Un moment singular `ncontextul mi;c[rii na\ionale arom]nilor transilv[neni, prinimplica\iile sale ;i prin loculpe care l-a ocupat ̀ n contextulac\iunilor organizatorice `ntoamna anului 1918 ;i care de-not[ m[sura exact[ a modului`n care rom]nii s[tm[reni au;tiut s[ r[spund[ marilor im-perative ale zilei `l reprezint[`nfiin\area Vicariatului Na\io-nal Rom]n Carei.

Hot[r]rea celor 46 de pa-rohii rom]ne;ti de a se rupe deepiscopia de Hajdudorog, ;i aproclama “pe baz[ revolu\io-nar[“ constituirea lor `ntr-un

vicariat na\ional, noul vicarRomul Marchi; a adus-o la cu-no;tin\a nun\iului apostolic dela Viena (`n 20 noiembrie1918), guvernului maghiar,precum ;i episcopului de Haj-dudorog.

Evenimentul constituiriiVicariatului Na\ional Rom]ndin Carei a fost receptat cupromptitudine de opinia pu-blic[ rom]neasc[ transilv[ne-an[ ca un eveniment cu sem-nifica\ii deosebite, mai ales c[acesta era rezultatul voin\ei li-ber exprimate a rom]nilor dinaceast[ parte a \[rii.

Redus la dimensiuni,porcul tinde s[ devin[ animal de companie

Sintetizarea ADN-ului poatefi problematică - nu toate mole-culele supravieţuiesc şi câteoda-tă fragmentele se pot repeta.Pentru a reduce erorile, Erlichşi echipa sa au venit cu o soluţiealgoritmică ce seamănă cu joculsudoku.

Utilizând noua tehnică,aceştia au putut stoca informaţiacu o densitate de 215 de peta-bytes pe gram pe ADN şi l-auputut citi înapoi cu acurateţe.Un petabyte este echivalentul a900 de miliarde de pagini descris.

Cercetătorii lucrează acumla automatizarea proceselor destocare de date în ADN.

Un obstacol este însă costulrealizării ADN-ului. Deşi citireasecvenţelor de ADN este relativuşoară şi ieftină, scrierea infor-maţiei este de 7-9 cenţi pe bazăde ADN> iar stocarea a 12 mbde date pe ADN costă în prezent100.000 de dolari.

~n 10 tone de ADN pot fi stocate toate datele din lume

Meniul care va fi servit labanchetul organizat după galade decernare a premiilor Oscarva include peste 50 de prepa-rate, la care au fost folosite,printre altele, 140 de kilogramede carne de vită Wagyu și 13,6kilograme de aur comestibil, aanunţat celebrul chef Wol-fgang Puck, citat de Reuters.

Acesta este cel de-al 24-leaan în care meniul de la ban-chetul Oscar, la care suntașteptaţi aproximativ 1.500 deinvitaţi, este creat de WolfgangPuck, chef de origine austriacă,în vârstă de 68 de ani.

Invitaţii vor fi trataţi cupeste 50 de preparate, inclusiv

mini-antreuri precum raviolicu mazăre, morcovi și trufe ne-gre, parfé de caviar cu praf dinaur comestibil de 24 de carateși "macarons" inspirate de coc-teiluri ca negroni și mojito.

Pentru acest banchet lu-crează peste 1.000 de bucătari.

La banchet se vor mai servipeste 10.900 de pahare de șam-panie, băutură furnizată decrama regizorului Francis FordCoppola. Cea de-a 90-a ediţiea galei premiilor Oscar va avealoc duminică seară, la DolbyTheatre (Hollywood & Hi-ghland Center) din Los Ange-les, și va fi difuzată live de pos-tul de televiziune ABC.

Meniul banchetului de la Gala Oscar include preparate cu praf de aur

S`n`tate Frumuse]e&Alimente care ne pot`ngr[;a `n post

Imunobor de la Hypericum ajut[ la înt[rirea imunit[\ii

PAGINA 8PAGINA 5

Cum s[ por\i o bro;[ `n ;ase moduri diferite

PAGINA 7

Vicariatul Na\ional Rom]n Carei, un episod inedit pe drumul Unirii

PAGINA 10

PAGINA 2

Stamp[ cu Cetatea Satu Mare (Zatmar) din secolul XVII. C[pitan al cet[\ii `n anul 1616 era DóczyAndrei de Nagyluchéj, un latifundiar care avea terenuri chiar ;i `n Cehoslovacia

Clara Zetkin și prietena ei Rosa Luxemburg, „mamele” comuniste ale Zilei Femeii

În 1616, dou[ nobile au amanetat M[d[rasul c[pitanului Cet[\ii

Satu Mare pentru 6000 de florini

IAnul XVI Nr. 774 Duminic[ 4 martie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentruprima dată la 28 februarie 1909 în NewYork, în amintirea unei greve a unui sin-dicat al femeilor, grevă care avusese loc în1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins maitârziu, pe data de 8 martie nu a avut locde fapt nici o grevă.

În 1908, 15.000 de femei au mărșăluitîn New York cerând un program de lucrumai scurt, salarii mai bune și dreptul lavot, iar în 1909, conform unei declarațiia Partidului Socialist din America, ZiuaInternațional[ a Femeii a fost stabilită pe28 februarie. PAGINA 4

PAGINA 11

Ziua Femeii a fost aleas[

în urma unei greve deacum 110 ani

PAGINA 3

2 Informa\ia de Duminic[/4 martie 2018

Acum dou[ s[pt[m]ni publi-cam `n aceast[ pagin[ povesteaComitetelor Na\ionale Rom]ne,organe de putere politic[ alerom]nilor ardeleni constituite `nvremurile tulburi dinainte de 1Decembrie 1918. Acum vom arun-ca o privire asupra situa\iei biseri-ce;ti, `ntruc]t ;i problemele reli-gioase se constituiau pe atunci - ;i`nc[ o fac - `n factori de putere.

Ne vom folosi din nou de volumulde sintez[ “S[tmarul `n anul MariiUniri”, publicat de prof. univ. dr. DoruRadosav sub auspiciile Centrului Cul-tural “G.M. Zamfirescu”. ~n centrulacestui episod st[ arhidiaconul greco-catolic Romul Marchi;, devenit vicar deCarei, a c[rui sor[, Otilia, a jucat un rolvital mai t]rziu ̀ n ascensiunea lui Con-stantin Br]ncu;i `n lumea artelor.

Un moment singular `n contextulmi;c[rii na\ionale a rom]nilor tran-silv[neni, prin implica\iile sale ;i prinlocul pe care l-a ocupat `n contextulac\iunilor organizatorice `n toamnaanului 1918 ;i care denot[ m[suraexact[ a modului `n care rom]niis[tm[reni au ;tiut s[ r[spund[ marilorimperative ale zilei `l reprezint[`nfiin\area Vicariatului Na\ional Rom]nCarei. Av]ndu-;i originea ̀ n tendin\eleconsecvent ;i nedisimulat manifestatede rom]nii s[tm[reni de a nu se supuneautorit[\ilor ecleziastice instituite `nmod artificial de episcopia de Hajdu-dorog, Vicariatul Na\ional Rom]n dinCarei reprezint[ o form[ confesional[de autoorganizare, dar cu finalit[\i po-litice ;i na\ionale explicite. El nu a fost`ns[ un organism deta;at de celelalteforme organizatorice instituite, consiliile;i g[rzile na\ionale, ci unul integrat `nformele cu caracter interimar p]n[ larefacerea unit[\ii ecleziastice apopula\iei rom]ne;ti rupte de episcopiade Hajdudorog de la episcopiile Oradea;i Gherla.

Ruptura de episcopia maghiar[

~nc[ `n data de 5 noiembrie 1918,Romul Marchi; prin adresa nr.531/1918 atr[gea aten\ia episcopului deHajdudorog c[ “`n urma uria;elor pre-faceri ce au avut loc `n comunelerom]ne;ti anexate diecezei de Hajdu-dorog s-au pornit cu repeziciune agita\iide propor\ii catastrofale, periculoase,a;a `nc]t s-au prezentat in corpore lamine preo\i din mai multe comune,ar[t]nd c[ `n cazul folosirii ;i pe maideparte a calendarului gregorian via\alor este periclitat[, c[ deja ;i p]n[ acumaau avut loc incidente...”. Romul Marchi;`i cerea episcopului s[-l numeasc[`mputernicit episcopal pentru rezolva-rea acestei deosebit de grave probleme,ceea ce ;i prime;te prin adresa nr.4356/1918 din 6 noiembrie.

Adunarea rom]nilor din Satu Mare;i `mprejurimi \inut[ `n 13 noiembrie1918 reprezint[ prima luare de pozi\ieoficial[ ̀ mpotriva episcopiei de Hajdu-dorog a rom]nilor s[tm[reni, fapt ce sereflect[ ;i ̀ n punctul 3 al rezolu\iei adop-tate< “Hot[re;te cu cea mai mare `nsu-fle\ire c[ toate comunele eclesiastice,cari au fost smulse din dieceza Or[zii ;iGherlei contra voin\elor credincio;ilor`n mod ilegal ;i brusc, s[ fie re`ncorpo-rate, iar la diecezele din trecut, opre;te

preo\ilor orice contact cu episcopul deHajdudorog, respectiv declar[ de neva-labil denumirea preo\ilor Paul Gorczydin S[tmar, Bela Alicsak din Curtuiu;;i Ioan Kozma din Petea `n parohiirom]ne;ti, fiindc[ respectivii preo\i nusunt de origine rom]n[, ;i `l`ncredin\eaz[ pe arhidiaconul RomulMarchi; din Carei s[ aduc[ toate acesteala cuno;tin\a episcopului din Hajdudo-rog ;i Nunciaturei din Viena ;i episco-pului din Oradea Mare ;i Gherla ;i `lconcrede p]n[ la re`ncorporare cu ad-ministrarea parohiilor rupte chiar cuiurisdic\iune.”

Aceast[ hot[r]re deosebit de impor-tant[ era adus[ la cuno;tin\a episcopu-lui de Hajdudorog de c[tre RomulMarchi; la 16 noiembrie 1918. Dup[ cea f[cut o analiz[ a situa\iei politice noicare domnea ̀ n p[r\ile s[tm[rene, ̀ l in-formeaz[ c[ aceast[ “hot[r]re a popo-rului a erupt cu a;a o for\[ elementar[,`nc]t nu exist[ nici o putere care s[`mpiedice aplicarea sa”. Sf[tuindu-l peepiscop s[ cedeze “`n fa\a voin\ei po-porului”, Romul Marchi; atr[gea aten\iac[ aceasta “nu poate fi `nfr]nt[ de nicio for\[“.

Exemplul adun[rii din Satu Mare afost urmat de rom]nii din Boghi;, care`n adunarea general[ din 19 noiembrieau hot[r]t “cu unanimitate ruperea dela dieceza de Hajdudorog”.

~nfiin\area Vicariatului

Vicariatul Na\ional Rom]n este ̀ nfi-in\at `n urma adun[rii rom]nilor dinCarei ;i `mprejurimi din 18 noiembrie1918. ~n fruntea acestui vicariat a fostales Romul Marchi;, care `n 23 noiem-brie 1918, `ntr-o circular[ adresat[ po-

porului ;i preo\ilor de sub jurisdic\iasa, ar[ta c[ acest organism a fost creat`n atmosfera caracteristic[ cadruluiemulativ de eliberare na\ional[ dintoamna anului 1918, c]nd< “Evenimen-tele mari `n urma r[zboiului mondial,care au zguduit toat[ lumea ;i au aduslibertate popoarelor, au f[cut s[-;i scu-ture ;i poporul rom]n c[tu;ele cu carea fost subjugat ;i chiar `n biserica sa.St[p]nirea str[in[ prin suveranitateapoporului rom]n a fost aruncat[ cutoat[ energia ;i m]ndria din bisericilenoastre rom]ne;ti, unde s-a v]r]t cu vi-clenie ;i for\[“. Romul Marchi; ̀ ndemnapreo\ii s[ fie “adev[ra\i apostoli neamu-lui ;i sfintelor mari idealuri rom]ne;ti”,cer]ndu-le totodat[ s[ scoat[ din slujb[pomenirea regelui `nlocuind-o cu“Consiliul Na\ional Rom]n Central”.

Hot[r]rea celor 46 de parohiirom]ne;ti de a se rupe de episcopia deHajdudorog, ;i a proclama “pe baz[ re-volu\ionar[“ constituirea lor ̀ ntr-un vi-cariat na\ional, noul vicar a adus-o lacuno;tin\a nun\iului apostolic de la Vie-na (`n 20 noiembrie 1918), guvernuluimaghiar, precum ;i episcopului de Haj-dudorog.

Adeziuni din tot Ardealul

Evenimentul constituirii Vicariatu-lui Na\ional Rom]n din Carei a fost re-ceptat cu promptitudine de opinia pu-blic[ rom]neasc[ transilv[nean[ ca uneveniment cu semnifica\ii deosebite,mai ales c[ acesta era rezultatul voin\eiliber exprimate a rom]nilor din aceast[parte a \[rii, fiind expresia fidel[ a mo-dului original ̀ n care ei au dat r[spunsulprivind `mpletirea dintre libertatea re-ligioas[ ;i idealul na\ional. Acest eve-

niment este reflectat at]t `n presarom]neasc[ a vremii (“Unirea”,“Rom]nul”), c]t ;i `n lu[rile de pozi\ieale unor organiza\ii politice rom]ne;ti.Astfel, Consiliul Na\ional Rom]n Cen-tral din Arad adreseaz[ la 21 noiembrie1918 o telegram[ de felicitare lui RomulMarchi;, ̀ n care se arat[< “Salut[m pa;iienergici cu care s-a desf[cut de bisericastr[in[“.

~n perioada imediat urm[toare, fos-tele parohii rom]ne;ti `ncorporate `nepiscopia de Hajdudorog, situate `ntr-o vast[ arie geografic[, ;i-au exprimatdeplina adeziune la Vicariatul Na\ionalRom]n. Astfel, rom]nii din S[tm[rel ̀ nadunarea general[ extraordinar[ \inut[`n 21 noiembrie 1918 au hot[r]t ca “laepiscopul de Hajdudorog s[ se dea de;tire c[, mai mult, nu suntem supu;iilui, ;i c[ la orice `ntrebare a lui s[ nu ise r[spund[ din partea poporului, c[nu mai avem leg[tur[ cu el”. Rom]niidin Leta Mare (azi `n Ungaria) `n 28noiembrie 1918 ar[tau< “Cu nespus[ bu-curie sufleteasc[ am primit circularul,al domniei voastre prin care ni s-au ;terslacrimile amare de 6 ani, ̀ n tain[ a;a demulte ori v[rsate pentru `ncorporareaviclean[ la o diecez[ str[in[.”

Rom]nii din V[;ad (jud. Bihor) `nadunarea din 4 decembrie 1918 auhot[r]t unanim< “s[ se dezbine de die-ceza de Hajdudorog, str[in[ de neamuls[u, ;i a se alia de parohiile rom]ne dinS[tmar, dezbinate de Hajdudorog, subvicariatul reverendissimei domnieivoastre”.

Din adresa locuitorilor din S[tm[reldin 6 decembrie 1918 rezult[ c[ publi-carea circularei de dezlipire de Hajdu-dorog se f[cea ̀ n mod solemn, adun[rilesf]r;indu-se cu “imnul na\ional rom]n”.~n 10 decembrie 1918, locuitorii rom]nidin Pi;colt aderau la Vicariatul Na\ionalRom]n< “`ntru toate se conform[ deci-ziunilor celor 2 adun[ri poporale \inute`n S[tmariu ;i Careii Mari”. ~ntr-o adres[semnat[ de 49 de persoane trimis[ `n20 decembrie lui Romul Marchi;, se de-clara c[ “vicariatul rom]n din CareiiMari constituit din bisericile adnexatecu for\a de episcopatul de la Hajdudorog`l recunoa;tem cu jurisdic\iune ;i de forinterimal p]n[ la re`ncorporarea asuprabisericii noastre...”

