pda 1 2014 - final pda 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este...

of 68 /68
Audit de Practici Anul I, Nr. /20 II 1 14 Camera Auditorilor Financiari din România Pre 50 ţ: 2 , 0 lei Cinci paşi în auditarea sistemelor informatice din cadrul auditului financiar idei, sugestii, experienţe Particularităţile auditului financiar al proiectelor post-aderare Auditarea mediului/sistemului de control al clientului juridic provocări şi tendinţe Selectarea auditorilor prin cele mai bune practici Propunerile IAASB pentru îmbunătăţirea raportului de audit Clarificări în noua variantă a Codului Etic IFAC Preţul moralităţii editorial Aspecte ale supravegherii auditului în ţări europene

Author: others

Post on 22-Oct-2019

9 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • AuditdePractici

    Anul I, Nr. /20II 1 14Camera Auditorilor Financiari din România

    Pre

    50

    ţ: 2

    ,0 lei

    Cinci paşi în auditareasistemelor informatice

    din cadrul auditului financiar

    idei, sugestii, experienţe

    Particularităţile audituluifinanciar al proiectelor

    post-aderare

    Auditarea mediului/sistemuluide control al clientului

    juridic

    provocări şi tendinţe

    Selectarea auditorilorprin cele mai bune practici

    Propunerile IAASB pentruîmbunătăţirea raportului

    de audit

    Clarificări în noua variantăa Codului Etic IFAC

    Preţul moralităţiieditorial

    Aspecte ale supravegheriiauditului în ţări europene

  • Orice modificare privind schimbarea numelui,a adresei, a statutului de activ/nonactiv sau a statutuluide angajat, asociat sau administrator al unei societăţide audit financiar, nu uitaţi să ne-o transmiteţi!

    Contactaţi Departamentul de servicii pentru membri,la telefon 021.410.74.43 interior 107/108, 0749.011.145

    sau e-mail: [email protected]

    ?Sunteţi un auditor

    dinamic

  • Editorial

    Preţul moralităţii

    Prof. univ. dr. Horia Neamţu

    Interviu

    Vahid Novruzov, preşedintele Camerei Auditorilor din Republica Azerbaijan:

    „Auditul trebuie să se autoevidenţieze drept cea mai eficientă metodă de reducere a riscului informaţional în management”

    Alexandr RUF, preşedintele

    Colegiului Auditorilor din Rusia:

    „Principalul criteriu pentru

    alegerea unui auditor nu trebuie să fie numai preţul, ci

    şi calitatea serviciilor prestate”

    Idei, sugestii, experienţe

    Particularităţile audituluifinanciar al proiectelor

    post-aderare, precizări şi comparaţii privind termenii

    de referinţă

    Cornel Iosif Kameniczki, S.C. C&C Count S.R.L.

    Auditarea mediului/sistemuluide control al clientului

    Ana Dincă, Alina Galetan,Alexandru Stelea, S.C. Audit One

    Cinci paşi în auditarea sistemelor informatice dincadrul auditului financiar

    Mircea Bozga, Ovidiu Sandu, PwC

    În sprijinul auditorilor şi stagiarilor (întrebări şi răspunsuri)

    Alice Petcu, CAFR

    Anul III, Nr. 1/2014

    SUMAR

    316

    22

    35

    6

    12

    40

  • Provocări și tendinţe

    internaţionale

    FEE: Selectarea auditorilorprin cele mai bune

    practici

    Propunerile IAASB pentru îmbunătăţirea

    raportului de audit

    Brian Bluhm, Phil Cowperthwaite, IFAC

    Aspecte relevante privind proiectul

    de revizuire a cadrului

    conceptual IASB

    Aura Giurcăneanu, Clemente Kiss, KPMG

    Aspecte ale supravegheriiauditului în ţări europene

    Adriana Spiridon, CAFR

    Juridic

    Tipuri de exceptări pe care le poate acorda

    Camera Auditorilor Financiari din România

    Alice Petcu, CAFR

    Clarificări în noua variantă a Codului Etic

    Daniela Ştefănuţ, CAFR

    42

    5157

    5460

    63

  • e-aţi spune, stimaţi cititori, dacă aţi aflacă un contract de audit pentru un pro-iect cu finanţare europeană a fost adju-decat de un auditor la o licitaţie pentrusuma de 230 lei? V-aţi mira, desigur.

    Cum aţi primi însă vestea că acelaşi auditor acâştigat succesiv zece licitaţii pentru aceeaşisumă? Cu siguranţă, veţi fi uimiţi şi veţi clătinadin cap a neîncredere. Dar ce-aţi mai avea de co -mentat dacă vi s-ar demonstra că nouă „rapoarte”de audit, livrate de acelaşi auditor, sunt „copy-paste”, adică cvasi-identice cu primul raport,schimbată fiind numai…denumirea proiectului?

    Oricât ar fi de dificil de digerat o atare poveste,din păcate ea este cât se poate de reală. Iar lanoi, la Cameră sosesc numeroase sesizări desprebizareriile unor licitaţii, urmate de încheiereaunor contracte de acest fel, acceptate şi onorateîn maniera descrisă mai sus, în care nu numailogica, dar şi bunul simţ sunt vexate cu nonşalan-ţă şi cinism. Sigur, trăim vremuri grele, piaţaauditului este în contracţie. Mulţi auditori, dinnefericire, nu-şi găsesc oferte pe măsura capaci-tăţii şi vocaţiei lor. Dar să-ţi pui la mezat profe-sia în care ai investit timp şi bani pentru o sumăinfimă este ridicol, dacă nu chiar dramatic şiaduce izbitor cu „meseria” celor care vând fac-turi la colţ de stradă.

    Ce se întâmplă de fapt? Toată lumea ştie că docu-mentaţia ce însoţeşte, pe drumul spre aprobare,un proiect pentru care se solicită finanţare euro-peană cuprinde, printre altele, obligatoriu un

    raport de audit, menit să ateste corectitudinea ela-borării datelor financiare avansate în proiectulrespectiv, inclusiv respectarea normelor legale şide oportunitate în această privinţă. De fapt, nu secere un raport de audit financiar în sensul atribuitde Standardele Internaţionale în materie, ci unraport de servicii conexe auditului care sunt per-mise a fi efectuate de auditori financiari, dar şiacestea în strictă conformitate cu standardele spe-cifice, tehnice şi etice şi efectuate la un nivelcalitativ corespunzător.

    Cerinţa solicitării de către forurile care pun ladispoziţie finanţările europene a unor audităripentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurareîn plus că sumele ce urmează a fi alocate vor ficheltuite nu numai cu folos, dar şi fără risipă, înrespectul legii, deci fără un risc de fraudă.

    Numai că, în practică, autorităţile de manage-ment cu atribuţii în finanţarea proiectelor din fon-duri europene, spunem noi dintr-un zel excesiv,au adoptat drept criteriu determinant în licitaţiileorganizate pentru alegerea unui auditor preţul celmai mic oferit. Şi aceasta fără a-şi pune întreba-rea elementară dacă oferta respectivă este fezabi-lă din punct de vedere profesional, dacă îi asigu-ră ofertantului suportul pentru a efectua o evalua-re temeinică, riguroasă, care să-l conducă la con-cluzii pertinente, relevante şi de calitate.

    Aici am dori să-i liniştim cumva pe cititoriinoştri. Fenomene de soiul acesta se întâlnesc în

    Prof. univ dr. Horia Neamţu, preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România

    Preţul moralităţiiC Să-ţi pui la mezat

    profesia în care ai

    investit timpşi bani

    pentru osumă infimăeste ridicol,

    dacă nuchiar

    dramatic şi aduce

    izbitor cu„meseria”celor care

    vând facturila colţ de

    stradă

    editorial

    Anul 3 - 1/2014 3

  • zona europeană căreia îi aparţinem şi noi. Citămdintr-un studiu, pe care îl veţi regăsi prezentat înpaginile acestui număr al revistei noastre, elabo-rat de Federaţia Europeană a Experţilor Contabili– FEE: „Contractul de audit ar trebui să se atri-buie pe baza ofertei celei mai avantajoase dinpunct de vedere economic, nu a celui mai micpreţ. Prin adoptarea acestei abordări strategicecompaniile (în cazul nostru – autorităţile demanagement – n.a.) pot da asigurări că nu se vacompromite calitatea auditului”. După care reco-mandarea continuă, prin evocarea anumitor solu-ţii ce ar trebui avute în vedere: „Pentru a identi-fica oferta cea mai avantajoasă din punct devedere economic, comitetul de selecţie a audito-rului trebuie să evalueze preţul (taxele) de auditîn comparaţie cu: disponibilitatea membrilor-cheie şi resursele auditorului/firmei de audit caîntreg; resursele de personal, experienţa şi califi-cările lor; alocarea personalului, respectiv numă-rul de ore destinate fiecărui tip şi nivel al resur-sei calificate etc.” Spre a se concluziona în para-graful citat: „Ar trebui să fie stabilite taxe (pre-ţuri) rezonabile pentru a se asigura că audituleste efectuat într-un mod eficient şi eficace şi căechipa de audit este bine pregătittă pentru a efec-tua un audit la standarde ridicate”.

    Evident, Camera nu a ignorat semnalele despredeficienţele existente în sistemul de licitare şi deatribuire a contractelor pentru serviciile de auditaferente examinării proiectelor cu finanţare euro-peană. Au fost deci investigate cauzele şi soluţii-le.

