s`n`tate & frumuse]e · 2 informa ia de duminic / 6 mai 2018 karl marx, fondator al...

Diamantul, această piatrăprețioasă extrem de râvnită, afost „învins” de oamenii deștiință care au găsit o modalitateprin care îl pot manipula, la scarănanometrică. Acest lucru arputea conduce la progresetehnologice în domeniulechipamentelor a cărorfuncţionare se bazează pediamante. Din punct de vederechimic diamantul este una dinformele de existență alecarbonului pur. Diamantulcristalizează în sistemul cubic șipoate atinge duritatea maximăde 10 pe scara Mohs, duritateavariind însă în funcție de gradulde puritate a cristalului. Potrivitcelor de la sciencealert.com, unstudiu realizat recent arată că, lascară nanometrică, atunci cânddiamantul are forma unuigrăunte, acesta poate fi îndoit şiîntins cu până la 9% dindimensiunea sa inițială. În mod obişnuit, elasticitateadiamantului în forma sa brutăeste de 1%. Potrivitcercetătorilor, aceastădescoperire ar putea fi utilă înnumeroase aplicaţii, de lafurnizarea de medicamente încelulele canceroase până laîmbunătăţirea soluţieiconstructive a dispozitivelor destocare a datelor.

Ca și omul, castorul își modificăconsiderabil și își adaptează mediulvital propriilor necesități. Trăiește înpăduri virgine, în ape curgătoare carenu îngheață iarna. Preferă pădurile

de foioase, în care apar salcia, plopul,salcâmul şi arţarul.

Poate doborî copaci de dimen-siuni incredibile cu ajutorul incisivi-lor.

Prima ţară din lume cu o producţie de petrol în-registrată oficial în statisticile internaţionale eRom]nia. Prima rafinărie industrială a fost construităde fraţii Mehedinţeanu la periferia Ploieştiului, cuechipament comandat în Germania. Primul oraş dinlume, iluminat public cu petrol, a fost Bucureştiul. În-cepând cu 1 aprilie 1857, oraşul avea să fie iluminatcu 1000 de lămpi. Prima sondă petrolieră din lume afost construită în ţara noastră, în 1840, la Lucăceşti(județul Bacău).

“Găzăriile“ foloseau o metodă rudimentară de ra-finare a petrolului asemănătoare cu cea folosită laobţinerea ţuicii în cazane artizanale. Interesant estecă, până pe la 1860, principalii exploatatori de ţiţei fu-seseră ţăranii liberi, numiţi fântânari, băieşi sau gropari,denumiri provenind din îndeletnicirile lor.

Se împlinesc 200 de ani de la na;terea

lui Karl Marx

S]mbra Oilor, unul dintre cele mai apreciateevenimente din \ar[, cu tradi\ie de 62 de ani

Mai mulţi mari producătoride îmbrăcăminte, printre careGap, Zara, H&M şi Topshop, auanunţat că au renunţat lafurnizorii de mohair, după cePETA a publicat imaginitulburătoare realizate în 12crescătorii de capre de Angoradin Africa de Sud, transmiteAFP. Organizaţia care militeazăpentru apărarea drepturiloranimalelor spune că filmul a fost"realizat de un martor", înianuarie şi februarie anul acesta,în 12 crescătorii din Africa deSud, de unde provine pestejumătate din mohairul folosit lanivel mondial. PETA (People forthe Ethical Treatment ofAnimals) a cerut deschidereaunei anchete în această ţară.Înimagini se poate vedea cumcaprele de Angora, a căror lânăeste transformată în mohair,pentru pulovere, eşarfe, păturietc, sunt trase violent de coarneşi picioare, ridicate de coadă şiaruncate la sol de cei care le tund. Filmul a determinat"numeroşi producători dinmoda internaţională să interzicăachiziţionarea de mohair",potrivit PETA.Pagina 10

Ștefan Mărcuș s-a născut la 8 ianuarie 1886în satul Hodișa, comuna Socond, județul SatuMare, într-o familie cu preocupări culturaleși artistice deosebite, fiind educat pentru asusține cauzele afirmării naționale. Vocațialui l-a îndreptat spre artă, vocea sa deosebităatrăgând atenția și astfel devenind prim solistal serviciilor divine și al serbărilor gimnaziale.

Ştefan Mărcuş a urmat gimnaziul la LiceulPremonstratens din Oradea. Prima clasă deliceu a urmat-o la Liceul Catolic din Satu Mare(azi Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”). A

trecut apoi pentru un an la Baia Mare, iar ul-timele două clase de liceu le-a urmat la Beiuş.În acest important centru şcolar şi cultural alromânilor din nordul Transilvaniei a şi ab-solvit de altfel studiile liceale, în anul 1903.

Studiile muzicale le-a început la Şcoala decanto a lui Rakosi Szidi din Budapesta (1907-1908), continuându-le la Academia de Muzicădin Viena (1908-1912). A urmat şapte semes-tre la Facultatea de Drept din Budapesta. Afost licenţiat în Drept la Oradea (1927).

Oşenii care au oi se întâlnesc la stână şi serbează plecarea turmelor către p[şunile de la munte Pagina 4

Pagina 2

România, de\in[toarea primei sonde de petrol din lume,dar ;i a primei rafin[rii?

Castorul american poate dobor copaci de dimensiuni incredibile

Unele dintre cele mai mari companii de îmbr[c[minte renun\[ la mohair

:tefan M[rcu; s-aimpus ca tenor, autor;i lider cultural timpde jum[tate de veac

Oamenii de ;tiin\[ au g[sit o cales[ îndoaie ;i s[ întind[ diamantul

Pagina 3

S`n`tate Frumuse]e&Diete eficiente ;i sus\inute ;tiin\ific

Crema de g[lbenele,un adev[rat miracol

Pagina 8Pagina 5

IAnul XVI Nr. 781 Duminic[ 6 mai 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Sandale la mod[prim[var[ - var[ 2018

Pagina 7

Preparatele din flori de salcâmau ac\iune antispastic[

Pagina 6

Pagina 11

2 Informa\ia de Duminic[/6 mai 2018

Karl Marx, fondator al socialis-mului ştiinţific, vedea lumina zileipe 5 mai 1818, în oraşul Trier dinPrusia (Germania), într-o familiedin clasa de mijloc, de origine evre-iască, dar al cărui tată s-a convertitla protestantism pentru a-şi păstraslujba de avocat.

La vârsta de 17 ani, Marx se înscria laFacultatea de Drept din Bonn, dar tatălsău îl trimite la Berlin, deoarece avea uncomportament dezordonat. La BerlinMarx îşi va petrece următorii patru ani,timp în care studiază dreptul, filosofia şiistoria, însă va avea o prezenţ[ slab[ la cur-suri. În 1837 îl are ca profesor şi pe Hegel.Tot aici va deveni editor al unui ziar liberalsprijinit de industriaşi, care manifesta îm-potriva autocraţiei din Prusia.

Exilat la Paris ;i Londra

Articolele lui Marx, mai ales acelea le-gate de problemele economice, conduc laînchiderea ziarului şi la emigrarea lui Marxîn Franţa. La Paris, unde ajunge în 1843,ia legătura cu socialiştii francezi şi germanişi devine comunist. Scrie câteva lucrărieconomice care rămân sub formă de ma-nuscris până în 1930.

Tot aici se dezvoltă şi parteneriatul cuFriedrich Engels (1820-1895). Familia luiEngels era foarte prosperă datorită activi-tăţii de prelucrare a bumbacului, avândfabrici la Manchester. Datorită acestui faptEngels a putut să îl sprijine şi material pegânditorul idealist care de obicei nu preaavea posibilitatea să își întrețină cum tre-buie nevasta şi copiii. Când Marx s-a in-stalat cu familia la Londra din cauza ideilorsale revoluţionare, acolo a suferit și maimult din punct de vedere material, izbu-tind însã sã realizeze principala operă, “Ca-pitalul”, despre care recenziile vremii lip-sesc aproape complet. De pe colecția detestamente online. Anticapitalistul Marxa murit (în 1883), lăsându-i doar 250 delire sterline fiicei sale mai mici, Eleanor.

Profetul comunismului

Sub imperiul concepției hegeliene aprogresului rezultat din lupta tendințelorinterne, Marx începe să considere că sar-cina rațiunii filozofice este aceea de a criticatot ce există, fie asta instituții sociale, doc-trine religioase sau lumea ideilor, întrucâtîntotdeauna ceea ce există este limitat, par-țial rațional și potențial deschis schimbării>iluziile, auto-înșelarea, iluziile în masă,erorile pur și simplu trebuie arătate toateca atare, pentru a putea fi corectate.

În imposibilitate de a începe o carierăacademică din motive ideologice, Marx seorientează spre jurnalism. Începutul caziarist la jurnalul Rheinische Zeitung creatde un grup de oameni de afaceri din Kölna fost promițător, dovada că în scurt timpajunge directorul editorial înainte de in-terzicerea publicării ziarului de către cen-zura prusacă.

La Köln îl întâlnește pentru prima datăpe Friedrich Engels, pe care îl va revedeala Paris, în mica comunitate de exilați ger-mani. La Paris, Marx scrie pentru scurttimp pentru "Deutsch-franzoesische Ja-hrbuecher" și face cunoștință cu poetulgerman Heinrich Heine, cu socialistulfrancez Pierre-Joseph Proudhon, ca și cuanarhistul rus Bakunin. În această perioa-dă Marx ia, pentru prima oară, contact șicu mișcarea muncitorească, implicându-se într-o organizație secretă comunistă,numită "Liga celor drepți", devenind so-cialist și comunist. În această perioadă ci-tește economie politică și scrie incisivelenote care vor fi publicate peste un secolsub titlul "Manuscrisele economice și fi-lozofice din 1844".

Lupta ;i economia ca principiiale vie\ii

Marx s-a inspirat din dialectica lui He-gel, deși i-a criticat vehement concepțiaasupra filozofiei istoriei, descoperă mate-rialismul și critica religiei în lucrările luiFeuerbach, adoptă ideile socialist-utopiceale lui Saint-Simon și se îndoctrinează cueconomia politică modernă dezvoltată deAdam Smith. În timp ce Hegel era un fi-lozof idealist, Marx a urmărit să rescriedialectica în termeni materialiști.

Pornind de la aceste izvoare el elabo-rează treptat materialismul istoric ca teorieștiințifică a analizei istorice a societății (Te-ze asupra lui Feuerbach, 1845> Ideologiagermană, 1846> Mizeria filozofiei, 1847).Marx redactează împreună cu FriedrichEngels Manifestul partidului comunist(1848), care are ca motto celebrul apel"Proletari din toată lumea, uniți-v[!"

La Londra își petrece timpul în specialîn sălile de lectură ale bibliotecii de la Bri-tish Museum. Acolo înmagazinează cu-noștințe teoretice cu care își dezvoltă maideparte sistemul, având totuși puțin con-tact cu clasa muncitoare, al cărei mentoravea să devină. Aici scrie Luptele de clasăîn Franța (1850), Bazele critice ale econo-miei politice (1858) și începe redactarealucrării sale fundamentale, Capitalul.

În 1864, Marx este principalul diri-guitor al Primei Internaționale Socialiste,căreia îi dă ca obiectiv abolirea capitalis-mului. Pentru Marx, istoria omenirii sebazează pe lupta de clasă< pentru a se eli-bera, proletariatul, victimă a exploatăriicapitaliste, trebuie să se organizeze la nivelinternațional, să cucerească puterea poli-tică și, în această fază de dictatură a pro-letariatului, să realizeze desființarea cla-selor sociale, ceea ce, într-o fază superioară,va duce de la sine la dispariția statului și laîntemeierea societății comuniste.

În doctrina marxistă, materialismulare două aspecte< unul dialectic, care ex-primă legile generale ale lumii exterioareși ale gândirii umane, un altul istoric, careafirmă că numai realitatea socială deter-mină conștiința oamenilor. Dezvoltareaistorică a societății ar fi condiționată decontradicțiile diverselor "moduri de pro-ducție" (primitiv, sclavagist, feudal, capi-talist) și de "relațiile de producție", adică

de raporturile dintre oameni în procesulde producție. Aceste contradicții se expri-mă prin lupta de clasă, care este astfel mo-torul istoriei.

Marx a elaborat și o teorie a valorii<valoarea este expresia cantității de muncăconținută de un produs. "Plus-valoarea"reprezintă diferența dintre valoarea creatăde muncitor în timpul muncii prestate șisalariul primit, și reflectă astfel gradul ex-ploatării capitaliste.

Termenul de marxism se referă la idei-le lui Marx așa cum au fost interpretate deVladimir Ilici Lenin și de ideologiile ofi-ciale ale statelor socialiste. Termenul demarxianism se referă la punctele de vedereale lui Marx însuși, ceea ce ar fi crezut șiafirmat el însuși, fără distorsionarea pro-dusă de către interpretarea leninistă.

Karl Marx s-a născut ca fiu de burgheziși s-a căsătorit cu o aristocrată, dar a trăitmult timp ca pauper, fiind susținut finan-ciar de capitalistul Engels. Marx se lăudaa fi inspiratorul și eminența cenușie a Co-munei din Paris, fără a avea însă meritereale în această privință. Guvernul germana cerut extrădarea lui Marx din Marea Bri-tanie, dar prim-ministrul britanic a refuzatcererea. Puțin a lipsit ca Marx să fie asasinatde un agent secret german, în timp ce lo-cuia la Londra.

Din punct de vedere religios, Marx aînceput drept creștin fidel, iar idealul co-munist l-a îmbrățișat tot în calitate de creș-tin. Mai târziu a devenit ateu și a făcut Ligacelor Drepți să apostazieze de la credințacreștină, rebotezând-o drept Liga Comu-niștilor.

G]nditorul carea inspirat dictatorii

Iniţial Marx a fost influenţat de Hegel,de care îns[ se va dezice. Hegel consideraistoria drept o succesiune de evenimentecu sens, care se înşiruie în conformitatecu dialectica intern[. Spiritul lumii sau spi-ritul absolut intervine în istorie şi prin eaîşi realizeazã devenirea şi dobândireaconştiinţei de sine. Realitatea nu este deneîn\eles, ci dimpotriv[, în acord perfectcu raţiunea.

Pentru Marx îns[ subiectul istorieisunt oamenii, nu realitatea divin[ care pen-tru el este un misticism. Realitatea concret[

trebuie s[ primeze şi pornind de aici tre-buie s[ se elaboreze o filosofie a existenţeiumane care recunoaşte r[d[cina omuluiîn om. Departe de idealismul hegelian,pentru Marx, adeptul pragmatismului,omul îşi demonstreaz[ puterea şi realitateaîn convieţuirea cu alţii. Existenţa socialãdetermin[ conştiinţa uman[ şi nu invers.

