UNIVERSITATEA "BABES-BLOYAI" CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENTA

SERVICIILE DE CAZARE HOTELIERA - STUDIUL DE CAZ COMPLEXULUI CRISANA, BAILE FELIX

ABSOLVENT,

COORDONATOR STIINTIFIC,

CLUJ

- 2008 -

CUPRINS

CAPITOLUL 1. SERVICIILE DE CAZARE, COMPONENTA DE BAZA A OFERTEI TURISTICE. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE CAZARE...........................................................1

1.1 Tipologia serviciilor turistice.......................1

1.2 Serviciile de cazare hoteliera..........................4

1.3 Comaprtimentele unui hotel.......................12

1.4 Personalul din sectorul hotelier ......................15

1.5 Primirea si distribuirea corespondentei..................25

1.6 Serviciul in camerele hotelului.....................26

1.7 Serviciile suplimentare ce pot fi prestate in cadrul hotelului...........28

CAPITOLUL 2. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL SI ANTROPIC AL BAILOR FELIX.............................30

2.1. Factorii naturali.............................30

2.2 Dezvoltarea Bailor Felix.........................31

2.3 Reteaua de cazare..............................32

2.4 Reteaua de alimentatie publica........................34

2.5 Baza de tratament...........................36

2.6 Posibilitati de agreement.........................39

2.7 Serviciile oferite.............................40

2.8 S.C. TURISM FELIX S.A societate majora a statiunii Baile Felix........43

CAPIOLUL 3. PREZENTAREA COMPLEXULUI CRISANA..48

3.1 Scurt istorc la complexului Crisana....................48

3.2 Resursele complexului Crisana.....................49

3.3 Serviciile oferite in cadrul comlexului...................55

CAPITOLUL 4. ANALIZA TARIFELOR SI PRETURILOR PRACTICATE.............................57

4.1 Tarife pentru cazare.............................57

4.2 Preturile in alimentatie.........................61

4.3 Tarife pentru tratament ambulatory.......................61

4.4 Indicatori economici ai serviciilor de cazare..................64

CONCLUZII SI PROPUNERI........................73

BIBLIOGRAFIE.............................81

CAPITOLUL I

SERVICIILE DE CAZARE, COMPONENTA DE BAZA A OFERTEI TURISTICE. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE CAZARE

1.1 TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICE

Oferta de turism grupeaza ansamblu elementelor care concura la obtinerea produsului

turistic, respective: potentialul natural si antropic, echipamentul de "productie" a serviciilor

turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, naturale) destinate consumului turistic,

forta de munca specializata in activitatile specifice turismului, infrastructura turistica si

conduitiile de comercializare (pret, inlesniri etc.). La fel ca cerearea si oferta turistica prezinta

anumite particularitati.

Oferta turistica este complexa si etnogena, trasatura care se refera si la structura

acesteia, la produsul turistic, la producatorii de turism etc. Cele doua categorii de

elemente componente: elemente atractive (resurse naturale, socio-culturale, umane,

tehnologice), in anumite proportii, se pot completa, influenta sau substitui reciproc.

In cadrul ofertei turistice, pondera fortei de munca utilizate este mare si acest

personal necesita o anumita calificare, iar personalul de contact, in special necesita o

pregatire multilaterala is in primul rand una psihica.

Se poate afirma ca, oferta turistica este relativ rigida; rigiditate care se poate

analiza pe multiple planuri, cum ar fi: imobilitatea ofertei si a productiei turistice, care

pentru a fi consumata, presupune deplasarea consumatorului si nu a produsului;

imposibilitatea stocarii ofertei, deci a adaptarii cantitative a ofertei la nivelul cererii;

rigiditatea in localizarea capacitatilor sau echipamentul de productie care este amplasat la

locul sau in apropierea elementului atractiv.

In principal oferta turistica consta in servicii turistice si nu intr-o oferta de spatii si

mijloace plus oferta natura.

Serviciile turistice sunt foarte diverse si formeaza impreuna un

complex.Elementele acestui complex pot fi clasificate ca fiind servicii de baza si servicii

periferice. Serviciul de baza constituie ratiunea principala pentru care clientul se

adreseaza firmei; el satisface nevoia principala pentru care clientul se adreseaza firmei; el

satisface nevoia pricipala a clientului si este capabil sa justifice prin el insusi venirea

acestuia (de exemplu serviciul de cazare sau cel de alimentatie). La randul lor serviciul

sau serviciile periferice au o mai mica importanta si valoare in comparatie cu serviciul de

baza; ele sunt de regula sunt multe si variatie si se constituie ca anexe ale serviciului de

parcare pazita (serviciu periferic) fata de cazare (serviciul de baza), dar care poate avea

un rol tot mai mare in motivarea alegerii clientului care poate alege intre pestator sau

altul la serviciul de baza in functie de acest serviciu periferic. Anumite servicii periferice

sunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele sunt

considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele sunt

considerate a fi facultative. La randul lor si serviciile periferice pot fi de doua feluri si

anume: sevicii legate de serviciul de baza (auxiliare si anexe) si servicii complementare

("servicii plus" sau suplimentare).

In majoritatea lucrarilor care trateaza problematica turismului este

reprezentata o clasificare a serviciilor dupa diverse criterii.

Astfel, in functie de structura serviciilor turistice implicate deosebim

servicii turistice specifice si servicii nespecifice. Serviciile turistice specifice

cuprind doua grupe de servicii principale si anume servicii de baza (servicii de transport

in cazul unor aranjamente de tipul totul inclus, prestatii hoteliere si servicii de alimentatie

prestate in diverse unitati de profil) si servicii complementare (servicii de agrement,

excursii, manifestari cultural-artistice, inchirieri de obiecte sportive sau uz personal) si

doua grupe de servicii, sa le numim cu caracter secundar. Acestea sunt: servicii pentru

pregatirea consumului turistic ( informarea clientelei potentiale, serviciile legate de

organizarea calatoriilor, rezervari de servicii, preocuparea documentelor de calatorie) si

servicii cu caracter special prestate in cadrul unor forme de turism ca: turismul

balneomedical, turismul de congrese, turismul de vanatoare si pescuit portiv. Serviciile

nespecifice cuprind serviciile cu caracter general oferite populatiei de unitatile prestatoare

de servicii, la 919v2115j care pot apela, in diverse imprejurari si turistii: frizerii, saloane de

cosmetica, transporturi publice, posta si telecomunicatii etc.

In functie de momentul careia i se adreseaza, serviciile turistice pot fi

clasificate in: servicii legate de efectuarea calatoriei (vioiajul propiu-zis) si

serviciile la locul de sejur. Primele cunosc diferentieri in functie de forma de

organizare a calatoriei turistice, innoptarile de parcurs si programele de vizitare

precum si de preferintele individului pentru anumite mijloace de transport.

Serviciile privind sejurul cuprind o serie intraga de prestatii, precum cele

destinate acoperirii nevoilor fiziologice de somn si hrana, sau serviciile pentru

petrecerea agreablila a timpului liber.

Dupa gradul lor de urgenta, deosebim servicii care satisfac necesitati

relative urgente, care nu pot fi amanate (impuse de limite temporale in care pot fi

efectuate concediile planificate sau fructificate perioadei de timp liber compact ori

dictate de factori naturali, date calendaristice ferme de desfasurare a unor

evenimente speciale sau motive de sanatate) servicii a caror satisfacere poate fi

amanta in timp satisfacand necesitati putin urgente.

Tinand cont de modaliatea de plata, serviciile turistice pot fi grupate in

servicii cu plata si servicii aprent gratuite. Serviciile de prima categorie, la randul

lor pot fi: servicii achitate in avans sau inaintea inceperii consumatiei turistice

(servicii incluse in pretul global al aranjamentelor achizitionate in cadrul

turismului organizat si semiorganizat, abonamentele pentru folosirea unor

facilitati de baza materiala), servicii achitate in momentul consumatiei (servicii

presate pentru turistii care calatoresc pe cont propiu sau destinate satisfacerii

cererii complementare a turistilor care au apelat la turismul organizat sau

semiorganizat), servicii achiate ulterior consumatiei (cum este cazul serviciilor

platite cu ajutorul cartilor de credit si servicii cu plata in rate (folosite mai ales

pentru clientele turistica cu venituri modeste).

Servicii aprent gratuite sunt prestate de punctele de informare turistica sau

de unele firme turistice in scopul atragerii sau mentinerii clientelei (servicii de

parcare pazita gratuita, accesul gratuit la piscine hotelului, torturi aniversare, etc.)

O asemenea clasificare permite luarea in calcul a decalajului de timp si

spatiu dintre manifestarea cererii fermei si consumului efectiv al serviciilor

comandate.

Mai mult servicii gratuite sau aparent gratuite sunt oferite in scopuri

promotionale, in deosebit in perioadele in care cererea turistica se situeaza in

valori scazute datorita manifestarii fenomenului sezationalotatii.

Plata unor servicii de decontare ulterioara prin sistemul cartilor de credit,

achitarea in rate a consului sejurului turistic sau serviciile prestate pe baza de

abonamente reprezinta si forme complementare de servicii oferite turistilor.

Achizitionarea serviciilor turistice si efectuarea platii lor anticipat ofera

avantaje atat turistilor (benificieri ai unor conditii de utilozare prioriate prin

posibilitatile create pentru o mai rationala gospodarire a bugetului de cheltuieli

pentru concedii) cat si pentru prestatori care isi asigura un anumit volum de

incasari certe, atat mai dorit cu cat oferta turistica este o oferta in asteptare, o

oferta dimensionala in conditii de risc, incertitudine si probabilitate a manifestarii

cererii.

In functie de caracteristicile prestatiilor, putem deosebi: servicii de

informare a clientelei turistice: servicii de intermediere precum rezervari sau

inchirieri; servicii cu caracter special legate de organizarea, spre exemplu, a unor

evenimente speciale, servicii si activitati cu caracter sportive sau recreativ,

servicii pentru tratamente sau cure balneare precum si servicii diverse cum sunt

cele de asigurari de personae sau schimb valutar.

Nici una din gruparile enuntate nu poate fi considerate ca fiind

autocuprinzatoare, ele avand un caracter pur conventional, reluand intr-o foma sau

alta aceleasi elemente.

1.2 SERVICIILE DE CAZARE HOTELIERA

A. Importanta serviciului de cazare hoteliera

In literatura de specilaizare, cazarea si alimentatia, alaturi de tratamente, sunt

considerate servicii de baza. Intre introducerea in circuitul turistic a unor obiective

si constituirea bazelor de cazare si alimentatie exista paralelism evident, acesta

parand ca o rezultanta stricta a cererii fiind foarte sensibili la imperativele acesteia.

