riscul in managementul afacerilor europene-curs (pa)

8/7/2019 Riscul in managementul afacerilor europene-CURS (PA)

1/27

Riscul in managementul afacerilor europene

(curs)

Riscul la ora actual este un concept cunoscut n teoriaeconomic, dar din

pcatepuinimanageridinRomniaiaunconsiderareimplicaiilerisculuinactivitateaprofesional.Managementul riscului abordeaz problematica i terminologia legate deidentificarea, msurareasitratamentuldiverselorexpunerilapierderiaccidentale

poteniale.Multedintrepierderile accidentalenusunt dramatice, dar mai multeevenimentenegativedemicamploareacumulatepot amenina supravieuireaafacerii,pot duce la scderea ctigurilor sub un nivel acceptat, ntrerupoperaiunilecurentesauncetinesccretereaeconomic.Toateafacerilesedesfoarsubrisculunorpierderi.Teamacsepoate ntmplacevaru faceviaamaipuinplcut,lpoatedeterminapemanagerseviteimplicareananumiteactivitii chiarpoateducelaalterareaprocesuluimanagerial.

Unmanagementeficientalrisculuiipermiteunei firmesfacfaladiverseexpunerilapierderintr-unmodeficient.

1.ConceptulderisciincertitudineD i c ion a r ul c omp l e t a l ec o nomi e i de pi a definete riscul drept un evenimentviitor i probabil, a cruiproducere arputeaprovoca anumitepierderi. Elpoatefiprevizibil atunci cnd factoriicarearaducepierderipotfiprevzuicuanticipaieiimprevizibilatuncicndestedeterminatdesituaiifortuite[BuGeorgeta,1994].

D i c t ion a r ul limbii r om n e defineterisculcaposibilitatedeaajungenprimejdie,deaaveadenfruntatunnecazsaudeasuportaopagub[VasileBreban,1980].Riscul

apare,conformacestei concepii,subformaunuipericolpecareomulncearcs-lprevinsaumcars-iatenuezeefectele nedorite.Conformacepiuniilatine,termenulriscserefernunumailaansadepierdere,ciilaansade ctig. Cu toate acestea, termenul risc tinde sfieutilizat nlimbajul cotidian cu semnificaia pericoluluiuneipierderi.Cuvntullatinriscumaveaattconotaiinegativectipozitive.Riscultrebuieprivitprinambelesalevalene,ianumerisculpuririsculspeculativ.Riscul pur desemeneaz doarpericolul uneipierderi, fr s ia n considerare

posibilitatea de ctig. Exemplelederiscpurincludpagubelepotenialealeincendiilor,inundaiilorsaualecutremurelorsau posibilitatea deceselor prematureca urmare a accidentelor sau a mbolnvirilor fatale. Riscul speculativacoper

attposibilitateaunuictig,ctipericoluluneipierderi.Afacerilesaujocuriledenoroc implic risc speculativ. Distincia dintre risculpur i riscul speculativreprezint opremis fundamentalateorieiasigurrilor.Astfel,risculimplicdispersiarezultatelorposibilefademedia acestora nsenspozitiv(ctigurirelative), ct inegativ(pierderirelative).Dinacestperspectiv, riscul poate fidefinit ca posibilitatea unor rezultate favorabile sau nefavorabile. Aprecierearezultatelor posibile este relativ: rezulatatul favorabil depete mediaanticipat, n timp ce rezultatul nefavorabil este inferior mediei anticipate.Orice

1


2/27

decizie economicpresupuneun anumit gradderisc.Decidentultrebuiesnvees-iasumerisculdeciziilorisladministrezenfolosullui[CraioveanuMihaelaTheodora,2004].

Pentru a se nelege maibine noiunea de risc, este necesar realizarea unei

distincii clare ntrerisci incertitudine.Risculserefer lasituaiilencaresepotidentificaprobabilitiobiective pentrurezultateleposibile.Cualtecuvinteelpoateficuantificat.Incertitudineaserefernschimbla situaiilesauevenimenteledesprecarenuexistinformaiisuficientepentruaidentificaprobabilitile obiective. Prinurmare, atunci cnd informaiile necesarenelegerii i anticiprii evoluiilor,schimbrilor cepot avea loc ntr-un anumit context sunt fie insuficiente, fieindisponibile, situaia estecatalogatcafiindunaincert.Elementulcheienafacedistinciaintrerisciincertitudineesteprobabilitatea.Probabilitatease refer laposibilitatea ca un anumit fenomen sau eveniment sseproduc n condiiibine determinate.nfunciedeprobabilitatepotfievideniate3categoriidesituaii:

- certitudineaabsolut-incertitudinea-riscul

Certitudinea absolutpoate fi definit ca situaia decizional n care evoluiaviitoare a evenimentelor, consecinele unei deciziipot fiprevzute cuexactitate,neexistnd erori sau evenimente neasteptate.Sepoate afirma c rezultateleoricreideciziisuntcunoscutecuexactitate nainteaadoptriilordeoarece

probabilitateacarezultatulrespectivsfieatinsestede100%.Dacar existacertitudineaabsolut,fiecaredecidentardispunenelimitatdeinformaiicompleteis-arputea realizaolistcompletaevenimentelorviitoareialeconsecineloradoptriiuneidecizii.

Lapolulopusalcertitudiniiseafl incer

titudinea

.Mareledezavantajalincertitudinii este acelaclaunnivelridicataleiindiviziinumaisuntcapabilisaleag,dinmomentceoricealegere duce la rezultate aleatorii imposibil de

prevzut. Prin urmare este necesar reducerea incertitudinii cndatingeniveluripreamari.Graduldeincertitudineestedatdenumrulfactorilorcarepotafectacursuluneiaciuniide frecvenaiamplitudineaschimbriloraferentelor.Deasemeneaesteinfluenatdenivelulcunoateriipe care lposed firma sau individul n domeniuln care acioneaz. Un nivel al cunoaterii mai ridicatpermite o apreciere maicorect a factorilor care acioneaz i duce la scdereaposibilitii unorprediciieronate.Riscul se afl situat ntre certitudine i incertitudine. El este un fenomen care

provine din circumstane pentru care decidentul este n msur sa identificeevenimente posibile, i chiar probabilitatea materializrii acestora, fr a fi nsn msur sprecizeze cu exactitate care dintre acesteevenimentesevaproduceefectiv[StanaElena-Silvia,2003].Risculprovinedinimposibilitateadeaapreciacuoanumitacurateecareesteevenimentul identificat ca atare de decident care se va materializa efectiv i vadetermina un anumit rezultat negativ. Chiar dacprobabilitatea estimatpentru

2


3/27

materializarea efectiv a unui anumit factor generator de risc este ridicat,decidentul nupoate fi sigur dac acel eveniment este cel care se va producecucertitudineinualtul.Risculuiiesteasociatodistribuieobiectivdeprobabilitatemsuratcanumrdeapariiialunuirezultatdeterminatnurmaunuinumrmaredeobservaii.Aceast

distribuieesteconsiderat valabilpentruaciunilecaresedesfoarncondiiiidenticecualtelecaredejaauavutlociacror rezultateaufostcuantificateprinmetodestatistice.Deceneintereseazoareattdemultsfacemdistinciantrecertitudine,incertitudinesirisc?Motivulestefoartesimplu:toateaciunilepecarevremslerealizmvoraveaconsecinen viitor,iarnoioamenii,prinnaturanoastrintrinsec,nedorimcelemaibunerezultateposibile.Deasemeneandomeniuleconomicmultedeciziinafaceriseiauplecndu-sedelaestimri asupraviitorului.Luareauneideciziinbazaunorestimri,prezumii,ateptri,previziuni,prognozeasupraevenimentelorviitoareimplicodozbunderisc,uneoridestuldedificilde

definiti,ncelemaimultecazuri,imposibildemsuratcuprecizie,datfiindnaturacomplexamediuluieconomicncareacineazfirma.

Cainmultealtedomenii,conceptulderiscneconomieestefolositpentruadescriesituaii sau evenimente cu rezultate sau consecine incerte. n domeniiprecumstatistica, managementul financiar i managementul investiiilor, riscul, canoiune, face trimitere la posibilitatea i probabilitatea unor variaii alerezultatelor fa de valorile sau nivelurile estimate iniial. n alte situaii,pepiaaasigurrilorspreexemplu,noiuneaderiscesteasociatcuceadepierdere.nceeaceprivetedistinciantrerisciincertitudine,easefaceporninddela

presupunereacageniieconomiciacioneazinndcontdeexistenaunor

probabilitibinedefinitealerezultatelor posibile.Mareaproblemadeciziiloreconomiceinedefaptulcsepoatefacecugreuodifereniere ntreprobabilitiobiectiveicelesubiectivecuprivire larezultatelelorposibile.Opiniileageniloreconomiciindiferentcsuntproductori,consumatorisauintermediaricndiauodeciziesebazeazpestabilireaunorprobabilitinfunciededatelepecarelecunoscideexperienaproprie.Cuct acestedatesuntmaiapropiatederealitatecuattputemvorbimaimultderiscimaipuindespre incertitudine.Problemaestecniciodatnupoitincemsurinformaiiledeinutemaisuntreale sau suntcomplete.[StanaElena-Silvia,2003]nfaaunorastfeldesituaiisenatentrebareadacestenevoiessefacodistincientre risciincertitudine,ncondiiilencareceamaimareparteadeciziilornafaceriseiaufradispunede date statistice i calcule matematice. Distinciaare, totui, o oarecare valoare conceptual. Incertitudinea asociat cu un impactridicat reprezint o necunoscut mai mare dect riscul asociat aceluiaieveniment. Cu toate acestea, npractic, utilitatea este relativ redus, nu esteuna de substan, depinznd de gradul de informare asupra evenimentelorviitoare, dar i de credibilitatea informaiilordespreevenimentelencauz.Deasemenea, trebuie menionat c incertitudinile nu sunt asigurabile, dat fiindfaptul c nu esteposibil s se stabileasc nivelulprimei de asigurare (sumape

3


4/27

i

care asiguratul este obligat s o plteascasiguratorului,reprezentndcostulasigurrii)necesarepentruaacopericevaceestecalificatca fiind incert iindefinibil. Riscurile, n schimb,pot s fie asigurabilepentru c sunt calculabile.Formuladecalculesteurmtoarea:

risc= pe ap / c

unde:pei -probabilitateaproduceriievenimentuluii,

ap/c - amplitudineapierderii sau ctigului asociat afacerii, n cazulproduceriievenimentului i.

