Margaret Thatcher, prima femeie premier alMarii Britanii (`n fotografie, st]nga) avea o t[riede caracter remarcabil[. Cea mai bună descrierea fost făcută chiar de ea însăşi. "Eu sunt în favoa-rea consensului. Consensul asupra a ceea cevreau eu să fac". Acest refuz al compromisului,în serviciul unor principii profund ancorate -conservatorism social, liberalism economic,

ideea grandorii ţării sale -, nu s-a dezminţit nicioclipă în cei 11 ani de guvernare (1979-1990).

Aceste convingeri s-au născut din educaţiastrictă primită de la un tată metodist de tânăraMargaret Hilda Roberts, născută la 13 octombrie1925, la Grantham (centrul Angliei).

Ancu\a Paul, c];tig[toareaconcursului Miss Popularitateorganizat lunar de Informa\iaZilei, a adunat luna trecut[ numai pu\in de 1.175 de voturi,pe www.informatia-zilei.ro. Esteelev[ la Colegiul Na\ional IoanSlavici ;i se consider[ foartenorocoas[ ;i m]ndr[ de zodiasa. Mai multe despre ea pute\iafla din interviul acordat pentrucotidianul nostru.

Fetele care vor să se înscrieîn acest concurs pentru lunamai, o pot face trimiţând un e-mail la adresa misspopularita-te_iz@yahoo.com cu numele,prenumele, câteva poze, data

naşterii, număr de telefon, in-stituţie de învăţământ sau loculde muncă.

“~mbl]nzirea scorpiei”, o lec\iede actualizare a unui text clasic

Margaret Thatcher, femeia care a marcat

istoria lumii în anii '80

Jennifer Lopez a fost obsedat[ de carier[ ;i siluet[Deşi a trecut mai mult de un deceniu

de la divorţul divei de Cris Judd, acestacontinuă să facă declaraţii stânjenitoareîn legătură cu fosta soţie, oferind detaliistânjenitoare despre căsnicia lor.

Din ultimele declaraţii oferite preseide către Cris, reiese că Jennifer a fostpur obsedată de cariera şi silueta ei, astfelignorându-şi îndatoririle de soţie. "Dacănu călătoream cu ea, era foarte dificil săavem acele momente de intimitate pecare şi le doreşte orice cuplu", a mai po-

vestit Cris unei publicaţii americane. Cei doi s-au cunoscut în 2001 pe

platourile de filmare al videoclipului"Love don’t cost a thing", regizor fiindchiar Cris Judd. Căsătoria celor doi aavut loc în luna septembrie a aceluiaşian, divorţând în vara anului 2002. "Fă-cea exerciţii zilnic" a mai declarat Cris,spunând că oricât de ocupată ar fi fostdiva latino cu alte lucruri, întotdeaunaîşi făcea timp pentru silueta ei.

Miss Martie Anca Paul< “Nu a; schimba prea multe la Satu Mare”

Poliţia finlandeză a recunoscuto eroare şi şi-a exprimat "regretul",după ce a înscris "fără motiv"numele preşedintelui rus VladimirPutin într-un registru confidenţialcu suspecţi. "Poliţia judiciară acomis o eroare înscriind numelepreşedintelui Rusiei (Vladimir)Putin într-un registru cu suspecţi.Această înscriere a fost efectuatăfără o motivare legală, iar poliţiajudiciară deplânge faptul căregistrul a fost utilizat în modnepotrivit", a anunţat poliţia într-un comunicat.

Putin, pe lista neagr[a poli\iei din Finlanda

Popularitatea regelui JuanCarlos al Spaniei a scăzut drastic,după cum arată un sondaj deopinie publicat luni şi citat deXinhua. Pentru prima oară,populaţia are o părere proastădespre monarh, sprijinit de doar42% şi criticat de 53% dintrecetăţeni - adică a pierdut 32 depuncte din popularitate în doar treiluni. Sondajul a fost efectuat chiarînainte de decizia judecătoreascăde inculpare pentru fiica cea micăa regelui, Infanta Cristina, îndosarul Noos în care sunt anchetaţisoţul acesteia, Inaki Urdangarin, şifostul asociat al acestuia, DiegoTorres, pentru că ar fi deturnat 6milioane de euro din fonduripublice.

Regele Spaniei este pentru prima oar[ lipsit de popularitate

Chelsea Clinton, fiica celui maicelebru cuplu politic din StateleUnite, nu mai exclude posibilitateade a păşi, într-o zi, pe urmelepărinţilor săi, a declarat ea. "Pentru moment sunt fericităsă trăiesc într-un oraş, într-un statşi într-o ţară în care susţin cuputere primarul, guvernatorul,preşedintele, senatorii şireprezentanţii", a declarat ea lapostul NBC, la care contribuie dincând în când ca jurnalistă. "Dar dacă la un moment datlucrurile nu vor mai fi astfel şi voiconsidera că pot avea un impactsemnificativ mai important, vatrebui să îmi pun întrebarea şi să îirăspund", a adăugat ea. Chelsea Clinton, în vârstă de

33 de ani, care a evitat mult timplumina reflectoarelor, dar care estedin ce în ce mai activă în cadrulfundaţiei tatălui său, fostulpreşedinte Bill Clinton, a maisubliniat că o va susţine pe mamasa Hillary "indiferent de ce vadecide" pentru alegerileprezidenţiale din 2016. "Ca fiica ei,vreau ca ea să aleagă ceea ce estebine pentru ea, ştiu că va face oalegere bună pentru ţara noastrăşi o voi susţine indiferent de ce vadecide", a declarat ea. Speculaţii privind candidaturafostului secretar de Stat la acestealegeri abundă, alimentate de oserie de evenimente recente,inclusiv reapariţia publică aacesteia după două luni de repaos.

Fiica lui Hillary ;i Bill Clinton vrea s[ intre `n via\a politic[

PAGINA 4

PAGINA 5

PAGINA 2

IAnul XI Nr. 534 Duminic[ 14 aprilie 2013

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

PAGINA 6

Ultimuls[tm[reanacuzat de crime r[zboi reabilitat post mortem

PAGINA 3

PSSa Ioan :i;e;tean a condus Dieceza ̀ ntr-o perioad[ de re`nvierea Bisericii Greco-Catolice, destul de dificil[, cu multe probleme. Asus\inut `nv[\[m]ntul religios teologic at]t cel universitar, c]t ;i celpreuniversitar, men\in]nd seminarul teologic diecezan. De asemenea,a sus\inut `nfiin\area specializ[rilor de teologie didactic[ ;i pastoral[,`n cadrul Universit[\ii de Nord Baia Mare. A avut o preocupare `n aalege pe acei tineri care s[ fie urma;ii fideli ai preotului unic Isus Cris-tos.

~n timpul episcopatului s[u a sfin\it peste 30 de biserici.

S-au împlinit 2 ani de la plecarea la cer a PS Ioan:i;e;tean, Episcop greco-catolic de Maramure;

El a fost condamnat `n anul 1946 şi a ispăşitpedeapsa de 12 ani şi 33 de zile temniţă grea

ISTORIE

2 Informa\ia de Duminic[/14 aprilie 2013

Margaret Thatcher, femeia carea marcat istoria lumii în anii '80

Fostul premier conservatorMargaret Thatcher, care a decedatluni la vârsta de 87 de ani, va ră-mâne pentru totdeauna “Doamnade Fier” care a remodelat MareaBritanie cu un liberalism econo-mic intransigent şi a restabilitprestigiul internaţional al ţării.

Privirea sa pătrunzătoare simbolizao tărie de caracter remarcabilă. Ceamai bună descriere a fost făcută chiarde ea însăşi. "Eu sunt în favoarea con-sensului. Consensul asupra a ceea cevreau eu să fac". Acest refuz al com-promisului, în serviciul unor principiiprofund ancorate - conservatorism so-cial, liberalism economic, ideea gran-dorii ţării sale -, nu s-a dezminţit nicioclipă în cei 11 ani de guvernare (1979-1990).

Aceste convingeri s-au născut dineducaţia strictă primită de la un tatămetodist de tânăra Margaret Hilda Ro-berts, născută la 13 octombrie 1925, laGrantham (centrul Angliei).

Devenită avocat după căsătorie, în1951, ea li s-a alăturat conservatorilor,iar în 1959 a intrat în Camera Comu-nelor ca deputat de Finchley. Între 1970şi 1974 ea a fost ministru al Educaţiei.

În 1975, Thatcher preia conducereapartidului conservator şi patru ani maitârziu îi învinge pe laburişti. Ea devineprima femeie premier a ţării, instalân-du-se la Downing Street numărul 10până la 22 noiembrie 1990, o guverna-re-record pentru secolul XX.

O guvernare aspră

Pentru relansarea unei economiicare a făcut din Marea Britanie "bol-navul Europei", ea a privatizat în modexcesiv, a scăzut impozitele şi cheltu-ielile publice şi a redus la tăcere sindi-catele. Dar pragul de trei milioane deşomeri a fost depăşit, iar grevele mi-nerilor de la începutul anilor '80 s-au

lovit de intransigenţa sa.Ea a încercat să restabilească pres-

tigiul fostului Imperiu. Recucerirea in-sulelor Malvine (Falkland) în 1982 acontribuit la acest lucru. Foarte apro-piată de Ronald Reagan şi Mihail Gor-baciov, ea a contribuit, de asemenea,la încheierea Războiului Rece.

Dar caracterul său implacabil s-aîntors împotriva ei. Respingerea "polltax", un impozit local pe care nu areuşit să îl impună, a adus sfârşitul gu-vernării sale. Contestată în cadrul pro-priului partid, ea a demisionat cu la-crimi în ochi în noiembrie 1990. That-cher s-a retras în cartierul londonezBelgravia pentru a-şi scrie memoriileşi a plecat definitiv de pe scena politicăîn 2002 din motive de sănătate.

În iunie 2003, decesul soţului său,Denis, o afectează profund, precum şi,mai târziu, problemele judiciare ale fiu-lui său, Mark. În decembrie 2005, ladouă luni după aniversarea a 80 de aniîntr-un hotel din Londra, în prezenţareginei Elizabeth II, ea este spitalizată.

Fiica sa, Carol Thatcher, va dezvăluiîn 2008 că mama sa suferă de demenţăsenilă, uitând adeseori că soţul ei estemort. De atunci ea a trăit izolată, nu amai participat la recepţiile organizatela Downing Street de premierul DavidCameron cu ocazia aniversării sale de85 de ani în 2010 sau la celebrarea ju-bileului reginei Elizabeth II în 2012.

