s`n`tate & frumuse]e - informaţia zilei a pierdut chilia și cetatea albă. de ... mic în 1480...

S`n`tate Frumuse]e&Preparate utilizate de Terapia cu plante pe cale intern[

PAGINA 5

Dan ;i Ciprian Cosma, doi fra\i pictori

PAGINA 10

Anul acesta aniversăm 560 deani de la urcarea pe tronul Mol-dovei a lui Ștefan cel Mare (1457– 1504), om politic și diplomatstrălucit, comandant de oasteilustru și priceput strateg, gospo-dar, unificator, sprijinitor al cul-turii, însemnat ctitor de așeză-minte.

Moștenirea spirituală se răs-frânge în actul de creație al vremiisale. Ștefan cel Mare este domncreștin și războaiele conduse îm-potriva Semilunii se desfășoarăsub semnul crucii.

560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui :tefan cel Mare

În mai 1944, în ghetoul dinSatu Mare au fost înghesui\i

19.000 de evrei

Consumul regulat de spanac ne protejeaz[ retina ;i vederea

PAGINA 8

Fostul președinte americanBarack Obama a avut o rară în-tâlnire tete-a-tete cu premierulcanadian Justin Trudeau la un ce-lebru restaurant din Montreal.

Cei doi au luat cina la Liver-pool House marți, când fostulpreședinte american s-a aflat laMontreal pentru a rosti un dis-curs. Cei doi lideri sunt buni prie-teni, după ce premierul Trudeaua vizitat Casa Albă pentru un di-neu de lucru, anul trecut, cândObama era încă președinte alSUA. Trudeau, care l-a numit peObama "fratele" său, a scris într-un mesaj difuzat pe Twitter că audiscutat despre implicarea tine-rilor în acțiunile din comunitățile

lor. Fundația Obama a postat unmesaj potrivit căruia cei doi lideriau discutat despre "angajamentullor comun" în acest domeniu.

Obama s-a aflat la Montrealpentru a rosti un discurs la PalatulCongresului, sub patronajul Ca-merei de comerț din Montreal.Evenimentul a avut loc cu casaînchisă, biletele fiind revânduteonline cu sute de dolari.

~n timp ce Obama și Trudeauluau cina într-o atmosferă plăcutăși calmă, în fața restaurantului erao adevărată agitație, fiind desfă-șurat un important dispozitiv desecuritate, cu 200 de agenți, iarstrada era plină de oameni curioșisă-i zărească pe cei doi.

Fostul pre;edinte Obama ;i premierul canadian Trudeau au luat cina la Montreal

Viața amoroasă a PrințuluiCharles a fost întotdeauna un su-biect important în presa tabloidăbritanică. Amorez fără pereche șiprofund criticat pentru neglijențăîn căsnicia cu Prințesa Diana, via-ța sa intimă nu a încetat niciodatăsă uimească. Recent, în niște scri-sori personale ale prințului, unsecret bine păzit a ieșit la iveală<era îndrăgostit de soția președin-telui american, Ronald Reagan!

Mai multe scrisori redactatede Prințul Charles urmează să fiescoase la licitație pe 14 iunie înMarea Britanie și cu siguranță vorfi "vânate” de amatorii de exclu-sivități despre Familia Regală. Ele

par să aducă la lumină secretulamoros care a rămas bine ascunstimp de 20 de ani.

Scrisorile sunt adresate maimultor cunoștințe ale Prințuluide Wales, printre care Dudley Po-plak, căruia i-a destăinuit circum-stanțele „îngrozitoare” care au ur-mat după divorțul din 1992 dePrințesa Diana.

"Probabil vor aprecia lucru-rile pe care le fac după ce voi muri.Poate fi tare îngrozitor să trăieștisub atâtea preconcepții. Probabiltotul face parte dintr-un test princare trebuie să trec (...)”, scriaCharles prietenului său, potrivitInternational Business Times.PAGINA 2

Prin\ul Charles a fost îndr[gostit de so\ialui Ronald Reagan

IAnul XV Nr. 737 Duminic[ 11 iunie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Sinagoga Status-quo ante a fost construită între anii 1904-1906, în stil maur ;i a fost demolată în anul1965, pe locul ei construindu-se actualul sediu al IPJ Satu Mare PAGINA 3

Anul acesta se poart[ costumele de baie întregi

PAGINA 7

Un ultim omagiufolkistului Tavi Bud PAGINA 4

2 Informa\ia de Duminic[/11 iunie 2017

Anul acesta aniversăm 560 de anide la urcarea pe tronul Moldovei alui Ștefan cel Mare (1457 – 1504), ompolitic și diplomat strălucit, coman-dant de oaste ilustru și priceput stra-teg, gospodar, unificator, sprijinitoral culturii, însemnat ctitor de așeză-minte, reîntemeietorul Moldovei,simbol al luptei pentru independențăa românilor și creștinătății. Ștefan cel Mare a fost cel mai important dom-nitor al Moldovei. În timpul domnieisale, statul românesc de la est de Car-pați a atins perioada de apogeu.

Tatăl lui Ștefan cel Mare, Bogdan alII-lea, domnul Moldovei între anii 1449și 1451 era fiul nelegitim al lui Alexandrucel Bun și frate cu Iliaș, Ștefan al II-lea,Petru al II-lea și Petru Aron. Ștefan celMare și-a petrecut copilăria sub supra-vegherea atentă a mamei sale, Oltea-Ma-ria. De la moartea lui Alexandru cel Bun,urmașii lui luptaseră între ei pentru tron,ceea ce contribuise la slăbirea puterii cen-trale. (...)

Politica internă ;i externă

În politica internă, Ștefan cel Mare aacționat în vederea întăririi autoritățiidomnești și a instituțiilor statului. Astfel,domnitorul a urmărit limitarea puteriimarii boierimi, iar în Sfatul domnesc aintrodus oameni de încredere și i-a înlă-turat pe cei care erau considerați nesiguri.(...)

Domnitorul s-a preocupat atât derefacerea domeniului domnesc, cât și deîntărirea economică a țării. O atenție de-osebită a fost acordată comerțului, ne-gustorii brașoveni, ca și cei din Poloniași Ungaria bucurându-se de privilegii co-merciale.(...)

În politica externă, a urmărit, în pri-mul rând, să aibă relații bune cu toți ve-cinii. De asemenea, un principiu de bazăa politicii externe a lui Ștefan cel Mare afost acela de a nu fi angrenat în lupte, înacelași timp, pe două fronturi. În privințarelațiilor externe, se pot observa douăprobleme distincte< relațiile cu Poloniași Ungaria și, respectiv, cele cu otoma-nii.

În privința Poloniei, după înlăturarealui Petru Aron, Ștefan cel Mare a urmăritnormalizarea relațiilor cu această țară.În anul 1459, domnitorul a încheiat untratat cu Polonia la Overchelăuți, princare regele Cazimir al IV-lea, devenindsuzeran al lui Ștefan cel Mare, nu-l maiajuta pe Petru Aron în încercarea de areveni pe tronul Moldovei. (...) În anul1467, regele maghiar Matei Corvin a în-treprins o expediție în Moldova, urmă-rind recucerirea Chiliei și înlăturarea luiȘtefan cel Mare de pe tron, unde l-ar fiinstalat pe Petru Aron. La 14/15 decem-brie 1467, oastea lui Matei Corvin a fostînfrântă la Baia, iar regele cu greu a pututscăpa cu viață. În anul 1469, Petru Aron,urmărit în Transilvania de moldoveni, afost ucis.

În momentul în care pericolul oto-man a devenit deosebit de amenințătorpentru această zonă a Europei, regelemaghiar Matei Corvin a înțeles că eramai bine să colaboreze cu Ștefan cel Mareîn lupta antiotomană. În aceste condiții,între cei doi conducători a fost încheiat,la 12 iulie 1475, tratatul de alianță anti-otomană.

Un alt capitol al politicii externe a luiȘtefan cel Mare a fost cel al relațiilor cuturcii. Fiind sigur de faptul că urmau im-portante confruntări cu sultanul, a ac-ționat pentru a avea, pe tronul Țării Ro-mânești, aliați. De aceea, în anii 1473 și

1474 domnitorul moldovean a intervenitmilitar și l-a înlăturat de pe tron pe Raducel Frumos, instalându-l pe Laiotă Basa-rab, iar în 1476 l-a determinat pe MateiCorvin să-l elibereze pe Vlad Țepeș, pen-tru a ocupa tronul Țării Românești. Înanul 1477, l-a înscăunat pe Basarab Țe-peluș și apoi pe Vlad Călugărul, însă VladȚepeș a fost ucis de boieri, iar ceilalțidomnitori instalați de Ștefan cel Mare petronul Țării Românești nu i-au susținutlupta antiotomană. În privința relațiilorlui Ștefan cel Mare cu otomanii, trebuieamintit că acestea s-au tensionat dupăanul 1471, când domnitorul moldoveana refuzat să mai plătească haraciul. Dinordinul sultanului Mahomed al II-lea, înanul 1475, o puternică armată turcească,în frunte cu Soliman-pașa, a atacat Mol-dova. Ștefan cel Mare a beneficiat atuncidoar de ajutorul a 5000 de secui, 2000 detransilvăneni și 2000 de poloni, care sealăturau celo 40000 de ostași moldoveni.Lupta cu oastea de 120000 de oameni alui Soliman-pașa s-a desfășurat la Vasluisau Podul Înalt, la data de 10 ianuarie1475 și s-a încheiat cu victoria lui Ștefancel Mare, victorie de răsunet în întreagaEuropă. Din păcate, statele europene nuau înțeles nici atunci necesitatea consti-tuirii unei puternice coaliții antiotomane,astfel că, în anul 1476, în timpul unei ex-pediții a cuceritorului Constantinopo-lului, sultanul Mahomed al II-lea, Mol-dova s-a găsit din nou fără un ajutor în-semnat pe plan militar. În aceste condiții,la data de 25 iulie 1476, oastea moldove-nească a fost înfrântă, la Războieni, si-tuația fiind agravată și de atacul tătarilordin est, vasali otomanilor.

(...) În anul 1479, după un război de16 ani cu otomanii, Veneția a încheiatpace cu aceștia, iar regele Ungariei, MateiCorvin, a făcut același lucru în anul 1483.

În aceste condiții, în anul 1484, în urmaunei puternice campanii otomane orga-nizate de sultanul Baiazid al II-lea, Mol-dova a pierdut Chilia și Cetatea Albă. Deaceea, la data de 15 septembrie 1485, laColomeea, domnitorul a depus jurământde vasalitate regelui Poloniei, Cazimir alIV-lea. În noile condiții, Ștefan cel Marea înțeles că lupta antiotomană nu maiavea sorți de izbândă și în anul 1487, aîncheiat pace cu sultanul, acceptând platatributului.

În ultimii ani ai domniei, Ștefan celMare a dorit să iasă de sub suzeranitateapolonă, relațiile cu această țară tensio-nându-se după ce rege a devenit Ioan Al-bert. În anul 1497, la data de 26 octom-brie, oastea lui Ștefan cel Mare a învins-o pe cea a regelui polon în bătălia de laCodrii Cosminului, iar tratatul de pace,de la 12 iulie 1499, înlocuia actul de laColomeea. Relațiile cu Polonia au fostînsă încordate și în ultimii ani ai domnieilui Ștefan cel Mare din cauza disputeiasupra Pocuției, teritoriu de la granițadintre Polonia și Moldova.

Ștefan cel Mare a murit la data de 2iulie 1504, după o domnie de 47 de aniși a fost înmormântat la mănăstirea Put-na, o ctitorie a sa. Biserica Ortodoxă Ro-mână l-a canonizat ca Sfânt în anul 1992.(...) Ștefan cel Mare a avut trei soții<Evdochia din Kiev, cu care s-a căsătoritla 5 iulie 1463 și cu care a avut pe Ale-xandru, Elena și Petru. Alexandru a fostfavoritul lui Ștefan. Aflat ca zălog la Con-stantinopol, el se va căsători cu Maria în1489 din neamul Paleologilor Asani, ra-mură a familiei imperiale bizantine în-rudită cu urmașii Asăneștilor bulgari.După căsătorie, Alexandru primește tit-lul de voievod și e așezat la curtea dom-nească din Bacău. Alexandru va lua partela întreaga politică internă și externă a

tatălui său. Ștefan cel Mare voia să-l laseurmaș la tron, însă Alexandru se stingela 26 iulie 1496 și e îngropat la mănăstireaBistrița, lângă străbunul său Alexandrucel Bun. Elena, fiica lui Ștefan cel Mare,s-a căsătorit în 1483 cu țareviciul IvanIvanovici al Moscovei. Petru a murit demic în 1480 și e îngropat la Putna. Adoua soție a lui Ștefan cel Mare a fostMaria de Mangop (căsătoria a avut locîn 1472) din neamul stăpânitorilor cetățiiMangop din Crimeea. Cu ea a vut doibăieți< Ilie și Bogdan. Ilie dispare din do-cumente (1473), Bogdan moare în 1479și e îngropat la Putna lângă Petru. Mariade Mangop moare în anul 1477. În anul1478, Ștefan cel Mare se căsătorește cuMaria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos.Ea îi dăruiește pe Bogdan al III-lea (celChior), viitorul domn al Moldovei (1504-1517) și care a avut ca fiu pe Ștefăniță(1517-1527). (...) Ștefan cel Mare a avutca fiu natural și pe Petru Rareș cu MariaRareș din Hârlău, ajuns domn al Moldo-vei în două rânduri (1527-1538) și(1541-1546). (...)

Ștefan cel Mare apare și ca unificatorprin adăugarea la Moldova a cetățilortransilvănene Ciceul și Cetatea de Baltă.

A ctitorit 44 biserici ;i mănăstiri

Moștenirea spirituală se răsfrânge înactul de creație al vremii sale. Ștefan celMare este domn creștin și războaiele con-duse împotriva Semilunii se desfășoarăsub semnul crucii. Campion al lupteicreștine, Athletus Christi cum a fost de-numit, Ștefan cel Mare a ținut Biserica șireprezentanții ei la loc de cinste.

În acest sens, trebuie să apreciem șiînsemnatul act ctitoricesc. Tradiția con-semnată în secolul al XVII-lea dă numă-rul de 44 biserici și mănăstiri, dar soco-tind după pisaniile păstrate, numărul loreste de 32. Cele mai însemnate sunt laPutna, Neamțu, Bistrița, Voroneț, Tazlăuși Dobrovăț. Aridicat noi lăcașuri la Su-ceava, Iași, Vaslui, Dorohoi, Piatra, Hâr-lău, Baia, Chilia, ca și în satele Borzești,Războieni, Răușeni. În semnul unirii cufrații români ridică o biserică la Râmni-cul Sărat, iar în Transilvania bisericile dela Vad (pe Someș) și cea din Feleac. Cadomn al creștinătății, Ștefan cel Mare afăcut danii la Muntele Athos, a adus mul-te îmbunătățiri mănăstirii Zografos. Pedrept biserica ortodoxă română la cano-nizat trecându-l în rândul sfinților părințiși credinței creștine.

Ștefan cel Mare a ridicat curțile dom-nești la mare strălucire, cele de la Suceava(cetatea sa de scaun), Iași, Piatra Neamț,Vaslui, Hârlău, Huși, Bacău.(...) În vre-mea lui Ștefan cel Mare, diecii cancelarieidomnești au început pe la 1473 scriereaunui letopiseț sub îndrumarea mitropo-litului Kir Teoctist, Analele de la Putna.

Cu siguranță, Ștefan cel Mare se si-tuează la loc de cinste printre marii eroiai neamului românesc, a cărui memorietrebuie s-o purtăm cu cinste, atât noi, câtși urmașii urmașilor noștri.

