CURS 9INDUSTRIA HOTELIERA-partea I-tipologie & standarde & lanturi internationale

Industria Ospitalitatii

Oferta unitatilor de cazare turistica

Oferta cazarii turistice cuprinde toate cladirile care ofera servicii de cazare, pe o baza comerciala sau cvasi-comerciala.

Cvasi-comercial nr. de produse de cazare care nu se includ in sectorul comercial, pt. consumul acestora se percepe un tarif numai in ideea de a acoperi o parte din cheltuieli.

Scurt istoricinceputul anilor 1900, pana la Marea Recesiune din anii 30 a fost era marilor hoteluri de lux (Plaza, Waldorf-Astoria NY, Ritz- Paris);

SUA, dupa cel de-al doilea razboi mondial, Conrad Hilton a realizat fuziunea Hilton-Statler si Ernest Henderson acelasi lucru cu Sheraton.

1967 prototipul atrium a revigorat arhitectura marilor hotele de lux, Hyatt deschide Hayatt Regency in Atlanta;

constructia motelurilor, unitai standardizate, amplasate de-a lungul soselelor, de catre Kemmons Wilson, fondatorul lantului Holiday Inn (primele unitati de cazare de categorie economica, care se adresau calatorului obisnuit care cauta camere confortabile si curate;

Europa, dupa al doilea razboi mondia hoteluri mari se aflau in proprietatea statului sau erau construite cu sprijin public;

n anii 1960 turismul, inclusiv cel in scop de afaceri, a avut o evolutie accelerata. La Londra, Paris, Roma, Atena, Hong-Kong, Tokyo s-au construit hoteluri mari, moderne;

Valul construirii de noi hoteluri i moteluri din anii 1970 i 1980 a creat un surplus de capacitate, reducnd gradul de ocupare n marea majoritate a unitilor de cazare.

Tipuri de structuri de cazare

Cazarea cu servicii vs cazarea fara servicii

Cazarea cu servicii cazarea fara servicii (self catering)Cuprinde unitatile care dispun de personal care asigura servicii suplimentare pe langa cele de cazare de bazapresupune numai oferirea serviciilor de cazare de baza. Existenta acestor servicii, se reflecta in nivelul tarifelor practicateServiciile nu sunt incluse n preul practicat pt. cazareTipuri de servicii suplimentare: servicii de etaj, restaurant, bar, room-service etc.Serviciile legate de servirea mesei pot fi externalizate catre o unitate separataTipuri de unitati de cazare: Hoteluri, moteluri, pensiuniTipuri de unitati de cazare: vile, apartamente, cabane, hanuri, inchiriate fara a avea personal de servire.

1. HOTELURI - definireHotelurile = unitati care ofera servicii de cazare si masa oricarei persoane care accepta sa plateasca tariful pt. serviciile oferite, fara a fi neceara existenta prestabilita a unui contract.

Termeni utilizati in practica internationala (viziune consumator):

hotel: imaginea de eficienta, servicii, facilitati, o amplasare favorabila in oras, etcinn: sentiment de prietenie si caldura;motel:America Latina: loc vizitat de cupluri pt cateva ore;Asia si Orientul Indepartat: notiune necunoscuta;Romania: unitate hoteliera situata, de regula, in afara localitatilor, in imediata apropiere a arterelor intens circulate, doatata si amenajata atat pentru satisfacerea nevoilor de cazare si masa ale turistilor, precum si pt. parcarea in siguranta a mijloacelor de transport

1. HOTELURI - clasificare

1. Criteriului tehnico-administrativ (SUA):Hoteluri de aeroport (terminale): localizat pe o raza de 15-20 km in jurul aeroporturilor, destinat pasagerilor companiilor aeriene;Hoteluri de congrese: localizare in orasele importante, adesea in apropierea unor centre de conferinta;Hotelurile de afaceri: plasate in centrul oraselor, in preajma bancilor sau a institutiilor publice;Hoteluri de aparatment (suite): ofera spatii mari, formate din mai multe camere, destinate inchirierii pentru birouri sau pentrulocuit;Hoteluri de autostradaComplexe hoteliere de statiuneHoteluri de cazinouriHoteluri de patrimoniu culturalHoteluri de statiune

1. HOTELURI - clasificare

2.Dup serviciile oferite:

- hoteluri cu servicii complete (full-service): asigura o mare varietate de servicii: cazare, masa, room-service, spalatorie, inchirieri, birouri etc.- hoteluri self-catering : ofera numai servicii de cazare de baza. Sunt amplasate in apropierea autostrazilor si sunt raspandite in special in SUA si Canada).

3. Dupa modalitatea de administrare :

- hoteluri independente: hoteluri de dimensiuni mici, de categorie inferioara, cel mult 2 stele, aflate in gestiune familiala;- hoteluri afiliate la lanturi voluntare sau lanturi hoteliere integrate.

4. In functie de pret:hoteluri budget (hoteluri din categoria economic), hoteluri standard sau de nivel mediu hoteluri de lux.

2.1 RESEDINTE SECUNDAREa. Condominium : resedinta aflata in proprietate individuala in cadrul unui proiect care include mai multe asemenea proprietati; folosirea in comun a diverselor spatii de facilitati.existenta unei societate de gestiune care intretine spatiile comune;in perioadele de nefolosire, proprietarii pot inchiria aceste resedinte

Conditii de succes in planificare: condominium parte integrant a comunitii; existenta unor facilitati hoteliere (hol si receptie, birouri pentru manageri si activitati de suport (contabilitate etc.). Dotarile pt. pregatirea si servirea mesei sunt, de obicei, opionale; conceperea spatiului pt. a fi ocupat atat de o singura persoana proprietarul, ct i pt. a putea fi divizat in mai multe unitati de inchiriat separat.

2.1 RESEDINTE SECUNDAREb. Time-sharing (proprietate multipla)

diviziunea proprietatii si folosirea aceleiasi unitati de cazare de catre mai multi investitori; fiecare investitor achita o cota parte din investitie si obtine dreptul de a folosi proprietatea intr-o anumita perioada a anului. specific apartamentelor. Poate fi parte ntr-un hotel, statiune sau condominium;avantaje:un loc de cazare garantat pe o perioada indelungata;achitarea unei cote pari din cheltuieli;o investitie iniial sczuta n comparaie cu avansul i plile lunare necesare cumprrii i nteinerii unei case de vacan sau a unui condominium;o sansa de a schimba unitatile time-sharing cu persoane care detin uniti similare n alte zone sau staiuni turistice, schimburi efectuate , de regul, prin intermediul companiei time-sharing.

Ex : Marriott, Hilton Hotels Corporation sau Disney.