Spitalizată în timpul sărbătorilorde iarnă din 2012, ea a fost operată dincauza unor noduli la vezica urinară şise afla de atunci în convalescenţă.

Păreri împărțite despre moştenirea Thatcher

"Criza anilor 2000 este şi criza that-cherismului, pe care acoliţii săi au dus-o la extreme", proclamă cotidianulfrancez de stânga La Libération, des-criind o politiciană care "va duce naţio-nalismul la limitele şovinismului şi xe-nofobiei antieuropene".

"Doamna de Fier este cea care, pri-ma într-una dintre marile puteri occi-dentale, va aplica politici ca privatiză-rile, dereglementarea la nivel social sauliberalizarea financiară", scrie cotidia-nul catolic francez La Croix.

Doar Le Figaro, de dreapta, se li-vrează unei adevărate apologii a "that-cherismului". "Ea lasă o moştenire va-labilă dincolo de insulele britanice şifrontierele ideologice", scrie editoria-listul, care nu ezistă să afirme că "Franţaşi Europa de astăzi ar avea nevoie delideri de calibrul său".

Tagesspiegel (Berlin) o cataloghea-ză pe Thatcher drept "infirmiera naţiu-nii britanice care le-a administrat con-cetăţenilor săi o porţiune pe cât deamară, pe atât de necesară". "Nu eraiubită, (ci) era admirată", scrie tabloi-dul Bild. "Era o Queen în civil", rezumăziarul, care subliniază că Thatcher atrăit reunificarea germană, în 1990, cape o tragedie. Presa rusă scrie că LadyThatcher se numără printre "groparii"fostei Uniuni Sovietice, aşa cum titreazăcotidianul popular Moskovski Komso-moleţ, amintind că numele de "doamnăde fier" a fost lansat de către propagan-da sovietică de la vremea respectivă.

La Libre Belgique consacră opt pa-gini speciale "moştenirii anilor That-cher", insistând asupra "celor două feţeale thatcherismului" şi subliniind că"revenirea la creştere" şi "prestigiul res-taurat au, de asemenea, o faţă mai sum-bră, şi anume adâncirea inegalităţilorsociale şi peste 2,5 milioane de şomeri"în Marea Britanie.

Romano Prodi, fostul preşedinte alComisiei Europene (CE) şi fost pre-mier italian de centru-stânga, aprecia-ză, pentru cotidianul Il Sole 24 Ore, căideile lui Thatcher au contribuit la des-chiderea căii către criza financiarămondială. "Thatcher a redus statul lanimic", subliniază Prodi.

The South China Morning o pre-zintă ca pe "un gigant al secolului alXX-lea", dar notează totodată incapa-

citatea acesteia de a negocia cu DengXiaoping retrocedarea Hong Kongu-lui.

Thatcher nu agrea feminismul

Margot James, deputat conservatordin Stourbridge, a declarat pentru BBCcă Margaret Thatcher a fost un modelperfect pentru femei, în special pentrufemeile tinere. “Ea a spus mereu< Dacăvrei ca ceva să se realizeze, cere servi-ciul unei femei. Dac[ vrei ca cinevadoar să vorbească, cere un bărbat”.

Potrivit actualilor politicieni, That-cher nu a creat în anturajul său politi-cieni femei, deşi era considerată femeiacare a reuşit să atingă cea mai marerealizare profesională pe care o puteaavea pe atunci femeia. “Ea a democra-tizat Marea Britanie în anii 70, în atâtde multe domenii. Ea a dat valoare eco-nomiei, şi a oferit oportunități pentrutoți, indiferent de sex”, a mai adăugatMargot James.

Beatrix Campbell, autorul cărții“Doamna de Fier” nu este de acord cupoliticile promovate de către aceasta.“Proiectul său politic, aşa cum a spusStuart Hall, a fost un mare regres. “Eaa fost un chip feminin al unui proiectpolitic patriarhal. Privatizarea a dimi-nuat binele public. Thatcher a urât fe-minismul şi nu a iubit egalitatea”.

Cotidianul Independent este de pă-rere că Margaret Thatcher a fost atât oeroină, cât şi o figură disprețuită, darcare a reconstruit națiunea britanică.După moartea sa, Margaret Thatchera lăsat Marii Britanii o moştenire la felde controversată ca şi personalitateasa, marcată de succese notabile, dar cuprețul unei majorări a inegalităților so-ciale şi a emergenței unui sector al fi-nanțelor fără control, scrie AFP.

Exemplul ei a inspirat mai multe fe-mei-politician care au ajuns în ultimultimp să conducă state importante. Des-pre ele vom scrie într-un număr viitor.

Margot James, deputat conservator din Stourbridge, a declarat că Margaret Thatcher a fost un model perfect pentru femei, în special pentru femeile tinere

Privirea sa pătrunzătoare simboliza o tărie de caracter remarcabilă.Cea mai bună descriere a fost făcută chiar de ea însăşi. "Eu sunt înfavoarea consensului. Consensul asupra a ceea ce vreau eu să fac".

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Principele Nicolae a efectuat o vizităde 2 zile la Nancy în Franța unde a re-prezentat Familia Regală a României lacăsătoria A. S.I.R. Arhiducelui Cristophal Austriei cu domnişoara Adelaide Dra-pe Frisch. A fost a douăsprezecea vizităexternă a Familiei Regale a României înanul 2012. În ianuarie la Roma Majesta-tea sa Regele s-a întâlnit cu Suveranulordinului de Malta. În februarie la Burgesîn Belgia a reprezentat Familia Regală laColegiul Europei într-o manifestare de-dicată României şi Republicii Moldova.În martie a vizitat Principatul Monaco.În aprilie Principesa Moştenitoare, şi cuPrincipele Nicolae a reprezentat FamiliaRegală a României la căsătoria Principe-lui Rudolph de Liechtenstein la Istanbul,iar în luna mai Regele Mihai, PrincipesaMoştenitoare şi Principele Nicolae auparticipat la evenimentele de la PalatulBuckingham, Castelul Windsor şi Ascotdedicate Jubileului de Diamant a RegineiElisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandeide Nord.

În luna septembrie a participat la atreia conferință "Cantemir" a UnivesitățiiOxford. În luna octombrie PrincipesaMoştenitoare, a luat parte la ceremoniileoficiale prilejuite de nunta princiară dinLuxemburg. În luna noiembrie RegeleMihai, Principesa Moştenitoare şi Prin-cipele Nicolae au fost prezenți la Londracu ocazia ceremoniilor de omagiere aMajestății Sale cu prilejul împlinirii a 75de ani de la primirea Ordinului RegalVictorian. Tot în luna noiembrie FamiliaRegală a vizitat Albania la ceremoniilede stat cu ocazia centenarului indepen-denței statului albanez. De asemenea înluna noiembrie Familia Regală a fost pri-mită la Patriarhia Ecumenică de Sancti-tatea Sa Bartolomeu I la Istanbul în ca-drul unei vizite private. A fost pentru adoua oară în care Principele Nicolae areprezentat Familia Regală a Românieila ceremonia regală însoțind pe Majes-tatea sa la Viena la funeraliile ArhiduceluiOtto, şeful Familiei Imperiale austriece.

Arhiducele Cristoph este cel de-altreilea fiu al Arhiducesei Marie-Astrid şial Arhiducelui Carl Cristian al Austriei,nepotul Împăratului Charles I al Austriei.Principele Nicolae a asistat după cum amarătat la început la ceremonia căsătorieiArhiducelui Cristoph şi a domnişoareiAdelaide ce a avut loc în Catedrala Saint-Epure de Nancy. Ceremonia a fost ofi-ciată de Monseniorul Jean-Louis PapinEpiscopul de Nancy. Cadoul Familiei Re-gale Române pentru tinerii căsătoriți afost un set de ceai cu însemnele FamilieiImperiale austriece creat special pentruaceastă ocazie de Apulum Alba Iulia.

Principele Nicolae a împlinit pe datade 12 aprilie 2013 frumoasa vârstă de 27de ani, este fiul Principesei Elena (născutăîn 1950) a doua fiică a Regelui Mihai.

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

Principele Nicolaela nunta ArhiduceluiCristoph al Austriei

JUSTI}IE

Tribunalul Satu Mare l-a reabilitat post mortem pe Ioan Vancea, acuzat de crime de r[zboi

El a fost condamnat şi a ispăşit pedeapsa de 12 ani şi 33 de zile temniţă grea

14 aprilie 2013/Informa\ia de Duminic[ 3

Cu câteva zile în urmă, Tribu-nalul Satu Mare, secţia penală, l-a reabilitat post mortem pe IoanVancea, fost agent detectiv judi-ciar în Poliţia Satu Mare între anii1928 şi 1944.

Pe baza unui proces verbal de acu-zare, pe care îl redăm mai jos, fiind în-vinuit ”de dezastrul ţării prin săvârşireade crime de război”, Ioan Vancea a fostcondamnat şi a ispăşit pedeapsa de 12ani şi 33 de zile temniţă grea. Eroareaavea să fie recunoscută în anul 1956,când Tribunalul Suprem a desfiinţatsentinţa dată în 1946 de Tribunalul Po-porului Cluj, iar în 2013 a fost reabilitatde Tribunalul Satu Mare.

Iată conţinutul integral al procesuluiverbal nr. 195, întocmit la 20 mai 1945de Stanciu Nil, şeful secţiei politice aChesturii de Poliţie Satu Mare, asistatde Lustig Emeric Carol, Weisz Ludovic(devenit ulterior şeful Securităţii dinSatu Mare) şi Nove Herman în "cauzapenală contra învinuitului VanceaIoan". Ortografia corespunde origina-lului.

Proces verbal de acuzare

"A fost agent secret al poliţiei fascistemaghiare Serv. Dir. politic. În aceastăcalitate, deţinuţii politici a suspus unuitratament neomenesc. În special întimpul Ghettoului şi deportărilorevreilor a manifestat cu o atitudine cri-minală ţinând percheziţii în Ghetto şipercheziţii corporale pentru însuşireavalorilor preţioase ale evreilor, a supuspe evrei unui tratament barbar tortu-rilor şi chinurilor grozave. A fost unuldintre cei mai mari călăi ale evreilor şilocuitorilor democratice.