[PopescuNela,2004]

Estensnecesaraseasiguracaciuneaprogramatnuvaeuadatoritapariieiunorerorinmoduldeprevizionareaevoluieiulterioare.Acesteeroriaparcaurmare

auneicuantificrigreitea riscului datoritunor informaii insuficiente. Informaiaeste primordial ncuantificarea riscului economic.

2.Controlulsigestionareariscurilor

Realizarea unui management al riscului oferposibilitatea de optimizare adeciziei, de diminuare a riscului i incertitudinii n activitatea economic.Managementul riscului const n derularea unei serii deprocese de identificare,estimare a consecinelor, evaluare, gestionare i monitorizareariscuriloruneintreprinderi.Aceast etap se refer la tehnicile, instrumentele, strategiile iproceseleprin

care se urmrete evitarea,prevenirea, reducerea sau controlul frecvenei saumagnitudiniipierderilor sau altorefectenedoritealeriscului;controlulrisculuideasemeneaincludemetodeprincareseurmrete mbuntireanelegeriisauacontieneintr-oorganizaieaactivitilorcareafecteazexpunereala risc.[WilliamsSmithYoung,1995]Deiprogramele de control i gestionare a riscurilor variaz de la o organizaiela alta ca urmareacreativitiipropriifiecreiorganizaiinparte,sepoatefacetotuioclasificareatipurilorde msuriluate:evitareariscului,prevenireapierderilor,transferulrisculuiiasumareariscului.

Evitareariscului

Cea mai uoar i mai rapid tehnic de reducere a riscului este evitarea sa. Aevita riscul nseamnaeliminacondiiacareseafllabazaproblemei.Spreexemplu,dacuneipriaproiectuluii sunt asociate riscuri nalte, atunci respectivaparte este eliminat dinproiect.Evitareapoate lua forma refuzului de asumare a riscului sau abandonrii uneiexpuneri lapierderi asumat nainte[WilliamsSmithYoung,1995]

4


5/27

Prevenireaireducereapierderilor

Prevenireapierderilorurmretesreducnumrullornaintecaelesdevinrealitate.

Easepoaterealizafieprintr-ointervenieasupraproceselorpecarelederuleazorganizaia,fieprintr-o intervenieasupramediuluincaresedesfoaraciunea.Reducereapierderilorconstnluareademsuridupceevenimentulnegativaavutloc.Ea are rolul de diminuare a consecinelor neplcutepentru cei afectai derespectivul eveniment. Ca msuri de reducere apierderilor sunt cunoscuterecuperareapierderilor iplanurilepentru situaiile limit. Recuperareapierderilorse refer la valorificarea a tot ce maipoate fi salvat dup ncheireaevenimentelui negativ i n acionarea n instanpentru obinerea de daune acelor ce se fac responsabilidepagubeleaduse. Planurilepentru situaii limitconinaciunilepecaretrebuieslentreprindorganizaiacarspunslaastfeldeevenimente.

TransferulrisculuiTransferul risculuipoate fi realizatprin douposibiliti. Prima const nexternalizarea activitii generatoare de risc ctre altcineva. Un exempluclasic de astfel de transfer estesubcontractareaaceloractivitipecareorganizaianuvreasileasumepentrucnuareexperiena sauresurselenecesaresleduclabunsfrit.Cea de-a douaposibilitate const doar n transferul riscului, nu i al activitii

printr-o nelegerecontractual.Aceastaserealizeazprinncheiereaunorcontractedeasigurare.Companiadeasigurri iasumopartedinriscuri nschimbul unui

pre(primadeasigurare).Dacrisculse producencondiiilespecificateprincontractuldeasigurare,asiguratorulvarambursaparteaasigurat sau toatepierderilesuferite datorit riscului. Dac riscul nu apare, asiguratorulpstreazprima deasigurare.

Asumareariscului

naceastabordare,managerulexamineazimpactulpecarel-araveasituaiaderiscasupra proiectuluiihotrtecrisculnutrebuiesfietratat.Aceastabordareartrebuisfieutilizatdoarn situaiile cnd impactul riscului este sczut sau

probabilitatea ca riscul s aib loc este foarte sczut. Aceast abordare estepericuloas pentru riscurile de nivel mediu sau nalt.

3. Riscuri specifice organizatiilor in conditii de globalizare

Riscul este indisolubil legat de prile implicate n derularea afacerii, demotivaiile acestora, de natura activitii ce face obiectul investiiei, de resurselenecesare iniierii, meninerii i dezvoltrii afacerii, precum i de anvergura acesteia.Indiscutabil, n analiza, evaluarea i estimarea riscului este foarte important

5


6/27

clarificarea naturii riscului, ale crei surse pot fi extrem de diverse: definirea afacerii,modalitatea de finanare aleas, sistemul logistic utilizat, condiiile locale de pia,resursele estimate, relaiile comerciale, comunicarea, i altele. Totui, unele categorii derisc acioneaz n strns interdependen, n sens convergent sau divergent, n timp cealtele tind s opereze independent. Gruparea riscurilor i criteriile folosite n acest scop

difer, de la un autor la altul, n funcie de propria perspectiv asupra analizei riscului:riscuri pure, riscuri de pre i de dobnd riscuri directe i riscuri virtuale, riscuriobiective i riscuri subiective,riscuri interne si riscuri externe,riscuri globale siriscuri locale,macro sau microriscuri,riscuri de tara ,de firma sau de proiect.

1Riscul de pia este propriu unei afaceri, investiii sau categorii de afaceri.Tocmai din acest considerent, riscul de pia difer de la o industrie la alta dar i ninteriorul aceleiai industrii.

2 Riscul de pre este asociat schimbrilor posibile, n structura i nivelul preuluibunurilor i serviciilor oferite pe pia de ctre o firm, ca urmare a variaiilor preului

resurselor utilizate. Analiza riscului de pre joac un rol central n managementulstrategic. Riscul de pre are ca surse preurile produciei industriale, cursul de schimb irata dobnzii. Preurile produciei industriale sunt rezultatul fluctuaiilor preului energieielectrice, combustibililor, gazului natural etc. care reprezint intrri pentruunele firme i ieiri pentru altele. Cursul de schimb i rata dobnzii afecteaz, deasemenea, intrrile i ieirile unei entiti. Spre exemplu, creterea ratei dobnziiare impact att asupra consumului (scade), ct i asupra costului de finanare a firmei(crete).

3. Riscul de credit este ntlnit, cu predilecie, n cazul instituiilor financiare(bncile comerciale, spre exemplu). Este tipic naturii operaiunilor desfurate de ctre

entitile din acest domeniu, nefiind altceva dect o particularizare a riscului operaionalinerent oricrei afaceri, risc care difer ns prin structur i amploare, de la un sectoreconomic la altul.

4 . Riscul pur este asociat pierderilor (daunelor), fizice sau financiare, posibile sauprobabile cu care s-ar putea confrunta o firm.

n parte, riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de ctre investitor prindiversificarea portofoliului afacerii (diversificare operaional). Riscul diversificabileste n strns legtur cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu deactivitate sau unei firme date.

Distincia ntre riscul la care se expune investitorul i cel la care este expus firma esteimportant, n special, n cazul investiiilor strine directe. Investiiile directe sunt ocategorie a investiiilor internaionale, ce reflect obiectivul unei entiti rezidente ntr-oar (investitor direct) de a obine profituri permanente, trainice, n urma unei aciunintreprinse ntr-o alt ar. Un profit permanent implic existena unor relaii pe termenlung ntre investitorul direct i ntreprindere. O relaie de investiie direct este creatatunci cnd investitorul strin fie deine 10% sau mai mult din aciuni fie acesta deine

6


7/27

puterea de vot n ntreprinderea n care a investit direct. Investiiile strine directereprezint investiiile nerezidenilor sub forma aporturilor de capital vrsat n numerar in natur, inclusiv mprumuturile acordate de firmele nerezidente filialelor lor.n general, distincia ntre proiectele performante i cele neperformante depinde de

resursele i/sau capabilitile firmei de a i le asuma. Ceea ce pentru o firm poate fi

inacceptabil este dezirabil pentru alta. Distinciile enunate i dovedesc utilitatea nselectarea metodelor de estimare i control al riscului .

Activitatea antreprenoriala in ansamblul sau este influentata de numerosi factori:A. La nivel macroeconomic (economia nationala, relatii economice internationale) sedisting o serie de conditii generale a caror evolutie intreprinzatorul trebuie sa ourmareasca, dar pe care nu le poate influenta in mod direct:- situatia generala a economiei.- nivelul si evolutia inflatiei;- nivelul si evolutia ratei dobanzii;- existenta unor politici de stimulare a accesului la capital;- cadrul legislativ privind antreprenoriatul.

B. La nivel microeconomic (intreprinzatorul si afacerea sa) libertatea de actiune aintreprinzatorului este maxima in ceea ce priveste:

- Nivelul de competenta si pregatire. Abilitatile innascute si dezvoltate, cunostinteledobandite in domeniul productiei, financiar, al vanzarilor, al managementului resurselorumane, precum si o atitudine corespunzatoare reprezinta, impreuna, singura baza pe carese poate construi o afacere. Atunci cand implicarea in afaceri nu este rezultatul uneiautoevaluari aprofundate a intreprinzatorului si a unei concentrari a tuturor resurselordisponibile, rezultatul este, cel mai adesea, falimentul.