Societatea nu înseamn[ în primul r]ndconştiinţ[ colectiv[, ci munc[ colectiv[,omul fiind mai înainte de toate un animaleconomic care îşi dezvolt[ gândirea pe ba-za forţelor de producţie şi relaţiilor eco-nomice. Exist[ desigur şi o suprastructurãideologic[ ce cuprinde ideile, statul, fami-lia, morala, religia, dar legile istoriei nusunt aici, ci în baza economic[, o baz[ încare funcţioneaz[ dialectica relaţiilor princonflictul dintre clasele sociale. Se între-vede aici şi marea înrâurire a darwinis-mului< omul este un animal, luptã pentrusupravieţuire, supravieţuieşte cel mai adap-tabil, progresul se realizeaz[ doar pe caleaconflictului.

Teoria lui Marx nu r[mâne doar înstadiul de teorie, pentru c[ Marx aspir[ sãschimbe lumea. El observ[ c[ omul s-a în-dep[rtat de sine, s-a alienat, dar motiveazãdevalorizarea sa doar prin prisma econo-mic[< omul este separat de produsul mun-cii sale, care devine marf[ în capitalism şiîl face pe om dependent de sistem. Muncasalariat[ este şi ea doar un mijloc de su-pravieţuire, forţa de munc[ fiind comer-cializat[ şi omul ajungând el însuşi marfã.Banii, “târfa universal[”, îl înstr[ineaz[ şipe om de om, ei sunt adev[ratul spirit uni-versal. Dar proletariatul poate schimbaaceast[ condiţie odat[ ce devine con;tientde ea.

Capitalismul însemna pentru Marxs[r[cirea şi asuprirea muncitorilor, carede fapt îi îmbog[ţesc pe cei bogaţi prinmunca lor. Dar odat[ cu instaurarea “orân-duirii socialiste” situaţia se va schimbapentru c[ mijloacele de producţie vor de-veni proprietate comun[. Egalitarismul s-a realizat îns[ în s[r[cie.

Viziunea sa revoluţionar[ a dorit nus[ schimbe o stare social[ sau un regim, cipolitica îns[şi, s[ schimbe temeliile lumiidin care trebuie s[ dispar[ religia, statul,clasele, omul depinzând doar de el însuşişi de legile sociale pe care le va conştientiza.Paradoxal, partidele şi statele socialistecare se revendic[ de la doctrina marxist[au produs un stat omnipotent care a ur-mãrit totala absorbţie a societ[ţii civile.Dup[ cum îl descrie şi Orwell, este sistemulcapabil s[ transforme oamenii în roboţilipsiţi de doza minimal[ de conştiinţ[.

Este Marx autorul moral al experi-mentului înfior[tor numit comunism? Înaceeaşi m[sur[ în care Nietzsche este vi-novat de genocidul nazist. Dintr-un punctde vedere am putea spune c[ ideile salepericuloase i-au f[cut pe mulţi s[ cread[c[ fenomenele sociale sunt perfect deter-minabile prin prisma profeţiilor istorice.Prin faptul c[ i-a negat omului orice altãdimensiune în afara celei economice. Prinfaptul c[ introduce concepţia darwinist[în prim-plan, susţinând conflictul ca sin-gura cale de dezvoltare. Prin faptul c[ ab-solutizeaz[ planul politic şi nu atribuieomului niciun fel de aspiraţii morale sauspirituale. Prin faptul c[ sistemul s[u a fostizvor de argumentare şi credinţ[ oarb[pentru dictatori.

Cu toate acestea, Marx a r[mas un omal ideii. A c[utat un adev[r în onestitateintelectual[, dup[ cum opineaz[ Karl Pop-per, iar ca savant a fost un economist re-marcabil. În universit[ţile occidentale estev[zut ca unul dintre marii cuget[tori ai lu-mii, textele sale fiind recunoscute ca partedin moştenirea noastr[ cultural[. Poatechiar şi-a dorit fericirea semenilor, doarc[ utopia sa nu a reuşit decât s[ transformeraiul visat într-un iad materializat. Darmaterializat nu de Marx însuși, ci de radi-calii ru;i care ;i l-au `nsu;it ca idol.

Sextil Iosif Pușcariu (n. 4 ianuarie1877, Brașov - d. 5 mai 1948, Bran) afost un filolog și lingvist, istoric literar,pedagog, cronicar muzical și teatral,publicist și academician român de ori-gine aromână.

Lingvistul a scris peste 400 de lu-crări de o mare valoare științifică, a ini-țiat și a coordonat Dicționarul limbiiromâne (Dicționarul tezaur al Acade-miei) și Atlasul lingvistic român. A fon-dat și a condus revista Dacoromania șia întemeiat, în toamna anului 1919,Muzeul Limbii Române din Cluj. Dic-ționarul Tezaur al Limbii Române a fostcontinuat de la litera B, de unde îl lăsaseHa;deu, până la litera L (lojniță). Aces-tei lucrări i-a dedicat Sextil Pușcariucea mai mare parte a vieții, din ea re-zultând, pe lângă volumele Dicționa-rului, numeroase studii de lexicologie,uneori cu accente memorialistice. Afost unul dintre cei mai mari lingviștiai României, adevărat șef de școală.

De-a lungul vieții Sextil Pușcariu aaprofundat numeroase aspecte ale cul-turii naționale, de la filologie la artă, dela istorie la critică literară, a scris versuriși schițe, cronici muzicale și teatrale, aîntreținut legături strânse cu numeroșireprezentanți ai culturii noastre. Dato-rită concepției sale înnoitoare asupralimbii, Sextil Pușcariu este consideratun precursor al “lingvisticii integrale”.

Sextil Pușcariu a urmat studiilegimnaziale și liceale la Brașov, la actua-lul Colegiu Național “Andrei Șaguna”,după care pleacă pentru studiile supe-rioare universitare în Germania, laLeipzig (1895 -1899), apoi în Franța, laParis (1899 - 1901) și în Austria, la Vie-na (1902 - 1904). Devine doctor în fi-losofie al Universității din Leipzig în1899, respectiv docent privat pentru fi-lologia românească la Universitatea dinViena (1904 - 1906). Inițiază și conduceziarul “Glasul Bucovinei” apărut la 22octombrie 1918, cea mai activă și răs-pândită publicație românească din Bu-covina. Participă activ la unirea Buco-vinei cu România. În primăvara lui1919 i se oferă postul de ministru alBucovinei la București, dar refuză, pre-ferând să rămână un om de știință. Estenumit comisar general al ConsiliuluiDirigent privind organizarea Universi-tății Daciei Superioare din Cluj. Devineprimul rector român al Universitățiidin Cluj și pune temelia Muzeului Lim-bii Române (1919). Va fi numit mem-bru în delegația României la Liga Na-țiunilor de la Geneva (1922 - 1925).

Anchetat în mai multe rânduri deautoritățile comuniste pentru aparte-nența la Garda de Fier, Sextil Pușcariumoare la 5 mai 1948, la Bran, fiind în-mormântat la Brașov.

70 de ani de lamoartea lui Sextil

Pu;cariu

EVENIMENTViziunea sa revoluţionarã a dorit nu sã schimbe o stare socialã sau un regim, ci politica însãşi,

sã schimbe temeliile lumii din care trebuie sã disparã religia, statul, clasele, omul depinzând doarde el însuşi şi de legile sociale pe care le va conştientiza. Paradoxal, partidele şi statele socialistecare se revendicã de la doctrina marxistã au produs un stat omnipotent care a urmãrit totala ab-sorbţie a societãţii civile.

~n exilul s[u londonez Marx a fost s[rac, sus\inut de banii lui Friedrich Engels

Se împlinesc 200 de anide la na;terea lui Karl Marx

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

6 mai 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}ISprijin necontenit a acordat Sătmarului natal. Aşa,

spre exemplu, s-a întâmplat în anul 1926 când şi cu spri-jinul lui Ştefan Mărcuş a fost organizat în oraşul SatuMare un muzeu etnografic.

~n prima jum[tate a veaculuitrecut, via\a cultural[ din SatuMare ;i Bihor a fost marcat[ deactivitatea de artist, publicist ;i(am zice azi) manager cultural alui :tefan M[rcu; din Hodi;a, unom cu mare succes ca tenor deoper[ ;i catalizator al energiilorartistice ale rom]nilor din zon[.

Cele mai importante date ale expo-zeului biografic ce urmeaz[ au ca surs[un excelent material realizat de DianaKincses ;i Roxana Orha, acoperind toatefa\etele carierei polivalentului om de cul-tur[ s[tm[rean.

Anii de formare

Ștefan Mărcuș s-a născut la 8 ia-nuarie 1886 în satul Hodișa, comunaSocond, județul Satu Mare, într-o fa-milie cu preocupări culturale și artis-tice deosebite, fiind îndrumat încă depe băncile școlii și educat pentru a sus-ține cauzele afirmării naționale. Voca-ția lui l-a îndreptat spre artă, vocea sadeosebită atrăgând atenția și astfel de-venind prim solist al serviciilor divineși al serbărilor gimnaziale.

Ştefan Mărcuş a urmat gimnaziulla Liceul Premonstratens din Oradea.Prima clasă de liceu a urmat-o la LiceulCatolic din Satu Mare (azi ColegiulNaţional „Mihai Eminescu”). A trecutapoi pentru un an la Baia Mare, iar ul-timele două clase de liceu le-a urmatla Beiuş. În acest important centru şco-lar şi cultural al românilor din nordulTransilvaniei a şi absolvit de altfel stu-diile liceale, în anul 1903.

Studiile muzicale le-a început laŞcoala de canto a lui Rakosi Szidi dinBudapesta (1907-1908), continuându-le la Academia de Muzică din Viena(1908-1912). A urmat şapte semestrela Facultatea de Drept din Budapesta.A fost licenţiat în Drept la Oradea(1927).

Liderul studen\ilor rom]nidin Viena

La 24 ianuarie 1908 societatea “Ro-mânia Jună” a aniversat, în cadru festiv,împlinirea unei jumătăţi de veac de laUnirea Principatelor, prilej în care vo-cea strălucitoare a tenorului ŞtefanMărcuş a „împodobit programul cumai multe melodii româneşti”. În varaaceluiași an a participat la serbărileadunării generale a „Astrei” din Șimleucântând în piesa „Moise Păcurarul” șila concertul din Oravița al Societăţiide Teatru Românesc din Transilvania.

S-a bucurat de asemenea şi de apre-cierea unei familii româneşti foarte bo-gate din Viena, Dumba, care i-a oferito bursă, pentru a-şi desăvârşi studiile.Membri acestei familii s-au număratprintre fondatorii Societăţii Academice„România Jună” şi Conservatorului demuzică şi artă dramatică din Viena.

Ștefan Mărcuș a organizat la ser-bările din Ajunul Anului Nou din 1909o echipă de căluşari formată din 13persoane, el fiind vătaful, reuşind săprezinte bătuta, brâul şi călușarul. Cos-tumele au fost împrumutate de la Reu-niunea de cântări din Sibiu. Intrareaîn scenă s-a făcut în ritmul imnului“Deşteapt[-te, române”. Datorită aces-tei prezentări frumoase a reușit să câș-tige pentru români premiul de onoare.

Student la Viena, a luat parte la mişcă-rile studenţilor români din oraş, careîl aleg preşedinte al „României June”în anul 1911, fiind pentru mai mulțiani conducătorul studenţimii românedin capitala imperiului.

Cariera de tenor

La examenele de la finalul anuluiuniversitar 1909-1910, Ştefan Mărcuşşi Ionel Crişan au cântat pe scena Ope-rei Populare din Viena, în opera “Po-vestirile lui Hoffman”, fiind foarte apre-ciaţi de către presa vieneză.

A fost primul interpret al roluluiJohnson din opera „La Fanciulla delWest” de Puccini, pe scena teatruluigerman din Trappau unde a fost anga-jat. A cântat sub bagheta maestruluiRichard Strauss la premiera operei„Feuerstnot”, care a avut loc la OperaPoporală din Viena, alături de celebraartistă Maria Jeritza, favorita lui Puc-cini. Sub bagheta cunoscutului FranzSchalk, prim dirijor la Opera CurţiiRegale, a interpretat cântece de FranzLiszt şi Richard Strauss.

În anul 1913 Ştefan Mărcuş era an-gajat prim-tenor al Operei Germanedin Teplitz. În octombrie acesta primeao scrisoare de la Casa Regală din Ro-mânia prin care era invitat să concer-teze alături de Societatea „Carmen”, ur-mând ca în 9, 11 şi 13 decembrie săsusţină concerte la Bucureşti.

Reîntors în Transilvania, alături deAca de Barbu, Ionel Crişan, Ioan Brăilă,formează trupe artistice, organizândturnee şi concerte în toate oraşele ar-delene. Ştefan Mărcuş, prin vocea sacultivată, a făcut cinste artei noastreinterpretative, contribuind la creştereaprestigiului ei. Vocea tenorală şi în-făţişarea sa te cucereau „pe nesimţite”,asigurându-i un succes deplin. Apariţiasa a fost elogios comentată de ziareleromâne, maghiare şi germane ale vre-mii. Din repertoriu nu lipseau creaţiileculte româneşti.

~n timpul r[zboiului a construit fu-

nicularul de la Monte San Michele. Du-pă terminarea războiului a mers dinItalia în Viena mai mult pe jos şi călare.Reîntors de pe front în 1918 cu rangulde căpitan de geniu, se pune la dis-poziţia Consiliului Naţional Romândin Viena, lichidând materialul tehnic.

Activitatea administrativ[

În anul 1919 a preluat conducereapoliţiei din Oradea, contribuind înmod efectiv la unificarea serviciuluipoliţienesc din toată ţara. Aici şi-acompletat examenele juridice, luându-şi licenţa la Academia de Drept dinOradea.

În 1920 a fost numit director exe-cutiv al Operei Române din Cluj, însă

niciodată nu a putut să îşi ocupe postul.În ianuarie 1924, după succesul avutla Curtea de Casaţie, a fost numit in-spector al artelor şi teatrelor. Postulocupat a fost sistat în decembrie 1925.S-a alăturat faimoasei campanii pentruînfiinţarea Teatrului de Vest, iniţiatăde revista „Familia”, prin sârguinţa luiM.G. Samarineanu S-a distins ca unactiv membru al „Astrei”. În 20 iunie1926 a fost ales în comitetul orădeanal Asociaţiei.

Sprijin necontenit a acordat Săt-marului natal. Aşa, spre exemplu, s-aîntâmplat în anul 1926 când și cu spri-jinul lui Ştefan Mărcuş a fost organizatîn oraşul Satu Mare un muzeu etno-grafic. La 24 ianuarie 1930, viaţa cul-turală a Sătmarului a fost fericit între-

gită de apariţia „Societăţii tinerilor săt-măreni”,. La această festivitate a parti-cipat şi Ştefan Mărcuş în calitate de fiual locului.

