferite locuri. Între ei erau şi câţivatrecuţi prin închisoare. Cei mai mulţierau beţivi, oameni ajunşi la periferiasocietăţii. Se înjurau şi se certau în per-manenţă. Purtau un adevărat iad în su-fletul lor...Odată, unul dintre ei a găsit

în pădure un copilaş care abia puteaface câţiva paşi şi l-a dus cu sine în co-lonia lor. Unii l-au întrebat de ce nu l-a sugrumat sau de ce nu l-a lăsat săpiară? Dar cei mai mulţi i-au apărat şiau hotărât să crească copilul. Încetulcu încetul, s-au implicat toţi. Odată cutrecerea timpului şi-au făcut ordine încolibele lor mizerabile, plantând şi floriîn jurul lor. În faţa copilului nu au maiîndrăznit să se răstească unul la altulşi astfel au ajuns să se înjure şi să secerte din ce în ce mai rar. Prezenţa co-pilului i-a transformat în mod in-conştient.

Pruncul Isus este pentru noi unastfel de copil, care – dacă-l primim –ne transformă şi pe noi şi ne face maibuni.

Urându-vă tuturor un Crăciun plinde haruri şi un An Nou fericit, bine-cuvântat de Dumnezeu, vă dau cumultă bucurie binecuvântarea mea ar-hierească.

Satu Mare, Crăciunul anului 2014†Eugen, episcop

Onoratului cler împreunăslujitor, cuvioşilor călugări şicălugărițe, persoanelor con-sacrate şi tuturor credincioşi-lor iubitori de Dumnezeu.

„...vă binevestesc vouă bucurie mare,care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, care este Hris-tos Domnul”(Lc.2,10-11).

Sărbătoarea nașterii lui Isus ne în-tâmpină azi pe noi toți cu invitația labucurie. Îngerii vestesc păstorilor mi-nunatul eveniment al împlinirii pro-misiunilor lui Dumnezeu și astfel is-toria omenirii cunoaște o nouă eră. Înlume începe o nouă etapă care aducecu ea o altfel de prezență a lui Dum-nezeu. Din acest moment nu doar aniise vor număra ca pornind din început,ci și timpul este măsurat în curgerealui spre veșnicie cu prezența lui Dum-nezeu în el.

Timpul pe care îl trăim nu esteunul gol, lipsit de conținut, fără sens,haotic, ci este plin de prezența tainicăa Celui care a intrat în el și de chema-rea fiecărui om de a se măsura cu pli-nătatea aspirațiilor sale. Ceea ce pro-

feții au vestit de-a lungul timpului înîncercata istorie a Israelului antic, azidevine fapt concret, eveniment, per-soană. Fiul lui Dumnezeu cel fără deînceput, începe parcursul său în lumedin postura omului firav și plăpând,asemenea tuturor copiilor care se nascpe acest pământ. Mare taină este aceas-ta și totuși, istoria bimilenară a crești-nismului o dezvăluie în parte cu fie-care generație de oameni care cred și

primesc în sufletele lor Cuvântul luiDumnezeu.

Sărbătoarea Crăciunului vine înfiecare an cu același mesaj optimistpentru om, comunicându-ne într-unmod plăcut pe înțelesul fiecăruia, câtde mult ne iubește Dumnezeu, trimi-țând pe Fiul Său în lume pentru a ne

însoți în parcursul vieții și al deveniriinoastre. Omul nu mai este singur, nicichiar atunci când experimentează du-rerea, abandonul sau tristețea, ci princredința în Fiul lui Dumnezeu întru-pat, mort și înviat, sufletul este în co-muniune cu Cel ce a intrat în timp șia învins timpul și vitregiile lui. Eve-nimentul nașterii lui Isus nu mai esteastfel, un eveniment al trecutului lacare să ne raportăm doar ca la un eve-niment istoric oarecare, ci este unul alprezentului, al întâlnirii, al primiriiharului, al credinței.