- Planificarea atenta a afacerii, care permite valorificarea oportunitatilor oferite de piata sievitarea unor probleme frecvente (dificultati rezultate din lipsa de informatii, problemecauzate de o crestere prea rapida).

- Controlul financiar permanent, prin organizarea unui sistem eficient de evidentafinanciar-contabila si controlul permanent a situatiilor financiare. In acest fel se evitasubcapitalizarea, investirea nejustificata in fonduri fixe si problemele legate de politica decredit.

- Salariatii, una din cele mai importante resurse intr-o afacere. intreprinzatorul trebuie saaiba grija ca angajatii sa-i fie loiali si sa lucreze eficient. Pentru acesta, el trebuie sa aibain vedere permanent nu numai situatia financiara sau problemele de productie si devanzare (asa cum se intampla de foarte multe ori), ci trebuie sa investeasca si in procesulde angajare, instruire si coordonare a personalului.

- Activitatile de marketing. Indiferent de calitatile produsului, de regula este nevoie de unefort de marketing sustinut pentru a asigura vanzarea, o strategie de marketing binerealizata si pusa in aplicare fiind singura solutie de termen lung.

7


8/27

- Fraudele: furturi ale salariatilor (cazurile cele mai frecvente), spargerile, furturile dinpartea clientilor sau a concurentilor. In acest domeniu, asigurarile pot fi de un real ajutor.Tipuri de risc

Problematica riscurilor poate fi analizata din mai multe puncte de vedere.A1. Evenimentele care au un impact negativ asupra afacerii, dar a carui moment alproducerii nu poate fi precizat dinainte sunt caracterizate de risc pur.

Exemple tipice sunt incendiul, inundatiile sau alte tipuri de evenimente catastroficenaturale, furtul, decesul unor membri foarte importanti din cadrul personaluluifalimentul unor clienti etc.In masura in care aceste riscuri pot fi analizate statistic, el pot fi asigurate.

A2. Atunci cand aparitia riscului a fost influentata direct de intreprinzator, este vorbadespre riscuri speculative.

Exemple tipice sunt situatiile in care se intreprinzatorul mizeaza pe evolutiafavorabila a pietei (valutare, imobiliare etc.).Astfel de riscuri nu sunt asigurate.

B1. Modificarile permanente ale pietei creeaza premisele pentru aparitia unorriscuriprivind piata.

Exemple tipice sunt intreruperea fluxului de aprovizionare (ceea ce afecteaza directcapacitatea de productie si duce, in timp, la inrautatirea pozitionarii pe piata aafacerii), reducerea cererii (ca rezultat al modificarii asteptarilor clientilor, al

pozitionarii fata de concurenti etc.) precum si deteriorarea mediului economic(evolutia inflatiei, modificarea nivelului general al ratei dobanzii etc.).

Astfel de riscuri se manifesta si se dezvolta lent, ducand frecvent la falimentul afacerilorinsuficient de bine planificate si controlate. in plus, astfel de riscuri se pot asigura cugreutate si in conditii mai speciale.B2. Riscurile privind proprietatea:- Dezastrele naturale (cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, furtunileputernice etc.) afecteaza, de regula, mai multi intreprinzatori si au efecte negativemajore. Solutia cea mai eficienta de protectie impotriva acestor riscuri este asigurarea.

- Incendiile reprezinta situatii de risc care se produc frecvent. Protectia presupune atatmasuri complexe de prevenire cat si asigurarea.

- Furturile, spargerile si talhariile, pentru prevenirea si limitarea carora se pot folosisisteme de alarma, agenti de paza, sisteme de supraveghere si, bineinteles, asigurarea.

B3. Riscurile privind clientii se refera la vanzarea pe credit, cand clientul rau-platnicrefuza sa plateasca produsul achizitionat, si la posibilitatea aparitiei unor nemultumiri

8


9/27

privind produsul oferit sau serviciile conexe prestate.

B4. Riscurile privind personalul se refera la furturi sau la falsuri realizate de catrepropriii angajati ai intreprinzatorului. Cauzele tin atat de neselectarea corespunzatoarea persoanelor angajate, cat si de mediul intern al organizatiei (relatiile dintre angajati si

angajator, politica salariala si asteptarile angajatilor, sistemul de control intern al afaceriisi procedurile in cazul unor situatii negative). De cele mai multe ori, aceste riscuri pot fiasigurate.

4. Riscurile specifice unor domenii de activitate

4.1. Riscul in domeniul industriei alimenare

Unmoddeanalizariscurilorfoarteutilizatestecelporninddelaclasificareapediferitedomenii:

a) Riscur

ilenatur

ale.Factoriinaturalinuafecteaznmoddirectindustriaalimentar,darnurmapagubelorpecareleproducdiversefenomeneextremeprecumsecetaprelungit,inund aiile, grindina, temperaturile extreme asupra principaleisurse de aprovizionare care este producia agricol, apare opropagare aefectelor negative n avalul canalului de distribuie aproduselor agricole.nregistrareauneiproduciiagricolemaimicidect ceaprevizionatpoateaveacaefecto scdereancasrilordinindustriaalimentar,chiardacpreurilesuntmajorate.nRomniariscurile naturalesuntfoartemari,datoritsuccesiunii

perioadelordesecetcuceledeinundaii.Alifactorideriscnaturalcepotafectasectorulalimentarsuntceibiologiciianumeinsecte, roztoare,virui,bacteriicepotafectaprodusulalimentarnoricestadiual

prelucrriisale.b)Riscurilepolitice.Acesteadecurgdinmodificrilestrategiei,tacticiiiaaciunilorcurente

ale factorilor politici dinpropria ar (la nivel naional, regional i local), dinrile cu care ntreprinderea are contracte directe i indirecte i ale marilororganizaii internaionale. Cele mai frecventmanifestateriscuripoliticesuntindependentedeaciunilentreprinderiiipotfi:- riscuriderestrngereaimporturilori/sauexporturilor;- riscullimitriitransferului valutar;- risculrefuzului admiteriiproduselorfirmeipeteritoriulanumitorstate;

Acesteprimecategoriideriscurincazulrelaiiloreconomiceinternaionalepotaprean cazul ncarearaimportatoarepentrua-iapraeconomianaionaldecides iamsuri deaprare comercial:m s u r ia n ti d u mpi n g ,m s u r ide s a l v g r a d a r e im s u r ia nt i s ubv e n ie .Lanivelulagenilor economiciromniprincipalulriscnu

provinedin impunereadebarieretarifaresaunetarifare,cidin nlturarea lor.Libera concuren cu agenii economici din Uniunea Europeanpoate aveaefecte negativeasupraageniloreconomiciautohtoni,dacacetianureuescsvin

9


10/27

cuofertepepiacel puinlafeldeatractive.UnaltriscpoliticceapareodatcuintegrareanUniuneaEuropean,arfica aranoastrsfie implicatfr voiaeintr-unrzboicomercial cu mariputeri economiceprecum SUA,ChinasauriledinAsiadeSud-Est.-risculreferitorlasechestrareai/saurechiziionareaunorbunuriaparinnd

unorageni economici strini. Acestrisc sepoatedatoramodificrii standardelordecalitatedin ararespectiv frcaagentuleconomicafectatsfieanunatnprealabil.c)Riscurisociale.Sereferlaaceleriscuricareafecteazdeciziamanagerial,caurmarea conflictelorcepotapreantrepersonaluliconducereantreprinderii.nntreprinderiledinindustria alimentar n general salariile sunt foarte mici, ceeacepoate constitui un motiv de nemulumire pentrusalariai.d) Riscuri juridice. Acestea decurg din incidena legislaiei naionale i, mairar, a celei internaionale asupra activitilor ntreprinderii. nperspectivaintegrrii n Uniunea European, riscurilejuridice vor avea amploarea cea maimare i cea mai negativ asupra ntreprinderilor care funcioneaznsectorul

alimentar.Seestimeazcnurmatreceriidelaactualalegislaielaacquis-ulcomunitarfoartemultefirme dinindustriaalimentarvorriscasfienchise.Conformnoii legislaii,operatoriidin industriaalimentarvor aveade respectatnoimsuri privindcalitateaistandardizareaproduseloralimentare.Practic,nuvoraveadealesdectntredou variante: fie vor aplica noi norme interne, vorimplementa noi sisteme de management al calitii ivorfaceschimbrinliniilede produciepunndlapunctnoifluxuritehnologice,fiesevorvedeacuactivitateaopritiapoinchise.

e)Riscuriletehno logice.Suntgeneratededisfuncionalititehnologiceiorganizatoricen cadrulactivitiideproducie.

ngeneralprincipalulriscdefabricaiecucareseconfruntfirmeledinindustriaalimentar esteceldeanurespectanivelulcalitativprevzutalproduseloralimentare.Acestriscaparedatorit tendineimultoragenieconomicidindomeniudeamodificaproceduradefabricaieaprodusuluisaudeaschimbaraportuloptimdintreingredientepentruaaveacosturimaimici.Caurmareaacestuirisc pot rezulta

produse care s fie refuzatepepia i chiar imagineaproductorului ivnzrile sale ulterioarevoraveadesuferit.Alteriscuri tehnologicesuntceledeanurealiza,dinpunctdevederecantitativ,

producia prevzutsaudeadepiconsumurilespecificenormate.Acesteriscurisedatoreazfaptuluicla majoritatea unitilor din industria alimentar stocul decapital tehnic activ este deja nvechit, iar valoarea investiiilor n retehnologizarea fost pn acum destul de redus. La aceste riscuri tehnologice clasice seadaug mai nou riscul ca tehnologia folosit i dotarea cu echipamente de

producie s nu fie n concordan cu cerinele legislaiei UE, ceea cepoateduce la nchiderea automataunitiirespective.Industriaalimentarse maipoate confruntai cu riscul generat deposibilitatea

producerii accidentelor de munc, dac nu se respect normele deprotecie amuncii,precum i cu riscul tehno logic invizibil de a ajunge nprodusealimentare substane chimice cu efecte toxicepentru organism.