Ing. Mircea Pîrlea,Biblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<• Stan, Magda și Vornicu, Cri-

stian – “Dicționar. 101 personalități șievenimente istorice”, Editura Nicules-cu, București, 2003

• * * * * * * * - “Enciclopedia ma-rilor personalități din istoria, știința șicultura românească de-a lungul tim-pului. Volumul al III-Lea”, Editura Ge-neze, 2001

Războiul de Şase Zile a fost un con-flict armat între Israel şi alianţa formatădin statele arabe Egipt, Iordania şi Siria.Acest război a durat între 5 şi 10 iunie1967. În urma victoriei militare asupracoaliţiei arabe, Israelul a ocupat FâşiaGaza, Peninsula Sinai, Platoul Golanşi Cisiordania. Războiul de Şase Zile afost cel de-al treilea conflict armat ara-bo-israelian.

La începutul anului 1967 observa-torii politici nu considerau iminentăizbucnirea unui război între RepublicaArabă Unită sub conducerea lui GamalAbdel Nasser şi Israel. Tensiunea dintreIsrael şi vecinii săi arabi a crescut înmod continuu, începând din anul 1964,când Israelul a deviat cursul Iordanuluipe teritoriul său şi Siria a încercat, larândul ei, să schimbe cursul afluenţiloracestui râu. Demersurile siriene aueşuat datorită bombardamentelor is-raeliene şi lipsei de implicare a Iorda-niei şi a Libanului în conflict.

~n 5 iunie forțele aeriene israelienebombardează simultan, începând de laora 7.45, unsprezece baze aeriene egip-tene, distrugând astfel o mare parte dinaviația militară a Egiptului. ~n 6 iunietrupele israeliene ocupă Fâșia Gaza.Unități israeliene de tancuri pătrundîn Peninsula Sinai.

~n 7 iunie Israelul cucerește malulstâng al Iordanului și partea de est aIerusalimului, care va fi anexată Israe-lului pe data de 27 iunie 1967. A douazi tancurile israeliene ajung până la Ca-nalul Suez, deși forțele egiptene eraumult superioare numeric celor israe-liene în această zonă de conflict. Egip-tul capitulează.

~n 9 iunie forțele armate israelieneatacă Siria și cuceresc, după lupte grele,mare parte din Platoul Golan, inclusivorașul Quneitra (Al Qunaytirah'). Ga-mal Abdel Nasser, președintele Egip-tului, își declară demisia, dar își va re-trage peste o zi această declarație, înurma demonstrațiilor masive în favoa-rea sa.

Încetarea ostilităților survine ̀ n 10iunie 1967. După război, Israelul do-mină un teritoriu de aproape patru orimai mare decât la începutul războiului.400.000 de palestinieni se refugiază înIordania.

Statele Pactului de la Varșovia, cuexcepția României, au condamnatagresiunea israeliană. Poziția Româ-niei, care întreținea relații politice șidiplomatice cu Israelul, a fost interpre-tată de Uniunea Sovietică drept o sfi-dare. Uniunea Sovietică a explicat po-ziția României prin interesul acesteiaca Israelul și SUA să susțină candida-tura lui Corneliu Mănescu la președin-ția Adunării Generale a ONU.

50 de ani de laR[zboiul de ;ase ziledintre Israel ;i arabi

EVENIMENTMoștenirea spirituală se răsfrânge în actul de creație al vremii sale. Ștefan cel Mare este domncreștin și războaiele conduse împotriva Semilunii se desfășoară sub semnul crucii. Campion alluptei creștine, Athletus Christi cum a fost denumit, Ștefan cel Mare a ținut Biserica și reprezentanțiiei la loc de cinste.

:tefan cel Mare a domnit timp de 47 de ani, în perioada 1547 - 1504

560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui :tefan cel Mare

În timpul domniei sale, statul românesc de la est de Carpați a atins perioada de apogeu

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

11 iunie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEDin Satu Mare au plecat şase trenuri încărcate cu câte 3.300 persoane spre Auschwitz în zilele de19, 22, 26, 29, 30 mai respectiv 1 iunie 1944, cu un număr total de 18.863 de deportaţi. Cele şase trenuri au plecat pe drumul fără de întoarcere ce s-a oprit în lagărele morţii de la Bir-kenau şi Auschwitz.

În 3 mai 1944 s-au deschis ghe-tourile în Satu Mare, Baia Mare;i Mateszalka. Ghetoul din SatuMare era mărginit de străzile< Ro-zelor, Kogălniceanu, Petofi, Brân-coveanu, Martirilor Deportaţi. Înghetou au fost îngrămădiţi 18.900evrei, pe lângă cei din Satu Mareşi cei 2.200 evrei din Carei, res-pectiv evreii din comunele ju-deţului Satu Mare.

Din Satu Mare au plecat şase trenuriîncărcate cu câte 3.300 persoane spreAuschwitz în zilele de 19, 22, 26, 29, 30mai respectiv 1 iunie 1944, cu un numărtotal de 18.863 de deportaţi. Cele şasetrenuri au plecat pe drumul fără de în-toarcere ce s-a oprit în lagărele morţii dela Birkenau şi Auschwitz. După război,la recensământul din 1947, în judeţul Sa-tu Mare mai existau doar 10.591 de evrei.Restul de 14.440 au fost ucişi de naziştiilui Hitler.

Completul de judecată

În iulie 1946, Tribunalul Poporuluidin Cluj i-a condamnat pe responsabiliiadministraţiei hortyste. Redăm comple-tul de judecată precum ;i extrase din Ra-portul final al procesului, preluate dinvolumul “Procesul ghetourilor din Nor-dul Transilvaniei”, alcătuit de Oliver Lus-tig, Editura AERVH, 2007.

Tribunalul Poporului Cluj - Comple-tul de judecată - Dosarul Nr. 8 / 1946.Hotărârea nr. 8. Şedinţa publică din 31mai 1946. Tribunalul Poporului Com-pletul de judecată Cluj, înfiinţat prin Le-gea nr. 526 din 10 iulie 1945 şi compusdin< Preşedinte< dr. Nicolae Matei,preşedinte de Tribunal, delegatul Tribu-nalului Poporului prin Decizia nr. 21788/1946 a Ministerului Justiţiei. Asesor<dr. Nerva Al. Hărăguş, judecător la Ju-decătoria de Muncă, delegat la TribunalulPoporului prin Decizia nr. 21788/ 1946a Ministerului Justiţiei.

Extras din Raportul final

“Datorită relativ importantei concen-trări a evreilor în judeţul Satu Mare, au-torităţile maghiare au înfiinţat două ghe-touri în judeţ< unul în oraşul Satu Mare,altul la Baia Mare. La început, Carei afost de asemenea folosit drept centru deconcentrare pentru evreii care locuiauacolo şi în comunităţile învecinate. To-tuşi, după o scurtă perioadă, evreii dinghetoul de la Carei, care era condus deun Consiliu Evreiesc alcătuit din IstvanAntal, Jeno Pfefferman, Erno Deutsch şiLajos Jakobovics, au fost transferaţi înghetoul din Satu Mare”.

Reprezentanţii judeţului la conferinţade la Satu Mare, din 26 aprilie, au fostLaszlo Csoka, primarul oraşului SatuMare> Endre Boér, adjunctul prefectuluijudeţului> Zoltan Rogozi Papp, adjunctulprimarului din oraşul Satu Mare> ErnoPirkler, secretarul general al oraşului, re-prezentanţi ai Poliţiei şi Jandarmeriei.Comisiile pentru arestarea evreilor dinSatu Mare şi din împrejurimi au fost sta-bilite la o întrunire ţinută la scurt timpdupă conferinţă. Aceasta a fost prezidatăde Laszlo Csoka şi au participat la ea re-prezentanţi ai Poliţiei şi Jandarmeriei,inclusiv Karoly Csegezi, Bela Sarkozi şiJeno Nagy, din partea Poliţiei, şi N. De-menyi, din partea jandarmeriei. (...) Ghe-toizarea în Satu Mare s-a făcut cu coope-rarea lui Laszlo Csoka> în restul judeţului,evreii au fost adunaţi sub comanda ad-

ministrativă a lui Endre Boer. (...)Ghetoul a fost lichidat prin deporta-

rea evreilor în cursul a şase transporturi,între 19 mai şi 1 iunie”.

Notă de subsol< Pentru detalii supli-mentare despre Ghetoul din Satu Mare,vezi Braham, Genocide, ed. cit., pp 31-32,101-113. Vezi şi USDHMM, Arhive, RG25.004 M, rola 51, dosar nr. 854 (I) şi nr.920 (I)> rola 88, dosar nr. 40029, vol. 4.

Despre primarul acuzat dr. Csoka Ladislau

Capul oraşului Satu-Mare a fost pri-marul acuzat dr. Csoka Ladislau. Acestacuzat este originar din oraşul Debrecen,a ajuns în postul de primar al munici-piului Satu-Mare în urma Dictatului dela Viena şi în baza meritelor personalepe care le-a avut faţă de regimul horthys-to-fascist din Ungaria. S-a amintit sus căvinovăţia acuzaţilor, primari de carierănu s-ar putea stabili atât de uşor, dacă nus-ar cunoaşte sufletul acestor acuzaţi, ca-re rezultă din manifestările lor. Astfel s-ar putea luneca uşor panta concepţiei căaceştia fiind funcţionari de carieră tre-buiau să execute anumite ordine, chiarilegale, sub imperiul constrângerii mo-rale, deoarece în caz contrar s-ar fi văzutameninţaţi să-şi piardă postul şi deciexistenţa lor şi a familiei lor.

Nu acesta este însă cazul primaruluidr. Csoka Ladislau, care şi-a arătat urade rasă şi sentimentele tipic fasciste încăînainte de înfiinţarea ghetoului, printr-o serie de acte din iniţiativă proprie, ne-bazate pe niciun ordin sau lege.

Pe acestă linie, acuzatul dr. Csoka La-dislau încă la 14 noiembrie 1942 emitepublicaţiunea “dispoziţiunea” nr. 3038din 1942 apărută în ziarul “Szamos”, princare interzice evreilor ca să cumpere maimult de 100 kg. lemne săptămânal.

Ca rezultat al prigoanei dezlănţuităde acest primar venetic, ziarul “Szamos”din 30 octombrie 1942, elogiind activi-tatea acuzatului, poate face bilanţul însensul că, într-un singur an, 74 de loca-luri de prăvălii evreieşti au trecut în mâinicreştine. Articolul poartă titlul “O nouădescălecare la Satu-Mare”.

Acelaşi ziar ocupându-se de aceeaşi

problemă scrie în articolul intitulat“Schimb de gardă" următoarele< “Naturalcă la introducerea administraţiei civilenu s-a putut tergiversa mult. Schimbareaa trebuit să se facă prin foc şi sabie. De-fectul era că în mâinile celor mai mulţi,era un contract valabil pe un an. A trebuitsă aşteptăm mai mult, până când expirăcontractul. Munca a început la 1 ianuarieal acestui an. Că primarul dr. Csoka La-dislau, împreună cu consiliul comunal afăcut o muncă, nu mică, iar aceasta o do-vedeşte lista din care rezultă că schimbulde gardă a fost făcut şi executat fără re-zerve. În Piaţa Horthy, 23 de localurievreieşti au trecut în mâini creştine”...

Deposedarea evreilor

Dar acuzatul, consecvent cu sine în-suşi, nu s-a ocupat numai de prăvălii, cia urmărit cu tenacitate deposedareaevreilor de orice mijloc de existenţă. Iatăcum descrie ziarul “Szamos” activitateaacuzatului în ceea ce priveşte birjarii şitaximetriştii<

“Acum doi ani dacă sosea călătorulla gară, birjarii evrei bărboşi îl duceau înoraş. Şi aici, conducătorul oraşului a făcuto situaţie curată. În acel timp, dintre 68birjari, 42 erau evrei, iar din 25 proprie-tari de taximetre, 20 erau evrei. Azi dejanu mai există niciun taximetrist evreu laSatu-Mare. Pe capră şi la volan staucreştinii”.

Tot acuzatul dr. Csoka Ladislau esteacela care, la 6 martie 1943, emite o or-donanţă cuprinzând regulamentul defuncţionare al ştrandului comunal dinSatu-Mare care la punctul 3 pune pe lo-cuitorii evrei ai oraşului alăturea de per-soanele de moravuri uşoare, de persoa-nele cu boli venerice evidente şi de per-soanele scârboase, interzicându-le acce-sul la ştrandul comunal. Această ordo-nanţă se află la dosarul cu acte al ghe-toului Satu-Mare la pagina 63.

Interzicerea convorbirilor telefonice pentru evrei

Acelaşi acuzat, la 29 aprilie 1944, prinadresa nr. 11870/1944 fără nici o in-strucţiune superioară intervine la oficiul

poştal din localitate ca să interzică con-vorbirile telefonice pentru evrei şi să re-fuze primirea oricărui mandat poştal dinpartea lor. Această dispoziţiune este mo-tivată cu aceea că evreii, probabil, vorcăuta să-şi ascundă valorile prin mandatpoştal sau uzând de convorbiri telefonicesau de telegrame. La această adresă, şefuloficiului poştal a răspuns negativ susţin-ând că nu poate să ia astfel de măsuri înlipsa unor ordine venite de la superioriilui direcţi. Aceste acte se găsesc la dosarulanexă pag. 90-91.

Acuzatul şi ajutorul de primar dr. PapRogozy Zoltan, temându-se că nu vorputea aduna în ghetou cât mai urgent petoţi evreii din Satu-Mare, au trimis oadresă sub nr. 12456 din 7 mai 1944 di-rectorului Liceului Reformat din Satu-Mare, prin care îl invita ca pentru ope-raţiunea de strângerea evreilor în ghetousă-i pună la dispoziţie toţi profesorii li-ceului întărind cererea sa cu următoareafrază, care dezvăluie adevăratele lui sen-timente< “Sunt convins că şi dl. directorsimte importanţa completă a acestei obli-gaţiuni patriotice”. Acest act se găseşte laacelaşi dosar la pag. 96.

Acesta este sufletul şi acestea suntsentimentele de care era animat fostulprimar al oraşului Satu-Mare în momen-tul când a primit instrucţiunile şi ordi-nele pentru strângerea evreilor în ghetou.Nu este deci de mirare excesul de zel pecare l-a dovedit în decursul acestor ope-raţiuni.

Influenţarea opiniei publice

Dar acuzatul dr. Csoka Ladislau s-aocupat şi cu formarea opiniei publice îm-potriva Uniunii Sovietice, căci iatăconţinutul discursului său din 30 iunie1943 publicat în ziarul “Szamos”<

“Honvezii bat hoardele roşii care s-au grăbit să ne copleşească, să ne distru-gă> le mai aşteaptă o lovitură. Încă o lo-vitură care trebuie să fie ultima, puter-nică, după care nu mai există reculegere.Sperăm în braţele oţelite ale honvezilornoştri. Sperăm în forţa neclintită a vitejieistrămoşeşti maghiare şi sperăm aşa cumam mai scăpat o dată de molima stăpâ-nirii infame roşii şi a nihilismului şi acum

în colaborare cu aliaţii noştri vom puteasalva întreaga Europă”.

Unul dintre cei mai intimi colabora-tori ai acuzatului dr. Csoka Ladislau afost acuzatul dr. Pirkler Ernest, secretarulgeneral al Primăriei Satu Mare. Acesta afost încredinţat împreună cu subprima-rul Rogozy Pap Zoltan să desemneze car-tierul şi perimetrul ghetoului.

Extras din depoziţia martoreisoţia lui Dellman Andrei

... Din nou descălţată de pantofi şi dinnou am fost bătută şi schingiuită. În tim-pul bătăii a intrat conducătorul lor pu-nând să mă bată şi mai bine. Atunci amfost trimisă afară şi am aşteptat într-oaltă curte până când am fost din nou che-mată şi trimisă din nou în ghetou. Amfost atât de mult zdrobită încât corpulmeu a fost plin de vânătăi şi n-am pututsă umblu fiind transportată de 2 persoa-ne. Peste o săptămână din nou am fostchemată la anchetă şi atunci de frica bă-tăii m-am prezentat benevol la un trans-port ca să fiu transportată cât se poatede urgent, astfel am scăpat de alte schin-giuiri. După cum rezultă din probele dela dosar foarte mulţi evrei au fost astfelmaltrataţi. Martorii audiaţi în cauză îşiamintesc astfel< de bijutierul Gros Sa-moilă, de Lebovits Leopold, Spitz Bela,Salamon Heinrich, Princz Iosif, ReiterEmeric, apoi de Gero Alexandru, comer-ciant de cereale care, după ce într-o zifusese grav schingiuit, a doua zi, când afost chemat din nou la cercetări, de groa-za schingiuirii s-a sinucis.