De;i ̀ nainte de 1912, anul ̀ nfiin\[riiepiscopiei de Hajdudorog, apar\inuser[de Arhidieceza Blajului, anumite paro-hii din estul Transilvaniei `;i exprim[adeziunea tot la Vicariatul Na\ionalRom]n din Carei. A;a procedeaz[rom]nii din Ghime;-F[get (din fostulcomitat Ciuc) `n 7 decembrie 1918. Lafel cei din Vo;lobeni (jud. Harghita) `n16 decembrie 1918. Rom]nii din T]rguMure; ̀ n adunarea \inut[ ̀ n 11 decem-brie 1918 dup[ ce declar[ rupt[ “toat[leg[tura cu episcopia de Hajdudorog lacare am fost ̀ ncorpora\i cu for\a” ̀ ;i ex-prim[ adeziunea la Vicariatul Na\ionalRom]n din Carei< “... ne alipim `ntrutoate vicarului din S[tmar prea onoratuldomn Romul Marchi; ;i ne supunem`ntru toate guvern[rii domniei sale.”

Aria geografic[ vast[ din care provinaceste parohii ;i deopotriv[ adeziunealor prompt[ la Vicariatul Na\ionalRom]n din Carei nu face altceva dec]ts[ poten\eze importan\a acestei institu\iina\ionale ;i ecleziastice `nfiin\ate `np[r\ile s[tm[rene, s[ defineasc[ maiexact rolul pe care l-a avut `n contextulmi;c[rii na\ionale rom]ne;ti din preaj-ma ;i dup[ Marea Unire.

Tratatul de la Brest-Litovsk a fostsemnat pe 3 martie 1918 între Rusia șiPuterile Centrale, marcând ieșirea Ru-siei din Primul Război Mondial. Tratatula devenit, practic, nul până la sfârșitulanului, dar importanța lui majoră, deșineexistentă în intențiile semnatarilor, afost aceea de declanșator al procesuluide cucerire a independenței Finlandei,Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Negocierile pentru pace au începutpe 22 decembrie 1917, la o săptămânădupă declararea armistițiului dintre Ru-sia și Puterile Centrale, în orașul careastăzi se numește Brest din Belarus, lân-gă frontiera polonă. Delegația germanăa fost condusă de Max Hoffmann, co-mandantul Frontului de Răsărit ger-man,. Delegația rusă a fost condusă deLev Troțki. La scurtă vreme după înce-perea lor, negocierile au intrat în impasdin cauza pretențiilor bolșevicilor de aobține "pace fără anexări și despăgubiri"- mai pe înțelesul tuturor, o înțelegereprin care succesorul Imperiului Rus nuplătea niciun ban și nu ceda nicio palmăde pământ, rămânând, practic, un im-periu.

Agasat de neîncetatele cereri ger-mane pentru cesiuni teritoriale, Troțkia anunțat, la 10 februarie 1918, retrage-rea Rusiei de la masa tratativelor și de-clararea unilaterală a încetării ostilită-ților, o poziție caracterizată drept "lipsarăzboiului - lipsa păcii".

Puterile Centrale au denunțat ar-mistițiul, la 18 februarie 1918, și în ur-mătoarele zile au invadat și ocupat ceamai mare parte din Ucraina, Belarus șiȚările Baltice. Printre ghețurile MăriiBaltice, o flotă germană se apropia deGolful Finlandei și de capitala Rusiei,Sankt Petersburg. La 3 martie bolșeviciiau căzut de acord asupra unor condițiide pace chiar mai dezavantajoase decâtcele pe care le respinseseră mai înainte.

Tratatul a marcat încetarea stării debeligeranță în niște condiții neașteptatde umilitoare, care au umbrit victoriabolșevicilor în Revoluția din Octombrie1917. Noul guvern bolșevic (comunist)rus a renunțat, integral, la pretențiileasupra Finlandei, viitoarelor state baltice(Estonia, Letonia și Lituania), Poloniei,Belarusului și a districtelor turcești Er-dehan și Kars, precum și asupra distric-tului georgian Batumi. ~n cele din urmă,înfrângerea Germaniei în Primul Răz-boi Mondial a făcut posibilă declarareaindependenței reale a Finlandei, Esto-niei, Lituaniei, Letoniei, și Poloniei. Mo-narhii germani impuși țărilor respectiveau fost nevoiți să renunțe la tron.

Un nou tratat, semnat la Berlin pe 2august 1918, a impus Rusiei plata unorsubstanțiale daune de război. Peste pa-tru ani, tratatul a fost anulat formal.

100 de ani de laie;irea Rusiei din

Primul R[zboi Mondial

ISTORIEAv]ndu-;i originea `n tendin\ele consecvent ;i nedisimulat manifestate de rom]nii s]tm[reni

de a nu se supune autorit[\ilor ecleziastice instituite ̀ n mod artificial de episcopia de Hajdudorog,Vicariatul Na\ional Rom]n din Carei reprezint[ o form[ confesional[ de autoorganizare, dar cufinalit[\i politice ;i na\ionale explicite.

Romul Marchi;, arhidiaconul devenit vicar de Carei, subordonat direct Papei

Vicariatul Na\ional Rom]n Carei,un episod inedit pe drumul Unirii

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

4 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEDespre denumirea localității, într-una din cronicile parohiale se spune că< „Tradiția vie și azi

în bătrânii poporului spune că, comuna și-ar primi numele de la împrejurarea că boierii – stăpâni– încă în vremuri îndepărtate ar fi având aici o instalație de «șoimi» pentru vânatul paserilor princele păduri seculare – și de aici, de la cuvântul unguresc< «madarász» denumirea comunei de «Mă-dăras»”.

La sfâr;itul anului trecut a fostlansat volumul “Mădăras - contri-buție monografică” al istoricilor dr.Viorel Câmpean, dr. Viorel Ciubotăși prof. Mihaela Sălceanu. Lucrareacuprinde date cronologice desprelocalitate, date despre biserici,preoți slujitori, școală, învățători,personalități dar ;i câteva croniciparohiale și procese verbale.

În numărul de azi al “Informa-ției de Duminică” redăm câteva re-pere istorice din perioada 1239 -1761, din lucrarea amintită mai sus.

Despre denumirea localității, într-una din cronicile parohiale se spune că<„Tradiția vie și azi în bătrânii poporuluispune că, comuna și-ar primi numele dela împrejurarea că boierii – stăpâni – încăîn vremuri îndepărtate ar fi având aici oinstalație de «șoimi» pentru vânatul pa-serilor prin cele păduri seculare – și deaici, de la cuvântul unguresc< «madarász»denumirea comunei de «Mădăras»”. Nu-mirea șoimarilor regești a rămas în Săt-mar, la Craidorolț și Mădăras, încă de pela 1239-1261, când Ștefan cel Tânăr a stă-pânit în 1261 asupra județelor Sătmar,Szabolcs, Zemplén și Borsod.

Localităţi cu numele Mădăras, saufoarte apropiat cu această formă găsimşi în judeţul Bihor (Mădăras, Madarász),Harghita (Mădăraş, Csikmadaras, azi Pă-săreni) şi Mureş (Mădăraşu de Câmpie,Mezőmadaras; Mădăraş, Baczkamada-ras). În Imperiul Austro-Ungar existaulocalități cu forma apropiată a numelui<Madaras (comitatul Bács), Madarász (co-mitatul Jász-Nagy-Kun-Madara și Ma-darász (comitatul Pozsony). În șematis-mul din 1909 localitatea apare cu numelede Nagymadarász.

Cu forma Madaraz, exact ca la primaatestare documentară apare și în anii1379, 1450, pentru ca în anul 1463 săapară sub forma de Mudaram. În anul1366 se pare că satul era așezat lângă pâ-râul Kömözö, care se vărsa în Homorod!

M[d[rasul, z[logit de mai multe ori

În anul 1463 regele Matei Corvin ză-logește pentru suma de 10.000 florini aurlui Szapolyai Imre și frații, Nicolae epis-copul și Ștefan, târgurile Satu Mare șiMintiu precum și localitățile Mădăras șiTătărești, ceea ce înseamnă că localitateaaparținea pe atunci domeniului regal.

Acest fapt vine să întărească ideeacare leagă numele satului de faptul că lo-cuitorii ar fi fost crescători de șoimi pen-tru regele Ungariei și că mai demult lo-calitatea purta numele de „Șoimul”, numepe care l-a luat imediat după unirea dinanul 1918.

Mai trebuie remarcat că primul numede iobag care se păstrează din localitateaMădăras este „Sos” (sărat) din anul 1481,nume care se păstrează și astăzi după maibine de 600 de ani, fiind numele uneirespectabile familii de români.

La 1482 cetățenii din Satu Mare seplâng că oștenii lui Bartolomeu Dragffyle-au mânat vitele care treceau prin ho-tarul Mădărasului.

În 1492 Móré György primește prin-tre alte moșii și moșia Mădăras, ca răs-plată pentru luptele duse împotriva tur-cilor. Se povestește că a venit la Buda,unde se afla regele, cu două care încărcatecu capete de turci! El primește și titlul deBan de Severin, iar din anul 1505 pe celde Ban al Belgradului sârbesc.

Cu ocazia donației din anul 1492avem și o scurtă descriere a localității

Mădăras care zace răsfirat între băltoacepline de tufiș și cu ogor sec.

Nu este lipsit de importanța de amin-tit că Móré Filip, episcop de Pécs întreanii 1524-1526 se pare că s-a născut laMădăras, fiind unul dintre magnații un-guri care cad în lupta de la Mohács, pier-dută de maghiari.

În anul 1549 găsim localitatea în pro-prietatea lui Móré Janos, pentru ca înanul 1588, împăratul Rudolf al II-lea, înurma actelor de infidelitate ale familieiMóré să o doneze lui Révay István, căpi-tan al cetății Satu Mare și soției sale DersyMargit. În 1610 atribuie pământuri cetățiiSătmarului până la hotarul Mădărasului.

În 1616, nobilele Révay Elisabeta(probabil fiica fostului căpitan al cetățiiSatu Mare) și soția lui Petróczi Mártonamanetează (zălogesc) Mădărasul, pen-tru 6000 de florini, căpitanului cetățiiSătmar, Dóczy Andrei de Nagyluchéj șisoției acestuia, Paczóth Iudita, fapt destulde frecvent `n acea epoc[. Probabil no-bilele au r[mas f[r[ bani și au avut nevoiede rochii și cosmetice.

Dr. Viorel Ciubotă subliniază că acestDóczy a fost în relații foarte prieteneșticu voievodul Moldovei Ștefan Tomșa șia avut un cuvânt greu de spus în numireaunui episcop pentru românii sătmărenidin zonă.

Conscripție din 1619

Se păstrează din anul 1619 o con-scripție cu proprietățile lui Dóczy Andreidin comitatul Satu Mare. La Mădăras estenotat ca jude al satului Hilias Soos. Exis-tau 52 de iobagi cu sesie întreagă< Urba-nus Farkas (2 boi), Gregorius Cziodior –, Joannes Garanni – , Nicolaus Borka (8boi), Ignatius Makos (1 bou), MickaelDarü (2 boi), David Pallo (6 boi), SimonKozta (2 boi), Hilias Marta – , MartinusBaba (4 boi), Joannes Prozna (4 boi),Brato Gorzo – , Joannes Soossy (4 boi),Gregorius Soosi – , Hilias Soosi (4 boi),Ioannes Vaida (6 boi), David Nagi (2boi), Gregoriu Borbelij (4 boi), IoannesVingas (4 boi), Joannes Kotze (6 boi),Gregorius Sossy (8 boi), Joannes Zuha(4 boi), Ladislaus Soosij (2 boi), Stepha-nus Soosij (2 boi), Theodorus Soosij (2boi), Michael Dobos (4 boi),Joannes Pop– , Ladislaus Kadar -, Stephanus Kadar

– , Teodorus Tok –, Stef Fzep[…] - , Pe-trus Erdödy (6 boi), Petrus Napradan (2boi), Blasius Timkas – Joannes Fodor (4boi), Petrus Erdodij (2 boi) GregoriusZvónós (2 boi), Petrus Zvánós (2 boi),Gregorius Zvónós (2 boi), Joannes Zvo-nos (4 boi), Michael Trünkas (4 boi),Joannes Dantzul (1 bou), Blasius Botos(4 boi), Tripso Czomos (2 boi), GregoriusDregan (2 boi), Ignatius Pallo (2 boi),Demetrius Borhidan (4 boi), Iacobus Pap(4 boi).

La fel există trei văduve cu sesie în-treagă< văduva lui Simionis Sok, văduvaAna Zvonos, văduva lui Georgij Vaida.Iobagi cu jumătate de sesii erau 44 decapi de familie< Ștephanus Darü, JoannesMarta, Ladislaus Konatz (4 boi), JoannesGido (4 boi), ZahariasTanko (2 boi), Gre-gorius Gido, Joannes Hazfodós, JoannesMagiar (2 boi), Blasius Magiar (6 boi),Joannes Erdelij –, Joannes Drabant, Pe-trus Kijs, Gregorius Soosi, LadislausSoosi, Philippus Iuga (4 boi), Simon Par(…) (4 boi), Theodorus Danü, PetrusFodor (2 boi), Ignatius Pop, Mathias Fo-dor, Stefanus Fodor, Joanes Soosi, PaulusPop, Petrus Pop, Matheus Soosy, JoannesHatzagan (2 boi), Vankulj Motzkos, Ni-colaus Tapazto, Lucas Horta, Ioannes Ta-tul (4 boi), Blasius Tatul (4 boi), Grego-rius Nagi, Joannes Fabian, Joannes Sabo,Demetrius Csordas, Joannes Kitsinij,Joannes Chiomos (4 boi), Lucas Zalagij,Simon Pal (2 boi), Michael Pal (4 boi),Mathias Czokra (2 boi), Thomas Boldis(2 boi), Blasius Motskos. Existau un nu-măr de 5 văduve cu jumătate de sesii< vă-duva lui Gregorius Czorba, văduva SofiaMotskos, văduva lui Hornad, văduva luiGligor, văduva lui Hillias Sipos (2 boi).Exista un număr de 13 jeleri (inquilini)<Nicolaus Soosij, Demetrius Gido, Gre-gorius Kosta (2 boi), Gregorius Ficze, Fo-dor Varga, Lupulus,Joannes Trumphül,Nicolaus Dantzül, (1 bou), GregoriusCsomos (4 boi), Thomas Zilagi, JoannesPal, Joannes Kiss Pal, Ștefan Pap.

Existau de asemenea 10 locuri pustiiale unor oameni fugiți din Mădăras< Si-mionis Koszta (sesie întreagă), NicolausBorka (sesie întreagă), Gregorius Posta(sesie întreagă), Kosta Motzkos (jumătatede sesie), Abrami Lucatz (sesie întreagă),Blasij Fatül (sesie întreagă), Gregorii Bor-belij (sesie întreagă), Thomas Gvortz (se-sie întreagă), Stephanus… (jumătate de

sesie), Lukas Gorsogo (jumătate de sesie).Locuitorii plăteau cens în două rate< laSfântul Gheorghe 25 florini și la SfântulMihail 25 florini.

Bethlen Ștefan și Petru de Iktur iauîn posesiune Mădărasul în 1627, ca apar-ținător cetății Ecedului. Peste 20 de ani,în 1647 satul este amintit ca aparținătorfamiliei Dragffy și se promitea sătmăre-nilor drept gaj pentru jumătate din sumade bani depusă de aceștia într-o ladă înorașul Eperjes, de frica turcilor și a tăta-rilor, ridicată și cheltuită în folosul CurțiiRegale.

Expediția turcilor din 1661

În 1661 are loc o mare expediție aturcilor în zona Sătmarului. Este foarteinteresantă descrierea făcută de către Ev-lia Celebi a evenimentelor petrecuteatunci. Trupele cotropitoare au ajuns în14 august 1661 în ținutul Sătmarului<„Puterea lui Allah! Șesul acesta e așa deîntins și ținutul așa de mănos, că nu sepoate spune cu vorba și nici scrie cu pa-na. Dar au fost pârjolite și pustiite așa demult, încât n-a mai rămas decât pămân-tul, bisericile de piatră și clopotnițele, iarghiaurii și necredincioșii au fost luați toțiprizonieri.