Serviciul de carare variaza prin continul sau, crearea conditiilor si a confortului

pentru adapostirea si odihna calatorului. Acest serviciu se prezinta ca o activitate

complexa, decurgand din exploatarea capacitatilor de cazare si este alcatuit dintr-un

grupaj de prestatii oferite turismului, pe timpul sejurului in unitatile de cazare.

Dezvoltarea si cantitatea serviciului de carzare sunt depandente, in primul rand,

existenta unei baze tehnico-materiale de cazare (hoteluri, moteluiri etc.) adecvate, cu

doatri corespunzatoare, care sa ofere turistilor conditii optime si sa indeplineasca,

dupa caz si alte functii. In al doilea rand, serviciul de cazare este influentat de dotarea

cu personal a capacitatilor de cazare, de nivelul de clasificare a lucrarilor si de

organizare a muncii in unitatile hoteliere.

In acest context, insuficiuenta spatiilor de cazare, echiparea lor

necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele

turistilor, ca si numarul mic al lucrarilor sau slaba pregatire, infleunteaza negativ

calitatea prestatiei turistice prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice

si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.

Industria hoteliera este considerata in cele mai multe tari ca o activitate distinta a

economiei care inglobeaza ansamblu activitatilor desfasurate in spatiile de cazare,

acele prestatii oferite turismului in timpul si in legatura cu ramanerea lui in unitatile

hoteliere.

Continutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacitatilor de

cazare si implicarea lor in activitatea turistica, imbogatindu-se cu noi functii si forme

de prestatii. Industria hoteliera, desi nu priveste in exclusivitate asigurarea necesarului

de spatii si servicii de cazare pentru tursti, manifesta multa receptivitate fata de

nevoile acestora si evoluaeaza in interdependenta cu activitatea turistica.

Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de

profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de o aparte, industria hoteliera se

dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si pe de alta parte, dezvoltarea turismului

este conditionata de exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de

calitatea si varietatea prestatiilor oferite.

Industria hoteliera si respactiv caliatea serviciului de cazare inflenteaza nu numai

dezvoltarea turismului, in general, ci si eficenta acestei activitati. Prin atractia

exercitata, serviciile de cazare asigura o buna valorificare a potentialului turistic, a

disponibilitatilor de forta de munca, a capacitatii bazei tehnico-materiale, conducand

la realizarea unei eficente superioare de exploatare. De asemenea, complexitatea

serviciilor de cazare si diversitatea lor reprezinta un factor de prestigiu in turism.

La randul iei,industria hoteliera suporta inflenta dezvoltarii turistice. De fapt, ea

evolueaza sub incidenta unui complex de factori si fenomene socio-economice in

cadrul carora circulatia turistica detine un loc important. Cresterea numarului de

turisti si a exigentilor acestora, determina eforturi adapate din partea industriei

hoteliere, eforturi care se materializeaza in aparitia de unitati hoteliere cu functii

complexe, care se adreseaza diferitelor categorii de turisti prin diversificarea gemei

serviciilor oferite.

B. Componetele serviciului de cazare hoteliera

Serviciile de cazare hoteliera reprezinta alaturi de cale de transport, alimentatie si

agrement, prestatii de baza solicitate de turist pe durata calatoriei si sejurului sau

si totodata un factor important de stimulare a cererii turistice. Continutul acestor

servicii este determinat de faptul ca obiectivul de cazare indeplineste pentru turist

i rolul domiciliului temporal si trebuie deci sa aiba o functionaliatate complxa. De

asemenea, in organizarea serviciilor de cazare se va tine seama de faptul ca

aproape jumatate din timpul efectiv de vacanta este cheltuit de turisti in incinta

unitatii hoteliere.

In conditiile difersificarii si integrarii serviciilor in produsul turistic oferit,

serviciul hotelier nu se mai limiteaza la cazarea propiu-zisa, fiind completat de o

serie de prestatii suplimentare, care in fapt sunt rezultatul imbinarii unei varietati de

actvitati. Gama acestor prestatii este foarte larga si greu de delimitat in raport cu

functia de baza. Varietatea lor este constructie, categorie de confort, gradul de dotare

etc.

Printre principalele activitati, ce dau continut serviciului hotelier conceput in idea

satisfacerii complexe a cererii turistilor si calatoriilor, se numara:

a) cazarea propiu-zisa si activitatile complementare ei;

b) alimentatia si serviciile legate de asigurarea acesteia;

c) activitatile cultural artistice si de agrement;

d) serviciile de informare si de intermediere.

Pe langa acestea, realizarea in bune conditii a serviciului de cazare variaza crearea

conditiilor pentru desfasurarea unor relatii sociale. Astfel, este necesara existenta unor

spatii special amenajate pentru primirea turistilor, desfasurarea unor intalniri de

afarceri, precum si realizarea unor mainfestari stintifice.

Din categoria serviciilor hoteliere complementare, ce intregesc functia de cazare,

se pot mentiona:

primirea si distribuirea in hoteluri a corespondentei turistilor;

serviciul de schimb valutar;

pastrarea obectelor de valoare;

spalatul si calcatul lenjeriei;

curatarea hainelor si incaltamintei

reparearea unor obiecte in dotarea clientului;

manipularea bagajelor;

asigurarea parcarii autoturiamelor etc.

Tot in aceasta grupa este cuprinsa dotarea camerelor la cererea clientilor cu inventar

suplimentar (perne, paturi suplimentare, paturi etc.)

Alimnetatia clientilor gazduiti apare o tendinta in hotelaria moderna. Serviciul de

alimentatie publica,nu este obligatoriu present in toate unitatile de cazare. Acolo unde

este present, presupune existenta unei varietati de complemente, care sa satisfaca atat

nevoia de hrana cat si pe cea de agrement.Organizarea serviciului propiu de alimentatie

publica ridica probelme deosebite in legatura cu amplasarea si functionalitatea sa care nu

trebuie sa afecteze volumul si calitatea celorlalte activitati care concura la asigurarea

serviciilor intr-un obiectiv de primate turistica.

In structura serviciilor prestate in unitatile de cazare (in principal in hoteluri)

intra o serie de servicii commune, intalnite in toate unitatile cu acelsi grad de confort,

indiferent de locul unde se gasesc acestea. Prin notiunea de prestatii hoteliere se intelege

desfasurarea de activitati, care sa satisfaca, dorintele, cererile pasagerilor in conditii de

eficenta economica. Prestatiile hoteliere pot fi:

a) prestatii hoteliere de baza, care satisfac nevoile vitale ale pasagerilor

b) cu privire la odihana (cazare) si alimentatie (masa);

c) prestatii hoteliere suplimentare care satisfac mai ales nevoi legate de

d) dorintele si asteptarile turistilor.

Asa cum rezulta din practica, cadrul in care se efctueaza cale mai numeroase

servicii suplimenatre il constituie capacitatile de cazare si in toate lumea,

capacitatile de cazare si mai ales hotelurile au incetat mult sa mai fie acceptateca

simple spatii de dormit. Indiferent de locul unde se afla (oase, statiuni etc.)

acestea trebuie sa satisfaca un evantai larg de cerinte, decurgand din cerintele

contemporane de viata, din gradul de civilizatie atins mai ales rolul lor in

realizarea unor calatorii tustice reusite.

In primul rand atcunci cand este vorba de oaspeti straini nu se poate ignora faptul

ca acestea sunt, in general, persoane care nu se cunosc sau cunosc foarte putin localiatea

si tara in care se afla, iar probabilitatea lor ca informare prin contactul cu populatia

autohtona este extreme de limitata, de cele mai multe ori barielele fiind create de

necunasterea limbii natiei devin tara gazda. De aici si o prima cerinta elementara pentru

personalul unui hotel de la receptie este de a asigura turistilor informatiile soocitate.

Orice unitate de cazare poate fi gazda pentru persone provenite din tari si

locuri diverse. Acestea presupune insa crearea de conditii adecvate pentru a

raspunde rapid si in conditii de calitate ridicata varietatii de solicitari maifestate

de cerere.

Serviciile prestate in unitatile hoteliere pot fi abordate si in funtie de

obligatia de plat ape care o genereaza prestarea lor. Astfel, deosebim:

servicii cu plata

servicii fara plata.

Adoptand anumite criterii de clasificare, in principal criteriul dorntei sau nevoi

careia ii sunt chemate sa-i raspunda, serviciile suplimentare cu plata din unitatile

hoteliere ar putea fi grupate astefel:

1) servicii care au rolul de a satisface cerinte personale de ordin igienic si

estetic: frizerie, coafura, cosmetica, sapalatul si calatul imbracamintei, toate

acestea, cu putine exceptii (de exemplu inchirierea de aparate pentru uscat

parul), presupunand pe langa personalul specializat si spatii adecavate pentru

efectuarea lor. Este de retinut, totodata si faptul ca in timp ce unele servicii se

fac prin mijlocirea personalului de hotel (mai ales a personalului de la

receptie), altele (tunsul, coafatul, cosmetica) implica contactul nemijlocit al

turismului cu cel care efectueaza serviciul, si de aici decurge necesitatea ca

acesta din urma sa fie in masura sa comunice, fara dificultati cu primul;

2) servicii destinate satisfacerii unor cerinte cu caracter cultural-informativ:

organizarea de excursii, procurarea de bilete la diverse spactecole, expozitii

etc. aceste servicii cu caracter cultural-informativ se vand totdeauna prin

unitati specializate si cuprind harti realizate in amanuntire, fotografii despre

anumite zone si informatii utile pentru turisti. Volumul unora dintre serviciile

incluse in aceasta grupa depinde in foarte mare masura de existenta in

apropiera a unor atractii turistice naturale sau antropice recunoscute mai mult

sau mai putin pe plan national si international. Conditii pentro o asemenea

gama larga de activitai cuprinse in acesata grupa de servicii suplimetare au in

special hotelurile din marile orase;