Condamnări

Pe pagina 274 a Raportului suntînşirate persoanele responsabile de înfi-inţarea gettourilor, şi de deportarea evrei-mii sătmărene< Laszlo Csoka, primaruloraşului Satu Mare, col. de jandarmi (r)Barnabas Edrodi, prefectul judeţului SatuMare> Endre Boer, adjunctul prefectuluijudeţului> Zoltan Rogozi Papp, adjunctulprimarului din Satu Mare> Erno Pirkler,secretarul general al oraşului> Karoly Cé-gényi, comandantul Poliţiei Satu Mare>lt.col. Miklos Demény, comandantul jan-darmeriei> lt. de poliţie Béla Sarkozi, co-mandantul gettoului Satu Mare.

La Procesul Getourilor la TribunalulPoporului din Cluj 1946, persoaneleînşirate mai sus au fost condamnate încontumacie. Ungaria a refuzat extrădarealor, astfel că nu au ispăşit pedeapsa ni-ciodată, cu toate că au săvârşit crime îm-potriva evreilor< Demény Miklos, con-damnat la moarte, în contumacie> En-drodi Barnabas, condamnat la detenţiegrea pe viaţă în contumacie> Csoka Las-zlo, condamnat la detenţie grea pe viaţăîn contumacie> Rogozi Papp Zoltan, con-damnat la muncă silnică pe viaţă în con-tumacie> Boer Endre, condamnat la de-tenţie grea pe viaţă în contumacie> PirklerErno, condamnat la 10 ani închisoare încontumacie> Cégényi Karoly, condamnatla muncă silnică pe viaţă în contumacie>Sarkozi Béla, condamnat la muncă sil-nică pe viaţă în contumacie> Kerényilstvan, denunţător, 12 ani închisoare încontumacie.

Cei care au ispăşit pedeapsa, con-damnaţi pe baza acuzaţiilor false făcute<Vancsa Ioan, agent la Poliţia de Stat Un-gară Satu Mare, condamnat la 20 animuncă silnică> a ispăşit pedeapsa de 12ani şi 33 de zile> Fekete Erzsebet, funcţio-nară la Primăria Satu Mare, condamnatăla 12 ani de închisoare> a ispăşit pedeapsade 7 ani (denunţător).

A consemnat V. Nechita

Ghetoul din Satu Mare era mărginit de străzile Rozelor, Kogălniceanu, Petofi, Brâncoveanu, Martirilor Deportaţi

În mai 1944, în ghetoul din Satu Mare au fost înghesui\i 19.000 de evrei

1. Intrarea principală a ghetoului2. Poarta din spate3. Punctul de adunare pentrutransport4. Zonă rezidențială5. Sinagogi, case de rugăciuni


IN MEMORIAM

L-am cunoscut pe Tavi din p[catefoarte pu\in iar momentele acelea mi-au r[mas `n minte ca unele pozitivepline de lumină. Avea toate motiveles[ tr[iasc[, s[ se bucure de scen[ ;i deprietenia multora dintre noi. Din p[ca-te via\a ne ofer[ ;i surprize la care ni-meni nu le poate g]ndi. Dumnezeus[-l odihnească!

Mircea Baniciu

Nu este ușor s[ scrii, s[ vorbești,c]nd pleacă un coleg de scen[, un în-depărtat prieten...

Ne vedeam destul de rar, vorbeamla telefon doar, ;i anul trecut am dorits[ fie prezent la festival. A venit cu omare bucurie ;i cu mare emoție. Eraun tip emotiv, a;a l-am cunoscut. Aavut un recital de excepție, folk 100%.A fost foarte bine primit, ;i nu știa cums[-mi mulțumească. Era fericit c[ a fostprezent ̀ ntr-un festival de \inut[. Astațin minte, c[ era extrem de emoționatde tot ce se întâmpla acolo. Practicc[lca pe vârfuri s[ nu spargă vraja `ncare se găsea! Trebuia s[ ne revedemîn 1 Iulie la festival la Oradea!

Am ̀ n\eles c[ la Amara ̀ ntr-un fel;i-a luat rămas bun de la colegii descen[. A plecat, a;a cum ̀ l cuno;team,fără s[ deranjeze prea mult. Poate știacă sus ̀ n ceruri e un alt cenaclu Flacăra,mult mai frumos. Cu Adrian Păunes-cu, Florian Pittiș,Vali Sterian, Gil Io-niță, Alexandru Z[rnescu,Tatiana Ste-pa, Valeriu Peni;oara, colegul lui din"Trupa de nord" Emilian Onciu ;imul\i, prea mul\i alții.

Drum lin drag[ Tavi ;i Dumnezeusă te odihnească în Pace!

Ducu Bertzi

”De nu v[ ve\i ̀ ntoarce ;i nu ve\i fiprecum pruncii nu ve\i intra `n`mp[r[\ia cerurilor”

Datorit[ acestor cuvinte ale lui Ii-sus, eu sunt convins[ c[ Octavian(Tavi) Bud are drumul deschis c[treaceast[ `mp[r[\ie.

Ve;nic copil – acum, copil ve;nic– `ncerc]nd din r[sputeri s[ se com-porte matur, c]teodat[ sup[ratcopil[re;te pe nedrept[\ile celor„mari” , ”posedat” de o sl[biciune sin-cer[, nedisimulat[ care i-a ;i permiss[ compun[ ;i s[ impresioneze`ndrum]ndu-ne s[ ne ”lumin[m lafa\[” ;i ”s[ nu uit[m de cei mai tri;tica noi”.

Ne ;tiam de 34 de ani. Am ̀ mp[r\it;i bune ;i rele tr[ind anii buni peaceea;i scen[ – cea mai important[ pevremea aceea- a Cenaclului Flac[ra

condus de poetul Adrian P[unescu.”Trupa de Nord” a;a s-a numit gru-

pul celor trei fra\i s[tm[reni, EmilianOnciu, Octavian Bud ;i Fabry Aladar,cu timpul r[m]n]nd doar primii doip]n[ la ”sf]r;itul de film” prost care s-a preg[tit acestei manifest[ri popula-re.

Sute de spectacole cu satisfac\iile;i oboseala aferent[, cu nop\i extreme`n care se compunea p]n[ diminea\aiar diminea\a o luam de la un cap[t al\[rii c[tre cel[lalt unde ne a;teptau miide oameni pentru urm[torul specta-col.

Am tr[it `mpreun[ clipe de via\[adev[rat[, momente de neuitat din ca-re ne hr[nim sufletul ;i ast[zi, clipe ca-re ar putea umple mii de pagini ;i carene-au lipsit crunt atunci c]nd CenaclulFlac[ra a fost interzis.

Drumul solitar a fost mult maigreu. Ajun;i ”lupi singuratici”, folki;tii,au trebuit s[ supravie\uiasc[ pe undeapucau ;i poezia lor c]ntat[ se ascultadoar `n tain[ de c[tre cei pu\in cu-nosc[tori.

S[tm[renii mei nu s-au dezmin\itnici ca oameni nici ca arti;ti, ceea cenu e pu\in. Oameni de n[dejde, de aju-tor la nevoie, prieteni adev[ra\i, arti;tide seam[, talenta\i, cu caracter.

Emilian, omul ;i artistul serios, so-bru, interiorizat, Tavi, copilul cu”emo\iile pe tav[” cu ”c]nticelul” tottimpul preg[tit spre a binedispune.Chiar atunci c]nd a crescut at]t ̀ n etatec]t ;i ca artist a r[mas ca un copil uimitde ce i se `ntampla `n lumea lui Guli-ver.

Adrian Păunescu l-a iubit, l-a pro-tejat, l-a înțeles (pentru că fiecare areîn suflet copilul interior) câteodată do-jenit părinte;te, și i-a dăruit poezii ca-podopere pe care Tavi a reu;it să le îm-brace cu sensibilitatea, sinceritatea șicandoarea unui suflet muzical.

Emilian a fost primul care a alesdrumul nemuririi, iar Octavian (Tavi),acum i-a urmat exemplul fratelui maimare.

Cred c[ ”terenul de lupt[” al acesteivie\i a fost prea dur pentru sufletulsimplu ;i nedoritor a `mb[tr]ni ;iDumnezeu i-a h[r[zit o trecere u;oar[,`n somn, c[tre ~mp[r[\ia Lui.

S[tmarul a pierdut prea cur]nd,doi arti;ti de seam[. Nici nu realizamce valori au plecat ;i tot pleac[.”Nimeninu-i profet `n \ara lui”. Din p[cate nedumirim de ceea ce avem doar c]ndnu mai avem. Nici nu realiza\i golulcare se casc[ ;i lini;tea grea care se las[peste sufletele r[mase, v[duvite ;i po-

nosite.R[m]nem mai s[raci, doar cu

amintirea unor oameni de care o s[ nefie dureros de dor, care-;i semneaz[nemurirea prin c]ntecele l[sate de su-fletul lor nobil ;i frumos.

Drum lin c[tre Tat[l Creator, Iubi-tor Iert[tor ;i Ve;nic, unde se termin[tot ce-i greu ;i `ncepe adev[rata via\[.Re`ntrege;te Cenaclul ;i preg[te;te-nelocul pentru c]nd vine ;i vremeanoastr[.

Mul\umim Tavi pentru TOT!Magda Pușkaș

Dragă Tavi Bud. În urmă cu mulţiani, te întâlnisem pentru prima oarăla Cântarea României la Teatru. Aveaipe tine un jeans, ie albă cu broderia al-bastră, ciocate, și părul tăiat rotund căașa se purta pe atunci. Erai un fel deidol pentru mine. Tu, Onciu, FábryAladár. Apoi crescând am avut bucuriade a intra în Cenaclul Cetatea. Creș-team fericită printre voi, învăţând folkde la voi. Am cântat apoi cu tine, amcâștigat festivaluri prin ţară, umblamhai hui cu chitările noastre. Ne mai su-păram când te mai îmbătai ;i cântai cevroiai tu, nu ce trebuia. Râd de câte oriîmi amintesc festivalul din Vaslui. Nute g[seam. Erai în formă. Intrasem pescena unu din st]nga, altu din dreapta.~ncepusem piesa, eu una tu alta. Tavi,Tavi. Eu nu reușeam să mă supar pe ti-ne Hoa;ca B[tr]n[ cu ghidu;i. C]ndne rev[zusem dup[ ani, cu ga;ca `nS[tmarul nostru, c]ntasem o noapte`ntreag[. :tiam cu to\i că ar fi fost ul-tima c]ntare cu toţi prezenţi. Onciu sepreg[tea de plecare. Când ̀ l salutasemîmi spusese s[ am grij[ de mine și săcânt mereu. Tu râzând ai răpuns 'Cân-tă, cântă c[ îi de a noastr[. El s-adus...Eu cânt . Cu Fabry ne mai scriemaici pe fb. Noi ne-am mai văzut Tavi șide fiecare dată se lăsa cu cântat. Mă lă-sai s[ cred c[ `ţi eram o coleg[dragă,crescusem printre voi. Dar apoi

te mai auzeam vorbind de unu, de altu,erai sup[rat din când `n când că numergea cum ai fi vrut. Ştim cu toți căaveai măgăunele tale, ca noi toţi.Apoi.... a ajuns Băsescu la putere, amcomentat ironic o postare a ta, iar tum-ai blocat ;i m-ai șters din lista ta.Pentru Băsescu. Deși au trecut deatunci 2/3 ani, eu `ntrebam pe unul,pe altul de tine. Nu ajunge Băsescu sășteargă ani de amintiri, emoţii, lacrimide pierz[tori sau câștigători. Nu ajungeBăsescu să șteargă amintirile meledragi. Emoţiile de când m-aţi dus sămă prezentaţi la Păunescu și `mi spu-neaţi să nu am emoţi.Am fost de Pa;teacas[ ;i te-am a;teptat zile `ntregi lacafeneaua teatrului, locul nostru, aarti;tilor de pe vremuri. Speram să te`nt]lnesc, dar eram sup[rată pe tine.Cum omule? Te superi pe mine pentruBăsescu? Aseară fumam o ţigară, și m-am uitat la un video distribuit de Cri-stian Buic[. Era\i pe scenă o ga;că fai-nă. Tu `nalt cântai cu ei, așa drept șipieptu-n faţă, Tr[iasc[ Rom]nia.As-cultând îmi ziceam 'asta e vocea luiTavi' printre celelalte voci de pe scen[.Măi Tavi, ani întregi am cântat împreu-nă, nu pot să nu te recunosc. Aveamașa un dor `n suflet și îmi spuneam căpoate am greșit că nu te-am căutat te-lefonic să facem pace. Apoi mă gân-deam în timp ce vedeam acel video, săscriu un mesaj pentru tine, unui prie-ten comun s[ ţi-l trimită din parteamea. Mă gândeam la Soare. Sorin Ba-laj. Dar apoi a sosit fata acasă şi am în-ceput să vorbim de examenul ei de azi.M-am `ntors acasă azi fericit[ dupăexamen. Dar..... ̀ n privat am primit unmesaj cu o veste urâtă. Foarte urâtăTavi. Nu pot să cred că ai plecat supăratpe mine pentru Băsescu. Vezi Tavi????? Un alt motiv ̀ n plus s[ îl urăsc peBăsescu. Îmi rămâne doar să plâng. Desupărare, ne nervi, de ciudă că nu te-am căutat acu dou[ luni când am fostacasă. Îmi rămâne să îţi mul\umescpentru cântările noastre, pentru ̀ ncu-

rajările tale, pentru că ai vrut să duetezicu mine, pentru c[ ai crezut în mine,pentru c[ m-ai ajutat când eram mic[folkistă..... Îmi luai chitara râzând șispuneai .....hai Gâză e mai mare ca ti-ne....hai că te ajut să o urci `n tren.

Mergi cu bine Tavi. Ne vom reve-dea, vom cânta iar împreun[. Sperândcă B[sescu nu candideaz[ și dincolo.Altfel iar te superi pe mine. Dumnezeusă îţi ierte păcatele și să te odihneascăîn pace. Fie-ți ţărâna ușoară drag coleg;i prieten. Și iartă-mă te rog frumos cănu am avut aceeași preferință politică.Pa Hoașcă Bătrână și salută folkiștiidin partea mea!

Claudia Șerdan

Tavi Bud, o voce de neuitat

L-am cunoscut în urmă cu mulțiani. L-am admirat din prima clipă.Avea o voce caldă, plăcută, iar el era lafel< un artist simplu, modest, fără fu-muri, în afară de fumul de țigară. Defapt, de țigări. Primele cântece pe carele-am cântat împreună la o întâlnireliterară au fost din cele patriotice< „Tre-ceți, batalioane…”, apoi, din cele po-pulare< „Mă dusei”, de petrecere< „Și-nc-o dată…”. Apoi a cântat „Niciodată”.Impactul emoțional asupra mea/ asu-pra noastră a fost unul deosebit. L-amrugat, de fiecare dată când se întâmplasă fim împreună la vreo activitate lite-rar-artistică, să mai cânte acest cântec.Linia melodică îi adusese, pe merit, unpremiu mare. Era ceva unic, nu te maisăturai de text, de mesajul cutremură-tor, de vocea interpretului. L-am ur-mărit în concerte< superb, măreț și, re-pet, foarte modest în același timp. Aveael multe cântece frumoase. „De-a co-pilăria” storcea lacrimi.

Ca și plecarea lui. Tavi, Tavi, ai plecatMult mai singuri ne-ai lăsat,„NICIODATĂ” l-ai luat,Parcă nu-i adevărat.

Poate n-ai fost mulțumitCâte-aplauze-ai primit.De știam, te-aplaudam,Supărarea-ți deznod[m.

Dar știu bine c-ai iubitCântecul deosebit, Folkul ce te-a înrobitȘi tot ceea ce-ai trăit.