Cetatea Sătmarului a fost cuprinsăde foc întocmai ca pasărea salamandră,iar de la noi au pierit mulți cai> mulți oa-meni au devenit martiri. Noi și tătariine-am risipit din fața tunurilor ca furni-cile și ca șerpii și ne-am adunat la răsăritde cetate, pe o vale înverzită și ferită debătaia tunurilor. Ghiulele aruncate asu-pra noastră atârnau câte patruzeci-cin-cizeci de ocale fiecare. Într-adevăr, o ce-tate mai mare și mai puternică, cum eaceasta, nu se găsește nici la leși, nici lacehi, nici la austrieci și nici la ardeleni.Aceasta e o cetate albă cu ziduri puter-nice, așezată într-un șes întins și nu pevreo ridicătură de pământ. E înconjuratădin patru părți de lac și nu poate fi cu-cerită în nici un chip. În nici o parte nuse pot săpa șanțuri subterane și metereze.Din pricina bubuiturilor de ghiulele, n-am putut cerceta cetatea ca să observșanțurile și zidurile și bastioanele ei. N-am putut s-o vizităm după dorința noas-tră> se vedeau doar bisericile, clopotnițeleși palatele din ea. După aceea, distrugând

satele din șesul Sătmarului, am luat pri-zonieri și apoi am dormit o noapte, cucaraule, în partea dinspre Oradea a aceluișes. Și locul acesta poartă numele de ți-nutul Sătmar. Plecând de acolo și gonindîn ziua aceea spre apus, am incendiat șiam luat prăzi și prizonieri și, trecând pes-te un deal, am ajuns, în șapte ceasuri, lacetatea Carei”.

Din 1664 ajunge în posesiunea ora-șului Satu Mare. Se pare că după ocupa-rea cetății Oradea în anul 1661, turcii și-au întins influența începând cu anul 1672și asupra localităților din Câmpia Săt-marului care trebuiau să-și răscumpereliniștea cu bani plătiți turcilor.

În anul 1708 principele RákócziFrancisc îi dă în gaj localitățile Ardud șiMădăras baronului Károlyi Sándor careprintr-o donație regală din 20 martie1720 le primește în proprietate deplină.

Din perioada aceasta avem și o primăscurtă descriere a satului scrisă de unuldintre marii geografi unguri din veaculal XVIII-lea, Mathias Bell< „Satul esteașezat la aceeași distanță spre est de Te-rebești. Aceștia sunt tot atâta de săracica și cei din Terebești. Stăpânul loculuieste contele Károlyi...”.

Din anul 1701 se păstrează o con-scripție a domeniului cetății Satu Mare(de care aparțineau localitățile Gerăușa,Hurezu Mare, Racova, Mădăras, Medișa,Cuța, Soconzel, Socond, Stâna și Bolda)din care rezultă că din 436 de supuși con-scriși care aparțineau cetății (nu erauconsemnați cei care aparțineau unor no-bili), 141 erau prezenți și 295 erau fugiți.În Mădăras 29 de iobagi erau prezenți și29 erau fugiți.

În Mădăras conscriptorii găseau 17iobagi capi de familie, 1 libertin, 3 străini,4 capi de familie scutiți de dări, 4 capi defamilie nou veniți și numai 2 capi de fa-milie fugiți. Însă cel mai important lucrupentru noi este faptul că satul era condusde un anume Pop Petru care era în acelașitimp voievod și judele anual (primarul)al comunității.

În 1749 vin primii coloni;ti ;vabi

Pe la 1749, sunt aduși primii coloniștișvabi în Mădăras, care au venit din loca-litățile Urziceni și Căpleni. În 1751 sunturmați de alte câteva familii din Foieni,pentru ca la 1753 să vină una din Moftin,o altă familie din Ardud, precum și o fa-milie dintr-o localitate necunoscută. Du-pă afirmațiile lui Ștefan Mărcuș, la 1767nu mai erau șvabi în Mădăras. Dar, lasfârșitul secolului, de la 1780 în conti-nuare, se dorește din nou colonizareașvabilor. În anul 1761, tulburările con-fesionale au ajuns şi în părţile Sătmarului.Încă din 1760 mănăstirea ortodoxă dinSantău (localitate sătmăreană, aflată peatunci foarte aproape de extremitateaapuseană a hotarului dintre comitateleSolnocul de Mijloc şi Sătmar, ea aparţin-ând principatului transilvănean) deve-nise un „cuib al agitatorilor”.

O mare adunare ortodoxă s-a ţinutîn 15 martie 1761 la Corni, localitate si-tuată pe versantul estic al Codrului. Înintervalul 22 august-14 septembrie, întrucalmarea spiritelor, episcopul de Mun-caci Olsavszky a vizitat mai multe parohiidin Sătmar, printre care şi Ciumeşti, Re-sighea, Andrid, Dengheleg, Irina, Porte-lek, Vezend, Ghenci, Sânmiclăuş, Istrău,Pişcari, Terebeşti, Mădăras, Reztelek (Tă-tăreştiul), Lipău, Remetemezö (Pomi),Apa, Aranyos Megyes (Medieşu Aurit),Sătmar, Carei. O singură localitate stăruianeclintit în ortodoxie< Tireamul. În rest,ierarhul nu întâlnise nici un agitator„schismatic”.

În 1616, dou[ nobile au amanetat M[d[rasul c[pitanului Cet[\ii Satu Mare pentru 6000 de florini~n acea perioad[, `n localitate tr[iau 52 de iobagi, 44 capi de familie, 8 v[duve ;i 13 jeleri care pl[teau cens 50 florini pe an

Harta Mădărasului desenată de Anton Zanathy în jurul anului 1760

4 Informa\ia de Duminic[/4 martie 2018

EVENIMENT

În ţara noastră, Sfinţii 40 deMucenici se bucură de o marepreţuire din partea credincioşilor,cu toate că sărbătoarea nu se maiţine cu solemnitatea de altădată.Însă, ar fi bine să nu uităm de ceicare şi-au apărat credinţa în Hristoscu preţul vieţii lor, contribuind şiei la menţinerea nealterată a acesteicredinţe drepte până azi.

Ziua de 9 Martie ar trebui scoasă înevidenţă, mai ales că, prin voia lui Dum-nezeu, părticele din Sfintele lor Moaştese găsesc şi în părţile noastre, având po-sibilitatea de a veni şi de a închina înain-tea lor, rugându-i pe Sfinţii Mucenici săne poarte cererile până înaintea tronuluidumnezeiesc, aducând împlinirea do-rinţelor noastre de bine. În unele părţiale ţării, de ziua lor credincioşii duc labiserică 40 de colaci în formă de 8, dupănumărul Mucenicilor, colăcei care poartăchiar numele de “sfinţi” sau “mucenici”,simbolizând cele 40 de cununi coborâtedin cer pentru credinţa şi răbdarea lor.Sunt făcuţi din pâine dulce şi în formăde “8”, pentru că acest număr sugereazăveşnicia şi dulceaţa vieţii viitoare. Dupăce sunt sfinţiţi de către preot, colăceiisunt împărţiţi persoanelor sărace, dreptpomană pentru sufletele morţilor.

În ziua de 40 de Sfinţi, afirmă SimionFlorea Marian în celebra sa lucrare “Săr-bătorile la români”, după tradiţia popu-

lară, pământul începe a se dezgheţa.Numiţi pe alocuri şi “Moşi”, cei 40 deMucenici se caracterizează prin bunătate,ei bătând cu “botele” sau cu ciocanele înpământ, pentru ca acesta să se dezgheţe,să înceteze gerul, să iasă căldura şi săcrească iarba, semne că primăvara a sosit.Ca atare, înainte cu câteva zile gospodarii

îşi pregătesc plugurile, carele, caii sauboii în vederea aratului care va începeimediat după sărbătoare. Toate unelteleşi animalele care vor fi întrebuinţate lamuncile agricole urmează a fi tămâiateşi stropite cu apă sfinţită, pentru ca Dum-nezeu să le ferească atât pe ele, cât şi peoamenii care le vor folosi, de rele, de pri-

mejdii, de necazuri, de boli, de orice îm-prejurare rea, pentru ca recolta ce va re-zulta în urma muncii lor să fie una bo-gată. La plecarea pentru prima dată înan în ţarină, fiecare gospodar îşi facesemnul Sfintei Cruci, zicând cu nădejde:“Doamne ajută!” şi “Dă, Doamne, roadămultă şi sănătate!” Abia după aceea seîncepe lucrul propriu-zis, arătându-seprin aceasta că românul a ştiut dintot-deauna că se află sub protecţia unuiDumnezeu bun şi drept, Care îi ajută pecei care îşi pun speranţa în ajutorul Lui.

Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenicieste cinstită de poporul nostru, de ea le-gându-se o serie de datini şi obiceiuri, osuită de credinţe, care nu s-au pierdut îndecursul timpului. În această zi, în specialla ţară, nu se lucrează, ci fiecare creştinse gândeşte la sufletul său, mergând labiserică şi rugându-se. Poporul nostrucrede că aşa cum va fi vremea în ziuaMucenicilor, aşa se va păstra şi în cele 40de zile următoare, sau că dacă plouă înaceastă zi, va ploua şi de Paşti; dacă tunăacum, vara va fi roditoare. Tot în aceastăzi vin cocostârcii sau berzele.

Uneori se întâmplă ca data de 9 mar-tie să cadă în Postul Mare şi atunci toatăziua se ţine cu post şi ajun, pentru a ce-lebra cum se cuvine memoria martirilorcare şi-au jertfit viaţa pentru învăţăturacea dreaptă şi mântuitoare a Domnuluinostru Iisus Hristos.

Preot dr. Cristian Boloş

Omagiul adus femeii de 8 Mar-tie este rodul unor mișcări deemancipare pornite acum 110 ani.Florile ;i cadourile pe care le pri-mesc mamele și femeile azi sunt da-te din respect și prețuire, dar puțini;tiu ce ascunde istoria acestei date.

Ziua Internațională a Femeii (denu-mită generic Ziua Femeii) este sărbătorităanual la data de 8 martie pentru a come-mora atât realizările sociale, politicile șicondițiile economice ale femeilor, cât șidiscriminarea și violența care își fac încăsimțită prezența în multe părți ale lumii.Ziua Internațională a Femeii a fost adop-tată în 1977, printr-o rezoluție a AdunăriiGenerale a ONU. Organizația a sărbătoritpentru prima dată Ziua Femeii în 1975— Anul internațional al femeii.

1908 - greva din New York

Ziua femeilor a fost sărbătorită pen-tru prima dată la 28 februarie 1909 înNew York, în amintirea unei greve a unuisindicat al femeilor, grevă care avuseseloc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretinsmai târziu, pe data de 8 martie nu a avutloc de fapt nici o grevă.

În 1908, 15.000 de femei au mărșăluitîn New York cerând un program de lucrumai scurt, salarii mai bune și dreptul lavot, iar în 1909, conform unei declarațiia Partidului Socialist din America, ZiuaInternaționala a Femeii a fost stabilită pe28 februarie. Un an mai târziu, în 1910,în urma unei Conferințe a Muncitoarelorde la Copenhaga, unde au participat pes-te 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât caZiua Femeii să fie sărbătorită în aceiașizi peste tot în lume, data de 8 martie fiindaleasă însă abia în 1913.

În august 1910, cu ocazia Internațio-

nalei Socialiste reunită la Copenhaga, ac-tivista socialistă germană Luise Zietz îm-preună cu colega ei Clara Zetkin ;i po-loneza evreică Rosa Luxemburg, propunsărbătorirea zilei internaționale a femeii,fără a specifica însă o dată anume.

Propunerea unei Zile Internaționalea Femeii proletare de către Clara Zetkina urmărit un dublu scop< confiscarea re-vendicărilor feministe (vot universal,egalitatea salariilor etc) de către mișcareasocialistă, dar și contracararea influențeifeministelor burgheze asupra muncitoa-relor, explică Françoise Picq, specialistăîn Istoria Feminismului. „Li s-a interzisfemeilor socialiste să poarte lupte comu-ne cu feministele burgheze. Tradiția Zilei

Internaționale a Femeii a fost la începuto alegere sectară, pentru care feminismulși socialimul se excludeau”, spune Picqcitată de Slate.fr.

1917 - greva din Sankt Petersburg

Ziua internațională a femeii a fostsărbătorită pentru prima dată anul ur-mător, în 19 martie 1911. Începând cuanul 1913, femeile din Rusia au sărbătoritziua femeii în ultima duminică din fe-bruarie. În anul 1917, ultima duminicădin februarie conform calendarului pestil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pestil nou. Femeile de la Uzinele Putilov

din Sankt Petersburg au declanșat o grevăcerând încheierea Primului Război Mon-dial, sfârșitul raționalizării alimentelorși abolirea dinastiei țariste. A fost un primpas spre revoluția socialistă.

În 1921, URSS adoptă 8 martie ca Zia Femeii, în memoria evenimentelor careau marcat începutul revoluției bolșevice.După al II-lea Război Mondial, ziua de8 martie este generalizată în tot LagărulRoșu< Europa Răsăriteană, China, Viet-nam, Cuba. Ziua Femeii se impune casărbătoare exclusiv comunistă iar din1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.

Următoarea etapă în instituirea uneizile dedicate femeii l-a constituit procla-marea, în 1977, de către ONU, a AnuluiInternațional al Femeilor și declarareaperioadei 1976–1985 ca Deceniul ONUpentru condiția femeii.

Mistificare?

Dup[ unii istorici, istoricul zilei de 8martie este o mistificare realizat[ de zia-ristele de la L’Humanité. ~n 1955, trans-formarea lui 8 martie din sărbătoare amamelor și, implicit, a familiei, într-o zide luptă pentru eliberarea și emancipareafemeii găsește un teren fertil în mișcărilestângiste din Occident. Faptul că mitulplasează acțiunea muncitoarelor în Ame-rica, simbolul Capitalismului opresor, nuface decât să-i crească atractivitatea. Fe-ministele din Statele Unite, încântate căîși descoperă o legitimitate istorică, im-portă aproape imediat 8 martie pesteocean. Feministele din Europa occiden-tală le imită grabnic.

Dup[ ONU, `n 1982, vine și rândul„țării-mamă” să adopte mitul fondator.Yvette Roudy, ministru pentru Dreptu-rile Femeii, oficializează ziua de 8 martie.

Mihai S.

Cultul Sfin\ilor 40 de Mucenici în tradi\ia poporului român

~n 8 Martie 1917, femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând în-cheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolireadinastiei țariste. A fost un prim pas spre revoluția socialistă.

Numiţi pe alocuri şi “Moşi”, cei 40 de Mucenici se caracterizează prin bunătate,ei bătând cu “botele” sau cu ciocanele în pământ, pentru ca acesta să se dezgheţe

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, în amintireaunei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretinsmai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă.

Ziua Femeii a fost aleas[ în urma unei greve de acum 110 aniMă închin la cer, pământ şi apă

La stele, frunze, floriŞi la tot ce se adapă. La tine Femeie MamăMă închin cu îndurareCă tu eşti pentru noi româniiSfântă Născătoare.

Tu dai viaţă vieţiiOdrăslind din tine îngeri,Porţi iubirea ca o ranăDin care mereu tu sângeri.Negândind la suferinţă Îl preschimbi pe mâine în ieriAducătoare e;ti de flori în primăveri.

Visuri mari, doruri nestinsePorţi în priviri de cleştarUnde tainele virtuţii nu sunt semne înzadar.României îi dărui veşnicia în mersul ei milenar.

Eşti iubire şi credinţă Înfrângi moartea prin naşterea vieţiiA zilei lumină şi a nopţii steaŢie, Femeie MamăDeie-ţi Domnul binecuvântarea saIar noi flori îţi oferim Rupte din raze de soare Curcubeie în culori să-ţi poarte urare Pentru români Eşti Sfântă Născătoare.

Ziua ta voita Domnul Să fie zi de primăvarăSemn că tinereţea României Eşti pururea tu, fecioară. Pe tine, Sfântă Născătoare, Gingaşi îngeri te înconjoară.

De ziua ta totu-i frumosAprins de frumuseţea taChipul angelic de copilÎl ai în fiecare stea.De-acolo trimiţi asupra noastră Raze spre a ne lumina.

Eşti iubire şi credinţă Înfrângi moartea prin naşterea vieţiiA zilei lumină şi a nopţii steaŢie, Femeie MamăDeie-ţi Domnul binecuvântarea saIar noi flori îţi oferim Rupte din raze de soare. Curcubeie în culori să-ţi poarte urare Pentru români Eşti Sfântă Născătoare.

Colonel Vasile Rus<Închinare Femeii

Mam[

De 8 Martie, în unele culturi, femei-lor și fetelor li se dăruiesc cadouri, florisau alte atenții.