În anul 1939 Ştefan Mărcuş părăseaOradea, fiind avansat în funcţia de in-spector al Artelor şi Teatrelor pentruTransilvania şi Banat. Biroul său se aflaîn Rezidenţa Regală a Ţinutului Someş,adică în Cluj. Intelectualitatea româ-nească din Oradea a ţinut să îi sărbă-torească pe Ştefan şi Ritta Mărcuş, câtşi pe fiica lor, Lia. În Cluj, Ştefan Măr-cuş a rămas până la cedarea Ardealuluide Nord, în 30 august 1940.

După Dictatul de la Viena Mărcuşse refugiază la Timişoara, fiind inspec-tor cu probleme ale teatrului în Banat.

Ştefan Mărcuş a decedat la 18 mai1953 în Cluj-Napoca, unde a locuit `nultimii s[i ani al[turi de fiica sa, so-pran[ de succes a Operei Rom]ne.

Realiz[ri publicistice

Ștefan Mărcuș s-a remarcat şi petărâm literar ca autor al unei prodi-gioase opere, încă înainte de MareaUnire, prin lucrarea “Problema teatru-lui românesc”, apărută la Arad în anul1912. O atenţie specială a acordatspaţiului în care a văzut lumina zilei,ţinutul Sătmarului, căruia i-a dedicatdouă lucrări consistente, de referinţăşi în zilele noastre< “Din trecutul Săt-marului” (Minerva, Baia Mare, 1932)şi “Sătmar. I, Fragmente istorice şi cul-turale. Aspecte sociale” (Tipografia Ro-mânească, Oradea, 1937). “Bihorulstrajă la hotare”, lucrare realizată în co-laborare în anul 1933, şi “Muzică şi tea-tru în Bihor”, apărută în anul 1935, suntdouă lucrări dedicate oraşului în careŞtefan Mărcuş şi-a desfăşurat viaţa în-tre cele două războaie mondiale, Ora-dea.

“Thalia Română. Contribuţii la Is-toricul Teatrului Românesc din Ardeal,Banat şi Părţile Ungurene, vol. I”, estelucrarea pe care a publicat-o în urbeacare l-a găzduit în timpul celei de-a do-ua conflagraţii mondiale, după sfârte-carea graniţelor ţării, Timişoara. Vo-lumul a apărut în anul 1945 și, aidomalucrării dedicate Sătmarului, se doreaa fi doar un prim volum. Pe lângă lu-crările antume ale lui Ștefan Mărcuș,se pare că au rămas mai multe manus-crise în urma sa, printre care şi “Trei-zeci de ani de cultură 1905-1935”.

Împreună cu A. P. Bănuţ a redactato revistă teatrală intitulată „Programulnostru”, care urmărea să facă cunoscutepublicului piesele care urmau a fi ju-cate, şi să facă cunoscut fenomenul tea-tral unui public cât mai larg. Altă co-laborare a lui Ştefan Mărcuş o găsimîn paginile revistei “Sentinela”. În unelearticole, Ştefan Mărcuş îşi ascundeaadevărata identitate, semnând cu pseu-donimul “Codreanu”, fapt ce denotă cănu şi-a uitat rădăcinile natale codre-neşti.

Una dintre cele mai importantecontribuții ale sale la publicistica ro-mânească este editarea cotidianului”Vestul României” care a apărut între12 aprilie 1923 și 6 mai 1924, la Oradea.Aici semna articole din domeniul ar-telor spectacolului.

A consemnat Vasile A.

Grupul folcloric al Asocia\iei “Rom]nia Jun[“ din Viena, fondat ;i condus de :tefan M[rcu;, a impus dansurile ;ic]ntecele rom]ne;ti `n capitala imperiului

:tefan M[rcu; a devenit unul din cei mai importan\i soli;ti de oper[ din spa\iulde limb[ german[, c]nt]nd `n opere recent compuse de Strauss sau Puccini

:tefan M[rcu; s-a impus ca tenor, autor;i lider cultural timp de jum[tate de veac


TRADI}II

Din cele mai vechi timpuri,bătrânii au fost atenți la sărbă-torile din luna mai, ale căror tra-diții le-au păstrat cu sfințenie.

Mai ales că, în luna lui Florar, cândînverzește totul, se spune că Raiul co-boară pe pământ.

Pe 6 mai împodobiți casacu ramuri de nuc și stejar

Potrivit tradiției, ziua de 6 mai estedestinată sărbătorii Iurea. În aceastăzi, toată lumea trebuie să aibă casaîmpodobită cu ramuri de stejar saunuc, pentru ca locuința să fie ferită deghinioane, durere, boli și blesteme.

Există și zone în România unde

fetele împodobesc pe data de 5 maicununi de flori cu care sunt împodo-bite apoi ferestrele și ușile caselor. Înziua lui Iurea, superstiția spune ca băr-bații să se arunce în cel mai apropiatrâu, în care înainte au fost aruncatecununile de flori.

Pe 6 mai nimeni nu are voie sămuncească la câmp, în grădină, iargospodinele nu spală și nu cos. Ziualui Iurea se cinstește cu petreceri câm-penești la iarbă verde.

De sărbătoarea sfântuluiGherman, nimeni nu arevoie să se pieptene

O altă sărbătoare mare din lunamai are loc pe data de 12 mai. Estemomentul când este cinstit sfântul

Gherman, patronul vietăților, sărbă-toare care trebuie ținută pentru ca oa-menii să fie feriți de furtuni și grindi-nă. Tradiția spune că pe 12 mai, ni-meni nu are voie să-l supere pe sfântulGherman și, în consecință, nu semuncește la câmp, nu se spală, nu secoase și femeile nu au voie să se piep-tene.

Nici în ziua de 21 mai, de Graur,oamenii nu muncesc pentru că alfelvor avea parte de mari pagube. Tot cucinste și fără muncă este celebrat șiIoan Fierte Piatră, pe 25 mai, altfel secrede că aduce în viață dureri, boli șigrele cumpene.

Mai multe despre obiceiurile larom]ni, din luna mai, ve\i putea citi`n numerele urm[toare.

L. F.

Oşenii marchează în acestsf]rșit de săpt[m]nă cel mai im-portant eveniment tradiţional allunii mai. Ca în fiecare an, înaintede a începe perioada păşunatului,aceştia participă la “Sâmbra Oilor”,cea mai mare serbare câmpeneas-că, legată de ocupaţia tradiţionalăa păstoritului, serbare ce se des-făşoară anual şi care simbolizeazăvenirea primăverii şi ieşirea oilorla păscut.

Chiar dacă în cele mai multe zoneaceastă tradiţie s-a cam pierdut din cauzafaptului c[ tinerii sunt plecaţi în străinătate,în zona comunei Certeze această tradiţiese păstrează cu sfinţenie. Sunt zone în carelocalnicii îi spun “Ruptul Sterpelor”, adicăsepararea şi numărarea oilor ca şi măsu-rarea laptelui de către ciobani care pornesccu turmele spre pajiştile din munţi. Înesenţă, obiceiul e acelaşi< ciobanii îşi urcăoile la munte, unde, după primul muls, secântăreşte cantitatea de lapte dată şi se îm-parte la numărul de proprietari, astfel încâtse va şti cât caş, câtă brânză şi câtă urdă vaprimi fiecare pe parcursul acestui an.

Termenul “sâmbră” semnifică o înţele-gere, o reglementare gospodărească, unprotocol asupra treburilor majore ale oie-ritului. Încă de la Sfântul Gheorghe şi pânăla sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, cres-cătorii de oi din toate cele 23 de sateoşeneşti se adună în fiecare localitate pen-tru a stabili împreună unde vor face stâneleîn acel an, cine le va fi baci şi pe cine vorangaja să le păzească pe timpul păşunatu-lui.

O;enii ;i-au p[strat cu`nc[p[\]nare tradi\iile,de-a lungul anilor

Cu toate că tradiţia se mai respectă şiîn Baia Sprie, cea mai celebră e “SâmbraOilor” organizată în Pasul Huta, comunaCerteze, deoarece aici în Ţara Oaşului au-torităţile comuniste nu au reuşit să naţio-nalizeze proprietăţile oşenilor, astfel încâtaceştia au continuat să lucreze pământurilelor şi păstrează cu încăpăţânare tradiţiilelor. Anul acesta evenimentul se desfăşoarăpe 6 mai şi va reuni, la fel ca în fiecare an,mii de locuitori din judeţele Satu Mare şidin Maramureş. De asemenea, mulţi din-tre oşenii plecaţi la muncă în străinătateşi-au amânat plecarea până după sâmbră.

Plecarea turmelor cătrep[şunile de la munte

În cadrul evenimentului, oşenii careau oi se întâlnesc la stână şi serbează ple-carea turmelor către p[şunile de la munte,nu înainte de a măsura însă laptele pe carefiecare oaie îl dă pentru a stabili cât îi revinefiecărui cioban şi fiecărui proprietar de oipentru că pe perioada păşunatului fiecaretrebuie să îşi primească cantitatea de lap-te.

“Din păcate azi e cam greu de găsitciobanii pentru că tinerii nu mai îşi dorescsă aibă grijă de oi. Este destul de greu şi nueste profitabil, comparativ cu suma de banipe care băieţii o pot câştiga la muncă înstrăinătate. Mai mult din familie ne îm-părţim pentru că ne ocupăm de mult timpcu asta, pe mine părinţii m-au dus de lapatru ani în stână. La sâmbra tradiţionalăse iau oile pe rând şi se mulg, după carelaptele se măsoară şi se stabilieşte cât îi re-vine fiecărui proprietar de oaie. La noi înMoişeni se dau trei măsuri de lapte pe fie-

care cap de oaie care e bună de lapte, adică45 de litri de lapte”, povesteşte Vasile Moiş.

Cum se desfăşoară sâmbra?

Înainte însă, pentru ca animalele să fiesănătoase şi să dea lapte mult, sunt bine-cuv]ntate de preot. Există credinţa c[ prinaceastă binecuvântare se ţin departe ani-malele prădătoare, dar şi evenimentele ne-fericite care ar putea apărea pe perioadapăşunatului. Ciobanii spun că nu acestaeste secretul pentru ca oile să dea mult lap-te, ci mai degrabă faptul că fiecare ciobandezmiardă mioarele. Din laptele lor gos-podarii vor face caş şi alte soiuri de brânză.Reţeta nu este complicată, dar este secretă.Şase litri de lapte la un kilogram de caş.“Pentru a face un caş de calitate punemlaptele la foc şi avem răbdare până ajungela 40 de grade şi îl ţinem pe foc aproximativ45 de minute, apoi îl batem, îl strângemlaolaltă cu mâna, iar strânsul se face pentrua ieşi zerul, îl luăm cu strecura, îl frămân-tăm de două sau de trei ori şi punem totul

să se strecoare”, spune Vasile Moiş. Găleţile de muls sunt şi ele pregătite<

li se pun flori de prim[var[ la urechile tor-tii, amestecate cu buruieni descântate(leuştean, pelin, urzică, salcie, usturoi), iarla interior se arunc[ câte o monedă, pentrucinstirea păcurarului. Din primul lapte alstânei se prepară un caş care se împarteîntre proprietarii stânei. Cât timp bărbaţiiau fost ocupaţi cu mulsul şi măsuratul lap-telui, femeile au aşternut pe iarba de lâng[stân[ feţe de mese, iar pe ele au desfăcutbucatele şi băuturile aduse de acasă.

Bucate alese servite invitaţilor

Fiecare familie de oieri îşi poate invitala s]mbră rudele, astfel că nu doar bărbaţiiau de lucru cu mulsul oilor şi măsurarealaptelui, femeile pregătesc cu o zi înainte,dar şi în stână bucate tradiţionale precumcolacul oilor, plăcinte, umplutura de mielşi şoldul de porc atent rumenit. Şi pentrucă în Ţara Oaşului nimeni nu gustă dinpreparate până nu bea un pahar de pălincă,

gospodinele au grijă ca fiecare invitat săaibă la îndemâna băutura din prune.

“Prima dată fiecare gospodină pregă-teşte colacul oilor care seamănă cu pasca,dar care are o gaură la mijloc şi e puţinmai mare, apoi se fac florile pe deasupra.Nu există sâmbră de la care să lipseascăacest colac. Apoi de la masă nu lipsesc co-zonacul cu brânză, cu nucă, cu rahat, um-plutura de miel şi şoldul de porc care suntfăcute după reţetele învăţate de la bunici.Fiecare se serveşte cu ce îi place, însă lanoi nu există oşan căruia să nu îi placă sămăn]nce tradiţional“, mărturiseşte VioricaMoiş.

Pe timpul cât se m[nâncă, ceteraşiicânt[ şi ţâpuresc.

Pân[ la căderea serii, uneori cei pre-zen\i petrec, fiecare în felul său< unii şi de-apănă amintirile despre viaţa la stân[ şiîntâmpl[rile petrecute cu alţi ani în urmă,iar cei tineri cânt[ şi joacă.

Sâmbra Oilor, după mai binede şase decenii

Având în vedere că acest obicei a su-pravieţuit şi în perioda comunistă, oşeniiau transformat obiceiul sâmbrei în festival.De mai bine de şase decenii încoace, sâm-bra se organizează sub forma unui festivalfolcloric, o serbare câmpenească care areloc anual pe drumul şerpuitor care uneşteŢara Oaşului de Maramureş, în Pasul Huta.Mii de persoane participă an de an la acesteveniment care se desfăşoară anul acestaduminică, 6 mai. Locuitorii zonei şi nunumai se vor putea bucura şi de aceastădată de un program bogat şi diversificat.:i `n acest an, organizatorii “Sâmbrei Oi-lor” vor preg[ti pentru participan\i omul\ime de surprize. Anul acesta pe scen[va urca şi îndrăgitul interpret de muzicăpopulară Gheorghe Turda, din S[p]n\a.

Printre invitaţii acestei ediţii se numărăIrina Man şi Grupul din Bixad> Petre ;iPetrică Zele> Maria Petca Poptean şi An-samblul Măgura din Târşolţ> Petrică Mu-reşan> Ansamblul Folcloric „Oaşul” şi Ma-ria Tripon din Negreşti-Oaş> AnsamblulFolcloric „Tulnicul” din Maramureş> invitatspecial Gheorghe Turda> Ansamblul Fol-cloric al Judeţului - "Doruri Sătmărene" şiPalatul Copiilor Satu Mare> AnsamblulFolcloric „Florile Tărnii”> Ansamblul Fol-cloric „Cununiţa Năzdrăvană”> Georgiana- ţâpuritoarea Oaşului> Mihai Zele şi An-samblul Ţara Oaşului> Ansamblul FlorileTurţului> ţâpuritoarele din Batarci - MariaHosu> Grupul de ţâpuritoare din Racşa.