Scena a fost viața ta,Iar noi nu te vom uita,Tavi, talentat și bun,Tavi-al nostru, RĂMAS- BUN!

Cornelia Bălan Pop

Cântecul nopții -lui Tavi Bud-Mă uit în sus şi când te văd,cum calci uşor pe nori, cum radiezicu zâmbet luminos şi cald…Te uiţi în jos, dar în zadar- nu te putematinge!Cu veşmântul plin de raze luminezica fumul plin de cenuşă al vulcanuluiîmbătrânitde-atâta furie.Dar realizez că suntem prea micisă-ţi mângâiem părul plin de stele…Te uiţi în jos, spre noi, şi muzica ta vi-breazăîn lumea fără timp şi ceas,iar întunericu-i aproape şters de acea flacără a vocii tale,iar peste tine, încet, încet, se lasă ceaţa.Şi noaptea să ne fie leac în regatul nos-tru mare, mult prea mare,luminat de glasul tău.Din nou nu eşti, iar noi suntemun vis pribeag prin univers.

Adina A.

Adrian Păunescu l-a iubit, l-a protejat, l-a înțeles (pentru că fiecare are în sufletcopilul interior) câteodată dojenit părinte;te, și i-a dăruit poezii capodopere pe careTavi a reu;it să le îmbrace cu sensibilitatea, sinceritatea și candoarea unui suflet muzical.

Un ultim omagiu folkistului Tavi BudA vorbi despre Octavian Bud, Tavi pentru prieteni şi cercurile de

artişti, la timpul trecut pare ceva de necrezut, dar realitatea neiertătoarene obligă la un asemenea demers. Da, solistul şi compozitorul de muzicăfolk a trecut în lumea umbrelor, sosind probabil alături de maestrul săuAdrian Păunescu, de Moţul Florian Pitiş, completând cenaclul celest con-stituit din sătmăreni precum< Ion Baias, Alexandru Pintescu, Dorin Să-lăjan, Ion Bledea, Ioan Vădan, Ion Bala, Octavian Onciu, Gheorghe Creţu,Adrian Avăşan şi mulţi alţii.

Tavi Bud s-a stins din viață în după amiaza zilei de luni, 5 iunie, laOradea. S-a născut în 18 iunie 1958, la Satu Mare și a început să cânte lachitară în clasa a VIII-a. În perioada 1983 - 1985 a fost membru al Cena-clului Flacăra, apoi al Cenaclului „Totuşi Iubirea”. În 1983 a primit premiulCenaclului Flacăra pentru cea mai bună compoziţie a anului - „Niciodată”.A fost un folkist extrem de activ. Ultimele sale apariții au fost pe scenaZilelor Orașului Satu Mare (26 mai) și la Festivalul de folk din Amara (3iunie).

Miercuri, 7 iunie, numeroşi oameni de cultură sătmăreni şi nu numai,s-au întâlnit în cimitirul de pe strada Amaţiului, spre a-l conduce pe ul-timul drum pe îndrăgitul solist de muzică folk, compozitor, şi nu în ul-timul rând, un om deosebit de apreciat de sătmăreni şi nu numai. Lacri-mile vărsate de cei ce l-au condus pe ultimul drum au părut o ofrandăadusă celui care de foarte multe ori a cântat piesa “Sfârşitul nu-i aici”. Cusiguranţă nu e aici. Vocea lui Tavi Bud, dar şi piesele sale celebre vor ră-mâne pe veci pe buzele celor care l-au cunoscut şi îndrăgit ca artist.

Redăm în cele ce urmează texte In Memoriam primite de la prieteniși cunoscuți pe adresa redacției.


S~N~TATETincturile sunt recomandate tuturor, indiferent de vârstă şi în mod special celor la care le este contraindicat aportul

mare de lichide, cum sunt hipertensivii şi cei cu edeme cardio-renale.Persoanele care n-au voie să consume alcool potdilua tinctura în apă fierbinte, vaporii vor antrena alcoolul care se va evapora.

Cercetătorii au analizat recent efec-tele pe care căsnicia le are asupra stăriide sănătate. Una din concluziile stu-diului este că o căsnicie are efecte po-zitive pentru sănătate, crescând ;anselede supraviețuire în cazul persoanelorcu risc cardiac crescut, precum ;i ni-velul ridica al colesterolului. Rezulta-tele studiului a fost prezentate la con-ferința Societății Britanice Cardiovas-culare.

Autorii cercetării arată că prezențaunui partener de viață iubitor are o in-fluență pozitivă deoarece îi poate facepe oameni să aibă mai multă grijă desănătate lor. La cercetare au luat parteaproape un milion de persoane adulte,toate având niveluri ridicate ale ten-siunii arteriale ori ale colesterolului saudiabet. Cele care erau căsătorite au ob-ținut rezultate mai bune în comparațiecu cele care erau singure.

Cercetarea a analizat decese surve-nite din toate cauzele, inclusiv boli deinimă. Bărbații ;i femeile căsătorite, cuvârste de circa 50, 60 sau 70 de ani ;icu niveluri ridicate de colesterol auavut cu 16% ;anse mai mari de supra-viețuire după 14 ani cât a durat studiulACALM (Algoritm pentru comorbi-ditate, asocieri, durata ;ederii ;i mor-talitate) în comparație cu semenii lorcare erau singuri.

Rezultate similare au fost observate;i în cazul pacienților cu diabet ;i hi-

pertensiune, persoanele căsătorite pre-zentând un avantaj în ceea ce prive;te;ansele de supraviețuire.

Concluziile au fost mai puțin evi-dente în ceea ce prive;te persoanele ca-re trăiau în concubinaj, care erau se-parate, divorțate sau văduve. De ase-menea, oamenii de ;tiință nu au inves-tigat dacă subiecții căsătoriți aveau saunu căsnicii fericite, notează sursa cita-tă.

Cercetătorii sunt de părere că aavea pe cineva special aproape repre-zintă un element important în acest

sens. “Este nevoie să mai rafinăm mo-tivele care stau la baza (descoperirii —n.r.), însă se pare că a fi căsătorit oferăceva cu rol protector, nu numai pentrupacienții cu boli cardiace, ci ;i pentrucei care prezintă factori de risc ce con-duc la acestea”, a declarat dr. Carter.“Nu susținem, însă, că toată lumea artrebui să se căsătorească. Trebuie să re-producem efectele pozitive ale căsniciei;i să ne folosim într-un mod similarde prieteni, familie ;i rețelele de suportsocial”, a precizat medicul.

Cea mai simplă formă utilizatăeste masticaţia directă a părţiimedicinale din plantă care se pre-tează pentru o anumită afecţiune.De exemplu în răceală asociată curăguşeală (laringită) se practicămestecarea unei rădăcini de Nal-bă-mare (Althaea officinalis), de3-4 ori pe zi, timp de 3 zile, dupăcare răguşeala dispare sau se re-duce şi vocea revine la forma einormală, scriu autorii cărţii “Te-rapia cu plante şi suplimente ali-mentare”.

Siropurile – se obţin din extractulrezultat în urma presării la rece a fruc-telor (afine, coacăze, mure, zmeură,căpşuni) şi din mugurii de Pin. Se poateobţine şi din soluţiile extractive apoase(infuzie, decoct, macerat). La extractulapos se adaugă îndulcitor, zahăr, mierede albine sau îndulcitor natural dinplanta Stevia rebaudiana. Siropurile suntfoarte energetice, antioxidante şi im-unostimulente şi de aceea se folosesc decătre copii, convalescenţi, adulţi cu ac-tivitate fizică sau intelectuală crescută.Se poate prepara în casă sau de la unităţispecializate (plafare, farmacii).

Soluţii extractive hidroalcoolice –sunt forme ale Terapiei cu plante carese obţin prin macerarea sau percolareaplantelor în alcool de cereale de diferiteconcentraţii sau în vin de calitate.

Tincturile se obţin prin macerareaplantelor în alcool de 40-60-700, timp8-10 zile până la 2-3 săptămâni, timp încare se agită zilnic de 2-3 ori pe zi. Ra-portul dintre plantă şi solvent este de10-20 %. Separarea tincturii de mate-rialul vegetal se face prin filtrări şi de-cantări repetate, până când produsul es-te transparent. O metodă mai simplă depreparare a tincturii este percolarea sim-

plă sau multiplă care se realizează într-un aparat numit percolator> se practicămai mult în farmacii. O altă metodă depreparare la scară industrială este tur-boextracţia sau vibroextracţia care seface în aparate speciale. Tincturile auavantajul că într-un volum mic este con-centrată o cantitate mare de substanţăactivă, modul de preparare şi adminis-trare este uşor, termenul de valabilitateeste lung, se conservă uşor. Tincturilesunt recomandate tuturor, indiferent devârstă şi în mod special celor la care leeste contraindicat aportul mare de li-chide, cum sunt hipertensivii şi cei cuedeme cardio-renale. Persoanele care n-au voie să consume alcool pot dilua tinc-tura în apă fierbinte, vaporii vor antrenaalcoolul care se va evapora.

Vinurile medicinale – se obţin prinmacerarea plantelor în vin de struguride calitate, timp de 7-10 zile. Raportuldintre plante şi solvent este de 5%, adicăîn 10 litri de vin se macerează 50 grameplante. De obicei vinurile medicinalesunt tonice şi se folosesc pentru stimu-larea poftei de mâncare. Conţin plantecare au ca substanţe active substanţeleamare şi de aceea pentru corectarea gus-tului se foloseşte glicerină. Se adminis-trează înaintea meselor principale, câte30-50-100 ml. Nu se recomandă per-soanelor cu afecţiuni hepatice, hipera-ciditate gastrică, ulcer gastric şi duode-nal, hipertensiune arterială. Nu se folo-seşte de către copii.

Cidrurile – sunt băuturi slab alcoo-lice care se obţin prin fermentaţie natu-rală din diferite fructe înafară de stru-guri. Se folosesc ca tonice-aperitive, câte50 ml, înainte de mâncare. Cidrurile seprepară din< mere, coacăze-negre,vişine, smochine, fructe de Porumbar(Prunus spinosa), de Soc (Sambucus ni-gra), de Cătină-albă (Hippophae rham-noides), de Măceş (Rosa canina).

Soluţiile extractive hidroacetice

sau Oţeturile medicinale şi aromaticecare se obţin prin fermentaţie aceticănaturală. Se recomandă intern, pe salate,ciorbe sau dizolvat în apă.

Ceaiurile Medicinale Instant –sunt extracte apoase care se liofilizeazăsau atomizează în pulberi, în scopul con-servării pe o perioadă lungă de timp. Sedizolvă în apă caldă sau chiar rece, pre-pararea fiind rapidă iar conţinutul însubstanţe active este mare.

Preparate utilizate de Terapiacu plante pe cale externă

Unguentele – sunt preparate semi-solide care au o bază formată din< vase-lină, grăsimi vegetale sau animale, la-nolină, ceară, în care se încorporeazăextracte apoase hidroalcoolice, pulberisimple sau atomizate. În unele cazuri seîncorporează substanţe pure din plante.Baza de cremă se poate înlocui cu gelurihidrosolubile care au avantajul că pe-netrează rapid în piele şi mucoase, suntlavabile şi nu pătează. În funcţie de sub-stanţa de bază conservarea este mai lun-gă sau mai scurtă.

Supozitoarele – se prepară în far-macii sau pe cale industrială din extractenaturale.

Uleiurile medicinale – se obţin prinmacerarea plantelor în ulei de floarea-soarelui, măsline, arahide, etc., timp de4-6 săptămâni. Un procedeu de prepa-rare rapidă constă în umectarea plante-lor cu alcool de 70-800 concentraţie al-coolică, timp de 10-12 ore, adăugareauleiului şi fierbere pe baia de aburi timpde 2-3 ore, se lasă în repaus 2-3 zile şi sefiltrează. Se îmbuteliază în flacoane deculoare închisă şi se păstrează la rece.Se foloseşte sub formă de aplicaţii localepe răni, eczeme, degerături. Termenulde valabilitate este scurt, de maxim 6luni.

Cartea se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048

E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Preparate utilizate de Terapia cu plante pe cale intern[

O treime din populația României fu-mează (33%), cei mai mulți fumătoriavând vârsta cuprinsă între 26 ;i 35 deani, au venituri mari ;i locuiesc în me-diul urban - relevă un studiu realizat lasolicitarea Inițiativei 2035 fără Tutun,notează Agerpres.

“Fumătorii se regăsesc mai des îngospodăriile în care locuiesc copii, decâtîn cele fără copii. Frecvența fumatuluieste de cel puțin un pachet de țigaretepe zi (40% dintre fumători — peste 20de țigarete pe zi), ea fiind mai mare lafumătorii cu vârsta între 36 ;i 45 de anidecât la ceilalți fumători.

În medie, bărbații fumează mai multdecât femeile (16 versus 12 țigarete pezi), consumul de tutun scăzând în rân-dul fumătorilor care au studii superioa-re. Dintre nefumători, aproximativ unsfert (28%) au fost fumători în trecut,iar 2% dintre fumători au renunțat lafumat în ultimul an”, arată concluziilestudiului cantitativ privind percepțiaasupra politicilor de control al consu-mului de tutun, prezentate joi la Minis-terul Sănătății, în cadrul mesei rotunde“Tutunul — o amenințare pentru dez-voltarea durabilă. Foaie de parcurs 2017— 2030 pentru Reducerea Consumuluide Tutun în România”. De aseme-nea, 87% dintre români, inclusiv fumă-tori, sunt de acord că Legea anti-fumatcontribuie la protejarea sănătății prin

evitarea expunerii adulților ;i a copiilorla fumul toxic al produselor de tutun.

”Noi ;tim că până la vârsta de 18ani unul din doi copii au încercat o ți-gară, iar prevalența fumătorilor lasfâr;itul studenției fluctuează între 13;i 20%. Unul din doi fumători este afec-tat după 40 de ani de boli grave, netran-smisibile, care scurtează supraviețuirea”,a afirmat prof. dr. Florin Mihălțan de laInstitutul de Pneumoftiziologie “MariusNasta”.

Studiul a fost realizat de MercuryResearch în perioada martie — aprilie2017 pe un e;antion de 1.000 de per-soane cu vârsta peste 18 ani, dintre care617 din mediul urban ;i 383 din mediulrural.

Fum[torii români consum[ înmedie un pachet de \igarete pe zi

C[s[toria are efecte pozitive asupra st[rii de s[n[tate


RE}ETE

Zucchini cu pui la cuptor

Sup[ crem[ deconopid[

Mod de preparare<

Morcovii, precum și celălalte zar-zavaturi care se mai folosesc se fierbpe jumătate, în apă ușor sărată, apoi sestrecoară. Într-un vas termorezistent

uns cu ulei de măsline se așează primadată cartofii, apoi carnea, ciupercilebucățite, ceapa mărunțită, zarzavatu-rile, roșiile tăiate, iar în cele din urmăzucchini și dovleceii tăiați bucăți (nuse curăță de coajă). Fiecare strat se con-dimentează după gust. Se acoperă și sepune la cuptorul preîncălzit, circa 30-40 minute, apoi se descoperă, se stro-pește cu ulei de măsline și se mai lasăsă se coace până când începe să se ru-menească. La servire se mai poate con-dimenta.

Ave\i nevoie< 4 buc. de zucchini, 600 g carnede pui (piept sau pulpe), o ceapă,2 cartofi, un dovlecel, 3-4 ciu-perci, 2 morcovi (se pot adăugași alte zarzavaturi), 2-3 roșii, 3-4linguri ulei de măsline, sare, pi-per, nucșoară răzuită, semințe

tocate de muștar.

Mod de preparare<Zarzavaturile se fierb bine în apă

ușor sărată și condimentată, apoi sestrecoară. Bucățile curățate și spălatede conopidă se fierb în zeama în care

s-au fiert și zarzavaturile, se strecoară,și împreună cu zarzavaturile fierte, semixează cu blenderul. Se adaugă smân-tâna, condimente după gust, apoi trep-tat și zeama în care s-au fiert ingre-dientele. Se poate servi natur, sau cucrutoane, bacon afumat, tăiat sibțire șiprăjit, sau ornat cu smântână, cu frun-zulițe de pătrunjel, de macriș, sau ceapăverde mărunțită.