Lângă barbarismul la care a supuspe nenorociţii deportaţi şi arestaţi po-litici se face vinovat şi pentru faptul căurmărea copii mici lăsaţi de evrei lalocuitori creştini, cari voiau să le mân-tuiască pe aceşti copii, dar acest călăudin caz în caz le-a descoperit, din caremotiv mai mulţi locuitori erau inter-naţi, iar copiii mici le-a predat Gesta-poului pentru executare.

Mai mulţi evrei evadaţi din Ghettoau fost prinşi de susarătatul şi le-a su-pus unui interogare şi luând declaraţiileforţate în mod cel mai barbar, chinuindsăptămâni întregi pe aceşti nenorociţi.Susnumitul era călăul cel mai vestit,care nu făcea deosebire nici între bă-trâni, le bătea şi tortura în diferite mo-duri.

Se face vinovat pentru faptul că arealizat averi în mod ilicit, confiscânddiferite valori şi bijuterii de la evrei, pecare le-a reţinut în favorul lui.

S-a pus în slujba hitlerismului şifascismului 100% prin care fapt estecalificat prin săvârşirea de crime derăzboiu, adică un criminal de războ-iu".

Consecinţele unui fals document de acuzare

Observăm că întreg textul proce-sului verbal este scris cu multă patimă,e plin de adjective, dar gol de dovezi.Pe baza acestui document - în fapt oavalanşă de acuzaţii neargumentate şinedovedite -, ci inventate de la un capătla altul.

Indiferent de modul în care s-arputea explica resentimentele acuzato-rilor (faptul că toţi sunt evrei şi că în-

treaga lor comunitate a fost într-adevărvictima unui regim criminal), un do-cument de acuzare nu poate fi un actde răzbunare, enunţat la modul gene-ral, împotriva unei persoane fie ea şiparte a sistemului. Fiindcă Ioan Vanceaera un simplu executant care şi-a con-tinuat în timpul războiului activitateade poliţist începută în 1928, desigur,respectând legislaţia din acea vreme.Singura sa vină este că s-a aflat în loculnepotrivit şi la timpul nepotrivit. Pen-tru asta nu-i pot fi puse în sarcină faptepe care nu le-a săvârşit. Or, sarcina acu-zatorilor chiar asta era< să dovedeascăcine anume a săvârşit anumite fapteneconforme cu legea. În acest sens,acuzatorii s-au dovedit, dacă nu de reacredinţă, cel puţin superficiali sau in-competenţi. Doar aşa se explică faptulcă acuzatul a fost reabilitat, chiar dacădupă zeci de ani.

Dar să cităm din Raportul Comisieiprezidenţiale pentru analiza dictaturiicomuniste din România, pag. 206. Aicise enumeră “câteva din motivele (saupretextele) arestărilor de-a lungul ani-lor. (...) Decretul 62 din februarie 1955(...) prevedea ca persoanele ce s-au pusîn slujba regimului burghezo-moşie-resc - respectiv prefecţii, funcţionariidin administraţie, magistratură, poliţieetc. - să fie condamnate pentru (...) ac-tivitate intensă contra clasei muncitoa-re”. Tribunalul Militar Cluj a rejudecatcazul condamnându-l pe Ioan Vanceape baza Decretului 62/1955 (art. 193/1C.P.).

Tot raportul Comisiei prezidenţialeprecizează că în realitate Decretul 62“se referea la fapte, mai precis la acti-vităţile normale de serviciu desfăşurateîn Poliţie sau Siguranţa Statului, pânăla 23 august 1944”.

Un raport ce infirmă acuzaţiile

E drept că numele Ioan Vancea lip-seşte şi din Raportul final al ComisieiInternaţionale pentru studierea Holo-caustului în România, raport întocmitde specialişti de renume, care numaide partizanat nu pot fi bănuiţi. (Co-misia este formată din 31 de membri,avându-l ca preşedinte pe Elie Wiesel).Iată un citat din raportul din 2004, pa-gina 274< “Percheziţiile  pentru desco-perirea bunurilor de valoare au fost  fă-cute, cu cruzimea obişnuită, de Sarkozi,Csegezi şi Demenyi. Eficienţa lor a fostsporită de prezenţa unei unităţi  spe-ciale formate din 50 jandarmi din îm-prejurimile localităţii Merk” (de lângăCarei, azi în Ungaria). Mai cităm dinraport< “Majoritatea călăilor implicaţiîn operaţiunile antievreieşti au fugitîmpreună cu armatele germană şi ma-ghiară în retragere”.

De altfel, din totalul de 201 incul-paţi, deferiţiTribunalului  Poporului  dinCluj, doar 32 şi-au  ispăşit pedeapsa,iar  169  de persoane,în  majoritate  membriai administraţiei locale care aveau pu-tere de decizie şi în legătură cusoarta  evreilor dinGettoul din Satu Mare, nu şi-au  is-păşit pedeapsa niciodată. Justiţia dinUngaria a refuzat extrădarea lor.

Consecinţe asupra familiei

Pe  baza Ordonanţei nr. 251/1946,la 30 decembrie 1948, bunurile mobi-liare şi imobiliare ale familiei Vanceaau  fost sechestrate  şi  vândute  la  lici-

taţie  în  folosul  statului. În acelecondiţii, familia a fost nevoită să  doar-mă pe  duşumeaua camerei o perioadălungă de timp, fără să fie despăgubită.Autorităţile au intenţionat să le îngră-deasc[  dreptul la învăţătură al copiilor.Pentru a  evita  represiunea, copiiiau fost înfiaţi de fraţii Fekete. În par-tea confiscată a casei de  locuit a fostmutat un miliţian cu sarcina de supra-veghere a familiei. Pe baza notei infor-mative a unui vecin, fiul lui Ioan Van-cea a fost exmatriculat din şcoală. Şi-a reluat studiile doar cu condiţiaschimbării numelui din Vancea în Fe-kete. Soţia condamnatului, cu toate căavea calificare de croitoreasă de dame,a fost încadrată la curăţireagrupurilor sociale.

Colportarea de date false, neverificate şi neconfirmate 

Ca şi cum suferinţele îndurate decondamnat şi familia sa nu ar fi fostîndeajuns, datele din procesul verbalde acuzare au fost preluate, fără dis-cernământ, de diferiţi autori şi colpor-tate în scrierile lor. Unele publicaţiiau  fost prelucrate  în  şcolilejudeţului Satu Mare şi  în străinătate,inducând  în eroare  şi generaţiile vii-toare prin propagarea de date false.

Este vorba de mai multe texte, lacare ne referim în cele ce urmează.

1. Vasile T. Ciubăncan şi colectivul- Drumul Holocaustului, Editura Ciu-băncan Cluj-Napoca 1995. “Fostul şefal biroului străinilor, Sarkozi Bela îm-preună cu agentul de siguranţă VancsaJanos au identificat existenţa în oraş atrei copii evrei, în vârstă de 9, 13, şi 16ani, ai familiei Czerman Iosif, care serefugiase în România”. (pag. 19).

Precizare< Tribunalul Militar Clujinfirmă aceste date în motivarea sen-tinţei nr. 880/15 mai 1957, pag. 2< “Re-feritor  la denunţul de care  este  învi-nuit  că  l-ar f i  făcutîmpotriva copiilor lui Czermeni Iacob,şi acest lucru este dezminţit prin de-claraţia  avocatului Demerszy, pre-cum şi de împrejurarea că la acea datăcopiii  aveau  o  vârstă  fragedă,deci nu puteau fi bănuiţi de spionaj”.

2). Harav Naftali Stern - EmlekezzSzatmarra (Aminteşte-ţi la Satu Mare).Printed in Israel 1984 Bene-Berak. pag210> (...) “cel de amintire blestematăVancsa, detectiv maghiar (...) a fostunul din bandiţii Nyilas din prima li-nie. Vancsa a fost lichidat de CserninIakab. I-a plătit cu dobândă cu propriamână moartea celor doi copii ai săi”.(pag. 210).

Precizare< Ioan Vancea a decedatde moarte naturală> problema celor treicopii a lui Csernin a fost clarificată deTribunalul Militar Cluj> Ioan Vanceanu a fost membru în partidul fascistCrucea cu Săgeţi, conform documen-tului de constatare din 9 februarie 1955a Ministerului Securităţii Statului Bu-cureşti.

3). Elefant Gyuri, Csirak Csaba -Szatmari Memento - Tel Aviv, 18. 06.2006, anexa la site-ulegyur@yahoo.com. Afişează trei măr-turii, cu menţiunea< ”aceste mărturiifac parte din procesul criminalului derăzboi Vancea.

Precizare< învinuirile sunt anulateprin decizia nr. 957 din 12 aprilie 1956a Tribunalul Suprem. În ceea ce pri-veşte mărturia dată de Liedenthal Ade-la referitor la arestarea fetiţei Goldfin-ger Anna, Tribunalul Militar reţine>

(...) “declaraţia (...) nu este sinceră şinu este coroborată cu nicio piesă dindosar”.

4). Ioan Corneanu, Camelia Teocan- Evreii sătmăreni - istorie şi destin -“Vasile Goldis University Press” 2010,paginile 322-325 conţin actul de acu-zare (...) “numele celor mai sadici cri-minali unguri împotriva umanităţii,judecaţi de Tribunalul Poporului dinCluj-Napoca în anul 1946 (...) 11. Van-csa Ianos, agent de poliţie Satu Mare.

Precizare< învinuirea de săvârşirede crime de război fusese anulată înanul 1956, deci în urmă cu 54 de ani.

4/a  Ioan Corneanu - DACORO-MANIA - nr. 26 pag. 7 - 2010> (...) ”nu-mele celor mai  sadici  criminaliunguri împotriva umanităţii”.

Precizare< învinuirea  cu  să-vârşirea de crime de război a fost anu-lată prin Decizia 957 din anul 1956,iar de “crimă împotriva umanităţii” nua fost învinuit niciodată.

5). Felician Pop, Robert Laszlo - Is-toria secretă a Sătmarului, Editura Ci-tadela 2010< (...) “agentul Vancsa Janos,şeful biroului detectivilor la Poliţia destat ungară, a arestat-o şi maltratat-ope soţia lui Nagy Alexandru (...). La fela procedat şi cu Lakner Jolan pentrucă a ţinut ascunse unele lucruri de va-loare încredinţate ei de evreul Edel-mann Maximilian, după care s-a dusîn ghettou şi l-a maltratat şi pe evreu(...).