    Ce s-a constatat? În primul rând, existenţa unuianumit formalism în organizarea licitaţiilor şi înselectarea ofertanţilor. Mecanismul de evaluare aofertelor prevăzut în unele caiete de sarcini trădao neînţelegere crasă a importanţei serviciilor deaudit, acestea fiind percepute ca încă o filă nece-sară la dosar, care cu cât costă mai puţin cu atâtmai bine!

    Deficienţele de acest tip au fost, bineînţeles,rapid sesizate şi speculate de unii colegi de-ainoştri mai întreprinzători, care au găsit breşanecesară pentru a obţine câţiva bănuţi, dar şi fărăprea mult efort şi implicare. Soluţia lor? Preţulmic, ce sfidează orice concurenţă.

    Treaba a mers cât se poate de bine pentru ei,încât – în timp – s-a detaşat chiar un „pluton” defirme de audit sau de auditori, care câştigă aproa-pe cu regularitate licitaţii de acest tip. Mai multdecât atât, examinând unele „caiete de sarcini”

    putem suspiciona că anumite licitaţii s-ar fi pututdesfăşura, cum se spune, „cu dedicaţie”.

    În faţa unor asemenea situaţii, Camera şi-a elabo-rat o strategie de apărare a profesiei în care a ac -ţionat şi continuă să persevereze pe câteva piste.

    Pe de o parte, a iniţiat o serie de dialoguri cuautorităţile de management pentru a clarificaaspectele legate de efectuarea serviciilor de audit.În această acţiune am fost susţinuţi de MinisterulFinanţelor Publice şi sperăm într-un sprijin maisubstanţial din partea Ministerului Justiţiei şiMinisterului Fondurilor Europene. Scopul acesteiacţiuni este de a realiza o înţelegere unitară a ros-tului şi importanţei serviciilor de audit pentru aeficientiza şi a asigura cât mai multă moralitate încheltuirea fondurilor europene. De aici şi necesi-tatea elaborării unor criterii de selecţie a ofertelorde asemenea servicii în care să prevaleze nu pre-ţul, ci raportul calitate/eficacitate. Argumentulnostru este că economiile aparent realizate prinacceptarea unei oferte de servicii la un preţ dezece ori mai mic decât limita maximă prevăzutăîn caietul de sarcini pot deschide poarta unorpierderi însutite şi înmiite, ca urmare a realizăriiunui serviciu de audit superficial, formal.

    Încă mai avem de luptat pe acest tărâm, inerţiaeste mare, deşi experienţa ultimilor ani în accesa-rea fondurilor europene ar cam trebui să ne punăpe toţi pe gânduri şi să reflectăm dacă nu cumvaşi modul în care sunt tratate adesea serviciile deaudit este de vină pentru eşecurile unor finanţăridin aceste surse.

    Să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla în cazulunui eşec major al unui proiect cu finanţare euro-peană, mai ales când este implicată şi o fraudă.Va exista desigur un dosar burduşit cu avize, ceva conţine şi raportul celui care a executat servi-ciul de audit aferent, care a stat la baza finanţă-rii. Dar cât de mult va răspunde auditorul? Şi aicipractica nu este unitară, depinde de prevederilecontractului de prestare de servicii pe care l-asemnat. Iar dacă cuantumul despăgubirilor posibi-le este fixat în funcţie de mărimea (sau maidegrabă de micimea) onorariului, este limpede căprejudiciul va fi greu de recuperat de la acesta.

    De bună seamă, Camera, ca reprezentant alobştei profesioniştilor în audit, este datoare să iamăsurile pe care le are la îndemână pentru aapăra interesele majore ale membrilor săi şi, pecale de consecinţă, prestigiul corpului de auditoriîn ansamblul său. Fireşte, nu poate intervenidirect într-o piaţă concurenţială, liberă, cum este

    4

    editorial

  • cea a auditului financiar. Dar nimic nu o opreşte,ci dimpotrivă Camera este obligată prin statutulsău, prin normele Standardelor Internaţionale deAudit şi ale Codului Etic acceptate în integralitatesă controleze calitatea misiunilor şi serviciilor deaudit. Iar dacă un contract de audit este adjudecatla o sumă ridicolă, aceasta reprezintă un semnalde alarmă pentru Departamentul de monitorizareşi competenţă profesională că este ceva în nere-gulă, deci inspectorii săi sunt în măsură să exa-mineze dacă timpul alocat de auditor sau de firmade audit pentru serviciul contractat este suficientpentru o muncă de calitate, dacă forţele pe carear dori să le angreneze în ducerea la bun sfârşit amisiunii nu sunt subevaluate.

    Deci inspectorii au pornit la drum spre a investi-ga asemenea aspecte. Concluziile nu sunt încădefinitive, dar unele constatări ne arată că amfăcut bine procedând astfel. Inspectorii au găsit,de pildă, că în anumite situaţii orele alocate unuicontract nu-i sunt suficiente auditorului nicimăcar pentru o lectură „da capo al fine” a pro-iectului propus spre finanţare şi nici vorbă să mairămână un răgaz pentru examinarea profesionalăa proiectului cu pricina. Am mai vorbit aici şi defaimoasele rapoarte „copy-paste”, unde, de ase-menea, ne aflăm în faţa unei încălcări a normelorprofesionale şi etice. Sunt cazuri în care inspecto-rii au proceduri şi mijloace legale de a interveni– de la revizuirea unor calificative, invitarea lacursuri suplimentare de pregătire şi mergândpână la a propune sancţiuni pentru abateri de ladisciplina şi cerinţele calităţii.

    Asemenea demersuri ferme şi perseverente au odeplină justificare, întrucât nu putem asista cupasivitate la anumite tendinţe de degradare a per-cepţiei asupra statutului social al profesiei noas-tre. Deja în unele cercuri interesate din zonamanagementului fondurilor europene – de la noidin ţară şi de aiurea – la adresa profesiei se emittot felul de elucubraţii de tipul: „Ce tot atâtaaudit?” Iar dacă nu vom fi în stare să stăpânimabaterile la care ne-am referit aici nu vom facedecât jocul unor asemenea opinii, care au unsubstrat lesne de înţeles.

    Şi acum, spre final, suntem în măsură să infor-măm cititorii despre o iniţiativă a ConsiliuluiCamerei care, cu siguranţă, va contribui la asigu-rarea unei înalte calităţi a auditării în domeniulproiectelor cu finanţare europeană şi, implicit, laîntărirea moralităţii pe aceasta piaţă. În baza Pro -tocolului încheiat între Camera Auditorilor Fi nan -ciari din România (CAFR) şi Ministerul Fondu -

    rilor Europene (MFE), începând cu 1 ianuarie2014 auditarea fondurilor europene va putea firealizată numai de către auditorii financiariactivi, persoane fizice şi juridice, membri aiCAFR, care au urmat cursurile de specializareşi perfecţionare pentru fonduri europene, or -ganizate de către CAFR în colaborare cu MFEşi au obţinut certificat de absolvire a cursurilorrespective. Detalii pot fi aflate pe site-ul CAFR.

    Din anul 2014, începe o nouă etapă în Programuleuropean de finanţare a unor proiecte, de maimică sau de mai mare anvergură, în care, de ase-menea, se pune bază pe ochiul vigilent al audito-rului financiar. Vor fi deci în continuare oportuni-tăţi pe piaţa auditului şi se cuvine să ne preocupedin timp viitorul comportament al profesioniştilorîn licitaţiile care vor fi organizate. Camera vaface tot ce va depinde de ea pentru a asigura cli-matul de profesionalitate şi moralitate spre aveghea ca prestigiul breslei să nu fie afectat prinacţiunile unora sau altora. Dar important până laurmă este ca fiecare auditor financiar să înţeleagăcă este in interesul lui să-şi onoreze blazonul, iarrenumele său, câştigat prin efort şi experienţă, sănu fie pătat printr-un comportament nedemn.

    5Anul 3 - 1/2014

    editorial

    De bună seamă, Camera, ca reprezentant al obştei

    profesioniştilor în audit, este datoaresă ia măsurile pe care le are la

    îndemână pentru a apăra intereselemajore ale membrilor săi şi, pe cale

    de consecinţă, prestigiul corpului de auditori în ansamblul său

  • Cum este organizată activita-tea de audit în ţara dumnea-voastră şi care este locul ocu-pat de organismul profesionalpe care îl reprezentaţi în arhi-tectura profesiei contabile?

    Decretul preşedintelui ţării din anul1996 cu privire la „ajustarea con-trolului de stat asupra activităţilorde producţie, servicii, financiare şide credit şi interzicerea inspecţiilornerezonabile” a jucat un rol impor-tant în reducerea inspecţiilor inutile,în protejarea intereselor legale aleagenţilor economici şi, pe de altăparte, a stimulat dezvoltarea auditu-lui independent.

    Cu alte cuvinte, reformele economi-ce radicale implementate în ţară şiîmbunătăţirea sistemului de manage-ment, stabilirea unui sistem de tre-zorerie, desfiinţarea organelor deinspecţie din ministere, comitete şialte autorităţi executive centrale,interzicerea inspecţiilor organelorde stat în afara autorităţii lor, pre-cum şi alte acţiuni implementateconsecvent în această direcţie dupăce Republica Azerbaijan s-a angajatpe drumul dezvoltării democraticeau creat necesitatea stabilirii unuiregim contabil (de raportare) şi aunui sistem de audit naţionale, carerespectă standardele internaţionale.