Ziua Internațională a Femeii estesărbătorită (în unele țări fiind declaratăprin lege zi liberă) în următoarele state<Albania, Algeria, Angola, Armenia,Azerbaidjan, Bangladesh, Belarus, Bos-nia și Herțegovina, Brazilia, Bulgaria,Burkina Faso, Cambodgia, Camerun,Chile, Columbia, Croația, Cuba, Cipru,Danemarca, Eritreea, Finlanda, Geor-gia, Grecia, Guineea-Bissau, Islanda, In-dia, Italia, Israel, Laos, Letonia, Kazah-stan, Kosovo, Kirghizstan, Macedonia,Madagascar, Malta, Mexic, RepublicaMoldova, Mongolia, Muntenegru, Ne-pal, Palestina, Polonia, Portugalia, Ro-mânia, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia,Suedia, Siria, Tadjikistan, Turcia, Tur-kmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekis-tan, Vietnam, Zambia. În China, femeileau după-amiaza liberă de 8 martie.

|[ri `n care se s[rb[tore;te

Ziua Femeii

4 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEImunobor este special formulat pentru a crește imunitatea și a întări organismul. Pentru

realizarea suplimentului, au fost folosite doar ingrediente 100% naturale precum extractul atomizatde Măceș (Rosa canina), Fructoboratul de calciu și vitamina D3.

La trecerea dintre anotimpuriorganismul nostru este greu în-cercat. Sistemul imunitar este celcare ne apără de ataculagenților patogeni. De aceea, dacănu dorim  să fim mereu răciți,obosiți și vulnerabili, trebuie să necreștem imunitatea. Iată cum pu-tem face acest lucru pe cale natu-rală< IMUNOBOR

Produsul este special formulat pentrua crește imunitatea și a întări organismul.Pentru realizarea suplimentului, au fostfolosite doar ingrediente 100% naturaleprecum extractul atomizat de Măceș (Ro-sa canina), Fructoboratul de calciu și vi-tamina D3. Aceste ingrediente naturaleau o matrice informațională apropiatăde forma sa naturală. Acest lucru le per-mite substanțelor active să acționeze si-nergic, completându-se și potențându-se reciproc. Datorită formulei concen-trate și holiste, Imunobor asigură o can-titate optimă de principii active, fiindușor de utilizat.

Câteva dintre proprietățileingredientelor inovatoruluiprodus Imunobor<

Vitacan, sau extractul concentrat dinMăceș, este un compus bogat în vitaminaC și bioflavone. El este obținut prin ato-mizarea sucului presat la rece din fructeproaspete de Măceș. Extracția se face uti-lizând enzime care permit valorificareaintegrală a principiilor active, fără ma-cerări repetate, minimizând procesareafructelor. Deoarece totul se prelucreazăla rece, pulberea obținută prin atomizare

este vie și păstrează toate vitaminele, mi-neralele și compușii valoroși din Măceșe.Vitamina C întărește sistemul imunitarși participă la sinteza hormonilor deadaptare la stres. Ea este necesară pentrusinteza colagenului din piele, oase, dinți,gingii sau cartilagii. Aceasta stimuleazăabsorbția fierului și, împreună cu vita-minele A și E, are o acțiune puternic an-tioxidantă. Un aport corespunzător dinaceastă vitamină reduce perioadele deconvalescență, echilibrând sistemul im-unitar și conferind un plus de energie înstările de surmenaj.

Vitamina D3 (colecalciferolul) esteesențială pentru buna funcționare a sis-

temului imunitar și pentru asimilareacorectă a calciului și a magneziului dintractul gastrointestinal. Ea întărește sis-temul osos și menține rezistența struc-turii sale. Este recomandată ca adjuvantîn afecțiunile cardiovasculare, dislipide-mie, atrofie musculară, obezitate, diabet,depresii sau sindrom premenstrual.Aceasta este considerată utilă și în afec-țiunile autoimune precum scleroza mul-tiplă, artrita reumatoidă, astm, psoriazissau lupus.

Menține sănătatea sistemului osos

Fructoboratul de Calciu este un com-plex organic de calciu, fructoză și bor re-găsit în fructe, legume, nuci și ierburiaromatice proaspete. El este singura for-mă alimentară sigură, stabilă și deosebitde activă biologic a borului. Testele delaborator au arătat că sub această formăborul este folosit în corpul uman atât lanivel celular, cât și extracelular cu o efi-ciență sporită. Fructoboratul de calciucontribuie la întărirea sistemului imuni-tar. Menține sănătatea sistemului osos.Ajută la reglarea hormonală a femeiloraflate la menopauză. Participă la utiliza-rea eficientă de către organism a acizilorgrași esențiali. Protejează celulele și țe-suturile față de acțiunea radicalilor liberi,fiind un agent antisclerotic foarte impor-tant și având acțiune favorabilă în bolilecardiovasculare. Limitează procesele in-flamatorii din organism. Susține func-ționarea normală a sistemului muscular.

Fructoboratul de calciu este un in-gredient exclusiv al suplimentelor pro-duse de Laboratoarele Hypericum! Aces-ta vă este pus la dispoziție doar de cătrecompania Hypericum Impex.

Vitamina C (acidul ascorbic)este un micro-nutrient esențialvieții. Aceasta este necesară pen-tru sinteza colagenului din piele,oase, dinți, gingii sau cartilagii.

De asemenea, ea stimulează absorbțiafierului și, împreună cu vitaminele A șiE, are o acțiune puternic antioxidantăluptând împotriva radicalilor liberi și astresului oxidativ. În ceea ce privește vi-tamina E, acidul ascorbic ajută la reface-rea formelor reduse ale acesteia. Maimult, acidul ascorbic protejează elastici-tatea capilarelor sangvine şi ajută la men-ținerea presiunii arteriale la valori nor-male, îmbunătățind totodată și circulațiaperiferică.

Un alt rol important al acestei vita-mine este acela de fortifiere a sistemuluiimunitar și de biosinteză a hormonilorde adaptare la stress. Un aport corespun-zător de vitamina C în organism ajută ladiminuarea perioadelor de convalescențăechilibrând sistemul imunitar. Similar al-tor vitamine, aceasta este implicată înmetabolismul energetic celular, conferindorganismului un plus de energie în stărilede surmenaj. Pe lângă beneficiile dejamenționate, suplimentele naturale ceconțin acest micro-nutrient mai pot con-tribui și la menținerea sănătății ochilor,pot spori rezistența la diverși factori aler-geni (prin inhibarea acțiunii histamine-lor), detoxifică ficatul, curăță organismulde metale grele și pot avea o funcție dereducere a acidului uric seric.

Din nefericire, această vitamină esteeliminată foarte ușor din organismuluman, iar acesta nu este capabil să își sin-tetizeze cantitățile necesare de vitaminaC. Expunerea la diverși factori de stresscum ar fi fumatul sau stilul de viață de-zechilibrat precum și tratamentul cu di-ferite medicamente (ex.< aspirină, anti-concepționale) măresc viteza de elimina-

re a acestui nutrient. În plus, vitamina Cse distruge ușor prin oxidare și trataretermică fapt ce duce la scăderea aportuluisău din alimentele ce nu sunt consumateproaspete, în stare crudă.

Formula specială a produsului Siropcoac[z negru cu vitamina C de la Hype-ricum oferă organismului o sursă ușorasimilabilă de vitamina C, calitate ce estegarantată de prezența acestui compus în-tr-o formă naturală unde acidul ascorbiceste însoțit de flavonoide din fructele decoac[z negru Extractul din fructe de coa-căz negru, plantă cu un nivel foarte ridicatde vitamina C, garantează bio-disponi-bilitatea mare a acestei vitamine, acidulascorbic regăsindu-se în acest suplimentîn matricea sa alimentară naturală.

Borcanul de miere cu siguranţă seaflă în bucătăria oricărei gospodine. Pelângă că aceasta se poate folosi în prăjiturisau ceai, mierea de albină are beneficiiextraordinare pentru organism.

Mierea are efecte anti-infilamatoriiși poate calma tusea, tocmai de aceea înperioada virozelor și nu numai, se poateconsuma dimineaţa pe stomacul gol sauîn ceai. De asemenea, mierea este o ex-celentă surs[ de energie conținând doar17g de carbohidrați per lingură. Acestzahăr natural neprelucrat – fructoză șiglucoză – intră direct în fluxul sangvinși poate oferi un impuls rapid de ener-gie.

Pe lângă asta, mierea poate fi un aju-tor pentru insomnie. Poate provoca ocreștere și eliberare a serotoninei – unneurotransmițător care îmbunătățeștestarea de spirit.

Când vine vorba despre cosmetică,mierea are beneficii în orice plan îți treceprin minte, fiind folosită pentru piele,pentru păr sau pentru unghii. Este intenshidratantă, și se poate aplica singură sauîn combinație cu fructe, legume, iaurtsau uleiuri naturale.

Larisa M.

Beneficiile mieriide albine

Sindromul ovarelor polichistice esteun dezechilibru hormonal, ce interferea-ză cu ovulaţia normală, acesta numărân-du-se printre cele mai frecvente tulburăriendocrine ale femeilor. Acest sindrompoate determina infertilitate, precum sio serie de probleme serioase de naturacardiacă ori diabet, aşa că este foarte im-portant să fie diagnosticat şi monitorizatîn permanenţă.

Acest sindrom poate fi identificat înurma unor semne. Primul semn al ova-relor polichistice ar fi menstruaţiile ne-regulate sau întârziate sistematic, adicăoligomenoreea, şi până la întrerupere(amenoree), având ca substrat, ca şi in-fertilitatea, lipsa ovulaţiei (anovulaţie).De asemenea, dezechilibrul hormonalovarian cu producţie în exces de hormonide tip masculin, este un alt semn. Acestase manifestă prin apariţia acneei, a tenu-lui gras, a pilozităţii faciale şi uneori princăderea părului. Cel de-al treilea semnal ovarelor polichistice sunt microchis-turile sau ovarele mărite depostabile eco-grafic în prima săptămână de la debutulmenstruaţiei.

Scopul tratamentului se concentreazăpe două aspecte< ameliorarea simptome-lor şi prevenirea sau minimalizarea com-plicaţiilor de durată, care pot să apară lavârsta adultă. De cele mai multe ori, tra-tamentul pentru controlarea simptome-lor este medicamentos. Anticoncepţio-nalele sunt o alegere frecventă pentru aregla ciclurile menstruale şi pentru a re-duce nivelul de hormone.

Ca soluţie alternativă, preferată în ca-zurile mai complexe, medicul poate re-comanda şi tratamentul chirurgical.Acesta constă în intervenţii laparoscopicespeciale, adică o procedură chirurgicalăce foloseşte un tub subţire, luminat, nu-mit laparoscop, ce este introdus în abdo-men printr-o mică incizie la nivelul pe-retelui abdominal şi care este folosităpentru examinarea organelor abdomi-nale sau genitale interne.

F[r[ vitamina C nu se poate tr[i

Venele varicoase, sau varicele, suntde fapt vene largi, proeminente, palpabileşi vizibile la suprafaţa pielii, care de altfelsunt localizate la nivelul picioarelor, maiexact la coapse şi gambă, deoarece statulîn picioare și mersul pe jos crește pre-siunea în venele din partea inferioară acorpului. De asemenea, varicele repre-zintă una dintre cel mai frecvente boliale venelor care afectează populaţia.

Cu toate acestea, varicele nu suntuşor de identificat. Semnele existenţeiacestora apar abia după câţiva ani. Sem-nele se manifestă prin apariţia venelorpalpabile, tensiunea în gambă şi obosea-la, semne care coincid cu umflarea pi-cioarelor pe timp de zi, respectiv dezum-flarea acestora pe timp de noapte. În fi-nal, pielea piciorului afectat capătă o cu-loare brună, maronie.

Varicele poate apărea sub o formămai uşoară, ori uneori pot apărea chiarşi complicaţii. Printre cele mai grave for-me pe care le poate căpăta varicea se nu-mără ulcerul varicos şi tromboflebita. Încazul tromboflebitei sângele nu mai poa-te curge prin vena afectată, dezvoltân-du-se astfel cheaguri de sânge şi o durereintensă la nivelul piciorului. Venele mici,ramificate şi roşii, care sunt numite ve-nule, reprezintă forma uşoară a varicelorşi care nu afectează funcţia piciorului,în schimb sunt la fel de inestetice.

Factorii care influenţează apariţia va-ricelor sunt predispoziţia genetică, vâr-sta, sarcina, statul în picioare pe perioadeîndelungate de timp, presiunea la nivelulabdomenului sau obezitatea.

Odată cu apariţia primelor simpo-tome ale varicelor, se recomandă ca tra-tamentul să şi înceapă. Persoanele caresuferă de varice trebuie în primul rândsă evite statul în picioare sau ţinutuluipicioarelor încrucişate pentru mult timp,şi adoptarea unui stil de viaţă sănătoscare implică o alimentaţie echilibrată.De asemenea, şi mişcarea previneapariţia în continuare a varicelor sau în-cetineşte dezvoltarea celor deja existente.Folosirea ciorapilor compresivi creeazăpresiune, astfel încât să îmbunătăţeascăcirculaţia sanguină.

Alte alternative pentru a scăpa de va-rice sunt operaţia endoscopică, flebec-tomia, terapia cu laser sau scleroterapia.

Varicele, una dintre cele mai frecvente boli ale venelor

Balbismul, sau bâlbâiala, este o tul-burare de vorbire în care fluenţa normalăa vorbirii este întreruptă de repetiţii frec-vente sau prelungirea unor sunete, silabesau cuvinte, sau de inabilitatea individu-lui de a începe pronunţia cuvântului. În-treruperile în vorbire pot fi însoţite declipiri frecvente ale ochilor, tremurăturiale buzelor sau ale mandibulei sau altecomportamente care arata strădania per-soanei de a se exprima.

Bâlbâiala este o problemă ce aparefrecvent în dezvoltarea limbajului celormici şi care poate crea frustări atât pentrupărinte, cât şi pentru copil. Dacă în unelecazuri, problema dispare spontan, în al-tele este nevoie de intervenţia de specia-litate a logopedului. Această problemăafecteaza indivizi de orice vârsta, dar apa-re mai frecvent la copiii mici, între 2 si 6ani, când se dezvoltă limbajul. Baieţii aurisc de 3 ori mai mare de a face balbismdecât fetele. Majoritatea copiilor, totuşi,depăşesc această afecţiune.

O cauză exactă a apariţiei acestui sin-drom nu s-a descoperit, însă se crede cămajoritatea cauzelor sunt determinategenetic. Pe lângă asta, cauzele mai potconsta în tulburări neurologice.

Există o varietate de tratamente pen-tru balbism. Totuşi, logopedia poate ajutala prevenirea balbismului de dezvoltaresau poate preveni ca acesta s[ devină oproblemă pe toată viaţa. De aceea estenecesară o evaluare a vorbirii la toţi copiiicare se bâlbâie mai mult de 6 luni sau lacei la care balbismul este asociat cu com-portamente de forţare înainte de a spunecuvântul.

Bâlbâiala este determinat[ genetic

Imunobor de la Hypericumpentru înt[rirea imunit[\ii

Sindromul ovarelor polichistice

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Ma-ramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.com

Pentru mai multe informa\ii cu privire laprodusele noastre ;i pentru oferte, v[ rug[ms[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/4 martie 2018

RE}ETE

Sup[ăde fasole cu bulion

Spaghete milaneze cu soia

Mod de preparare<

Fasolea curățată și spălată se lasă câ-teva ore la înmuiat, în apă ușor călduță.Se strecoară și se pune la fiert în apă cal-dă, foarte puțin sărată. Când boabele sunt

aproape fierte, din făină și ulei se preparăun rântaș slab, foarte puțin prăjit, iar cândse ia de pe foc se adaugă boiaua (dulce,iute, după gust). Rântașul se adaugă lasupa aflată în clocot, apoi se condimen-tează. Se adaugă și sucul de roșii și se mailasă puțin la fiert. Dacă se folosește pastăde roșii, aceasta, înainte de a fi pusă însupă se dizolvă cu puțină zeamă fierbinte.Se condimentează Se poate servi cu ardeiiute, sau ornat cu frunze de pătrunjei,dar cel mai bine se potrivește cu o salatăde ceapă roșie.

Ingrediente<

300 g de fasole uscată (dacă se poate,cu boabe mari), 3 linguri de făină, 4-5linguri de ulei, sare, boia de ardei dulce(se poate și un pic de boia iute), delicat(de casă) sau 1-2 linguri de piure dezarzavaturi, 700 ml de bulion sau 4-5

linguri de pastă de roșii.