2.1 RESEDINTE SECUNDARESubiectii pe piata de timeshare:

Societatea imobiliara- detine in proprietate complexul hotelier

Comerciantul: responsabil cu promovarae si vanzarae intervalelor de timp

Societatea de management: intretine proprietatea

Agentul de schimb: ofera proprietarilor de timeshare posibilitatea de a schimba intre ei perioadele de utilizare

Mandatarul: apara drepturile proprietarilor

Asociatia de proprietari:

Revanzatorii: speculatorii de pe piata

C. In proprietate deplina- case de vacanta

2.2 Apartamente mobilate

B&B de la ofert de lux la ofert ieftina- cele mai importante piete bazinul M. Mediterane- gites, estalagem, pensione- controlul calitatii dificil de realizat

2.3 Unitati sociale de cazare

sate de vacanta, centre de tineret, hanuri pentru tineret, case familiale de vacanta

GUVERNUL ROMANIEI : Ordinul nr. 636/2008

- n Romnia sunt autorizate s funcioneze urmtoarele unitile turistice cu funciuni de cazare, clasificate pe stele sau flori: 1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele; 3. moteluri de 3, 2, 1 stele;. 4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele 5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 7. bungalowuri de 3, 2, 1 stele; 8. cabane turistice de 3, 2, 1 stele; 9. campinguri, sate de vacan, popasuri turistice, csute tip camping, de 4,3, 2, 1 stele 10. pensiuni turistice si pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori; 11. apartamente sau camere de nchiriat de 3, 2, 1 stele; 12. structuri de primire cu funciuni de cazare pe nave fluviale i maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Restaurante:mai sensibile la fluctuatiile activitatii economice decat alte tipuri de activitati de retailrata de insucces ridicatacosturile cu materia prima si forta de munc - 60 - 65% din veniturirata profit/vanzari foarte scazutaRestaurante de hotel hotelurile internationale full-service30% din venituri vanzari ale restaurantelor USA50% din venituri - Singapore i Hong KongRestaurante independentedetinute i operate individual, parte a unor lanturi sau a unei francizesegment de piata important in conexiune cu serviciile de transportClasificarea structurilor de restaurarante (F&B)

Clasificare & standarde hotelurilor internationaleScop:Standardizarea asigurarea unui sistem uniform de servicii si calitate a produselor;

Marketing imagine a consumatorului asupra tipului de oferta hoteliera valabila pe piata & modalitatiilor de promovare a destinatiilor & incurajarea competitiei;

Protectia consumatorului asigurarea unui minim de standarde de acomodare, facilitati si servicii;

Generarea de venituri veiturile provin din vanzarea de licente, a ghidurilor turistice, harti etc.

Control sistemul general de control al calitatii.

Sisteme de clasificare - fundamenteOmologare (Registration) = forma de autorizare care poate sa necesite, sau nu, indeplinirea unui minim de standarde Ex: norme de sanatate, protectia munii, stigerea incendiilor etc.

Clasificare (Clasification) = incadrarea hotelurilor intr-o categorie in functie de tipul de proprietate, facilitati si confort oferit.

EX; super-lux, lux, cici stele, clasa I superior, clasa I, clasa a II a, clasa a III a , Turist, buget, economic

Acordarea de gradatii (Grading) = evaluarea calitatii acordarea unor simboluri speciale pentru a indica indeplinirea unor standarde ridicate.

Sisteme de clasificare - fundamenteCriteriiStabilirea categoriilor;Stabilirea criteriilor pentru fiecare clasificare;Asigurarea anumitor tipuri de acomodare;Stabilirea unor metode de inspectie a clasificarii;Evaluarea separata a standardelor bucatariei;Stabilirea penalitatiilor;Asigurarea independentei sistemului de clasificare fata de sistemul de taxe si impozite;Mijloace de solutionare a litigiilor

Sisteme de clasificare in practicaSisteme:Oficiale (implementate la nivel national de stat) proiectat de NTA in colaborare cu reprezentantii hotelului;private (voluntare): comerciale realizate de companii sau asociatii implicate in promovarea serviciilor turistice;

Guide Michelin Compania MichelinFranta: sistem guvernamental & sistem comercial;5 nivele: case & pictorial de simboluri

Mobil Travel Guide - Mobil Oil CorporationUna dintre cele mai critice, evaluarea se face annual;Program voluntar60-70% : 1 (bun) si 2 (foarte bun) stele , 30%: - 3 (excelent) stele, 5%: - 4 (remarcabil) si 5 (printre cele mai bune din tara) stele Zone de evaluare: structura fizica, intretinerea mobilierului, curatenie, servicii de restauratie si alete.

American Automobile Association Tour BooksIn primul rand clasificarea in urmatoarele categorii: hotel, resort, motel, hotel, proprietate istorica, loja, cabana, ferma, complexDiamante de la 1 la 5: renumit, exceptional, foarte confortabil si atractiv, depaseste asteptarile in anumite cerinte, indelineste cerintele minime;7% - 4 diamante & 1% 5diamante

Sisteme de clasificare in practica

Sisteme de clasificare in practicaIsrael dpv oficial sistem bazat pe puncte:Proprietate & facilitatiServicii & produse1 la 5 stele + a cinci stele delux up to 4 yearsMare Britanie Sistem voluntar separea clasificarilor de calitate Clasificare - 6 nivele 0 la 5 coroaneCategorie highly commended, commended, approvedAutoevaluare AA Britania stele si rozete (bucatarie)IrlandaSistem obligatoriu, revizuit periodic;2 criterii: structural si operationalCriteriul structural: 5 categorii- cifre romaneCriteriul operational: 4 steleSpania sistem obligatoriu de clasificareResponsabilitatea autoritatiilor regionaleNu exista criterii nationale de standardizareSuedia & Elvetia clasificarea bazata pe pret

Alte tari numarul minim de dormitoare, caliatea managementului hotelului (Cipru), Ghiduri indicative oficiale (Germania, Danemarca)

The Plaza, Waldorf-Astoria, lantul hotelier StatlerExpansiunea internationala:Dolarul american puternicCererea de cltorii n creterembuntirea traficului aerianPlanul Marshall Prima companie hoteliera listata la NYSE1949 Hilton International (filiala a Hilton Hotels) contract de management 1964 separare - listareJoint Hilton Reservation Service1979 Vista International expansiunea HI in SUA1983 HH Conrad International in afara SUAMarci: Hilton, Conrad, Scandic, CoralDe asemenea: Hilton Worldwide Resorts, Hilton International Grand Vacations companie implicata in activitai de time-share si lantul LivingWell cluburi de sanatate si de fitness ce opereaza in interiroul hotelurilor sau independent Februarie 2006: vanzarea Hilton International catre HHC 2009 nou concept de lux - Denizen Hotels

Lanturi hoteliere americane - HILTON

Cel mai mare operator hotelier dup numrul de camereIHC 1946 filial a Pan AmCretere rapid achiziia de noi proprieti:In Asia prima companie ce a deschis un hotel BaliIn Orientul Mijlociu Libananii 80s Europa de Est cel mai important lan hotelier reprezentat aiciOperare pe 2 niveluriProprieti mai puin reprezentative Forum HotelsProprieti clasice i noi Inter-ContinentalArhitectur deosebit a hotelurilor, restaurarea acestora palate, cldiri guvernamentale mediul local1981 Grand Metrolpolitan (UK); 1988 60% Saison Group (Japan), 40% SAS International Hotels; 1991 Saison Group; 1998 Bass Plc - > Six Continents Hotels2003 - separare:Hoteluri Inter-Continental Hotels Group: IC, Crowne Plaza, Holiday Inn, Holiday Inn Express, Indigo, Staybridge Suites, Candlewood SuitesRestaurantele i pub-urile ce erau parte a Six Continents au devenit Mitchells& Butlers Plc2003 modificare de strategie de la investiii majore n proprieti la o companie de management hotelier i un francizor important pe piaa hotelier, cu doar cteva active deinute Program intensiv de vnzare a activelor multe dintre hoteluri au rmas sub mrci IHG, beneficiind de contracte de management sau franciz, genernd n continuare venituri pentru IHG

Lanturi hoteliere americane Inter-Continental

Lanturi hoteliere americane- HOLIDAY INNIniial moteluri standardizate n SUAFaciliti reduse, camere curate, preuri mici, , atenie pentru detalii1960 prima proprietate n afara SUA MontrealReea de franciz extins i sistem de rezervare naional Diversificare - noi concepte1989 Bass Plc

Lanturi hoteliere americane - SHERATONAchiziionarea de proprieti n stare avansat de deteriorare1949 achiziionarea a 2 lanuri hoteliere canadieneexpansiune inter-continental Tel Aviv SheratonInovare i expansiune:Reservatron primul sistem electronic de rezervare Primul lan hotelier cu numr gratuit1968 filial a ITT1985 prima companie ce deschide un hotel n ChinaPrima companie ce a semnat un parteneriat cu Uniunea Sovietic Starwood Hotels and Resorts Worldwide: Four Points, St. Regis, The Luxury Collection, W Hotels, Westin, Le Meridien, Starwood Vacation Ownership, The Luxury Collection, aloft.