3) servicii cu scop de agreement care au ca obiectiv asigurarea sederii si

amuzamentul clientului. Acesta constituie cea mai bogata grupa a serviciilor

suplimentare si se caracterizeaza prin imense disponibilitati de largire,

inventivitatea personalului din hotel fiind cea care contribuie la cresterea

numerica a unor asemenea servicii. Din grupa respectiva fac parte printre

altele organizarea de seri distractive (seri de dans, carnavaluri, concursuri

etc.), asigurarea de spatii si mijloace pentru satisfacerea unor pasiuni (billiard,

tennis de masa, jocuri electrice, piscine, saune) si inchirierea diverselor

materiale terenuri de sport, de aliaje terese de cai ce servesc la plimbari de

agremet. Prin continutul serviciilor pe care le cuprinde, aceasta grupa

contribuie in modul cel mai direct la innobilarea sejurului intr-un hotel. Pentru

unele statiuni de pe litoral sau de la munte astfel de servicii pot suplini cu

success conditiile nefavorabile care limiteaza, temporar, folsirea unora din

factorii naturali caracteristici acestor statiuni. Varietatea si mai ales calitatea

serviciilor respective constituie mijloace importante pentru a asigura

multumirea turistilor asupra modului in care isi petrec sejurul intr-un anumit

loc, fara a recurge la solutii costisitoare, in special la excurisii si deci la

consumuri de carbohidranti si lubrifianti. Particulrizand situatia acestei grupe

de servicii suplimentare trebuie subliniat fatul ca gama cea mai larga este

caracterisica hotelurilor in care se efectueaza sejururi mai lungi, respectiv

celor din statiuni balneoclimatice si mai putin celor din oras;

4) pe langa cele trei grupe mentionate mai sus, din serviciile suplimentare

fac parte prestatiile care au ca scop satisfacerea nevoilor de comunicare (convorbiri

telefonice, serviciul de telex, telefax, multiplicarea de materiale) de deplasare

(preocuparea de bilere de calatorie, asigurarea parcarii, inchirierea de autoturisme cu sau

fata sofer)si alte cerinte ca de exemplu: servicii de secretariat, de tanzlator, de inchirierea

salii pentru desfasurarea de reuniuni internationale etc.). acesta grupa neomogena

cuprinde o sfera larga de servicii caracteristice mai ales hotelurilor din marile centre

urbane si indeosebi cu capitalele tarilor.

O privire de ansamblu asupra componentei serviciilor suplimentare in incinta

hotelului (capacitatea de cazre cu gama cea mai larga de asemenea servicii cu

totalul formelor de cazare) arata ca pentru o parte din acestea sunt necesare si

spatii adecvate din care unele sa aiba in dotare instalatii de profil, iar altele de

mobilier, diverse echipamente, jocuri etc. pentru toate se cere personal specializat

fiind vorba de turism international, in masura sa comunice in limbi straine.

Dat fiind faptul ca serviciile suplimentare intr-o unitate de cazare reprezinta

conditii de confort, in practicarea internationala, la incadrarea fiecarei unitati intr-o

anumita categorie se are in vedere prezenta mijloacelor necesare efectuarii anumitor

servicii.

Cererea de servicii suplimetare este dependenta intr-o masura hotaratoare de

gesturile si preferintele fiecarui turist si nu poate fi satisfacuta numai prin conditiile

existente in unitatile de cazare. Explicatia este data de faptul ca nu toate capacitatile de

cazare dispun de posibilati in acest sens si mai ales evenimentele ce sunt implicate in

satisfacerea anumitor genuri de preferinte.

Serviciile fara plata sunt denumite asa pentru ca, in general, prestarea lor nu

atrage si plata unei sume de baji din partea benefiaciarului, in realitate insa la

stabilirea tarifului de cazare tinadu-se seama de asemenea servicii pentru a intra in

oferta generala a unitatilor de cazare si contribuie in mod sudstantial la definirea

marcii acestora. Serviciilor suplimetare fara plata este necesar sa li se acorde

atentie si sa fie efectuate la un alt grad de prefesionalism. Superficialitatea ce s-ar

putea manifesta intr-o unitate in acesta sfera a serviciilor afecta puteric intereul

clintelei pentru unitatea respectivea, pentru o localitate si chiar o tara.

In concluzie, se poate ramarca preocuparea hotelierilor de a diversifica serviciile

hoteliere complementare functiei de cazare, ca urmare a cresterii exigentilor turisti si a

interesului sporirii eficentiei si atenuarii sezonalitatii folosirii bazei de cazare. De fapt, cu

cat unitatea beneficiaza de o incadrare superioara cu atat trebuie sa ofere clientilor sai un

serviciu de baza responsabil si o gama cat mai bogata si de buna calitate de servicii

suplimentare.

1.3 COMPARIMENTUL UNUI HOTEL

A. Compartimentul de cazare

Compartimentul de cazare include compatimentul front-office (reception desk; front

office; reception)si compartimentul de etaj.

Compartimentu front-office este un serviciu al departimentului de cazare din

hotelurile mari. Care rugrupeaza compartimentele receptie, concierge, caserie,

rezervari, centrala telefonica. In hotelurile mici, acolo unde personalul de la desk

(receptionerii) acopera concomitetul activitatea mai multora dintre compartimentele

enuntate (nu exista distinctia receptie conciergerie-caserie), se utilizeaza terenul

receptie.

Compartimentl front-office asigura rezerevarile de camere, primirea clientilor,

informarea acestora asupra serviciilor prestate. Activitatea acestui compartiment

trebuie sa fie caracterizata de amabilitate, politete, operativitate si precizie in

operatiuni. Rezervarile asigura perspectii ritmul activitatii hotelului.

Spatial in care lucreaza compartimentul fron-office este holul si este cel mai

important spatiu. Primirea clientilor ca si toata circulatia din unitatile de cazare se

face in hol. Activitatea compartimentului fron-office este impartita in trei

subcompartimente:

Informarea clientilor

Primirea clientilor

Caseria

In subcomapartimenul de informatii lucreaza personalul care se ocupa de toata

durata sejurului. Aici se fac urmatoarele operatiuni care e fapt sunt servicii

hotelire: transportul bagajelor de la sosire sau la plecare, evidenta alfabetica a

clientilor, informarea acestora, pastrarea rezervelor de chei, conducerea clientilor

in camere, informatii generale acordate clientilor, mesaje de la sau pentru clienti,

procurarea unor bilete de spectacol, efectuarea de diferite comisioane, rezervarea

de bilete de transport aerean si ferovial, primirea postei, rezervari de mese in

saloanele restaurantului sau in alte restaurante din oras etc. acest sector de

informatii se mai numeste si concierge (termen desemnand compartimentul sau

serviciul de hol in cadrul serviciului front-office al hotelului, in varianta de

oraganizare aparuta in Europa. Conducatorul acestui compartiment este seful

concierge).

In subcompartimentul de primire a clientilor se fac urmatoarele opertiuni:

pregatirea primirii clientilor cu rezervari, primirea clientilor (cu si fara rezervari)

si completarea formelor de sosire, fixarea tarifelor, primirea reclamatiilor

clientilor.

In cadrul caseriei lucreaza personal specializat, care tine contabilitatea si

intocmeste normele de plata precum si situatia prestatiilor si decontarilor -

raporul de gestiune- inclusiv situatia statistica a clientilor. Aici se fac incasari de

la client (cash, prin virament, carti de credit), se preseaza servicii de schimb

valutar, servicii de depozitare de valori si se elibereaza bonuri care atesta primirea

acestora la pastrare. Operatiunile de schimb valutar cuprind vanzarea si

cumpararea de valuta. Aceste oparatiuni sunt reclemnte si coordinate prin

instructiunile Bancii Nationale a Romaninei si ca atare orice unitate, care

efectueaza asemenea oparatiuni, are obligatia, sa aiba autorizare din partea

bancii,s in acelesi timp trebuie sa indeplineasca o serie de coditii (conditii

financiare, de securiatae, conitii de aparatura si de personal intruit in conformitate

cu cerintele clietilor).

Unitatile de turism, inclusive receprtiile hotelurilor se pot efectua operatiuni de

cumparare de valuta numai pentru acoperirea sumelor ce trebuie achitate de catre turisti.

Acest tip de oparatiuni de cumparare se execura la cusul valutar interbancar.

Etajul reprezinta subcompartimentul sau serviciul, care asigura prin activitatile

sale conditiile de odihna, igiena si confort menite sa satisfaca necesitatile clientilor.

Principalul produs al unitatii de cazare este camera sau spatial de cazare, iar

comprtimrntul de etaj gospodareste partea de cazare a unitatii si asigura printr-o activitate

permanenta curatenia si intretinerea spatiilor de a cazare a celor de folosinta comuna

interioare si exterioare.

In acelas timp, acest compatimenent asigura securitatea obiectelor uitate sau

pierdute de client si presteaza unele servicii suplimentare cu si fara plata.

B.Compartimetul de alimentatie

Activitatea departamentului aliminetatiei se desfasoara la nivelul spatiilor de productie

(bucataria in primul rand) si a celor de servire ( saloanele de servire, baruri). De regula

bucataria principala se afla amplasata in legatura direacta cu restaurantul clasic.

Regurile fundamentale de igiena exclude orice inrucisare a circuitului materiilor

prime care necesita operatii de curatire, cu circuitul materiilor prime curate, a circuitelo

r materiilor prime si preparea, cu circuitul deseurilor si resturilor, a tuturor celorlalte

circuite, cu circuitul clientilor. Principiul "marche en avant" stabileste succesiunea prin

care trec materiile prime pana la stadiul se preaparat in farfuria clientului.

Depozitarea, in spatii frigorifice sau in alte incaperi pentru produsele

alimentare care nu necesita pastrarea in conditii de temperatura scazuta;

Productia cu zone distincte de prelucrae preliminara pentru carne

(carmangerie, peste, legume, oua);

Distributia la nivelul oficiului restaurantului, cu eviatrea contactului

preparatelor care-si urmeaza drumul sprea farfuria clientului cu resturi inscrise deja intr-un

circuit aparte;

Servirea si consumul preparatelor in salonul de servire

Organizarea igienico-sanitara a spatiilor de lucru si a fluxului tehnologic trebuie

sa raspunda la normele legate si exigerentelor actuale impuse in clientele.

In absenta compartimentului de alimentatie, unitatea de cazare nu raspunde la

definitie si criterilor de calsificare impuse, profilul saloanelor de alimentatie fiind in

raport cu capacitatea gradului de confort si tipurile unitatii de cazare. Alimentatia intr-un

hotel este un serviciu de baza, nivelul de organizare, refinamentul preparatelor, stilul

serviciilor si diversificare saloanelor exprimand caliatate serviciilor unitatilor de cazre.

Doar in acest mod clientul reuseste sa cunosaca traditia locului respactiv si preparatele

culinare, nu de putine ori in forme unice.

B. Compartimentul etnic

Cele mai multe observatii ale clientului privesc activitatea

compartimentului etnic, a carui activitate este strans legata de calitatea serviciilor

hoteliere. Acest compartimet este acela care asigura functionarea instalatiilor ,

utilajelor, aparatelor etc. la capacitaea normala de productie in colaborare stransa

cu celelalte compartimente ale unitatii de cazare. Formatiile de lucru sunt

organizate pe echipe. Au program non-stop si sunt conduse de unrespaonsabil. In

cadrul unui hotel in cadrul copmartimentului etnic lucreaza electricieni,

insatalatori, lacatusi, liftieri, tamplari, zugravi.