Ave\i nevoie< O căpățână de circa 4-500 g deconopidă, 250 g de zarzavaturi(un morcov, un pătrunjel, câte ofelie de țelină și de gulie), o ceapămai mică, 150 g de smântână, sa-re, piper, bază pentru mâncăruri,iar la servire< bacon prăjit, cru-toane, sau verdețuri

Tart[ de gri; cu cocos

Mod de preparare<

Se face un gris în lapte, în mod cla-sic, eventual se poate adăuga și un ba-ton de scorțișoară, care apoi se scoate.Când este gata se ia de pe foc și se ră-cește amestecând, să nu se întărească.Se adaugă zahărul vanilat și se ames-tecă bine. Ouăle se bat bine-bine și se

amestecă cu gisul deja răcit. O tavă maiadâncă se unge cu unt, iar compozițiase toarnă în ea. Se așează în cuptorulpreîncălzit și se coace circa 15-20 mi-nute. Se face proba cu un băț de frigă-ruie, iar când nu se mai lipește se poatescoate. Se scoate din tavă și încă fier-binte, se presară cu zahărul pudră, apoicu cocos. După ce se răcește, cu un pa-har cu margine ascuțită se taie formede smilună. Se servește cu toppind deciocolată sau de fructe.

Ave\i nevoie< 200 g gris de grâu, 1 litru de lap-te, 4-6 linguri de zahăr, 6 ouă, unplic de zahăr vanilat, puțină sare,unt pentru a unge tava, 3 linguride zahăr pudră, 100 g fulgi de

cocos.

Salat[ cu ciuperci ;i \elin[

Mod de preparare<Morcovii și țelina curățată și spălată

se răzuiesc, ardeiul se taie fâșii subțiri,iar dacă se folosesc și alte legme (roșii,castraveți, zukini, etc...) acestea se taiebucăți, Păstăii, ciupercile și conopida

se fierb în apă sărată, se strecoară, apoise taie și acestea bucăți mai mici. Dinmuștar și ulei se prepară un fel de ma-ioneză, care se toarnă peste ingredien-tele amestecate, se mai sărează dupăgust, apoi se așează într-un bol, sau peo tavă căptușită cu frunze de salată. Selasă puțin la frigider și se servește rece.La servire se poate acri cu lămâie sauoțet balsamic.

Ave\i nevoie< 100 g de păstăi, o conopidă mi-că, 2 morcovi, o țelină de mări-mea unui măr mai mare (sau 1/2țelină mare), un ardei gras roșu,circa 200 g ciuperci, o lingură demuștar, 80 ml ulei (preferabil demăsline), sare, frunze de salată,eventual 1-2 roșii sau castraveți,

zukini, după preferință.

Proprietăţi terapeutice pătlagină<Pentru multe persoane, pătlagina,

o plantă des întâlnită în cele mai diversemedii este tratată precum o burianăoarecare. Nimic mai greşit. Frunzelede pătlagină sunt utilizate sub diverseforme ca remedii cu proprietăţi: emo-liente, antidiareic, hemostatic - uşurea-ză coagularea sângelui, scade coleste-rolul din sânge, este hipotensiv uşor -scade tensiunea arterială; previne in-fecţiile microbiene ş.a.

Cu leacuri preparate din pătlaginăse tratează sau se ameliorează afecţiuniprecum: bronşite cronice, astmbronşic, diaree, ulcer gastrointestinal,hipercoleterolemie, hipertensiune ar-terială, ulcer varicios, ulceraţii cutanate(băi), conjunctivite, blefarite, laringite,traheite

Tratamente naturiste patlagin[<Hipertensiune (adjuvant), arterios-

cleroză, hipercolesterolemie - pulberede patlagină, se ia o linguriţă de 4 oripe zi, pe stomacul gol. Se vor face cureîndelungate şi se va asocia şi cu alteplante medicinale specifice acestorafecţiuni; hemoragii (epistaxis, hemo-ragii uterine la persoane foarte devita-lizate etc) - se iau 4-6 linguriţe de pul-bere de pătlagină zilnic. Pentru ampli-ficarea efectului se combină cu pulberede coada şoricelului şi se ia din acestamestec simplu aceeaşi doză ca maisus; tuse, faringite, laringite - se mes-tecă pulbere de frunze de pătlagină.Are efect emolient, calmant şi ajută laregenerarea rapidă a ţesuturilor afec-tate. Siropul preparat din suc proaspătstors din pătlagină, amestecat cu puţinămiere are efecte foarte puternice în toa-te aceste afecţiuni; bronşite, astm - secombină cu pulbere de trei fraţi pătaţiîn proporţii egale. Se ia o linguriţă dinaceastă combinaţie de 4 ori pe zi;afecţiuni gastrointestinale, enterite - sebea ceai de pătlagină (2 linguriţe la ca-nă); colite, diaree - se bea ceai de păt-lagină ceva mai concentrat (3 linguriţela cană); ulcer gastric, ulcer duodenal,arsuri la stomac - pulberea de pătlaginăare efecte cicatrizante şi calmante foartebune, fiind extrem de bine tolerată destomac. Se iau 4-6 linguriţe de pulberepe zi, pe stomacul gol, în mai multe re-prize; furunculoză, afecţiuni ale pielii,adjuvant în cazurile de “încărcare” to-xică a sângelui - ceai de patlagina şialte plante. Are efecte depurative, eli-minând ureea, clorurile şi acidul uric.Are o acţiune benefică de purificaretreptată a sângelui. În cazurile de fu-runculoză se asociază foarte bine curădăcina de brusture în uzul intern, fi-ind necesar însă să se apeleze şi la apli-caţii externe; zona-zoster - cataplasmecu patlagină pe regiunile dureroase.Pasta pentru cataplasme se prepară dinpătlagină, mentă şi sunătoare în părţiegale; conjunctivite, blefarite, iritaţiioftalmice în general - comprese pepleoape cu ceai de pătlagină (4 linguriţela cană), spălaturi cu infuzie combina-tă; faringite, laringite - gargară cu ceaide pătlagină (4 linguriţe de patlaginala cană); acnee - spălări ale zonelorafectate cu ceai de pătlagină combinatcu alte plante (6 linguriţe la cană). Seadaugă suplimentar iarbă de coadaşoricelului; înţepături de insecte - ca-taplasme cu pastă de pătlagină sau apli-caţii de suc proaspăt.

Planta poate fi folosit[ sub form[infuzie-ceai, extern, sub form[ de ca-taplasme.

De asemenea se poate administraintern pulbere de p[tlagin[.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

P[tlagina, pansamentpentru bolilestomacului

Siropul preparat din suc proaspăt stors din pătlagină, amestecat cu puţină miere are efectefoarte puternice în toate aceste afecţiuni; bronşite, astm - se combină cu pulbere de trei fraţi pătaţiîn proporţii egale. Se ia o linguriţă din această combinaţie de 4 ori pe zi; afecţiuni gastrointestinale,enterite - se bea ceai de pătlagină (2 linguriţe la cană); colite, diaree - se bea ceai de pătlagină cevamai concentrat (3 linguriţe la cană); ulcer gastric, ulcer duodenal, arsuri la stomac - pulberea depătlagină are efecte cicatrizante şi calmante foarte bune, fiind extrem de bine tolerată de stomac.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Sezonul estival a sosit, aşa că ar fibine să ne punem la curent cu trendurileîn ceea ce priveşte costumele de baie!Anul acesta renunţăm la costumele debaie tricotate, care au făcut furori anii

trecuţi, şi mizăm pe materiale şi croiuriinedite, pentru toate siluetele. O atenţieaparte este acordată costumelor de baieîntregi cu şnur lateral, în nuanţe nude,care adaugă o notă de mister, feminitate

şi eleganţă. Foarte la modă sunt şi cos-tumele de baie vintage, cu talie înaltă şisutien push-up, care flatează orice siluetă.

O noutate în acest an sunt costumelede baie din dantelă, cele cu transparenţe

bine amplasate, modelele geometrice ine-dite şi decupajele pe umeri sau în zonataliei. O altă nuanţă la modă în noul se-zon estival este galbenul, în toate varian-tele sale, scrie Fashionisers.com.

Foarte la modă sunt şi costumele debaie cu decolteu adânc în V, cu printuriflorale, dar şi cele accesorizate cu ciucureimulticolori, pentru femeile jucăuşe carenu se tem să atragă atenţia.

O noutate în acest an sunt costumele de baie din dantelă, cele cu transparenţe bine amplasate,modelele geometrice inedite şi decupajele pe umeri sau în zona taliei. O altă nuanţă la modă în noulsezon estival este galbenul, în toate variantele sale.

Anul acesta se poart[ costumele de baie întregi


DIET~

Spanacul este cunoscut ca oplant[ verde comestibil[ cu pu-ternice efecte terapeutice. Este be-nefic pentru un num[r impresio-nant de procese vitale ce au loc ̀ norganism ;i de aceea ne este reco-mandat s[-l consum[m regulat,iar prim[vara s[ profit[m de spa-nacul proasp[t pe care-l g[sim ̀ npie\e.

Povestea cu spanacul care con\inemult fier ;i `n consecin\[ `\i `nt[re;teorganismul este un mit. Spanacul are`n realitate un con\inut de fier multmai sc[zut dec]t alte plante verzi. Darcum au ajuns oamenii s[-;i `nchipuiec[ tocmai spanacul `i ajut[?

Mult[ lume care cunoa;te adev[ruldespre spanac ̀ ;i imagineaz[ c[ la ori-gine s-ar afla desenele animate cu Po-peye Marinarul create ̀ n 1929 de ame-ricanul Elzie Crisler Seagal. Desenulanimat a impulsionat ̀ ntr-adev[r foar-te mult consumul de spanac `n StateleUnite, `ns[ nu el a generat credin\a c[spanacul ne face puternici.

Dup[ c]te se pare, la origine a stato banal[ gre;eal[ de tipar. Pe la 1870un om de ;tiin\[ german, pe numeEmil von Wolff a efectuat o serie dem[sur[tori cu privire la cantit[\ile deminerale con\inute de aceast[ plant[.Atunci c]nd ;i-a publicat cercet[rile,`n raportul despre compozi\ia spana-cului a ap[rut ̀ ntr-o rubric[ cantitateade 34 de grame de fier, ̀ n locul celei de3,4 grame, c]t ar fi fost normal.

A;a a devenit spanacul de 10 orimai bogat ̀ n fier dec]t este ̀ n realitate.Ulterior, cei care au citit studiul savan-tului german, au preluat informa\ia bu-cur]ndu-se c[ au g[sit leguma carecon\ine cel mai mult fier. Cu timpul,aceast[ idee s-a r[sp]ndit intr]nd `nsubcon;tientul colectiv. Pentru c[ areun pre\ relativ sc[zut, a devenit repedeleguma cea mai popular[ `n tratareaanemiilor.

Desenul animat a ap[rut a;adaratunci c]nd mitul spanacului care teface atotputernic era deja `n floare.Dup[ 1920 oamenii de ;tiin\[ au ̀ nce-put s[ sesizeze eroarea, dar cine s[-imai ia `n seam[! Credin\a `n spanaculatotputernic era de neclintit.

Nu trebuie `ns[ s[ c[dem `n extre-ma cealalt[ c[ spanacul e total nefolo-sitor. Aceast[ plant[ bogat[ ̀ n nutrien\ia fost apreciat[ dintotdeauna, chiar ;i`n Europa unde ajunge destul de t]rziu.

Propriet[\i ;i indica\ii

Spanacul e posibil s[ fie cea maihr[nitoare legum[ frunzoas[ cunos-cut[, de;i con\ine doar 22 de calorii lasuta de grame. Con\inutul s[u de pro-teine (2,86%) este destul de mare pen-tru o legum[, `ns[ con\ine pu\ini car-bohidra\i ;i gr[simi. O cantitate de 100de grame de spanac furnizeaz[ dou[treimi din necesarul zilnic de vitaminaA, jum[tate din necesarul zilnic de vi-tamina C, aproape un sfert din nece-sarul zilnic de Magneziu ;i mai multde un sfert din necesarul zilnic de Fier.O investiga\ie foarte precis[,desf[;urat[ la Spitalul de Oftalmologiedin Massachusetts ;i la UniversitateaHarvard, arat[ c[ persoanele cu v]rstacuprins[ `ntre 55 ;i 80 de ani carem[n]nc[ regulat spanac prezint[ unrisc mult mai sc[zut de pierdere a

acuit[tii vizuale cauzat[ de degeneres-cen\[ macular[. Spanacul este foartebogat `n lutein[ ;i zeaxantina, doi ca-rotenoizi care previn pierderea vederiicauzat[ de degenerescen\a maculei, celmai sensibil punct al retinei. Aceast[afec\iune este cea mai des ̀ nt]lnit[ cau-ză de orbire printre cei v]rstnici.

Spanacul este chiar ;i mai eficientdec]t morcovii `n prevenirea degene-rescen\ei maculare senile.

Spanacul con\ine mai mult fierdec]t carnea. De;i fierul din surselevegetale este mai dificil de absorbitdec]t cel din sursele animale, vitaminaC din spanac ;i din alte alimente`mbun[t[\e;te semnificativ procesulde asimilare a acestui mineral. Suculproasp[t de spanac este o modalitateeficient[ de a consuma aceast[ legum[`n caz de anemie. Experimentele efec-tuate pe animale au ar[tat c[ proteineledin spanac inhib[ absorb\ia colestero-lului ;i acizilor biliari. Consumul re-gulat de spanac ajut[ la reducerea ni-velului colesterolului din s]nge.

Datorit[ con\inutului bogat de acidfolic, care previne anumite malforma\iiale f[tului, pe l]ng[ ac\iunea sa anti-anemic[, spanacul este leguma ideal[pentru femeile ̀ ns[rcinate. Întruc]t es-te foarte bogat ̀ n vitamine ;i minerale,spanacul este foarte recomandat pen-tru cei care sunt angaja\i `n activit[\ifizice, cum ar fi atle\ii, ;i pentru ado-lescen\i `n perioadele de cre;tere ra-pid[.

Consum ;i precau\ii

Sucul de spanac se ob\ine trec]ndspanacul prin ma;ina de tocat carne ;ialeg]nd zeama. Terciul r[mas poate fiutilizat la m]ncare.

Cura cu suc de spanac reechilibreaz[;i fortific[ organismul, previne ;i tra-teaz[ anemia, depresia nervoas[ ;i obo-seala.

Se bea c]te un pahar de suc `n fie-care diminea\[. Sucul de spanac se poa-te combina ̀ n p[r\i egale cu cel de mor-cov sau de \elin[.

Pentru tratarea rahitismului, senes-cen\ei, asteniei, se consum[ frunzeleproaspete `n salate de crudit[\i.

Frunzele proaspete mai sunt indi-cate `n regimul alimentar al copiilor,al persoanelor mai `n v]rst[ ;i al tutu-ror celor care au nevoie de fortificareaorganismului. Pentru m[rirea diurezei`n bolile de rinichi sau de vezică se re-comand[ infuzie de spanac cu o lin-guri\[ de frunze zdrobite, peste care setoarn[ o can[ de ap[ clocotit[. Se las[acoperit 15 minute ;i apoi se strecoar[.Se beau dou[ c[ni pe zi.

Extern, frunzele de spanac seop[resc sau se fierb `n ulei de m[slinesau de soia ;i se pun cataplasme. Înaplica\ii locale, acestea calmeaz[ arsu-rile ;i impedigo-ul. Se aplic[ 2-3 cata-plasme pe zi.

Spanacul nu trebuie s[ fie consu-mat de pacien\ii bolnavi de reumatism,gut[, hepatit[, pietre la rinichi sau ve-zică, deoarece con\ine acid oxalic ;iuric, contraindicat `n aceste afec\iuni.De asemenea, persoanele constr]nses[ \in[ un regim strict, f[r[ sare `l vorelimina din alimenta\ie.