10


11/27

f)Riscurileeconomice.Acesteasuntdeterminatedeevoluiilecontextualentreprinderiiide nivelul calitativ al activitilor economice desfurate n cadrulsu. n cadrul riscurilor economice avem riscurieconomicepropriu-zise,riscurifinanciareiriscuricomerciale.

Riscur

ileeconomicepr

opr

iu-ziseipunamprentaasupratuturordeciziilorelaborate.Cele maidesntlniteriscuridinaceastcategoriesunt:risculcreterii inflaieidupdataaderrii laUniuneaEuropean, caurmare atendinei preurilor depepiaaromneascdea sealinia laceledepepiaacomun. Repercursiuneaacestei majorriapreurilorarputeafiscdereaputeriidecumprarearomniloriimplicitscdereavnzrii alimentelordingamasuperioar.risculamplificriirateidobnzilorlacredite;risculmodificriicursuluideschimbvalutar.Prinaprecierealeuluifademonedelede referinproduseleromnetivordevenimaiscumpepepieeleexterioare,iarproduseleimportatese vorieftinidevenindmaicompetitivefadeceleautohtone.

risculdeexploatareeconomicreferitorlancadrareanpragulderentabilitate.Acest riscpoate avea cauze multiple ncepnd cupierderea cotei depia n faaconcurenei acerbe a productorilor din Uniunea European ipn lamodificarea comportamentului de consum alcumprtorilorriscul investiional. n cazulproductorilor alimentari acest riscpoate luaforma unei viziunigreitealeposibilitilordedezvoltarecaurmareanenelegeriirealitiieconomice.

g.Riscurifinanciare.Acesteasuntaferenteobineriiiutilizriicapitalurilormprumutatei proprii,iarcelemaifrecventntlnite sunt:riscul rmnerii fr lichiditi, reflectare a variabilitii indicatorilor de

rezultate financiaresubincidenastructuriifinanciareantreprinderii;risculneasigurriirentabilitii,caefectalfalimentuluiialunorcheltuielifoartemari;risculndatorriiexcesive;risculcreditului poateaparedintranzaciilepecarentreprinderealederuleazcudiferii partenerideafaceri,carepotsdevinincapabilisaumaipuincapabilis-indeplineascobligaiile contractuale.Riscurile financiare sunt n general o consecin a altor riscuri economice, cumar fi rmnereamrfurilornstocsaurealizareademariinvestiiicarenuseamortizeaz.

h.Riscuri comerciale. Acestea sunt asociate operaiunilor de aprovizionare ivnzarepe piaainterniextern.Dintrecelemaiimportante,potfienumerate:risculdepreaparecaurmareafluctuaieipreurilordeaprovizionareivnzaredatorit modificrii raportului dintre cerere i ofert. Aceast fluctuaiepoate

pune firma n situaia de a realizatranzaciindefavoareasa.risculdetransportidepozitarenindustriaalimentarareoprobabilitatefoartemaren condiiile n care mrfurile alimentare sunt foarte uor alterabile. Elepotaprea n orice etap a circuituluieconomicalproduselordacnuserespect

11


12/27

condiiiledepstrareoptime.riscul de vnzare apare n situaia cnd firma nupoate realiza volumul devnzri prognozat. Cauzele care duc la aceast dificultate sunt: concurenacrescut depepia,preul necompetitiv,insatisfaciacumprtorilor.

Modalitidecontroligestiunearisculuila nivel depolitic de firm se referla luarea acelor msuripentru cretereacompetitivitiipepiaaUE.Aciunilecaretrebuiescntreprinselaniveldepoliticdefirm sunt:- real izarea de achizi i i de t ehno l ogi i, l icene, know- how prin care firma isporete productivitatea, reduce cheltuielile deexploatare, cretecalitatea;prinaceast msur reducndu-se riscultehnologic;-pre gtirea i d ezvo ltarea profe s io nal prin aciuni de training i coaching;necesitatea acestei activiti n cadrul organizaiilor deriv din raiunile de ordineconomic legate de creterea eficieneieconomice,costurileocazionatedeactivitateadepregtireidezvoltareprofesionalfiind considerate drept investiii

pentru asigurareaprogresului firmei;prin aceast msur se evit riscul socialal

firmei;- o alt msurprin care se reduce riscul social const n mbuntireac on d iiilorde mu n c,princareseasigurmijloacedemuncmaiperformante,

procedurimaiuorderealizatcaresvinnsprijinulangajatului;- in trodu c erea de noi s trate g i i de marke t ing i vnzriprin care firma ncearc s

previn risculcomercial;prinacestestrategiisenelegeliniadeaciunepecarefirmaovaurmanvederea atingeriiobiectivelorsaleeconomice;- angajarea de experi n compart imentele de market ing i vnzri pentru acrete profesionalismul n relaiile comercialepe care le are firma cuparteneriide afaceriprin aceast msurreducndu-seriscurilenprocesuldeexploatareeconomic;

- reglarea cash-f

low-l ui se refer la riscul rmnerii fr lichiditi, la eliminareaacestuia, datorit decalajelor dintre ncasarea creanelor iplata datoriilor ctreteri; se impune gestionarea corectacredituluifurnizoriacredituluibeneficiar,

prinstabilireauneiperioadectmaimarintre celedoutipuridecredite:platafurnizoruluitrebuiefcutdupncasareacreaneiclient;- verificarea solvabilitii/lichiditiipartenerilor de afaceri prin care sediminueaz riscul credituluiianumepartenerulsnufienincapacitateas-ionorezeobligaiilecontractuale;- msuraprincareseevitrisculdepresefaceprin tranzac io narea pe piaa d ecap i tal a c on trac t e l or fu t ure s i de op iu n i;prin contactul futures se nelege uncontract standardizat care creeazpentrupriobligaiadeavindesaudeacumpra

unanumitactivladatascadeneii laun preconvenit lamomentul ncheieriitranzaciei.Principalafuncieapieelorfuturesestehedgingul. Prin hedging senelege cumprarea i vnzarea contractelor futurespentru a compensa risculapariieiunorschimbriapreurilorpepiaalavedere.Un contract de opiune este un acord care-i dposibilitatea uneia dintrepridar nu i obligaiadeavindesauacumprauncontractasupramrfuriloralimentare,de livrarelatermen n anumitecondiii.Deoareceprilecontractante,audreptuldarnuobligaiadeavindesaucumpra, aceste contracte se numesc

12


13/27

opiuni. O opiune funcioneaz ca opoli de asigurare. Ea i confercumprtoruluiposibilitatea de vnzare sau cumprare n funcie de fluctuaia

preurilor carepoate genaraprofitsaupierdere.- n c h e ierea u norp ol i e de as ig urare pentrutransferareauneipridinriscunorsocietide asigurri; n schimbulplii de ctre asigurat a uneiprime de

asigurare asiguratorul se oblig sacordedespgubirincazulproduceriievenimentuluipentrucares-apltitpoliadeasigurare.

Gestiunea riscului la nivel de produs prsupune luarea acelor msuricare s permit ntreprinderiisaibopoliticcorespunztoaredeprodus.Principaleleactivitipecarefirmatrebuiesleadoptesuntcelelegatede:

- respec tarea re etelorde fabri caie prin care se reduce riscul tehnologic de anu atinge nivelulcalitativprevzutalproduseloralimentare;

- i ntro d u c erea de n o i produ s e i e l imi narea c e l orob s ol e s c e n t e princaresereducerisculde vnzareprinscdereaatractivitiigameisortimentale.

4.2. Riscurile specifice sectorului de servicii

Riscul este inerent vieii i activitii umane; este prezent n toate componentele isegmentele de activitate economic ns, n domeniul serviciilor, prezena iefectele sale nedorite sunt resimite mai intens i cu mai mult severitate. Natura icaracteristicile servicilor marcheaz decisiv existena i perpetuarea riscurilor n procesulservuciei.

n societatea romneasc, traversat de procesul lung i incoerent al tranziiei spreeconomia de pia, riscurile au fost i sunt, att prin numr ct i prin forme demanifestare i intensitate, puternic implicate n realizarea obiectivelor individuale sauantreprenoriale.n ceea ce privete riscurile pure naturale (seismele, inundaiile, uraganele,radiaiile solare, etc.) sau pure cu determinare economic, psiho-social sau politic(poluarea, efectul de ser, umiditatea aerului, rzboaiele, aciunile teroriste,exploziile demografice, violena, pauperizarea, omajul, maladiile, consumul dedroguri, catastrofele industriale, riscurile genetice i multe altele), caracterizate prin imprevizibilitate pentru ntreprindere sau individ, efecte negative ntotdeauna,dificultatea delimitrii lor i a efectelor lor, independena sau pariala dependen de

factorul antropic decizional, acestea pericliteaz imediat sau prin efectede propagare procesul de realizare a tuturor tipurilor de servicii.Riscurile pure naturale condiioneaz realizarea serviciilor turistice, de transport, etc.i indirect toat gama de servicii cu destinaie individual sau social. Date fiindcondiiile de relief i clim specifice Romniei, cel puin n ultima perioad, efectelerealizrii acestor tipur de risc au fost dezastruoase pentru viaa economic isocial n general, pentru domeniul serviciilor n particular. Oferta turisticmontan i cea de litoral au suportat i suport intemperiile naturii, datorate