Lanturi hoteliere americane HYATTCHOICE HOTELS INTERNATIONALHyatt Hotels Corporation hoteluri urbane de nivel superior - upscaleHyatt Regency premium upscale total experience restaurante cu oferte deosebiteHyatt International compania de managementCamp Hyatt programe pentru copii prima ofert de acest tip Choice Hotels InternationalCel de al doiela sistem de franciz din lume Mrci: Comfort, Quality, Clarion, Sleep, Rodeway, Econo Lodge, FriendshipPrimul lan hotelier care:a introdus conceptul de camere pentru nefumtori a introdus ideea de apartamente de nivel mediu - midpriced all-suitespltete comisioanele agenilor de turism n orice valutA introdus conceptul de segmentare a mrcii ofert hotelier pe trei niveluri:Limited-service budget hotels: Comfort InnsFull-service midpriced hotels: Quality InnsFull-service luxury hotels: Clarion Hotels and ResortsAll-suites: Comfort Suites, Quality Suites, Clarion SuitesEconomy-priced: Sleep Inns, Clarion Carriage House Inns

Lanturi hoteliere americane RADISSON HOTELS & RESORTSRadisson Hotels & Resorts una dintre mrcile Carlson Hotels Worldwide. Carlson Hotels Worldwide parte a Carlson Companies, Inc. una dintre cele mai mari companii private americane Prezena global i expansiunea pe noi piee parte important a strategiei Radisson. Radisson a deschis primul hotel sub management american n Moscova - are n prezent hoteluri n diverse amplasamente din Europa i Orientul Mijlociu Strategia de cretere - Growth strategy contracte de management, parteneriate cu compaii hoteliere existente pe pieele locale. Parteneriate de succes ale companiei :Rezidor SAS rezultatul fiind Radisson SAS hotels Radisson Edwardian Hotels n United Kingdom.

Mrcile Carlson: Regent Hotels & Resorts; Radisson Hotels & Resorts ; Park Plaza Hotels & Resorts ; Country Inns & Suites By Carlson; Park Inn hotels; Regent Seven Seas Cruises ; T.G.I. Friday's and Pick Up Stix restaurants; Carlson Wagonlit Travel; Cruise Holidays; All Aboard Travel ; Cruise Specialists; Fly4Less.com ; CruiseDeals.com ; Results Travel; Carlson Destination Marketing Services; Carlson Leisure Travel Services; SeaMaster Cruises ; SinglesCruise.com; CW Government Travel; Carlson Marketing; Peppers & Rogers Group ; and Gold Points Reward Network , an online/offline consumer loyalty program.

Lanturi hoteliere americane FOUR SEASONS HOTELS AND RESORTSCompanie canadian de opereaz un portofoliu internaional de hoteluri de lux de 5 stele Gradul mediu de ocupare global : 69.2% Tariful mediu pe zi: US$349 ncasarea medie pe camer : US$228

Are 3 mari divizii importante :Four Seasons Hotels and Resorts: hoteluri de 5 stele n orae i staiuni importanteFour Seasons Residential Properties reedine secundare de lux Four Seasons Residence Clubs: propriei de lux n sistem timeshare

Lanturi hoteliere americane CENDANT CORPORATIONServicii imobiliare Realogy Servicii hoteliere (inclusiv de tip timeshare) Wyndham WorldwideServicii de distribuie - TravelportServicii de nchiriere autovehicule Avis Budget GroupWyndham Hotel Group - aproximativ 6,500 hoteluri n sistem de franciz i peste 543,000 camere sub mrcile Super 8, Days Inn, Ramada, Wyndham Hotels and Resorts, Baymont Inn & Suites, Wingate Inn, Travelodge, Howard Johnson, AmeriHost Inn and Knights Inn Hotelurile sunt administrate independent sau de ctre o filial a Wyndham Hotel Group Pe lng achiziia mrcii Wyndham Hotels and Resorts n 2005, compania a nfiinat Wyndham Hotel Management Company, o companie specializat n servicii de management hotelier.Wyndham Hotel Group International, o alt filial, francizeaz aprox. 380 hoteluri cuprinznd aproape 52,000 camere n 48 de ri din afara Americii de N, sub mrcile Days Inn, Howard Johnson, Ramada i Super 8.

Lanturi hoteliere europene FORTE PLC, CLUB MEDForte Holdings catering, magazine duty-free shops, hoteluri, servicii pe autostrziFuziune cu Trust House restaurarea de hanuriCretere alternative parteneriate, achiziii (lanul Travelodge SUA)3 mrci Forte Crest Hotels, Forte Posthouse Hotels, Forte Travelodge3 collections Forte Exclusive Hotels, Forte Grand Hotels, Forte Heritage Hotels; Rocco Forte luxury brandDeine cea mai mare parte a proprietilorGranada Group cumpr Forte i fuzioneaz cu Compass (n 2000), pentru ca apoi s se separe n 2001, lsnd ns firmei Compass hotelurile, restaurantele i activitile de cateringA cumprat Le Meridien, pe care l-a vndut ulterior lui NomuraClub Med fondat ca o asociaie sportiv vacation village MallorcaAnii 80 modificarea imaginii orientarea ctre familieConceptul rent-a-villagePachete n uniti de 1 sptmn Club Jr, Club Renaissance, Les Villas mici hoteluri de nivel superior

Lanturi hoteliere europene ACCOR, LE MERIDIEN

Accor cel mai extins lan hotelierStrategia de expansiune promovarea unor servicii F&B de calitateOpereaz mrci variate: Sofitel, Novotel, Mercure, Ibis, Urbis, Formule 1, Motel 6, Etap, Dorint Resorts and SpaExpansiune n special prin achiziiiScop s domine piaa de nivel mediu n Europa i cea de tip budget n lumeMeridien creat de Air FranceExpansiunea a urmat extinderea reelei de rute a Air France 1994: cumprat de lanul eglez ForteAlian strategic Nikko Hotels International, companie deinut de Japan Airlines2001: Nomura International cumpr Le Mridien de la Compass 2005: Starwood Hotels and Resorts finalizeaz achiziia mrcii Le Mridien brand, a operaiunilor de management i francizHoteluri elegante buctrie francezAlian cu Kempinski Hotels (Lufthansa Airlines)