Se spune c[ Raiul coboar[ pe p[m]nt `n luna lui Florar

Ciob[na;i pe Varful Pietris ului, `n satul Rac;a (din colec\ia Ioni\[ G. Andron)

Pe 6 mai nimeni nu are voie să muncească la câmp, în grădină, iar gospodinele nuspală și nu cos. Ziua lui Iurea se cinstește cu petreceri câmpenești la iarbă verde

Cu toate că tradiţia se mai respectă şi în Baia Sprie, cea mai celebră e “Sâmbra Oilor” organizatăîn Pasul Huta, comuna Certeze, deoarece aici în Ţara Oaşului autorităţile comuniste nu au reuşitsă naţionalizeze proprietăţile oşenilor, astfel încât aceştia au continuat să lucreze pământurile lorşi păstrează cu încăpăţânare tradiţiile lor. Anul acesta evenimentul se desfăşoară pe 6 mai şi vareuni, la fel ca în fiecare an, mii de locuitori din judeţele Satu Mare şi din Maramureş. De asemenea,mulţi dintre oşenii plecaţi la muncă în străinătate şi-au amânat plecarea până după sâmbră.

S]mbra Oilor, unul dintre cele mai apreciateevenimente din \ar[, cu tradi\ie de 62 de ani

Oşenii care au oi se întâlnesc la stână şi serbează plecarea turmelor către p[şunile de la munte


S~N~TATECrema de gălbenele este o minune a naturii, având proprietăți antiinfla-

matoare şi de calmare a mâncărimii. Ca adjuvant în medicina clasică, cremade gălbenele ameliorează micozele şi are rol antiseptic la nivel vaginal.

Atunci când rezultatele anali-zelor de laborator arată c[ avețiprobleme cu colesterolul, iar tri-gliceridele au o valoare ridicată,o cură de tratament cu sevă demesteacăn și extracte din plantepoate să vă fie de un real folos.

Dup[ cum precizează specialiștii dela Hypericum Plant este important săcunoaștem îndeaproape proprietățilesevei de mesteacăn ;i cum putem să ofolosim pentru ameliorarea probleme-lor de sănătate mai sus enunțate și nunumai.

Bioflavonoidele și ceilalți compușiactivi din Seva de mesteacăn sau ex-tractul uscat din seva de mesteacăn ală-turi de extractele integrale din plantelemedicinale din produsul Hipocoleste-rolemiant, stimulează producția deHDL („colesterol bun”) și o inhibă pecea de LDL („colesterol rău”).

Ajută la fluidizarea sângelui și lanormalizarea circulației sangvine prinproprietățile vasodilatatoare și corona-rodilatatoare. Favorizează reglarea na-turală a metabolismului general. Acțiu-ne hipocolesterolemiantă, hipotensivă,antiinflamatoare, astringentă, diureticăși depurativă.

De asemenea, produsul Natural Sta-tine forte este un extract natural dinplante care are proprietăți hipocoleste-rolemiante fără efectele secundare ca-racteristice statinelor de sintez[ (

ex.Crestor sau Sortis, etc). Contribuiela reglarea echilibrului dintre cele douătipuri de colesterol ( HDL și LDL). Ajutăla normalizarea trigliceridelor din sân-ge. Stimulează circulația sangvină șicreșterea aportului de oxigen la nivelulțesuturilor prin participarea la fluidi-zarea sângelui. Favorizează buna func-ționare a sistemului nervos și dezvolta-rea funcțiilor cerebrale. Acțiune hipo-colesterolemiantă, hipolipemiantă, an-tiagregantă plachetară, hipotensoare,antiinflamatoare și tonică asupra func-țiilor cerebrale.

Tratamentul recomandat de specialiștii Hypericumplant este următorul<

Dimineața înainte de masă< 50 mlSevă de mesteacăn sirop în 150 ml apăplată sau după caz 3 capsule extract us-cat sev[ de mesteacăn, împreună cu 3capsule de Hipocolesterolemiant.

Prânz< 3 capsule Hypocolesterole-miant cu 3 capsule Natural Statine forteînainte sau după masa.

Seara< înainte de culcare 3 capsuleNatural statine forte cu 50 ml Sevă demesteacăn sirop în apă sau 3 capsuleSevă mesteacăn extract concentrat.

Acest tratament trebuie urmat 20zile cu 10 zile pauză. Rezultatele nu în-târzie să apară. Dacă colesterolul totalși trigliceridele au încă valori destul demari, trebuie repetată cura.

Crema de gălbenele are o for-mulă holistică ce are la bază com-puși naturali activi, cu o bio-dis-ponibilitate foarte mare, ce acțio-nează sinergic completându-se șipotențându-se reciproc, rezultatulfiind o piele< hidratată, energizată,detoxifiată și întinerită.

S[punurile și anumite geluri de igie-nă intimă au în compo-

nența lor substanțe ce pot irita pieleadin zonele intime. Crema de gălbeneleeste o minune a naturii, având proprie-tăți antiinflamatoare și de calmare amâncărimii. Ca adjuvant în medicinaclasică, crema de gălbenele amelioreazămicozele și are rol antiseptic la nivelvaginal.

Practic ingredientele active extrasedin florile de gălbenele care se regăsescîn crema de gălbenele în general nu au

reacții adverse, dar pentru că fiecareom este unic, la începu-tul tratamentului cremade gălbenele trebuie tes-tată. Evident tratamen-tul se oprește dacă cre-ma produce reac\ii cu-tanate adverse.Crema de gălbenele sepoate folosi pe pieleabebelușilor încă de la 1an.Crema de gălbenele estecel mai des folosită pen-tru a grăbi vindecarearănilor, a tăieturilor, ar-surilor de gradul întâi,zgârieturilor, dar și pen-tru tratarea ulcerelor va-ricoase și a vânătăilor.Există cercetări care de-monstrează că utilizareacremei de gălbenele gră-bește procesul de vinde-care al diferitelor tipuride răni și că mecanisme-

le de acțiune includ creșterea fluxuluisangvin la locul plăgii, încurajarea sin-tezei de colagen și stimularea dezvol-tării epidermului de neo-formație (apielii noi), dar și a țesutului conjunctiv.Crema de gălbenele este incredibil debună pentru tratarea coșurilor, a acneeisau a altor probleme ale pielii. Aceastaare efect antibacterian, antiseptic și ci-catrizant. Este, de asemenea, foarte utilăîn cazul arsurilor provocate atât de ra-zele puternice ale soarelui, cât și de celeprovocate de foc.

Vârsta la care se instalează menopau-za ar putea influența capacitatea de me-morare a femeilor. Recent a fost dat pu-blicității un studiu britanic care arată căacele femei la care menopauza se insta-lează la vârste mai târzii ar putea avea unavantaj în ceea ce privește memoria, pemăsură ce îmbătrânesc. Cercetarea s-arealizat de-a lungul a câtorva decate și aurmărit starea a peste 1300 de femei. Unuldin rezultatele studiului indică faptul căacele femei care au intrat la menopauzăcu 10 ani mai târziu decât semenele lorau fost capabile să-și amintească un cu-vânt în plus dintr-un test de 15 cuvinte înfiecare an în care au înaintat în vârstă,notează școalapacientilor.ro

În schimb nu a fost depistată nicioasociere între momentul menopauzei șiviteza de procesare a gândurilor. S-a con-statat că memoria cuvintelor s-a menținutindiferent dacă femeile au trecutpe terapiede substituție hormonală după instalareamenopauzei. Femeile la care menopauzaapare normal – nu din cauza vreunei in-tervenții medicale sau chirurgicale – seconfruntă, de obicei, cu acest aspect între45 și 55 de ani. La participantele studiului,vârsta medie de apariție a menopauzei afost de 51 de ani. Ele au efectuat acest testde 4 ori între 43 și 69 de ani.

Echipa de cercetători a anunțat că vacontinua studiul pentru a depista o posi-bilă legătură între instalarea menopauzeiși riscul de demență. Unele dintre femeileincluse în studiu efectuează radiografiicraniene detaliate și teste cognitive pentrua depista semnele timpurii ale demenței.Studii anterioare nu au arătat vreo legă-tură între instalarea târzie a menopauzeiși scăderea riscului de demență. Autoriistudiului susțin că declinul cognitiv aso-ciat cu menopauza are cumva legătură culungimea perioadei în care o persoană îșimenține statusul hormonal din timpulperioadei reproductive. Totuși, este ne-voie de mai multe cercetări pentru a de-monstra această teorie, au spus experții,care au adăugat că legătura dintre gen șiboala Alzheimer este una complexă și in-fluențată de mulți factori. Iar descoperireaacestor factori și transfomarea lor în te-rapii este critică.

Crema de g[lbenele, un adev[rat miracol al naturii!

Un furuncul este o infecție profundăîn piele, care provoacă roșeață, durere,tumefiere și puroi. Furunculele se dez-voltă în general atunci când bacteriilenumite stafilococi invadează organismulprintr-o leziune deschisă a pielii, printr-

o glandă sudoripară înfundată sau dincauza unui fir de păr crescut în interior.Sistemul imunitar al organismului tri-mite acolo celule albe (leucocite) care seadună sub formă de puroi pentru a luptaîmpotriva bacteriilor. Un abces plin cupuroi începe să crească sub piele, mani-festându-se roșu sâ și dureros. Uneoriorganismul resoarbe puroiul și furuncu-lul se retrage> alteori, acesta se dezvolt[ajungând să arate ca un vulcan gata deerupție , pentru ca în câte va zile să dre-neze și să dea înapoi.

În opinia unor dermatologi, aplicareaunei comprese calde pe un furuncul poa-te să fie cea mai bună soluție. Căldura vastimula furunculul să formeze un cap, sădreneze și să se vindece mai repede. Laprimul semn de furuncul puneți pe el ocompresă de flanel umedă și caldă timpde 20- 30 de minute de 3-4 ori pe zi. Încadrul fiecărei reprize schimbați-o de câ-teva ori pentru a o menține caldă. Deasemenea, este bine de știut, că poate sădureze între 5-7 zile până când furuncu-lul se sparge de la sine. Asigurați-vă cănimeni altcineva nu folosește respectivabucată de flanel. Este important să con-tinuați aplicarea de comprese calde încă3 zile după ce furunculul se sparge deoa-rece trebuie să drenați tot puroiul din țe-suturi.

Conform tradiției multe leacuri pen-tru furuncule se găsesc chiar în raftul culegume. Următoarele remedii, recoman-date de fitoterapeuți constituie variațiipe tema compresei calde descrise maisus. Aceste remedii ar trebui înfășurateîntr-o bucată de mătase și schimbate lacâteva ore. Puteți încerca cu< o felie deroșie încălzită> o felie de ceapă crudă> us-turoi zdrobit> frunzele exterioare ale uneiverze albe sau un pliculeț de ceai folosit.

Unele furuncule au nevoie de atențiamedicului. Dacă bacteriile dintr-un fu-runcul pătrund în fluxul sanguin, seajunge la septicemie. Medicii spun cănu trebuie stoarse furunculele din jurulgurii sau al nasului deoarece infecția poa-te urca ușor la creier.

Între furunculele care ar trebui tratatede medic se numără acelea care< se aflăsub braț sau pe abdomen, îndeosebi dacărecidivează> apar pe sân în perioada dealăptare> sunt foarte sensibile sau dure-roase> apar sub pielea groasă, cum estecea de pe spate> apar la o persoană foartetânără, foarte în vârstă sau bolnavă.

Trebuie să vă prezentați la medic, de-oarece se poate ca infecția să se fi răspîn-dit dacă de la furuncul pornesc vergeturiroșii, ca niște raze sau dacă aveți oricaredintre următoarele simptome< tempera-tură ridicată, frisoane la nivelul ganglio-nilor limfatici sau dacă aceștia s-au in-flamat.

Persoanele suferinde de diabet suntîn mod deosebit predispuse la a face fu-runcule periculoase și pot necesita anti-biotice. Furunculele recurente pot, deasemenea, să reprezinte primul asemn alunui diabet în evoluție sau ocazional, alaltor boli grave.

Remedii la `ndem]n[

pentru abcese

Colesterolul mărit (hipercolesterole-mia) este un factor de risc cardiovascularși poate afecta toate grupele de vârstă. In-stalarea acestuia poate fi prevenită printr-o alimentație sănătoasă și un stil de viațăactiv care include exerciții fizice. Chiar șibăuturile, inclusiv cele slab alcoolizate, potcontribui la menținerea unui stil de viațăsănătos. În această categorie se încadreazăși berea, care atunci când este consumatăcu moderație (330 ml/zi/femei și 660ml/zi/bărbați) poate crește nivelul coles-terolului bun, având în același timp capa-citatea de a reduce colesterolul de tip LDL,cel rău, arat[ o cercetare realizat[ de Cen-trul de studii despre bere, s[n[tate ;inutri\ie. Îmbunătățirea tranzitului intesti-nal este unul dintre cele mai cunoscute be-neficii ale fibrelor, însă la fel de importantpentru organism este și creșterea concen-trației de lipoproteine cu densitate înaltă,cunoscute sub denumirea de colesterolHDL sau colesterol „bun”. Responsabilipentru reducerea colesterolului din sângesunt beta-glucanii din orz care se găsescadesea în bere, nivelurile variind în funcțiede procesul de fabricare a berii.

Berea are 0% colesterol, iar alături deo dietă variată și atunci când este consu-mată în cantități moderate, poate chiarscădea riscul de boli cardiovasculare, aso-ciate în mod direct cu un nivel crescut alcolesterolului LDL, cel rău.

Berea poate controla nivelul

de colesterol

Suplimente alimentare 100%naturale “Hypericum impex”Sunt indicate persoanelor cu trigliceride ;i colesterol ridicat

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Menopauza timpuriepoate influen\a

memorarea


RE}ETE

Ciuperci umplute

Milkshake rece cu c[p;uni

Mod de preparare<

Ciupercile se curăță, iar codițele setaie mărunt. Ceapa mărunțită și ardeiultăiat mărunt se călesc în ulei, se adaugăcodițele de ciuperci și roșia bucățită,iar când și acestea s-au călit se adaugă2 ouă bătute în prealabil. Când toatăcompoziția s-a solidificat corespunză-

tor se lasă să se răcească puțin, ames-tecând din când în când, apoi după ces-a răcit se adaugă un ou crud, pesme-tul și condimente, după gust. Se ames-tecă bine și cu această compoziție seumple ciupercile. Se așează pe o tavăcăptușită cu hârtie de copt, se presarăcu cașcaval și în cuptorul preîncălzitse prăjesc circa 10-12 minute. Se poateorna cu ardei roșu, cu mărar verde saucu frunzulițe de pătrunjel.

Ingrediente<

12 bucăți de ciuperci albe(champignon), cu diametrul decirca 7-8 cm, 3 ouă, o ceapă, oroșie, un ardei gras, 2 linguri depesmet foarte fin, 5-6 linguri deulei, 100 g de cașcaval răzuit, sa-

re, piper, oregano.