1.4 PERSONALUL DIN SECTORUL HOTELIER

A. Personalul compartimentului de receptie

Formatia de lucru in cadrul compartimetului concier ce se compune din:

- seful concierge

- receptioner

- bagajisti

- curier, comisar

- portar, usier

- liftier

- femeie de serviciu pentru holul principal si coridoarele de la partier

- telefonisti

- garajisti

Atributiile de serviciu ale acestora sunt urmatoarele:

Bagajistul face parte din personalul din hol si asigura transportul bagajelor

clientilor de la mijlocul de transport pana in holul si din hol in camera. In functie de

categoria si marimea unitatii intr-un schimb pot lucra mai multi bagajisti, care se mai

numesc si bell-boys si sunt condusi de un bagajist sef, numit bell-capitan. Bagajistii

sunt vorbitori de limbi straine.

Portarul usier este persoana aflata in permanenta la intrarea unitatii, care deschide

usa clientilor si cheama taxiuri la nevoie. Pentru vreamea ploioasa trebuie sa aiba o

umbrela pentru vremea de nisnsoare sa aiba o maturica cu care scutura haina

pasagerului cand intra. Portarul usier supravegheaza circulatia prin hol.

Garajistul este o funtie pe care o intalnim numai la hotelurile care au garaje

propii. Sarcina garajistului este de a prelua masina pasagerului, de a o conduce in

garaj, dupa care lasa cheia la receptie pentru client. La plecarea clientului ia cheia si ii

duce masina in fata hotelului. In cazul in care este solicitat spala masina si poate

efectua mici reparatii.

Curierul - comisionarul poate fi gasit intotdeauna in apropierea receptiei si are

sarcina de a efectua orice commision solicitat de clienti.

Femeia de serviciu din holul principal. Isi efectueaza serviciul pe cat posibi

noaptea pentru nu a deranja clientii, si are sarcina de a mentine in permanenta o stare

de curatenie perfecta in hol si in spatiile de folosinta comuna. Ea urmareste ca

mobilierul din hol sa fie aranjat la locul lui in permanenta, uda florile, goleste

scrumierele, pune materiale de propaganda. Femeia de servicu din holul principal

trebuie sa aiba o tinuta responsabila.

Liftierul trebuie sa fie cat mai posibil si electromecanic de lifturi, sa cunoasca

functionarea liftului, intodeauna sa lase clientii sa intre primii in lift, iar la cobarare

iese primul si ii ajuta. In timpul mersului sta cu fata spre usa. Liftierul mentine starea

de curatenie in lift si in jurul liftului. Liftierul va avea o purtare civilizata.

Gardeobiera. Are sarcina de a pastra temporar hainele sau obiectele predate spre

pastrare de care pasager, uneori vinde si obiectele marunte.

Cea mai mare varietate a activitatilor serviciului receptie (front-office) se

inregistraza la nivelul compartimentului de hol. In marile hoteluri organizarea acestui

compartimet (serviciu), se face fie sub forma compartimentului (serviciului)

concierge, dupa modelul european, fie sub forma Mail - information & Key Desk-

Bell, dupa sistemul American, fie sub forma unei combinatii.

Luratorul concierge (in marile hoteluri sta la dispozitia clientului tot timpul

cuprins intre monetul in care acestuia i-a fost atribuita o camera de catre receptie si

momentul in care achita nota de plata la caserie (casa). De fapt achitatiile

compartimentului concierge incep cu taierea corespondentei sosite la hotel inaintea

clientului, cu intampinarea clientului la aeroport sau la gara de unde va fi preluat cu

atoturismul sau microbuzul hotelului, cu deschiderea portierei autotutrismulu clientui

si aducerea lui in fata iesirii, daca nu procurarea taxiului, sau parcare aautoturismului

clientului si aducerea lui in fata iesirii, daca nu procurarea taxiului, incarcarea

bagajelor, eventual transfera la aeroport sau gara cu masina hotelului precum si

reexpedierea corespondentei primate dupa parairea hotelului.

Birou rezervari ii revine preluare criterilor individuale de rezervare (primirea

comanzilor si pregatirea raspunsurilor aferente), precum si inregistrarea tuturor

comenzilor, fie ele individuale sau in grup. In ceea ce priveste prelucrarea comenzilor

de grup aceasta revine serviciului vanzari. In ceea ce priveste prelucrarea comenzilor

de grup, aceasta revine serviuciului vanzari. Uneori chiar biroul rezervari este inclus

intr-un serviciu sau department complex maketing-vanzari. Pentru biroul rezervari,

deosebit de impoatanta se dovedeste coordonarea activitatii cu cea a receptiei - careia

ii comunica sosirile de clienti - precum si cu cea de vanzari - pentru care serviciul

respective, informat cu privire la ocuparea previzionara a hotelului, sa interprinda

actiunile necesare.

Receptionerii lucreaza in spatele front-desk-ului a carui dimenesiune se stabileste

in funtie de numarul de camere, circa 3cm./camera, fara ca ea - pentru hoteluri cu 25-

100 camere- lungimea sa scada sub 3m.

Receptia efectueaza primirea clientlor si atribuirea camarelor. Clientul primeste

tichet legitimatie, in baza caruia, lucratorului concierge ii va elibera cheia camerei.

Pentru atribuirea camerelor este indispensabila cunoasterea in fiecare moment a starii

fiecarei camere ocupata, disponibila pentru inchiriere, eliberata sau necuratata sau

aflata in curatenie, curatata si necontrolata blocata pentru o rezervarea careia i-a fost

atribuita o camera anume scoasa din functiune (in reparatie). Transmiterea la receptie

a acestor informatii se face:

a) Prin inremediul telefonului sau televizorului in cazul unui sistem

informatic integrat de gestiunea hotelieara;

b) Prin intermediul unui sistem de semalizare optica, cu comanda din camera

si vizualizare la receptie;

c) Prin intocmirea si transmiterea "raportului camerei";

d) telefonic (prin viu grai);

e) personal, prin contact direct.

Principalele activitati ale receptiei sunt:

1) previziunea, care presupune culegerea de informatii necesare de pe piata turistica,

organizarea activitatilor de promovare a produselor hoteliere propii, legatura de

agenti economici care pot fi sau pot aduce clienti, organizarea evidentei comenzii si

rezervarilor.

2) Rezervarile si corespondenta care presupun: completarea la zi a registrului de

rezervari cu toate comenzile primite, sa rezolve corespondenta unitatii.

3) Inchirierea spatiilor hoteliere care presupune ca receptionerul sa urmareasca

permanent intalnirea intereselor unitatii cu cele ale pasagerilor, prin vanzarea de

servicii de toate felurile. Prestarea activitatilor de servire a pasagerilor presupune

consultarea registrului de rezervari si confruntarea acestora cu comenzile si cu

diagrama locurilor libere, transportul bagajelor, vanzarea serviciilor suplimentare pe

care le trece in evidenta, intocmirea documentelor de plata si incasarea contra valorii

serviciilor prestate.

4) Efectuarea de operatiuni de incasare cu mijloace de plata straine, intocmirea

documentelor de gestiune si efectuarea schimbului valutar pentru valoarea creditului

hotelier.

5) Prestarea de servicii de telecomunicatii: supravegheaza buna funtionare a

serviciului de telefon fax, telefax; tansmite si primeste mesaje; raspunde ocazional la

telefon; efectueaza ocazional treziri.

6) Prestarea de alte servicii, ca de exemplu distribuirea corespondentei. Lucratorul

supravegheaza activitatea de reclama; sondeaza in permanenta clientii asupra calitatii

serviciilor prestate, cunoaste si aplica in permanenta legislatia in vigoare referitoare la

activitatea hoteliera, disciplina financiara, protectia muncii, paza contra incendiilor,

trebuind in acelas timp sa-si perfectianeze in permanenta cunostintele profesionale

Traditional activitatile de caserie propiu-zisa si facturarea sunt regrupate intr-un

singur compariment( casa-facturare). Pentru a evita situatia fraudelor, in situatia

in care aceeasi persoana intocmeste nota de plata (factura) si o incaseaza, ar fi de

preferat regruparea receptiei si caseriei, urmarind ca factura sa constituie un

comportament distinct. De fapt facturarea este o parte integrate a serviciului.

La sosire, receptiei ii revine sarcina de a deschide o fisa de cont pentru fiecare

client. De-a lungul sejurului in hotel, compartimentul facturare notele de plata

respertive. Debitarea zilnica a fisei transmite operativ compartimentul facturare notele

de plata respective. Debitarea zilnica a fisei de cont cu tariful camerei se face de catre

lucratorul de noapte. Practic, compartimentul facturare centralizeaza ansamblul

prestatiilor realizate de catre toate serviciile hoteliere (cazare, restaurant, bar, centrala

telefonica, spalatorie etc.)

Cum fisa de cont a clientului se totalizeaza la sfarsitul sejurului, pentru controlul

zilnic a activitatii se intocmeste "situatia centralizata a prestatiilor si decontarilor",

eliberarea notei de plata finala facandu-se acesta baza. De obicei informatizarea activitatii

de facturare se face chiar inaintea celei de rezervari. Caseria propiu-zisa a fron-office are

atributii de incasare a notelor de plata, schimb valutar, punerea la dispozitie a seif-urilor

individual aflate intr-un saptiu distinct, preluarea si pastrarea valorilor (acolo unde nu

exista seif-uri individuale). Caserii se fac si ei parte din serviciul contabilitate, dar din

punct de vedre al programului de lucru si a raporturilor cu clientilor se afla sub controlul

front-office-ul managerului. Seful este diferit de credit-manager.

Marile hoteluri angajeaza un credit mamager. Atat timp cat, intr-un hotel regula

este ca clientul sa fie "creditat", achitand nota de plata la intervale de ore, zile sau

saptamani dupa ce a beneficiat de respectivele servicii, credit-manager trebuie sa dea

raspuns la intrebarea " Clientul poate sau nu plati?". El asigura astfel ca hotelul nu va fi

prejudecat.

Activitatile telefonistelor (operatoare) de la centrala telefonica se incardreaza tot

in categoria activitatilor serviciului front-office. Adesea, cronologic, primul contact al

clientului cu hotelul se realizeaza tocmai la acest nivel. Convorbirile telefonice trebuie sa

raspunda la trei exigente: amabilitate, eficacitate, operativitate. Vechile centrale sunt

inlocuite cu centrale telefonice care permit clientului legatura directa cu exteriorul (chiar

cu reteaua internationala), informatic de gestiune hoteliera. In aceste conditii centralistei

se reduce la preluarea apelurilor din exterior si comutarea in camerele clientilor. In

absenta clientilor, mesajele sunt transmise la compartimentul concerge. De asemenea, in

unele hoteluri, printr-un apel telefonic de la centrala se asigura trezirea clientului (se

foloseste foaia pentru treziri). In general este preferata o voce umana, calda, in

detrimetrul sunetelor mai mult sau mai putin stridente emise de un mecanism.