    Camera Auditorilor din RepublicaAzerbaijan şi-a început activitatea la4 aprilie 1996 şi a fost înfiinţatăpentru a organiza ajustarea de cătrestat a serviciilor de audit din ţară,pentru dezvoltarea unui sistem demăsuri şi proiecte de acte normativedirecţionate spre îmbunătăţirea şidezvoltarea serviciilor de audit înRepublica Azerbaijan, pentru prote-jarea intereselor statului, agenţiloreconomici şi auditorilor (organiza-ţiilor de audit), pentru monitoriza-rea conformităţii auditorilor (orga-nizaţiilor de audit) cu dispoziţiileLegii privind „serviciile de audit”adoptată în anul 1994, cu alte actenormative. Camera Auditorilor dinRepublica Azerbaijan s-a preocupatde stabilirea unei baze de reglemen-tare perfecte şi a menţinut în per-manenţă acest aspect în centrulatenţiei pentru a organiza şi ajustaserviciile de audit din Azerbaijan,în conformitate cu practica mondia-lă şi pentru a asigura dezvoltareasistemului naţional de audit.

    Scopul principal al CamereiAuditorilor este organizarea activi-tăţii de servicii de audit din republi-că pentru a asigura o implementarecorectă şi fiabilă a înregistrărilorfinanciar-contabile la toţi agenţiieconomici, în conformitate cu legi-slaţia existentă, indiferent de formade proprietate şi activitate.

    Auditul trebuie să seautoevidenţieze dreptcea mai eficientă metodă de reducere a risculuiinformaţional în management

    În procesul reformeloreconomice implementate

    în Azerbaijan, o mareimportanţă a fost acordatăîmbunătăţirii contabilităţiişi auditului, iar ajustarea mecanismului de control

    la caracteristicileeconomiei de piaţă

    a fost unul din aspectelecentrale.

    interviu

    6

  • Este un economist demarcă din RepublicaAzerbaijan, cu o bogatăexperienţă practică îndiverse funcţii de mana -gement financiar şi con-tabil, inclusiv în activitateade cercetare. Absolvent alUniversităţii de Stat dinAzerbaijan în 1971 şi alBaku Asia University în1999, îl regăsim înperioada 1972-1992 în funcţiile de laborant, economist, cercetătorjunior, şef de departament şi şef de secţie la Institutul de cercetăriştiinţifice în economie din cadrul Comitetului planificării de statdin Republica Azerbaijan.

    În perioada 1979-1981 a deţinut funcţia de director adjunctpentru lucrări ştiinţifice la Institutul pentru tehnologii deproiectare în construcţii din cadrul Ministerului serviciilor deutilităţi publice.

    În perioada 1992-1996 a deţinut funcţiile de şef de departament,prim-adjunct al şefului de secţie şi şef de secţie în cadrulDepartamentului pentru legislaţie economică al Milli Mejlis alRepublicii Azerbaijan (Parlamentul naţional).

    În anul 1978 şi-a susţinut lucrarea de disertaţie cu tema „Îmbună -tăţirea cadrului de reglementare pentru planificarea aprovizio -nării tehnico-materiale în sectorul de servicii” la Institutul deEconomie Naţională din Moscova, iar în anul 1990 şi-a susţinutteza de doctorat cu tema „Evoluţia problemelor infrastructuriivieţii sociale în republicile uniunii” la acelaşi institut.

    Este autorul a peste 120 de lucrări ştiinţifice şi monografii. Înanul 2000 a obţinut titlul de profesor.

    De la 5 aprilie 1996 deţine funcţia de preşedinte al CamereiAuditorilor din Republica Azerbaijan, organizaţie cu care CAFRîntreţine importante legături profesionale, în baza acordului decooperare semnat între cele două organizaţii în mai 2009.

    Prof. dr. V. Novruzov este, de asemenea, preşedintele InstitutuluiAuditorilor Interni din Republica Azerbaijan – filiala dinRepublica Azerbaijan a Global Institute of Internal Auditors.

    Prof. univ. dr. VahidNovruzov, preşedintele

    Camerei Auditorilordin Republica

    Azerbaijan

    interviu

    Anul 3 - 1/2014 7

    Camera Auditorilor îndeplineşteurmătoarele funcţii:

    Ø Organizează şi ajustează activi-tatea naţională de prestare aserviciilor de audit;

    Ø Autorizează auditorii şi organi-zaţiile de audit independente depe teritoriul Republicii Azerbai -jan şi le controlează activitatea;

    Ø Elaborează şi aprobă regulile deorganizare a examenelor pentruobţinerea autorizaţiei care dădreptul de prestare a activităţiide audit;

    Ø Elaborează şi aprobă diverseformulare de raportare cu privi-re la activitatea auditorilor şirezumă aceste rapoarte princolectarea lor;

    Ø Oferă consiliere auditorilor,întocmeşte sugestii pentru dez-voltarea şi îmbunătăţirea servi-ciilor de audit şi controleazăimplementarea acestora;

    Ø Elaborează îndrumări, recoman-dări şi instrucţiuni metodologicepentru implementarea auditului,pe baza studierii regulate apracticii naţionale şiinternaţionale;

    Ø Implementează măsurile rele-vante pentru protejarea dreptu-rilor şi intereselor legale aleauditorilor independenţi şiorganizaţiilor de audit;

    Ø Dezvoltă şi îmbunătăţeştepersonalul de audit;

    Ø Implementează reauditări;

    Ø Implementează funcţiile orga-nismului de control pentru pre-venirea spălării fondurilor obţi-nute din activităţi ilegale şifinanţării terorismului, în cazu-rile desemnate de lege ca fiindsub autoritatea sa, în ceea cepriveşte persoanele care pres-tează servicii de audit.

  • Organul de conducere al Camereieste Consiliul. Consiliul este alcă-tuit din preşedinte, preşedinteadjunct, şefii a două departamenteimportante, un reprezentant ales deorganizaţiile de audit, un reprezen-tant ales de auditorii independenţi şiun reprezentant al Ministerului deFinanţe al Republicii Azerbaijan.

    Care este punctul de vedere alorganizaţiei pe care o repre-zentaţi vizavi de tendinţa gene-rală pe plan internaţional deconvergenţă a practicilor pro-fesiei contabile şi de audit?

    În ce măsură consideraţi utilăpentru realitatea din ţaradumneavoastră o astfel deorientare şi cum vedeţi concretrealizarea acestui lucru în con-diţiile specifice în care vă des-făşuraţi activitatea?

    Pentru asigurarea transparenţeifinanciare, a controlului financiar înconformitate cu cerinţele perioadeimoderne, este acordată o atenţiedeosebită stabilirii acestor activităţiîn conformitate cu practicile inter-naţionale avansate din Azerbaijan.

    Numai în ultimul an au fost adopta-te şi aplicate o serie de documenteimportante care presupun îmbunătă-ţirea activităţii de audit şi raportare.Ca exemple indicăm „Planul naţio-nal de acţiune pentru 2012-2015pentru promovarea unei guvernărideschise”, „Planul naţional deacţiune pentru 2012-2015 privindlupta împotriva corupţiei”, Regle -mentarea privind sistemul de mana-gement electronic inter-departamen-tal al documentelor, modificărileDeciziei nr. 97 din data de 27 mai2010 a Cabinetului de Miniştri alRepublicii Azerbaijan pentru apro-barea „Reglementărilor cu privire ladepunerea situaţiilor financiareanuale şi ale situaţiilor financiareconsolidate ale societăţilor comer-ciale, la perioadele de raportare şila publicarea acestora” şi LegeaRepublicii Azerbaijan privind ajus-tarea inspecţiilor realizate în dome-niul antreprenoriatului şi protejareaintereselor antreprenorilor.

    Autorităţilor relevante li se alocăîndatoriri şi sarcini specifice în sco-pul rezolvării problemelor existenteîn domeniul transparenţei şi raportă-rii, inclusiv necesităţii asigurăriiimplementării obligaţiilor internaţio-nale ale Republicii Azerbaijan înaceste domenii. Camerei Audit ori -lor i s-a repartizat rezolvarea câtor-va aspecte importante, cum ar fi:

    Ø continuarea măsurilor referitoa-re la aplicarea StandardelorInternaţionale în domeniulauditului independent,

    Ø elaborarea proiectului de dez-voltare a conceptului de serviciide audit (2012-2020), ţinândcont de practica internaţională,

    Ø luarea măsurilor pentru determi-narea mecanismelor ce ţin deaplicarea responsabilităţiloradministrative pentru evaziuneaauditului obligatoriu (împreunăcu Ministerul Fiscalităţii),

    8

    INTERVIU

    Încălcarea principiuluiindependenţei conduce laascunderea multora dintre defectele manage -mentului, la fraude fiscale şi financiare,încălcându-se, înconsecinţă, un alt principiu important alauditului – obiectivitatea

  • Ø elaborarea de sugestii privindîmbunătăţirea legislaţiei privindauditul intern - împreună cuCabinetul de Miniştri,Ministerul de Finanţe şi Curteade Conturi.

    Activitatea referitoare la proiectulde dezvoltare a conceptului de auditeste aproape finalizată.

    Considerăm că următoareleaspecte sunt fundamentale înetapa modernă, ca ţeluri pentruactivitatea de audit în Azerbaijan:

    Ø specificarea rolului şi importan-ţei autorităţii şi problemelorauditului independent în noilecondiţii economico-financiare;

    Ø extinderea pieţei pentruserviciile de audit;

    Ø promovarea rolului şi importan-ţei profesiei de audit pentrusocietate;

    Ø investigarea coordonăriiintereselor diverselor părţi;

    Ø îmbunătăţirea ajustărilor îndomeniul auditului;

    Ø elaborarea sugestiilor pentrureînnoirea cadrului legal pentruaudit.