Lanturi hoteliere europene RIU HOTELS AND RESORTS

1953 primul hotel n Mallorca1993 n contextul internaionalizrii, familia RIU, deintorii hotelurilor, au nfiinat o companie cu partenerul lor tardiional TUI, cel mai mare touroperator european. Hoteluri clasice: 3-4 stele, aparthoteluriCluburi: 4-5 stele, all inclusivePalace hotels: 4-5 stele, RIU Palace hoteluri deosebite, amplasate n zone unice, cu servicii de luxGrand Palace hotels: 5 stele luxury Gran Canaria

Lanturi hoteliere europene GRUPO SOL

1976 hoteluri marca Sol expansiune pe Costa del SolPrima proprietate n afara Spaniei Bali, Indonezia1987 a achiziionat lanul Melia Hotelurile Sol proprieti de categoria 3-4 stele, situate pe malul mriiMelia categoria 5 stele complex hotelier sau hoteluri de afaceriPropriile coli pentru pregtirea personalului ambian i servicii n stil europeanAlte mrci: Tryp Hotels, Paradisus Resorts, Hard Rock Hotel, Sol Melia Vacation Club

Lanturi hoteliere europene GOLDEN TULIP

Golden Tulip Hospitality Group sedii centrale n Amersfoort, Olanda i Lausanne, Elveia;Servicii hoteliere n sistem franciz, management sau leasing de proprieti, precum i prin aliane, parteneriate, fuziuni i achiziii de hoteluri existente din categoriile 2, 3 sau 4 stele; 2 stele alian cu lanul hotelier francez B&B3 stele - Tulip Inn - limited-service first-class category4 stele Golden Tulip - Superior First-Class business and resort hotels5 stele de lux - Royal Tulipn plus, Golden Tulip ofer servicii n aian cuTOP International, un concoriu hotelier german

Lanturi hoteliere indiene TAJ GROUP, OBEROI

The Taj Group filial a Indian Hotels Company, parte a Tata GroupMarca cea mai renumit Taj Mahal Hotel Bombay 1903Taj International Hotels New YorkPrezent n toate oraele majore i centrele turistice din India mix de proprieti hoteluri urbane, palate convertite, hoteluri de vacan Cel mai mare lan hotelier cu proprieti n afara Orientului Cumpr hoteluri vechi i le renoveaz; multe nu poart marca Taj

Oberoi filial a East India HotelsSe concentreaz pe segmentul de lux Hoteluri de 5 stele servicii personalizate 3 angajai/camer60% dintre camere n afara Indieise concentreaz pe profitabilitate i asigurarea calitii Expansiunea limitat la Orientul Mijlociu, Africa de N i Asia de S-EJoint venture cu Accor pentru deschiderea Novotel n India

Lanturi hoteliere din Asia-PacificNEW OTANI, NIKKO, REGENT INTERNATIONAL, MANDARIN ORIENTALNew OtaniCea mai bun companie hotelier n stil japonez din NY19 hoteluri, 4 riNikkoFilial a Japan AirlinesExpansiunea iniial deservirea pasagerilor japonezi n strintatescop operarea unui hotel n fiecare dintre cele 50 de orae ctre care zboar to have a hotel in each of JALA construit aproape toate hotelurileArhitectura i design-ul vestice, cu accente japonezen Japan include i cteva ryokan-uriRegent InternationalHoteluri de nivel ridicat n orae cheie din Asia i Pacific, cu extindere gradual n America de N i Europa Amplasamente foarte bune, faciliti de prim nivel, restaurante reumite Beverly Wilshire HotelParte a deinerii japoneze n Regent vndut ctre Four Seasons Mandarin OrientalProveniena - Hong-KongListat la HKSEFr legtur cu Singapore Mandarin GroupReputaie foarte bun printre cei mai buni operatori hotelieri din lume Numr mic de hoteluriExpansiunea n afara Asiei achiziii de aciuni

Strategii hoteliere;Modalitati de finantare a industriei hoteliere Industria hoteliera-continuare

Forme de expluatare a unitatiilor hoteliere-modalitati de detinere si operare-unitati independente gestionate de proprietar (Hoteluri independente)

unitati independente, gestionate independent si afiliate voluntar la lanturi (Consortiu, lant voluntar) - strategii de marketing;

unitati independente gestionate de lanturi hoteliere (franciza, contractul de management)

unitati aflate in proprietatea lanturilor hoteliere si gestionate de acestea (lanturi hoteliere);

1. Unitati independente gestionate de proprietar (hoteluri tip exploataie individuala)

proprietatea este detinuta de o persoana individuala sau de o firma privata sau societate pe actiuni.

Avantaje sistem: proprietarul are independenta in actiune;flexibilitatea luarii deciziilor aplicare mai rapida;proprietarul are control majorasupra politicilor manageriale, de marketing sau asupra procedurilor de operare;Insusirea in totalitate a profitului .Proprietarul = managerDezavantajele sistemului sunt urmatoarele: proprietarul isi asuma, n totalitate, riscul activitatii in cazul in care proprietarul detine o singura unitate sau un nr. redus de unitati, nu poate profita de avantajele oferite de sistemele de rezervari si activitatile de marketing profesioniste si complete ( sisteme de distributie);dificultati in obtinerea capitalului necesar extinderii- blocare capital.

2.1 Franciza- definire

Franciza hoteliera = metoda de conlucrare reglementata juridic, in care o intreprindere numita francizor, extinde asupra altor intreprinderi (francizate) dreptul de a efectua, conform propriilor tehnici, operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier.

Scopul Oferirea unui proprietar avantajele comerciale ale unui lant important, in timp ce continua sa detina proprietatea si controlul managementului.Proprietarul detine in continuare, intr-o anumita masura controlul operarii hoteliere.

2.1 Franciza avantaje, dezavantajeBeneficii francizat:drept folosinta nume de marca, cunoscut; utilizarea unui sistem intern si international de rezervari si marketing; asistenta manageriala profesionista; asistenta in stabilirea standardelor operationale si in pregatirea personalului; dreptul de achizitie a produselor necesare de la un distribuitor central;controale si revizii periodice, pt meninerea standardelor.

Dezavantajele sistemului de franciza: francizatul achita o taxa initiala pentru achizitionarea drepturilor de franciza (taxa de afiliere), iar lunar o redeventa, calculata in baza unei formule de calcul stabilite anterior;daca francizorul se confrunta cu probleme financiare, francizatul va resimti in intregime efectele negative;francizatul nu detine controlul deplin asupra managementului;Risc - control calitate (existenta unui sistem personalizat de fiecare francizor).

2.1 Franciza servicii asigurate francizatului1. sevicii de baza pune la dispozitie savoir faire;asistenta tehnica, consultanta, controale periodice, exclusivitate temporara, activitati promotionaleRemunerarea serviciilor de baza se face annual.Se calculeaza ca procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare (2 6 %) sau ca procent din cifra totala de afaceri, fie ca suma forfetara/camera/an .

2. servicii ocazionale - asistenta pe care un hotel francizat o poate solicita in mod expres; Serviciile sunt facturate pe baza salariului orar al consultantului, majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale

2.1 Franciza servicii asigurate francizatului3. servicii optionale

servicii a caror organizare la nivelul lantului este facultativa: publicitatea, rezervarile.Remunerarea este diferita in functie de tipul ales.Rezervarile procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare, la care, uneori, se adauga o suma forfetara/ camera sau pe orice rezervare in parte.Pubicitatea la nivelul lantului 1% din cifra de afaceri totala sau o suma forfetara pt. orice cameraFormarea personalului nu si a hotelieruluiServicii asigurate de o societate de aprovizionare 5% din pretul marfurilor sau serviciilor livrate

2.2 Contractul de management hotelier

Contractul de management hotelier = un act prin care o persoan ii acorda alteia puterea de a produce in contul sau unul sau mai multe efecte. In practica, mandatarul actioneaza in nume propriu, pe contul (riscul) mandantului si fara a-l reprezenta pe acesta din urma.