Precizare< nu a fost şef birou> iden-tificarea persoanelor deportate s-a rea-lizat pe baza tabelelor întocmite în pa-tru exemplare de comunitatea evreias-că din oraş (vezi Raportul Final..., pag.264> Edelman Maximilian a decedat înanii 1930 (vezi Emlekezz Szatmarra,pag. 137, lucrare citată la pct. 2).

6. Randolph L. Braham (colabora-tor< Tibori Szabo Zoltan) - Az Eszak-Erdelyi Holocauszt Foldrajzi Enciklo-pediaja (Enciclopedia geografică a Ho-locaustului din Transilvania de Nord,Editura Park, Budapesta şi Editura Koi-nomia Cluj-Napoca 2008, pag. 352< (...)“Vancea Ioan a fost şeful corpului de-tectivilor”> (...) a participat la descope-rirea averilor evreilor şi la confiscareaacestora”> (...) “a descoperit evrei as-cunşi, pe care i-a trimis în ghettouri”>(...) 11 membri ai familiei Schwartz (...)pe care poliţia deplasată sub conduce-rea detectivului Ioan Vancea i-a arestat.Apoi au ajuns pe trenul de deportare.Zece dintre ei au murit”.

Precizare< nu a fost şeful corpuluide detectivi> arestarea familiei Schwartza fost condusă de dr. Bela Sarkozi, şefulpoliţiei politice> toţi s-au întors şi erauacuzatori la proces.

* * *

În cele din urmă justiţia şi-a spuscuvântul. Dar cu ce preţ? Restabilireaonoarei lui Ioan Vancea a avut loc înurma unor consecinţe teribile ale unuiact de injustiţie< peste 12 ani detemniţă, privare de multe drepturi, lacare s-au adăugat suferinţele familiei.

În aceste condiţii, Ioan Fekete, fiullui Ioan Vancea, ne-a spus că îi va acţio-na în justiţie pe autorii textelor de maisus pe motiv că au terfelit onoarea unuiom nevinovat, ignorând decizia Tri-bunalului Suprem din 1956 şi Raportulfinal al Comisiei Internaţionale pentrustudierea Holocaustului în România,bazându-şi acuzaţiile exclusiv pe actulde acuzare din 1945, infirmat ulterior.

V. Nechita

Fiul lui Ioan Vancea ;i-a reluat studiile doar cu condiţia schimbării numelui din Vancea în Fekete

Bunurile mobiliare şi imobiliare ale familiei Vancea au fost se-chestrate şi vândute la licitaţie în folosul statului. Autorităţile  au  intenţionat  să  le  îngrădeasc[ dreptul  laînvăţătură al copiilor. Pentru a evita  represiunea, copiii au fost în-fiaţi de fraţii Fekete.

TEATRU

“~mbl]nzirea scorpiei”, o lec\iede actualizare a unui text clasic

4 Informa\ia de Duminic[/14 aprilie 2013

Una din marile provoc[ri aleteatrului dintotdeauna a fost mo-dul de a prezenta un text foartevechi, astfel `nc]t s[ fie accesibil,at]t semantic, c]t ;i spectacular,publicului vremii `n care ruleaz[produc\ia. Modernizarea textelorclasice a cam c];tigat partida cumont[rile ce respect[, la virgul[,indica\iile originale ale drama-turgului. Dar `n aceast[ tensiuneexist[ exager[ri de ambele p[r\i.De aceea un spectacol cum este“~mbl]nzirea scorpiei” de laT]rgu Mure; are savoarea uneinormalit[\i echilibrate.

Prezentat luni sear[ pe scena Teatru-lui de Nord `n fa\a unei s[li pline, acestshow - cuv]ntul chiar se potrive;te! -`mbin[ reputata ;i solida ;coal[ maghiar[de actorie cu experien\a unor excelen\irealizatori rom]ni, rezult]nd o montareminunat[, care \ine calea de mijloc ̀ ntreparodie ;i respect, ̀ ntre modern ;i clasic,;i afirm[ r[spicat at]t de abuzatul con-cept al teatralit[\ii.

Regia este semnat[ de Sorin Militaru,scenografia de Alina Herescu, coregrafiade Florin Fieroiu ;i muzica original[ deVlaicu Golcea. Traducerea textului `nmaghiar[ apar\ine lui Nadasdy Adam.Premiera a avut loc la T]rgu Mure; `ndata de 27 mai 2011.

Cine c];tig[ r[zboiul sexelor?

“The Taming of a Shrew” a fost celmai probabil definitivat[ `n 1592, fiinduna din operele de tinere\e ale lui Sha-kespeare. Traducerea exact[ a cuv]ntului“taming” ar fi “dresarea”. Asta ;i face ;tur-lubaticul Petrucchio< o dreseaz[, literal-mente, pe cutra de Catarina, aplic]nd cum[iestrie de psihiatru tehnici din arse-nalul psihologiei inverse (transform[

r[ul ei `n cel mai mare bine, la fel cumcele bune le face, temporar, s[ par[ rele);i al reflexului condi\ionat (o leag[ ;i `irefuz[ hrana p]n[ c]nd o convinge s[-lasculte). Rezultatul e spectaculos< femeia`i d[ ascultare ̀ n cele mai absurde situa\ii,ajunge s[ fac[ din lun[ soare ;i invers, lacomand[, ;i s[ \in[ la final un discurssim\it - poate ;i ironic, cine ;tie - despredatoria so\iilor de a fi supuse b[rba\ilor.~nd[r[tnica devine soa\[ cuminte, iardulcica de Bianca, sor[-sa, preia contro-lul bietului om care a suferit lupte greles[ o aib[. Improbabilul cuplu unit prin

lupta voin\elor iese fericit, `n timp ce `nscen[, la final, ve;nicul r[zboi al sexelorcontinu[ furibund, sub privirile amuzateale b[tr]nilor Baptista ;i Vicenzio, care;tiu c[, `n fond, dragostea trece prin bu-zunar ;i prin stomac. Curat dresaj!

Bucuria joculuipe eterna sc]ndur[

Contrastul dintre costumele fistichii;i sc]ndura de o clasicitate chiar elisabe-tan[ - ba `nc[ ;i luminat[ electric! - d[tonul scenografic al acestui spectacol `n

care actorii revin la bazele meseriei ;i ofac cu mult aplomb ;i drag. Meritul luiSorin Militaru e c[ - spre deosebire de“D-ale carnavalului” de la Petro;ani,montare din care a p[strat ceva elemente;i acum - a reu;it s[ g[seasc[ echilibrul`ntre grotesc ;i simplist ;i s[ `nsceneze ocomedie pentru toate gusturile, cu ele-mente de musical de bun[ calitate, cumim[, cu dialoguri spumoase ̀ n allegro,un spectacol care i-ar fi pl[cut cu sigu-ran\[ ;i lui Will, ;i asta ̀ n condi\iile unuitext care nu se ridic[ la valoarea altorcrea\ii shakespeariene, chiar din genul

comic. Simplitatea jocului pe sc]nduratipic[ scenei medievale d[ un aer autenticpe care mont[ri fastuos-moderniste, cumau fost “Nevestele vesele din Windsor”ale lui Victor Ioan Frunz[, nu `l au. Ca-racterul de fars[ ;i “happening” este ac-centuat ;i contribuie la savoarea serii.

~n acest cadru generos de libertatediscret dirijat[ regizoral, actorii se dis-treaz[ ;i ne distreaz[, f[r[ a c[dea nicioclip[ `n prost gust. Nu ai senza\ia unuighiveci gre\os, pe care se pare c[ au l[sat-o alte versiuni scenice. O scen[ mut[ an-tologic[ o realizeaz[ Sebestyen Aba, fostactor la Satu Mare, care reu;e;te s[ cad[foarte lent `ntr-o hilar[ “scen[ de lupt[“.Toat[ ga;ca amicilor lui Petrucchio ;ipe\itorilor Bianc[i devine un personajcolectiv special, o fabric[ de comedie cla-sic[ cu accente rock.

Doi actori poten\eaz[ spectacolul.Bokor Barna e dezl[n\uit ̀ n rolul lui Pe-trucchio, ̀ ntr-o versiune de rocker hoinar`n stilul anilor ‘70, voluntar ;i ar\[gos,macho f[r[ a fi agresiv, ̀ nc]t nu ne mir[mc[ are succes la Catarina (Berekmeri Ka-talin, joc bun) - e greu s[ reziste vreo fe-meie la at]ta ;arm ;i caracter. El tragespectacolul `nainte, ;i o face f[r[ostenta\ie. Pe de alt[ parte, Karp Gyorgye tot ce putea fi mai bun ̀ n rolul lui Bap-tista, b[tr]nul ;i intrigantul patriarh, iarscena mut[ ̀ n care ̀ ncearc[ s[ se justificeCatarinei face `n sine to\i banii, plusdic\ia impecabil[ ;i tonul seniorial pa-rodic ideal pentru acest gen de personaj.Iese ̀ n eviden\[ ;i Gecse Ramona, o pre-zen\[ senzual[, stil Barbie brunet[ cunuri, ceea ce ;i e de fapt mult dorita ;ipoftita Bianca, cea care a `ntors to\ib[rba\ii pe dos... cam pentru nimic.

~ns[ marele personaj, marelec];tig[tor al spectacolului este unul sin-gur< TRUPA. Compania “Tompa Miklos”ne-a ar[tat ce `nseamn[ un spectacol le-gat ;i jucat cu pasiune, iar echipa de rea-lizatori a predat o lec\ie binevenit[ deadaptare a unui text clasic. Bravo!

Vasile A.

Lansat la `nceputul stagiuniicurente, proiectul “Insomnia -Nocturne” al sec\iei rom]ne de laTeatrul de Nord d[ ocazia actori-lor ;i regizorilor s[ exploreze for-me variate de spectacol, similare,`n alt context, muzicii de camer[.Texte mai scurte, cu mai pu\inepersonaje, dar cu intensitate dra-matic[ incontestabil[. Din aceast[categorie face parte ;i drama“Ne`n\elegerea”, scris[ de AlbertCamus `n 1943.