    Obiectivele din domeniul auditu-lui au fost adaptate la cerinţeleperioadei moderne prin revizuirealor din perspectiva ţelului princi-pal. Unele dintre acestea se referăla:

    Ø asigurarea protecţiei intereselorutilizatorilor situaţiilor financia-re prin asigurarea credibilităţiiacestora din urmă;

    Ø asumarea unui rol principal înmanagementul economiei şi lua-rea unor decizii eficiente pebaza furnizării de informaţiitransparente;

    Ø extinderea activităţii destinate săevidenţieze perspectivele dedezvoltare economică;

    Ø eliminarea cazurilor de concu-renţă neloială şi calitateîndoielnică a auditului

    Ø aplicarea tehnologiei informaţieiîn procesul de audit.

    În elaborarea direcţiilor principalede dezvoltare a serviciilor de auditîn ţara noastră încercăm să fructifi-căm recomandările UniuniiEuropene, Băncii Mondiale,Federaţiei Internaţionale aContabililor (IFAC), ţinând cont şide caracteristicile naţionale.

    În ce măsură se implică orga-nizaţia pe care o reprezentaţiîn procesul de acomodare cuStandardele Internaţionale deAudit şi care sunt dificultăţilepe care le întâmpinaţi în aceas-tă privinţă?

    Acordăm o atenţie deosebită imple-mentării măsurilor asociate cu apli-carea standardelor internaţionale îndomeniul auditului independent.

    Doresc să vă informez că aplicareaISA în ţara noastră a început în anul2010 şi această activitate este conti-nuată acum împreună cu FederaţiaInternaţională a Contabililor (IFAC)şi cu Ministerul de Finanţe alRepublicii Azerbaijan.

    În „Planul naţional de acţiune pen-tru 2012-2015 pentru promovareaunei guvernări deschise” a fost evi-denţiată o problemă foarte impor-tantă - îmbunătăţirea mecanismelorde control pentru publicarea rapor-tului auditorului împreună cu situa-ţiile financiare ale întreprinderilorde stat elaborate în conformitate cuStandardele Internaţionale deRaportare Financiară şi StandardeleContabile Naţionale.

    În general, aplicarea standardelorinternaţionale de audit este conside-rată o parte integrantă a reformeloreconomice realizate în Azerbaijan şieste implementată în corelaţie cufinalul etapei de tranziţie la econo-

    mia de piaţă. În acelaşi timp, apli-carea standardelor internaţionale deaudit în Azerbaijan stabileşte res-ponsabilităţi stricte pentru noi.Acestea includ îmbunătăţirea per-manentă şi revizuirea regulată acadrului legal şi de reglementarepentru aplicarea standardelor inter-naţionale de audit, dezvoltarea siste-mului de control al calităţii auditu-lui, educarea personalului de auditşi îmbunătăţirea dezvoltării profe-sionale, monitorizarea cadrului dereglementare a auditului înAzerbaijan şi ajustarea acestuia pen-tru aplicarea standardelor internaţio-nale de audit.

    Aici aş dori să subliniez un aspect:aplicarea ISA nu reprezintă soluţiapentru toate problemele din dome-niul auditului. Este binecunoscutfaptul că, încă de la începutul anu-lui 2000, au fost observate procesenegative, precum reducerea numă-rului investitorilor, a participanţilorpe piaţă, a tuturor părţilor interesa-te, inclusiv reducerea încrederii sta-tului în audit. Criza financiară glo-bală care a devenit acerbă în anii2008-2009 a schimbat parţial atitu-dinile şi faţă de audit.

    Astfel, apare întrebarea: cum esteposibil să se manifeste deficienţeserioase, fraudă şi corupţie în acti-vitatea organizaţiilor care au primito opinie pozitivă din partea audito-rilor, băncile şi alte organizaţiiintrând în faliment la numai câtevaluni după ce au primit un raport deaudit pozitiv?

    În opinia noastră, încălcarea princi-piului independenţei, care este con-siderat unul din primele principiiclasice ale auditului, se află la bazaacestor probleme.

    Încălcarea principiului independen-ţei conduce la ascunderea multoradintre defectele managementului, lafraude fiscale şi financiare, încăl-cându-se, în consecinţă, un alt prin-

    9Anul 3 - 1/2014

    INTERVIU

  • cipiu important al auditului – obiec-tivitatea.

    Nu întâmplător, în „Carta Verde”propusă spre dezbatere de cătreComisia Europeană au fost aduse înprim-plan prevederile referitoare laconsolidarea rolului auditului şi laprotejarea independenţei auditoru-lui. În prezent, acest proces este încurs de desfăşurare.

    În studiile recente realizate deCamera Auditorilor o parte a res-pondenţilor şi-a exprimat nemulţu-mirea privind nivelul la care a fostrealizat auditul, nerespectarea pre-vederilor legale, absenţa profesiona-lismului şi competenţei auditorului,nedetectarea de către auditor îndecursul investigaţiei a unor defi-cienţe semnificative, nerealizarea decătre auditor a obligaţiilor sale con-form prevederilor contractuale, aba-terea auditorului de la obiectivitateşi opiniile sale preconcepute, lipsaunei abordări complete şi detaliateîn opinia dată cu privire la activita-tea auditată şi nerespectarea decătre auditor a confidenţialităţii.

    Ce relaţii de colaborare aţidezvoltat cu organisme simila-re pe plan internaţional?

    Cum apreciaţi cooperarea din-tre organizaţia dumneavoastrăşi Camera AuditorilorFinanciari din România?

    Studierea experienţei altor ţări îndomeniul auditului contribuie sem-nificativ la dezvoltarea şi îmbunătă-ţirea calităţii serviciilor de audit,precum şi la îmbunătăţirea cadruluilegal pentru serviciile de audit înAzerbaijan.

    Acceptarea Camerei Auditorilor camembru cu drepturi depline al Fe -de raţiei Internaţionale a Conta bililor(IFAC) a dat un nou avânt activită-ţilor noastre în această direcţie.

    În general, Camera este reprezenta-tă în organizaţii profesionale presti-

    gioase – ca membru cu drepturi de -pline al IFAC, al Federaţiei Interna -ţio nale Regionale a Contabililor şiAuditorilor „Eurasia”, al FederaţieiEuropene a Contabililor şi Audito -rilor (EFAA) şi ca membru asociatal Consiliului Eurasian al Conta -bililor şi Auditorilor Certificaţi şi,de asemenea, a încheiat acorduri şia trimis scrisori de intenţie organi-zaţiilor contabililor şi auditorilordin peste 20 de ţări, stabilind relaţiiprofesionale intensive.

    Doresc să vă prezint organizaţiilecu care am încheiat acorduri decooperare: Consiliul Auditorilor dinFederaţia Rusă (1999-2009);Federaţia Ucraineană a Contabililorşi Auditorilor Profesionişti (2001);Uniunea Contabililor şi Consul -tanţilor Financiari Independenţi şiCamerele Contabililor PubliciCertificaţi şi Consultanţilor dinTurcia (2005); Camera Lituaniană aAuditorilor (2005); Camera Audito -rilor din Republica Kazakhstan(2005); Asociaţia Letonă a Au -ditorilor Certificaţi (2006); CameraSlovacă a Auditorilor (2006); Aso -ciaţia Contabililor Generali Certi -ficaţi din Canada (2006); AsociaţiaProfesională a Experţilor Contabilidin Franţa (2006); Asociaţia Na -ţională a Auditorilor din Franţa(2006); Institutul Regional alContabililor Profesionişti dinSamara, Rusia (2007); CameraNaţională a Auditorilor din Polonia(2007); Association of CharteredCertified Accountants (ACCA)(2007); Institutul Auditorilor Internidin China (2007); UniuneaAuditorilor din Ucraina (2007);Camera Auditorilor din Rusia(2007); Consiliul de Audit alParlamentului Georgian (2009);Camera Auditorilor Financiari dinRomânia (2009); Camera Audito ri -lor din Republica Uzbekistan(2009); Camera Auditorilor dinUngaria (2011); Camera Auditorilordin Ucraina (2011); Asociaţia Con -

    tabililor şi Auditorilor Profesioniştidin Republica Moldova (2011);Institutul Contabililor şi AuditorilorProfesionişti din Rusia (2011); Ca -me ra Auditorilor din St. Petersburg(2012); Camera ConsilierilorFinanciari-Contabili Independenţidin Istanbul (2013); Centrul pentruformarea personalului superior şi aspecialiştilor din cadrul Ministeruluide Finanţe din Republica Belarus(2013); Institutul Auditorilor Certi -fi caţi din Republica Macedonia(2013).

    Între organizaţia noastră şi CameraAuditorilor Financiari din Româniaexistă relaţii de cooperare foartestrânse şi suntem mândri de acestlucru. Beneficiem din plin de expe-rienţa în audit a României, care esteo ţară prietenă a Azerbaijanului. Înaceastă situaţie, cel mai importantsprijin este acordat auditorilor dinAzerbaijan de către preşedinteleCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia şi prietenul nostru prefe-rat, profesorul Horia Neamţu.Profitând de această ocazie, dorescsă exprim cea mai profundă recu-noştinţă a colectivului şi membrilorCamerei Auditorilor din Azerbaijanfaţă de onorabilul profesor. Mi-afăcut o deosebită plăcere să oferdistincţia şi certificatul „Auditor deonoare al Republicii Azerbaijan”preşedintelui Camerei Auditorilordin România, domul Horia Neamţu,în deschiderea conferinţei extrem debine organizate la care am participatcu ocazia recentei mele vizite înfrumoasa dvs. capitală, Bucureşti.