Proprietarul hotelului ncheie un contract de management cu un lant/ companie de management independenta, care va gestiona unitatea (prietarul = investitor)

Remuneratie : conditionata de rezultatele brute in exploatare (3-6%din cifra de afaceri + pana la 20% din rezultatul brut din exploatare).

Durata: 3-5 ani- ofera posibilitatea suplimentara de renegociere la termen a unor clauze;5-20 ani - corespunde si perioadei medii de amortizare a investitiei si de achitare a creditelor pe termen lung.

Categorii de companii de management:Companii de lant hotelier de marca ( Accor, Sheraton, Holiday Inn)Companii de management independente (SUA)

2.2 Contractul de management hotelierServicii furnizate de societate de management:

impreuna cu investitorul stabileste bugetul si calendarul de inaugurareaprovizionarea si formarea stocurilor initialerecrutarea i pregtirea personaluluiutilizarea mrciipublicitate la nivelul lanului, prin integrarea hotelului ntre celelalte hoteluri, fr distincii particulare n raport cu hotelurile filialutilizarea sistemului de rezervriaplicarea politicilor comerciale ale lanuluistabilirea tarifelor i preurilor, precum i a politicii de creditecontrolul permenent i analiza rezultatelor obinute din exploatarea hotelului.

2.2 Contractul de management hotelierAvantaje contract de management:investitorul nu trebuie sa se implice personal n managementul unitilor de cazare;unitatea imprumuta marca lantului si beneficiaza de sistemul de rezervare si actiunile de marketing ale acestuia;unitatea este condusa de echipa manageriala profesionista;finanarea curenta este, in general, mai facila.Dezavantaje:proprietarul (investitorul) garanteaza achitarea unei remuneratii, ceea ce face ca riscurile operaionale s fie asumate de proprietar, nu de ctre operator;pot aparea neinelegeri intre proprietar si lant referitoare la practicile curente de managementlanurile isi desfasoara activitatea in baza unor proceduri standard care nu sunt suficient de flexibile si nu se adapteaz ntotdeauna condiiilor internaionale;comunicarea intre proprietar i operator se poate bloca uneori

2.2 Contractul de management hotelierLa nivelul gestiunii cotidiene a activitii, serviciile societatii de management constau n:organizarea general a hoteluluigestiunea personaluluincasarea prestaiilor hotelierepolitica de aprovizionarentreinerea echipamentelorgestiunea financiar-contabil.

Rezilier contract de management: Mandatarul poate rezilia contractul daca mandantul nu finaneaza n suficient msur fondul de rulment necesar, nu rennoiete echipamentele uzate, vinde fondul de comer sau patrimoniul imobiliar.Investitorul poate rezilia contractul daca societatea de gestiune mandatar nu si atinge obiectivele privind gradul de ocupare hoteliera, calitatea serviciilor, randamentul, cash-flow-ul, etc.

3.1 Consortiile hoteliereConsortiul = grupare de hoteluri independente sau de mici proprieti ce au n comun politica de marketing i sistemul de rezervare

Avantajele participarii la un consortiu hotelier:producia n comun de ghiduri i brouri ce promoveaz toate hotelurile din lant campanii de promovare comune acces la un sistem de rezervare computerizatcentralizarea achiziiilor hoteliereoferirea de asisten tehnic i consultan de management libertate n ceea ce privete deciziile operaionale contract negociabil, pe termen scurt - flexibilitatenu exista obligaii de conformare la standarde operaionale compania obine expunere la pia

Dezavantaje:anumite consorii impun membrilor respectarea unor reguli cu privire la calitatea i imaginea produsuluirisc de diluare a propriei imagini prin participarea la consortiu

Categorii de lanturi hoteliere

Consortii hoteliere sau asociatii / lanturi voluntare (hotel consortia or voluntary associations), ce grupeaza hoteluri detinute si operate independent, reunite din motive legate de serviciile de marketing global si de rezervare

Lanturi hoteliere integrate (integrated chains or corporate hotel chains), constituite din structuri hoteliere omogene pot fi operate de catre o companie detinatoare a unui lant sau de catre un conglomerat

Conglomerat companie ce opereaza atat marci hoteliere parte a unor lanturi integrate, cat si hoteluri independente

Lanturi hoteliere integrate Lanuri integrate => dezvolt i comercializeaz produse hoteliere omogene

Sisteme de management:control direct, prin proprietatea deplin asupra hoteluluicontrol indirect, prin contract de franciz sau de management

Operarea hoteliera Tariful oficial pentru fiecare tip de camera dintr-un hotel - rack rate:are la baza cheltuielile cu investitiile si veniturile necesare pentru acoperirea costurilor operationale fixe si variabile cel mai mare tarif perceput pentru o cameratarif afisat la receptia hotelurilor

Average daily rate (ADR) tariful mediu zilnic = veniturile zilnice totale / numrul de camere ocupate

Revenue per available room (RevPar) venitul mediu pe camera disponibila= veniturile totale / numarul total de camere = ADR*OR (gradul de ocupare)

Yield management - scopul obinerea celui mai bun tarif pentru fiecare camer, dat fiind cererea ntr-un anumit moment maximizarea ncasrilor (sistem de management care se refera la maximizarea tarifelor (transport aerian + hotelarie))

Cheltuielile operaionale = costuri fixe + costuri variabile * nr de camere ocupateVenitul operaional = pre/camer* nr de camereVenit operaional Cheltuieli operaionale 0

Operarea hotelieraOccupancy ratio (OR) gradul de ocupare = numar de camere ocupate / numr de camere disponibile

Tarifele percepute pentru o camera difera, pornind de la rack rate, n functie de politica de marketingtariful mediu de camera ocupata (ADR) este un indicator al reducerilor practicate

ncasrile din serviciile de cazare 60% din veniturile hotelierencasrile din serviciile de mas 30% din veniturile hoteliere formule de masa (meal plans) variate:American plan FBEuropean plan no mealsBermuda plan BBModified American plan - HB

Aliane, fuziuni i achiziii n industria hotelier Industria hotelieraConsolidare puternicaCretere a numrului de camere, a vnzrilor si a gradului de internaionalizare Apariia de noi companii

Reper pentru definirea unei companii hoteliere ca fiind globala: prezenta in 125 de tari, operarea a 250,000 de camere si a cel puin 1,000 de hoteluri

Integrare verticala (ex TUI)Gruparile hoteliere n cretere Consolidare ca efect al globalizarii

Modalitati de stabilire pe piete externeInvestitia straina directa (ISD)Societatea mixta (joint-venture)FrancizaContractul de managementAliante strategiceConsortiiMixul strategic

Investitia straina directaOfera companiei straine:Proprietate exclusiva + control deplin asupra activitatii;Insusirea in totalitate a profitului;

Dezavantaze:Efort investitional ridicat;Expunere la riscuri politice + economice

Green fieldPreluare companie hoteliera: - posibilitatea de achizitionare si a segmentului de piata

Joint-venture (societate mixta)Relatii parteneriale stabilite intre o companie hoteliera nationala si o firma straina in scopul extinerii activitatii hoteliere pe piata;

Cea mai raspandita modalitate de implantare in tari in curs de dezvoltare (instabilitate politica);Profit impartit in functie de aportul de capital;Strategii de tip win-win

Avantaje companie tara gazda:Aport de capital + transfer tehnologii (dotari tehnice, sisteme de rezervari, siste control costuri, management resurse umane, etc);Renume de marca + know-how

Ex: Sheraton, Hilton, Club Med, Mariott

Aliante strategice (Cooperative agreements )

Cooperative agreements = acorduri de conlucrare intre doua sau mai multe companii hoteliere din doua tari diferite pentru sustinerea reciproca pe piata mondiala.