Cu un an `nainte, scriitorul francezschi\ase, `ntr-un episod din romanul“Str[inul”, conflictul pe care ̀ l va dezvolta`n pies[< `ntoarcerea acas[ a unui fiur[t[citor ;i moartea sa tragic-absurd[chiar de m]na celor dragi. Premiera“Ne`n\elegerii” a avut loc la 24 august1944, chiar dup[ eliberarea Parisului, iartonul rece ;i sumbru al piesei, ca ;i scrii-tura plin[ de simboluri ;i nu foarte tea-tral[, au f[cut ca succesul de public s[nu fie prea mare. Timpul a confirmat`ns[ valoarea unei piese care tr[ie;te prinobiectivitate ;i conflict, pun]nd ̀ n scen[ni;te orgolii a c[ror ciocnire nu are cums[ se termine cu bine.

Jan se ̀ ntoarce, dup[ mul\i ani, la ha-nul dezolant unde mama sa ;i sora, Mar-

tha, primesc oaspe\i doar ca s[-i ucid[pentru a-;i `ntre\ine existen\a. ~n ciudaavertismentelor Mariei, so\ia sa (singurulpersonaj luminos al dramei), b[rbatuldecide s[ r[m]n[ incognito, ceea ce ducela deznod[m]ntul fatal, cei trei membriai tragicei familii rat]nd multe momente`n care c[r\ile se puteau da pe fa\[. Prindecor b]ntuie b[tr]nul servitor al fami-liei, apari\iile lui ferme l[s]nd amprenta

unei judec[\i. El e, de altfel, cel care vadeconspira identitatea fiului ucis, fapt ceduce la sinuciderea mamei ;i a fiicei.

Farmecul textului st[ ̀ n dialogul con-dus cu m]n[ de maestru, controlat, rece,tensionat, suger]nd un destin implacabil,c[ci `nghe\area orgoliilor celor trei esteuna absolut[ ;i f[r[ leac, pedepsit[ prinscufundarea `n moarte. CompasiuneaMariei ;i obiectivitatea B[tr]nului le dau

dreptul la supravie\uire ;i onoare la fi-nalul acestei pove;ti triste ;i at]t de evi-tabile cu o minim[ sinceritate.

Dorina Neme; ;imarele pas `nainte

Klara Labancz a g]ndit un decor mi-nimalist, `nchis ;i sugestiv prin igrasiacare devine ea `ns[;i un personaj acuza-tor. Patul de fier, lada “de zestre” m]ncat[de carii, registrul ruinat, totul sugereaz[o lume `nchistat[, f[r[ ie;ire, f[c]nd ;imai credibil[ revolta Marthei, fata ce sim-te c[ “tinere\ea i s-a dus cu anii” cam f[r[rost. Regia lui Cristian Ioan apas[ puter-nic pe tensiunile textului, exager]ndu-leuneori, for\]nd p]n[ la absurd sugestiacrimei ce va fi s[ fie (moment care rupecurgerea spectacolului), dar are meritulde a-;i f i strunit actorii `n ni;tecompozi\ii bine studiate.

Dorina Neme; str[luce;te `n rolulMarthei. ~;i dorea de mult s[ se scuturede imaginea de ingenu[ consacrat[ `n“Visul unei nop\i de iarn[“ ;i reu;e;teacum cu brio. Tot paroxismul ;i stresulpersonajului transpare din gesturile sa-cadate ;i chipurile tarate de suferin\[ pecare actri\a le leag[ cu feminitatea ce ocaracterizeaz[, izbutind o presta\ie caredomin[ spectacolul. Dic\ie impecabil[,for\[ emo\ional[, r[bufniri aproape de-

monice, dar nimic care s[ ne fac[ s[ nefie mil[ de Martha. O r[ceal[ parcurgep]n[ ;i scena semi-erotic[ dintre sor[ ;ifrate. Sinuciderea de final chiar arat[ casingura ie;ire onorabil[ din iadul pe caresingur[ ;i l-a construit t]n[ra, incapabil[s[ sparg[ g[oacea acelui ou negru ̀ n carevegeteaz[.

Ciprian Vultur e corect ;i controlat`n rolul lui Jan, o abordare echilibrat[,f[r[ patetism, contrast]nd cu efuziunilesentimentale ale Mariei, fata `n ro;u se-toas[ de s[ruturi ;i de via\[. Raluca Mara,cel pu\in la premier[, n-a p[rut s[-;i asu-me cu totul personajul, jocul ei fiind li-niar. P]n[ la urm[, ;i Maria e ̀ ntr-o lumea sa proprie. Dar s[rutul cu Martha di-naintea mor\ii acesteia, respect]nd sensulezoteric al transmiterii sufletului, a fostun moment frumos realizat.

Adriana Vaida ne-a amintit, `n rolulpatetic ;i ̀ nfrigurat al Mamei, de presta\iasa dintr-un spectacol mare ;i pe nedreptuitat, de acum c]\iva ani, cu “Sf]r;it departid[“ de Beckett, ̀ n regia lui Gelu Ba-dea. ~n fine, d[m onorul cuvenit lui Ste-lian Ro;ian, minunat ̀ n rolul B[tr]nului,aparent stereotipic, dar foarte important`n dinamica spectacolului. Actorul, eli-berat de comediile `n care a tot jucat re-cent, `;i creeaz[ intr[rile cu bun gust ;iimpact incontestabil, punct]nd momen-tele decisive ale dramei.

V. Andreica

“Ne`n\elegerea” lui Camus, povestea unor orgolii uciga;e

Catarina (Berekmeri Katalin) ;i Petrucchio (Bokor Barna) la momentul adev[rului

Martha (Dorina Neme;) ;i Maria (Raluca Mara) `n confruntarea final[

Prezentat luni sear[ pe scena Teatrului de Nord ̀ n fa\a unei s[lipline, acest show - cuv]ntul chiar se potrive;te! - `mbin[ reputata;i solida ;coal[ maghiar[ de actorie cu experien\a unor excelen\irealizatori rom]ni, rezult]nd o montare minunat[, care \ine caleade mijloc `ntre parodie ;i respect, `ntre modern ;i clasic, ;i afirm[r[spicat at]t de abuzatul concept al teatralit[\ii.

MISS

Miss Martie Anca Paul< “Nu a;schimba prea multe la Satu Mare”

14 aprilie 2013/Informa\ia de Duminic[ 5

S-a terminat luna martie, astfelcă avem o nouă câştigătoare a con-cursului organizat lunar de cotidia-nul Informația Zilei, cel de Miss Po-pularitate. Astfel, pe www.informa-tia-zilei.ro, cele mai multe voturi aînregistrat Ancuța Paul, 1.175 la nu-măr. După cum relatam zilele tre-cute, în acest număr vă prezentămun interviu cu Ancuța. Ea a primitdin partea noastră un abonamentla aerobic şi fitness la Primagym,servicii de manichiură şi pedichiurăşi produse cosmetice de la Beauty-Land.

- Cine este Ancuța Paul?- Sunt elevă la Colegiul Naţional Ioan

Slavici şi născută în 24.10.1995, ascen-dentă în zodia scorpion. Pot spune că măconsider o norocoasă şi sunt mândră dezodia mea deoarece scorpionii sunt ceimai optimişti şi competitivi nativi ai zo-diacului, ceea ce m-a ajutat foarte multla acest concurs. Locuiesc în Botiz darcasa mea părintească este în Cămârzana.

- De ce te-ai înscris în această com-petiție?

- Concursul mi-a stârnit interesulimediat ce am aflat că există. Deoareceîmi place să accept provocările. La încu-rajările prietenilor, nici nu am stat preamult pe gânduri şi m-am înscris. Avan-taje sunt destule, admirația prietenilorsau poate chiar invidia unora, populari-tate şi nu în ultimul rând prieteni noi,plus premiile câştigate în urma concur-sului şi evident pozele de la Vila Poesis.Voturile care sunt de fapt like-uri amreuşit să le strâng de la prietenii mei dar;i de la prietenii prietenilor de pe Face-book. Prietenii nu au avut niciun comen-tariu contra, toţi au fost pro, bucuroşi săafle de participarea mea la concurs şi sămă voteze. Vreau să le mulțumesc că m-au susținut.

- Te-ai mai înscris în astfel de con-cursuri?

- Da, am mai participat la un concursde frumuseţe în 2011 cu ocazia zilelorcomunei Botiz, la concursul de Miss Botizorganizat de Angelica Cioarcaş căreia îimulțumesc şi acum de susţinerea acor-dată. Sper să nu fie ultimul concurs defrumuseţe la care particip căci îmi placesă fiu în centrul atenţiei.

- Cum vezi orașul Satu Mare?

- Nu ştiu ce aş putea spune, nu suntîncântată maxim de acest oraş dar totuşie oraşul meu natal şi trebuie să îi susţinempuţin imaginea. De schimbat nu aşschimba multe la el eventual aş adăugamai multe atracții turistice sau ceva să îlfacă mai atractiv şi mai viu.

- Ce planuri ai pe viitor?- Planuri de viitor? Nu. Nu îmi fac

planuri înainte deoarece nu ies dar totuşiam şi eu ambiţiile mele şi voi vedea dupăterminarea liceului ce îmi rezervă viito-rul, oricum ceva în domeniul medicinei.Viitorul nu îl văd în țară cel puțin astami-e dorința. Aş alege Paris deoarece amacolo părinții şi majoritatea rudelor, dardupă cum am mai menţionat nu îmi facplanuri deci voi vedea.

- Pe unde ai călătorit?- Îmi place să călătoresc, am vizitat

cele mai frumoase oraşe din ţar[<Timişoara, Cluj, Constanţa, Oradea înafară de capitală. Am fost şi în alte țăriprecum Austria, Germania, Franța şi Ita-lia.

- Folosești internetul, rețelele de so-cializare în timpul liber?

- Nu mă încântă deloc lumea virtuală

şi nu sunt dedicată prea tare reţelelor desocializare, am doar un cont pe Facebookprin care ţin legătura cu prietenii dar aşputea trăi şi fără. Sunt zile în care nu intrudeloc.

Sunt şi zile în care stau mai mult decâtar trebui dar cel puţin nu sunt depen-dentă. Rar pot spune că mă plictisesc şinu stau în casă decât noaptea când dorm.În rest tot pe afară, în schimb îmi placesă îmi organizez timpul şi să am un pro-gram. Hobby-uri nu am prea multe îmiplace să cânt, să dansez şi să mă distrez,pe mine şi pe prietenii mei.