    Sper ca şi în continuare relaţiiledintre organizaţiile noastre să fiediverse şi benefice.

    Ce proiecte aveţi pentruperioada în care ne aflăm, înlegătură, îndeosebi, cu satisfa-cerea cerinţelor membrilororganizaţiei profesionale pri-vind calitatea misiunilor deaudit, independenţa şi compor-

    10

    INTERVIU

  • tamentul etic al auditorilor şiasigurarea condiţiilor pentru ocompetiţie corectă pe piaţaspecifică auditului financiar?

    Organizarea auditului presupunedezvoltarea unor măsuri complexeîmpotriva cazurilor de monopol sauconcurenţă neloială care pot apăreaîn acest domeniu. Discutând desprecauzele care împiedică o concurenţăcorectă pe piaţa serviciilor de audit,trebuie să amintim că mecanismulreglementării preţului serviciilor deaudit în modalitatea caracteristicăeconomiei de piaţă – pe baza cereriişi ofertei – nu se justifică întotdeau-na în domeniul auditului. Din acestmotiv, controlul calităţii auditului înlocul unei reglementări a preţuluiserviciilor de audit este deosebit deimportant.

    Toate acestea presupun o nouăabor dare a dezvoltării auditului, a rolului şi importanţei sale în eco-nomie. În acest sens, opiniile cuprivire la revizuirea auditului devinvitale, nu numai ca instrument pen-tru determinarea corectitudiniiraportărilor contabile, dar şi în ter-menii îmbunătăţirii calităţii contabi-lităţii.

    Cu alte cuvinte, în condiţiile moder-ne, auditul ar trebui să contribuie laevaluarea poziţiei financiare a enti-tăţilor de afaceri, la analiza activită-ţii lor şi, în ultimă instanţă, la de -ter minarea perspectivelor de dezvol-tare a acestora. Aceasta înseamnăcă există deja nevoia pentru o tran-ziţie de la un audit de confirmare laun audit analitic de confirmare.

    Pe de altă parte, auditul trebuie săse autojustifice, să se autoevidenţie-ze drept cea mai eficientă metodăde reducere a riscului informaţionalîn management. În acelaşi timp,nevoia de realizare a auditului pro-iectelor de investiţii aduce în actua-litate revizuirea rolului şi importan-ţei auditului în economie.

    Toate acestea evidenţiază îmbunătă-ţirea procedurilor şi tehnologiilor deaudit, precum şi amplificarea statu-tului auditului.

    Discutând despre rolul auditului înîmprejurările moderne, contribuţiileacestuia în domeniul luptei împotri-va corupţiei şi a creşterii transpa-renţei ar trebui să fie corect perce-pute şi utilizate intensiv.

    Noile relaţii economice aduc înprim plan aplicarea unui audit per-formant.

    Cealaltă problemă importantă carese distinge prin caracterul săuurgent şi inovativ este determinareamecanismelor pentru o investigareeficientă a plângerilor referitoare laîncălcarea Codului Etic.Preconizăm crearea unei secţiunispeciale pe site-ul Camerei pentruproblemele etice (mecanism deplângere electronică cu privire lacomportamentele lipsite de etică, laîndrumările etice, la rapoartele pri-vind etica), determinarea moduluide educaţie şi a condiţiilor minimeasociate organizaţiei pentru educaţieşi formare în domeniul codului etic.

    11Anul 3 - 1/2014

    INTERVIU

    Auditul ar trebui săcontribuie la evaluareapoziţiei financiare aentităţilor de afaceri, laanaliza activităţii lor şi, înultimă instanţă, la deter-minarea perspectivelor dedezvoltare a acestora.Aceasta înseamnă căexistă deja nevoia pentruo tranziţie de la un auditde confirmare la un auditanalitic de confirmare

  • Cum este reglementată profe-sia de audit în ţara dumnea-voastră?

    Auditul în Rusia are o istorie de 20de ani. Este în curs reforma carevizează modificări importante alesistemului naţional de audit. Dinanul 2009, activitatea de audit dinRusia este reglementată prin Legeafederală nr. 307-FZ privind auditul,din 30.12.2008, iar profesia deauditor, atât de importantă dinpunct de vedere social, este guver-nată nu numai de organisme ale sta-tului, ci şi de organizaţii publice şiauto-reglementate. După intrarea învigoare a Legii federale nr. 307-FZ în auditul din Rusia a fost creatăo situaţie duală: pe de o parte, oserie de funcţii importante ce ţin dereglementarea auditului sunt realiza-te de către organismul federal auto-rizat de Ministerul de Finanţe, iar,pe de altă parte, o serie de funcţii

    au fost delegate asociaţilor de audi-tori care se auto-reglementează.

    Aceste funcţii se referă la metodo-logia controlului extern al calităţii,stabilirea unui fond pentru despăgu-biri, asigurarea obligatorie a firme-lor de audit etc. Prin urmare, acumuna dintre principalele problemeeste constituirea unui sistem com-plet de auto-reglementare.

    RCA este succesorul legal al orga-nizaţiei publice ruse „ColegiulAuditorilor din Rusia”, înfiinţată pe17 iunie 1992 şi înregistrată laMinisterul de Justiţie al FederaţieiRuse pe 23 noiembrie 1992. La 23decembrie 2009 RCA a obţinut sta-tutul de organizaţie auto-reglemen-tată.

    Activitatea RCA pentru asigurareainteresului public este orientată spreconstituirea unor abordări unificatea implementării auditului, regle-

    mentării auditului, interacţiunii cuautorităţile publice şi cu utilizatoriiserviciilor de audit.

    RCA se ocupă de aspecte ce ţin dereglementarea activităţii de audit înFederaţia Rusă, în special de propu-neri pentru modificarea legislaţieiprivind auditul, participă la activita-tea Consiliului pentru audit.

    RCA ocupă un loc special în comu-nitatea profesională, fiind membrucu drepturi depline al FederaţieiInternaţionale a Contabililor(IFAC).

    Care sunt obiectivele şi stadiulprocesului de dezvoltare şimodernizare a profesiei conta-bile în general şi audituluifinanciar în mod deosebit, încontextul aşteptărilor şi tendin-ţelor de evoluţie ale societăţii?

    În ultimii 20 de ani a existat unnumăr mare de evenimente deosebit

    12

    INTERVIU

    Principalul criteriu pentrualegerea unui auditornu trebuie să fie numaipreţul, ci şi calitatea serviciilor prestateModalităţile de asigurare a unităţii la nivelul adoptării şi implementării IFRS în Rusiasunt modelarea, armonizarea, standardizarea, adaptarea şi convergenţa contabilităţii. Înopinia noastră, dezvoltarea unei baze comune pentru convergenţa modelelor contabile seobţine, în primul rând, printr-o strânsă colaborare între experţii din diverse ţări.

  • de importante pentru comunitateacontabilă şi de audit din Rusia, cares-au încadrat în procesul de reformăcotabilă aferentă dezvoltării profe-siei. A fost creat un cadru legislativsolid pentru reforma contabilităţiinaţionale. În ciuda faptului că unconcept al contabilităţii este încă încurs de formare, principalul obiec-tiv a fost atins - sistemul contabilnaţional a fost aliniat cu standardelecontabile internaţionale şi cu cerin-ţele economiei de piaţă. Dar existăîncă aspecte incomplete care contu-rează cadrul pentru o dezvoltareprofesională continuă.

    Implementarea StandardelorInternaţionale de RaportareFinanciară este în centrul atenţiei.Etapele parcurse pentru dezvoltareaprofesiei de audit sunt strâns legatede utilizarea IFRS în Rusia. Scopulprocesului este îmbunătăţirea calită-ţii serviciilor de audit şi sporireaîncrederii publicului în profesia deaudit. Modalităţile de asigurare aunităţii la nivelul adoptării şi imple-mentării IFRS în Rusia sunt mode-larea, armonizarea, standardizarea,adaptarea şi convergenţa conta -bilităţii.

    În opinia noastră, dezvoltarea uneibaze comune pentru convergenţamodelelor contabile se obţine, înprimul rând, printr-o strânsă cola-borare între experţii din diverseţări.

    În prezent, Colegiul Auditorilor dinRusia a centralizat cunoştinţele pro-fesionale, activităţile şi resurselefinanciare într-o singură asociaţieprofesională, ceea ce este util pen-tru îmbunătăţirea eficienţei profesieinaţionale, pentru clarificarea relaţieide lucru cu Guvernul şi, de aseme-nea, permite realizarea unui controlpublic mai eficient. RCA a înfiinţatun registru al contabililor profesio-nişti şi a organizat un sistem de for-mare, certificare şi educaţie conti-nuă.

    13Anul 3 - 1/2014

    INTERVIU

    Absolvent al Institutului deFinanţe din Moscova (Aca -demia de Finanţe din ca -drul Guvernului FederaţieiRuse), Facultatea de Re -laţii Economice Internaţio -nale, Alexandr Ruf estedoctor în economie. Dinanul 1992 este preşedinteleColegiului Auditorilor din Rusia şi - din 2002 - preşe dinte alConsiliului Central al Colegiului. A lucrat în diverse instituţii cuatribuţii în domeniul auditului, inclusiv în Ministerul Finanţelor alURSS, în calitate de Expert Şef al Administraţiei Principalepentru Valută şi Economie.