Obiective strategice:Patrunderea rapida pe piata externa (alianta cu o companie existenta);Partajarea costurilor operationale si promotionale intre companii;Cumulare cunostiinte.

Modalitati de patrundere pe piata a unei companii hoteliere internationale

FACTORIControl operaionalImplicare financiarRisc potenialProprietate individualSocietate mixtFrancizContract de managementAliane strategiceConsoriunaltMediunaltnaltSczutSczutnaltMediuSczutSczutSczutSczutnaltMediuSczutSczutSczutSczut

Situaia hotelurilor din Romnia aflate sub controlul grupurilor hoteliere de referin (dec.2006)

ccoDENUMIRE HOTELGRUP HOTELIERLANT HOTELIERFORMA DE EXPLUATARE1InterContinental BucuretiInterContinentalHotels GroupInterContinentalContract de management2Crowne PlazaInterContinentalHotels GroupCrowne PlazaContract de management

3Howard Johnson Grand Plaza BucuretiHoward Johnson Grand Plaza BucuretiHoward Johnsonfranciza4Ramada Bucharest NorthWhyndham WorldwideRamadafranciza5Ramada Majestic Bucharest HotelWhyndham WorldwideRamadafranciza

6JW Marriott Bucharest Grand HotelMarriottMariottContract de management7Hotel Ibis Bucureti NordAccorIbisContract de management8Hotel Novotel BucurestiAccorNovotelContract fde management

Finanarea investiiilor n turismul internaional (industria hotelier)

Particulariti ale investiiilor n turismInvestiiile n active fixe sunt foarte ridicate n comparaie cu ncasrile (industria turismului este intensiva in capital)

Estimarea profitabilitii rol determinant n fundamentarea deciziei investiionale n acest sector intensiv n capital

2 aspecte eseniale:selectarea metodei de fundamentare a deciziei de investire si a criteriilor dup care va fi evaluat profitabilitatea investiieiidentificarea surselor de finanare i determinarea condiiilor de finanare

Fundamentarea investiiilor n industria hotelierProiectul hotelier caracteristici: investiie de capital semnificativrat de rotaie a capitalurilor sczutoperare ntr-un mediu rigid (constructie hotel)rat a profitabilitii sczut (trebuie operat cu un grad de ocupare mare)

Impune estimarea bugetului de capital:estimarea cheltuielilor operaionaleelaborarea unui cont de exploatare previzional estimarea profitabilitii

Indicatori de fundamentare a investiiilor n industria hotelier

EBIT

Cont de exploatare previzionalSuma1. Cifra de afaceri / Vnzri / Venit operaional - Costul vnzrilor= 2. Marja comercial- Alte cheltuieli operaionale (de vnzare, generale, administrative, amortizare)= 3. Rezultatul din exploatare / Profit operaional 4. Venit non-operaionalDobnzi i taxe5. Rezultatul brut / Profit brutTaxe6. Rezultatul net / Profit net

Contul de exploatare previzionalMarja comercial = cifra de afaceri costul bunurilor i serviciilor vndute (costul vnzrilor)Venit operaional (cifra de afaceri) > estimarea ncasrilor hoteliere, a celor din servicii de tip F&B, a celor din servicii auxiliare estimarea gradului de ocupare prin cercetarea pieei interviuri cu poteniali clieni i anchete la locul amplasamentului potenial al hotelului. preul pieei (ruling price) preul ce este perceput pentru servicii similare n industria hotelierCostul vnzrilor -> costul bunurilor i al echipamentelor necesare pentru operarea hotelului, a restaurantului, precum i a serviciilor auxiliare negociat cu furnizorii. Include, de asemenea: costuri determinate de ocupare costuri asociate utilizrii facilitilor hoteliere de ctre clieni (ap, energie, accesorii bi, servicii de spltorie etc.) comisioane bonusuri pltite firmelor sau persoanelor ce genereaz activitate comercial pentru hotel

Contul de exploatare previzionalProfit operaional = marja comercial alte cheltuieliAlte cheltuieli cheltuieli ce nu sunt direct determinate de operarea zilnic a hotelului (costul personalului administrativ, alte costuri administrative, costuri de publicitate, contribuii i taxe de participare n consorii, lanturi hoteliere, costul serviciilor de transport (shuttle bus), asigurri, ntreinere, reparaii, amortizare

EBIT = profit operaional (venituri operaionale cheltuieli operaionale) + venit non-operaional EBT = EBIT costul creditrii = rezultatul brut al exerciiului / profitul brut- n fundamentarea deciziei de a investi trebuie s se ia n calcul i costul creditriiProfit net = EBT taxe

Evaluarea proiectelor de investiiiStudiul rentabilitii previzionale

Metode de fundamentare a deciziei de investire ntr-un proiect hotelier:Perioada de recuperare a investiiei (PRI)Valoarea actualizat net (VAN)Valoarea actualizat a fluxurilor de numerar (Discounted cash flow - DCF) Rata intern de rentabilitate (RIR)

Studiul rentabilitii previzionalePerioada de recuperare a investiiei (PRI)

termenul necesar pentru recuperarea investiiei iniiale n proiectul hotelier numrul de ani necesar pentru ca fluxul de numerar generat de proiect s egaleze investiia iniial are la baz fluxul de numerar generat prin exploatarea obiectivului rezultat (venitul net obinut n urma realizrii investiiei)se urmrete obinerea de venituri constante i suficiente pentru operarea afacerii i plata investitorilor cea mai indicat metod de determinare a rentabilitii previzionale n situaia unei deprecieri rapide a activelor nu ia n considerare ritmul intrrilor sau ieirilor de numerar sau fluxurile de numerar dup recuperarea investiiei.