Aș dori ca în sărbătoarea acestuian să ne îndreptăm atenția asupra Fa-miliei Sfinte din Nazaret pentru a pu-tea mai apoi să privim ca într-o oglin-dă comunitățile noastre parohiale șimai ales familiile noastre.

Evangheliile descriu într-un modfoarte simplu nașterea lui Isus, ca șicum ar dori să ne conducă spre esen-țial. Doar Maria, tânăra Fecioară șidreptul Iosif logodnicul ei acceptă pla-nul lui Dumnezeu în ceea ce îi priveșteși îl primesc în darul copilului care senaște în cel mai sărăcăcios loc posibil.Se supun întru totul legislației civile șievenimentul nașterii îi surprinde înBetleem, locul nașterii regelui David.

Așteptarea s-a încheiat, emoțiile și în-trebările mamei în ceea ce o privesc,se contopesc în bucuria nașterii.

Strămoașa Eva născându-l pe Caina exclamat< „am dobândit om de laDumnezeu” (Fac.4,1) exprimând prinaceasta că aducerea unui copil pe lumenu este rodul exclusiv al capacitățilorfizice și psihice ale părinților, ci esteîn primul rând darul lui Dumnezeu.Fiind deschiși spre viață, părinții sepun în slujba ei și devin colaboratoriai lui Dumnezeu.

Isus are nevoie de ocrotirea mamei,așa cum fiecare nou născut are nevoiede dragostea părinților. Sfânta Fecioa-ră Îl va ocroti și Îl va însoți pretutin-deni, pentru a-I salva viața împotrivacelor care vor voi să-L ucidă încă dinfașă. Există și în zilele noastre destuiIrozi care au aceleași intenții și senti-mente atunci când decid să curme oviață nenăscută.

Cât de blând și plăpând este Dum-nezeu, lăsându-se în brațele sfintei Fe-cioare care Îl primește cu toată dra-gostea. Așa ni se descoperă azi Dum-nezeul nostru al creștinilor, Iubire carese dăruiește până la sfârșit și care astăziîn Sărbătoarea Crăciunului cere să-Lprimim și să-L ocrotim. Primindu-L

pe Isus în viața noastră, vom descoperiodată cu trecerea timpului și maturi-zarea în credință că El este cel care neprimește pe noi și că avem nevoie deajutorul, iertarea și milostivirea Sa.(...)

Astăzi ne îndreptăm gândul spretoate familiile, spre cei ce sunt în vâr-stă, fie că sunt suferinzi, bolnavi orisinguri, pentru a-i face părtași bucurieiși comuniunii noastre. Le transmitemîn primul rând prin dumneavoastră,vestitorii nașterii lui Isus, salutul nos-tru părintesc și comuniunea de rugă-ciune. Un gând aparte avem pentrutoți acei care în acest an au cunoscutdoliul pierzând pe cineva drag. De ase-menea, nu îi uităm pe cei săraci și lip-siți de bunurile necesare traiului de-cent, făcându-i părtași veștii îngereștiși Sărbătorii de azi. Tuturor acestora,dumneavoastră, familiilor și celordragi ai dumneavoastră, călugărilor șicălugărițelor, vă dorim Sărbători feri-cite cu bucurie, pace și speranță și unAn Nou binecuvântat și îmbelșugat.

La mulți şi sfinți ani!† Vasile

Episcop greco-catolic de Maramureş

Justinian Chira,Arhiepiscoportodox al Maramure;ului ;i S[tmarului

EugenSchonberger,episcop romano-catolicde Satu Mare

Vasile Biz[u, episcop greco-catolic de Maramure;

21 decembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Omul se află în fața unei revoluțiialimentare ce va duce, în final, la dispa-riția foametei, ce va schimba mentalități,tradiții și  viziunea asupra vieții și a con-diției ființei umane și a celorlalte ființe.În final, toate aceste transformări ce voravea loc în lanț, ne vor face să ne reeva-luăm scopul și prioritățile ca oameni șica specie.