    Între afilierile profesionale putem enumera: preşedinte al Comi -tetului pentru Standarde, membru al Consiliului de Administraţieal Consiliului Eurasian a Contabililor şi Auditorilor; membru alConsiliului Comisiei Unificate de Certificare; membru al organis-mului de lucru al Consiliului de Audit din cadrul Ministerului deFinanţe al Rusiei; preşedinte al Comisiei de Etică Profesională aConsiliului de Audit din cadrul Ministerului de Finanţe al Rusiei;membru al Consiliului de Supraveghere al Asociaţiei principaleloruniversităţi din Rusia în domeniul economic şi de management;membru al Consiliului Academic al Institutului pentru Problemede Auto reglementare; membru al Consiliului PublicRosfinnadzor; preşedinte al Uniunii Naţionale a Asociaţiilor de Audit.

    Alexandr Ruf, preşedintele Colegiului

    Auditorilor din Rusia(RCA)

    Între calificările profesionale ale interlocutorului pot fi amintite:membru cu drepturi depline al Asociaţiei auto-reglementate aEvaluatorilor Inter-regionali; certificate de auditor calificat emisede Comisia Centrală de Atestare şi Licenţiere pentru audit şi auditîn asigurări; certificat de calificare pentru evaluarea maşinilor şiechipamentelor, emis de Institutul Profesioniştilor Evaluatori;certificat internaţional pentru practicarea bio-terapiei şi a terapieienergetice, emis de Centrul de Medicină Tradiţională al Academieide Ştiinţe Medicale din Federaţia Rusă.

  • Ministerul de Finanţe consideră căo certificare profesională este omodalitate de a confirma adecvareaprofesională, nivelul avansat decunoştinţe şi aptitudini, angajamen-tul faţă de cele mai înalte standardeetice ale profesiei. Prin urmare, unsistem eficient de evaluare a com-petenţei şi de training oferă un înţe-les concret titlului de „contabil pro-fesionist”.

    În opinia noastră, recunoaştereainternaţională a profesiei ruse deaudit şi contabilitate este, de aseme-nea, deosebit de importantă.

    Care este stadiul implementă -rii Standardelor Internaţionalede Audit în Rusia?

    La 15 iulie 2013, primul ministru alFederaţiei Ruse a introdus înParlament – Duma de Stat o legecere prevede tranziţia laStandardele Internaţionale de Audit.Această lege a fost adoptată laprima sa prezentare, pe 23 octom-brie 2013. Până la 1 august 2014Guvernul Federaţiei Ruse trebuie săstabilească o procedură pentru recu-noaşterea utilizării standardelor

    internaţionale de audit pe teritoriulFederaţiei Ruse.

    Colegiul Auditorilor din Rusia(RCA) a tradus în limba rusă şi apublicat Manualul de ReglementăriInternaţionale de Control alCalităţii, Audit, Revizuire, AlteServicii de Asigurare şi ServiciiConexe (2010), în 3 volume.Traducerea este aprobată de IFACşi este recomandată pentru utilizarepe teritoriul Rusiei şi ţărilor dinComunitatea Statelor Independente(CIS).

    În prezent, în urma unui acord sem-nat cu Federaţia Internaţională aContabililor, RCA a realizat tradu-cerea ediţiei 2012 a Manualului. Adoua parte a Manualului 2012include standardele internaţionalede Revizuire, Alte Servicii deAsigurare şi Servicii Conexe. Prinurmare, setul complet de standardeinternaţionale care reglementeazăactivitatea de audit va fi publicat înlimba rusă.

    IFAC a trimis către RCA o scri-soare oficială de apreciere, eviden-ţiind înalta calitate şi fidelitatea tra-

    14

    INTERVIU

    Relaţiile internaţionalereprezintă o parteimportantă a activităţiinoastre. Putem obţinerezultate eficiente şiputem promova imagineaprofesiei noastre în ţaranoastră nu numai prinactivitatea internă, ci şi preluând cele mai bune exemple şiexperienţa partenerilornoştri, precum şi prin recunoaştereinternaţională.

  • ducerii. Instituţiile de educaţie şiorganizaţiile profesionale din Rusiaşi ţările din CIS au transmis, deasemenea, recunoştinţa şi reacţiilelor favorabile.

    Sperăm că traducerea va fi utilăîntregii comunităţi vorbitoare delimba rusă în procesul de adoptareşi implementare a ISA.

    În ce măsură consideraţi utilădezvoltarea de relaţii profesio-nale pe plan internaţional?

    Relaţiile internaţionale reprezintă oparte importantă a activităţii noas-tre. Putem obţine rezultate eficienteşi putem promova imaginea profe-siei noastre în ţara noastră nu numaiprin activitatea internă, ci şi pre-luând cele mai bune exemple şiexperienţa partenerilor noştri, pre-cum şi prin recunoaştere internaţio-nală. Printre partenerii noştri senumără organizaţii din ţările CIS:Azerbaijan, Kazakhstan, Uzbe -kistan, Moldova, Ucraina, Belarus.

    De asemenea, am iniţiat un proiectde colaborare cu ICAEW, discutândaspecte privind controlul calităţii încadrul unor cursuri de formare.

    Avem numeroşi parteneri în întrea-ga lume, dar doresc să subliniezcooperarea deosebit de importantăşi strânsă cu Camera AuditorilorFinanciari din România. Apreciezîn mod deosebit posibilitatea de aface schimb de opinii şi experienţăcu CAFR în diferite zone ale profe-siei de audit.

    Suntem recunoscători domnuluiHoria Neamţu pentru invitaţia pecare am primit-o la această întâlnireprofesională deosebit de interesantăde la Bucureşti, ocazie cu care amsemnat Acordul de cooperare dintreorganizaţiile noastre. Prin urmare,suntem nerăbdători să dezvoltămcooperarea noastră şi să promovămautoritatea profesiei noastre înambele ţări.

    Cum acţionaţi pentru întărireaprofesiei de audit şi creştereaîncrederii publicului în misiu-nile acesteia?

    Calitatea auditului din FederaţiaRusă se îmbunătăţeşte constant.

    Auditorii acţionează în interesulpublicului, rezultatele activităţii deaudit ajută investitorii să ia decizii,prin urmare calitatea auditului esteextrem de importantă. În prezent, înRusia, activitatea de audit estedomeniul cel mai strict suprave-gheat. Calitatea activităţii audituluieste verificată de organizaţii auto-reglementate ale auditorilor (SRO),iar calitatea activităţii auditorilorcompaniilor publice importante esteverificată atât de SRO, cât şi deServiciul Federal de SupraveghereFinanciară şi Bugetară(Rosfinnadzor).

    Colegiul Auditorilor din Rusiaorganizează seminarii, cursuri regu-late de formare şi discuţii online curecomandări pentru membrii săipentru îmbunătăţirea controluluiintern al calităţii misiunilor deaudit. În prezent, membrii RCAelaborează un program special pen-tru a ajuta firmele de audit să asigu-re un nivel adecvat al controluluiintern al calităţii misiunilor deaudit.

    De la 1 ianuarie 2013, toţi auditoriişi organizaţiile de audit din ţaranoastră implementează noul CodEtic şi regulile de independenţăpentru auditori şi firmele de audit.Rusia a ales o cale de integrare înlumea comunităţii economice, prinurmare, pentru convergenţa standar-delor naţionale cu cele internaţiona-le, pe baza Codului Etic alFederaţiei Internaţionale aContabililor, aceste documente aufost adoptate şi au devenit obligato-rii pentru toate SRO.

    Problema stabilirii celor mai corec-te, oneste, morale şi responsabile

    reguli privind conduita auditorilorîn desfăşurarea activităţilor de auditeste amplu discutată în ţara noastră,la fel ca şi eficacitatea măsurilor deasigurare a independenţei firmelorde audit. Măsurile propuse sunt:rotaţia obligatorie a personaluluicheie de audit; licitaţii publice;înregistrarea publică a contractelorde audit; clasamente ale firmelor deaudit publicate în media; asigurareade răspundere profesională a audito-rilor; separarea activităţii de auditde cea de consultanţă în afaceri;impunerea de sancţiuni pentru fir-mele de audit fără scrupule; conso-lidarea controlului calităţii, intern şiextern; transparenţa firmelor deaudit; consolidarea rolului comitete-lor de audit din organizaţii; limita-rea ponderii onorariului de primitde la un singur client în totalulvenitului firmei de audit.

    Concurenţa corectă trebuie să sebazeze pe forme civilizate pentru aobţine dreptul de a semna un con-tract cu clienţii, în special cu insti-tuţiile publice importante. În acestcaz, principalul criteriu pentru ale-gerea unui auditor nu trebuie să fienumai preţul, ci şi calitatea servicii-lor prestate. Acest rezultat poate fiobţinut prin formarea treptată aeşantioanelor, tiparelor şi practicilorcomportamentale ale părţilor înacest domeniu, prin stabilirea unuimediu concurenţial, care, la rândulsău, va influenţa concurenţa organi-zaţiilor de audit. Rolul auditorilor şiSRO pentru eliminarea concurenţeineloiale este deosebit de important.

    Interviuri consemnate de Ana-Maria Lupu

    15Anul 3 - 1/2014

    INTERVIU

    N. red.: Interviurile au fost soli -citate cu prilejul prezenţei celordoi interlocutori la Întâlnirea pro -fesională organizată la 6 noiem-brie 2013, la sediul Camerei Au -ditorilor Financiari din România.