Sistemul serviciilor suplimentare hoteliere de trezire a clientilor la hotelurile de

categorie inferioara se fac prin intermediul receptiei si a centralei telefonice, iar la

hotelurile de categorie superioara trebuie sa existe fie posibilitatea de a-si regala

clientului sistemul de trezire sau sa existe servicii automate de trezire la receptii. Acestea,

permit efectuarea stimultana a mai multor treziri la aceeasi ora prin programare. Trezirea

se face prin semnale sau autovizuale.

Dupa cum am spus operatorul este, de obcei, prima persoana din unitatea de

cazare cu care ia contactul. Operatorii ar trebui sa fie selectionati si antrenati cu grija

trebuind sa intruneasca urmatoarele calitati: claritate verbala, viteza, curtoazie, ascuratete,

discretie, resurse multiple.

Un bun operator este un adevarat reprezntent al firmei (unitati de cazare), el

adreseaza formula de salut a celor care vor sa se intereseze de sejur, vor sa ia legatura

cu un organ de conducere sau cu clientii cazati la hotel.

In hoteluri pe langa aparatura telefonica exista si televiziune cu circuit inchis. De

asemenea au obigatoriu telex si fax accesibil clientilor 24 de ore din 24. telexul si

faxul se instaleaza in biroul rezervari sau- daca acesta nu exista - in imediata

apropiere a receptiei. Funcionarea lor nu necesita o supravechere permanenta.

In holul de primire isi poate avea masa de lucru si asistentul de directie.

B. Personalul compartimentului de la etaj

Una dintre caracteristicile serviciilor hoteliere este aceea ca clientilor li se inchiriaza

camere care au mai fost utilizate de numeroase alte personae inaintea lor. Aceasta este

motivul pentru care munca cameristelor este o importanta foarte mare. Odata intrat in

camera, clientul trebuie sa aiba nici cea mai mica marturire a faptului ca respectivul

spatiu a servit de adapost si altora. Pentru ca mirosul de tutun patrunde in materialele

textile, hotelurile creaza etaje destinate nefumatorilor. O impotanta particulara

prezinta produsele de folosinta unica. In functie de categoria de incadrare a hotelului,

normele metodologice si criteriile privind clasificarea pe stele si categorii a

structurilor turistice de primire, aprobate prin Ord. M.T. nr 56/1995, prevad: servetele

cu silicon si manusi speciale pentru incaltaminte, servetele parfumate, periuta de dinti

si pasta de dinti, casca pentru bai; de asemenea baderole "steril" pe WC si cada/dus.

Asociatia Hotelierilor Elvetieni include in aceasta categorie: boneta de baie,

spumantul, servetele, hartia igienica, documentia turistica, acesorii pentru

corespondenta.

In cadrul serviciului la etaj se desfasoara activitati de intretinere, amenajate si

curatenie zilnica a spatiilor de folosinta individuala si comuna (culoare, holuri,

grupuri sanitare commune, sali de reuniuni sau multifuncionale). De asemenea se

asigura pastrarea unor servicii complementare (de exemplu: intretinerea

imbracamintei si incaltamintei). In afara aranjamentului de inchiriere a spatiilor de

cazare cu efectuarea zilnica a curateniei exista si formule de curatare a camerei numai

la eliberarea camerei sau absenta toatala a acesteia, clientul efectuand singur curatenia

si predand camera in stare curata.

Cunducatoarea compartimentului de etaj este supraveghetoarea sau guvernanta.

Cu exceptia guvernantei generale (supraveghetoarea- sefa, sef serviciu exploatare

hotel, Executive Houskeeper), personalul de etaj poate sau fie salariat al hotelului,

apelandu-se la serviciile unei interprinderi specializate (de exemplu "bodyguards-

ilor" de la intrarea unor mari hoteluri din Romania). Se poate apela la personalul

exterior pentru curatenia generala periodica a spatiilor de folosinta comuna.

Functia sepecifica a serviciului la etaj este cea de camerista (hauskeeper). In unele

hoteluri fara restaurant, cameristelor le revine si servirea micului dejun. Ele sunt in

permanent la dispozitia clientilor.

In marile hoteluri care se dispun si de mari restaurante echipa fiecarui bucatar este

coordonata de seful bucatar (bucatar -sef, de regula lucrator gestionar). Seful bucatar

se subordoneaza atat directorului de restaurant( sef de unitate, restaurant manager) -

din punct de vedere al disciplinei muncii - cat si bucatarul coordinator - din punct de

vedere al activitatii de bucatarie. Intr-un mare restaurant poate se existe si un bucatar

coordinator si un sef cofetar.

Seful bucatar asigura planificarea meniurilor si listei de meniu, provizioneaza

comenzile, organizeaza munca intregii echipe a bucatariei si controleaza calitatea

produselor.

Bucatariile marilor restaurante sunt organizate in partid: sosuri(sosier), preparate

lichide (ciorbari), peste ("paissonnier"), gratar(gratarangiu), legume (legumier),

gustari (bufetier) antreuri, fripturi, masa personalului, in functie de dimensiunile

activitatii. Similar, in cadrul laboratoruui de cofetarie - patisariile pot fi specializati

cofetari, patisieri, brutari.

In scopul stimularii interesului lucratorilor din unitatile de alimentatie, pentru

perfectionarea pregatirii personale si realizarea de prepareate culinare, inclusive

produse cofetarie - patiserie, diversificate si de calitate, sa instituit, prin Ord. M.T.

Nr. 89/1995 acordarea diplomei de "mestru in arta culinara".

C. Personalul salonului de servire

Locurile de servire si vanzare a preparatelor culinare si bauturilor sunt relative

numeroase: saloane de servire, snack-bar sau caffee-shop, bauturi, minibaruri, etc.

Cu variatii de tip de unitate la altul in medie, saloanele de servire reprezinta 50%

din supreafata globala a restaurantului. Cate 25% sunt atribuite spatiilor de depozitare

si bucatarie.

Suprafata medie aferenta unui loc la masa se afirma ca un factor importanta al

nivelului de confort. In Romania normele aprobate prin Ord. M.T nr. 56/95 prevad

pentru saloanele restaurantelor:

- 1,5 m patrat la masa, la categoria lux;

- 1,3 m patrat la masa, la categoria 1;

- 1,0 m patrat la masa, la categoria II;

- 0,8 m patrat la masa, la categoria III;

Desi ocupa mai mult sapatiu intr-un salon ar trebui prevazute si 1-2 mese rotunde.

Pentru restaurantele care primesc des grupuri, o masa rotunda este binevenita.

Suplimentar salonul de servire, tot sapatii destinate clientelie sunt holul de intrare,

garderopa, grupul sanitar, zona holului de intrare prevazuta cu aparate telefonice.

Intr-un mare hotel cu mai multe restaurante, bucatarii, baruri asa cum exista

bucatar-coordonator, se creeaza u post de maitre d' hotel coordonator si un alt post de

barman coordonator.

Maitre d' hotel (sefii de sala) sunt subordonati in acelasi timp directorului de

restaurant si celui care ocupa postul de maitre d' hotel- coordinator. Desi, directorul

de restaurant are in subordine atat seful bucatar cat si pe mitre d' hotel. De regula,

exista mai multi mitre d'hotel: in principiu unul pentru fiecare salon si fiecare tura.

Atributiile unui mitre d' hotel sunt legate primirea clientilor, instalarea lor la masa.

Luarea comenzilor, coordonarea formatiei de servire.

Subordonatii directi ai celui care ocupa postul de mitre d' hotel sunt sefii de

sector. Fiecare sef de sector este responsabil al unei parti din salonul de servire (3-5

raioane), in acelasi tmp putand sa-si assume atributiile unui mitre d' hotel.

Fiecare raion are intre 16-24 locuri, in medie - este incadrat de un chelner

(ospatar). Ospatarii sunt insarcinati cu efectuarea propiu-zisa a serviciului la masa.

Un chelner specialist in efectuarea serviciului la gherion este transator.

Picolii (ajutori de ospatari) asista chelnerii in efectuarea serviciului, toarna in

pahare, debranseaza.

Somelierul (sommelier, in franceza inseamna paharnic) are grija de alegera si

stocarea vinurilor dupa soiuri, podgolii, ani de fabricatie. In salon, somelierul

recomanda si orienteaza alegerea vinului de catre clienti si tot el asigura efectuarea

serviciului. Somelierul trebuie sa aiba bune cunostinte de eonologie.

Pentru primirea clientilor, unele restaurante folosesc hotess (hotesse).

Room -service ( serviciul de alimentatie la camera) se asigura fie numai pentru

micul dejun, fie permanent. In Romania in hotrlurile de 3*-5*, room-service-ul este

criteriul de clasificare obligatoriu. Servirea micului dejun-inclus sau nu in tariful de

cazare - se face pe baza fiselor de comanda atrnante de catre clienti de clanta usii, la

exterior, "inainte de ora 3 dimineata". Ora de servire poate fi comandata cu o

aproximatie de 15 minute (din sfert in sfert de ora).

In cazul serviciului permanent, la orice ora poate fi lansata telefonic comnda de

preparate si bauturi din lista aflata la dispozitie in camera. Echipa de chelneri de etaj

este dirijata de un coordinator room-service (room service manager). Acestei echipe

se altura despecerii pentru servirea in camere, care receptioneaza si transmit

comenzile telefonice ale clientilor. De la caz la caz, servirea se efectueaza la nivelul

oficiului room-service sau de la sectii: bucatarie, bar de serviciu.

Din subordinea sef steward-ului (sef sectie inventar) se regrupeaza - in marile

hoteluri - activitatile de aprovizionare, stocare si intretinere a inventarului de servire

al restaurantelor, precum si curatirea spatiilor aferente alimentatiei. Spalatorii pot

avea de argintier, vaselier, spalator tacamuri, utilaje de bucatarie.

Potrivit nonmenclatorului de functii aplicate in trecut in Romania, din structura

informatiilor de servire faceau parte urmatoarele functii: sef de unitate (direct

restaurant), ospatar principal (sef de sala ), barman, ospatar si muncitori necalificati -

ajutor de ospatar, garderobiera-lenjereasa, portar-usier. Actualul Nomenclator de

clasificare pentru meseriile si functiile din activitatile hoteliere si de turism din

Romania prevede denumirile "matre d' hotel", "chelner", "ajutor de chelner", etc.