Se lucrează intens de câțiva ani, deșinu prea se publică astfel de informațiiîn presă, în diverse laboratoare ale lumii,la ceea ce va fi/este cunoscut ca fiindcarnea artificială(in vitro). NASA, gu-verne ale lumii, instituții private și cer-cetători independenți, au investit timpși poate sute de milioane de dolari încercetări de amploare ce urmăresc pro-ducerea de carne fără necesitatea de amai crește întregul animal.

Deși tehnologia este la un nivel in-cipient, rezultatele nu au întârziat săapară, carnea artificială a văzut de câțivaani lumina zilei. În plus, mai marii unorcompanii multinaținale și-au exprimatdorința de a o introduce în meniurilelor, semn că rezultatele sunt pe măsură,iar, cel puțin la nivel tehnic, acest paseste posibil. De la producția pentru testepână la cea în serie nu este decât un sin-gur pas și, cu siguranță, în câ\iva ani,carnea artificială se va găsi peste tot înmagazine, schimbând, fără să ne dămseama, totul.

Procedeul de producție a cărnii invitro este relativ simplu și presupune,în mare, ca celulele stem, colectate de laanimale, să se multiplice, în condițiileîn care acestea sunt ținute în soluții nu-tritive, rezultând țesuturi, adică carne.Produsul nu va fi cu nimic diferit fațăde original.

Dacă toate decurg bine, atunci acestrezultat va schimba lumea pe care o cu-noaștem. În primul rând, carnea va de-veni mai accesibilă ca și preț și, poate,cu puțin efort din partea științei, nu vamai fi așa de nocivă pentru organismulconsumatorului.

Apariția acestui nou produs va aveadarul de a rezolva grava criză alimentarăexistentă acum în lume. Să nu uitam căsuntem peste 7 miliarde, că numărulnostru crește alarmant și că Terra nupoate, în aceste condiți, să ne ducă petoți în spate. Peste un deceniu - două,fermele tradiționale în care viața era su-primată pentru supraviețuirea omului,vor dispărea.

Omul, la nivel mental, chiar nu vamai concepe să accepte ororile prin carenecuvântătoarele au trecut. Cu siguranțăvom avea mai multă grijă de acestea șide natură, chiar dacă numărul lor vascădea semnificativ și le vom vedea pro-babil pe la zoo.

Nu este exclus ca pe viitor vaca, por-cul, găina, să devină animalele de com-panie iubite de milioane de familii, nupentru gustul cărnii lor.

Sunt sigur că și prin România tine-rele generații nu vor mai concepe sacri-fiicile animale deoarece carnea artifi-cială le va oferi ceea ce au nevoie.

Nu prea mai recomand nimănui sămai investească în ferme de animale,prețul cărnii va scădea și creșterea aces-tora nu va mai fi rentabilă.În acest moment, nu pot fi bănuite toateimplicațiile sociale, economice, politice,culturale, aduse de schimbările rapidece se întrevăd la orizont.

Cu siguranță omul, în viitorul apro-piat, nu își va mai pierde vremea cu mă-celăritul animalelor pe care noi le con-siderăm hrană, ci se va ocupa de lucruricare contează, iar carnea in vitro va fiparte a normalului și pentru noi, într-un timp mult prea scurt.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

În timpul somnului, ne pier-dem conştiința animală. În învă-țăturile societăților secrete, aceastadin urmă, numită spirit, este înfă-țişată ca plutind în afara corpului,în vreme ce dormim. Faptul aredouă consecințe majore.

În primul rând, în lipsa elementuluianimal, trupul revine la starea vegetati-vă. Fără a mai fi secătuite de frământă-rile conștiinței animale sau de efecteleistovitoare ale gândirii, funcțiile orga-nice controlate de elementul vegetalsunt revigorate.Ne trezim odihniți și în-viorați.