PRI = costul total al proiectului (investiia iniial)/intrrile nete de numerar anuale (venituri nete anuale)

investment in a project = 1,000,000 US$period of time = 5 yearsannual cost of capital = 10%annual profits = 200,000 US$

Discount factorCash flowResult01,000,000 x 1- 1,000,0001200,000 x 0.909181,800- 818,2002200,000 x 0.826165,200- 653,0003200,000 x 0.751150,200- 502,8004200,000 x 0.683136,600- 366,2005200,000 x 0.564112,800- 253,4006200,000 x 0.513102,600- 150,8007200,000 x 0.46793,400- 57,4008200,000 x 0.424 84,80027,400

Valoarea actualizat net (VAN)VAN = DCF - CF0diferena ntre fluxul de numerar total, actualizat, generat pe perioada funcionrii proiectului i investiia iniial pentru realizarea proiectuluiindicator de eficien a investiiei surplusul de numerar n raport cu costul investiieietape n calcularea VAN:calculul fluxurilor de numerar nete anuale (CFn)determinarea costului capitalului pentru proiect rata de actualizare (r) scderea investiiei iniiale (CF0)

Actualizarea fluxurilor de numerar (Discounted cash flow DCF)suma pe care investitorul accept s o plteasc azi pentru a obine fluxurile de numerar anticipate n anii urmtoriia n considerare existena unei rate de actualizare unice pe toat durata proiectului VAN>0 => proiectul poate reprezenta o bun oportunitate de investire

Studiul rentabilitii previzionaleRata intern de rentabilitate (RIR)rata de actualizare pentru care VAN=0indic nivelul pragului de rentabilitate a proiectuluidac RIR> r, VAN este pozitiv, deci proiectul reprezint o bun oportunitate de investireun proiect este acceptat n situaia n care costul de finanare este mai mic dect RIR

1. Finanarea din surse private a investiiilor hoteliereAcionariatul i coproprietateaMetod de finanare important pentru companiile cu cretere rapid i aflate n dificultatea de a obine credite pe msura nevoilor de finanare i n ritmul necesarCreditulCea mai frecvent practicat metod de finanareLeasing-ulmobiliar echipamente permite funcionarea eficient a unei companii cu resurse limitate. imobiliar specific firmelor de mici dimensiuni ce nu dispun de resurse suficiente pentru achiziionarea proprietilorLease-backEliberarea de fonduri la dispoziia hotelierului, ce pot fi utilizate n alte scopuri

2. Asistena internaional pentru finanarea proiectelor de investiii hotelieremprumuturi acordate de organizaii internaionale pentru finanarea infrastructurii necesare dezvoltrii turismului internaionalAcordate de grupul BM (World Bank, International Development Agency, International Finance Corporation) rilor n curs de dezvoltare. Transferuri sau credite private pentru dezvoltarea turismului

2. Asistena internaional pentru finanarea proiectelor de investiii hoteliere3 categorii de stimulente investiionale acordare de stat investitorilor in turism:reducerea cheltuielilor de investiii subvenii directe de capital, mprumuturi la dobnzi prefereniale, scutiri de impozite, scutiri de taxe pentru materiale de construcii, vnzarea sau nchirierea de teren sub preul pieeireducerea cheltuielilor de exploatare hotelier exonerare fiscal, scutiri de taxe vamale pentru importul de echipamente, subvenii pentru pregtirea personalului garanii pentru investiii garanii guvernamentale pentru repatrierea capitalurilor i a profiturilor, garantarea mprumuturilor acordate investitorilorMsuri de intervenie pentru stimularea investiiilor hoteliere:subveniimprumuturi prefereniale garanii pentru mprumuturisubvenii de bonificaie a dobnzilorstimulente de natur fiscal

2. Asistena internaional pentru finanarea proiectelor de investiii hoteliereSubvenii:nu trebuie s fie returnatescopul este reducerea costului investiiei sau a sumei mprumutatesistem utilizat n special n Grecia, Austria, Frana, Italia, Marea Britanie pentru finanarea suprastructurii sau a atraciilor turisticeIntra sub regimul ajutorului de stat Imprumuturi prefereniale: dobnzi sub nivelul pieeiAustria - industria hotelier i a transporturilor - 5% rata de dobnd, pentru o perioad de maxim 20 de ani, pentru pn la 50% din valoarea investiieiGaranii pentru mprumuturi i subvenii de bonificaie a dobnzilorGarantarea de ctre stat a mprumuturilor acordate de bncile comerciale pentru dezvoltarea turismului Acoperirea diferenei ntre rata de dobnd fixat de guvern i rata de dobnd perceput de bncile comerciale Grecia i Portugalia Stimulente fiscalede obicei, disponibile din momentul n care firma genereaz profit Italia, SpaniaScutire de taxe (vamale, TVA)

Finanarea internaionalSURSE PRIVATE: international debenture markets and clearing SURSE PUBLICE: international organizations World Bank Group:long-term loans WBlow-interest loans IDAequity participations IFCIBRD - co-finances projects with classic export credits (buyers and suppliers) Objective - to improve the standards of living of developing countries by making available financial resources provided by developed countries.

Finanare internaional din surse privatePiaa financiar internaional piaa instrumentelor de credit cu risc ridicatpentru proiecte de mari dimensiuniinstrumente de credit cu risc ridicat oferite pe piaa internaional bncile sunt responsabile pentru plata datoriei, independent de situaia financiar a debitoruui finalObligaiunile pot fi emise n moned naional sau n alte valuteAcorduri de clearing Acorduri bilaterale ntre state aflate la niveluri diferite de dezvoltare au la baz mprumuturi pentru care se utilizeaz ncasrile poteniale din activitatea turistic drept colateralBarter metod de asigurare mpotriva risului de neplat Operaiuni legate Buy-back

Finanarea prin proiecte europeneFinanarea prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalconceput ca o instituie ce acord asisten financiar pentru sprijinirea dezvoltrii i implementrii politicilor turistice naionale n cele mai slab dezvoltate regiuni europene (Grecia, Portugalia, Sicilia, Sardinia, Madeira, Azore). 3 categorii de scheme de ajutor:co-finanarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea de proiecte industriale sau din domeniul serviciilorco-finanarea infrastructurii transport aerianco-finanarea dezvoltrii interne asisten acordat companiilor sub form de studii de pia i campanii promoionaleFinanarea de la Banca European de InvestiiiAcord bonificaii de dobndChannel Tunnel, Disneyland Paris, aeroporturile din Frankfurt, Munchen, Hamburg n Germania i Stansted n Marea BritanieFinanarea prin Fondul European pentru DezvoltarePregtirea personalului din turism, campanii de promovare i dezvoltarea de noi produse turistice.3 categorii de grant-uri:subveniimprumuturi n condiii preferenialeparticiparea cu capital n companii locale

*Industria cazrii Lodging IndustryCaracteristici: Sezonalitate flexibilitate ridicat n ce privete utilizarea structurilor de cazare Dependen de resursa uman planificarea locurilor de munc sezonierePerisabilitate nu poate fi stocat - neutilizarea este costisitoareIndustria restaurrii Food & Beverage Catering Industry

*Termenul cvasi-comercial se refer la un nr. nsemnat de produse de cazare care nu se includ n sectorul comercial, ntruct pt. consumul acestora se percepe un tarif numai n ideea de a acoperi o parte din cheltuieli. ex: produse de cazare cvasi-comercil sunt oferite de hotelurile pt. tineret, de universiti, colegii etc. Oferta de cazare a universitilor este recent comercializat pe pia, asigurnd capaciti de cazare pentru conferine sau vacane, n perioadele cnd nu sunt folosite de studeni. Universitile recurg la aceste activiti, n primul rnd, pt. a-i acoperi o parte din cheltuielile de funcionare, dar i pt. a contribui la acoperirea cheltuielilor instituiilor care le patroneaz.