In restaurant, sistemele de efectuare a serviciului sunt urmatoarele:

a) serviciul direct (englez): chelnerul prezinta la masa platoul pe care se afla

preparatul comandant. Prin stanga fiecarui client, chelnerul efectueaza serviciul

propiu-zis, asezand preparatul in farfurie;

b) serviciul indirect (francez): dupa prezentarea platoului, prin stanga fiecarui client

chelenrul il va apropia cat mai mult de farfurie. Clientul se serveste singur, cu ajutorul

tacamului de serviciu;

c) serviciul "la farfurie": gata montat pe farfurie, preparatul este adus in salon pe

mana, tava sau carucior. Chelnerul aeaza farfuria in fata fiecarui client prin dreapta

acestuia;

d) serviciul la gheridon (a la eusse): se efectueaza operatii de transare, flambare,

filetare, pregatire, portionare. Dupa ce s-au facut aceste operatiuni preparatul este

servit la masa potrivit sistemului "la farfurie" sau direct;

e) autoservirea de tip bufet (bufet suedez sau scandinav): clientii isi aseaza singuri

preparatele de la masa - bufet in farfurie.

In principiu, fiecare preparat al meniului trebuie insotit de o bautura alcoolica

(mai ales sortimentele de vin). Barul este cel care elibereaza bauturile, la pahar

sau la sticla in baza bonului de marcaj. Intocmirea bonului de marcaj se face la

casa de marcat actionata direct de care chelner sau printr-un casier.

In baruri se creeaza un post de barman-coordonator direct subordonat directorului

de alimentatie. Baramanul-coordonator dirijeaza activitatea sef-barmanilor, acestia

din urma coordonand - ficere la nivelul unui bar - activitatea functiei de lucru

respective. Funtia specifica este aceea de barman. Servirea si consumul la tejgheaua -

bar dar nu exclude serviciul la masa si deci, prezenta in formatia de lucru a

chelnerului. Daca pentru salonul de servire sunt preferati chelnerii, adesea, in baruri

sunt incadrate chelneritele.

In Statele Unite, in anii 40 un barman conta la categoria "mediu" stia sa prepare in

jur de 25 de amestecuri de bauturi (cocteiluri); astazi, la ceeasi categorie, el prepara

aproximativ 150 de combinatii.

1.5 PRIMIREA SI DISTRIBUIREA CORESPONDENTEI

In ceea ce priveste corespondenta trebuie sa se aiba in vedere faptul ca este un

serviciu suplimentar fara plata (gratuit), atributie directa are receptionerului dar

care cere discretie profesionala. Respactarea regurilor de sortare si distributia

prompta costituie un imperativ in orice unitate de cazare.

1.6 SERVICIUL IN CAMERELE HOTELULUI

Unitatile de alimnteatie publica din incinta hotelurilor sau complexelor hoteliere au

sarcina sa ofere sa si asigure la cererea turistilor servirea principaleleor mese din zi

sau a unor comenzi in camere hotelului. Aceste servicii fac parte din categoria

serviciilor hoteliere cu plata puse la dispozitia turistilor din hoteluri pentru a contribui

la ridicarea gradului de confort si a calitatii serviciilor.

A. Serviciul in camera

Cu cateva minute inainte de ora indicata in comanda (calculate in raport cu durata

transportului) ospatarul de serviciu preia tava astfel pregatita si o transporta la camera

clientului respective, in cel mai scurt timp posibil. Pentru a proteja preparatele

impotriva contaminarii cu diferiti agenti patogeni in timpul transportului, acestea se

acopera ci closure sau cu alte recipiente in functie de dimensiunile farfuriilor sau

platourilor in care sunt mintate preparatele respectivele sau tava este acoperita pe un

servet alb curat. Servetul closurile sau alte recipiente se ridica imediat dupa asezarea

platului pe masa din camera clentului sau pe locul indicat de client.

Hotelurile din categoriile superioare dispun de carucioare sau masute mobile pe

care se efectueaza mise-en-place-ul, iar platourile sau alte recipiente cu preparate calde se

pun pe o spatiera, care se stinge inainte de a intra in camera.

Cesta caruciulare dau posibilitatea realizarii unui serviciu de calitate superioara,

promitand totodata amplasarea lor la locul dorit de client, imediat dupa intrarea in

camera, ospatarul, fara alte manipulari. Pentru transportul preparatelor ce urmeaza a fi

servite la camera, ospatarul foloseste tava sau masa-carucior, destinata acestui scop. In

cazul in care montarea produselor pe tava sau pe carucior se face intr-un oficiu situate la

un alt nivel fata de camera pentru care se execua comnada, se poate duce pe scari sau pe

culoarele pana la camera cu mana stanga indoita, astfel incat tava sa fie sprijinita pe

varful degetelor si pe umar. Mana dreapta, de regula, trebuie sa fie libera.

Cand ospatarul atinge la camera clintului, bate la usa, asteapta raspunsul acestuia,

dupa care deschide usa, salute si aseaza tava la indemana clientului, pe locul dorit de

acesta. Adreasarea unor formule de politete, in functie de imprejurare si de importanta

clientului, se impune in majoritatea cazurilor. E asemenea este indicate oferirea unui

jurnal de dimineata. Odata cu platoul, ospatarul se retrage, cu formula de politete

corespunzatoare si revine peste 30-40 de minute, pentru a debarsa platoul si a-l transporta

la oficiu, unde urmeaza sa se efectueze spalarea si curatirea inventarului folosit. Daca

clientii nu au pus inventarul folosi pe culoar la usa, pentru a intra in camera, ospatarul

procedeaza ca si in cazul aducerii comenzilor.

Preparatele pentru dejun si cina sau alte preparate comandate, se pregatesc la

bucataria restaurantului sau in oficiul de pe etajul de unde se aduc respectand acelasi

reguli ca si la micul dejun, avand grija ca transportul sa se efectueze cat mai operativ

pentru ca produsele sa nu sufere modificari din punct de vedere al temperaturii

optime de servire.

Servirea bauturilor (alcoolice sau nealcoolice) se face tinand cont de faptul ca ele

pot fi comandate in camera (cele cuprinse in lista de bauturi), procedandu-se in

acelasi mod in care se transmit comenzile pentru celelalte mese, cu mentiunea ca

bauturile se aduc de ospatari imediat dupa prmirea comenzii, daca clientul nu a dat

alte indicatii. Servirea bauturilor se executa cu respactarea regurilor cunoscute.

B. Serviciul prin frigiderul-bar din camera

In ultimul timp pentru a raspunde in mai mare masura cerintelor turistilor, o parte

din camerele hotelurilor de categoriile de lux au fost dotate cu frigidere, in care

administratia hotelurilor respective este obligat sa asigure aprovizionarea

permanenta cu diferite bauturi alcoolice si nealcoolice imbuteliate la capacitai

mici (apa minerala, pepsi-cola, bere, vinuri), precum si unele sortimente de

marfuri complementare (stiksuri, conserve, dulciuri, delicatese etc.) la dispozitia

clientilor cazati in aceste camere.

Aceste produse sunt trecute pe o lista-inevtar, cu preturile aferente, al nivelul

celor practicate in restaurantul hotelului respective, lista fiind expusa la loc vizibil, pe

frigidere. In aceasta situatie este necesara dotarea camerei cu un tirbuson pentru

scoaterea dopurilor, a unui desfacator pentru inlaturarea capsulelor de la sticlele a

unei ustensile pentru gaurirea cutiilor cu sucuri.

La cererea clientilor, sortimentul din frigidere poate fi completat si cu alte

produse, in functie de preferintele, la preturile practicate de restaurantul din hotelul

respectiva care, bineinteles, se adauga taxele pentru serviciul la camera.

Serviciul la masa in camerele hotelului intregeste gama prestatiilor oferite,

constituind o sursa importanta pentru sporirea incasarilor in lei si in valuta, sursa de

care, evident, trebuie sa tina sema orestatorii de servicii turistice.

1.7 SERVICIILE SUPLIMENTARE CE POT FI PRESTATE IN CADRUL HOTELULUI

Servicii de reparatii privind obiectele de uz personal: reparat incaltamintea,

imbracamintea; repararea si intretinerea autoturismelor; repararea de gemantane,

genti si umbrele.

Servicii de posta, telecomunicatii si publicitate: convorbiri telefonice (in registru

de convorbiri telefonice, telefonista intocmeste bonul de prestatii telefonice si le

trimite la receptie pentru a fi incluse in costul clientului); telefex; fax; record la

reteaua internationala de calculatoare, antenna, satelit si program video intern,

televizor; radio; vanzari de carti postale illustrate; timbre postale, reviste; vanzari de

materiale de propaganda turistica (albume, ghiduri, diapozitive).

Servicii personale: frizerie; coafura; cosmetica, mainchiura, pedichiura,

gimnastica, de intretinere, exercitii fizice in cadru curelor de slabire; spalatorie si

curatatorie; curatat incaltamintea.

Inchirieri de: aparate radio, frigidere,aparate TV, paturi suplimentare, jocuri

distractive (remi, sah, table), echipamente sportive, Sali de receptie, simpozitoare,

birouri pentru firme, birouri pentru oameni de afaceri, masini de scris, calculatoare,

instalatii pentru traducere simultana, locuri de garaje, biciclete si triciclete,

ambacartiuni, (salupe, barci); articole de strand si paja (umbrele, sezlonguri,

cearceafuri), autoturisme cu sau fara sofer, terenuri de sport, articole de uz

gaspodaresc pentru campinguri, cazamament suplimentar (pleduri, cearceafuri, perne

etc.) in campinguri.

Servicii de educatie fizica si sport: inot, patinaj, schi, popice, gimnastica,

alpinism, tennis de camp, tennis de masa, tir cu arcul, schi nautic, scoli pentru schi,

inot tennis etc.

Diverse alte servicii: room-srvice, spalat si calcat lenjerie, spalat si calcat, curatat

obiectele turistilor, comis-curier, lucrari de secretariat rezervari de locuri la hotelurile

din alte localitati, rezervari de locuri in unitatile de alimentatie, parcaje auto,

supraveghere copii, batrani, procurari de bilete de tren , avion, la piscine, masaj,

organizare de banchete, mese oficiale, nunti, servicii de ghid etc.

CAPITOLUL 2

POTENTIALUL TURISTIC NATURAL SI ANTROPIC AL BAILOR FELIX

2.1. FACTORII NATURALI

Statiunea Baile Felix se constituie intr-un adevarat "izvor de sanatate" datorita

bagatiei terapeutice a apelor termominerale existente cunoscuta inca de la

inceputul secolului nostru.