- Care sunt preferințele tale în ma-terie de muzică?

- Nu am preferinţe în muzică nici îngenuri, preferabil să fie constructivă şi sămă inspire. Depinde de starea mea despirit, dac[ sunt tristă ascult piese caremă înveselesc dar oricum sunt rare mo-mentele pentru că eu mereu sunt ferici-tă.

- Practici vreun sport?- Sport practic zilnic dar nu de per-

formanţă. Bineînțeles îmi întreţin doarcondiţia fizică şi fac asta acasă. Sportivipreferaţi nu am.

- Ce apreciezi/urăști la o persoană?

- Nu am aşteptări prea mari dar totuşiaş putea iubi la o persoană romantismul,sinceritatea, simţul umorului şi cel maiimportant să fie ea însăşi aşa cum este cudefectele şi calităţile originale. Ce nu îmiplace? Orgoliul şi falsitatea.

- Le recomanzi sătmărencelor să seînscrie în acest concurs?

- Da, le recomand fetelor să participela concurs, au numai de câştigat!

- Mai ai ceva să adaugi?- Vreau să felicit echipa Informaţia

Zilei pentru organizarea acestui concursşi să le mulţumesc tuturor celor care m-au votat începând de la colegi, doamneidiriginte Dinga Lăcrămioara, familiei,rudelor, vecinilor, cunoştinţelor şi citi-torilor acestui ziar. V[ îmbră\işez cu drag!

***Fetele care vor să se înscrie în acest

concurs pentru luna mai, o pot facetrimiţând un e-mail la adresa misspopu-laritate_iz@yahoo.com cu numele, pre-numele, câteva poze, data naşterii, numărde telefon, instituţie de învăţământ saulocul de muncă.

Ionu\ B.

“Concursul mi-a stârnit interesul imediat ce am aflat că există.Deoarece îmi place să accept provocările. La încurajările prietenilor,nici nu am stat prea mult pe gânduri şi m-am înscris. Avantajesunt destule, admirația prietenilor sau poate chiar invidia unora,popularitate şi nu în ultimul rând prieteni noi, plus premiile câşti-gate în urma concursului şi evident pozele de la Vila Poesis.”

RELIGIE

6 Informa\ia de Duminic[/14 aprilie 2013

S-au împlinit 2 ani de la plecarea la cer aPS Ioan :i;e;tean, Episcop de Maramure;

Conform tradi\iei popularerom]ne;ti, luna aprilie mai estedenumit[ ;i Prier (deschiz[tor),Florariu (`nfloritor) sau Traist[-n B[\ atunci c]nd vremea este`n;el[toare, cu timp friguros ;i se-cetos pentru sem[n[turi. Numelelunii aprilie provine din latinesculaperio, - ire ce ̀ nseamn[ a deschi-de, deoarece `n aceast[ perioad[`ncep s[ se deschid[ muguriiplantelor.

~nainte de anul 700 ̀ .Hr., aprilie eraa doua lun[ a anului `n calendarul ro-man ;i avea 29 de zile. Dup[ ce IuliuCezar a introdus calendarul iulian `n45 `.Hr., luna aprilie avea 30 de zile ;idevenea a patra lun[ a anului.

Oile sunt urcate la munte

Tradi\ia spune c[ luna aprilie este`mp[r\it[ ̀ n dou[, jum[tate c[lduroas[,jum[tate friguroas[, pentru ca oameniis[ poat[ sem[na p[m]ntul. Agriculto-rii \in ;i acum r]nduiala lucr[rilor dup[calendarele vremii. ~n aceast[ perioad[,dac[ vremea este prielnic[ continu[sem[n[turile de prim[var[. Tot `naceast[ perioad[ c]mpul se `nchidea,ceea ce ̀ nsemna c[ oile ;i vitele nu maiaveau voie s[ pasc[ libere. Prin urmarese ̀ ncepea formatul turmelor ;i se tun-

deau oile ̀ nainte de a fi urcate la munte.De asemenea, ciobanii se ocupau ;i deconstruirea sau repararea \arcurilor ;i

oboarelor pentru animalele ce aveaus[ le primeasc[.

Schimb[rile frecvente de tempera-

tur[ fac din aprilie o lun[ capricioas[.Tot tradi\ia spune c[ atunci c]nd zileleBabelor \in mai mult de dou[sprezece

zile, atunci zilele `ntrec[toare se nu-mesc zile ̀ mprumutate sau ̀ mprumu-turi. Adeseori trec zilele acestea ;i `nluna Prier, c]nd sunt stric[cioase, maiales pentru pomii `nflori\i ;i pentruvie\uitoarele mai pl[p]nde. De aici vine;i proverbul< "Prier prie;te, multe pieide miel bele;te".

Prevestiri de timp

Totodat[, `n luna lui Prier se facprevestiri ale vremii ce va urma, astfelc[ se nasc o parte din supersti\iile aces-tei luni. Dac[ luna lui Prier este fru-moas[ ;i c[lduroas[, se a;teapt[ ca lunamai s[ fie rece, chiar `nghe\uri. Dac[este posomor]t[ ;i friguroas[, atuncie semn c[ luna Mai va fi c[lduroas[ ;ifrumoas[. Negura din aprilie la r[s[rit;i miaz[zi e semn bun pentru an. Dac[tun[ ;i fulger[ `n aprilie atunci nuexist[ motive s[ ne temem c[ va maiveni gerul. Un aprilie frumos anun\[un mai viforos ;i o var[furtunoas[.(Antoaneta Olteanu, Ca-lendarele poporului român, Ed. Pai-deia, Bucureşti, 2001, 2009)

Dintre s[rb[torile lunii aprilie,amintim< Sf]ntul Mare Mucenic Ghe-orghe - purt[torul de biruin\[ pe datade 23 aprilie ;i Intrarea Domnului `nIerusalim sau Floriile, pe 28 aprilie.

Dac[ luna aprilie este posomor]t[ ;i friguroas[,atunci mai va fi frumoas[

Vineri, 12 aprilie s-au împlinit2 ani de la plecarea în Patria Ce-rească a PS. Ioan :i;e;tean, Epis-cop greco-catolic alMaramure;ului ;i S[tmarului.

Momentul va fi comemorat dumi-nică 14 aprilie 2013, la Biserica “Sf]ntaMaria” din Baia Mare, B-dul Unirii Nr.11A, în cadrul Sfintei Liturghii de laora 10.00 prin ridicarea unui parastas.Parohul bisericii, p[rintele Mircea In-drea ̀ i a;teapt[ cu mult drag pe to\i cre-dincio;ii care doresc s[ aduc[ un oma-giu celui care a condus eparhia `ntr-operioad[ foarte dificil[.

A fost hirotonit `n secret

Ioan :i;e;tean s-a n[scut ̀ n comuna:i;e;ti, la 11 iunie 1936. Provine dintr-o familie numeroas[ de \[rani, fiind celmai mic dintre cei 8 copii. Dup[ absol-virea ;colii primare `n comuna natal[,a frecventat cursurile Liceului Teoretic"Gheorghe :incai" din Baia Mare.

La v]rsta de 12 ani a `nceput s[ sepreg[teasc[ autodidact, odat[ cu des-coperirea lucr[rii "Teologia Spiritual[".De-a lungul vie\ii sale a ̀ mbr[\i;at maimulte meserii. A `nceput prin a fi bi-bliotecar `ntr-o localitate, dup[ care alucrat ca profesor suplinitor de mate-matic[, fizic[ ;i chimie la :coala cu cla-sele V-VIII din Rus. La Baia Mare a lu-crat ca laborant chimist la o uzin[. ~ns[,`n relativ scurt timp ;i-a pierdut fiecareserviciu, pentru c[ s-a considerat c[provine dintr-o familie de chiaburi.

Ioan :i;e;tean a studiat teologia `nmod clandestin, pe ascuns, fiind hiro-tonit preot greco-catolic, `n secret, la13 martie 1972, de c[tre episcopul Ma-ramure;ului, dr. Ioan Dragomir. Odat[cu acest eveniment, a ̀ nceput s[ oficieze`n casa `n care a copil[rit din satul

:i;e;ti, pentru ca `n timp s[ fie numitoficial preot `n :i;e;ti. A lucrat ca pro-fesor de teologie dogmatic[ la InstitutulTeologic Greco-Catolic "AlexandruRusu" din Baia Mare, odat[ cu redes-chiderea institu\iei. La ̀ nceputul anului1994, Prea Sfin\itul Episcop Lucian Mu-

re;an l-a numit vicar al Maramure;uluiistoric, la Sighetu-Marma\iei, pentruca, la 4 iulie 1994 s[ fie numit `n loculPrea Sfin\itului Lucian Mure;an, carea ocupat func\ia de mitropolit al Blaju-lui.A pus mare accent

pe educa\ia religioas[

Congrega\ia pentru Bisericile R[s[ri-tene l-a numit episcop al Eparhiei Gre-co-Catolice a Maramure;ului, fiind con-sacrat la 11 septembrie 1994, ̀ n Baia Ma-re, prin punerea m]inilor de c[tre mitro-politul Lucian Mure;an.

PSSa Ioan :i;e;tean a condus Dieceza`ntr-o perioad[ de re`nviere a BisericiiGreco-Catolice, destul de dificil[, cu mul-te probleme. A sus\inut ̀ nv[\[m]ntul re-ligios teologic at]t cel universitar, c]t ;icel preuniversitar, men\in]nd seminarulteologic diecezan. De asemenea, a sus\in-ut `nfiin\area specializ[rilor de teologiedidactic[ ;i pastoral[, `n cadrul Univer-sit[\ii de Nord Baia Mare. A avut o preo-cupare `n a alege pe acei tineri care s[ fieurma;ii fideli ai preotului unic Isus Cris-tos. ~n timpul episcopatului s[u a sfin\itpeste 30 de biserici, iar marea majoritatea celor construite dup[ anii '90 au fostt]rnosite `n mandatul s[u. Tot `n aceast[perioad[ s-au re`nfiin\at departamenteleeparhiale< de tineret pastoral, comunica\iisociale ;i cultural.