*n SUA, dup cel de-al doilea rzboi mondial, Conrad Hilton a realizat existena unei cereri sporite pentru camere de hotel i a nchiriat hotelul Stevens din Chicago, cu o capacitate de 2000 de camere, care n timpul rzboiului fusese folosit de ctre armat. ntr-o succesiune rapid a achiziionat The Palmer House din Chicago, La Plaza i Waldorf din New York i The Tacon House din Los Angeles. Curnd a adugat i alte hoteluri mari, realiznd ulterior, n anii 1950, o fuziune Hilton-Statler(*), acesta din urm fiind cel mai important lan de hoteluri moderne din SUA. Ernest Henderson a realizat acelai lucru cu Sheraton. Aceste prime lanuri hoteliere moderne au dominat piaa pn cnd Hyatt i noul su prototip atrium (realizat n 1967, odat cu deschiderea hotelului din Atlanta Hyatt Rogency), au revigorat arhitectura marilor hoteluri de lux construite la sfritul sec. al XIX-lea.Un alt pas major l-a constituit construcia motelurilor, uniti standardizate, amplasate de-a lungul oselelor, de ctre Kemmons Wilson, fondatorul lanului Holiday Inn. Acestea au fost primele uniti de cazare de categorie economic, care se adresau cltorului obinuit care cuta camere confortabile i curate.n Europa, evoluia dup al doilea rzboi mondial a avut un curs diferit. Dezvoltarea transpotului aerian transatlantic a favorizat dezvoltarea turismului internaional. n perioada marilor hoteluri de lux, cltoria n strintate se efectua cu vaporul. Odat cu dezvoltarea transportului aerian comercial, noii cltori se deosebeau de generaia anterioar. Erau, de asemenea, i mult mai numeroi, iar rile dezvoltate erau nerbdtoare s-i atrag. Nu este surprinztor faptul c primele hoteluri mari construite dup rzboi se aflau n proprietatea statului sau erau construite cu sprijin public. Primul dintre acestea, The Caribbean Hilton din Puerto Rico, a fost construit de ctre o companie public, care apoi l-a convins pe Conrad Hilton s-l gestioneze pe o baz virtual lipsit de riscuri, printr-un instrument cunoscut sub denumirea de contract de management hotelier. Contractul separ aspectele de proprietate de cele de gestiune a hotelului, permind unei companii hoteliere s obin dreptul de a conduce o unitate , n schimbul unor pli. Aceasta a propulsat Hilton ntr-o curs care l-a lansat n rndul celor mai mari lanuri hoteliere internaionale.n anii 1960 turismul, inclusiv cel n scop de afaceri, a avut o evoluie accelerat. La Londra, Paris, Roma, Atena, Hong-Kong, Tokyo s-au construit hoteluri mari, moderne. Lanurile hoteliere Hilton, Sheraton, Hyatt au continuat s inaugureze hoteluri noi, de capaciti mari i care se adresau n special oamenilor de afaceri. Valul construirii de noi hoteluri i moteluri din anii 1970 i 1980 a creat un surplus de capacitate, reducnd gradul de ocupare n marea majoritate a unitilor de cazare. n acest context, companiile hoteliere au recurs la noi metode i instrumente de lucru specifice marketingului i managementului, pt. a putea supravieui cu succes ntr-un mediu concurenial tot mai solicitant. (*)Hotelierul American E.M. Statler se numr printre cei care au ncercat la nceputurile industriei hoteliere, s ridice nivelul de confort al serviciilor, oferind camere spaioase, cu bi individuale, ap curent, ntreruptoare electrice, telefoane, room-service, sisteme de rezervri ntre hoteluri, radio. Inovaiile ulterioare au inclus nclzire central, aer condiionat, lifturi pentru pasageri, sisteme de canalizare, care au fost rapid adoptate de hotelurile internaionale.

***********************************Ex sisteme de distributie punctele acumula in cadrul sistemului de rezervare integrad (detinut de mai multe hoteluri);***Ansamblul serviciilor asigurate hotelierului independent cuprinde :1. sevicii de baz - pune la dispoziie savoir faire (elementul esenial pentru aceasta, beneficiarul parcurge stagii de formare i are la dispoziie manuale de proceduri standard) - asisten tehnic, consultan, controale periodice, exclusivitate temporar, activiti promoionaleRemuneraia serviciilor de baz se face anual sau pe perioade ntr-un an. Se calculeaz ca procent din cifra de afaceri a activitii de cazare (2 6 %), ca procent din cifra total de afaceri, fie ca sum forfetar/camer/an .2. servicii ocazionale - este asistena pe care un hotel francizat o poate solicita n mod expres (consultan pt. publicitate local, experi n gestiune, relaii publice, etc.). Aceste servicii sunt facturate pe baza salariului orar al consultantului, majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale3. servicii opionale - sunt servicii a cror organizare la nivelul lanului este facultativ: publicitatea, rezervrile.Remunerarea este diferit n funcie de tipul ales.Rezervrile procent din cifra de afaceri a activitii de cazare, la care, uneori, se adaug o sum forfetar/ camer sau pe orice rezervare n parte.Pubicitatea la nivelul lanului 1% din cifra de afaceri total sau o sum forfetar pt. orice camerFormarea personalului nu i a hotelierului, care este inclus n rndul serviciilor de bazServicii asigurate de o societate de aprovizionare 5% din preul mrfurilor sau serviciilor livrateContractul de franciz se ncheie pe o perioad limitat de ex. 10 ani, dar, de regul, valabilitatea sa este prelungit.

*Ansamblul serviciilor asigurate hotelierului independent cuprinde :1. sevicii de baz - pune la dispoziie savoir faire (elementul esenial pentru aceasta, beneficiarul parcurge stagii de formare i are la dispoziie manuale de proceduri standard) - asisten tehnic, consultan, controale periodice, exclusivitate temporar, activiti promoionaleRemuneraia serviciilor de baz se face anual sau pe perioade ntr-un an. Se calculeaz ca procent din cifra de afaceri a activitii de cazare (2 6 %), ca procent din cifra total de afaceri, fie ca sum forfetar/camer/an .2. servicii ocazionale - este asistena pe care un hotel francizat o poate solicita n mod expres (consultan pt. publicitate local, experi n gestiune, relaii publice, etc.). Aceste servicii sunt facturate pe baza salariului orar al consultantului, majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale3. servicii opionale - sunt servicii a cror organizare la nivelul lanului este facultativ: publicitatea, rezervrile.Remunerarea este diferit n funcie de tipul ales.Rezervrile procent din cifra de afaceri a activitii de cazare, la care, uneori, se adaug o sum forfetar/ camer sau pe orice rezervare n parte.Pubicitatea la nivelul lanului 1% din cifra de afaceri total sau o sum forfetar pt. orice camerFormarea personalului nu i a hotelierului, care este inclus n rndul serviciilor de bazServicii asigurate de o societate de aprovizionare 5% din preul mrfurilor sau serviciilor livrateContractul de franciz se ncheie pe o perioad limitat de ex. 10 ani, dar, de regul, valabilitatea sa este prelungit.

******Ex consortiu: Vega Small Luxury Hotels of the World

**Rake rate: tariful cel mai mare afisat la receptie ex 19000$/noapte San Francisco*Fb= full board

*consolidare*********Cheltuieli operationale- trebuie sa am un grad de ocupare cat mai mareCont de expluatare previzional - *YELD- Cde Expluatala re previzional.Se pleaca de estimariPrevizionare CA de *Cost vanzarilor sunt variabile*****Cfo este investitia initialaR= rata de actualizareR= de obicei, rata pt T bond pentru piata internationala (rata pt obligatiuni guvernamentale) (pot altfel sa pun banii la banca sau sa ii bag in obligatiuni)Daca VAN=O sau < 0 nu investesc*********