Apele temominerale de la Baile Felix sunt atestate documentar de la incepurul

mileniului nostrum.Primele constructii care sau realizat dureaza din anul 1711 si

despre ele se scriu L. Munteanu, I, Juraca la lucrarea "Baile Felix - 1Mai" de la

bibliografie la pagina 12.in anul 1744 s-a realizat prima caldire cu etaj care dispunea

de camere de cazare, iar in anul 1822 hotelul europa. Incepand cu anul 1900,

statiunea s-a dezvoltatcontinu ajungand astazi la peste 7.000 de locuri de cazre,

tratament si alimentatie publica.

Statiunea este situata in Campia Crisurilor intr-o zona coliniara, impadurita cu fag

si stejar, la o distanta de 9 km de Oradea si 22 km de punctual de frontiera Bors.

Situata la o altitudine de 130 m, statiunea Baile Felix are o clima placuta cu ierni

blande si veri nu prea calde, iar precipitatiile sunt destul de reduse.

In Romania exista 160 de statiuni si localitati balneare ce detin resure de factori

naturali de cura, dintre care 23 de statiuni balneare de impornata nationala

recunoscute si pe plan international. In randul celor mai mari statiuni incluse in

circuitul intern si international, Baile Felix ocupa unul din primele locuri.

Elemente active din aple termominerale cu temperature intre 20 C si 49 C, dau

nastere simultan la nivelul intregului organism la reactii lente, ceea ce face sa fie usor

suportate de bolnavi precum si de personae in varsta. Apele sunt bicarbonate, sulfate,

calcarice, sodice, silicose si oligomaterice. Continutul chimic al apelor minerale in

statiunea Baile Felix are un efect calmant asupra durerilor articulare si musculare,

precum si a diferitelor nevralgii si favorizeaza resorbtia proceselor inflamatorii

cornice. Bioclimatul de crutare este favorabil cure in tot timpul anului

Satiuniea Baile Felix face parte din randul statiunilor balneo-climatice din Estul-

Europei a caror traditie a fost si este inca puternica. In aceste statiuni, chiar daca in

multe cazuri standardele de confort nu sunt inca la nivelul celor din vest, exista

facilitate deja competitive pe plan international. In ceea ce priveste viitorul

statiunilor din Europa Centrala isi vor pierde adevarata centrele, prin deschiderea

granitelor in Estul Europei. Dar, viitorul statiunii Baile Felix depinde in mare masura

de activitatea desfasurata de societatea de turism S.C.Turism Felix S.A.

Serviciile de baza presate de S.C.T. Felix S.A. sunt serviciile de cazare, servicii

de alimntatie publica, serviciile de tratament si serviciile de transport.

2.2 DEZVOLTAREA BAILOR FELIX

MINISTERUL Turismului a avut ca si proiecte in ultima perioada agroturismul

(programul "Viata la tara") si salvarea litoralului romanesc care a fost afectat in urma

inundatiilor din anul 2005.

Baile Felix au inceput sa decada de-a lungul timpului, datorita faptului ca nu s-au

facut investitii in aceasta zona, turistii preferand excursiile in strainatate unei vacante

aici.

Preturile destul de ridicate practicate de hotelurile din statiunile si camerele goale

demonstraza ca maniera in care acesta au crescut nu este direct proportionala cu

cresterea veniturilor populatiei.

Constructii private au aparut insa in zona, iar propietarii acestora sunt mai mult

decat bucurosi sa le inchirierze de-a lungul verii sau al sfarsitul de saptamana, pentru

a-si amortiza investitia.

Romanii inca sunt in cautarea unei vacante ieftine, neputand neaparat pret pe

calitaea serviciilor, dorind doar o evadare din banalul cotidian.

Serviciile oferite nu sunt de proasta calitate, dar omul de rand prefera comoditatea

unei case de vacanta in care se simte mai in largul lui, decat la hotel, deplasandu-se

doar pentru a benificia de tratamente ambulatorii, pe care insa unii cu greu le pot

permite.

Pentru a deveni ceea ce a fost mai demult Baile Felix trebuie sa investeasca mult

in imagine si promovare, atat interna cat si externa, deoarece potentialul balneo-

climateric este unul deosebit, ce ar putea aduce un profit insemnat.

2.3. RETEAUA DE CAZARE

Reteaua de cazare a statiunii Baile Felix este alcatuita din forme principale de

cazare: hoteluri si vile. Hotelurile din cadrul satiunii au categorii cuprinse intre una

sau trei stele, in functie de conditiile de dotare, de calitatea serviciilor, reputatiei si

amplasament.

In satiune exista noua hoteluri dintre care un hotel de o stea, sase hoteluri de doua

stele si doua hoeteluri de trei stele, respective patru pavilioane de categoriile I, II, III

avand o capacitate de cazare 3.663 locuri. In continuare voi prenta reteau de cazare a

statiunii cu intreaga baza tehnico-materiala a acesteia.Unitatile de cazare sunt

urmatoarele:

- Hotelul NUFARUL cu o capacitate de cazare de 150 de locuri, cu restaurant si

-

- terasa prea parc, bar de zi, casa de schmb valutar. La nivelul etajului 1 hotelul are

-

- legatura direct cu baza de tratament a hotelului TERMAL.

- Hotelul TERMAL, avand o structura complexa si o arhirtectura moderna, este un

hotel de trei stele, ocupat in majoriate de turisti straini. Are o capaciate de cazare de

300 de locuri, restaurant, terasa, bar de zi, club si piscine cu apa termo-mineral

descoperita si dispune de o moderna baza de tratament.

- Hotelul de cura FELIX, hotel de o stea cu o capaciate de 291 locuri, in holul

hotelului se gaseste un mic magazine mixt.

- Hotelul de cura LOTUS, hotel de doua stele cu o capacitate de cazare de 400 de

locuri. Tot el asigura prin restaurantul sau, servirea mesei atat pentru turistii cazati in

hotelul Felix cat si pentru turistii propii. Tot aici se mai gaseste si un modern bar de

zi, dotat cu mese de billiard si jocuri mecanice, policlinica Felix asigura tratament

ata turistilor cazati la hotelul Felix cat si celor din hotelul Lotus, accesul dintre unitati

si baza de tratament fiind posibil prin culoarele de legatura ce leaga cele trei unitati.

- Hotelul de cura INTERNATIONAL, este cel mai elegant complex balnear din

statiune cu arhitectura iesita din comun, este un hotel de trei stele cu o capacitate de

cazare de 408 locuri. Baza de tratament ce deserveste aceasta unitate este o baza

moderna de renume internationala. Tot aici se afla canino, restaurant, bar de zi,

frizerie si coafura precum si un magazine cu produse de buna calitate. In spatele

hotelului se gasete un teren de tennis de camp, asfaltat si imprejmuit;

- Hoteul de cura MURES cu o capacitate de cazare de 650 locuri, restaurant, bar de

zi, frizerie, precum si baza de tratament propie.

Trebuie sa existe o tipologie larga de unitati de alimentatie publica, capabile sa satisfaca

o paleta deversificata de trebuinte.

Cerintele aparte stau in fata serviciului de alimentatie publica in cazul turismului

balneo-medical. El este chemat sa contribuie nemijlocit la reusita tratamentului, reusita

dependenta adeseori de calitatile si regurozitatea regimului de hrana.

O alta caracteristica a serviciului de alimntatie publica decurge din necesitatea de

a raspunde in egala masura cerintelor turistilor atohtoni si straini.

Coponenta de prim ajutor in structura unei oferte turistice elevate, alimentatia

publica se recomanda, pe zi ce trece, ca un sector cu multiple si noi posibilitati in ceea ce

priveste ridicarea calitatii servirii in conditii de inalta eficenta. Se tinde din ce in ce mai

mult, ca alimentatia publica, pe langa functia fiziologica propiu-zisa sa indeplineasca si

unele functii de agrement, odihna si recreere, in general de petrecere a timpului liber.

Tinand seama de faptul ca turismul cheltuieste o parte insemnata din bugetul sau de timp

in unitatile de alimentatie publica, o atentie sporita se acorda atractiei pe care aceasta o

exercita.

In turismul balnear alimentatia joaca un rol important in satisfacerea cerintelor

turistilor. Datorita propietattilor sale specifice, turismul balnear se adreseaza in principal

unor categorii de turisti care pe langa odihna au nevoie si de tratamente medicale

specifice. Importanta alimentatiei publice apare astfel mai calt, pe langa elementele

generale ale ei trebuie sa fie introduce si anumite elemnte specifice.

Specifice pentru alimentatia publica in turismul balnear este existenta localurilor

spacializate in producerea de mancaruri diatetice si a produselor vegetariene. Din pacate,

in turismul actual, nu se acorda destul grija fata de aceste preferinte remarcate tot mai des

de turistii veniti la cura.

Dar cum am vazut in preznta subcapitolului anterior reteaua de cazare cu exceptia

hotelului FELIX si a PAVILIOANELOR, toate celelalte hoteluri au in incinta cladirii

restaurante propii, de unde se servesc toate tipurile de preparate culinare, specialitati ale

gastronomiei nationale si internationale. De asemenea cu exceptia hotelului Felix si a

Pavilioanelor in incinta fiecarui hotel al statiunii sunt baruri de zi, unde se servesc bauturi

alcoolice, racoritoare si altele, in acelas timp ele reprezentand un "lock" de perecere al

timpului liber.

Hotelurile NUFARUL si TERMAL au o terasa folosita in peroada verii, hotelul

TERMAL dispune de o galerie propie.

Sub administratia S.C.T. FELIX S.A. se afla si o pensiune (cantina), un complex

de alimentatie (POIANA) si un grup gospodaresc, care cuprinde o unitate de panificatie,

carmangerie, spalatorie, centrala termica. Capacitatea toatala de servire a mesei in cadrul

statiunii este de 5.920 locuri.

2.5 BAZA DE TRATAMENT

Turismul balneo-climateric si medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente

paralel cu dezvoltarea social economica a tarii noastre si cu cresterea si modernizarea

structurilor de primire pentru cazare, alimentatie publica, tratament si agrement in

statiuni.

Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici: apa

mineratla, apa si namolul unor lacuri, emanatiile de gaze etc. factori raspanditi cu

generozitate pe intraga suprafata a tarii diferite zone climatice.

Dezvoltarea statiunilor balneare a aparut in conditiile solicitarilor crescande de

cura cu factori terapeutici naturali si ale imbogatirii si innoirii continutului medicinii

balneare moderne care isi gaseste azi o findamentare stintifica pentru mai multe dinre

metodele traditionale in mod empric in trecut.