Mod de preparare<

Căpșunele se curăță, se spală și selasă să se scurgă, apoi se așează în pa-harul mai adânc al robotului de bucă-tărie. Se adaugă mierea (sau zahărul),

zahărul vanilat și înghețata proaspătscoasă de la congelator. Se mixează pâ-nă când devine omogenă, apoi se adau-gă și laptele, eventual, dacă mai estenevoie, se mai îndulcește puțin, se mi-xează din nou, se toarnă în două pa-hare, se ornează cu fructe proaspetesau cu frunze de mentă și se serveșteimediat. Dacă vă place, se poate servicu spumă de frișcă.

Ingrediente<

150g de căpșuni proaspeți, 2-3 linguri de miere (eventual za-hăr), un plic de zahăr vanilat, 300ml lapte, 100 g înghețată de căp-

șuni sau de vanilie.

Tart[ cu vi;ine timpurii

Mod de preparare<

Într-un vas mai mare gemul seamestecă cu o cană de apă călduță. Seadaugă și zahărul şi se amestecă bine,până când zahărul se topește complet.Cuptorul se încălzește și se pregăteștetava în care se va coace tarta, fie căp-tușită cu hârtie de copt, fie unsă cu unt

și presărată cu făină. Cacaoa se ames-tecă în prealabil cu câteva linguri degem dizolvat, cu grijă să nu rămână cunoduri, apoi se adaugă la compozițiaanterior preparată. Se adaugă pe rândpraful de copt, zeama de lămâie, uleiul,coaja de portocală, scorţişoara, esenţade vanilie şi sarea. Se amestecă, apoi,lingură cu lingură se adaugă și făina.În forma pregătită se așează câteva bu-căți de vișine, apoi puțin aluat, încă unstrat de fructe, din nou aluat și tot așa,până când toată compoziția va fi în ta-vă. Se dă la cuptor circa 40-45 minute,până când aluatul nu se mai lipește descobitoare. Când este gata, tarta se lasăsă se răcească și se presară cu zahărpudră.

Ingrediente<

O jumătate de kg de vișinetimpurii, fără sâmburi, un bor-cănel de gem de vișine sau de ci-reșe (340 g), o ceaşcă de zahăr, ojumătate de ceaşcă de ulei, o ju-mătate de ceaşcă de cacao, o lin-guriţă de scorţişoară pudră, 3ceşti de făină, o linguriţă deesenţă de vanilie, un plic de prafde copt, coaja rasă a unei porto-cale, zeama de la un sfert de lă-mâie, puțină sare, zahăr pudră

vanilat pentru ornat.

Ciorb[ fals[ de burt[cu picioare de porc

Mod de preparare<

Picioarele se porc, tăiate în două sefierb, se lasă să se răcească, iar parteacărnoasă de ia de pe oase și se taie fâșii.Morcovul și ceapa se răzuiesc mărunt.Se călesc în 3-4 linguri de ulei, apoi sesting cu circa 2 l de apă, ori preferabilcu o supă preparată din oase de vită.Se taie și gogoșarul și se adaugă la supă.Usturoiul se pisează, jumătatea seadaugă la supă odată cu carnea, iar res-

tul chiar la urmă, sau la servire, subforma unui mujdei simplu (usturoi pi-sat, sare, apă, oțet). Când ingredientelesunt aproape gata fierte, se adaugă șicarnea tăiată fâșii, asemenea bucățilorde burtă. Smântâna se amestecă cu găl-benușul sau cu făină, iar dacă folosițifăină se mai adaugă puțină apă, pânăc]nd devine ușor lichidă. Dacă supava fi îngroșată cu ouă, la amestecul desmântână și gălbenuș se adaugă treptatcâteva linguri de supă fierbinte, apoicompoziția se toarnă în supă și nu semai fierbe mai departe, dar dacă folo-siți făină, după ce ați adăugat îngroșealasupa se mai lasă câteva minute la fiert.La servire se oferă cu ardei iute și smân-tână.

Ingrediente<

O ceapă mai mare, un mor-cov, 2-3 bucăți de picioare deporc (circa 1 kg), un gogoșar mu-rat, roșu și cărnos, o jum[tate că-pățână de usturoi, 300 g smân-tână, un gălbenuș de ouă (sau olingură de făină), sare, piper, pu-

țin oțet sau borș, ulei.

Majoritatea populaţiei percepesalcâmul ca fiind o specie forestierăutilizată în mod special pentru foc,un arbore folosit pentru fixarea te-renurilor nisipoase, nu în ultimulrând, ca un deosebit de bun furni-zor de nectar pentru albine, în pe-rioada înfloritului.

Nu întâmplător, apicultorii au denumitculesul la salcâm - "marele cules", fiindunul dintre cele mai importante de pe par-cursul unui an. Sunt puţin cei care cunoscși valenţete curative ale florilor de salcâmîn mod special. Fie că suferi de migrenă,de o criză de ulcer sau de constipaţie, fiecă te confrunţi cu stări de anxietate sau cuaccese de tuse, florile de salcâm sunt aliaţide nădejde în combaterea tuturor acestorprobleme.

Migrenele cauzate de stres

“Muntele" de probleme pe care trebuiesă le rezolvăm zi de zi își pun amprentaasupra sănătăţii. Dar infuzia preparată dinflorile de salcâm are darul să liniștească,să calmeze, să combată stresul și migreneleapărute pe fond de oboseală. Aceasta seprepară din trei linguriţe de flori uscate desalcâm care se lasă zece minute într-o canăcu apă clocotită. Se beau câte două căni deinfuzie în fiecare zi, îndulcită, de preferat,cu miere de salcâm. Cura se face timp deo lună. Salcâmul este foarte bun și pentruînlăturarea stărilor de greaţă care însoţescepisoadele de migrenă.

Florile de salcâm sunt un antitusiv efi-cient. Dintre substanţele active importante,doi compuși specifici, robinina și acacina,împreună cu uleiul volatil, calmează crizeleputernice de tuse convulsivă. Se beau zilniccâte două-trei căni de infuzie călduţă, pre-parată din flori de salcâm, îndulcită cumiere polifloră sau de salcâm, aceasta dinurmă având și efecte emoliente. Persoanelealergice la salcâm trebuie să manifeste pru-denţă în folosirea florilor.

Adăugate în salatele de fructe, florilede salcâm s-au dovedit un remediu savurosși eficient în cazul insomniilor. Salata-som-nifer se prepară din două mere, trei linguride flori de salcâm, două linguriţe de mierede salcâm și cinci-șase linguri de apă plată.Se rad merele, se adaugă mierea, apoi sedesprind florile de salcâm de pe tija planteiși se amestecă în această compoziţie. Ulti-mul ingredient, apa plată, încălzită puţin,se toarnă în salată și se amestecă foartebine cu o lingură de lemn sau de sticlă,pentru a evita oxidarea compoziţiei. O sa-lată de acest fel se consumă zilnic, timp deo lună. De asemenea, insomniile se trateazăși prin consumul florilor de salcâm în stareproaspătă. La micul dejun se iau două lin-guri de flori de salcâm amestecate cu douălinguriţe de miere. Persoanele care se con-fruntă cu tulburări de somn trebuie să-șifacă provizii de flori proaspete de salcâm,pe care să le păstreze în congelator, în pungide hârtie, apoi învelite în plastic. Cei careau probleme frecvente de somn vor con-suma flori de salcâm amestecate cu miere,timp de o lună. Tratamentul reduce acce-sele de mânie sau de iritare.

În tratamentul gastritelor hiperacideși al ulcerului gastric sau duodenal, se iacâte o linguriţă cu pulbere de flori de sal-câm, de două-trei ori pe zi, mai ales înaintede masă. Cura trebuie să dureze minimumo lună și se poate repeta după o pauză de21 de zile. În cazul constipaţiei, pasta deflori de salcâm are efecte garantate. Aceastase prepară din zece linguri de flori de sal-câm uscate, mărunţite și amestecate cucinci linguri de miere. Din acest amestecse ia câte o linguriţă dimineaţa, pe stoma-cul gol, șase-opt săptămâni.

Preparatele obţinute din flori de sal-câm au acţiune sedativă și antispastică lanivelul musculaturii netede gastrice. Deaceea, se folosesc în dureri abdominale, îngastrite hiperacide, în boala de reflux și înulcerul duodenal. De asemenea, florile desalcâm au acţiune sedativă la nivelul siste-mului nervos central, reduc nivelul stre-sului.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din floride salcâm au ac\iune

antispastic[

“Muntele" de probleme pe care trebuie să le rezolvăm zi de zi îşi pun amprenta asupra sănătăţii.Dar infuzia preparată din florile de salcâm are darul să liniştească, să calmeze, să combată stresul şimigrenele apărute pe fond de oboseală. Aceasta se prepară din trei linguriţe de flori uscate de salcâmcare se lasă zece minute într-o cană cu apă clocotită. Se beau câte două căni de infuzie în fiecare zi, în-dulcită, de preferat, cu miere de salcâm. Cura se face timp de o lună. Salcâmul este foarte bun şi pentruînlăturarea stărilor de greaţă care însoţesc episoadele de migrenă.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Vara, sandalele ușoare și conforta-bile sunt pur și simplu indispensabile șiîn fiecare sezon dorim să achiziționămmăcar o pereche, ideal câteva perechide încălțăminte cu adevărat de var[. Șiaici principalul lucru este să facem ale-gerea potrivită și să achiziționăm nudoar modele frumoase, dar și elegante,la modă. Pentru a face acest lucru corectv[ venim în ajutor cu acest articol careva descrie ce modele de sandale vor fila modă primăvar-vara 2018.

Sandale pe platform[

În sezonul de primăvară-var[ 2018,la modă sunt tot felul de variații de san-dale pe platform[ și tanchetă. Pe lângăfaptul că aceste modele de sandale aratăfoarte elegante, intrigante și de neuitat,acestea sunt, de asemenea, incredibil deconfortabile și versatile. Ele pot com-

pleta cu ușurință cele mai variate im-agini de var[, de la cele romantice – lacele de afaceri. Modele interesante aufost prezentate de< Dolce&Gabbana, Ga-briela Hearst, Mary Katrantzou, MichaelKors, Salvatore Ferragamo, SimoneRoch, Sonia Rykiel.

Sandale cu vârful acoperit

Sandalele la modă, cu vârf acoperit,realizate `ntr-o varietate de variante,sunt gata să devină o parte indispensa-bilă a dulapului unei fete `n viitorul se-zon cald. Potrivit pentru evenimenteformale, plimbări plăcute, întâlniri ro-mantice și alte ocazii, aceste sandale vorcompleta n mod elegant imaginea dvs.și, cel mai important, o vor face la modă.Modelele prezentate n colecțiile< Caro-lina Herrera, Dolce & Gabbana, MaryKatrantzou, Prabal Gurung, Proenza

Schouler, Saint Laurent, Simone Rocha,Tibi v[ vor ajuta să decideți cu privirela alegerea unei perechi potrivite.

Sandale cu toc kitten heel

Știm cu toții că nou este bine vechiuitat, și aceasta confirmă tendința se-zonului primăvară-var[ 2018 – sandalecu toc kitten heel. Tocurile confortabile,dar extravagante oferă pantofilor de var[farmecul deosebit, făcându-le atractiveși unice. Modele interesante ne prezintă<Joseph, Kenzo, Mary Katrantzou, Tibi.

Sandale cu talpa joasă

Opțiunea ideală pentru un sezonfierbinte sunt sandalele confortabile cutalpa joasă. Știind acest lucru, designerii`n fiecare sezon prezintă multe variațiide astfel de încălțăminte. S-a întâmplat

la fel și de data aceasta, astfel de gurusde modă ca Dolce&Gabbana, Fendi,Hermès, Mary Katrantzo, Michael Kors,Salvatore Ferragamo, Tod’s, Valentinoau făcut o treab[ bună și au prezentatsandale la modă cu talpa joasă pentru omare varietate de ocazii. De la modeleelegante cu vârful acoperit, până la san-dalele originale în stil grecesc.

Toc pătrat

Sandalele cu tocul pătrat sunt o altătendinț[ a sezonului primăvară-var[2018.

În astfel de modele, confortul și stilulsunt combinate armonios, astfel `ncâtaceste sandale sunt potrivite `ntr-o va-rietate de situații.

Ele sunt perfecte pentru un look ca-sual și pentru un look festiv. Aceste san-dale s-au văzut pe podiumurile de modă

ale brandurilor< Carolina Herrera, Dolce& Gabbana, Gabriela Hearst, Lanvin,Michael Kors, Prabal Gurung, SalvatoreFerragamo.

Sandale pentru plajă 2018

Un adevărat hit al sezonului primă-vară-var[ 2018 sunt sandalele de plajă.

O astfel de definiție a apărut relativrecent și și-a găsit imediat feedbackulmultor femei, pentru că doriți să fiți lamodă pretutindeni, chiar și pe plajă.Aceste sandale, de regulă, exclud tocu-rile `nalte, decorul complex și texturascumpă.

Principala lor sarcin[ este de a ofericonfort, rămânând în același timp ele-ganți și feminini, iar designeri celebriprecum Jil Sander, Pradă, Sonia Rykiel,Tibi, Tod’s au prezentat modele similare`n colecțiile lor.

În sezonul de primăvară-var[ 2018, la modă sunt tot felul de variații de sandale pe platform[şi tanchetă. Pe lângă faptul că aceste modele de sandale arată foarte elegante, intrigante şi deneuitat, acestea sunt, de asemenea, incredibil de confortabile şi versatile. Ele pot completa cuuşurință cele mai variate imagini de var[, de la cele romantice – la cele de afaceri.

Sandale la mod[ prim[var[ - var[ 2018


DIET~

Pentru al 7-lea an la rând, USNews & World Report a numitdietele bazate pe surse vegetale,cum este și dieta DASH, cea maibună opțiune, urmate îndeaproa-pe de dieta Mediteraneană, carea urcat de pe locul 4 ocupat anultrecut. Dieta DASH a fost creatăpentru hipertensivi, pentru a ținesub control tensiunea arterială,nivelul de colesterol și riscul dediabet.

Dietele DASH și Mediteraneană, lafel ca multe alte diete recomandate, seconcentrează pe consumul de cereale in-tegrale, fructe, legume, lactate degresatesau slabe, carne slabă, carne de pasăre șipe;te. Recomandă și nuci, semințe și le-guminoase (fasole, mazăre, etc).

Speciali;tii spun că aceste diete limi-tează sau exclud majoritatea grăsimilorși dulciurilor și recomandă porții mo-deste. În principiu, dietele sunt similareși în aceasta stă de fapt caracterul lor re-zonabil, fiindcă nu există nicio dietă des-pre care să putem spune că este perfectă.Întrebarea este care abordare alimentarăva funcționa pentru fiecare persoană.Poți alege dieta care va funcționa pentrutine și pentru familia ta. Cea mai bunădietă este cea pe care o poți ține cu dis-ciplină.

Alte diete recomandate

Dieta MIND, care combină elementeale dietelor DASH și Mediteraneană șieste recunoscută pentru efectele beneficeîn prevenția Alzheimer-ului, a primit lo-cul 3 în topul eficienței.