Despre Prea Sfin\ia Sa Ioan :i;e;teanse spune c[ `i pl[cea foarte mult s[ plan-teze arbori ornamentali ;i iubea foartemult verdea\a. La sediul Eparhiei Greco-Catolice a Maramure;ului a amenajatspa\iul verde `n p[rcule\ul din apropiere;i a plantat br[dule\i, cedri libanezi ;i al\iarbu;ti ornamentali. ~i pl[cea s[ se plimbe`n acest p[rcule\ ;i spunea c[ ;i-a dorit caprin aceast[ lucrare s[ fac[ leg[tura ̀ ntreEparhia Greco-Catolic[ a Maramure;ului;i locurile Biblice.

Eva Laczko

PS Ioan :i;e;tean a venit de nenum[rate ori la Satu Mare, slujind al[turi de preo\ii greco-catolici din municipiu

Ioan :i;e;tean s-a n[scut `n comuna :i;e;ti, la 11 iunie 1936.Provine dintr-o familie numeroas[ de \[rani, fiind cel mai micdintre cei 8 copii. Dup[ absolvirea ;colii primare ̀ n comuna natal[,a frecventat cursurile Liceului Teoretic "Gheorghe :incai"din BaiaMare.

Oile se tundeau `nainte de a fi urcate la munte

PARANORMAL

14 aprilie 2013/Informa\ia de Duminic[ 7

Pilotul şi scriitorul francez Antoinede Saint-Exupery a decedat la 31 iulie1944, într-o luptă aeriană cu bombar-dierele germane.

Epava avionului nu a fost găsită şiavionul a fost dat dispărut. Se ştie căpilotul, unul dintre pionerii aviaţiei,întrecea limitele autorizate şi era înconflict cu superiorii, care i-au interzisacest ultim zbor. Obţinînd totuşi per-misiunea de a zbura în misiune de re-cunoaştere deasupra oraşelor francezeGrenoble şi Chambery, Saint-Exuperypărăseşte coastele Franţei, după cum asemnalat postul radar. De ce? După 4ore de la decolare, avionul, care nu maiavea carburant, nu s-a întors pe aero-drom.

A aterizat avionul undeva pentru adispărea în anonimat sau s-a sinucis?Puţin probabil, deoarece scria în operasa că sinuciderea este un lux, iar prin-cipalul în viaţa sa este responsabilitateafaţă de omenire.

Accidentul nu este exclus, deşicondiţiile meteo erau favorabile, iarSaint-Exupery era un pilot bun. Nicibucăţile de aluminiu ale unui avion Li-ghting P-38 şi nici brăţara pe care eragravat numele aviatorului, prinse în1998 în năvodul unui şalupe nu departede Marseille, nu au dezlegat misterul>cercetările efectuate într-o rază de 100km nu s-au soldat cu vreun rezultat.Sursa< enciclopedia-curiozitatilor.blog-spot.ro.

Castelul Iulia Haşdeu, Câmpina

Cel de-al doilea templu închinat deB.P. Haşdeu fiicei sale, moartă în 1888la doar 18 ani de tuberculoză, Castelulde la Câmpina este una dintre cele maiciudate construcţii din România.

Construit după indicaţiile primitede Haşdeu chiar de la spiritul fiicei sale,castelul are trei turnuri de piatră cre-nelate, cu o coloană centrală în mijloc,unde sunt observate adesea fenomenestranii legate de aparatura electronică.

Localnicii spun multe poveşti des-pre sunetul pianului Iuliei, care se audeatât noaptea, cât şi în unele zile, saufantoma copilului-geniu, care se plim-bă uneori pe terasa castelului. Sursa<www.unica.ro/detalii-articole

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

În timpul privitului la televi-zor, creierul uman suferă o seriede modificări funcţionale, de carecei mai mulţi oameni nu suntconştienţi.

O activitate considerată a fi inofen-sivă reprezintă de fapt o ameninţarereală la bunăstarea fizică şi mentală aoamenilor, prin reducerea nivelului deinteligenţă şi distrugerea capacităţii deconcentrare.

Televizunea este o tehnologiede control al minții

Martin Haracz, autorul acestei ana-lize prezentate de Eruptingmind.com,subliniază faptul că televiziunea este otehnologie extrem de eficientă de con-trol al minţii, care poate avea o influ-enţă majoră asupra modului de per-cepţie a lumii înconjurătoare, dar şiasupra simţului valorii personale.

Martin Haracz prezintă un rezumatal principalelor descoperiri pe care le-a făcut, considerând că acesta “trebuieprivit ca un punct de plecare pentruviitoarele analize ştiinţifice”.

“O parte din datele prezentate suntşocante. Iar atunci când o persoană seconfruntă cu acest tip de informaţii,tendinţa umană naturală este de a nega(adică, de a spune că nu este adevăratsau de a lua în râs cele spuse), de a res-pinge (adică, de a refuza să iei în con-siderare) sau de a reprima (adică de auita) acele informaţii. Acestea sunt me-canisme psihologice naturale de apă-rare, care, în unele cazuri, pot fi utile,dar de cele mai multe ori determinăconsecinţe pe termen lung mult maigrave”, precizează autorul.

În cele ce urmează, sunt enumerateefectele pe care televizorul le are asupracreierului uman<

1. Stare hipnotică – Creierul ajungeîntr-o stare hipnotică după doar câtevasecunde de privit la televizor. Televi-zorul transpune privitorul într-o starehipnotică, asemănătoare cu somnul,ceea ce conferă o cale uşoară de accescătre subconştient (este unul din mo-tivele pentru care foarte mulţi oameniadorm foarte repede în timp ce se uităla televizor). La majoritatea oamenilor,după doar 30 de secunde de privit latelevizor, creierul începe să producă

unde alfa, ce indică rate ale activităţiicerebrale mult scăzute.

2. Lipsa unei analize critice – Tele-viziunea îţi reduce abilitatea de a gândiîntr-un mod critic. Atunci când ne ui-tăm la TV, activitatea cerebrală se mutădin emisfera stânga (responsabilă pen-tru gândirea logică şi analiza critică)în cea dreaptă. Privitul la televizoramorţeşte creierul “stâng” şi lasă cre-ierul “drept” să îndeplinească toate ac-tivităţile cognoscibile, numai că parteadreaptă a creierului are tendinţa de anu analiza în mod critic informaţiileasimilate.

3. Dependenţă – Televizorul poatecrea o dependenţă atât fizică, cât şi psi-hologică. Privitul la TV determină or-ganismul să elibereze substanţe chimi-ce care îi fac pe oameni să se simtăbine. Acestea sunt endorfinele, un se-dativ natural cu proprietăţi asemănă-toare heroinei. Din acest motiv, nu este

doar posibil, ci foarte probabil, să deviidependent de televizor din punct devedere fizic.

4. Reducerea funcţiilor cerebralesuperioare. Privitul la televizor reduceactivitatea cerebrală superioară, pro-movând activitatea în regiunile cere-brale inferioare. Cu alte cuvinte, acestlucru te face mai puţin inteligent, fiindcondus mai degrabă de instincte, ase-menea animalelor.

5. Televizorul amorţeşte creierul.Creierul nostru este mai activ atuncicând dormim, decât atunci când ne ui-tăm la televizor.

Sănătatea creierului este în mareparte determinată de cât de mult îl fo-losim, într-un mod activ, ceea ce în-seamnă că, dacă ne uităm prea mult latelevizor, sănătatea cerebrală poate fiafectată într-un mod negativ.

6. Suferi de deficienţe de atenţie? Evina televizorului. Privitul excesiv la

televizor poate creşte riscul deficituluide atenţie la copii şi adulţi. Acest lucruse datorează modificărilor foarte rapi-de de scene, care se produc în video-clipurile din ziua de azi.

7. Un risc crescut de deces. Nume-roase studii au asociat privitul la tele-vizor cu un risc mai mare de deces.Acest lucru se poate datora lipsei deactivitate fizică, asociată cu privitul latelevizor, sau ca un rezultat al degene-rării fizice a creierului.

8. Afectarea dezvoltării cerebralela copii. Privitul la televizor pare să fiedăunător în special pentru copii, în-trucât creierele lor nu sunt dezvoltatecomplet. În cazul copiilor, această ac-tivitate are tendinţa de a afecta dezvol-tarea lobului frontal.

Televizorul este un instrument ex-celent pentru programarea minţii, careoferă un acces facil la subconştient, di-minuează abilitatea de a analiza infor-maţiile asimilate şi asigură “captivita-tea” prin inducerea unei dependenţefizice.

Principala preocupare în ceea cepriveşte televizorul este aceea că nuavem niciun control asupra lucrurilorcare pătrund în mintea noastră.Uneori, informaţiile pot fi benefice, întimp ce altele pot fi dăunătoare.

Pe unele le percepem în modconştient, însă mai îngrijorătoare suntmesajele subliminale ascunse în recla-me pe care nu le percepem conştient.Iar semnele de întrebare nu se oprescaici.

Expunerea constantă la frică a fostasociată cu funcţii imunitare slăbite,îmbătrânire prematură şi neputinţă(acea stare în care oamenii cred că seaflă într-o situaţie atât de rea încât nupot face nimic, fiind dispuşi să accepteorice).

Celor care încă mai consideră cătelevizorul nu le poate afecta creierul,le adresăm o ultimă întrebare< ştiaţi căsubconştientul crede că tot ceea ce vedeeste adevărat?

De aceea, inimile noastre bat mairepede atunci când ne uităm la filmede groază.

Dacă vreodată v-aţi îndoit de pu-terea reclamelor de televiziune, păstraţiaceastă idee în minte< reclamele auefect mai bun, dacă nu eşti atent la ele.

Dacă ne uităm prea mult la televizor, sănătatea cerebrală poate fi afectată într-un mod negativ

Taj Mahal este un monumentunic, incredibil. A fost construitîn secolul XVII de către Shah Ja-han, împăratul mogul al Indiei ;ieste de fapt un mormânt pentrusoția sa, Mumtaz.

Povestea spune că Shah Jahan a fostîndrăgostit de soția sa, Mumtaz, cu cares-a căsătorit când ea avea 17 ani. În cei17 ani de căsnicie, ea a născut de nu maipuțin de 16 ori, iar la ultima na;tere, pro-babil epuizată de atâtea na;teri – condi-țiile sanitare din acei ani nu erau preamoderne chiar ;i pentru un împărat deputerea ;i bogația lui Shah Jahan, a murit.