În al doilea rând, detașat de percep-țiile senzoriale ale corpului, spiritul intrăîntr-o stare alterată de conștiință, o pă-trundere în lumea spiritelor sublunare.

În vise percepem lumile spirituale

În vise, percepem lumile spirituale,fiind abordați de îngeri, demoni și despiritele celor morți. În vise, pot apăreaimbolduri din partea spiritelor, frag-mente din viețile trecute și chiar amin-tiri ale unor episoade din istorie. În celmai adânc somn, al treilea ochi se poatedeschide și atunci privim în lumea spi-ritelor, dar când ne trezim, uităm tot.

Menippus, filosof grec, vorbește înscrierile sale despre pregătirea noastră,în ceea ce privește separarea elementuluianimal de cel vegetal. Oamenii erau su-puși unei perioade de post, mortificareși exerciții mentale solitare. După aceas-ta erau obligați să treacă o apă înot, sătreacă prin foc și gheață. Apoi erauaruncați într-o groapă cu șerpi, iar piep-tul le era tăiat de-a latul cu o sabie, pen-tru ca sângele să curgă. Experimentândastfel adâncurile fricii, persoanele eraupregătite pentru cea mai rea soartă careîi aştepta, atât în viață cât și dincolo demoarte.

La fel de importantă era pregătireapentru moarte, moment în care anima-lul se desprinde de vegetal. Astăzi defi-

nim această stare prin sintagma expe-riența după moarte. Subiecții experi-mentelor erau convinși că moartea nureprezintă sfârșitul. Persoanele care în-vață să viseze conștient, cele care au ca-pacitatea de a gândi și de a-și impunevoința în timpul somnului, așa cum fa-cem de obicei în timpul stării de veghe,pot dobândi puteri considerate astăzisupranaturale.

Dacă puteți visa conștient, înseamnă

că în curând vă veți putea deplasa dupăvoie în lumea spiritelor, comunicând li-ber cu spiritele celor decedați și cu alteființe neîntrupate.

Veți putea afla ce vă rezervă viito-rul, în modalități care altfel nu v-ar fiaccesibile. Veți putea călători în alte re-giuni ale universului material și vețivedea ce se întâmplă acolo unde nusunteți prezent fizic, așa-numitele că-lătorii astrale.

Paracelsus, marele inițiat din secolulal XVI-lea, poate fi numit părintele me-dicinei experimentale și al homeopatiei.El susținea că poate vizita alți oameniîn visele lorÎn India, dar și în tehnicileaplicate de preoții templelor egiptene,influența mentală era folosită în scopuripozitive. Cu timpul influența mentală afost folosită pentru apărare sau ca armăde atac.

În Egiptul antic, simbolul celui deal treilea ochi, sub forma unei cobre în-colăcite, desenat pe frunte, simboliza căacesta poate țâșni și lovi ceea ce percepe.Alchimistul Helmont spunea că un ompoate să ucidă un animal privindu-l fixvreme de 15 minute.

Europenii care au vizitat India aufost uimiți să vadă cum indienii le in-troduceau o stare de catalepsie, numaiprivindu-i.

Sunt celebre cazurile din India, cândprivirea unui șarpe a putut să cufundeîntr-un somn profund privitorii. Cândșarpele a fost împușcat, cei aflați în sta-rea de somn profund, au simțit o lovi-tură în frunte.

Există întâmplări în care oameniicare s-au întâlnit cu lupii, au fost hip-notizați de privirea acestora, nemaipu-tând să țipe sau să fugă.

În timpul morții, componenta ani-mală pleacă odată cu cea vegetală. Com-ponenta vegetală incorporează toateamintirile noastre.

Rezultă că, după ce murim, mor șiamintirile. Spiritul face o trecere în re-vistă a acestor amintiri, după care plea-că, eliberat de ceea ce a trăit. Spirituleste purificat în purgatoriu, printr-unproces dureros. Este atacat de către toțidemonii care îi smulg toate dorințeleimpure, corupte, animalice, toate im-pulsurile negative ale voinței.