Pe locul 4 s-au situat la egalitate dietaFlexitariana (în mare parte vegetariană,dar care permite cantități mici de pe;teși carne de pasăre), dietă Mayo (un pro-gram creat de Clinică Mayo pentru ceicare vor să slăbească), dieta TLC (carescade colesterolul prin interzicerea căr-nii, lactatelor și a mâncărurilor prăjite)și dietă Weight Watchers.

Pentru a obține acest top, U.S. News& World Report a analizat 38 de dieteîmpărțite în 9 categorii. Notele au fostoferite de un grup de medici și experți înnutriție, consultanță în nutriție, diabet,boli ale nutriției și cardiologie, în funcțiede mai multe criterii - abilitatea de a ur-

ma dieta, ușurința în atingerea rezulta-telor, efectele pe termen lung, riscurilecardiovasculare, riscul de diabet.

Avantajele dietei DASH

Unul dintre principalele motive pen-tru care dieta DASH a primit locul 1 esteproveniența sa. A fost creată și testată deInstitutul Național de Sănătate din SUA.Dovezile concrete în favoarea DASH suntmai puternice decât în cazul altor dieteși includ alimente familiare majoritățiioamenilor, ceea ce înseamnă că va func-ționa pentru familii reale în viața lor obiș-nuită.

Institutul Național de Sănătate dinSUA afirmă de asemenea că "DASH nueste o dietă, cât mai degrabă un plan dealimenta\ie sănătoasă, care susțineschimbările pe termen lung în stilul deviață." ~n completarea unei diete sănă-toase, nu trebuie să uităm de mișcare.

Mâncarea este combustibil pentru orga-nism, evident esențială pe tot parcursulvieții. Însă combinarea ei cu sportul estede asemenea esențială. Nu vei fi niciodatăatât de sănătos pe cât poți fi dacă din ru-tina ta zilnică nu face parte și mișcarea,sunt de p[rere speciali;tii.

Exper\ii `n nutri\ie spun c[ secretulabsolut al sl[bitului stă în stilul de viațăsănătos, nu în diete bruște și șocante pen-tru organism. Ei spun c[ este o pierderede timp pentru oameni să țină o dietă,de obicei temporară, restrictivă și poatechiar nesănătoasă. Milioane de oamenicheltuie milioane de dolari pe diete, pro-duse și programe de slăbit, iar obezitateaeste încă o criză.

Dietele cu sursă vegetală, cum suntDASH, Mediteraneană și chiar cele par-țial vegetariene, oferă pe lângă kilogramemai puțin, foarte multe beneficii pentrusănătate< risc redus de boli de inim[, de-mență, cancer, diabet și obezitate.

Diete eficiente ;isus\inute ;tiin\ific

Unul dintre principalele motive pentru care dieta DASH a primit locul 1 este proveniența sa. Afost creată şi testată de Institutul Național de Sănătate din SUA. Dovezile concrete în favoareaDASH sunt mai puternice decât în cazul altor diete şi include alimente familiare majorității oa-menilor, ceea ce înseamnă că va funcționa pentru familii reale în viață lor obişnuită.

Migdalele nu ar trebui să lipseas-că din dieta ta, pentru că au o mul-țime de beneficii asupra sănătății ta-le. Mulți oameni consumă migdaleleca atare, fie în diverse deserturi, însănu mulți știu că acestea sunt mai să-nătoase dacă sunt înmuiate în apă.

Migdalele conțin numeroase vitamineși minerale, printre care și vitamina E, cal-ciu, zinc, magneziu și chiar acizi grașiomega-3. Dacă le vei înmuia în apă, poțispune că sunt un adevărat întăritor al să-nătății

De ce este bine săînmoi migdalele înainte de a le consuma?

Puțini știu că pieliţa migdalelor uscateconţine un inhibitor enzimatic care pro-tejează seminţele de germinaţia prema-

tură, conform secretele.com. Înmuiereamigdalelor înlătură acest inhibitor. Maimult decât atât, migdalele înmuiate în apăsunt mai ușor de digerat și oferă o cantitatemai mare de substanţe nutritive. În acestfel, aceste alimente devin mai sănătoaseper ansamblu. Ce se întâmplă în organis-mul tău dacă vei consuma zilnic migdaleînmuiate?

Beneficiile pentru sănătate<

• Pentru inimă - Potasiul, proteineleși grăsimile mononesaturate sprijină să-nătatea inimii. Vitamina E reduce afecţiu-nile cardiace și magneziul previne atacu-rile de cord. În plus, nutrienţii din migdalecontribuie la atenuarea inflamaţiilor ar-teriale.

• Vei avea mai multă energie - Con-sumarea zilnică a unui pumn de migdaleasigură organismului un plus de energie.Cuprul, manganul și riboflavina accele-

rează totodată metabolismul.• Mai puţin colesterol - Migdalele re-

duc nivelurile de colesterol deoarce conțincalciul și a vitamina E.

• Pentru creier - Migdalele sprijină să-nătatea sistemului nervos. Acestea conţinriboflavină și L-carnitină, substanţe careîmbunătăţesc activitatea cerebrală și scadriscul de apariţie a bolii Alzheimer.

• Oase sănătoase - Datorită mineralelor,vitaminelor și mai ales fosforului, migdaleleîntăresc oasele. Astfel, se previne aparițiaosteoporozei, dar și bolile dentare.

• Reglează tensiunea arterială - Pota-siul conţinut contribuie la echilibrareatensiunii arteriale.

• Previn cancerul - Îmbunătăţirea mo-tilităţii intestinale reduce riscul de apariţiea cancerului de colon, iar migdalele au in-clusiv această proprietate.

Așadar, ai o mulțime de motive pentrua introduce migdalele înmuiate în dietata zilnic[.

Migdalele nu trebuie s[ lipseasc[ din alimenta\ia noastr[

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


În cadrul Programului Euro-pean Erasmus+, un grup de 10elevi ai Liceului Tehnologic Geor-ge Bariţiu Livada, din clasa a-XI-a A, specializarea Tehnician în ac-tivităţi economice, participă la unstagiu de pregătire practică în Li-sabona, Montijo. Ei sunt însoţiţide profesoara Rodica Buzgău, ma-nager de proiect.

Activitatea se desfăşoară în perioada29 aprilie-20 mai, în cadrul proiectului«Contabili de carieră instruiţi în spaţiueuropean prin mobilităţi Erasmus+».

Monitorizarea proiectului este asigu-rată de profesoara Pribilean Mariana, di-rector adjunct, membră în echipa de pro-iect.

Obiective

Scopul proiectului este de a dezvoltacompetențele profesionale și conținutu-rile științifice pentru calificarea Tehni-cian în activități economice. Acest lucruva permite participanților accesul la di-ferite sarcini de lucru și activități specificedomeniului lor de pregătire pentru a-șidezvolta abilitățile și competențele teh-nice specializate, competențele de comu-nicare în limbi străine și a se bucura de o

bogată experiență de muncă și viață înstrăinătate, sporindu-și astfel șansele laangajare.

Cei 10 elevi participanți vor dobandicompetențe profesionale și individuale,cunoștințe lingvistice, atitudini pozitive

privitoare la diversitatea socială lingvis-tic[ și culturală, cunoștințe privind prac-ticile, politicile și sistemele de educație șiformare din alte țări certificate prin Eu-ropass. Toate acestea vor avea impact ri-dicat în creșterea gradului de inserție pro-

fesională al elevilor la absolvire.Datele ne-au fost comunicate de pro-

fesoara Cămăraş Daniela, responsabilăcu diseminarea, în cadrul proiectuluiErasmus+.

A consemnat V. Nechita

În fiecare an, de Ziua Franco-foniei, 250.000.000 de vorbitoride limbă franceză din întreaga lu-me, și nu numai, organizează felde fel de manifestări pentru amarca evenimentul.

În acest context, elevii ColegiuluiNaƫional “Mihai Eminescu” din Satu Ma-re, pasiona\i de această limbă de circu-laţie internaţională, se pregătesc cu multeluni înainte pentru această zi, şi chiarprelungesc seria de manifestări şi acţiunidedicate limbii franceze, până la finalullunii aprilie, astfel încât putem vorbi des-pre o adevărată “primăvară” a francofo-niei.

Rezultatele din acest an

La examenul pentru ob\inerea ates-tatului de limbă franceză, organizat încolaborare cu Institutul Francez din ClujNapoca, la Satu Mare, to\i cei zece elevicare s-au prezentat au promovat cu punc-taje foarte bune. Ei provin din clase cuprofile diverse, de la matematica-infor-matică-bilingv engleză, ştiinţele naturiişi filologie. Este vorba despre< FozocoşAndreea, XII B, Hendre Cristina, XI A,Lipcei Coralia, XI F, Mulcuţan Chiş Vlad,XI C, Poşteanu Agata, XI F, Rus Lavinia,XI A, Şteƫiu Amon, XI F, Zele Mădălina,XI A, care au obţinut diploma DELF, ni-velul B1 şi Gherman Gabriela, XI B,Maniţa Manuela, XI F, care au obţinutdiploma DELF, nivelul B2.

Calificarea la etapa naţională a Olim-piadei de limba franceză, organizată înfiecare an, reprezintă un obiectiv impor-tant pentru elevii interesaţi de acest do-meniu de studiu. Colegiul Naţional “Mi-hai Eminescu” a reuşit performan\a, înpremieră, de a avea două eleve care să nereprezinte judeţul în acest an la nivelnaţional. Este vorba despre Ciupac Mi-

runa, X D, pentru a doua oară partici-pantă la acest nivel al olimpiadei, dupăcalificarea din clasa a IX-a, şi Maniţa Ma-nuela, XI F. Ciupac Miruna a realizat86,50 de puncte, cumulate la cele douăprobe, scrisă şi orală, pentru care a fostrecompensată cu menƫiune specială.

Revista şcolară în limba franceză NOS ESSAIS

Noul număr al revistei şcolare în lim-

ba franceză NOS ESSAIS, a cărei publi-ca\ie a fost relansată în anul 2012, a fostprezentat, în 27 martie, în fa\a unui nu-meros public format din elevi şi profe-sori, dar şi a unui grup de tineri şi pro-fesori francezi, din Valence, afla\i în vizităîn liceul sătmărean. Elementul surpriză,care întregeşte designul copertei acestuinumăr, este fotografia celui ce a fostiniţiatorul din 1936 al revistei, profesorulAurel Peia.

Realizarea acestei reviste oferă elevi-lor oportunitatea de a-şi exprima gân-

durile, ideile, creativitatea în limba fran-ceză şi de a le eviden\ia performan\ele laaceastă disciplină. În acest sens, poeziaşi eseul publicate în revistă, cu care ele-vele Lipcei Coralia, XI F şi Mani\a Ma-nuela, XI F s-au înscris la Concursul decrea\ie literară în limba franceză “LePrintemps de l’écriture”, au fost apreciateşi recompensate cu menƫiuni specialeacordate de Asocia\ia Trait d’Union dinValence, Franƫa.

Tot cu ocazia vizitei grupului de fran-

cezi, elevi din mai multe clase au realizatdesene şi planşe având ca temă franco-fonia dar şi oraşul Valence, o expoziţiede obiecte tradi\ionale din zonele folclo-rice locale, cu referire la 2018 – Anul Pa-trimoniului Cultural, precum şi un scurtspectacol muzical, cuprinzând melodiiromâneşti şi din repertoriul unor cântă-reƫi francezi. De organizarea acestei în-tâlniri s-au ocupat profesoarele BratosinCarmen, Silaghi Gigelia, Kiraly Irina şiMolnar Mariana.

Concursul Premiilor Cluburi-lor Francofone de Afaceri

Cea mai recentă performanţă, dar nuultima, este cea a elevilor Lungu Alexan-dra, XII A, Maşniţă Valentina, XII B şiTeodorescu Marius, XII B care au obţinutlocul II la Concursul Premiilor Cluburi-lor Francofone de Afaceri, cu un joc vi-deo, Frenchie 2D, la secţiunea Sănăta-te/Mediu.

“Concursul în sine, la această secţiu-ne avea ca obiectiv îndreptarea proiec-telor înspre sensibilizarea copiilor în le-gătură cu mesajul dorit. Problema ali-mentaţiei este una actuală şi, din păcate,lipseşte din educaţia formală a copiilor.Prin Frenchie 2D am vrut să transpunemavantajele/dezavantajele fiecărui tip dealimentaţie sănătos/nesănătos, într-o for-mă pe care copiii să o perceapă uşoravând în vedere influenţa pe care o aujocurile, în general, asupra dezvoltăriilor”, ne-a spus Alexandra Lungu. Dupărealizarea jocului, toate comenzile, des-crierea, precum şi prezentarea jocului aufost traduse în limba franceză, tot deelevi.

Proiectul a fost coordonat de profe-soarele Durla-Paşca Elenita şi MolnarMariana.

Informaţiile ne-au fost communicatede profesoara Molnar Mariana.

V. N.

Zece elevi ai Liceului din Livada au vizitat Lisabona

Calificarea la etapa naţională a Olimpiadei de limba franceză, organizată în fiecare an, reprezintă un obiectiv importantpentru elevii interesaţi de acest domeniu de studiu. Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” a reușit performanƫa, în premieră,de a avea două eleve care să ne reprezinte judeţul în acest an la nivel naţional

Cei 10 elevi participanți vor dobandi competențe profesionale și individuale, cunoștințe lingvistice, atitudini pozitiveprivitoare la diversitatea socială lingvistic[ și culturală, cunoștințe privind practicile, politicile și sistemele de educațieși formare din alte țări

Ziua Francofoniei, la Colegiulna\ional “Mihai Eminescu”

EDUCA}IECalificarea la etapa naţională a Olimpiadei de limba franceză, organizată în fiecare an, reprezintă

un obiectiv important pentru elevii interesaţi de acest domeniu de studiu. Colegiul Naţional “MihaiEminescu” a reuşit performanƫa, în premieră, de a avea două eleve care să ne reprezinte judeţul înacest an la nivel naţional. Este vorba despre Ciupac Miruna, X D, pentru a doua oară participantăla acest nivel al olimpiadei, după calificarea din clasa a IX-a, şi Maniţa Manuela, XI F.

Zilele trecute, la Şcoala GimnazialăOdoreu s-a desfăşurat o activitate de am-ploare, implicând toţi elevii, în cadrul pro-iectului educațional “Educaţie rutieră pen-tru cei mici şi cei mari”.

Pe parcursul a două ore, activităţile s-au derulat pe cicluri de învăţământ şi ate-liere. Astfel, s-au desfăşurat< un Concursdesene pe teme de circulaţie pentru toţielevii; completare chestionare cu ajutorultelefonului mobil> parcursul aplicativ – Co-vorul machetă pentru elevii claselor pri-mare; activitate de informare pentru toţielevii cu participarea reprezentanţilorpoliţiei> ,,Micul poliţist”– activităţi împreu-nă cu patrula de circulaţie> concurs de bi-ciclete> demonstraţie făcută de poliţiştiirutieri. La această activitate au fost invitaţireprezentanţi din cadrul Compartimen-tului Analiză şi Prevenire a CriminalităţiiSatu Mare, din cadrul Poliţiei Rutiere SatuMare, Poliţia locală Odoreu, reprezentanţiai Consiliului local Odoreu, părinţi. La fi-nalul acţiunii s-au înmânat diplome atâtcopiilor care au participat la activităţilesportive, cât şi organizatorilor.