  • Idei, sugestii, experienţe

    Particularităţile audituluifinanciar al proiectelorpostaderare,precizări şi comparaţii privind termenii de referinţă

    Auditarea proiectelor în perioada post-aderare a ridicat şi încă mai ridică o serie deprobleme datorate atât necunoaşterii a ceea ce trebuie să fie verificarea cheltuielilordintr-un proiect, în procesul implementării lui sau al finalizării, cât şi diversităţii (ca sănu spunem dezordinii) în ceea ce priveşte documentele care reglementează auditareaproiectelor. Cei 7 ani ai perioadei de programare pe care i-am tra-versat, ne-au dovedit că între „a vrea” şi „a putea” este o mare deosebire. Că nu am reuşit întotdeauna, putem înţelege, dar că n-am vrut, este de neînţeles.

    Cornel Iosif Kameniczki, auditor financiar, S.C. C & C COUNT S.R.L., Baia Mare

    16

  • untem la sfârşitul primeiperioade de programare(2007-2013), pe careRomânia a parcurs-o inte-gral, perioadă de analiză alucrurilor învăţate şi a celorpe care nu am reuşit fie săle înţelegem, fie să le învă-ţăm, fie altceva…

    Dacă ne uităm doar la cele maimari două programe ale acesteiperioade (POR şi POS DRU) con-statăm (cu surprindere oare?) căPOR a emis de la data începerii şipână în prezent peste 100 deinstrucţiuni, iar cel de al doilea–POS DRU – a ajuns la 80 deinstrucţiuni. Aceste cifre nu facdecât să demonstreze (şi nu dorescsă intru cu nimeni în polemici) nunumai faptul că nu am fost pregătiţi(sau nu am ştiut să ne pregătim), cişi faptul că n-am fost în stare săînţelegem structura şi modalitateade derulare a programelor (cu axeşi domenii majore de intervenţieaferente) pe care noi, ca ţară, le-ampropus. Cum altfel s-ar putea expli-ca avalanşa de instrucţiuni şi modi-ficări de proceduri, nu odată cuacţiune retroactivă sau schimbărimajore faţă de ceea ce a fost publi-cat în ghidul solicitantului, docu-ment pe baza căruia s-a elaboratcererea de finanţare.

    În alt plan constatăm (şi fie-mi ier-tat cuvântul) degringolada celorcare ar fi trebuit să coordonezeîntreg acest proces. Şi aici estevorba de autorităţile de management(AM), care fiecare a vrut sădemonstreze că face altfel decât cei-lalţi şi Autoritatea de Coordonare aInstrumentelor Structurale (ACIS),care din start a fost deposedată deatribuţiile pe care trebuia să le aibă.În mod normal, aşa cum îi şi spunenumele, ACIS ar fi trebuit să coor-doneze implementarea proiectelordin punct de vedere al elaborării deprincipii şi documente unitare pen-

    tru fiecare AM. Acceptând că„dorinţa de mai bine” a autorităţilorde management a prevalat asupraunui sistem unitar, totuşi nu putemînţelege de ce măcar principiile şidocumentele pentru realizarea audi-tării proiectelor pe diverse progra-me nu s-a putut realiza. Constatămcu părere de rău că, practic, fiecareprogram are propriile proceduripentru realizarea auditării proiecte-lor şi Termeni de referinţă specifici.Nici măcar denumirea acestora nueste uniformă, ele denumindu-sediferit de la program la program.

    Un alt element perturbator, ca să nuspunem deranjant, este că dacămajoritatea AM precizează în docu-mentul numit Termeni de referinţă(sau altfel, dar cu acelaşi rol) căRaportul de verificare a cheltuielilorva fi întocmit în conformitate cuISRS 4400, în cadrul proiectelorfinanţate prin PNDR raportul trebu-ie realizat în conformitate cuStandardul Internaţional pentruMisiunile de Asigurare (ISAE)3000.

    Toate cele amintite, chiar dacă arputea părea lucruri nesemnificative,demonstrează capacitatea noastră dea răspunde la provocările la caresinguri ne-am angajat.

    Pentru a înţelege situaţia în careîncheiem acest ciclu de programare,din punctul de vedere al activităţiide audit a proiectelor (verificareacheltuielilor...), este bine să neamintim cum a început de fapt acti-vitatea de auditare a proiectelor înRomânia după 1989.

    Programul PHARE este unul dintrecele trei instrumente de pre-aderarefinanţate de Uniunea Europeană înprocesul de asistenţă acordat ţărilordin Centrul şi Estul Europei, candi-date la aderarea la UniuneaEuropeană. Creat iniţial pentru asis-tenţa Poloniei şi Ungariei (Pologneet Hongrie - Aide á Restructuration

    Economique), programul a fostextins la toate ţările canditate dinEuropa Centrală şi de Est.Programul PHARE a început să fieactiv în România începând cu anul1992. În perioada 1992-1998 s-aufinanţat proiecte soft, respectiv pro-iecte care nu aveau incluse activităţide construcţii. Pentru acestea,Comisia Europeană nu solicita reali-zarea de audit pentru verificareacheltuielilor. Din anul 1998 au înce-put să se finanţeze şi proiecte hard,respectiv proiecte care aveau inclu-se activităţi de construcţii. Primeleproiecte de această natură au fostcele finanţate prin programulCREDO, pentru dezvoltarea buneivecinătăţi şi a stabilităţii sociale înregiunile de frontieră.

    În anul 1998 au fost alocate aproape8 milioane de ECU pentru 18 judeţeaflate la frontiera cu Ungaria,Ucraina, Moldova şi Bulgaria.

    Începând cu anul 1998 şi cu progra-mul CREDO, Comisia Europeanăsolicită realizarea de audit pentruverificarea şi certificarea cheltuieli-lor realizate în cadrul proiectelor.Numărul de rapoarte era stabilitprin proiect, dar era obligatoriu unraport de audit la finalizarea imple-mentării proiectului şi acest raporttrebuia să însoţească cererea derambursare finală. Din acelaşi an(1998) devine obligatorie auditareaproiectelor şi pe programulPHARE. Auditarea trebuia realizatăîn baza PRAG 1, adică „PracticalGuide to Phare, ISPA and SapardContract Award Procedures(Europaid procurements)”, care fur-niza formatul şi structura raportuluide audit (un fel de termeni de refe-rinţă, în terminologia de acum).Atât la programul CREDO, cât şi laPHARE, după PRAG 1 trebuiaemis şi un certificat de audit.

    În februarie 2006 se modifică pro-cedurile şi apare PRAG 2,„Practical Guide to Phare, ISPA

    17Anul 3 - 1/2014

    SParticularităţile auditului financiar

  • and Sapard Contract AwardProcedures (Europaid procure-ments)”, care menţine obligativita-tea auditului şi modifică puţin for-matul şi structura raportului deaudit, menţinând obligativitatea fur-nizării de către auditor a unui certi-ficat de audit.

    În 2007 România devine membră aUE şi consecinţa este dreptul lafinanţări prin fonduri postaderare.La nivelul guvernului ia fiinţăACIS, Autoritatea pentruCoordonarea InstrumentelorStructurale, care este coordonatornaţional al asistenţei nerambursabileîn relaţia cu UE, având atribuţii şiresponsabilităţi atât în ceea ce pri-veşte asistenţa financiară de pre-aderare, cât şi în ceea ce priveştecoordonarea gestionării fondurilorstructurale şi de coeziune. În acestsens, instituţia coordonează pregăti-rea şi funcţionarea cadrului legisla-tiv, instituţional şi procedural pen-tru gestionarea instrumentelor struc-turale, iar, pe de altă parte, progra-mează, coordonează, monitorizeazăşi evaluează utilizarea asistenţeifinanciare nerambursabile. În fapt,ACIS ar fi trebuit să fie organul dereglementare pentru implementareaproiectelor finanţate din fonduripostaderare. Adică, mai pe româ-neşte, ACIS ar fi trebuit să stabi-lească un cadru unitar, inclusiv pen-tru auditarea proiectelor şi în finalformatul şi structura Termenilor dereferinţă pentru toate programele.Realitatea este că avem Termeni dereferinţă diferiţi pe fiecare programîn parte şi dacă pe majoritatea pro-gramelor ei fac referire la ISRS4400, în cadrul PNDR (ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală)referirea este ISAE 3000, ceea ce conduce la o serie de pro-bleme.

    Pentru a ne edifica asupra a ceea ceînseamnă generic definit ca„Termeni de referinţă”, credem că

    este utilă o comparaţie între docu-mentele similare de pe POR şi POSDRU, comparaţie care poate fiextinsă şi la celelalte programe.

    Comparaţia este redată tabelar înpaginile următoare.

    Dintr-o simplă privire, o constatare:cele două documente de referinţăpoartă denumiri diferite, deşi sereferă în esenţă la acelaşi lucru.Nici structura celor două documentenu este identică, fiecare elaboratordorind să-şi pună cât mai multamprenta proprie.

    Analiza celor două documente rele-vă următoarele elemente semnifica-tive:

    F la achiziţia serviciilor de auditnu este clară diferenţierea întreachizitorul persoană fizică şiachizitorul persoană juridică;

    F în TOR (Termeni de referinţă)pentru POR se precizează că„Auditorul va menţiona încuprinsul Raportului constatări-lor factuale dacă a avut accesnelimitat la informaţii şi docu-mente şi dacă probele de auditobţinute sunt suficiente si adec-vate pentru emiterea opiniei deaudit”, iar în cel aferent POSDRU că „Având în vedere căacest angajament nu reprezintăun angajament de asigurare,auditorul nu furnizează o opi-nie de audit şi nu exprimă oasigurare”.