Spiritul parcurge un drum care treceprin mai multe sfere, care sunt din cristalși sunt păzite de demoni.

Din sfera lunară, spiritul destrupattrece în sfera lui Mercur, apoi Venus șila final Soarele. Învățăturile pe care le-am prezentat mai sus, sunt prezente întoate școlile de mistere antice.

Dacă puteți visa conștient, înseamnă că în curând vă veți putea deplasa dupăvoie în lumea spiritelor, comunicând liber cu spiritele celor decedați și cu alteființe neîntrupate

Edgar Mitchell, unul dintre as-tronauții care au participat la mi-siunea Apollo 14, susține că ex-tratereştrii au contactat pămân-tenii, încă de acum 60 de ani, faptținut ascuns de NASA.

El i-a descris pe extratereștri ca fi-ind bizari și de înălțime medie și cucapul foarte mare. El a recunoscut căaceștia au o tehnologie mult mai avan-sată decât a noastră și că dacă ar fi vrutsă ne facă rău, cu siguranță puteau facelucrul acesta foarte ușor.

Există multe cazuri care au fost ținute departe de opinia publică

Întrebat ce părere are despre inci-dentul de la Roswell, locul unde în1947 s-a prăbușit un OZN, el a confir-mat acest lucru, mai mult a vorbit că

există mai multe astfel de cazuri careau fost ținute departe de opinia publică.NASA nu a făcut publică, în 1969, in-

formația despre Domul transparent șiextratereștrii fotografiați pe Lună, por-trivit efemeride.ro.

Cunoscutul cercetător și scriitorRichard Hoagland a publicat în 2007,celebra carte "Dark Mission – The Se-cret History of NASA", în care suntprezentate dovezi zdrobitoare care desconspiră ocultarea adevărului de cătreNASA. Pe coperta acestei cărți este ofotografie, cel puțin interesantă, carenu a fost făcută publică niciodată decătre NASA. Astronautul Buzz Aldrin,creditat cu gradul 32 în masonerie, în-fige pe Lună, steagul francmasonerieide Rit Scoțian.

Richard Hoagland redă în carteasa pasaje din discuțiile pe care astro-nauții le-au avut cu cei de la Huston.Printre altele, astronauții vorbesc des-pre alte nave spațiale care se află decealaltă parte a craterului lunar și des-pre faptul că extratereștrii îi privesc șiobservă toate acțiunile pe care echipa-jul Apollo le face. Neil Armstrong, înpersoană, a anunțat turnul de controlde la Huston că două OZN sunt foarteaproape de nava Apollo.

În vise ne apar fragmentedin vie\ile anterioare

Cea mai mare revolu\ie alimentar[ din istoria omenirii

Masonii au ajuns pe lun[ în 1969

În vise, percepem lumile spirituale, fiind abordați de îngeri, demoni și despiritele celor morți. În vise, pot apărea imbolduri din partea spiritelor, frag-mente din viețile trecute și chiar amintiri ale unor episoade din istorie.

12 Informa\ia de Duminic[/21 decembrie 2014

Diane Kruger, un simbol al elegan\ei ;i perseveren\ei

Cu zece ani `n urm[, c]nd aap[rut `n prima ei produc\ie deanvergur[, al[turi de Brad Pitt ̀ n„Troia”, a ;tiut c[ a p[truns `ntr-o lume nou[. „Eram ca oc[prioar[ surprins[ de farurilema;inii pe ;osea. Eram completnepreg[tit[ pentru toat[ aten\iace a urmat. Am fost intimidat[ fi-indc[ eu lucrasem la pu\ine filme`n Europa, nu aveam un agentamerican, iar produc\ia ̀ n sine ;icircul media de dup[ lansare aufost cople;itoare pentru mine.”