Informaţiile ne-au fost comunicate deOlimpia Butean, coordonator programeşi proiecte educative.

V. Deleanu

Educa\ie rutier[la :coala

din Odoreu


ANIMALE

Castorii sunt rozătoare semi-ac-vatice din America de Nord, înru-dite cu brebii din Europa. În pre-zent castorii și brebii reprezintă do-uă cele mai mari specii de rozătoa-re, după capybara din America deSud, dar în Pleistocen au existatspecii mult mai mari, precum Cas-tor leiseyorum sau Castoroidesohioensis de aproape 2 metri lun-gime.

Castorul american este o specie decastor care își are habitatul în Canada,SUA și nordul Mexicului. Are denumireaștiințifică Castor canadensis.

Ca și omul, castorul își modifică con-siderabil și își adaptează mediul vital pro-priilor necesități. Trăiește în păduri vir-gine, în ape curgătoare care nu îngheațăiarna. Preferă pădurile de foioase, în careapar salcia, plopul, salcâmul şi arţarul.

Poate doborî copaci de dimensiuniincredibile cu ajutorul incisivilor. Își con-struiește baraje pe cursul apelor repezi,din crengi, mâl, pietre și bețe, perpendi-cular pe curenții de apă. În acest fel, zonadin spatele barajului va ajunge sub apă,formându-se astfel o mlaștină ce va filuată în stăpânire de plante acvatice, in-secte, păsări și pești. Castorul Canadianîși construiește cetatea în lacul de acu-mulare astfel format, în timp ce CastorulEuropean își construiește rețeaua de ga-lerii pe mal. În habitatul astfel creat, cas-torul își sapă canale în mâl cu ajutorulmembrelor anterioare, pentru a ajungemai usor la sursele de hrană. Prin acestecanale, își transportă copacii doborâți șiîși cară crengile la noile locuri de con-strucție a barajelor.

Ca și celelalte rozătoare, castorii co-munică prin intermediul mirosului. Pesuprafața întregului teritoriu acesta per-

cepe mirosul secreției glandulare cre-moase, pe care castorul o întinde pe pie-tre și pe mâl. Principalul sorti-ment de hrană al castorilor este scoarțacopacilor, pe care o smulg cu ajutorul in-cisivilor puternici. Acumularea rezerve-lor pentru iarnă îi consumă castoruluimult timp toamna, perioadă în care seocupă și mai mult cu "producția" și mă-runțirea lemnului. Castorii transportălemnul mărunțit până în apropierea ce-tății prin canale și îl depozitează nu de-parte de intrare, sub apă.

Castorii nu hibernează, dar pe pe-rioada iernii, mai ales în zonele nordiceale ariei de răspândire, părăsesc cetateadoar dacă vor să se ospăteze din rezervelede hrană. Vara, castorul consumă maiales plante acvatice, ciulini și ierburi decâmp, dar și frunze, crengi, semințe șirădăcini. Castorii trăiesc în familii nu-meroase, alcătuite din părinți, puii dinanul respectiv și tineretul din generațiaanterioară. Animalele tinere părăsesc deregulă cuibul la vârsta de doi ani, iar dupăo migrare de cel puțin douăzeci de kilo-

metri, își găsesc teritorii și partenere.Relația de cuplu a castorilor este pu-

ternică. Perioada de împerechere esteiarna. Puii se nasc primăvara târziu, în-tr-una din camerele cetății. Puii au blanăși la doar câteva ore după naștere, știu săînoate. Nu pot părăsi însă cetatea, deoa-rece forța cu care apa îi împinge înapoieste mult prea mare și nu pot astfel ajungela ieșire.

Femela își alăptează puii timp de șasesăptămâni; ulterior toată familia se în-grijește de hrănirea urmașilor.

Firea complicată a pisicilor, dar şi as-pectul lor diferit îi atrag pe cei care preferăun astfel de animal de companie. Deşi sespune că, dintre câini şi pisici, primii suntcei care înţeleg mai bine omul, nu puţinisunt cei care aleg să ţină în casă pisici. De-a lungul timpului, întâmplarea sau chiarîmperecherile succesive controlate au dusla apariţia unor rase de pisici cel putin ne-obişnuite. Vă prezentăm în continuare unclasament al acestor rase de pisici mai puţinîntâlnite.Sfinx

Pisica Sfinx este una dintre cele maicunoscute pisici bizare. Unii o găsesc deun exotism magnetic, alţii o consideră multprea neobişnuita. Ochii mari şi oblici, pie-lea fără blană, chipul fără sprâncene - toatefac din această pisică una dintre cele maienigmatice rase din lume. Pisica Sfinx aapărut în 1996, în urma unei împerecheri încrucişate, iar astăzi continuă să fie o ra-ritate.Pisica Levkoy, Ucraina

Pe l]ngă faptul că pisicile Levkoy autrăsături similare cu cele ale câinilor, eleau şi o personalitate similară acestor ani-male< sunt foarte prietenoase şi tânjesc du-pă iubirea şi compania oamenilor. RasaLevkoy este nouă, primul specimen fiindînregistrat în 2004. Se pare că există doarcâteva sute de astfel de pisici în lume.Cornish Rex

De o eleganţă aparte, cu o blană fru-moasă şi ondulată, pomeţi proeminenţi şipicioare lungi, pisicile din această rasă suntprintre cele mai căutate din lume. Desco-perită în Cornwall, pisicii Cornish Rex îilipsesc două straturi de păr de la suprafaţă,având doar un singur strat mătăsos şi on-dulat.Scottish Fold

Cum cartilajul urechilor este îndoit,pisica Scottish Fold pare a avea urechi foar-te mici. Asta îi oferă un aspect asemănătorbufniţei. În ceea ce priveşte personalitatea,pisicile din rasa Scottish Fold sunt foarteliniştite şi drăgăstoase.Exotic Shorthair

Pisica exotică cu p[r scurt este asemă-nătoare cu persana, provenind de fapt dinîmperecherea accidentală dintre o persanăşi o pisică Shorthair American (americanăcu păr scurt). Această rasă are părul scurt,după cum arată şi denumirea, cap rotund,faţă plată şi urechi mici. Corpul este deasemenea rotunjit, ceea ce îi dă un aspectfoarte plăcut.Munchkin

Atunci când s-a obţinut primul exem-plar, în 1994, rasa Munchkin a stârnit foar-te multe controverse din cauza picioarelorextrem de scurte. Mulţi s-au temut că astava duce la complicaţii ulterioare şi laafecţiuni la nivelul membrelor. Cu toateastea, îngrijorările nu s-au concretizat, iarcei mai mulţi stăpâni de pisici Munchkinau susţinut că animalele lor nu prezintănicio problemă de sănătate.Peterbald

Originare din Rusia şi înregistrate în1997, majoritatea pisicilor Peterbald nu aupăr. Caracteristicile fizice prin care se di-ferenţiază sunt corpul lung şi suplu, ure-chile mari, ascuţite şi alungite, şi ochii mig-dalaţi.Savannah

O rasă hibridă între o pisică domesticăobişnuită şi o pisică sălbatică africană, Sa-vanah seamănă cu un mic ghepard. Cudungi exotice, cu o înălţime şi o lungimeieşite din normal, pisica Savannah estefoarte asemănătoare câinilor, din punct devedere al personalităţii.LaPerm

Pisica LaPerm este originară din Ore-gon, dintr-o regiune ce aparţine tribuluiWishram. Legenda spune că pisica a fostcreată de zeiţa Tsagaglala. Unele pisici La-Perm se nasc fără păr, altele îşi pierd părulde cateva ori pe parcursul vieţii, însă acestaeste înlocuit cu blana lungă şi ondulată.Pisica Elf

Una dintre cele mai ciudate rase de pi-sici, Elf, reprezintă de fapt încrucişareadintre rasa Sfinx şi American Curl. Majo-ritatea acestor pisici sunt fără păr şi, deşiaspectul le poate părea respingator unora,micile feline sunt extrem de inteligente,sociabile şi adaptabile.

Pagin[ realizat[ de Vera Pop

10 rase bizarede pisici Castorul american poate dobor`

copaci de dimensiuni incredibile

Acumularea rezervelor pentru iarnă îi consumă castorului mult timp toamna, perioadă în care se ocupă și mai mult cu"producția" și mărunțirea lemnului

Ca şi omul, castorul îşi modifică considerabil şi îşi adaptează mediul vital propriilor necesități.Trăieşte în păduri virgine, în ape curgătoare care nu îngheață iarna. Preferă pădurile de foioase, încare apar salcia, plopul, salcâmul şi arţarul. Poate doborî copaci de dimensiuni incredibile cu ajutorulincisivilor. Îşi construieşte baraje pe cursul apelor repezi, din crengi, mâl, pietre şi bețe, perpendicularpe curenții de apă. În acest fel, zona din spatele barajului va ajunge sub apă, formându-se astfel omlaştină ce va fi luată în stăpânire de plante acvatice, insecte, păsări şi peşti.

Printre cele mai rare dar și celemai îndrăgite pisici sălbatice senumără și pisica de nisip, popu-laritatea ei fiind dată de dimen-siunea foarte redusă care o facesă pară a fi un pui mai mare. Lamaturitate, pisica de nisip poateatinge o greutate maximă de 3 kgcu o lungime de 30-40 cm și o coa-dă de 28-35 cm, dimensiunea eifiind asemănătoare cu cea a pisiciide casă.

Un pui are la naștere doar 30-70 g șidurează în jur de 12-14 luni până devinematur. Culoarea blănii variază de la ma-ro-gălbui la cenușiu mat, cu dungi deculoare închisă pe corp și inele pe coa-dă.

Trăie;te în deşerturile africaneşi cele asiatice

Felis margarita trăieşte în deşerturileafricane şi cele asiatice, în țări precumTunisia, Mauritania, Pakistan, Kazah-stan, Iran, Niger și Algeria. Pentru că pi-sicile de nisip iubesc terenurile vaste şiaride, este dificil să fie studiate și nu esteposibil de a evalua numărul populației.Pisicile de nisip sunt amenințate din cau-za pierderii habitatului natural, vânatuluiși comercializării acestor animale. Acesttip a dispărut în Israel, din cauza distru-

gerii habitatului, după împărțirea teri-torială între Israel și Iordania în 1994.Dimensiunile sale și aspectul deosebitde plăcut, au dus la o cerere mare pepiața doritorilor de animale de compa-nie, lucru care în prezent a diminuatconsiderabil numărul de exemplare lanivel mondial. Din anul 2012 a fost tre-cută pe lista speciilor protejate, vânarea

ei fiind interzisă.

Are auzul extrem de fin

Capul pisicii de nisip este mare înraport cu dimensiunile corpului. Areurechi mari, de formă triunghiulară,largi, poziționate separat și strâmt pemarginile capului și un auz foarte bine

dezvoltat. Poate localiza prada chiar dacăaceasta se află sub pământ. Părul de pelăbuţe o ajută să nu se scufunde în nisipși este și un bun izolator împotriva tem-peraturilor ridicate din deșerturile în ca-re trăiește.

Este un animal blând, trăiește în vi-zuini de nisip pe care și le sapă singurăși în care petrece mai tot timpul zilei.Nisipul o ajută să-și ascundă prada, încazul în care a vânat mai mult decât arenevoie. Nefiind un animal teritorial, poa-te parcurge distanțe de până la 8 km încăutarea hranei, încercând să se aparede principalii săi dușmani naturali< pă-sările de pradă, șerpii și lupii.

Îşi procură apa din animalelepe care le vânează

Este un animal care poate trăi multtimp fără apă. Condițiile în care trăieștei-au schimbat metabolismul și felina îșiextrage necesarul de apă doar din hrană.În perioada de mperechere, scot sunetespecifice de chemare a partenerului. Deregul[, femela na;te 2-3 pui, dup[ o pe-rioad[ de gesta\ie de 66 de zile. Noun[scu\ii, orbi ;i neajutora\i, c]nt[resc`ntre 39 ;i 80 de grame imediat dup[na;tere ;i cresc rapid, ating]nd maturi-tatea sexual[ la v]rsta de 14 luni. Acestiaau la na;tere corpul acoperit cu un stratde bl[ni\[ cu fir moale, de culoareg[lbui-deschis[. Durata de viață a pisiciieste de 13 – 14 ani.

Felis margarita sau pisica de nisip, un animal pe cale de dispari\ie

Felis margarita trăiește în deșerturile africane și cele asiatice, în țări precum Tu-nisia, Mauritania, Pakistan, Kazahstan, Iran, Niger și Algeria


MAGAZIN

Oamenii de știință speră să creeze oarcă modernă a lui Noe care să „revolu-ționeze înțelegerea noastră despre viață”.Un grup de 24 de oameni de știință dinmai multe țări au început să stocheze co-durile genetice ale tuturor celor 1,5 mi-lioane de plante, animale și ciuperci de peTerra. Proiectul, în valoarea de 4,7 miliardede dolari, este descris ca fiind „cel mai am-bițios proiect din istoria biologiei moder-ne”. Proiectul BioGenome este condus decercetători de la institutul Smithsonian dinWashington. Aceștia sunt convinși de fap-tul că catalogarea ADN-ului tuturor spe-ciilor de pe Pământ ar putea fi o resursăvitală pentru medicina și agricultura vii-torului. În prezent, mai puțin de 0,2% dinspeciile de pe Terra au fost secvențiate.

„Vom construi o bibliotecă completăa vieții, pe care o vom putea folosi pentrudiverse cercetări. ~n loc de cărți o să avemADN-ul tuturor speciilor din mediul în-conjurător. Creșterea înțelegerii noastreasupra biodiversității Pământului și gestio-narea responsabilă a resurselor sale suntprintre provocările științifice și sociale celemai importante ale noului mileniu”, a de-clarat John Kress de la Smithsonian pentruThe Times. Genomul unui organism estescris într-un cod chimic numit ADN.ADN-ul sau acidul deoxiribonucleic esteo substanță chimică complexă prezentă înaproape toate organismele care poartă in-formații genetice. Genomul uman este ge-nomul speciei homo sapiens, stocat pe 23de perechi de cromozomi. Genomul umanhaploid ocupă puțin mai mult de 3 miliar-de de perechi de bază de ADN. Prima de-codare a genomului uman a fost finalizatăîn 2003 ca parte a Proiectului genomuluiuman> a durat 15 ani și a costat 3 miliardede dolari.