Dac[ ̀ n timpul prepar[rii, frunzelede spanac ̀ ;i schimb[ culoarea din ver-de proasp[t, `n verde spre galben,atunci el devine d[un[tor ;i nu trebuieconsumat.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Atenţia la o dietă presupune oplanificare, un efort şi o determi-nare serioasă - şi în multe cazuri,recompensele sunt cu siguranţăpe măsură.

Beneficiile includ pierderea în greu-tate pe termen scurt sau lung, o struc-tură totală mai bună a corpului şi unimpuls important pentru încrederea desine. Un plan de dietă conceput pentrua menţine greutatea şi pentru a fi sănă-tos pe termen lung este un angajamentpe toată durata vieţii, un stil de viaţă,de fapt. Tu ce ai alege< o dietă rapidă,care, fie vorba între noi, poate face maimult rău decât bine sau o alegereconştientă care să te ferească de boli?Orice alegere ai face, înainte de a efectuamodificări majore în planul curent dealimentaţie, discută cu un medicnutriţionist!

Pro< Pierderea în Greutate

Cel mai evident avantaj al oricăruiplan alimentar care funcţionează estescăderea în greutate. În timp ce dietelecu conţinut scăzut de calorii ar puteaduce la scăderea drastică a greutăţii în-tr-o perioadă scurtă de timp, este maisănătos să pierdem în greutate încet şiîn mod constant, la o rată de 0.5 pânăla 1.5 kilograme pe săptămână. Pierde-rea rapidă în greutate poate fi mai de-terminantă, dar creşte riscul de a te îm-bolnăvi, punându-ţi în pericol sănătateaşi dând naştere la o serie de efecte ad-verse secundare precum oboseala şimalnutriţia. Pe de altă parte, scădereagreutăţii încet şi menţinerea timp de anide zile poate scădea riscul unor afecţiunigrave cum ar fi hipertensiunea arterială,bolile cardiace, diabetul şi cancerul.

Contra< Soluţie pe termenscurt

Potrivit unui studiu publicat în 2007

în "American Psychologist", majoritateaoamenilor care urmează planurile dedietă îşi recâştigă kilogramele anterioa-re, sau chiar mai mult, pe o perioadă decinci ani şi doar un mic procent este ca-pabil să menţină greutatea. Autorulprincipal al revistei, profesorul asociatde psihologie Traci Mann, a concluzio-nat faptul că majoritatea oameniloraflaţi în aceste procese ar trebuie să re-nunţe cu totul la ele şi în schimb reco-mandă o strategie de exerciţii fizice re-gulate şi alimentaţie sănătoasă în modmoderat, dar constant.

Pro< Creşterea încrederii de sine

Atât procesele fizice cât şi cele psi-hice care sunt implicate în urmarea unuiplan de dietă îţi pot oferi un impuls se-rios în încrederea de sine. Urmarea uneidiete necesită voinţă, ceea ce poate îm-bunătăţi sănătatea generală şi poatechiar alegerile în alte aspecte ale vieţii,cum ar fi relaţiile şi finanţele. Şi dacăpierzi cu adevărat în greutate sau dez-volţi un corp mai tonifiat ca urmare adietei, persoanele din jurul tău vor de-veni foarte atente, adresându-ţi compli-mente, ceea ce poate stimula încredereade sine şi sentimentul de realizare.

Contra< Riscuri de sănătate

Scăderea constantă a greutăţii prinurmărirea unui plan alimentar cuconţinut scăzut de calorii, care includeelemente nutritive din toate grupurilemajore de alimente este o modalitate si-gură de reducere a greutăţii.

Cu toate acestea, mulţi oameni re-nunţă la această cale în favoarea dietelor,ceea ce poate prezenta riscuri majorepentru sănătate. Potrivit AsociaţieiNaţionale pentru Tulburări de Alimen-taţie, aceste riscuri includ şanse maimari de a dezvolta boli de inimă, osteo-poroză, oase rupte, stres şi metabolismlent.

Diet[ sau un stil de via\[ s[n[tos?

Datorit[ con\inutului bogat de acid folic, care previne anumite malforma\ii ale f[tului, pe l]ng[ac\iunea sa antianemic[, spanacul este leguma ideal[ pentru femeile `ns[rcinate. Întruc]t estefoarte bogat ̀ n vitamine ;i minerale, spanacul este foarte recomandat pentru cei care sunt angaja\i`n activit[\i fizice, cum ar fi atle\ii, ;i pentru adolescen\i `n perioadele de cre;tere rapid[.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Consumul regulat de spanacne protejeaz[ retina ;i vedereaSpanacul este chiar ;i mai eficient dec]t morcovii

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂


Copiii care frecventează Centrul co-munitar "Sfântul Martin de Tours" dinTurulung, anul acesta au sărbătorit ZiuaInternațională a Copilului împreună cupreșcolarii de la grădinița din localitateși școlarii din clasele 0-IV de la ȘcoalaGimnazială Turulung. Centrul care agăzduit evenimentul funcționează în ca-drul Organizației Caritas a Diecezei SatuMare.

Organizatorii au pregătit o paletă lar-gă de programe educative și distractivepentru sărbătoriții zilei< ateliere de creație(pictură pe față, atelier de origami și dedesen), întreceri sportive, lansări de ba-loane uriașe de săpun. Toboganul și cas-telul gonflabil au fost puncte de atracțieirezistibile pentru cei mici, iar terenul dejoacă al centrului pentru copiii mai mă-rișori. De buna derulare a programelor

s-au ocupat pedagogii centrului Caritas<Ilyés Ágota, Igli Mónika, Geng Noémi șiLakatos Enikő, respectiv coordonatorulinstituției, Boros János. ÎnvățătoareaGeng Brigitta s-a implicat în calitate devoluntar în activitățile atelierului de crea-ție. Eleve din clasele VI-VIII< PinczésKlaudia, Tanta Ibolya, Loza Melissa,Csengeri Iza, Berki Jessika și Lakatos Eve-lyn au oferit o mână de ajutor organiza-torilor în desfășurarea programelor, darnu au plecat nici după încheierea eveni-mentului, când au ajutat personalul cen-trului să facă curățenie și ordine.

Scopul acestui eveniment a fost crea-rea unei atmosfere de sărbătoare, de zispecială pentru toți copiii care au parti-cipat, dar și întărirea simțului de aparte-nență la comunitate. Boros János, coor-donatorul Centrului consideră că este

important ca instituția Caritas care seocupă de educarea și integrarea copiilorproveniți din medii sociale defavorizatesă aibă o relație foarte bună și strânsă cugrădinița și școala gimnazială din loca-litate, căci în vederea unei educații desucces specialiștii centrului și pedagogiidin instituțiile educaționale trebuie să ai-bă o cooperare bună și eficientă. "Noitoți avem același scop - afirmă specialis-tul - să educăm copiii din localitate cufoarte multă răbdare, sârguință și dedi-cație, astfel încât aceștia să devinămembri activi, utili și valoroși ai comu-nității locale, indiferent că provin dinmedii vulnerabile, sau nu". Ziua Copilu-lui sărbătorită împreună de cele 3 insti-tuții educaționale din Turulung repre-zintă un prim pas important în acest sens.

Eva L.

Echipa Multitouchcnme a Co-legiului Național “Mihai Emines-cu” din Satu Mare a participat decurând la două competiții inter-naționale< Infomatrix 2017 ;i In-ternațional Luma StarT 2017.

Tinerii colegiului s-au făcut remar-cați prin nivelul ridicat de cuno;tințe,creativitate astfel că ;i răsplata munciilor a fost pe măsură.

Argint la Infomatrix

Echipa Multitouchcnme a obținuto medalie de argint la concursul Info-matrix 2017 la secțiunea Computer Artcu proiectul "Rechargeable Future -Electra Volta". Echipa de proiect a fostformată din< design - Szollosi Thomas,clasa XIIF, Filologie Bilingv Engleză<profesori coordonatori - GeorgetaCozma, coordonator Echipa Multitou-chcnme, Ioan Pop - referent ;tiințific;i asistenți - David Gabor, clasa a XIIF,filologie bilingv engleză, prof. ClaudiaPop.

"Infomatrix este un concurs inter-național de proiecte pe calculator, năs-cut din dorința de a aduce împreunăelevi ;i studenți IT din lume. Concu-rența nu se limitează doar la promo-varea excelenței profesionale> contri-

buie, de asemenea, la promovarea dia-logului ;i a coooperării interculturale,prin implicarea elevilor, studenților ;iprofesorilor din numeroase țări dife-rite. Pe lângă alți colaboratori Infoma-

trix este organizat sub egida Ministe-rului Educației, Cercetării ;i Tineretu-lui din România" precizează prof. Ge-orgeta Cozma. Ediția din acest an s-adesfă;urat la Bucure;ti, întrunind 589

de proiecte din 45 de țări de pe toatecontinentele.

“Internațional Luma StarT 2017”

O nouă recunoa;tere la nivel inter-național a valorii proiectelor EchipeiMultitouchecnme a venit în urma par-ticipării la concursul internațional deproiecte interdisciplinare "Internațio-nal Luma StarT 2017", organizat de Lu-ma Centre Finland în colaborare cuUniversitate din Helsinki. Acest con-curs vizează teme de proiecte inter ;itransdisciplinare. Echipa ColegiuluiMihai Eminescu a participat cu 7 pro-iecte transdisciplinare, la patru cate-gorii. În competiție au fost înscrise pes-te 800 de proiecte din 37 de țări, prinurmare ;i concurența a fost pe măsură.Dintre acestea, juriul a selectat 10 pro-iecte pentru a fi nominalizate pentrupremii ;i diplome de onoare, între carese situează ;i proiectul Flight Aviational Echipei Multitouchcnme, o pagin[web gândită ca resursă educațională.Din echipa de proiect au făcut parte<Pagina web - Patrik Mihalca, clasa aIXa A, profesori coordonatori - Geor-geta Cozma, prof. Nicoleta Chereche;,asistenți tehnici< Mihai Olariu (IX A),Codruț Erdei, Anton Caia (XIB).

Mihaela Gh.

Ziua Copilului la centrul Caritas din Turulung

Profesoarele Nicoleta Chereche; ;i Georgeta Cozma, al[turi de doi elevi premia\i

Organizatorii au pregătit o paletă largă de programe educative și distractive

Echipa Multitouchcnme a participatla dou[ competi\ii interna\ionale

EDUCA}IEConform celui mai recent raport Salva\i Copiii Interna\ional, rata de abandon ;colar `n ciclul

primar ;i gimnazial de 12,1% men\ine \ara noastr[ `ntr-o zon[ `ngrijor[toare, Rom]nia fiinddep[;it[ `n Europa doar de Macedonia cu 13,1% ;i de Moldova, care are o rat[ de 17,9%.

Recent, Consiliul Național al Elevi-lor a luat parte la a III-a ediție a proiec-tului ,,Ministru pentru o zi”, proiect cepropune tinerilor dornici să se impliceîn societatea civilă un exercițiu civicprin care, timp de o zi, ei află mai multedespre mecanismele de funcționare aadministrației publice centrale.

În acest an, dincolo de experiențacu care publicul a fost obișnuit încă dela inițierea evenimentului, reprezentan-ții elevilor din întreaga țară au avutoportunitatea de a lansa subiecte de dis-cuție specifice sferei educaționale ac-tuale, astfel încât aspecte stringente dinsistemul de învățământ au fost aduse înatenția factorilor decidenți.

Vom prezenta principalele subiectede discuție pe care s-au axat reprezen-tanții elevilor. Astfel, la Ministerul Afa-cerilor Interne, principalul subiect abor-dat a vizat amendarea Legii 35/2007 pri-vind creșterea siguranței în unitățile deînvățământ în sensul eliminării unifor-mei ca element distinctiv și al finanțăriipazei în școli de către consiliile locale.La Ministerul Justiției, introducereaeducației juridice. La Ministerul Cerce-tării Științifice și Inovării, reprezentanțiielevilor au susținut propunerea de acor-dare de granturi de cercetare elevilorolimpici naționali și internaționali. LaMinisterul Economiei, în centrul dez-baterilor s-au situat obiectivele ce vizea-ză în mod direct tinerii și elevii, precumstimularea producției, investirea în do-meniul industrial și crearea de locuri demuncă. Discuții relevante pentru clima-tul educațional au avut loc și la Minis-terul pentru Mediul de Afaceri, vizândpromovarea programului Start-Up Na-tion în școlile din România, pentru în-curajarea spiritului antreprenorial înrândul elevilor. La Ministerul pentruRomânii de Pretutindeni, discuțiile auvizat apărarea drepturilor elevilor ro-mâni de peste granițe. La MinisterulApărării Naționale, discuțiile au vizatsistemul educațional militar și promo-varea profesiei de militar în rândul ele-vilor.

Alături de premierul Grindeanu șiîn cadrul Secretariatului General al Gu-vernului, principalul subiect dezbătut avizat decontarea integrală a navetei ele-vilor. De asemenea, au fost aduse în ve-dere și incompatibilitățile dintre siste-mul educațional și cerințele tot mai ri-guroase de pe piața muncii.

Noi proiecte aleConsiliului Na\ional

al Elevilor

S[pt[m]na aceasta, `n Bucure;ti aavut loc Forumul Na\ional al Copiilor,un eveniment ̀ n cadrul c[ruia peste 100de copii din 15 jude\e ;i din Capital[ ;i-au prezentat mini;trilor Educa\iei ;iS[n[t[\ii recomand[rile pe care le au `nmaterie de acces egal la s[n[tate, feno-menul bullying ;i cercul vicios al s[r[cieieduca\ionale.

Conform celui mai recent raport Sal-va\i Copiii Interna\ional, rata de abandon;colar `n ciclul primar ;i gimnazial de12,1% men\ine \ara noastr[ `ntr-o zon[`ngrijor[toare, Rom]nia fiind dep[;it[`n Europa doar de Macedonia cu 13,1%;i de Moldova, care are o rat[ de 17,9%.De asemenea, 3 din 10 copii sunt margi-naliza\i de colegii de ;coal[, fiind exclu;idin grupuri ;i astfel izola\i.

Principalele teme abordate ̀ n cadrulForumului Na\ional al Copiilor au fostconsecin\ele abandonului ;colar, vulne-rabilitatea creat[ de bullying ;i dreptulcopiilor la s[n[tate. Speciali;tii Salva\iCopiii atrag aten\ia asupra faptului c[efectele s[r[ciei educa\ionale deschid unlan\ cauzal al discrimin[rilor ;i margi-naliz[rilor ce e greu de rupt. S[r[cia edu-ca\ional[ se transmite de la o genera\iela alta, noteaz[ Salva\i Copiii. Datele or-ganiza\iei arat[ c[ ponderea copiilor `nrisc de s[r[cie sau excluziune social[ atin-ge 51% ̀ n Rom]nia, pe c]nd ̀ n Bulgaria,Ungaria, Spania, Grecia ;i Letonia pro-centul e 35.

Ioana Vladimirescu

Consecin\ele abando-nului ;colar ;i dreptul la s[n[tate, teme dezb[tute la Forumul Na\ional al Copiilor

De ziua copilului, profesorii catedreide matematică și știinţe de la ColegiulTehnic “Unio-Traian Vuia” Satu Mare,însoţiţi de elevi, au făcut o vizită la Gră-diniţa copiilor cu autism din cadrul Cen-trului Școlar pentru Educaţie Incluzivă.

Acolo au fost întâmpinaţi de educa-toarea Piszel Margareta, care i-a primitcu drag. Elevii, din clasa a X-a profesio-nală, au dăruit copiilor dulciuri, baloane,jucării și abace.

Cu ajutorul profesoarei Albert Iudith,s-a realizat de asemenea o sponsorizaredin partea unei firme, în valoare de 3.000de lei, bani dăruiţi pentru dotarea gră-diniţei cu materiale didactice specificeeducării copiilor cu nevoi speciale.

Ţinând cont că acești micuţi suferăde autism, vizita elevilor a fost scurtă,dar plăcută de ambele părţi.

Informaţiile ne-au fost comunicatede profesoara Cornelia Bălan Pop.