Shah Jahan a albit instantaneu la aflarea ve;tii

La auzul ;tirii, Shah Jahan a avut un;oc – contemporanii spun că, de;i aveapărul negru ca pana corbului, într-unminut după aflarea ;tirii a albit pe loc.Zeci de zile, Shah Jahan a rămas închisîn casă, jelindu-;i soția ;i apoi s-a hotărâtsă construiască cel mai frumos mormântdin lume, un adevărat templu al iubiriilui pentru Mumtaz, Taj Mahal-ul.

Taj Mahal este construit în întregimedin marmură albă iar frumusețea sa estemai presus de orice descriere în cuvinte,mai ales la răsărit ;i apus.

De asemenea, monumentul pare căstrăluce;te atunci când este lună plină.În diminețile în care se lasă ceață, turi;tiipot fi martorii unei priveli;ti uimitoare.

Construcția monumentului a durat22 de ani ;i la ridicarea sa au lucrat 20.000de muncitori.

Edificiul a fost finalizat în anul 1648

având un cost de 32 de milioane de rupii.Documentele construcției care au supra-viețuit timpului arată că arhitectul a fostUstad Isa, un renumit arhitect iranian.Aceste documente conțin numele celorangajați ;i inventarul materialelor folositela construcție, dar ;i originea lor. Au fostangajați me;teri foarte buni din Delhi,Qannauj, Lahore, ;i Multan. Pentru altesarcini foarte calificate au fost angajațime;teri din Bagdad, Shiraz ;i Bukhara.

Taj Mahal este un simbol al dragosteieterne ce fascinează privitorul în peisajulro;cat din jur. Acest monument impre-sionant era descris de Rabindranath Ta-gore ca o lacrimă pe obrazul timpului.De o frumusețe uluitoare, Taj Mahal senumără cu siguranță printe cele mai im-portante obiective turistice din lume!Sursa< enciclopedia-curiozitatilor.blog-spot.ro.

Taj Mahal este construit în întregimedin marmură albă

Credeaţi că doar în Valea Morţii dinCalifornia pietrele prind viaţă? Văînşelaţi, deoarece în comuna Costeşti,din judeţul Buzău se găsesc nişte for-maţiuni ciudate de piatră, denumite şti-inţific "trovanţi" care, în loc să scadă întimp, de la eroziune, cresc. Pe lângă asta,pietrele cu forme bizare se mişcă, con-form localnicilor, care încearcă să le ţinăpe lângă case, pentru mai mult noroc îngospodărie.

Întreg ţinutul din Munţii Buzăului,cunoscut sub numele de Ţara Luanei,este înţesat de legende şi locuri miste-rioase. Aici se găsesc peşteri cu picturirupestre foarte vechi, platouri montanecu trovanţi şi locuri unde se întâmplăfenomene paranormale.

Legenda regelui Luana şi a cetăţii luidin munţi este înfricoşătoare. Regatulluminos al regelui a fost distrus deduşmani veniţi cu care de foc din cer sădoboare soarele. Cetatea a ars din teme-lii, iar singurele "dovezi ale adevărului"au fost stocate într-o peşteră secretă.Sursa< www.unica.ro/detalii-articole

Efectele nocive ale televizoruluiasupra creierului uman

Pietrele vii din |ara Luanei

La majoritatea oamenilor, după doar 30 de secunde de privit latelevizor, creierul începe să producă unde alfa, ce indică rate aleactivităţii cerebrale mult scăzute.

Taj Mahal, templul iubirii

Dispari\ia misterioas[a lui Antoine

de Saint-Exupery

8 Informa\ia de Duminic[/14 aprilie 2013

Sharon Stone ;i Kate Moss s-au s[rutatpasional pentru o cauz[ nobil[

Lourdes Leon, fiica Madonnei începesă arate şi să se comporte ca o domnişoa-ră. Relaţiile şi ţinutele ei sumare încep săo îngrijoreze pe regina muziciii pop.

În vârstă de doar 16 ani, fiica Ma-donnei şi a dansatorului Carlos Leon afost surprinsă de către paparazzi într-oipostază care o îngrijoreaza pe mama ei.Lourdes a fost fotografiată în prezenţaunui "prieten", care de fapt s-a dovedit afi iubitul acesteia.

Timothee Chalamet are aceeaşi vâr-stă ca şi Lola şi s-au cunoscut la şcoală.Cei doi frecventează "La Guardia Hi-ghschool of Music & Art and PerformingArts" în New York, iar toţi colegii ştiu căîi leagă ceva mai mult decât o simplăprietenie.

Asemenea mamei, şi Lourdes ţinteştebăieţi celebri. Timothee este cunoscut cafiind unul dintre actorii unui serial ame-rican, pe nume "Homeland". Aceasta to-tuşi nu este singura asemănare dintre eaşi Madonna. Lourdes este la fel de ex-centrică, poartă haine ciudate şi opteazăpentru coafuri la fel de bizare, iubind săfie în centrul atenţiei. Pe lângă asta, Lolade mică şi-a manifestat dorinţa de a de-

veni actriţă, Madonna încurajând-o înacest sens şi plătindu-i cursurile din ca-drul Liceului de Artă din New York.

Deşi prin presă se tot zvoneşte că ceidoi ar fi pus punct relaţiei în momentulîn care actorul a plecat în Australia, o sur-să apropiată cuplului susţine că situaţianu stă deloc aşa. Protagonistul din Twi-light ar face gesturi prin care îşi redeclarăiubirea. În nenumărate rânduri s-a spusdespre Robert că şi-ar fi pierdut încrede-rea în Stewart şi că nu poate trece pestetrădarea ei, însă se pare că acesta i-a datşanse pentru a-şi îndrepta teribila eroare.

Temându-se că iubita lui rămâne sin-gură cât timp e el în Australia, iar Rupert

Sanders e un bărbat singur, Robert ar fiterminat relaţia. O sursă apropiată lor adeclarat de curând că Robert nu a rezistatfoarte mult fără Kristen, iar cei doi ar fiînceput din nou să vorbească.

"Kristen a fost extrem de deprimatăcând a plecat şi foarte supărată la premiileOscar. Se aştepta să îi dea m[car un telefonsau un mesaj să o felicite că este acolo,dar nu s-a întâmplat. Şi-a ţinut mereu te-lefonul lângă ea şi nimic. În cele din urmăa primit un semn", a spus sursa pentruHollywood Life.

Două vedete cunoscute de la Hol-lywood au ţinut morţiş să reproducăcelebrul moment Madonna - Britney,la un eveniment monden.

Aflate la un eveniment monden înBrazilia, Kate Moss şi Sharon Stone auurcat pe scenă şi au uimit întregul globprintr-un sărut pasional.

Ele s-au sărutat în v[zul tuturor,etalând un gest dezinhibat însă în ace-laşi timp o simplă dovadă de exhibiţio-nism care de fapt a făcut parte dintr-oimportantă licitaţie lansată în acea sea-ră.

Gestul a mai fost plusat cu o sticlăde şampanie care a fost semnată de am-bele vedete. Banii strânşi de pe urmaacestui eveniment vor fi donaţi unuicentru brazilian care se ocupă cu com-baterea SIDA, vedetele justificându-şigestul ca fiind unul pentru o cauză no-bilă.

Nici Kate şi nici Sharon nu suntstrăine de scandalurile cu gesturile bi-zare pe care le-au făcut în văzul tuturor.Cei prezenţi la eveniment nu au fostîngroziţi de momentul intim pe care l-au împărtăşit cele două, ci mai degrabăîncântaţi. Sărutul împreună cu şampa-nia s-a vândut la preţul de 35.000 delire sterline.

Pe lângă sărutul pasional, cele douăau avut grijă să poarte rochii cu decol-tee generoase şi care să le pună în evi-denţă siluetele. Mai exact, Sharon a aleso rochie mulată şi de culoarea porto-calie, iar Kate a optat pentru o rochiemai vaporoasă care a fost accesorizatăcu o poşetă plic metalică.

A ap[rut un nou film al regizorului Gaspar Noe

Madonna este `ngrijorat[ de\inutele ;i rela\iile fiicei sale

7 days in Havana ne descrie un por-tret vibrant prin intermediul unor ci-neaşti care au încercat cât mai bine sătranspună pe ecrane viaţa din Havana.Nu este o reclamă deoarece filmul seaxează în special spre cubanezi.

Dacă punem cap la cap cele 7 fil-muleţe atunci am ajunge la concluziacă în Havana toată lumea cântă, dan-sează şi face dragoste. În ciuda traiuluigreu pe care îl au, cubanezii sunt înpermanenţă bine dispuşi şi cu o poftăde viaţă incredibilă. Pe de altă parte eimai sunt superstiţioşi, mândri şi foarteafemeiaţi.

Câteva dintre cele mai difuzate fil-me despre Havana, au atras atenţia vi-zualizatorilor în mod special.

"El Yuma" filmul produs de Beniciodel Torro ne explică cum îi văd cuba-nezii pe americani şi ne descrie poves-tea unui turist american care se îmbatăşi caută compania unor femei din Ha-vana, însă nimereşte în altă parte.

"Dulce Amar" ne descrie viaţa dezi cu zi a locuitorilor din Havana, cu-prinzând în poveste atât bucuriile lorcât şi necazurile. Pentru occidentali fil-mul este văzut ca unul exotic însă pen-tru noi cei care suntem obişnuiţi cupene de curent, vise despre libertate şialimentaţie pe raţie, ne poate duce cugândul spre o perioadă despre care nuvrem probabil să ne amintim.

"Jam Session" este un film produsde celebrul regizor argentinian, PabloTrapero. Acesta faţă de ceilalţi produ-cători are o viziune cu totul mai veselă,acest fapt fiind datorat şi de către ac-torul Emil Kusturica. El merge în Ha-vana să îşi ridice un premiu pe care l-a primit în urma unui festival de mu-zică, însă majoritatea timpului este ab-sent din cauza problemelor personalecare îl bântuie în mod constant. Pasiu-nea pentru muzică şi pofta de viaţă pecare o au oamenii îl ajută să îşi de-

păşească probleme personale. Controversatul regizor Gaspar Noe

foloseşte în producţia sa mai multămuzică decât cuvinte. În povestea luieste vorba de o fată care este dusă la

vraci de către părinţii ei, pentru a fivindecată de lesbianism. Ritualul estetranspus ca fiind unul scurt şi foarteritmat, datorită tobelor care îţi induco stare de nelinişte.

Robert Pattison a reluat rela\ia cu Kristen Stewart