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

Zăcămintele de mii de ani aleRomâniei sunt nepreţuite, iar ţaranoastră a fost prima care a avut osondă petrolieră, o rafinărie şi aexportat benzină pentru primadată în istorie. Anul 1857 înregis-tra pentru România, la nivel mon-dial, trei mari premiere, potrivitsite-ului Cunoaşte Lumea.

Prima ţară din lume cu o producţiede petrol înregistrată oficial în statisticileinternaţionale. (The science of petro-leum, 1938) La Lucăceşti, Bacău, s-a con-struit prima sondă petrolieră comercialădin lume. Prima rafinărie industrială afost construită de fraţii Mehedinţeanu laperiferia Ploieştiului, (strada Buna Ves-tire nr.174) cu echipament comandat înGermania, de la compania Moltrecht.

Primul oraş din lume, iluminat pu-blic cu petrol lampant, a fost Bucureştiul.Începând cu 1 aprilie 1857, oraşul aveasă fie iluminat cu 1000 de lămpi.

Prima sondă petrolierădin lume

Prima sondă petrolieră din lume afost construită în ţara noastră, în 1840,la Lucăceşti (județul Bacău). “Găzăriile“foloseau o metodă rudimentară de rafi-nare a petrolului asemănătoare cu ceafolosită la obţinerea ţuicii în cazane ar-tizanale. Interesant este că, până pe la1860, principalii exploatatori de ţiţei fu-seseră ţăranii liberi, numiţi fântânari, bă-ieşi sau gropari, denumiri provenind di-rect din îndeletnicirile lor. După 1860însă, când exploatarea „aurului negru” aînceput să necesite capitaluri tot mai im-portante, rolul ţăranilor a scăzut în fa-voarea proprietarilor unor bogate tere-nuri petrolifere, de regulă în aria ju-deţelor Prahova şi Dâmboviţa.

Prima ţară cu producţie de

petrol înregistrată oficial

România a fost prima ţară din lumecu o producţie de petrol înregistrată ofi-cial în statisticile internaţionale. “Thescience of petroleum“ certifică în 1938,faptul că România a fost prima ţară dinlume cu o producţie de petrol, în anul1857, de 275 de tone înregistrată în sta-tisticile internaţionale. A fost urmată deSUA în 1859, de Italia în 1860, de Canadaîn 1862 şi de Rusia în 1863.

Prima rafinărie, dotată cu instalaţiimoderne, la nivelul epocii, a fost con-

struită la Ploieşti, în decembrie 1856, decătre Teodor Mehedinţeanu, fapt care adat startul distilării pe cale industrială aţiţeiului. În baza producţiei rafinăriei, fraţii Teo-dor şi Marin Mehedinţeanu au avut po-sibilitatea să obţină prin licitaţie conce-siunea pe mai mulţi ani a iluminării cugaz lampant a Bucureştilor (1857) şi, res-pectiv, a Ploieştilor (1860).

Primul oraş din lumeluminat cu petrol

Bucureştiul a fost primul oraş din lu-me iluminat public cu petrol lampant.Petrolul lampant produs la Ploieşti aveacalităţi deosebite< era incolor şi inodor şiardea cu o flac[ră luminoasă de intensi-tate şi formă constantă, fără fum şi fărăsă lase cenuşă sau compuşi răşinoşi înfitil. Celelalte oferte care propuneaudrept combustibil uleiul de rapiţă sau denucă duceau costurile la 600 de lei pe an.Oferta de 336 de lei pentru fiecare felinarelimina orice concuren\ă. Începând cu1 aprilie 1857, Bucureştiul avea să fie ilu-minat cu 1000 de lămpi.

“The science of petroleum“ certifică în 1938, faptul că România a fost prima ţară din lume cu o producţie de petrol, înanul 1857, de 275 de tone înregistrată în statisticile internaţionale

România, de\in[toarea primei sonde depetrol din lume, dar ;i a primei rafin[rii?

De asemenea, a fost prima țară care a exportat benzină

“arc[ a lui noe”pentru aDn-ul întregiivie\i de pe Terra

Cercetătorii de la Universitatea Yaleau reușit să păstreze în viață creierele unorporci, în afara corpului, timp de 36 de ore.Anunțul care a fost întâmpinat cu multentuziasm de către lumea științifică, a fostfăcut de către neurologul Nenad Sestan.Potrivit lui Sestan, echipa sa a efectuat dejaexperimentul cu succes pe circa 200 deporci proveniți dintr-un abator. Folosindun sistem de sânge artificial, încălzitoareși pompe, echipa declară că a reușit să rea-ducă circulația în creierul porcilor care fu-seser[ omorâți cu patru ore mai devreme.Tehnica, cunoscută sub numele de Brai-nEx, a ținut organele reanimate „în viață”timp de 36 de ore. Deși nu există dovezi căaceste creiere erau conștiente, au fost ob-servate miliarde de celule individuale careerau sănătoase și capabile de activitate nor-mală.

“Din punct de vedere tehnic, creiereleau fost vii. Tehnica de păstrare a unui creierviu nu este atât de diferită față cea de păs-trare a unui rinichi sau a unei inimi în ve-derea unui transplant. Aceste creiere deanimale folosite în experimente nu au de-venit conștiente, sunt foarte convins deacest lucru, deci nu există nicio problemădin punct de vedere etic. Totuși, probabilcă această metodă de ținere în viață a cre-ierului nu este valabilă doar la porci> deaceea, se poate ajunge în viitor în situațiaîn care creierul unor oameni să fie conectatla echipamente similare până la găsireaunui corp nou”, a declarat Sestan. Sestanși echipa sa au creat această tehnică în spe-ranța construirii un atlas cuprinzător alconexiunilor dintre celulele creieruluiuman, precum și de a oferi noi modalitățide cercetare a unor boli precum ar fi Al-zheimerul.

Creierele unormamifere au putut fi

p[strate `n via\[36 de ore de la deces

Referendumul pentru redefi-nirea noţiunii de familie în Con-stituţie va avea loc în 10 iunie. Celpuţin asta a anunţat Florin Iorda-che, la o dezbatere organizată chiarde iniţiatorii acestui demers,?Coali\ia pentru Familie?. Aceștiadin urmă consider[ că este o ur-genţă ca în România să fie clar sta-bilit, c[ familia este formată doardin bărbat și femeie. La întâlnireau participat inclusiv preoţi.

Ministrul Apelor, Ioan Deneș, a nu-mit duminica referendumului “dumi-nica luminată”, spunând că societatearomânească a dus o luptă grea pentruorganizarea acestui vot. Un liberal, de-putatul Daniel Gheorghe, i-a ţinut iso-nul. “Miza e răsturnarea ordinii normaleși răsturnarea lumii în care trăim azi”.

După referendumul pentru redefi-nirea familiei, PSD a promis că va adop-ta în parlament și o lege a parteneriatu-lui civil, care s-ar adresa inclusiv cuplu-rilor de același sex. Invitaţii la conferinţa

au spus însă că ar reprezenta un marepericol. Adina Portaru, avocat< “obser-văm că acolo unde parteneriatele civileau fost introduse s-a înregistrat o scă-dere a casătoriilor și o disoluţie mai ra-pidă a relaţiilor de familie”. Ionuţ Cor-duneanu, vicar partriarhal< “Statulrom]n nu are nicio obligaţie și ar greșigrav dacă ar crea o alternativă legală lac[s[torie, un palier doi de c[sătorie”.

~ncercări repetatede a trimite un întreg poporîn marginalitate

La rândul lor reprezentanţii aso-ciaţiilor care apără drepturile minori-tăţilor sexuale consider[ că toată po-vestea face mult rău. Florin Buhuceanu,președintele asocia\iei Accept< “Am vă-zut o radicalizare a discursului, o înteţirea atacurilor și o creștere a incidentelor”.

Mihai Gheorghiu, președinteCoaliţia pentru Familie a declarat c[“Sunt încercări repetate de a trimite unîntreg popor în marginalitate și în exo-tic”.

S-ar putea adopta o lege a parteneriatului civil, cares-ar adresa inclusiv cuplurilor de acela;i sex

Prima sondă petrolieră din lume a fost construită în ţara noastră, în 1840, la Lucăceşti (județul Bacău). “Găzăriile“foloseau o metodă rudimentară de rafinare a petrolului asemănătoare cu cea folosită la obţinerea ţuicii în cazaneartizanale. Interesant este că, până pe la 1860, principalii exploatatori de ţiţei fuseseră ţăranii liberi, numiţi fântânari,băieşi sau gropari, denumiri provenind direct din îndeletnicirile lor. După 1860 însă, când exploatarea „auruluinegru” a început să necesite capitaluri tot mai importante, rolul ţăranilor a scăzut în favoarea proprietarilor unorbogate terenuri petrolifere, de regulă în aria judeţelor Prahova şi Dâmboviţa.

Mihai Gheorghiu, președinte Coaliţia pentru Familie a declarat c[ “Sunt încercărirepetate de a trimite un întreg popor în marginalitate și în exotic”


DJ-ul suedez Avicii a murit vi-neri, 20 aprilie 2018, la vârsta de28 de ani. Artistul suferea de pan-creatită acută şi avea probleme le-gate de consumul de alcool.

La două săptămâni după ce vesteamorţii lui Avicii a şocat o lume întrea-gă, noi date despre modul în care DJ-ul suedez a murit au fost publicate depresa internaţională. Potrivit TMZ,Avicii s-ar fi sinucis prin sângerare, du-pă ce şi-a făcut tăieturi pe corp. Muzi-cianul ar fi utilizat cioburi de sticlăpentru a-şi pune capăt zilelor.

Mai multe surse informate despreîmprejurările în care a murit celebrulDJ au confirmat că, într-adevăr, acestaşi-a luat viaţa, ceea ce părinţii lui su-geraseră săptămâna trecută.

Două surse ar fi spus că Avicii aspart o sticlă, iar cu cioburile rezultateşi-ar fi provocat o rană fatală, cel maiprobabil la gât. Totuşi nu este clar dacătăietura şi-ar fi făcut-o la gât sau la în-cheietura mâinii. Una dintre surse aafirmat că a fost vorba de o sticlă devin.

Scrisoare deschisă din partea

familiei

De puţin timp, familia muzicianu-lui a vorbit într-o scrisoare deschisădespre problemele cu care se confruntatânărul. Înainte de a fi publicată oficialcauza morţii, părinţii lui au povestit căTim nu a fost făcut pentru "maşinăriile"la care ajunsese.

“ Dragul nostru Tim a fost un cău-tător, un suflet artistic fragil, care purtarăspunsuri la mari întrebări existenţia-le. Un perfectionist supraperformantcare a călătorit şi a muncit din greu în-tr-un ritm care l-a condus la un stresextrem", scrie familia în scrisoareasfâşietoare după dispariţia Dj-ul dedoar 28 de ani.

"Când a oprit turneul, a vrut să gă-sească un echilibru în viaţă, pentru ase simţi bine şi a putea să facă ceea ceiubeşte cel mai mult – muzica. S-a lup-tat cu adevărat cu gândurile despresemnificaţie, viaţă, fericire. Acum numai putea continua. El voia pacea. Timnu a fost făcut pentru maşinăria la carea ajuns, era un tip sensibil care şi-aiubit fanii, dar a evitat lumina reflec-toarelor", se arată în declaraţie. Tim,vei fi iubit şi ne vei lipsi. Te vom purta

mereu în amintirea noastră pentruceea ce ai fost şi ai făcut pentru muzică

Te iubim, familia”.

Scrisoarea vine în completarea con-troverselor care au apărut în spaţiulpublic şi pe reţelele sociale legate deproblemele de sănătate şi stilul de viaţăal vedetei muzicii electronice.

Donaţii

În mai multe interviuri, DJ Aviciia declarat că pentru el nu câştigurilemateriale sunt importante, ci muzicape care o produce, iar acest lucru l-ademonstrat, mai ales în ultimii ani deviaţă, prin donaţiile extrem de gene-roase pe care le-a făcut pentru cei în-cercaţi.

DJ Avicii a donat toţi banii câştigaţiîn urma turneului său din SUA din2012 organizaţiei americane FoodingAmerica. Artistul ar fi încasat atunciaproximativ 85 de milioane de dolari. Un an mai târziu, DJ Avicii a donat unmilion de euro organizaţiei suedezeRadiohjälpen, iar după moartea sa, se-cretarul general al organizaţiei, Anna

Hedenmo, a mulţumit public, printr-un anunţ pe Twitter, pentru sprijinulprimit.

Tim Bergling s-a născut la 8 sep-tembrie 1989 în Stockholm şi este cu-noscut sub numele scenic Avicii. În2012 Avicii s-a clasat pe locul 3 în topulanual ”Top 100 DJs” publicat de cătrerevista DJ Magazine, iar în 2013 a re-petat performanța. El a fost nominali-zat de zece ori la Premiile Grasy, în2009 pentru piesa "Sunshine" în cola-borare cu David Guetta și în 2013 pen-tru piesa "Levels".

Printre influențele lui Avicii se nu-mără Tiësto, Daft Punk, Laidback Lu-ke, Steve Owen, Axwell și Victor Chan-dler.

"Întotdeauna am fost prezent înmuzică și am crescut cu rudele melemai mari. De asemenea, am avut maimulte influențe în ceea ce privește gus-tul meu față de muzică. Sunt mulți alțioameni care m-au influențat, dar credcă cei care m-au influențat cel maimult, în afară de managerul meu, aufost băieții din Swedish House Mafiași Eric Prydz, ei au fost cei care m-auintrodus în lumea house-ului!", declaraAvicii într-un interviu.

Avicii în România

Peste 60.000 de mii de oameni aucântat și dansat cu DJ Avicii la concer-tul susținut de suedez în România, înaugust 2015. Acesta a fost atunci capulde afiș al celei de-a doua seri a cele-brului festival Untold. Avicii și-a făcutintrarea la Untold printr-un set uimitorde lumini și o atmosferă copleșitoareși plină de energie pozitivă. Spectaco-lul, care a durat o oră şi jumătate, a fostînsoţit de fum şi focuri de artificii, iarAvicii a prezentat majoritatea pieselorsale, care au fost cântate şi de public.În 2016, DJ Avicii a anunţat că va re-nunţa la show-uri, iar în luna august aaceluiaşi an l-a susţinut pe ultimul, înIbiza. În 2016, DJ Avicii a anunţat căva renunţa la show-uri, iar în luna au-gust a aceluiaşi an l-a susţinut pe ulti-mul, în Ibiza. Starul suedez şi-a anunţatplanurile de retragere din activitateaconcertistică prin intermediul uneiscrisori emoţionante, pe care a publi-cat-o pe site-ul său în luna aprilie 2016.Ulterior, a explicat revistei Billboardfaptul că a luat această decizie din cauzastării de sănătate.

Vera Pop

DJ-ul suedez avicii a murit, iar unelesurse spun c[ s-ar fi sinucis

s`n`tate & frumuse]e · 2 informa ia de duminic / 6 mai 2018 karl marx, fondator al...

Documents