Mod de preparare<

Granulele de soia se fierb circa 10-15 minute în supa de legume, apoi sestrecoară. Ceapa și ardeiul mărunțit secălesc în ulei, apoi se adaugă granulelefierte de soia. Se condimentează, se maicălește puțin, apoi se stinge cu puținăapă, sau cu supă de legume, dar numai

cât să acopere compoziția. După cir-ca 10 minute de fierbere se adaugăbulionul și încă puțină apă sau supă,până când se obține consistența do-rită. Spaghetele se fierb conform in-

strucțiunilor de pe ambalaj. Atenție! Pas-tele fără ouă se fierb mai repede și nu sețin în apă, pentru că se înmoaie ușor. So-sul milanez de soia se poate servi și cuorez alb sau cu alte paste făinoase fierte,iar în post cu paste făinoase fără ouă. Sepoate orna cu pătrunjel verde sau fire deceapă verde, eventual cu ketchup sau caș-caval vegetal răzuit.

Ingrediente<

300 g de spaghete fără ouă, 100 g granulede soia, 1 l bază de supă de legume, o ceapă,un ardei gras, 3 linguri de pastă de roșii, ulei,sare, piper, boia de ardei, un vârf de cuțit denucșoară răzuită, o lingură de bază pentru

mâncăruri (dacă se poate, de casă).

Salat[ăde pe;te pr[jit

Mod de preparare<

Peștele se spală, se sugativează de apăcu un șervețel, se condimentează ușorcu sare și piper, se prăjește la grătar și selasă să se răcească puțin, după care se

taie în bucăți. Se mărun\esc și celelalteingrediente. Se condimentează dupăgust, se amestecă ușor, cu grijă ca bucă-țelele de pește să nu se sfărâme, se stro-pește cu ulei de măline și cu zeama delămâie, iar la servire se așază pe frunzelede salată. Se poate orna cu ouă fierte, saucu frunze de busuioc. În perioada de postnu se vor folosi ouă la ornat.

Ingrediente<

500 g file de pește marin (fără os),3-4 linguri de ulei de măsline, 2-3 bucățide castraveți, 2 ardei grași, o jumătatede ceapă (albă sau roșie, după gust), 3roșii mai mărișoare, salată verde, o lin-gură de zeamă de lămâie, sare, piper,eventual 2 ouă fierte, sau 4-5 frunze

proaspete de busuioc.

Pr[jitur[ăde post cu vi;ine

Mod de preparare<

Toate ingredientele, mai puțin viși-nele și zahărul pudră se amestecă într-un castron mai mare, pentru a se puteaomogeniza cât mai ușor. O tavă se ungecu un picuț de ulei și se presară în stratsubțire cu făină, dar se poate tapeta cuhârtie de copt, sau puteți folosi foarte

ușor chiar și o tavă antiaderentă. Com-poziția anterior preparată se răstoarnăîn tavă și se pun din loc în loc vișine fărăsâmburi. Dacă folosiți fructe de la con-gelator, dezghețați prima dată într-o stre-curătoare și lăsați să se scurgă. La fel șidacă folosiți compot, strecurați bine desirop, căci dacă lasă zeamă, nu va lăsaprăjitura să crească. Tava cu aluatul sedă la cuptor la foc potrivit până se ru-menește deasupra. Se pudrează cu zahă-rul vanilat, iar după ce se răcește se taiecu un cuțit bine ascuțit, să nu se sfărâme.

Ingrediente<

3 căni de făină albă, o cană și ju-mătate de zahăr, 375 ml de apă, 150ml de ulei de floarea soarelui, circa500 g de vișine (iarna vom folosifructe congelate) sau un compot devișine fără sâmburi, un pliculeț depraf de copt, eventual zahăr pudră

cu gust de vanilie, pentru ornat.

Grâul verde conţine substanţe cu unpotenţial incredibil de vindecare pentruorganismul tău. Catalogat drept un ali-ment "complet" de experţii în nutriţie,grâul verde a devenit parte a dietei mul-tor persoane preocupate de logevitatealor, după ce s-a dovedit lista lungă de be-neficii pe care le aduce sănătăţii.

Proprietăţi curative

Grâul verde conţine 19 aminoacizi,care constituie baza proteinelor de carecorpul tău are nevoie pentru a supra-vieţui și funcţiona optim. Tot grâul verdeare în componenţă 19 minerale, maimultă vitamina C decât portocalele șimai multă vitamina A decât morcovii.Furnizează peste 30 de enzime necesaredigestiei, iar sucul de grâu verde esteconstituit 70% din clorofilă. Toate acesteelemente ale grâului verde contribuiecrucial la capacitatea sa de a regenera,întineri și vindeca organismul în modnatural.

Vei rămâne uimit/ă de multiplele be-neficii pe care grâul verde le aduce sănă-taţii tale, dar și frumuseţii. Nu doar că tealimentează cu vitamine, minerale și en-zime realmente binefăcătoare, ci te ajutăși să îţi detoxifiezi organismul și să slă-bești, prin efectul sau de inhibare a ape-titului alimentar. Iată o listă a efectelorvindecătoare ale grâului verde.

Efectele vindecătoare

Crește numărul de celule roșii alesângelui. Clorofila din grâul verde estesimilară, din punct de vedere molecular,cu hemoglobina (compus-cheie al celu-lelor roșii din sânge). Studiile arată caaportul zilnic de grâu verde poate să re-ducă hipertensiunea arterială, dilatândvasele de sânge.

Are proprietăţi alcalinizante. Abun-denţa mineralelor alcaline din grâul ver-de scade aciditatea sângelui, conducândla atenuarea durerilor interne și la trata-rea ulcerelor peptice, colitelor, consti-paţiei, diareei și a altor tulburări gas-trointestinale.

Te ajută să slăbești. Grâul verde sti-mulează glanda tiroidă (accelerează me-tabolismul) și tratează obezitatea.

Previne cancerul. Acest detoxifiantputernic protejează ficatul și "curăţă"sângele. Enzimele și aminoacizii dingrâul verde distrug agenţii carcinogeni,întăresc celulele și neutralizează chimicagenţii poluanţi din mediu.

~ntărește imunitatea. Bogat în mine-rale, grâul verde grăbește vindecarea bo-lilor și întărește imunitatea pe termenlung, fiind o sursă excelentă de betaca-roten și complexul de vitamine B> poatesă vindece rapid tăieturi, zgârieturi șialte leziuni externe.

Te face mai frumoasă. Studiile audescoperit că grâul verde încetinește pro-cesul de albire a părului, este un dema-chiant excelent și hrănește pielea, dacăeste folosit în măști naturale.

Cultivarea grâului verde acasă

Toarnă 6 cești de grâu într-un borcanpentru germinare. Umple restul reci-pientului cu apă și închide-l cu capacul.Lasă-l așa peste noapte, iar dimineaţăgolește borcanul de apă. Adaugă apăproaspătă și clătește seminţele. Repetăacelași procedeu timp de 3 zile. Umpleapoi o tavă pentru însămânţare fără găuride drenaj cu compost organic, presândușor pâmântul. Împrăștie seminţele ger-minate uniform, pe toată suprafaţa, apoistropește cu apă. Așeaza deasupra o altatavă sau pune seminţele într-un loc în-tunecat. După 3 zile, vei vedea firele degrâu crescând. Acum este momentul sămuţi grâul la lumină și să-l uzi o dată la2 zile. Poţi consuma grâul când a crescutpână la 17 cm înălţime.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Grâul verde, un remediu împotriva

obezit[\ii ;i detoxific[

Grâul verde conţine 19 aminoacizi, care constituie baza proteinelor de care corpul tău are nevoiepentru a supravieţui și funcţiona optim. Tot grâul verde are în componenţă 19 minerale, mai multăvitamina C decât portocalele și mai multă vitamina A decât morcovii. Furnizează peste 30 deenzime necesare digestiei, iar sucul de grâu verde este constituit 70% din clorofilă.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

4 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

O emblemă discretă a rafina-mentului, broșa este un accesoriucare poate aduce strălucire uneiținute simple și elegante.

Broșa fantezie este una dintre ac-cesoriile iconice ale tuturor timpurilor,iar odată cu evoluția modei s-a schim-bat mult și perspectiva asupra acesteibijuterii decorative. În prezent, desig-nerii de bijuterii folosesc materiale câtmai diverse, care le transformă în pro-duse accesibile.

Broșă purtată în p[r

Folosește-ți bro;ele pe post de cla-me. Vei obține un look romantic și veiatrage multe priviri, mai ales dacă alegibroșe strălucitoare. Folosește-te deagrafe pentru a le fixa.

Broșa purtată pe o beretă sau pe opălărie< Nu există nicio îndoială căbro;ele arată foarte bine pe haine. To-tuși, există și alte modalități creative șiunice de a le purta. Aplicată pe o beretăsau pe o pălărie feminină, broșa îți vaconferi un aer aristocratic și inedit.

Broșă purtată pe umăr

Acest accesoriu nu face decât săimpună elegan\ă caracteristică anilor'50. Prinsă pe umărul unei rochii asi-metrice, broșa devine centrul atențieiunei ținute și reprezintă o adevăratăemblemă a personalității celei care opoartă.

Broșă purtată în talie

Aplicată pe cordonul unei rochiide seară sau a unei redingote cu iz bur-ghez, broșa va oferi un plus de prețio-zitate ținutei. Alege una cu un fluturesau în formă de floare, pentru un as-pect rafinat și elegant.

Broșă purtată la gât

În cazul în care îți dorești să scoțidin anonimat o anumită piesă vesti-mentară, cum ar fi o cămașă sau dacănu știi ce detaliu să folosești pentru acompleta în mod armonios ținuta, bro-șa cu iz vintage, deloc ostentativă, estealegerea potrivită.

Broșă purtată la o hain[ deblană sau un palton

Nemuritoarea broșă, poate pune cusucces în valoare o hain[ de blană cla-sică sau un palton dacă este așezatăelegant pe reverulacestuia.Fie că este împodo-bită cu pietre șicristale sau că es-te confecționatădin texturi ine-dite, broșa adau-gă elegan\ă șidistincție. In-spiră-te dinpropunerilenoastre șialege bijuteriapotrivită per-sonalității șistilul tău vesti-mentar!

Broșa fantezie este una dintre accesoriile iconice ale tuturor timpurilor, iar odată cu evoluțiamodei s-a schimbat mult și perspectiva asupra acestei bijuterii decorative. În prezent, designeriide bijuterii folosesc materiale cât mai diverse, care le transformă în produse accesibile.

Cum s[ por\i o bro;[ `n ;ase moduri diferite

8 Informa\ia de Duminic[/4 martie 2018

DIET~

Ne aflăm în Postul Paștelui. Deaceea, este important să știm cepreparate consumăm și ce evitămca să nu ne îngrășăm.

Speciali;tii ne spun care sunt ali-mentele ce ne pot face mai mult răudecât bine sau ne pot ajuta să pierdemlupta cu kilogramele.

În primul rând, e bine să evitămalimentele prăjite, deoarece prin pră-jire încărcătura calorică este crescută,se pierd o mare parte dintre nutrienţi,iar vitaminele se degradează. Alimen-tele trebuie să fie fierte, pregătite laabur sau la cuptor.

E indicat să renunţăm la margari-nă, deoarece este o sursă importantăde acizi grași trans, novice pentru or-ganism. Din cauza procesului de fa-bricare, margarina are o structură iden-tică cu cea a plasticului, iar pentru gusteste îmbogăţită cu diverși coloranţi șiaromatizanţi, devenind unul dintre celemai toxice alimente inventate vreodată,cu risc cancerigen.

Pateurile vegetale au un conţinutridicat de E-uri și produse sintetice,deoarece au rolul de a imita gustul, mi-rosul și culoarea alimentelor din pro-teină animală. Totodată, sunt bogatedin punct de vedere caloric, iar consu-mate excesiv duc la creșterea în greu-tate.

~n această perioadă crește consu-mul produselor din soia, care nu sunttocmai benefice, asta dacă nu vrem săpierdem lupta cu greutatea. Totodată,sunt nocive pentru sănătate, deoarecesunt bogate în fitoestrogeni care crescriscul cancerelor din sfera genitală șiriscul de cancer mamar.

Cașcavalul de post conţine multeE-uri, grăsimi hidrogenate și coloranţialimentari care dăunează organismuluinostru. Ba mai mult, este hipercaloric.

Crenvuștii de post au în compoziţiecoloranţi alimentari și E-uri, iar astapentru a le păstra aroma și prospeţimea

cât mai mult. Totodată, sunt bogaţi ca-loric, iar consumaţi în exces contribuiela creșterea în greutate.

Pofta de dulce poate fi mai preg-nantă în această perioadă. De multeori, consumăm compulsiv pâine cugem. Gemurile sunt o altă formă deprocesare a fructelor din comerţ. Ge-murile și dulceţurile concentrate au ocantitate mare de zah[r, arome și con-servanţi chimici și favorizează creștereaîn greutate.

Salamul de post este un alt prepa-rat tratat termic. Acestea conţin aditivi

și ne aduc kilograme în plus.De asemenea, în această perioadă

crește consumul de cartofi, bogaţi încarbohidraţi. Trebuie consuma\i cumodera\ie. Dacă îi dorim totuși în me-niu, ar fi bine să îi servim în jurul prân-zului.

Orezul și pastele ne pot aduce, deasemenea, kilograme în plus. Conformsite-ului csid.ro, produsele de post sunthiperprocesate, pline de chimicale, hi-percalorice, lipsite de nutrienţi, iaratunci când sunt consumate în excesfavorizează creșterea în greutate.

Alimente care nepot `ngr[;a `n post

E indicat să renunţăm la margarină, deoarece este o sursă importantă de acizi grași trans,novice pentru organism. Din cauza procesului de fabricare, margarina are o structură identică cucea a plasticului, iar pentru gust este îmbogăţită cu diverși coloranţi și aromatizanţi, devenindunul dintre cele mai toxice alimente inventate vreodată, cu risc cancerigen.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Quinoa are un conţinut de pro-teine mult mai bogat decât orice al-te cereale sau seminţe și oferă o pro-teină completă, mai exact, conţinetoţi aminoacizii esenţiali pe carecorpurile noastre nu le pot obţinesingure. Este de asemenea o sursăexcelentă de calciu și este bogată înlizină, vitaminele B și fier. În plus,seminţele sunt ușor de digerat și fă-ră gluten.

Quinoa include în compoziţia sa mo-lecule esenţiale numite flavonoide, caresunt antioxidanţi ai plantelor despre cares-a dovedit că ar avea o varietate de efectebenefice asupra sănătăţii. Două flavonoi-de care au fost studiate în mod deosebitsunt quercetin și kaempferol și se întâl-nesc în cantităţi mari în quinoa.

Indicele glicemic este o măsură a ra-pidităţii cu care alimentele ridică nivelulzahărului din sânge. Se știe faptul căatunci când consumăm alimente bogateîn grăsimi, indicele glicemic poate sti-mula foametea și poate contribui la obe-zitate.

Astfel de alimente au fost de aseme-

nea legate de multe dintre bolile croniceoccidentale, care sunt atât de comune as-tăzi, precum diabetul de tip 2 și bolilecardiace. Quinoa are un indice glicemicde 53, care este considerat scăzut.

Cu toate acestea, este important dereţinut faptul că alimentul are un conţin-ut relativ ridicat de carbohidraţi, deci nueste o alegere bună pentru o dietă săracăîn carbohidraţi. Având în vedere canti-

tatea mare de substanţe nutritive bene-fice, este logic ca alimentul minune qui-noa să conducă la îmbunătăţirea sănătăţiimetabolice.

Este ușor de gătit

Exist[ două studii (unul realizat asu-pra oamenilor, cealălalt asupra șobola-nilor) care au examinat efectele consu-mului quinoa asupra sănătăţii metaboli-ce. Studiul efectuat pe oameni a constatatfaptul că utilizarea chinoa în loc de pâineși paste fără gluten tipic a redus în modsemnificativ glicemia, insulina și nivelultrigliceridelor. Studiul efectuat la nivelulșobolanilor a constatat că adăugarea dequinoa la o dietă bogată în fructoză a in-hibat aproape complet efectele negativeale fructozei.