Oamenii din societatea moderna, supusi unui ritm de viata mai lent decat

generatiile precedente sunt soliciati in activitatile tot mai complexe, in conditiile

industralizarii si urbanizarii.

In societatea contemporana oamenii si-au modificatsubstantial modul de viata atat

in ceea ce priveste conditiile de munca, prin reducerea eforturlor fizice, datorita

mecanizarii si automatizarii proceselor de productie, prin desfasurarea activitatii in cele

mai multe interprinderi si institutii intr-un mediu confortabil; cat si din punct de vedere al

conditiilor de locuit si altele. Toate aceste aspecte stau in atentia medicinii timpurilor

noastre, pentru a gasi remedii de prevenire si combateri a cosecintelor rezultate din

fenomenele sus amintite.

In asemenea conditii vacantele de sanatate si repectiv curele balneoclimaterice

devin parte integrala a sistemului de croitorie a sanatati, un instrument princare se pot

realize oviectice multimple si complexe.

Principala atractie a Bailor Felix o reprezinta tratamentele balneare care se

sprijina pe apele termale din zona. Apele minerale termale din zona sunt ape bicarbonate,

sulfuroase, bogate I calciu, siliciu si oligometale.

Temperatura la suprafat este de 48 de C, iar izvoarele recent descoperite chiar

depasesc acesta temperature. Debitul impresionant de 1,7 milioane de litri zilnic

asigura posbilitatea utilizarii lor in cantitati indestulatoare pentru tratament si

divertsmet.

Baile de apa termala actineaza asupra organismului cu efecte

tranchilizante asupra durerilor, ca reabsorbire asupra proceselor cornice

inflamatorii si ca factori de relaxare a sistemului muscular. Sunt feciliatate astfel

miscarile sub apa ale pacientilor, cu effect asupra tegumentelor.componetele

chimice ale apelor termale correlate cu ionii care se gasesc in aple minerale

actioneaza la nivelul pielii si asupra terminatiilor intradermice. Efectele benefice

se fac simtite si la nivelul stomacului prin reducerea secretilor gastrice si calmarea

durerilor digestive.

Dintre indicatiile terapeutice cele mai folosite sunt tratrea problemelor

inflamatorii articulare, digestive, ginecologice.

Tratamentele ambulatorii terapeutice folosite la bazele de tratamet Baile

Felix si 1Mai sunt in numar de 9 baze de tratamet distribuite in modul urmator:

sapte se afla in apropierea S.C. Turism-Felix S.A.. doua in apropierea Romsind.

Capacitatea totala a acestora este de 110000 de pacienti annual. Ministerul

Sanatatii are in propietate Spitalul Clinic de Recuperare din Baile Felix cu o

capaciatae de 250 de locuri si Snatoriu Balnear nr.1 care funtioneaza incepand cu

anul 1970. Baza de tratament deserveste bolnavii cazati in hotelurile Felix si

Lotus, fiind legata de cele doua hoteluri printr-un peisaj acoperit. Este funcionala

tot timpul anului avnd o capacitate de 1.000 de pacienti pe zi intr-o singura tura,

pe langa cei cazati in hotelurile Felix si Lotus deservind si pacientii ambulatorii.

Baza dispune de 12 cabinete medicale de specialitate, 5 in hotelul Felix, 5 in

hotelul Lotus, 2 in baza propiu -zisa, profilate balneo-fizioterapie si recuperare

medicala. Totodata mai exista un cabinet stamatologic, O.R.L. , ginecologic si

servicii de exploatari functionale (EKG, EMG, cabinet de tastari musculo-

arteliale)precum si un punct de sterilizare.

Baza de tratament Terminal functioneaza din 1970 deservind pacentii cazati in

hotelurile Termal si Nufarul. Capacitatea este de 500 de bolnavi intr-o singura

tura, doar dimineata. Asistenta medicala este asigurata de 5 cabinete fiind profilat

pe tratamentul Pell Amar. In baza functioneaza un cabinet EKG si o sectie a

institutului de Gerontologie si Geriaterie din Bucuresti care prin intermediul celor

trei cabinete de specialitate aplica tratametul geriatric al carei initiale a fost vestita

Ana Aslan. In cadrul sau se afla si un cabinet de cosmetica medicala cu Gerivital.

Inotul si helioterapia se pot practica in piscine neacoperita a hotelului Termal.

Baza de tratament International a fost data in folosinta in 1979, devenind

pacentii din hotelul International. Capacitatea sa este de 500 de pacienti intr-o

singura tura, dimineata. Pentru asigurarea asistentei medicale, baza dispune de

patru cabinete de balneo-fizioterapie, dar fiind profilate pe tratamentul Pell-Amar

si Gerovital. In baza propiu-zisa mai functioneaza si un cabinet de pediatrie, unul

de cosmetica medicala cu produse Gerovital. O sectie de specialitate, cabinete

pentru exploatari functionale (endoscopii, sondaje) apartinand aceleasi baze.

Baza de tratament Crisana-Poenita a fost constriuta in 1981, trezand zilnic

600 de pacienti cazati in hotelurile respective. Asistenta medicala o asigura cinci

cabinete balneo-fizioterapie, doua in hotelul Poenita, unul profilat in tratamentul

Pall-Amar, unul in hotelul Crisana si doua in baza propiu-zisa. Baza dispune de

un cabinet medical pentru urgente, un cabinet pentru exploatari functionale si un

laborator. La hotelul Crisana functioneaza si doua piscine in aer liber, una pentru

adulti si una pentru copii.

Baza de tratament Unirea data in folosinta in 1983 deserveste pacientii

cazati in hotelurile Unirea si Somes, avand capacitate de 600 de pacienti pe

singura tura. Dispune de patru cabinete medicale balneo-fizioterapice.

Baza de tratament Mures deserveste pacientii cazati in hotel, functionand

din anul 1987, tratand un numar maxim de 800 de pacienti pe tura intr-o singura

tura. Dispune de patru cabinete de baleo-fizioterapie, un cabinet oftamologic,

stomatologic, ginecologic, exploatari functionale si un laborator.

Baza de tratament Pavilionul II este cea mai veche statiune functionand

din 1896, in anul 1966 a fost modernizata si renovata, deservind pacientii din

pavilioanele I, II, III, dar si pacienti ambulatori. Capacitatea sa este de 500 de

pacienti zilnica in doua ture. Are in dotare trei cabinete de balneo-fizioterapie.

Baza de tratament Municelul functioneaza din 1972 deservind pacentii ca

in hotelul cu acelsi nume (fosta casa de odihna si tratament U.G.S.R) capacitatea

de tratament a bazei este de 1.700 de locuri. Are in dotare 19 cabinete medicale

balneo-fizioterapie, un cabinet stomatologic EKG, laborator chimic, tratamentul

fiind efectuat in doua ture.

Baza de tratament Padis apartine hotelului Padis (fosta casa de odihana

U.G.S.R. II) fiind data in folosinta in 1986. capacitatea se ridica la 5.050 de locuri

dispunand de 12 cabinete in care continua si cursurile scolare cu cadre didactice

de specialitate.

Spitalul Clinic de Recuperare Baile Felix este propietatea Misterului

Sanatatii, dat in folosinta in 1987, are o capacitate de 150 de locuri in saloane cu

unul sau doua paturi. Spitalul are program permanent de functionare in regie de

sanatoriu clinic. Saloanele dispun de oficii pentru servirea mesei, baie, mobilier,

fiind adaptate pentru pacientii cu deficente locomotorii si neuromotorii, reumatici,

fiecare salon fiind prevazut cu tablou de avertizare si comanda.

Se asigura un tratament balneo-fizioterapeutic si recuperator complex cu o

gama larga cu proceduri terapeutice si servicii clinice, precum cel radiologic,

exploatari functionale, laborator clinic. Spitalul asigura si asistenta metodologica

in statiune, precum si in statiunile din judetele invecinate. Pacientii provin din

toata tara trimisi de care serviciile de specialitate judetene, intrarea facandu-se prin Directia Sanitara Bihor.

Statiunea mai dispune si de un serviciu de dietetica medicala in toate

unitatile statiunii, participand la intocmirea si prepararea meniurilor pentru

curanti.

In Baile 1 Mai functioneaza trei baze de tratament. Baza de tratament Ceres (fosta

UNCAP) functioneaza in 1979, avand o capacitate de 500 locuri, deservind pe

lang pacientii hotelului Ceres si pacientii ambulatorii. Dispune de 5 cabinete

balneo-fizioterapeutice.

2.6 POSIBILITATILE AGRAMENT

Agrementul poate fi definit prin asmblu mijloacelor si formelor capabile sa

asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere,

si ea senzatia unei satisfactii, a unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire

placuta - acesta acceptie evidentiaza, pe de o parte varietatea actitvitatilor de

agreement si multitudinea planuriolor pe care actioneaza, iar pe de alta parte,

faptul ca agrementul sa constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea

nevoii turistilor ceea ce ii confera stautul de componenta de baza a prestatiei

turistice.

Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic alaturi de transport,

cazare, alimentatie, agrement indeplineste,o serie de functii particularizate in raport cu

cerintele turistului sau la organizatorului.

Astfel in concordanta cu cerintele turistului agrementul vizeaza destinderea si

reconfortarea fizica a acestuia, stimuleaza circulatia turistica, este mijlocul principal de

individualizare a ofertei turistice, diversificare a produselor. Devzoltarea agrementului

raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice si reprezinta un mijloc

de asigurare a competivitatii statiunilor turistice.

Desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor echipamente

adecvate, personal cu pregatire de specialitate, progamare ( excursii, concursuri,

expozitii, festivaluri).

Un alt aspect ce trebuie avut in vedere este asigurarea implicarii efective a

turistului in desfasurarea programelor de divertisment. Baza tehnico-materiala pentru

agrement in statiunea Baile Felix este constituita in mai multe elemente.

Hotelul Termal are un teren de tennis de camp asfaltat, hotelul Somes dispune de

o sala de tir, o sala de discoteca, in cadrul careia se afla o popicarie.

Tot hotelul International este cel care a gazduit in interiorul cladirii sala pana la

luna aprilie un cazinou, numit Cazinou Salzor.

Din baza tehnico-materiala pentru agreement fac parte strandurile Felix si Apollo,

care sunt importante elemente ale serviciilor de agremet in timpul verii.

La nivelul statiunii se oraganizeaza in cadrul sejurului oferit turistilor excursii la

diferite locuri renumite din zona, cum ar fi: Pestera Ursilor, Cascada Iadolina, Cefa,

Stana de Vale, vizitarea oraselor mai