Ce a urmat a fost retragerea ei dintoat[ aceast[ ecua\ie cu scopul de a seperfec\iona departe de lumina reflec-toarelor. A fost o mi;care riscant[, dara dat rezultate lu]nd ̀ n considerare un-de a ajuns actri\a de 38 de ani originar[din Germania. Tocmai a `ncheiatfilm[rile la al doilea sezon al serialului„The Bridge”, are mai multe contractede publicitate printre care cele cu bran-dul de bijuterii H. Stern, site-ul demod[ MyTheresa ;i ceasurile de luxJaeger-Le Coultre.

Diane este, ̀ n prezent, nu doar im-aginea liniei de ̀ ngrijire a tenului pen-tru Chanel, dar ;i un membru al mariifamilii Chanel, av]nd colabor[ri cu ce-lebrul brand `nc[ din 1996. „Lucrezpentru ei `nc[ de la 16 ani, fiind ;i im-aginea parfumului Allure. Iar c]nd am

renun\at la modelling pentru a deveniactri\[, am continuat colaborarea, chiardac[ a fost vorba doar de o rochie pen-tru Cannes. Karl Lagerfeld este un prie-ten drag, un tip minunat, excentric,nebun ;i curios.”

Fanii pasiona\i de mod[ sunt demult timp fascina\i de stilul cameleonical Dianei, aerul ei chic f[r[ efort,asum]ndu-;i deseori riscuri estetice ;icu o tendin\[ de a afi;a suficient[ go-liciune pentru a impresiona pe covorulro;u. U;urin\a cu care adopt[ nuan\emai dificile, bulinele, topuri cu abdo-menul gol, coafuri `mpletite ;i bascaeste uimitoare. Dar recunoa;te c[ nuia totul ̀ n serios. „Hainele pentru minesunt expresia extern[ a unei st[ri sauo reac\ie pe care doresc s[ o ob\in dela oameni. Cred c[ moda este doar omodalitate distractiv[ a femeilor de ase exprima. B[rba\ii, `n schimb, `;icump[r[ ma;ini.”

N[scut[ ;i crescut[ ̀ n Algermissen,un mic sat german, adolescenta DianeHeidelkrüger (numele ei real) a v[zut`n haine mijlocul de a comunica cumama ei, func\ionar[ la o banc[, care`i cre;tea singur[ pe Diane ;i fratele eiStefan. „Prin ochii mei de fat[ la 15ani, mama mea era o femeie foarteatent[ la modul `n care se `mbr[ca –tot timpul avea grij[ s[ asorteze toatearticolele. C]nd mergeam `n vizit[ labunici, m[ obliga `ntotdeauna s[ portcea mai frumoas[ rochie pe care o

aveam. Nici vorb[ de blugi. Hainele re-prezentau un mod de a ar[ta respectpentru ceilal\i.”

Cu toate acestea, t]n[ra Diane aexperimentat diferite stiluri. „~mipl[cea s[ m[ joc cu propor\iile. La unmoment dat erau la mod[ pantaloniisupradimensiona\i, iar eu `i purtamstr]n;i cu o curea la b]u. Sunt sigur[c[ ar[tam ridicol, dar mama comentaorice look pe care-l `ncercam.”

Cel mai important dar pe care i l-a f[cut mama ei a fost lec\iile de dans,Kruger ajung]nd s[ ia cu succes audi\iapentru :coala Regal[ de Balet din Lon-dra. „Mi-am dat seama c[ pe vremeaaceea eram un copil foarte nervos, iarprin intermediul dansului ̀ mi eliberamtoate emo\iile. Dansul m-a ajutat s[-mi men\in s[n[tatea mental[. M-a aju-tat ;i s[ m[ simt confortabil `n trupulmeu> a fost minunat pentru respectulmeu de sine ;i mi-a insuflat disciplin[;i o etic[ profesional[ care m-a ajutat`n carier[. Am renun\at deoarece m-am accidentat, dar nu eram suficientde bun[ pentru a deveni prim-balerin[.:i nu sunt felul de persoan[ care s-arfi mul\umit cu rolul de dansatoare `ntrup[.”A;a c[ planul B era modellin-gul.