Poate părea un aliment complicat,dar quinoa este și extrem de ușor de gătit.În primul rând, este important ca întot-deauna să clătim cât mai bine quinoa.Seminţele au un strat de „săpun” naturalcare ajută la protejarea de dăunători, darnu este nevoie să fie și consumat. Pentrua o curăţa, clătește-o cu apă rece timp deun minut sau două.

Quinoa ;i beneficiile ei

4 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

“The Post” a fost unul dintrecele mai a;teptate filme ale anuluitrecut, `n special `n urma celortrei nume care domin[ afi;ul< Ste-ven Spielberg, Tom Hanks, MerylStreep. Dar ;i datorit[ unei temeextrem de actuale ̀ n “epoca post-adev[r” c]nd Donald Trumpocup[ Biroul Oval.

Ca `n cazul altor mari succese alesale, Spielberg a ales o tem[ istoric[.~n 1971 cotidianul New York Times a`nceput s[ publice selec\iuni dintr-undocument secret de peste 4.000 de pa-gini, un fel de memento istoric al im-plic[rii Statelor Unite `n Vietnam, re-dactat la cererea fostului secretar destat Robert McNamara, care dovedeac[ patru administra\ii succesivemin\iser[ cu neru;inare publicul ame-rican ̀ n privin\a gradului de implicare;i mai ales de succes al armatei SUA ̀ nr[zboiul Nord-Sud din Vietnam. Re-ie;ea c[ de cel pu\in 6 ani politicieniierau convin;i c[ r[zboiul e pierdut, darcontinuau s[ trimit[ trupe ;i s[ aduc[`napoi cadavre de tineri c[zu\i pentruo cauz[ compromis[, de dragul imagi-nii interne ;i externe a statului ameri-can.

De;i documentele se refereau lapredecesorii Truman, Eisenhower,Kennedy ;i Johnson, pre;edintele Ni-xon a dorit s[ suprime revela\iile dinpres[, iar Pentagonul a ob\inut un or-

din judec[toresc de oprire a public[riitimp de trei zile. ~ntre timp, Washin-gton Post a reu;it s[ pun[ m]na pe do-cumentele cu pricina ;i s-a trezit `ntr-o mare dilem[, c[ci tocmai se preg[tealistarea companiei la burs[. S[ publicerevela\iile, asum]ndu-;i riscuri politice;i economice severe ;i pun]nd ziarul`n pericol, sau s[ cedeze la presiunileCasei Albe tr[d]ndu-;i misiunea jur-nalistic[? Tandemul de conducere for-mat din patroana Katharine (Kay) Gra-ham ;i redactorul-;ef Ben Bradlee a

decis s[ mearg[ ̀ nainte, iar Curtea Su-prem[ a dat dreptate presei. Avea s[urmeze scandalul Watergate, declan;attot de reporterii Washington Post, care`l va da jos pe Richard Nixon dinfunc\ia preziden\ial[ (;i a f[cut subiec-tul unui alt film memorabil, “To\i oa-menii pre;edintelui”, `n 1976).

Scenariul filmului are doi autori<debutanta Liz Hannah ;i experimen-tatul Josh Singer, deja premiat cu Oscarpentru “Spotlight”, alt[ dram[ jurna-listic[). Cei doi par s[-;i fi `mp[r\it fi-

rele narative principale< ea a construitpersonajul lui Kay Graham ̀ ntr-o cheieu;or feminist[, urm[rind maturizareaacesteia `ntr-o func\ie `n care a c[zutprin sinuciderea so\ului ;i `n care eurm[rit[ ;i tracasat[ de b[rba\i, av]ndr[spunderi uria;e ̀ n primul job pe carel-a avut vreodat[, iar el s-a ocupat deac\iunea politic[ ;i mediatic[, specta-culoas[, culmin]nd cu scena `n careredactorii de elit[ se adun[ `n casa luiBradlee pentru a scrie, la botul calului,istoricele materiale, alimenta\i contra

cost cu limonad[ de fiica ;efului lor, ̀ ntimp ce avoca\ii se dau de ceasul mor\ii`ncerc]nd s[ previn[ un deznod[m]ntfatal. Din fericire, Spielberg leag[ binecele dou[ direc\ii ;i las[ filmul s[ res-pire larg, iar scenografia este splendid[,reconstituind atmosfera anilor 1970p]n[ la cele mai mici detalii, inclusivcoafurile doamnelor ;i telefoanele cudisc ;i moned[. Iar scenele din redac\ie;i tipografie amintesc de vremurilec]nd tehnoredactarea computerizat[;i internetul erau vise SF, se scria lama;ini de scris ;i ob\inerea ;tirilor erao aventur[ `ntreag[.

Meryl Streep face unul din rolurilevie\ii ei, parcurg]nd drumul lui Kayspre asumarea func\iei ;i deciziilor gre-le cu o empatie care uneori d[ fiori, iarTom Hanks e foarte sigur pe el, de;iuneori crispat, ̀ n rolul unui ziarist pur-s]nge, gata s[ ri;te totul pentru prin-cipiile presei libere. Un cuv]nt bunpentru Bob Odenkirk ̀ n rolul celebru-lui reporter Ben Bagdikian, mai t]rziuprofesor de etic[ a presei.

Dincolo de lec\ia de cinema pe careo pred[ Spielberg, filmul e ;i o lec\iede jurnalism, `ntr-o vreme `n caretr[im psihoza “fake news”, standardeleprofesionale sunt din ce ̀ n ce mai joase,iar patronatele sunt foarte pu\in dis-puse s[ ri;te ̀ nfrunt[ri cu cei puternici.:i totu;i, Washington Post a ar[tat c[se poate. R[sun[ ecoul unor versuri<“De-a;a vremi se-nvrednicir[ cronica-rii ;i rapsozii”. Continuarea o ;ti\i.

Asocia\ia Arti;tilor Plasticidin Satu Mare, care a `mplinitanul trecut 40 de ani de activitate,a reu;it `n aceste zile o perfor-man\[ rarisim[ pentru un grupartistic dintr-un ora; at]t de micca al nostru< are deschise simultantrei expozi\ii colective `n treiora;e diferite.

Duminic[, 18 februarie, AAP SatuMare a deschis o expozi\ie ̀ n sala de laparterul Castelului Karolyi din Carei.O s[pt[m]n[ mai t]rziu, luni, 26 fe-bruarie, alt[ expozi\ie a lor a ajuns laCluj-Napoca, `n Centrul de Cultur[Urban[ Casino din Parcul Central.C]teva zile mai t]rziu, joi, 1 martie, avenit r]ndul holului Prim[riei SatuMare pentru tradi\ionalul Salon dePrim[var[.

Un efort logistic complex

Fiecare dintre aceste expozi\ii areaproximativ 75 de lucr[ri, iar efortullogistic este destul de greu de imaginatpentru cei care nu s-au ocupat de a;aceva. ~n cazul unor expozi\ii `n afaraora;ului trebuie s[ convingi cei 20-25de expozan\i s[ `ncredin\eze dinlucr[rile lor unor gazde de departe, s[te ocupi de toate angaralele care \in detransport ;i amenajare, s[ men\ii unechilibru tematic ;i, pe c]t posibil, va-loric al lucr[rilor ;i, desigur, s[ orga-nizezi ;i vernisajul. Dac[ ai trei aseme-nea evenimente ̀ n acela;i timp, lucru-

rile pot deveni haotice. Pare-se ̀ ns[ c[experien\a de aproape 20 de ani a luiGergely Csaba ̀ n func\ia de pre;edinteal Asocia\iei Arti;tilor Plastici `l ajut[s[ gestioneze optim aceste am[nunte,mai ales c[ de ceva timp a ie;it la pensiedin postul s[u de profesor ;i are tottimpul necesar pentru programul ad-ministrativ.

Pictorul se ocup[ singur ;i de site-ul Asocia\iei, `;i vede ;i de propria

crea\ie ;i are f[cute programele `navans pe un an, stabilind termene-li-mit[ pentru arti;tii care `;i doresc ex-pozi\ii personale.

Nu uit[ s[ pomeneasc[ sprijinulacordat de vicepre;edin\ii :tefan Til-linger ;i Monica Keresztesi, colabora-rea str]ns[ cu :coala de Arte, dintre aic[rei elevi AAP a recrutat mul\imembri, ;i desigur rela\ia pozitiv[ cumass-media.

Membrii activi

Pe site-ul Asocia\iei Arti;tilor Plas-tici este men\inut[ la zi o list[ cu mem-brii activi, care la momentul scrieriiacestui articol cuprinde urm[toarelenume< Anton Ardelean (pictor, n.1958), Bakos Karoly (pictor, n. 1960),Barath Csaba Attila (pictor, n. 1966),Dorica B[bu\ (pictor, n. 1961), Belan-szky-Demko Beata (pictor, n. 1976),

Bihari Beatrix Renata (grafician, n.1975), Corina Buze (pictor, n. 1969),Alexandra Chereche; (grafician, n.1994), George Dan (pictor, n. 1957),Vasile Drago; (sculptor, n. 1958), ErliMaria Tunde (pictor, n. 1961), EstanEcaterina (pictor, n. 1946), IoanaF[rca;iu (pictor, n. 1981), Fori; Ecate-rina (pictor, n. 1951), Gergely Csaba(pictor, n. 1951), Adina Rud[reanu-Gherman (pictor, n. 1967), MargaretaGuga (pictor, n. 1952), Gyene Arnold(pictor, n. 1986), Tiberiu Ilea (pictor,n. 1952), Illyes Sandor (pictor, n. 1971),Katona Andrea (pictor, n. 1976), Ke-resztesi Monica (pictor, n. 1974), Kis-zner Eniko (mixed media, n. 1973),Kohan Angela (pictor, n. 1969), KoterVasile (sculptor, n. 1950), Mak Zsolt(fotograf, n. 1973), Br]ndu;a Moldo-van (pictor, n. 1990), Cristina Moldo-van (pictor, n. 1955), Nyaradi Eniko(pictor, n. 1983), Ratz Izabella (grafi-cian, n. 1970), Cristian Rud[reanu(pictor, sculptor, grafician, n. 1974),Mircea Ru;tiuc (pictor, n. 1965), MariaSab[u (pictor, grafician, n. 1996), IoanC[t[in S[l[jan (metaloplastie, n. 1954),Simona Lumini\a Silaghi (pictor, n.1969), Camelia Szigeti (pictor, n. 1965),Szodoray Paradi Hajnalka (pictor, scul-ptor, n. 1946), Adriana Szoke (pictor,n. 1978), :tefan Tillinger (pictor, gra-fician, n. 1951), Norma Trif (pictor,grafician, n. 1998), Vasile Vari (scul-ptor, n. 1979), Veress Elisabeta (pictor,n. 1952), Zilahi Kato-Klara (fotograf,n. 1979).

Vasile A.

“The Post” pred[ o lec\ie de cinema ;i de jurnalism

Fotografie de grup a membrilor AAP Satu Mare prezen\i luni, 26 februarie, la vernisajul expozi\iei de la Cluj-Napoca

Meryl Streep (st]nga) ;i Tom Hanks (dreapta) sunt starurile unui film despre epoca eroic[ a presei americane

Asocia\ia Arti;tilor Plastici aretrei expozi\ii colective simultane

CULTUR~Duminic[, 18 februarie, AAP Satu Mare a deschis o expozi\ie `n sala de la parterul Castelului

Karolyi din Carei. O s[pt[m]n[ mai t]rziu, luni, 26 februarie, alt[ expozi\ie a lor a ajuns la Cluj-Napoca, `n Centrul de Cultur[ Urban[ Casino din Parcul Central.

10 Informa\ia de Duminic[/4 martie 2018

ANIMALE

Dacă v[ hot[r]\i să v[ lua\i caanimale de companie broscuţe ţes-toase, este bine să şti\i că acesteacresc foarte repede, atingând la ma-turitate până la 30 cm în diametruşi dacă sunt îngrijite corespunzătorpot trăi până la 70-75 de ani. Maijos ave\i un ghid de îngrijire a uneibroaşte ţestoase!

Cele mai populare broaşte ţestoasesunt ţestoasele de Florida (TrachemysScripta Elegans), cunoscute şi sub nu-mele de broască ţestoasă cu tâmpleroşii. Această denumire vine de la pe-tele de culoare roşie de pe tâmplele lor.Următorul ghid de îngrijre a uneibroaşte ţestoase v[ arată tot ce trebuiesă şti\i despre aceste minunate animaleacvatice.

Amenajarea acvariului şi îngrijirea lui

Deoarece aceste animale cresc des-tul de mult, asigura\i-v[ că vor aveadestul spaţiu în acvariu pe măsură cevor creşte sau schimba\i-le acvariultreptat. Broaştele ţestoase cu tâmpleroşii sunt semi-acvatice, petrecându-şi timpul atât pe uscat cât şi în apă. Dinacest motiv, este recomandat să le ame-naja\i acvariul în aşa fel încât să poatăînota dar să poată să iasă şi pe uscatcând doresc. Amenaja\i partea de uscata acvariului folosind pietre netedeşi/sau bucăţi de lemn(acestea pot fi atâtfixe cât şi plutitoare). Nu folosi\i pietriş,deoarece broasca îl poate înghiţi şi se

poate îmbolnăvi.Încălzi\i partea de uscat a acvariului

cu o lampă cu neon. Plasa\i sursa delumină deasupra pietrelor sau a lem-nului. Pentru ca ţestoasa dumnea-voastr[ să asimileze bine calciul şi altevitamine din mâncare, este indicat săutiliza\i şi o lamp[ cu UVA/UVB. Apadin acvariu este indicat să fie destul deadâncă pentru ca broscuţa să se poatăscufunda şi destul de mare ca să poatăînota. Apa se schimbă o dată pe lunăîn totalitate şi săptămânal într-un pro-cent de 25-30%. Păstra\i constantă

temperatura apei din acvariu. Cea maiindicată valoare este cea de 26-27 gradeC.

Alimentaţia

Ţestoasele sunt animale omnivore,ceea ce înseamnă că mănâncă at]t ve-getale cât şi carne. Hrăni\i puii zilnicşi adulţii la două, trei zile. Hrana esteindicat să fie cât mai variată, formatădin plante de acvariu (alge), morcovi,varză, viermi, greieri sau peşti foartemici vii. De asemenea, le pute\i lua de

la PetShop-uri hrană specială. Aten\ie! Pute\i da hrană vie doar

exemplarelor ajunse la maturitate. Pen-tru pui este mai bine să t[ia\i mâncareaîn bucăţele mici ca să o poată înghiţi.Este indicat să le ofer\i din când în cândsuplimente de vitamine şi să îi dota\iacvariul cu o bucată de calciu, pe careo găsi\i în PetShop-uri.

Igiena

Chiar dacă `;i petrec o mare partedin timp înotând, este util să v[ sp[la\ibroscuţa. Acest lucru se face utilizândo periuţă normală de dinţi. Freca\i fie-care solz de pe carapacea ţestoasei, pen-tru că perierea ajută la îndepărtarea al-gelor şi bacteriilor ce pot face rău ţes-toasei. De asemenea, e bine să şti\i căţestoasele pot fi purt[toare de boli, cumar fi Salmonella. La contactul cu oa-menii se pot îmboln[vi. De aceea, esteindicat să v[ sp[la\i bine pe mâini, atâtînainte cât şi după ce mânui\i animalul.Este un aspect important în acest ghidde îngrijire a unei broaşte ţestoase.

Sănătatea

Broaştele ţestoase nu se îmbolnă-vesc foarte des şi nu au boli specifice,însă cea mai întâlnită boală la bros-cuţele de Florida este conjunctivita. Semai pot infecta cu alge şi bacterii ce lepot înmuia carapacea. Pentru a evitaca animalul dumneavoastr[ să se in-fecteze cu alge şi/sau bacterii, este foar-te important să nu uita\i să ave\i grijăde igiena ei şi să-i schimba\i apa.

Este interesant să afli cât de multesecrete şi curiozătăţi ascunde viaţa uneinecuvântătoare. Tocmai de aceea am

pregătit o listă cu o parte dintre celemai neobişnuite lucruri despre pisici.