Stelian Crainic

Elevi de la ColegiulTehnic “Unio-Traian

Vuia” au donat bunuri copiilor cu autism


ART~

~n aceste zile lumea artelor dinSatu Mare ofer[ o situa\ie foarteinteresant[< doi fra\i pictori ex-pun simultan, `n spa\ii diferite.La Muzeul de Art[ expune Ci-prian Cosma, iar la Galeria UAPRdin Centrul Nou expune DanCosma. Fiecare cu viziunea ;i te-mele lui, chiar destul de diferite.

Dan s-a n[scut `n 8 septembrie1977, iar Ciprian `n 15 mai 1979. Dana studiat pictura la Oradea, iar Ciprianla Baia Mare, ora; unde a avut deja ex-pozi\ii personale, cea deschis[ acumla Muzeu fiind pentru el prima la SatuMare. Dac[ expozi\ia lui Dan, intitulat[“Flori, g]nduri, amintiri”, este `ntr-unanume sens autobiografic[, evoc]nd“o copil[rie aproape fericit[“ (parafraz[a titlului ultimei sale c[r\i), expozi\ialui Ciprian, intitulat[ “Retrospectiverurale”, ne poart[ `n spa\iul rustic alMaramure;ului tradi\ional.

Despre ambele expozi\ii am scrispe larg `n paginile cotidianului Infor-ma\ia Zilei. Ne-a interesat s[ afl[m maimulte despre povestea celor doi fra\i,a;a c[ am stat de vorb[ cu Dan Cosma,literatul familiei (are la activ cinci c[r\ide beletristic[ ;i dou[ monografii).

Fratele mai mare,primul dasc[l

“Să începem așa. Părinții noștrierau< mama, Lenuța, din Valea Vinului,iar tata, Grigore, din Pomi. Ei s-au cu-noscut în Crucișor, unde ea era conta-bilă la C.A.P. iar el era tehnician vete-rinar. Eu am crescut în Crucișor, întimp ce frate-meu a fost crescut de bu-nicii din Valea Vinului.

Până am plecat eu, pentru un an(în clasa I-a în Valea Vinului), eu cuCiprian m-am văzut doar de câteva ori.Practic, nu ne prea știam de frați.

Eu am început să desenez la vârstade doi ani. Când am ajuns să stăm îm-preună, tot uitându-se la mine cumdesenez, a început și el să deseneze ală-turi de mine. Așa că eu am fost primulsău dascăl, primul coordonator în ma-terie de artă plastică.

Și asta a continuat până prin 1988când eu am plecat în Baia Mare, ur-mând acolo gimnaziul și liceul. El acontinuat să picteze în Crucișor, preluatemele plastice pe care le primeam eula oraș și încerca să le reproducă în-tocmai. Faptul că a avut din naștere unhandicap fizic (la m]na dreapt[ - n.r.)inevitabil s-a reflectat în lucrările salepână târziu.

În sfârșit, a dat la Liceul de Artă, aluat probele plastice, dar a picat la mate,sau la română, nu mai știu acum. Adat examen în anul următor și a reu-șit.

Profesorii mei de plastică au fostIudita și Gheorghe Crăciun, MirceaBochiș, Liviu Rața etc. Istoria artei amfăcut cu Tiberiu Alexa. Tot cu Alexa afăcut și frate-meu, plus Rodica Tărțan,Kovacs Bertalan etc.”

Amintiri din copil[rie

~n cartea sa “Amintiri dintr-o co-pilărie aproape fericită”, Dan Cosmanoteaz[ fascina\ia descoperirii picturii,care i-a marcat pe ambii fra\i<

“După un anumit timp de con-vieţuire cu frate-meu, mi-am dat sea-ma că acesta este la fel de talentat ladesen ca mine. Nu ştiu cum e cu pu-tinţă aşa ceva, nu cred să fie vorba des-

pre o moştenire genetică, cel puţin nuuna recentă, întrucât pe bunici nu i-am văzut niciodată desenând, iar pepărinţi dacă-i puneai să reprezinte unom, sau un cal, sau o pasăre, scoteaunişte măgării de tot râsul.

Eram într-o continuă competiţiecu Cipri şi voiam să aflu, cu aviditate,părerea celor din jur despre ceea ce lu-cram, voiam să ştiu al cui desen e maifrumos, al meu sau al lui. Nepricepuţi,cei mai mulţi dintre săteni conveneaucă amândoi suntem la fel de buni, sprenecazul meu, care voiam să fiu desem-nat pe locul întâi.

Au observat şi părinţii că suntemtalentaţi, dar deocamdată semulţumeau să ne admire cu moderaţielucrările şi să se laude cu noi printrecunoscuţi, la fel de zgârciţi cu aprecie-rile. Şi nici nu prea aveau respect pen-tru îndeletnicirea noastră.

Cel mai tare mă deranja faptul că,la noi în casă, niciunul dintre părinţinu te întreba ce faci, dacă nu cumvaeşti ocupat, înainte să te cheme, cu in-diferenţă, să le dai o mână de ajutorsau să te trimită undeva în sat. Eramîn lumea mea, lucrarea începea să prin-dă contur, şi deodată mă auzeam stri-gat, să mă duc nu ştiu unde.

De meteahna asta nu s-a descoto-rosit mama nici în ziua de azi. Chiar şiacum, când scriu aceste rânduri, măderanjează din când în când. Suntobişnuit, încerc să nu mă supăr şi, deobicei, nu protestez. Dacă mă enervez,pe urmă tot nu mai pot continua...Când eram mic, păţeam la fel. Iniţialmă opuneam, apoi nu aveam încotroşi mă ridicam de la masă, supus.

Cu timpul am început să ador zileleploioase şi sărbătorile religioase< atunciaveam şanse mari să nu mă conturbenimeni. Puteam să lucrez ore întregi.

Când pictam peisaje sau naturi statice,fredonam diverse piese din muzicauşoară autohtonă. Când redam scenede luptă, scoteam tot soiul de zbierete,horcăieli şi strigăte de îmbărbătare,cum îmi închipuiam că se auzeau în-tr-o bătălie, mă umpleam tot de salivă.

«Măcar sunt cuminţi când des-enează», obişnuia mama să spună, sin-gura care ne mai urechea când făceamprostii. Nu făceam multe prostii, darnici puţine, destule cât să dea savoarecopilăriei noastre.”

Destin de familie

Dup[ apari\ia sa la un show de ta-lente difuzat de o important[ televi-ziune na\ional[, Ciprian a intrat `naten\ia presei din \ar[. Despre ̀ ncepu-turile sale el declara la ̀ nceputul anuluitrecut< “Am început să pictez în clasa aşaptea, după ce am descoperit că amun talent, practic fratele meu m-a ajutatsă îmi descopăr talentul. M-am născutcu un handicap la mâna dreaptă, însăacest lucru m-a întărit mai tare, am ur-mat Liceul de Arte pentru că am văzutcă nu am nevoie de două mâini ca săpot picta, pot să pictez numai cu mânastângă, dar vă spun sincer că niciodatănu m-am simţit mai prejos decât ceidin jur, chiar dacă nu tot timpul amdat peste oameni binevoitori. Am în-ceput cu tablouri mai mici, iar acumlucrez pe pânze tot mai mari. Până înprezent am avut două expoziţii perso-nale la Baia Mare".

Expozi\ia lui Ciprian poate fi vizi-tat[ la Muzeul de Art[ p]n[ ̀ n 27 iunie,iar cea a lui Dan la Galeria UAPR dinCentrul Nou p]n[ `n 30 iunie.

A consemnat Vasile A.

Ministrul Culturii și Identității Na-ționale, Ionuț Vulpescu, a declarat joică ar dori ca în viitorul apropiat câtmai multe muzee să fie partenere peplatforma virtuală de expoziții.

"M-aș bucura ca în viitorul apropiatcât mai multe muzee să fie partenerepe această platformă, pentru că, pânăla urmă, numărul celor care viziteazăvirtual, rolul platformelor digitale estede a aduce pe oameni în muzee, de a levizita. E o dublă dimensiune și cred căsunt pași mult de făcut în acest sens(...) Am fost recent în Bistrița și am vă-zut cu câtă prețuire îmi prezentau lo-calnicii costumele lor.(...). O haină, uncostum spune ceva despre tine, desprelocul în care te afli.(...) Se spune nuhaina îl face pe om, însă haina poate săgenereze un stil și poate să facă o re-giune sau chiar o națiune.(...) hainelegenerează un stil, spun ceva despre noi',a spus ministrul, la lansarea expozițieivirtuale "We wear culture".

O expoziție virtuală care pune învaloare portul popular românesc a fostlansată joi, la Clubul Țăranului Român,prin intermediul proiectului "We wearculture", derulat de Google Arts & Cul-ture și aproape 200 de instituții cultu-rale. Proiectul dedicat modei, inclu-zând expoziții din toată lumea care vorarăta poveștile din spatele unor piesede vestimentație ce au făcut istorie, vaputea fi vizionat cu ajutorul tehnologieiprin aplicația Google Arts & Culturedisponibilă pentru iOS și Android.

Proiectul "We wear culture" a fostderulat în peste 40 de țări și a realizatpeste 700 de imagini.

Ministrul Culturiivrea reunireamuzeelor `nlumea virtual[

Muzeul Prado din Madrid a pre-zentat luni un "portret inedit" al RegeluiFilip al III-lea atribuit pictorului spa-niol Velázquez și descoperit de un co-lecționar american care l-a donat mu-zeului, informează AFP.

Lucrarea, reprezentându-l pe regelespaniol Filip al III-lea, care a domnitîntre anii 1598 și 1621, va fi expusă ală-turi de alte tablouri până la data de 29octombrie. Potrivit Muzeului Prado,acest portret, datând din 1627, este unstudiu realizat pentru o altă pânză deVelázquez, "Expulzarea maurilor", dis-trusă de incendiu în 1734, înainte deconstruirea muzeului.

Expoziția prezintă și alte picturiavând legătură cu portretul, inclusivuna semnată de Tițian, reprezentân-du-l pe Filip al III-lea copil, dar și ta-blouri care l-au inspirat pe marelemaestru spaniol pentru realizarea aces-tui portret.

În decembrie 2016, William B. Jor-dan a donat "Portretul lui Filip al III-lea" asociației Prietenii americani aiMuzeului Prado, iar aceasta l-a trans-ferat muzeului pentru expoziția sa dincolecția permanentă. Americanul adescoperit pictura în 1988 sub numelede "Portret de bărbat". După restaura-rea ei, Jordan a susținut că pictura îiaparține lui Velázquez, afirmație con-firmată de Muzeul Prado.

Un portretinedit semnat de Velazquez esteexpus la Madrid

Dan ;i Ciprian Cosma, doi fra\i pictori care expun simultan

Ciprian Cosma se inspir[ din lumea Maramure;ului tradi\ionalDan Cosma aduce `n tablourile sale amintirea copil[riei

Dan s-a n[scut `n 8 septembrie 1977, iar Ciprian `n 15 mai 1979. Dan a studiat pictura laOradea, iar Ciprian la Baia Mare, ora; unde a avut deja expozi\ii personale, cea deschis[ acumla Muzeu fiind pentru el prima la Satu Mare.


MAGAZIN

Mutaţiile pot fi neutre, dăunătoaresau benefice, totul depinde de localizare.Unele dintre acestea pot duce la abilităţi”supraumane”.

Spre exemplu, o mutaţie în ADNpoate face proteinele din mușchi să ducăla celule musculare mai mari, contri-buind un fizic extrem de dezvoltat, chiarși la copii. Alte mutaţii pot duce la o re-zistenţă mai mare a sistemului osos, iaralta la explozie de energie mai mare careoferă abilităţi extraordinare sprinterilorși halterofililor, scrie Daily Mail.

Forţa musculară extrem de dezvol-tată< hipertrofia musculară este o condiţieunde o genă care face ca o proteină nu-mită miostatină să aibă o mutaţie. Pro-teina limitează creșterea și divizarea ce-lulelor musculare. În această condiţie,însă, genele duc la oprirea funcţiei mios-tatinei, dând posibilitatea mușchilor săse dezvolte mai mult decât în modobișnuit.

Super-viteza< celulele fibrelor mus-culare care au timp scurt de contracţiedau posibilitatea unei explozii de energie.Cercetătorii consideră că alfa-actinina,o proteină a celulelor mușchilor scheleticiajută la crearea sau stabilizarea fibrelorcu timp de contracţie mic. Majoritateaoamenilor nu au alfa-actinina funcţio-nală, totuși, la unii mai dotaţi, există omutaţie genetică ce duce la funcţionareaacestei proteine, oferind explozii supra-umane de forţă și energie.

Oase foarte rezistente< există o genănumită LRP5 care afectează procese im-portante de dezvoltare a celulelor. Uniioameni au mutaţie în această genă caredeclanșează crearea unui surplus de ce-lule osoase, ducând la un sistem osos maidens și mai robust. Având oase mai denseînseamnă că riscul fracturilor este mi-nim.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Femeilor şi bărbaţilor din ziua deatăzi le este mai uşor să afle ce-şi dorescunii de la alţii, graţie aplicaţiilor de da-ting şi informaţiilor care circulă pestetot pe internet. Totuşi, în trecut, cândtehnologia era ceva de domeniul şti-inţifico-fantasticului, bărbaţii aveaualte preferinţe când venea vorba desprealegerea partenerei de viaţă faţă de celeexistente în ziua de astăzi.

Cercetătorii au aruncat o privire întrecut şi au identificat lucrurile pe carele căutau bărbaţii la partenera lor de viaţăîn urmă cu aproape 80 de ani, scrie Gân-dul.

Cercetătorii au ajuns la concluzia căîn 1939 bărbaţii considerau esenţiale altelucruri faţă de cele care sunt considerateatractive în ziua de astăzi.

~n 2008, atrac\ia sexual[;i iubirea erau primeledou[ caracteristici esen\ialepe care le c[utau b[rba\ii

Spre exemplu, la nivelul anului 2008,atracţia sexuală şi iubirea erau primeledouă caracteristici esenţiale pe care băr-baţii le căutau la partenera lor. În top 10intrau aspectul fizic, educaţia, inteligenţaşi sociabilitatea. În 1939, aceste lucrurierau foarte puţin importante.

În urmă cu aproape 80 de ani, ceamai importantă calitate a unei femei înochii unui bărbat era aceea ca ea să fie opersoană demnă de încredere, calitateurmată de stabilitatea emoţională şi ma-

turitate. Aceste caracteristici şi-au pierdutdin popularitate în prezent. Dacă în 1939virginitatea era a 10-a cea mai importantăcalitate a unei femei, acest aspect căzuse,în 2008, pe locul al 18-lea.

De asemenea, odată cu trecerea ani-lor, sănătatea partenerei a devenit un as-pect deosebit de important în viziunea

bărbaţilor. Şi inteligenţa, educaţia şi ca-racterul deschis şi plăcut au câştigat te-ren.

Bărbaţii nu au mai acordat atât demultă atenţie originii femeilor din viaţalor, astfel că nu mai este necesar ca ele săfi beneficiat de aceeaşi educaţie ca şi eisau să aibă aceleaşi orientări religioase.

Totodată, o creştere semnificativă înimportanţă se simte şi în ceea ce priveşteaspectul fizic.

Deloc surprinzător, calităţile de bu-cătar şi acelea de pricepere la îngrijireacasei au pierdut teren în zilele noastrefaţă de situaţia din secolul trecut, în mareparte şi datorită mişcării feministe.

În urmă cu aproape 80 de ani, cea mai importantă calitate a unei femei în ochii unui bărbat era aceea ca ea să fie opersoană demnă de încredere, calitate urmată de stabilitatea emoţională și maturitate

Folosind un computer pentrua analiza tomografiile organelorpacienţilor, cercetătorii au reuşitsă prezică faptul că o parte dintreei vor muri în următorii cinci ani,cu o acurateţe de aproape 70%.Aceste date au fost prezentate încadrul unui studiu publicat în re-vista Scientific Reports.