13


14/27

interveniei iraionale i incontiente a omului asupra naturii. Pe de alt parte, darcorelat, chiar el, individul suport fr drept de apel manifestrile naturii,neputnd beneficia de serviciile turistice potenial oferite de bazinele ofertei din aranoastr.Serviciile educaionale sunt afectate de modificrile de natur demografic

scderea natalitii, migraiile (riscuri pure cu determinare antropic); pe termen mediui lung scdere numrului populaiei active din ar are repercusiuni i asupracelorlalte servicii bazate pe personal. Mai mult, segmentele de pia i diminueazconsistena n aceste condiii, conducndla dificulti n realizarea ofertei de servicii i mai departe la restrngerea acesteia.mbtrnirea populaiei i creterea numeric a segmentului vrsta a treia areimplicaii asupra profilului ofertei de servicii, necesitnd adaptarea acesteia nfuncie de caracteristicile, stilul de via, venitul, modelele de cumprare iconsum, specifice acestui segment. Corelat, i potenialul uman necesar serviciilor bazate pe personal se diminueaz, pe de o parte, datorit scderii numerice apopulaiei active, pe de alt parte, datorit preferinei a lucra n strintate. Alte

riscuri pure cu determinare antropic maladii, boli, consum de droguri,SIDA, etc., reconfigureaz oferta serviciilor medicale romneti, obligate s seadapteze noilor condiii i standarde de via.Dintre riscurile pure cu determinare antropic, riscul de poluare este semnificativ i nara noastr, determinat s reduc impactul acestuia n contextul integrrii nUniunea European. Poluarea atmosferei, datorat industrializrii i creterii numruluipopulaiei nainte de 1989, transporturilor, consumului de energie, industriilor vechi,mari poluante, turismului practicat n mod dezechilibrat (aglomerarea excesiv aunor spaii turistice peste limitele acceptabile), agriculturii dezvoltate pe bazafolosirii iraionale a pesticidelor, fertilizanilor i stimulatorilor de cretere, etc.conduc la apariia i instalarea altor riscuri cu impact negativ asupra serviciilor

turistice, medicale, etc.; deteriorarea sntii oamenilor i planetei are urmri nefaste, pe termen lung, asupra tuturor sferelor vieii economice i sociale i nu doarasupra sectorului serviciilor. Poluarea datorat deeurilor (poluarea apei, aerului,solului, poluarea vizual) influeneaz negativ decizia de cumprare i consum aproduselor turistice, determin apariia riscului de imagine al ofertanilor de turism,pierderea valorificrii unei pri importante din capitalul natural al rii, risculfinanciar al consumatorilor de turism, etc.). Provocarea european este evident: ncondiiile actuale ale economiei serviciilor, preocuparea major este prevenirea formriideeurilor i reciclarea.Pe fondul interdependenelor din economie, indivizii sunt supui riscurilor socialemajore violena, intolerana, marginalizarea, pauperizarea, omajul, etc. cu efecteasupra comportamentului consumatorului i firmelor de servicii. De exemplu,omajul, avnd ca derivat pauperizarea populaiei, a condus i n Romnia, la fel ca in alte economii n tranziie, la restrngerea opiunilor pentru oferta de serviciiculturale, educaionale, de nfrumuseare, turistice, bancare. Creterea economicsusinut, nregistrat n Romnia n ultimii ani, mrireaveniturilor i modificrile intervenite n exigenele i gusturile consumatorilor, au mutat,pentru o parte a populaiei, centrul de greutate dinspre achiziiile de produse necesaresubzistenei spre consumul de servicii bancare, de asigurare, turistice, hoteliere,

14


15/27

restaurante i alimentaie public, transporturi, telecomunicaii, educaionale, culturale,sportive, etc. Preferinele romnilor n domeniul serviciilor converg, din ce n cemai mult, spre cele ale populaiei europene cu un standard de via superior.Tendinele de economisire i de investiii sunt evidente pe piaa serviciilor bancare, acelor de asigurri sau a serviciilor bursiere.

O alt grup de riscuri prezent i n sectorul teriar, avnd ca surs deprovenienaciunile decidenilor (consumatorul, firma) n urmrirea atingerii obiectiveloracestora, este reprezentat de riscurile de pia sau decizionale. Ele sedelimiteaz n riscuri de pia antreprenoriale i riscuri de pia specificeconsumatorilor, ambele fiind rezultanta implicrii decizionale, putnd fi delimitatecel puin financiar, cuantificabile, relativ previzibile n timp, controlabile.n ceea ce privete riscurile de pia - antreprenoriale specifice serviciilor, notabile suntriscurile industriale - riscul de calitate, riscurile sociale de la nivelul firmei,riscul comercial, riscul de marketing, riscurile financiare - riscul de exploatare,riscul de faliment, riscul de rat a dobnzii, riscul investiional, etc.

Riscurile industriale sunt, n servicii, asociate procesului de servucie, fluxuluitehnologic specific acestuia; servucia nglobeaz resurse competitive, servicii deproducie, structuri de conducere, informaie. Riscul de calitate afecteaz imagineafirmei, componentele tehnice i cele funcionale modul de oferire, livrare aserviciilor. n Romnia, evaluarea calitii serviciilor s-a realizat i se realizeaz nmulte cazuri, conform spiralei negative (a eecului), pornindu-se de la formulareareclamaiilor de ctre consumatorii care suport riscurile specifice achiziionrii iconsumului serviciului, urmate de coreciile efectuate de firma prestatoare,generatoare de timp pierdut, stres, improvizaii, noi probleme de calitate, relaiitensionate cu clienii, moral sczut al angajailor, scderea beneficiilor. Percepiacalitii serviciului de ctre consumatorii romni este influenat de factori ai non-

calitii procesului de servucie, cum ar fi: ignorarea ateptrilor consumatorilor,absena normelor de caracterizare a serviciului, neconcordana dintre serviciul oferit inorme, nerespectarea promisiunilor. n rile dezvoltate ale Uniunii Europene,componenta evaluarea calitii, din managementul serviciilor,se bazeaz, conform spiralei pozitive (a succesului), pe analiza preferinelorconsumatorilor, definirea clar a caracteristicilor serviciilor, instituirea de legturipozitive cu publicul intern al firmei, efectuarea de previziuni, de unde, corecii reduse,mai puin stres, mai mult timp pentru mbuntiri, moral crescut, beneficii n cretere.Printre tarele tranziiei spre economia de pia, menionm i riscurile sociale prezentela nivelul firmelor de servicii greva, absenteismul. Generatoare ale acestor tipuri derisc au fost, pe de o parte, condiiile de munc nesatisfctoare, pe de alt parte,nivelul sczut de motivare financiar i moral a angajailor. Slaba preocupare fa degestiunea resurselor umane ale firmei n viziune de marketing s-a manifestat, nspecial, n prima etap a procesului tranziiei; mai trziu, metodele de gestiuneeficient a potenialului firmelor aplicate detransnaionalele de prestigiu din economia mondial care au penetrat piaaromneasc, au constituit modele teoretice i practice folosite i de managerii autohtoni.Natura i caracteristicile serviciilor, tendina de conservare a obinuinelor de consum alunor servicii, slaba orientare spre ncercarea serviciilor noi, pun sub semnul riscului,

15


16/27

mai mult dect n domeniul tangibilelor, lansarea unui produs (serviciu) nou. Problemaa cptat nuane diferite n societatea romneasc, datorit caracterului monopolist sauoligopolist al unor piee de servicii, la nceputul procesului tranziiei, calitii mediocrea serviciilor romneti i slabei diferenieri ntre ofertani ulterior, conducnd ladeteriorarea imaginii acestora, creterea riscului de dezamgire i nencredere n

serviciile autohtone n general, n serviciile noi n particular.Situaia nu este ns identic n toate cazurile i n toate serviciile; astfel, dei sistemulbancar a traversat a perioad de acumulri cantitative n sensul multiplicrii centrelorde ofert, urmat de fenomene de corupie, acordri de credite negarantate, deturnri defonduri, falimente n lan i, mai trziu, de o anume decantare a sistemului, lansareacardului bancar i reuita aciunii la nivelul pieei romneti sunt dovezi ale nerealizriiriscului psihologic la nivelul consumatorului romn. Esena reuitei a fost dat debogia i utilitatea informaiei furnizate consumatorilor romni, pe de o parte, i deexperiena consumatorilor din rile dezvoltate ale lumii, pe de altparte.Incapacitatea unor firme de a se adapta rapid, cu cele mai mici costuri, lavariaia condiiilor de mediu genereaz riscul de exploatare, economic sau

operaional. n serviciile romneti acest tip de risc s-a realizat, n prima etap, nspecial n cazul firmelor mari, avnd poziia de monopol, cu gestiune greoaie,inadaptabile la cerinele i exigenele specifice economiei de pia. Economiaeuropean unic ncurajeaz dezvoltarea i funcionarea corect a mediului concurenial,singurul capabil s asigure eficiena firmelor i maximizarea satisfaciei consumatoruluide servicii. Riscul de exploatare poate fi prevenit sau restrns, att prin abilitate icompeten managerial ct i prin buna funcionare a contextului concurenial(riscul concurenial trebuie privit i prin prisma efectelor benefice asupracompoziiei i calitii mediului de afaceri).Riscul de faliment nu este doar un risc financiar ci, un sumum al tuturor tipurilor de riscde la nivelul firmei aflate n interaciune cu mediul extern al acesteia. Ca i n

principiul dominoului, erorile n anumite secvene, verigi ale concepiei i derulriiafacerii determin cderea, eecul ntregului. Eecul firmei pe piaa de referin estevalidat de riscul de faliment.Realitatea din mediul de afaceri romnesc reliefeaz c, n anii tranziiei, o parte dintreofertanii de servicii turistice i bancare a fost afectat de riscul de faliment. Pentruprestatorii de servicii turistice, printre motivaiile riscului de faliment au fost:incapacitatea de adaptare la exigenele unui consumator aflat ntr-un stadiu superioral calitii vieii i regimul legislativ i fiscal descurajator i demotivant. n cea de-adoua situaie, a serviciilor bancare, carenele din sistemul legislativ, incoerenele i permisivitatea din sistemul juridic au creat condiiile favorabileinstalrii riscului ifinalmente, realizrii falimentului. Pentru a prentmpina potenialul defaliment, ntreprinztorul care se dorete european trebuie s dirijeze realizareaobiectivelor sale n funcie de posibilitile de a asigura echivalentul bnesc, de a stingeobligaiile fa de teri, avnd n vedere: negocierea i angajarea de comenzi ctrefurnizori n concordan cu capacitatea de plat a firmei; stabilirea nivelurilor optimeale capitalului i resurselor din pasive atrase; formarea rezervelor tampon aledisponibilitilor de trezorerie; management bazat pe competen i flexibilitate, lanivelul tuturor compartimentelor firmei sau organizaiei.n ceea ce privete riscurile de pia - ale consumatorilor de servicii, acestea sunt