* Pe parcursul vieţii o pisică poateavea peste 100 de pui>* Limba pisicilor este aspră din cauzapapilelor gustative. Acestea au rolul dea descâlci şi curăţa blana felinelor>* 30% din viaţa pisicilor este alocatăspălatului>* Pisicile recunosc mersul stăpânuluichiar şi de la sute de metri distanţă> * Pisicile reuşesc să deosebească tonulpe care îl are vocea oamenilor. Acesteaştiu dacă suntem veseli sau supăraţi,dar şi dacă le certăm sau le apreciem>* Felinele pot produce mai mult de100 de sunete, în timp ce câinii potproduce doar 10> * Pe lângă starea de bine, pisicile torcşi atunci când simt durerea>* După animalul Leneş, pisicile suntcele mai leneşe animale din lume. Aces-tea dorm între 15 şi 18 ore pe zi>* Inima unei pisici bate de două orimai repede decât inima umană> * Oamenii trebuie să evite să apucepisicile de ceafă. Mamele sunt singurelecare ştiu cum să facă acest lucru fărăsă le rănească> * Dacă pisica îşi urmăreşte stăpânul,urmărindu-i activitatea, înseamnă căe sociabilă>* Pisicile nu simt gustul dulce>* Pisica are mai multe oase decâtomul. Dacă un om are 206 oase, pisicaare 230>* Auzul pisicilor este mai bun decâtal câinelui>* Pisica poate avea aproximativ 26 deexpresii faciale>* Atunci când aleargă, pisica poateatinge viteza de 48 km/h> * Mustăţile pisicii au rol inclusiv înmăsurarea distanţei. O pisică are 24 demustăţi> * Auzul pisicilor este mai dezvoltatdecât cel al căţelului> * :tii că pisica este prea grasă atuncicând nu mai poţi să îi simţi coastele> * Puii de pisică încep să viseze de lavârsta de o săptămână>* Pisicile nu mănâncă alimente preacalde sau prea reci> * Poţi să îţi dai seama dacă apa de larobinet are prea mult clor sau prea mul-te minerale dacă pisica refuză să o con-sume> * Pisicile pot să vadă la cinci zile dupănaştere, să audă după două săptămânişi să meargă după 20 de zile> * La fel ca oamenii, pisicile sunt fiedreptace, fie stângace> * Este necesar pentru sănătatea pisiciisă mânânce grăsimi, deoarece corpullor nu le poate produce>* Pisicile au o memorie mult mai bu-nă decât câinii. Memoria unei pisicidurează chiar şi 16 ore, în timp ce acâinelui nu depăşeşte 5 minute.

26 de curiozit[\i despre pisici. Au o memorie mai bun[ decât câinii

Ghid de îngrijire a unei broa;te \estoase de ap[

Cele mai populare broaşte ţestoase sunt ţestoasele de Florida (Trachemys ScriptaElegans), cunoscute şi sub numele de broască ţestoasă cu tâmple roşii

Chiar dacă `;i petrec o mare parte din timp înotând, este util să v[ spela\i broscuţa. Acestlucru se face utilizând o periuţă normală de dinţi. Freca\i fiecare solz de pe carapacea ţestoasei,pentru că perierea ajută la îndepărtarea algelor şi bacteriilor ce pot face rău ţestoasei.

Porcul pitic a devenit şi el ani-mal de companie, având mare tre-cere în Germania, Marea Britanieşi Statele Unite ale Americii.

Această rasă de porc este rezultarulmai multor încrucişări succesive, iarstatura lui diferă în funcţie de zona încare locuieşte. Porcușorii europenisunt mai mici de statură, şi nu depăşescde regulă greutatea de 35 de kg. Ceidin SUA pe de altă parte pot ajungechiar până la 50 de kg.

Bineînţeles, la fel ca toate animalelede companie, porcii au nevoi specificeşi trebuie să se ţină cont de mâncareape care o consumă şi de programul demişcare. La naștere porcul pitic poatesă încapă într-o ceașcă de ceai, motivpentru care în Marea Britanie a fostdenumit ''Teacup Piglet''. La maturitateatinge 35 cm în înălțime. Una dintrerase este porcul pitic vietnamez, a căruiînălțime variază între 35-45 cm. Porciipitici pot fi de culoare neagră, negru șialb (pătat), roz sau alb. Trebuie săfim atenţi de unde îi achiziţionăm, ebină să cunoaştem crescătorul sau mă-car să avem recomandări bune în ceeace îl priveşte. În SUA s-a creat chiar osituaţie bizară, deoarece porcii “pitici”nu se mai opreau din crescut. S-a con-statat că mulţi comercianţi îi păcăleaupe clienţi, porcii nefiind de fapt decompanie. Americanii au încercat săîşi hrănească mai puţin porcii pentru

a opri creşterea, fără rezultat însă. Ul-tima soluţie a fost abandonarea porci-lor în adăposturile pentru animale.

Le place să facă baie

În ceea ce priveşte personalitatealor, porcii pitici sunt animale sociabile,inteligente, curate, pline de energie, ju-căușe. Manifestă afecțiune, pot fi dre-sați destul de ușor, dar sunt și încăpă-țânați și sensibili, iar uneori pot avea

un comportament teritorial și chiaragresiv. Sunt relativ ușor de întreținutși, având în vedere dimensiunile redu-se, pot fi crescuți nu numai în curte ciși într-un apartament. În acest din ur-mă caz este indicat ca porcușorul săfie scos la plimbare cât mai des, cu aju-torul unei lese, deoarece are nevoie demultă mișcare. De asemenea, le placefoarte mult să se îmbăieze, motiv pen-tru care ideal ar fi să li se asigure osursă de apă.

Principala lor hrană constă în ce-reale, legume și fructe. Trebuie respec-tate cantitățile de hrană recomandate,deoarece porcii pitici sunt predispușila obezitate. Sunt, în general, o rasă să-nătoasă, nu prezintă boli ereditare, și,întreținuți corect, pot trăi în medie în-tre 12 și 15 ani. Există exemplare carepot ajunge și la vârsta de 25 de ani.

O companie chineză a clonat porci pitici modificaţi genetic

În 2016 o companie de genetică dinChina, BGI, a anunţat că va vinde porcimodificaţi genetic care vor rămâne “pi-tici” tot restul vieţii. Aceştia au fostvânduţi la preţul de 1.300 de euro. Ani-malele nu au depăşit la creştere greu-tatea de 15 kg, mărimea unui câine detalie medie.

Porcii pitici au fost clonaţi după cegenele porcilor de rasa Bama au fostmodificate. În mod normal, porcii Ba-ma ajung să cântărească la maturitateîn jur de 40 de kg, oricum mult maipuţin decât exemplarele din alte rase,care pot ajunge să aibă peste 100 de kg.

Înainte să cloneze porcii, oameniide ştiinţă au dezactivat unul dintre ceidoi receptori ai hormonului de creşterece se regăsesc în celulele de fetuşi. Fărăacest receptor, celulele nu mai primescsemnale de creştere în timpul dezvol-tării, iar porcii rămân mici pe tot par-cursul vieţii.

La na;tere, porcul pitic poate s[ încap[ într-o cea;c[ de ceai

Porcii pitici (mari c]t un pui de g[in[) sunt animale sociabile, inteligente, curate,pline de energie, jucăușe

Pagin[ realizat[ de Vera Pop

4 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

O companie cu sediul în EmirateleArabe Unite a informat despre producereaprimului lapte praf pentru sugari pe bazăde lapte de cămilă, destinat în principalbebelușilor care au intoleranţă la laptelede vacă, relatează AFP.

''Camelicious'', un produs realizat deEmirates Industry for Camel Milk andProducts, a fost prezentat cu ocazia eveni-mentului Gulfood 2018, un salon inter-naţional de alimente și băuturi care se des-fășoară în perioada 18 -22 februarie la Du-bai.

Acest tip de lapte, recomandat copiilorcu vârste de între 1 și 3 ani, este destinat înprincipal bebelușilor care au intoleranţăla laptele de vacă. Spre deosebire de laptelede vacă, cel de cămilă nu produce alergiiproteice și este bogat în insulină.

Laptele de cămilă este la fel de hrănitorca laptele uman, având o compoziţie chi-mică asemănătoare cu acesta, spun spe-cialiștii. În plus, laptele de cămilă are unconţinut ridicat de vitamina C. Așa se ex-plică rezistenţa fizică a beduinilor care că-lătoreau zile în șir prin deșert, fără să con-sume legume și fructe, bogate în vitamineși în minerale. În schimb, ei își procurauproteinele din laptele de cămilă. În ultimiiani, laptele și carnea de cămilă au dobânditpopularitate în ţările din Golf, prin dez-voltarea unor produse precum carpaccio,hamburgeri și acum laptele praf pentrubebeluși. Compania a calificat produsuldrept "primul lapte instant din lume pebază de lapte de cămilă".

"Laptele de cămilă face parte integrantădin cultura arabă și islamică în general șidin patrimoniul Emiratelor Arabe Uniteîn particular", a declarat Said Juma benSubaih, director general al Emirates In-dustry for Camel Milk and Products.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Cercetătorii de la Universita-tea din Washington, Microsoft şiTwist Bioscience au stocat cu suc-ces două melodii, “Smoke on theWater” (de Deep Purple) şi “Tu-tu” (de Miles Davis), într-o sec-venţă de ADN care poate fi deco-dată şi descărcată fără pierdereacalităţii. Procedeul folosit de sa-vanţi reprezintă o inovaţie caredeschide calea spre o tehnologiecare ne va permite să stocăm maricantităţi de date într-un spaţiu ex-trem de mic pe o perioadă chiarşi de mii de ani.

Conform Financial Times, existăun mare interes pentru această abor-dare. Pe de-o parte, metodele actualesunt ineficiente, de durată scurtă, undepierderea calităţii este inevitabilă şi, pede altă parte, progresul în materie degenetică deschide nenumărate căi înaplicabilitate.

Multe arhive digitale - de la muzicăla lucrări de cercetare - sunt salvate pebenzi magnetice, conform explicaţiilorlui Gurtej Sandhu, membru al MicronTechnology, o companie care producedispozitive pentru stocarea memorieidigitale.

Precum o casetă, doar că “mai mareşi cu tehnologie mai avansată”, bandamagnetică este cea mai ieftină metodăde a stoca date. Dar, cu informaţiile încontinuă creştere, “benzile vor trebuisă ocupe sute de depozite”, precizeazăSandhu. “Iar banda nu păstrează datelepentru totdeauna, trebuie să o rescrii- informaţia va dispărea după 10 ani”.Pe de altă parte, ADN-ul este mult maibun la stocarea şi copierea informaţiei,aşa cum dovedesc şi corpurile noastre.

“Ori că eşti un virus, un castravete, unelefant sau Donald Trump”, precizeazăYaniv Erlich, un savant de la Universi-tatea Columbia care a publicat o lucraredespre păstrarea informaţiei în ADNîn luna martie, “păstrezi cea mai im-portantă informaţie din viaţa ta în pro-priul ADN”.

Molecula genetică este extrem demică, astfel decodificarea datei va re-zolva problema spaţiului. “Ai nevoiede 10 tone de ADN pentru a depozitatoate datele lumii”, adaugă Erlich. “Esteceva ce poţi ţine într-o camionetă”.

ADN-ul mai are şi longevitate.“ADN-ul există de 3,5 miliarde de ani”,

afirmă Erlich.ADN-ul este şi ieftin şi rapid de co-

piat. “Ai nevoie de un dolar şi o oră săciteşti un tub de ADN”, precizeazăEmily Leproust, şef executiv la TwistBioscience. „Un astfel de tub este echi-valentul unui centru de date pentrudoar un dolar şi o oră de înregistrare.Este ceva ce nu s-a mai întâlnit”.

Fiind ieftin şi rapid, convertirea co-dului binar care intră în componenţadatelor digitale în spiralele chimice careformează ADN-ul este mai puţin com-plex decât pare la prima vedere, con-form lui Sriram Kosuri, profesor asis-tent de chimie şi biochimie la Univer-

sitatea California - Los Angeles. O sec-venţă de ADN poate fi realizată să sepotrivească cu o secvenţă a codului di-gital.

S-a reu;it stocarea informaţieicu o densitate de 215 depetabytes pe gram pe ADNşi s-a putut citi cu acurateţe

Totuşi, sintetizarea ADN-ului poa-te fi problematică - nu toate moleculelesupravieţuiesc şi câteodată fragmentelese pot repeta. Pentru a reduce erorile,Erlich şi echipa sa au venit cu o soluţiealgoritmică ce seamănă cu jocul sudo-ku. “În sudoku, chiar dacă pierzi uneleindicii, tot poţi rezolva puzzle-ul”.

Utilizând noua tehnică, aceştia auputut stoca informaţia cu o densitatede 215 de petabytes pe gram pe ADNşi l-au putut citi înapoi cu acurateţe.Un petabyte este echivalentul a 900 demiliarde de pagini de scris.

Cercetătorii lucrează acum la au-tomatizarea proceselor de stocare dedate în ADN pentru a permite căutareaîn materialul genetic a fişierelor speci-fice.

Un obstacol este însă costul reali-zării ADN-ului. Deşi citirea sec-venţelor de ADN este relativ uşoară şiieftină, scrierea informaţiei este de 7-9 cenţi pe bază de ADN> iar stocarea a12 mb de date pe ADN costă în prezent100.000 de dolari.

Chiar şi aşa, Leproust, a cărei com-panie foloseşte tehnici de printare 3Dpentru a scrie ADN-ul, este optimist.„Credem că avem un plan pentru a scă-dea preţurile sintezei genetice”> dar re-cunoaşte că nu ştie când acest lucru seva întâmpla.

Fiind ieftin și rapid, convertirea codului binar care intră în componenţa datelordigitale în spiralele chimice care formează ADN-ul este mai puţin complex decâtpare la prima vedere, conform lui Sriram Kosuri, profesor asistent de chimie șibiochimie

~n 10 tone de ADN pot fi stocate toate datele din lume

Cercetătorii au stocat melodii într-o secvenţă de ADN, care poate fi descărcată fără pierderea calităţii

Camelicious,primul lapte praf

pentru copii produsdin lapte de c[mil[

Conform istoricilor, boxul era un sportpopular în Imperiul Roman. Această ac-tivitate este regăsită în mozaicuri, dar și întextele literare. În prezent, arheologii audescoperit o nouă dovadă, o pereche demânuși de box romane bine conservate.

History notează că o astfel de desco-perire este extrem de rară. Mânușile suntfăcute din piele, un material ce în modobișnuit s-ar fi degradat până în prezent.Însă, în acest caz, artefactul a supravieţuitpentru că a fost îngropat într-un mediulipsit de oxigen. Cercetătorii au descoperitmânușile de box îngropate sub o podea debeton din Vindolanda, un fort roman stră-vechi din Northumberland, Marea Brita-nie. Romanii au construit podeaua în 120d.Hr. în aceeași perioadă în care a fost con-struit și Zidul lui Hadrian. Cercetătorii dinVindolanda consideră că acestea sunt sin-gurele mânuși de box din Imperiul Romance au supravieţuit până în prezent.

David Potter, profesor și istoric din ca-drul Universităţii din Michigan, susţine căboxul este un sport ce era practicat și înurmă cu cel puţin 3.000 de ani, fiind prac-ticat chiar și în cadrul Olimpiadelor dinGrecia Antică. ''În acele vremuri, nu existao categorie de greutate sau limită de timp.Luptau până când una dintre persoane eraincapabilă să mai continue,'' a declarat Pot-ter. 

Atât femeile, cât și bărbaţii, puteau în-văţa să boxeze, iar premiile erau sustanţiale.Boxul era popular în estul Imperiului Ro-man, în zone precum Grecia, Turcia, Egipt,Palestina și Siria.

Singurele mânu;ide box romane

au fost descoperiteîn Marea Britanie

Estimările legate de numărul ro-mânilor care au plecat din ţară sunt deaproximativ 3,4 milioane de oamenidin 2007 până în 2017, cfiră care pla-sează România pe locul doi în lume,după Siria, în ceea ce privește emi-graţia, conform ONU, a spus LucianaLăzărescu, de la Centrul de cercetareși documentare în domeniul integrăriiimigranţilor (CDCDI), în cadrul con-ferinţei finale a proiectului internaţio-nal de cercetare “Move”.

Nu se poate discuta de compensa-rea emigrării prin imigrare, deoarecela data de 31.12.2017 în România eraustabiliţi aproximativ 117.000 străini,din care 3.900 de persoane cu protecţieinternaţională, refugiaţi sau alte feluride protecţie. Cererile de azil politic aucrescut de la 1.500 în anii anteriori la4.820 în 2017, scrie Ziarul Financiar.