Autorul pricipal al studiului, me-dicul Luke Oakden-Rayner, de la Şcoa-la de Sănătate Publică a Universităţiidin Adelaide, Australia, alături de co-legii săi, cred că descoperirea lor poateînsemna o avansare în ceea ce priveştemedicina de precizie. Acest domeniueste definit de institutele naţionale desănătate drept „O abordare emergentăpentru tratamentul şi prevenirea boli-lor, care ia în considerare variabilitateaindividuală a genelor, a mediului şi astilului de viaţă pentru fiecare persoa-nă”.

După cum notează autorii studiu-lui, medicina de precizie se bazează pedescoperirea markerilor biologici caresunt indicatori exacţi ai riscului bolii,răspunsului la tratament sau pronos-ticului bolii. Specialiştii consideră căradiologia are un rol important în acestdomeniu.

„Noi credem că imaginile de la ra-diologiile de rutină au fost ignorate de-a lungul timpului în contextul medici-nei de precizie şi aducem motive caresă îi convingă pe medici cu privire laputerea tehnicilor medicale noi carepot fi aplicate imaginilor de la radio-

logii, ca bază a drumului către desco-perirea de noi markeri biologici”, ex-plică cercetătorii.

Momentul morţii pacientului,prezis de medici cu 69% acurateţe

„Progresele recente în domeniulanalizei imaginilor medicale au arătatcă însuşirile imaginii detectabile cuajutorul computerelor, pot aproximaputerea descriptivă a biopsiei, micros-

copiei şi chiar analizei ADN pentru oserie de patologii”, continuă aceştia.

Pentru studiul lor, oamenii de şti-inţă şi-au propus să afle dacă pot „în-văţa” un computer să arate, în urmaanalizării informaţiilor din tomogra-fiile computerizate, care sunt şanseleca un om să moară în următorii 5 ani. Primul pas a fost acela de a aduna peste15.000 de tomografii făcute la nivelula şapte ţesuturi diferite ale corpului,ale unor pacienţi de 60 sau peste 60 deani. Folosind tehnici de regresie logis-

tică cercetătorii au reuşit să identificeun număr de caracteristici ale imagi-nilor care puteau fi asociate risculuide mortalitate în următorii 5 ani.

Echipa a combinat apoi informaţii-le obţinute cu o tehnică de analizăamănunţită. Medicul Oakden-Raynera explicat că aceasta este metoda princare computerele pot fi „învăţate” cumsă înţeleagă şi să analizeze imaginile.

„În loc să se concentreze pe diag-nosticarea bolilor, sistemele automatepot prezice rezultatele medicale într-un mod în care medicii nu sunt in-struiţi să facă, prin încorporarea vo-lumelor mari de date şi identificareaacelor informaţii insesizabile la o sim-plă analiză”, explică specialistul.

Pasul următor a fost folosirea unuicomputer pentru a analiza tomogra-fiile de la nivelul pieptului ale unui nu-măr de 48 de pacienţi de 60 sau peste60 de ani. În acest fel şi-au dat seamacă astfel pot prezice şansele lor de amuri în următorii 5 ani cu o acurateţede 69%, comparativ cu predicţiile pecare le pot face medicii.

„Deşi pentru acest studiu a fost fo-losit doar un mic eşantion de pacienţi,cercetările noastre arată cum compu-terul a învăţat să recunoască imagisticacomplexă a bolilor, ceea ce, în cazulexperiţilor umani, necesită o pregătireextensivă”, susţine medicul Oakden-Rayner.

Următorul pas al echipei este acelade a folosi tehnicile computerizatepentru a analiza tomografiile a zeci demii de pacienţi.

Care erau cele mai importante calit[\i ale doamnelor în anii '30?~n 1939 bărbaţii considerau esenţiale alte lucruri faţă de cele care sunt considerate atractive acum

Unele dintremuta\iile genetice

pot duce la abilit[\i”supraumane”

Clothilde Nonnez, în vârstă de 56de ani, acuză statul că nu aplică stan-dardele de poluare. De când s-a mutatîn capitală, în urmă cu 30 de ani, femeiasusţine că a dezvoltat bronșită cronică,probleme cu sinusurile și pneumonie.

Avocatul reclamantei, François Laf-forgue, susţine că 48.000 de oamenimor anual în Franţa din cauza poluării,scrie Mediafax.

"Dăm în judecată statul francez de-oarece credem că problemele medicalepe care le au victimele poluării sunt re-zultatul lipsei de acţiuni pentru redu-cerea poluării aerului", a argumentatFrançois Lafforgue.

O analiz[ poate prezice dac[ mori `n urm[torii 5 ani Fran\a a fostdat[ în judecat[

de o femeie pentrupoluarea aerului

Cercetătorii au ajuns la concluzia că în 1939 bărbaţii considerau esenţiale alte lucruri faţă de cele caresunt considerate atractive în ziua de astăzi. Spre exemplu, la nivelul anului 2008, atracţia sexuală şi iubireaerau primele două caracteristici esenţiale pe care bărbaţii le căutau la partenera lor. În top 10 intrauaspectul fizic, educaţia, inteligenţa şi sociabilitatea. În 1939, aceste lucruri erau foarte puţin importante. Înurmă cu aproape 80 de ani, cea mai importantă calitate a unei femei în ochii unui bărbat era aceea ca easă fie o persoană demnă de încredere, calitate urmată de stabilitatea emoţională .

După cum notează autorii studiului, medicina de precizie se bazează pe desco-perirea markerilor biologici care sunt indicatori exacţi ai riscului bolii, răspun-sului la tratament sau pronosticului bolii. Specialiștii consideră că radiologiaare un rol important în acest domeniu


Mai `nt]i s-au relaxat ;i ;i-aure`nc[rcat bateriile `n vacan\eexotice dup[ cei opt ani petrecu\ila Casa Alb[. Acum `;i scriu me-moriile, se bucur[ de libertateade a-;i alege `mbr[c[mintea, dea-;i preg[ti singuri masa sau de-zaprob[ discret ac\iunile nouluipre;edinte.

La începutul lunii mai, fostulpre;edinte al Statelor Unite, Barack Oba-ma (55 de ani), a vorbit la summit-ulSeeds & Chips Global Food InnovationSummit, care a avut loc în Milano. Oba-ma a vorbit despre cum schimbările cli-matice periclitează produc\ia de alimen-te în întreaga lume ;i amenin\ă să agra-veze „migra\ia care a pus o astfel de po-vară asupra Europei”. După summit, Ba-rack ;i fosta Prim[ Doamn[, Michelle(53 de ani), au rămas în Italia pentru ase bucura de o minunată vacan\ă.Doamna Obama a fost fotografiată plim-bându-se prin ora;ele Montalcino ;i Sie-na din Toscana, în timp ce so\ul ei se re-laxa jucând golf.

De când i s-a încheiat mandatul laCasa Albă, la începutul acestui an, Ba-rack ;i Michelle Obama ;i-au petrecuttimpul călătorind. Au fost pe insula pri-vată a magnatului Richard Branson, dinInsulele Virgine Britanice, apoi a urmato vizită pe insula lui Marlon Brando dinPolinezia Francez[, al[turi de OprahWinfrey, Tom Hanks ;i Bruce Springste-en, deplas[ri `n Germania ;i Sco\ia, `ntimp ce deciziile noului pre;edinte aucontinuat s[ creeze nemul\umiri `nr]ndul popula\iei ;i al celor din lumeapolitic[. Cu toate acestea, familia Obama`ncepe s[ se obi;nuiasc[ cu via\a de dup[Casa Alb[ ̀ n noua lor re;edin\[ din Was-hington D.C. So\ii Obama ;i staff-ul loralc[tuit din 20 de persoane (majoritateapl[ti\i chiar de cuplul Obama) muncescla diferite ini\iative.

Fostul cuplu preziden\ial a semnatun contract `n valoare totală de 60 demilioane de dolari cu grupul editorialPenguin Random House pentru a-;i pu-blica volumele de memorii. Barack Oba-ma a mai publicat două căr\i, tot la Pen-guin Random House – „Dreams fromMy Father" (1995) ;i „The Audacity ofHope" (2006), fiecare vânzându-se înpeste 3 milioane de exemplare doar înStatele Unite. În 2010, fostul pre;edintea publicat ;i o carte pentru copii, „OfThee I Sing, A Letter to My Daughters",în care aduce un omagiu unor figuri ilus-tre ale istoriei americane. La rândul său,Michelle a publicat ;i ea o carte despregrădinărit ;i alimenta\ie, „AmericanGrown", în 2012. Dacă estimarea valoriicontractelor semnate de so\ii Obama înStatele Unite este corectă, atunci ace;tiaîi vor dep[;i pe George W. Bush ;i BillClinton, care au încasat, pentru volu-mele autobiografice, 10, respectiv 15 mi-lioane de dolari. Drepturile de autor pen-tru căr\ile încă nescrise ale so\ilor Oba-ma au fost deja vândute `n mai multe\[ri din toat[ lumea. Au `n plan ;i unambi\ios Centru Preziden\ial („nu o bi-bliotec[,” spune Barack, „cevaasem[n[tor cu un campus”) `n zonaSouth Side din Chicago, care-i va formape viitorii „Michelle Robinson ;i BarackObama, care s[ preia tor\a”.

Chiar dac[ nu `;i manifest[ publicdezacordul fa\[ de unele dintre ac\iunilenoului pre;edinte al Statelor Unite, ceidin cercul familiei Obama spun c[ace;tia sunt ;oca\i ;i uimi\i de noul ocu-pant al Casei Albe. O surs[ apropiat[ deBarack Obama confirm[< „Este extremde ̀ ngrijorat de ceea ce a v[zut. Dar este,de asemenea, optimist ;i `ncurajat defaptul c[ cet[\enii nu stau deoparte ;iprivesc neajutora\i, ci apeleaz[ la ale;iilor din prim[rii.”

Via\a de apoi, dup[ cum a numit-ofosta Prim[ Doamn[ Laura Bush, refe-rindu-se la perioada de dup[ alegereaaltui pre;edinte, nu se presupunea c[ va

fi at]t de zbuciumat[. Toamna trecut[,`n timp ce Michelle se ocupa de amena-jarea noii locuin\e pe care au `nchiriat-o p]n[ fiica Sasha, de 15 ani, va absolviliceul `n 2019, cea care mai era atunciPrim[ Doamn[ visa la o vacan\[ lung[`n care so\ul ei s[ poat[ dormi lini;tit;tiind c[ mo;tenirea sa era `n siguran\[cu Hillary Clinton. Dup[ ce Trump ac];tigat alegerile, Michelle s-a g]ndit lao \inut[ de doliu. „M[ voi ̀ mbr[ca doar`n negru ̀ n urm[torii patru ani,” a glumitea cu vizitatorii de la Casa Alba din de-cembrie. La `nceputul lunii mai, nouaadministra\ie a decis s[ anuleze un pro-gram ini\iat de Michelle ̀ n vederea pro-mov[rii unei alimenta\ii mai s[n[toase`n cantinele ;colare. Această ini\iativă,considerată crucială în lupta împotrivaobezită\ii infantile, impunea restric\ii înceea ce prive;te cantitatea de sare și za-haruri ;i impunea cre;terea cantită\ii decereale integrale în mesele ;colare. F[r[s[ fac[ referire direct[ la noua adminis-tra\ie, Michelle s-a declarat nemul\umit[`n cadrul unei conferin\e despre s[n[ta-tea popula\iei din 12 mai. „Trebuie să teopre;ti ;i să te gânde;ti de ce nu sedore;te ca ai no;tri copii să aibă mese

sănătoase în ;coli? Ce este în neregulăcu voi? De ce trebuie să fie o problemăpolitică? Ce se întâmplă? Scoate\i-mădin ecua\ie – mă pl[ce\i sau nu. Dargândi\i-vă de ce este cineva în regulă cufaptul că alimenta\ia copiilor nu este să-nătoasă. De ce ar sărbători cineva acestlucru? (…) Dacă cineva este în regulăcu acest lucru, nu le pasă de copilul vos-tru", a declarat fosta Primă Doamnă.

Chiar ;i cu unele `ngrijor[ri pentruviitorul Casei Albe, so\ii Obama`ncearc[ s[ se bucure de noul capitol dinvia\a lor ;i de libert[\ile pe care ;i le potpermite acum. „Nu mai are `n m]inilesale puterea ;i responsabilit[\i enorme.Iar pentru un tip care a luat foarte ̀ n se-rios aceste lucruri, libertatea de acumeste extraordinar[,” a spus un prieten alfostului pre;edinte. ~n luna februarie,publicul l-a v[zut pe Barack f[c]nd ki-te-surfing `n Insulele Virgine Britanice,iar ̀ n vacan\a cu yahtul din luna aprilie,`n jurul insulei Tahiti, Michelle a avutocazia s[ fac[ paddleboarding, iar grupullor, care au inclus ;i alte vedete, au ̀ nchi-riat biciclete cu care s-au plimbat peplaj[. Angaja\ii `nc[ `i numesc POTUS;i FLOTUS, iar cei din Secret Service

`nc[ nu-i permit fostului pre;edinte s[conduc[ ma;ina. Dar o ie;ire la cin[ `nora; nu mai necesit[ ore `ntregi de pla-nificare a securit[\ii, lucru care ̀ i bucur[pe cei doi so\i.

~n noile birouri din cartierul WestEnd din Washington, Michelle, avocat[;i fost director de spital, nu-;i caut[ unloc de munc[ ̀ n afara proiectului ObamaCenter. Ea prefer[ s[ participe la ore deSoul Cycle la o sal[ de fitness din apro-piere, ̀ ;i duce pr]nzul la pachet de acas[;i m[n]nc[ al[turi de cei patru angaja\iai s[i, deseori distr]ndu-se `n timp cevizioneaz[ videoclipuri haioase de peinternet. F[r[ s[ mai aib[ parte de o co-loan[ oficial[ de ma;ini, dar determinat[s[ r[m]n[ aproape de copii, Michelle ;iechipa sa se ̀ nghesuie ̀ n ma;ina condus[de Secret Service pentru a face vizitesurpriz[ la diferite ;coli din zon[. FostaPrim[ Doamn[ a petrecut dou[ ore la;coala Ballou STAY, cu adul\ii care `;iterminau studiile liceale.

~n noua lor re;edin\[, fiecare pereteeste acoperit de poze cu cele dou[ fiice,Sasha ;i Malia, din copil[ria lor petre-cut[ la Casa Alb[. Fiindc[ le era dor devechile lor dormitoare, fetele au avut

voie s[-;i aduc[ paturile `n noua cas[dar nu au avut parte de o vacan\[ dedup[ Casa Alb[. Dup[ ce au p[r[sit Was-hington, pe 20 ianuarie, la bordul naveipreziden\iale Air Force, fetele ;i-au l[satp[rin\ii `n California ;i au revenit dup[dou[ zile cu un zbor comercial `n Was-hington, pentru ca Sasha s[ poat[ par-ticipa la cursuri de luni, iar Malia s[ sepoat[ preg[ti pentru anul ei liber ̀ naintede a `ncepe cursurile la Harvard, pe-rioad[ `n care va face un internship `ncadrul companiei de produc\ie HarveyWeinstein din New York.

~n timp ce Barack, autor a dou[ c[r\ide memorii, a `nceput munca la un altreilea volum de acela;i fel, se g]nde;tela perioada sa ca pre;edinte ;i efectul pecare l-a avut asupra lui, pe l]ng[ p[rulc[runt, desigur. „De fapt am descoperitc[ am devenit mai umil cu c]t am petre-cut mai mult timp la Casa Alb[, maipu\in tem[tor,” a spus acesta `n Milano.„Ca pre;edinte, faci gre;eli `n fiecare zi;i mare parte din \ar[ te consider[ unidiot. Este un sentiment eliberator c]ndrealizez c[ sunt ̀ nc[ aici, ̀ nc[ m[ trezesc`n fiecare zi, `nc[ am oportunitatea de aface bine.”

Familia Obama. Via\a dup[ Casa Alb[

s`n`tate & frumuse]e - informaţia zilei a pierdut chilia și cetatea albă. de ... mic în 1480...

Documents