La 15 ani a c];tigat concursul EliteModel Look, ;i `n ciuda faptului c[ nueste at]t de ̀ nalt[, ochii de un albastruglacial, oasele obrazului ;i p[rul blondau ajutat-o s[-;i g[seasc[ de lucru f[r[

probleme. Pe l]ng[ apari\iile pe coper-tele revistelor, ea ;i-a atribuit ;i cam-panii pentru branduri mari ca GiorgioArmani ;i Christian Dior. De;i era olume fascinant[, plictiseala s-a instalatcur]nd. „Iubeam moda, dar `mi do-ream s[ fiu parte a unui proces creativ.Ca model, \i se spune ce s[ por\i ;i cums[ pozezi. Lumea spune c[ modellingul;i actoria se aseam[n[. Dar eu spun c[nu e a;a. Modellingul este opusul ac-toriei. Eu veneam din lumea dansului,unde defectele tale `\i alimentau per-forman\a. Modellingul e bazat pe aceaimposibil[ c[utare a perfec\iunii ̀ n fru-muse\e. A fost o mare u;urare atuncic]nd am decis s[ nu mai fac model-ling.” A urmat planul C.

Cursurile la prestigioasa ;coal[ deteatru Cours Florent din Paris au fostpl[tite din banii pe care i-a c];tigat camanechin. „M-am mutat din aparta-mentul meu, m-am ̀ nscris la ;coala deteatru ;i nu m-am ̀ ngrijorat c[ trebuias[ m[ angajez temporar pentru a puteasupravie\ui ̀ n Paris. Acela a fost un luximens.”

A avut scurte apari\ii `n filmefran\uze;ti, , apoi `n 2001 s-a c[s[toritcu actorul Guillaume Canet. Au urmatsuperproduc\iile „Troia”;i „NationalTreasure / Comoara na\ional[”, daraten\ia de dup[ lansare a devenit preaap[s[toare pentru actri\[. Descriereape care i-a f[cut-o un critic - „prea fru-moas[ pentru a juca un rol de sub-

stan\[“ – nu a ajutat-o s[-i ridice ̀ ncre-derea `n for\ele ei. „:tiam foarte binec[ aveam ̀ nc[ multe de ̀ nv[\at, dar m-am sim\it nepl[cut. A fost nevoie s[g[sesc roluri care s[ m[ schimbe ;i s[m[ ajute s[ progresez. A;a c[ m-am`ntors `n Europa, la filmele europene.”

Rolul Sonyei Cross din serialul„The Bridge” i-a oferit o astfel de pari-tur[ complicat[, personajul ei suferindde sindromul Asperger (recent definitca o form[ de autism). „Nu cunoscu-sem `nainte pe nimeni cu acest sin-drom ;i eram ̀ ngrijorat[ de reac\ia co-munit[\ii. ~ns[ cei de la organiza\ia As-perger Speaks m-au ghidat ;i m-au aju-tat s[ `n\eleg mai bine aceast[ boal[.”

:edin\ele foto de la festivalurile ci-nematografice unde ̀ ;i promoveaz[ fil-mele nu au fost deloc pu\ine pentruDiane. De;i apari\iile ei sunt deosebite,actri\a nu poate spune c[ se d[ `n v]ntdup[ toat[ nebunia. „Evenimentele decovor ro;u sunt ni;te situa\ii stresante;i bizare. Imagina\i-v[ to\i acei oamenicare te strig[ ;i `\i fac poze. Nu e unmoment confortabil.”

C]t despre cei care-i analizeaz[ \in-utele, i se pare ridicol, fiindc[ nu-i pas[de ce spun oamenii vizavi de modul ̀ ncare s-a `mbr[cat. „~mi pas[ doar defilmul pe care-l promovez ;i de ceeace-mi spune iubitul meu c]nd ie;impe u;[.” Iar modul ei deschis de a abor-da industria de divertisment pare s[-ipriasc[ din plin.