România are printre cele mai miciprocente de rezidenţi din afara UniuniiEuropene, 0,3%, astfel situându-se peultimele locuri din UE la acest capitol,alături de Slovenia și Slovacia. Din to-talul străinilor care imigrează în Ro-mânia, doar 9% vin pe baza unui con-tract de muncă. Principalele motive

pentru care străinii vin în Româniasunt reîntregirea familie (43%) și pen-tru studii – 23%.

Ponderea celor care au venit în Ro-mânia prin programele de protecţie in-ternaţională este mult mai mică decâtîn alte state, precum Germania deexemplu. În România 5% dintre străinisunt persoane cu protecţie internaţio-nală, conform Inspectoratului Generalpentru Imigrări, potrivit Gândul.

Numărul străinilor din afara uni-unii Europene care aleg România esteunul mic deoarece aceștia întâmpinămai multe dificultăţi< bariere de limbă,limita salariului mediu pentru lucră-torii migranţi, înregistrarea deficitarăa străinilor în statisticile instituţiilorcu atribuţii în domeniul muncii.

În contextul crizei forţei de muncă,“România nu are o evaluare serioasă adeficitului de pe piaţa forţei de muncăpe sectoare și ocupaţii și este departede a avea o abordare sistematică a im-igraţiei ca forţă de muncă și tamponpentru îmbătrânirea populaţiei”, a maispus Luciana Lăzărescu, în cadrul con-ferinţei.

Alarmant< Rom]nia este pe locul doi`n lume la emigra\ie, dup[ Siria

În 10 ani au plecat din ţară 3,4 milioane de oameni

ADN-ul este mult mai bun la stocarea şi copierea informaţiei, aşa cum dovedesc şi corpurilenoastre. “Ori că eşti un virus, un castravete, un elefant sau Donald Trump”, precizează YanivErlich, un savant de la Universitatea Columbia care a publicat o lucrare despre păstrarea informaţieiîn ADN în luna martie, “păstrezi cea mai importantă informaţie din viaţa ta în propriul ADN”.

Un portret al Mariei Therese Walter,muză a lui Pablo Picasso, pictat deasupraimaginii celei care i-a succedat în inimaartistului, Dora Maar, a fost vândut pentru57 de milioane de euro, miercuri, la o lici-taţie organizată la Londra de casa Sothe-by's, transmite AFP.

Preţul reprezintă un record pentru opictură a lui Pablo Picasso vândută la o li-citaţie europeană, scrie Mediafax.

Tabloul "Femme au beret et a la robequadrillee (Marie-Therese Walter)", din1937, fusese evaluat la 41 de milioane deeuro. Pictura este o descriere coloratăși unghiulară a iubitei franceze a lui Picas-so. Walter a fost amanta și muza lui Picasso,iar relaţia lor a început pe când ea avea 17ani. Femeia s-a sinucis în 1977, la patruani după moartea pictorului. Aceasta es-te pentru prima dată când pictura în uleiapare pe piaţa de artă internaţională și esteprima vânzare majoră a casei Sotheby'sdin acest an. Identităţile cumpărătoruluiși vânzătorului nu au fost făcute publice.Picasso a realizat acest portret la câtevaluni după capodopera "Guernica", în 1937,în timp ce în Spania era război civil. Por-tretul explorează relaţia sa cu Walter, întimp ce pictorul deja începuse o aventurăcu artista franceză Dora Maar, pe care o

cunoscuse în 1936, potrivit Sotheby's.Trăsăturile Dorei Maar au fost subiec-

tul unui alt tablou devenit celebru, multmai sumbru, realizat în același an, "TheWeeping Woman".

La Licitaţia de artă modernă și impre-sionistă organizată de casa Sotheby's mier-curi au mai fost vândute trei alte tablouride Picasso, printre care "Le Matador", ad-judecat pentru 18,6 milioane de euro.

De asemenea, au fost scoase la licitaţietrei lucrări de Salvador Dali, printre care"Maison pour Erotomane" (circa 1932),vândută pentru 3,97 de milioane de euro,și "Gradiva" (1931) - 3 milioane de euro.

Sotheby's a anunţat că, la licitaţia demiercuri, a vândut 36 de loturi, inclusiv olucrare din 1912 de Umberto Boccioni,adjudecată pentru neașteptata sumă de155 de milioane de euro. Picassodeţinea recordul pentru cel mai scump ta-blou cumpărat la o licitaţie - "The Womenof Algiers (Version 0)", vândut pentru179,4 milioane de dolari la casa Christie'sdin New York, în 2015.

Însă, în noiembrie 2017, recordul afost doborât de tabloul "Salvator Mundi",de Leonardo da Vinci, care a fost vândutla licitaţie, la New York, pentru 450,3 mi-lioane de euro.

Un portret semnat de Picasso, v]ndutpentru cel mai mare pre\ pentru o oper[

a artistului< 57 milioane euro

12 Informa\ia de Duminic[/4 martie 2018

BodyART reprezintă o suită deexerciții de forță care combină yo-ga, shiatsu, do-yin, gimnastica me-dicală şi tehnicile de respiraţie. Pelângă întărirea musculaturii și a ar-ticulațiilor, are un rol dovedit îneliberarea stresului, iar acest lucrua făcut să aibă practicanți în întrea-ga lume.

Astfel, nu e de mirare că duminicatrecută, 25 februarie, Budapesta a fostprobabil printre cele mai cosmopolitecapitale europene. La Várkert Bazár,şcoala bodyArt din Ungaria reprezen-tată de Balázs Borsodi, Rita Lencsés s-a organizat un workshop Body Art. Auparticipat aici aproximativ 400 de per-soane, dintre care şi 43 de români dinSatu Mare (20), Carei (8), Târgu Mureş(3), Gheorgheni (10), Bucureşti (2).Cele mai remarcabile prezenţe de lanoi au fost Simona Niste şi Ilona, fon-datoare bodyArt în România. Toți auvenit să ia parte la cele șase clase sus-ținute de creatorul acestui concept, Ro-bert Steinbacher împreună cu AlexaLe, Christian Gash, Rita şi Balázs.

Mulți dintre cei prezenți și-au pe-trecut noaptea în Budapesta pentru afi cât mai odihniți duminica, însă aufost și curajoși care au pornit dis de di-mineață de acasă pentru a ajunge laworkshop. La ora 9.00 lumea stătea în-că la cozi pentru a primi brățara de in-trare împreună cu insigna neagră in-scripționată cu „I love body art”. Totde aici oamenii puteau să achiziţionezetricouri, CD-uri sau genţi de sport, toa-te sub sigla bodyART. Apoi fiecare seîndrepta spre cele două garderobe undeîși puteau lăsa hainele groase, spre ve-stiare și în cele din urmă spre sala deantrenament. Cu jumătate de oră în-ainte de prima clasă, sala era ticsită delume, fiecare făcea poze sau stătea așe-zat pe covorașul de sport adus de acasă,iar pentru cei care au ajuns mai târziumarea provocare a fost să găsească oporţiune liberă pe care să se aşeze.Aproape de ora 10.00 privirile tuturors-au întors spre scena amplasată în sală.Pe ea au urcat aclamaţi de mulţime Ro-bert, Alexa, Balasz, Christian, Rita şiechipa de antrenori. Am aflat atunci şicare sunt naţiunile participante, căci

în scurt timp Balasz transmitea dejacuvinte de bun venit în limbile a 11ţări< Austria, Grecia, Israel, România,Serbia, Slovenia, Slovacia, Ucraina, Ru-sia, Polonia și bineînţeles, Ungaria.

La baza bodyART stau cuvin-tele „comunitate” şi „iubire”

„În lume nu e armonie şi, prin bo-dyART oameni din întreaga lume vinsă împartă energie, să se apropie”, subaceste cuvinte a început Arriving, pri-ma clasă de duminică. Timp de o oră,Robert, Alexa și Christian au creat unmix de exerciții dinamice și statice careau reprezentat de fapt doar o încălzirepentru ceea ce a urmat.

După o pauză de 10 minute mişca-rea s-a reluat cu clasa Expending, sus-ținută integral de Alexa. Exerciţiile Ale-xei, la fel ca personalitatea ei și Asiadin care își are rădăciniele, sunt calme.Ca simplu privitor poţi să ai impresiacă e uşor. Dar nu e. Eşti conectat cufiecare muşchi, simți, pe rând fiecarepărticică din tine, iar apoi, cândreuşeşti să-ţi creezi un ritm poţi să în-chizi ochii şi să găseşti linişte. „Amin-teşte-şi că mişcarea trebuie să fie con-fortabilă. Dacă ţi se pare greu de făcut,uşureaz-o”, a fost cel mai preţios sfatprimit de la Alexa şi reprezintă, pro-babil, esenţa mișcărilor bodyART.

Până aproape de ora 18.00, cândprogramul a luat sfârșit, am mai trecutprin alte patru clase (două de Circula-ting, una de Descending şi una de Re-laxing) la sfârșitul cărora, dacă nu eştiun practicant consecvent de sport, si-gur te-ai ales cu o febră musculară în-tinsă pe câteva zile. Cert e că indiferentdacă eşti sportiv sau pur și simplu ama-tor e imposibil să nu simți că un astfelde fenomen merită trăit măcar o datăîn viață. Dacă până acum nu ai știutnimic despre bodyART s-ar putea săai surpriza să-ți placă şi să ajungi să-ţiînsuşeşti cuvintele I love bodyART depe insignă.

Modestia, cea mai remarcabilă calitate a lui Robert

Ajungând să vorbești cu Robert, nuai spune niciodată că el e fondatorul a

ceva atât de mare. Impresionant prinstatură, Robert emană energie, veselie,bunătate şi cel mai important mode-stie. Şi-a început cariera ca gimnast,continuând ca dansator într-o renu-mită academie newyorkeză. De peste20 de ani, mai exact din 1994, Roberteste recunoscut pentru munca sa caterapeut, instructor, coregraf, prezen-tator, dar și instructor de yoga. Ca te-rapeut s-a ocupat de persoanele cuhandicap, iar în urma acestei munci acreat conceptul bodyART și a fondatîn 1995 școala omonimă.

„Sunt foarte mândru că a devenitun fenomen global și peste tot pe undemerg sunt mii de oameni. Sunt foartefericit că am peste 40 de ani pentru căatunci când eram tânăr, probabil aș fivăzut acest lucru într-o manieră dife-rită. Acum, de fiecare dată când mergundeva mă gândesc la motivul pentrucare o fac, la ce mesaj vreau să transmit.Scopul meu e să le transmit oamenilordragoste și să subliniez importanța fap-tului că suntem o comunitate. Nu mămai gândesc la ego-ul meu așa cum ofaceam la începuturi, acest sentimenta dispărut după 25 de ani. Acum suntfericit pur și simplu să întâlnesc oa-meni în fiecare weekend și să fim îm-preună”, ne mărturiseşte Robert legatde mulţimea care vine week-end deweek-end pentru a fi alături de el.

Călătoriile frecvente şi-au spus cu-vântul asupra vieţii de zi cu zi< „Nu măplâng pentru că altfel ar însemna căsunt nerecunoscător, că nu merit, dare o misiune grea să mă întâlnesc în fie-care weekend cu mii de oameni. Nuam un stil de viață. Evoluez în fiecareweekend pentru sute de oameni și lu-nea merg în altă țară care uneori se aflăla 20 de ore distanță. Apoi dorm treizile, mă spăl, împachetez și apoi mergspre țara următoare. Sunt foarte fericitcă prietenii mei, Alexa și echipa measunt cu mine pentru că ei reprezintăfamilia mea. Acesta e stilul meu de via-ță, nu prea există ceva în afară de bo-dyART. Uneori mai merg în Ibiza, înTelaviv sau Barcelona, îmi închiriez unhotel unde dorm, și dorm, și dorm, șidorm după care mă duc spre țara ur-mătoare. Deci viața mea se rezumă labodyART, somn și de asemenea multămâncare.”

BodyART, un concept despre trup, minte ;i suflet care are tot mai mul\i adep\i

În legătură cu principalele aspecteale întâlnirii de la 25 februarie din Bu-dapesta, am stat de vorbă cu SimonaNiste, care ne-a acordat un scurt inter-viu.

- Spuneţi-mi câteva cuvinte desprelegătura dintre echipa PrimaGym şiclienţi, având în vedere că au participatcâţiva la eveniment.

- Dorinţa echipei PrimaGym este dea crea o atmosferă familială cu clienţii,lucru pe care l-a reuşit. De aceea mul\iclienţi participă la evenimentele naţio-nale şi internaţionale ale echipei, la ta-bere, etc.

- Ce e cel mai important de ştiutdespre cele şase clase care s-au des-făşurat la workshop-ul din Budapesta?

- Cele 6 clase au fost astfel construiteîncât să energizeze participanţii, să în-ceapă cu o uşoară mobilizare, apoi săintre în faza de antrenament, şi apoi înfaza de calm şi relaxare. Clasele au ur-mărit energia celor 5 elemente din me-dicina tradiţională chineză< pământ,lemn, foc, metal şi apă. Clasele s-au adre-sat atât corpului, cât şi sufletului şi spi-ritului, acestea reprezent]nd, de fapt, unantrenament holistic (al întreguluicorp).

- Cum vi se pare experienţa de du-minică? Ce v-a impresionat?

- Nu este prima dat[ când parti-cip[m la astfel de experienţe, însă bo-dyART-ul fiind „dragostea noastră”, defiecare dată întâlnirea este emoţionantăşi plină de energie pozitivă.

Ne-a impresionat organizarea bună,locaţia potrivit aleasă, căldura cu caream fost primiţi, şi nu în ultimul rândprofesionalismul mastertrainerilor in-ternaţionali, ai creatorilor acestui con-cept.

- Cum a fost comparativ cu eveni-metul similar care a avut loc anul trecutîn Budapesta?

- Mult mai bună acum organizarea,locaţia mai mare şi mai frumoasă şi maimulţi participanţi.

- Am înţeles că Robert Steinbacherva veni în luna mai în România. Vețiparticipa la antrenament?

- Da, Robert Steinbacher vine pentruprima dată în România de când a creatconceptul bodyART, fapt memorabilpentru comunitatea iubitorilor de bo-dyART ;i deepWORK. Este invitat cuajutorul nostru, al bodyART School Ro-mania, la Convenţia interna\ională or-ganizată de Fitness Scandinavia, cea maimare convenţie de sport a anului. Întâl-nirea va avea loc în Bucureşti, în perioa-da 12 -13 mai 2018 la Rin Grand Hotel.Vineri şi sâmbătă va avea loc un curs debodyART Structure cu instructorii bo-dyART din Rom]nia şi duminică vasusţine trei clase la convenţie. Bineînţelesc[ vom participa pentru că este mento-rul nostru, iar noi suntem cei care amfacilitat venirea lui în România.

- Îi ştiţi pe Robert şi pe Alexa de maimult timp. Ce impresie v-au lăsat înceea ce priveşte munca pe care o fac?Dar în legătură cu felul în care sunt eica persoane?

- Da, îi cunoaştem de peste 7 ani şile apreciem munca, dăruirea şi pasiuneacu care creează şi dezvoltă conceptul bo-dyART. O fac cu dăruire totală, cu multprofesionalism şi dăruire, fiind ajutaţişi de o echipă internaţională de fiziote-rapeuţi, gimnaşti, dansatori, balerini,yogini, la fel de profesionişti şi pasionaţide binele omului ca şi ei.

Robert este un om cu o energie ex-cepţională, empatic, bun şi blând, plinde atenţie faţă de cei din jurul lui. Iubeştefoarte mult persoanele în vârstă şi be-beluşii, şi este preocupat să aducă celordin jur bucurie, fiind plin de compasiu-ne. Este inteligent, călătorește mult, îiplace să interacționeze cu oamenii. Ale-xa e pe jumătate de origine asiatică, estecalmă, răbdătoare, nu îi judecă pe ceidin jur, o adev[rată profesionistă în ma-sajul shiatsu, în terapii de recuperare şirelaxare asiatice. Văzându-i pe cei doi,observi că îi leagă o prietenie trainică,adev[rată. Ca şi conceptul creat de ei,Robert e latura Yang, iar Alexa cea Yin.Venirea lui Robert în România este unvis vechi al Ilonei şi al meu, care acumse îndeplineşte datorită muncii grele pecare am depus-o. E dovada că atuncicând crezi cu tărie în ceva se îndepli-neşte.

A consemnat Vera Pop

Venirea lui Robert Steinbacher, visul împlinit al Simonei Niste şi Ilonei Ilyes