16


17/27

influenate de: caracteristicile definitorii ale consumatorului nivelul veniturilor,statutul socio-profesional, stilul de via, personalitate, etc., valoarea i accesibilitateainformaiei n procesul de cumprare, natura deciziei avute n vedere, caracteristicileserviciilor, calitatea interaciunii consumator firm, fidelitatea consumatorului, etc.n procesul de cumprare a serviciului consumatorul este supus riscului fizic,

financiar, al timpului pierdut, asupra performanelor ateptate, de imagine (psiho-social).Dac n domeniul bunurilor, riscul fizic poate fi diminuat sau prevenit prin aprecieri,msurri, etc., n economia intangibilelor riscurile fizice specifice unor tipuri deservicii sntate, transporturi, nfrumuseare, restaurante, etc., sunt de dimensiune igravitate mai mare.n economia romneasc problema asigurrii strii de sntate a consumatorilor prinrecursul la diferite servicii ncepe s se pun cu mai mult acuitate dect n trecut datoritcreterii nivelului de exigen al consumatorilor i multitudinii de alternative nsatisfacerea nevoii formulate. La acestea se adaug i modelele oferite de economiiledezvoltate ale U.E., S.U.A., etc.

i riscurile financiare asumate de consumatorul de servicii sunt determinatesemnificativ de natura i caracteristicile acestora; serviciile bancare, cele detranzacii imobiliare, bursiere, prin natura lor, implic riscuri financiare mari;consumatorul i asum ns, riscuri financiare n toate tipurile de servicii pe carele achiziioneaz. Consumatorul romn cu putere de cumprare mic are n vederen mod deosebit acest tip de risc, nsi cumprarea serviciului fiind condiionatde elementul financiar. Din acest motiv, informarea veridic, complet, recent esteimperativ.Riscul timpului pierdut datorat ateptrilor nejustificate (gestionare defectuoas afirelor de ateptare la ghiee, ntrzierea comenzii la restaurant, cazrii n hotel, etc.),incompetenei n prestaia serviciului, coreciilor fcute, etc. priveaz consumatorul de

satisfacia total promis de firm. Economiile dezvoltate se preocup de bunagestionare a bugetului de timp att la nivelul consumatorilor ct i al firmelor; nara noastr, din acest punct de vedere, cel puin la nivel individual problema acestui tipde risc nu este rezolvat; creterea nivelului calitii vieii, al gradului de cultur icivilizaie avnd la rndul lor determinare economic, condiioneaz i grija individuluifa de timpul avut la dispoziie.Riscul asupra performanelor ateptate n legtur cu prestaia unui serviciu poateave ca urmri nerepetarea experienei i chiar pierderea fidelitii fa de prestator,tiut fiind c asigurarea fidelitii consumatorilor este n servicii o cheie asuccesului. De exemplu, n serviciile culturale, vizionarea unui spectacol de slabprestaie artistic, asupra cruia s-au fcut promisiuni implicite i explicite poateavea ca urmri pierderea ncrederii n instituia respectiv, deterioarea imaginii iposibil nerepetarea experienei.Riscul de imagine sau psiho-social reflect decepia consumatorului fa de sinensuin legtur c slaba alegere a ofertantului de servicii. Singura modalitate viabil dereducere a riscului perceput de ctre consumatorul de servicii n procesul decizional decumprare-consum este informarea corect. n cazul acestor dou tipuri de risc, cuimpact psihologic asupra consumatorului, cei 15 ani de tranziie spre economia de

17


18/27

pia au oferit consumatorului romn multe experiene nereuite, dezamgiri,nencredere n puterea de selecta conform preferinelor individuale. Benefic estec, tot n aceast perioad, s-au produs modificri pozitive n comportamentul decumprare i consum, au nceput s se contureze modele de consum noi, stilul devia s-a mbogit att prin coninut ct mai ales prin calitate, cu elemente

specifice consumatorului european.n concluzie, riscul n servicii trebuie abordat simultan i intercondiionat, att depe poziia firmei prestatoare ct i de pe cea a consumatorului, avnd n aten ie condiiilede mediu dar i impactul activitilor de servicii asupra acestuia. n ara noastr,transformrile cantitative, calitative i dorina de a accede la economia europeandezvoltat, au contribuit la constituirea bazelor unei economii a serviciilor n care risculpoate fi gestionat eficient.

4.3 Riscul operational De cele mai multe ori sistemul managementului de risc pentru riscurile

operationale si celelalte sisteme de management de risc ale riscurilor de credit, de

piata, de lichiditate si strategice, se intrepatrund. Totusi, trebuie identificatesistemele folosite in administrareaIdentificarea riscurilorPentru a intelege profilul propriu de risc operational, o companie ar trebui sa inceapa prinidentificarea cat mai multor tipuri de riscuri operationale la care este expusa. Printrealtele se poate porni de la:- atributele si caracteristicile clientilor ce formeaza portofoliul companiei- produsele de asigurare si activitatile legate de acestea (designul, implementarea siprocesele folosite pe tot parcursul ciclului operativ)- surse de clientela- canalele de distributie

- complexitatea si volumul tranzactiilor- constientizarea, comportamentul si atitudinea fata de risc- practica managementului resurselor umane- mediul de afaceri, inclusiv factorii politici, juridici, socio-demografici, tehnologici sieconomici- competitia- structura pieteiPot exista situatii in care compania poate fi expusa la riscuri operationale care nu auprezentat relevanta in strategia sau planul de afaceri general (aferente unui produs deasigurare sau activitati). De aceea, este necesar in a se stabiligradul de detaliere pana lacare identificarea riscurilor va avea loc, punand accent pe gestionarea acelor riscuri care

sunt specifice structurii sale.Evaluarea (estimarea) riscurilorRiscurile operationale trebuie in mod constant evaluate pentru a intelege efecteleexpunerilor la aceste riscuri. Printre altele, acestea pot cuprinde:(1) pierderile operationale concrete care au existat in companie sau evenimente care arfi putut provoca pierderi, dar care au fost evitate din diverse motive: sansa, interesepersonale sau chiar gesturi de bunavoita din partea unei terte parti;(2) evaluarea riscurilor esentiale, caracteristicile operatiunilor de asigurare si eficienta

18


19/27

metodelor de control folosite pentru a reduce aceste riscuri (auto-evaluari, scenariilimita si teste de senzitivitate);(3) alte semnale(surse) ce pot indica riscuri operationale pot fi: nemultumirile clientilor,volumele mari de date procesate, migratia personalului, incapacitatea saufragmentarea sistemelor, gradul mare de interventie manuala in sistemul IT;

(4) raportarea externa a pierderilor si expunerilor la riscurile operationale;(5) modificarile aparute in mediul de afaceri;Monitorizarea riscurilor presupune: raportarea regulata catre nivele de management corespunzatoare a:- expunerilor operationale;- evenimentelor nefavorabile ce au avut ca rezultat pierderi;- deviatiile (permise) de la strategia de risc aprobata;Controlul riscurilorInclude dar nu este limitat la activitatile de evitare, transfer, prevenire si reducere aprobabilitatii de aparitie a unor evenimente sau consecinte posibile ale expuneriloroperationale. Se pot lua in considerare, printre altele, urmatoarele:

corectarea comportamentului si atitudinilor fata de risc prin aplicarea unorstimulente care sa faciliteze constietizarea riscului si prin aceasta implementareastrategiei de control a riscurilor ;

adaptarea proceselor si sistemelor interne ; transferarea expunerilor operationale prin externalizare acceptarea unui anumit

risc operational care se incadreaza in limitele de toleranta stabilite ale riscului;4.4 Riscul in domeniul bancar

In anumite situatii, costul implementarii si exploatarii procedurilor care vizeazagestiunea riscului poate sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc. Ceea ce nuinseamna ca aceste programe trebuie selectate in functie de criterii de eficienta. In altecazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor

riscuri noi. In acest caz trebuie luata decizia intotdeauna avand in vedere si cheltuielilesuplimentare necesare pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare si pierderilepotentiale mai mari. Insa minimizarea riscurilor nu trebuie sa se transforme intr-unobiectiv in sine. De altfel obiectivele managementului bancar sunt trei: -maximizarearentabilitatii;- minimizarea expunerii la ris;- respectare reglementarilor bancare in vigoare;

Importanta gestiunii bancare nu se rezuma doar la minimizarea cheltuielilor.Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efectepozitive si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si maicostiinciosi in indeplinirea sarcinilor de servici; nu este de neglijat nici efectul psihologicde descurajare a unor activitati frauduloase.Existenta unor programe adecvate pentruprevenirea si controlul riscurilor bancare contribuie si la impunerea institutiei in cadrulcomunitatii bancare, nu de putine ori existenta unor astfel de programe conditionandadmiterea sau participarea bancii respective la asociatii interbancare sau obtinerea decalificative superioare din partea autoritatilor bancare.

O gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta si asupra imaginii publice

19


20/27

a bancii. Clientii doresc o banca sigura, la fel si actionarii. Soliditatea unei banci ii atragepe deponenti in conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod obligatoriu.

In concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o sursa de cheltuieli neprevazute, gestiunealor adecvata poate stabiliza veniturile in timp, avand rolul unui amortizoar de soc. In

acelasi timp, consolidarea valorii actiunilorbancare se poate realiza doar printr-ocomunicare reala cu pietele financiare si implementarea unor programe adecvate degestiune a riscurilor bancare. Toate bancile si institutiile financiare trebuie sa-siimbunatateasca intelegerea si practica gestiunii riscurilor bancare pentru a-si puteagestiona cu succes diferite game de produse. Daca procesul de gestiune a riscurilorbancare si sistemul global da management sunt efective, atunci banca va avea succes.

Bancile pot gestiona cu succes riscurile bancare daca recunosc rolul strategic al gestiuniiriscurilor, daca folosesc paradigma de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei,daca adopta masuri precise de adptare a performantei la risc si, in fine, daca vor creamecanisme de raportare a performantei in functie de risc, pentru a se asigura ca

investitorii inteleg impactul gestiunii riscului asupra valorii firmei bancare.2. CLASIFICAREA RISCURILOR BANCARE

2.1.In functie de gradul de expunere la risca) riscuri pure - expunerea este generata de activitatile si procesele bancare cu potentialde a se produce evenimente care sa se soldeze cu piedri. Astfel de evenimente pot fifraudele in efectuarea unor plati, accidentarea in cadere a unui client intr-una din agentiilebancii( ceea ce da nastere unei raspunderi civile a bancii) sau degradarea mediuluiambient de catre active dobandite de banca in urma exercitarii unor drepturi deipoteca( incalcarea normelor de poluare,etc.).

b) riscuri lucrative(speculative) - expunerea este generata de incercarea de a obtineprofit mai mare. Aceasta expunere poate genera si cheltuieli suplimentare si de cipotential si pierderi. Cheltuielile suplimentare pot rezulta din credite nerambursate lascadenta, pierderi la portofoliul de titluri sau o structura defectuasa a activelor bancare.

2.2. In functie de caracteristica bancaraa) riscuri financiareriscuri in sistemele de plati- riscul de creditare - este asumat de toate bancile si poate genera probleme serioasedaca expunerea la risc este substantiala. Indicatorii traditionali sunt mai putin folositideoarece ei afecteaza negativ rentabilitatea bancii. Ei se pot dovedi utili in analizetemporale si comparatii interbancare. Indicatorii obiectiv, monitorizati atent, potsemnaliza in avans aparitia unor probleme pe parcursul procesului daca limitele suntdepasite pentru mai multi dintre ei.

- riscul de lichiditate - indicatorii traditionali ai riscului de lichiditate tind sa seconcentreze asupra lichiditatii activelor bancare.Indicatorii obiectiv urmaresc indeosebi

20
http://www.referat.ro/referate/Active_4b833.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Active_4b833.html


21/27

evolutia corelata a activelor lichide si a pasivelor immediate. Din practica rezulta ca celmai bun este indicatorul derivat ce raporteaza diferenta dintre activele lichide siimprumuturi (de PE piata si de la banca centrala) la o marime care sa reprezinte nevoilepotentiale de lichiditate( de exemplu depozitele volatile).

riscuri de piata

- riscul ratei dobanzii - reprezinta riscul diminuarii veniturilor bancare si deci si aprofitului ca urmare a miscarii ratei dobanzii. Riscul dobanzii afecteaza PE totiparticipantii la relatiile de credit, dar angajarea bancii deopotriva si in calitate de debitorsi in calitate de creditor determina o angajare extrem de riscanta a bancilor. Pe de altaparte bancile se angajeaza nu numai in operatiuni curente sau PE termen scurt, ci si inoperatiuni PE termen lung, in conditiile in care nivelul dobanzii stabilit parcurgenumeroase momente in care sa aduca situatii dezavantajoase pentru banci.

- riscul ratei de schimb - riscul de a inregistra pierderi decurgand din evolutia cursului

de schimb. In epoca moderna, stabilirea cursului de schimb are la baza teoria paritatiiputerii de cumparare conform careia un bun identic, produs oriunde, are acelasi pret.Rezulta ca modificarile preturilor interne vor determina modificari ale cursului deschimb.

riscul de faliment - riscul de capital sau riscul de indatorare exprima probabilitatea cafondurile proprii ale bancii sa fie insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate dinactivitatea curenta si ca aceste pierderi sa afecteze in mod negativ plasamentelecreditorilor bancii. Intre toate aceste grupe de risc se exercita o interactiune permanentadeoarece ele exprima doar aspecte diferite ale aceluiasi potential de risc - operatiilebancare curente.

b) riscuri de prestareriscul operational - exprima probabilitatea ca banca sa devina incapabila sa maiasigure servirea clientilor intr-un mod rentabil. In acest context sunt importante atatoferta de servicii cat si capacitatea conducerii de a evalua si controla cheltuielile generatede prestarea acestor servicii.

riscul tehnologic - este asociat calitatii si structurii ofertei de produse financiare careau si ele un ciclu de viata propriu si tind sa fie inlocuite de produse mai performante.Alegerea incorecta a momentului scoaterii de PE piata a unui produs sau a momentuluiintroducerii unuia nou poate genera pierderi semnificative si exista in permanenta risculca momentul ales sa nu fie cel mai adecvat din punctul de vedere al maximizariiprofitului bancar.

riscul produsului nou - este asociat inovarilor in sfera produselor financiare. Exprimaprobabilitatea cumulata a producerii mai multor evenimente adverse, precum: situareacererii sub nivelul anticipat sau depasirea nivelului planificat al costurilor specifice, lipsade profesionalism a echipei manageriale etc.

21


22/27

riscul strategic - exprima probabilitatea de a nu alege strategia optima in conditiiledate. Este inerent oricarei selectii de piete, produse si zone geografice PE care o implicadefinirea strategiei bancii intr-un mediu complex.

5. Metode de analiza a riscului de faliment

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente carerezulta din angajamentele anterioare contractate , fie din operatii curente a caror realizareconditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii.In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fisolvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privindachitarea obligatiilor genereaza prejudicii si necesita o corectura urgenta. Totodata,echilibrul financiar este un imperativ absolut, adica nu poate fi omis sub nici o motivatie.In practica economica, se poate concepe ca o intreprindere care cunoaste o perioada maidificila sa renunte provizoriu la unele obiective de crestere, obiective economice sausociale. In schimb, ea nu poate renunta la asigurarea obiectivului de solvabilitate, care

constituie conditia financiara de supravietuire

1

.Aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si regla in termen obligatiile se apreciazanuantat in functie de conditiile concrete economico-financiare in care-si desfasoaraactivitatea. Astfel, o intreprindere poate avea dificultati temporare sau ocazionaledeterminate, de exemplu, de neacoperirea in termen a unei creante importante sau aaccelerarii platilor intr-o perioada de crestere rapida a activitatii. In acest caz, dificultatilede plata apar ca o expresie a unei neconcordante de moment care nu afecteaza imagineafirmei. Solutii simple pot permite trecerea peste aceste dificultati si reinstaurareacontinuitatii platilor: obtinerea de termene suplimentare din partea furnizorilor, amanareadatoriilor financiare, obtinerea de imprumuturi pe termen scurt.Intreprinderea poate cunoaste dificultati financiare periodice, ca de exemplu intarzierea

platilor in anumite momente ale anului sau in perioade de accelerare a cresterii. Chiardaca viabilitatea intreprinderii nu e pusa in pericol, imaginea sa se poate degrada datoritaperturbarilor periodice.Permanenta unor dificultati de achitare a obligatiilor este expresia unei fragilitatieconomice si financiare structurale. Ele pot genera restrangerea activitatii, reducereaefectivului de salariati, restructurarea sistemului de gestiune sau in cazurile foarte grave,falimentul intreprinderii.Din complexitatea de aspecte privind riscul de faliment2, esentiale pentru procesuldecizional sunt urmatoarele:1. Analiza statica a riscului de faliment pe baza bilantului patrimonial;2. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor;3. Analiza functionala a riscului de faliment;

5.1. Analiza financiar-patrimoniala este in esenta o analiza statica in care suntprioritare valoarea si solvabilitatea intreprinderii. Acest tip de analiza a reprezentat multtimp in teoria economica singura modalitate de evaluare a riscului. Principalele

1 .M.Niculescu, Analiza economico-financiara, Bucuresti, 1993, pag.2792 .M. Niculescu, Metode de analiza a riscului, Revista Finante, Credit, Contabilitate, nr. 5 si 6, 1992

22


23/27

instrumente operationale la care recurge analiza financiara pentru investigarea riscului defaliment sunt: fondul de rulment si ratele de solvabilitate.

In acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase:- o masa relativ permanenta (cu o durata >1 an), formata din activul imobilizat (A i) si

capitalul permanent (CP);- o masa mobila (cu o durata < 1 an), alcatuita din activul circulant (Ac) si obligatiile petermen scurt (OTS).Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul maselorde aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP)Activ circulant (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS)

Respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune o activitate fara intreruperi side o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor. Cu alte cuvinte, intreprindereatrebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii, de disponibilitati suficiente pentru ale achita. Realizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari

potentiale de fonduri) si pasivele (ca iesiri potentiale de fonduri) sunt asimetrice dinpunct de vedere al riscului. In timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este certa,transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi perturbata de o serie defactori economici, financiari si de conjunctura lor. Aceasta asimetrie impune necesitateaconstituirii unei rezerve, a unei marje in masura sa faca fata neregularitatilor descadenta, cunoscuta in teoria economica sub numele de fond de rulment patrimonial.Fondul de rulment reprezinta excedentul activelor circulante peste valoarea obligatiilor petermen scurt. Pornind de la componenta proprie si cea imprumutata a capitaluluipermanent, se poate calcula un fond de rulment propriu, respectiv un fond de rulmentstrain.Fondul de rulment propriu masoara excedentul de capital propriu peste valoarea activelor

imobilizate. Se calculeaza astfel:Fond de rulment propriu = Fond de rulment patrimonial Obligatii pe termen lungsi mediuFondul de rulment strain reprezinta diferenta dintre fondul de rulment patrimonial si celpropriu.Notiunea de fond de rulment, rezultata prin punerea in corespondenta a lichiditatiiactivelor cu exigibilitatea pasivelor permite aprecierea pe termen scurt a riscului denerambursare a obligatiilor, a riscului de falimentNu exista o relatie simpla si clara intre fondul de rulment si riscul de faliment al uneifirme. Anumite unitati satisfac cerintele echilibrului financiar cu un fond de rulmentnegativ, in timp ce altele se dovedesc insolvabile in ciuda unui fond de rulment pozitiv.De asemenea, unele intreprinderi isi mentin solvabilitatea cu un fond de rulment scazut,in timp ce altele cunosc dificultati financiare in ciuda unui fond de rulment de valoarefoarte mare.5.2. Analiza ratelor de solvabilitate

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiilorexigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt:

23


24/27

a) Rata solvabilitatii generale (RSG ), care compara ansamblul lichiditatilorpotentiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente subun an. Se calculeaza astfel:

RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt)RSGpermite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre

activul circulant. O rata unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante sisursele corespunzatoare. O valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor activemai mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti dincapitalul permanent pentru finantarea exploatarii.Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa rata a fondului de rulment( RFR)calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat:RFR= (Capitalul permanent) / (Activ imobilizat)Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pe langaobligatiile pe termen scurt, si capitalul permanent.Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii petermen scurt. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare

de variabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante,rata de rotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii.b) Rata solvabilitatii partiale (RSP), care exclude stocurile din activele

circulante, acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere alvalorii si lichiditatii sale:

RSP = (Activ circulant Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau:RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creantesi disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cuprudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor( numarul de clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri

potrivit carora o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce privestesolvabilitatea3.c) Rata solvabilitatii imediate (RSI), care pune in corespondenta elementele

cele mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt:RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0,3.Interpretarea ratei4 trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiile dedesfasurare a activitatii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate, respectiv osolvabilitate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, ca de exemplu, o folosire maiputin performanta a resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata a acestei rate,nu este o garantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. Ovaloare scazuta a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect compatibila cumentinerea echilibrului financiar daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilorsale, detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile inconcordanta cu exigibilitatea obligatiilor la termen.

3 . M. Assaeaf, Analyse financiere de lentreprise europeenne, Note de curs, Toulouse, 1991.4www.contab audit. ro

24
http://www.contab/http://www.contab/http://www.contab/http://www.contab/


25/27

Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte ratein vederea evaluarii riscului financiar. Una dintre acestea este rata autonomiei financiare(RAF).RAF = (Obligatii pe termen mediu si lung) / (Capital propriu)Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara. De asemenea, aprecierea solvabilitatii

se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. Anumite organismefinanciare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat o treime din pasiv.Activul net contabil > Pasiv.Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa datoritaaprecierii generale a lichiditatii, respectiv solvabilitatii, fara luarea in analiza a gradului(duratei) de realizare a activelor, respectiv pasivelor.

5.3. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

Metodele de analiza a riscului prezentate anterior permit masurarea performantelortrecute ale intreprinderii, informand in mica masura asupra viitorului acesteia. Rezultatele

financiare se pot degrada foarte rapid in timp. De aceea apare tot mai evidenta necesitateaunor informatii mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment. Ca o reactie la acestecerinte practice, diagnosticul riscului de faliment a cunoscut o importanta dezvoltaredatorita utilizarii unor metode statistice de analiza a situatiei financiare pornind de la unansamblu de rate.5

Metoda scoring are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru evaluareariscului de faliment al unei intreprinderi. Aceasta metoda se bazeaza pe tehnicile statisticeale analizei discriminante. Aplicarea ei presupune observarea unui ansamblu deintreprinderi format din doua grupuri distincte: un grup de intreprinderi cu dificultatifinanciare si un grup de intreprinderi sanatoase. Pentru fiecare din cele doua grupuri sestabileste o serie de rate, dupa care se determina cea mai buna combinatie liniara de rate

care sa permita diferentierea celor doua grupuri de intreprinderi.Ca urmare a aplicarii analizei discriminante, se obtine pentru fiecare intreprindere un scorZ, functie liniara de un ansamblu de rate. Distributiadiferitelor scoruri permite distingerea intreprinderilor sanatoase de cele in dificultate.Scorul Z atribuit fiecarei intreprinderi se determina cu ajutorul functiei:Z = a1x1 + a2x2 + a3x3 + . + anxn , unde:- x reprezinta ratele implicate in analiza;- a reprezinta coeficientul de ponderare al fiecarei rate.

In teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor,dintre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman; modelul Canon si Holder; modelulHolder, Loeb si Partier; modelul Bancii Frantei etc.

a) Functia stabilita de Altman are urmatoarea forma:Z = 3,3 x1+ 1,0 x2 + 0,6 x3 + 1,4 x4 + 1,2 x5 , unde:X1 = Rezultatul curent inaintea impozitarii / Activ totalX2 = Cifra de afaceri / Activ totalX3 = Capitalizarea bursiera / ImprumuturiX4 = Profitul reinvestit / Activ totalX5 = Activ circulant / Activ total

5 . A. Leiritz, La practique de la question financiere, Paris, 1990

25


26/27

b) Modelul Canon si Holder are la baza functia:Z = 16 x1 + 22 x2 87 x3 10 x4 + 24 x5 ,unde:X1 reprezinta rata solvabilitatii partiale =(Creante + Plasamente + Disponibilitati) /(Obligatii pe termen scurt);X2 reprezinta rata stabilitatii financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total;

X3 reprezinta rata (nivelul) cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Cifra deafaceri;X4 reprezinta rata de remunerare a personalului (cheltuielile cu personalul invaloarea adaugata) = Cheltuieli salariale / Valoarea adaugata;X5 reprezinta ponderea excedentului brut de exploatare in valoarea adaugata =Excedent brut din exploatare / Valoarea adaugata.Riscul de faliment depinde de valoarea scorului. Astfel, se disting 3 zone:6

- zona nefavorabila pentru Z < 4- zona de incertitudine pentru 4 < Z < 9- zona favorabila pentru Z > 9

Probabilitatea falimentului in functie de valoarea scorului este:

Scor (Z) Probabilitatea falimentuluiNegativ > 80 %0 1,5 75 80 %1,5 4,0 70 75 %4,0 8,5 50 70 %9,5 35 %10,0 30 %13,0 25 %16,0 15 %

1610 %

c) Functia de scor obtinuta de Centrala Bilanturilor Bancii Frantei cuprinde oserie de 8 rate, ale caror relatii de calcul sunt prezentate mai jos :Z = -1,25 x1 2,003 x2 2,824 x3 + 5,221 x4 0,689 x5 1,164 x6 + 0,706 x7 + 1,408 x8 ,unde :X1 = Rata cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Excedent brut dinexploatareX2 = Rata de acoperire a capitalului investit = Capitalul permanent / CapitalulinvestitX3 = Rata capacitatii de rambursare a obligatiilor = Capacitatea de autofinantare /ObligatiiX4 = Rata marjei brute de exploatare = Excedent brut din exploatare / Cifra deafaceriX5 = Durata medie a creditului financiar = (Sold mediu x Furnizori x T) /(Cumparari de marfa)X6 = Rata de crestere a valorii adaugate = (Valoarea adaugata 1 Valoareaadaugata 2) / Valoarea adaugata pX7 = Durata medie a creditului clienti = (Sold mediu clienti x T) / VanzariX8 = Rata investitiilor fizice = Investitii / Valoarea adaugata

6 . J. P. Thibaut, Le diagnostic dentreprise, Paris, 1989

26


27/27

In functie de valoarea lui Z se disting:- o zona nefavorabila Z < -0,25;- o zona de incertitudine 0,25 < Z < 0,125;- o zona favorabila Z > 0,125

Metoda scorurilor completeaza practic metodele clasice ale analizei riscului, avand o

caracteristica preponderent predictiva.

B ibli ograf ie:

1.Bu Georgeta - Dicionarul complet al economiei de pia, Editura Soc.Informaia, Bucureti,1994;2.BrebanVasileDicionarallimbiiromnecontemporane,EdituratiinificiEnciclopedic, Bucureti,1980;3.Cimau Irina Daniela Riscul, element n fundamentarea deciziei, concepte,

metode i aplicaii,EdituraEconomic,Bucureti,2003;4.CraioveanuMihaelaTheodoraRisciincertitudineneconomie,Tezdedoctorat,2003;5.NistorCostelRisculncomerulexterior(cuaplicaielamrfurileagroalimentare),Tezde doctorat,20036.PopescuNelaNoitendinenanalizarisculuiafacerilorcomerciale,Tezdedoctorat,2004;7.WilliamsSmithsYoungManagementriscandinsurance,SeventhEdition,Ed.McGraw-Hill, NewYork,1995;8. DanuM.C,Risculnafaceri,EdituraPlumb,Bacu,2001,9.ColsonG.,GestionduRisque,E.A.A.,Paris,1995;

10.Roselius

T,

Consumer

Rankings

of

Risks

Reduction

Methods,

Journal

of

marketing, nr.35/1971

11. ZaitA.,Marketingulserviciilor,EdituraSedcomLibris,,Iai,2002;

riscul in managementul afacerilor europene-curs (pa)

Documents