    F în TOR pentru POR se cere săse verifice dacă „este posibilăevaluarea eficientă şi eficace acheltuielilor cuprinse în Cerereade rambursare intermediară /finală”. În dicţionarele de limbaromână cei doi termeni „efi-cient” şi „eficace” sunt sino-nimi.

    F tot în TOR pentru POR se pre-cizează: „Categoriile de cheltu-ieli solicitate de beneficiar în

    Cererea de rambursare trebuiesă corespundă cu cele din buge-tul proiectului, iar cele tipFEDR sunt evidenţiate dis-tinct”. Practic, întregul POReste finanţat din FEDR (FondulEuropean de DezvoltareRegională) doar dacă emitentuldocumentului (fără a precizaînsă) consideră cheltuieli de tipNE FEDR contribuţia solicitan-tului sau/şi contribuţia naţiona-lă. În primul caz, sunt domeniide intervenţie (vezi 4.3) la carese finanţează integral cheltuialaeligibilă, în limita stipulată înghidul solicitantului, deci nuavem cheltuială eligibilă a soli-citantului, iar în al doilea caznu este treaba auditorului săfacă în scris – în cadrul raportu-lui de verificare a cheltuielilor –structura şi componenţa cheltu-ielilor eligibile pe rambursarede la UE şi rambursare dinbugetul naţional. Doar în cadrulCererii de rambursare de pePOS DRU apare menţionatăaceastă diferenţiere.

    F tot în TOR pentru POR se pre-cizează că „Auditorul va verifi-ca toate categoriile şi tipurile decheltuieli prezentate în Cerereade rambursare intermediară/fi -nală, iar în cadrul acestora vorfi selectate numai acele cheltu-ieli care prezintă un nivel ridi-cat al riscului, determinat pebaza metodei proprii de analizăde risc a auditorului indepen-dent, excepţie făcând verificareaachiziţiilor publice care se varealiza în procent de 100%”,deşi în realitate auditorul nu vaface nici o selecţie a cheltuieli-lor deoarece trebuie să verificetoate cheltuielile solicitate sprerambursare. În consecinţă, afir-maţia anterior amintită mai multîncurcă decât să clarifice sau sălămurească.

    18

    Idei, sugestii, experienţe

  • 19Anul 3 - 1/2014

    Particularităţile auditului financiar

  • 20

    Idei, sugestii, experienţe

  • 21Anul 3 - 1/2014

    F Amândouă documentele ne soli-cită să facem verificări, deoare-ce: „costurile trebuie să fie înconformitate cu principiile unuimanagement financiar sănătos,respectiv utilizarea eficientă afondurilor, şi un raport optimcost/beneficiu” (în documentulPOR), respectiv „costurile suntîn conformitate cu principiilemanagementului financiar rigu-ros, în special cu privire lacost-eficienţă şi cea mai bunăutilizare a banilor”, în docu-mentul POS DRU.

    F Referitor la decontarea cheltuie-lilor în TOR POR se afirmă caaceste cheltuieli „să fie efectua-te şi plătite de beneficiar saupartenerii săi până la termenulde depunere a cererii de ram-bursare finale, după cum estedefinit în cadrul contractului definanţare”, iar în TOR POSDRU „au fost asumate deBeneficiar sau de partenerii luipe perioada de implementare aacţiunii”. Constatăm că celedouă exprimări nu sunt conver-

    gente şi ridică o serie de proble-me. În primul rând cheltuielilenu pot fi plătite până la depune-rea cererii de rambursare deoa-rece înainte de a depune cerereade rambursare aceasta trebuieauditată, deci cheltuielile solici-tate spre decontare trebuie să fifost plătite până la întocmireacererii de rambursare şi înainta-rea acesteia către auditor, deoa-rece tot ce se plăteşte dupăacest termen nu este inclus încererea de rambursare şi nu maipoate fi auditat, deci este chel-tuială neeligibilă. Constatăm că

    formularea din TOR POS DRUnu este completă şi de asemeneanu este clară.

    ConcluzieConsiderăm că exemplificarea, deşisuccintă, este lămuritoare. Totuşi,mai este de remarcat un aspect.Conform OG 34/2006 (privind achi-ziţiile publice) cu actualizările ulte-rioare, orice serviciu prestat trebuiesă fie recepţionat şi apoi plătit.Însă, în situaţia verificării cheltuie-lilor unui proiect (auditarea acestu-ia), plata ulterioară auditării cereriide rambursare finală conduce auto-mat la neeligibilitatea cheltuielilorpentru auditul proiectului. Astfel,raportul de audit aferent cererii derambursare finale este practic singu-rul serviciu care trebuie plătit (achi-tat) înainte de a fi efectuat. Acestlucru nu a reuşit să-l înţeleagă nicio Autoritate de management, niciun Organism intermediar şi conse-cinţa este că se încalcă prevederilecontractuale şi implicit prevederileOG 34/2006, deoarece nu s-adorit/nu s-a putut să se modificeOG 34/2006 cu actualizările ulte-rioare şi să se pună de acord curealitatea şi cu logica lucrurilor.

    Dar în curând vom intra într-o nouăperioadă de programare şi, maimult ca sigur, ne vom confrunta cucel puţin aceleaşi probleme...

    Guvernul României, Ministerul Dezvoltării şi Turismului, Direcţia GeneralăAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, NotăCătre beneficiarii de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional2007-2013 privind Instrucţiuni şi termeni de referinţă pentru achiziţionarea ser-viciilor de audit, accesabil lahttp://www.inforegio.ro/images/informatii_utile/NOTA%20SITE.pdf

    Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei Protecţiei Sociale şi Persoanelorvârstnice, AMPOSDRU, Programul Operaţional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013, Cerinţe privind verificarea cheltuielilor de cătreun auditor financiar independent, accesabil la http://www.fseromania.ro/images/downdocs/11_cerinte_verificarea_cheltuielilor.pdf

    Bibliografie

    Particularităţile auditului financiar

  • 22

    Idei, sugestii, experienţe

    Auditarea mediului/sistemului de control

    al clientului

    Ana Dincă, Managing partner

    Alina Galetan, Junior auditor

    Alexandru Stelea, Junior auditor

    SC Audit One SRL Moore Stephens Ltd

    Controlul intern reprezintă procesul conceput, implementatşi menţinut de către persoanele însărcinate cu guvernanţa,cu scopul furnizării unei asigurări rezonabile privindîndeplinirea obiectivelor unei entităţi, cu privire la credi -bilitatea raportării financiare, eficienţa şi eficacitateaoperaţiunilor şi conformitatea cu legile şi reglementărileaplicabile (ISA 315).

    Auditorul trebuie să înţeleagă controalele interne relevantepentru un audit. Există cazuri în care majoritatea con-troalelor relevante pentru misiunea de audit trebuie să fieaferente raportării financiare, însă nu toate controaleleaferente raportării sunt relevante pentru un audit. Măsuraîn care un control, individual sau în combinaţie cu altele,este relevant depinde de raţionamentul profesional al audi-torului.

    Pentru a stabili activităţile de control relevante auditorultrebuie să obţină înţelegerea acestor activităţi, în vedereaevaluării riscurilor de denaturare semnificativă la nivelulafirmaţiilor şi conceperii unor proceduri de audit viitoare,ca răspuns la riscurile evaluate.

    Atunci când se obţine o înţelegere a controalelor care suntrelevante, auditorul trebuie să evalueze măsura în careacestea au fost implementate, prin efectuarea de procedurisuplimentare pe lângă intervievarea personalului societăţii.

  • ediul de control includefuncţiile de guvernanţă şiconducere, atitudinile şiacţiunile conducerii cuprivire la controlulintern al entităţii şiimportanţa acestuia.

    Funcţia de audit intern a entităţiipoate fi relevantă pentru auditulfinanciar, dacă natura responsabili-tăţilor şi activităţilor funcţiei deaudit intern este legată de raporta-rea financiară a entităţii. Utilizareaactivităţii auditorilor interni se facenumai pentru a modifica sau reduceamploarea procedurilor de auditcare urmează a fi efectuate.

    Relaţia dintre funcţia de audit internşi auditorul extern este prezentată înStandardul Internaţional de Audit610, conform căruia obiectivelefuncţiei de audit intern sunt stabilitede către conducere. Deşi obiectivelefuncţiei de audit intern şi cele aleauditorului extern sunt diferite, esteposibil să existe asemănări întremaniera în care funcţia de auditintern şi auditorul extern îşi atingobiectivele.

    Pentru ca auditorul extern să utili-zeze activitatea specifică a auditori-lor interni, acesta trebuie să evalue-ze şi să conceapă proceduri de auditpentru a stabili gradul de adecvareal activităţilor respective.

    Asemenea proceduri de audit potinclude: analizarea elementelor dejaexaminate de auditorii interni, exa-minarea altor elemente similare sauobservarea procedurilor îndeplinitede auditorii interni.

    În reglementarea contabilă naţională(art. 309 din OMFP 3055/2009), sestabilesc obiectivele controluluiintern al entităţii care urmăresc:

    F conformitatea cu legislaţia învigoare;

    F aplicarea deciziilor luate deconducerea entităţii;

    F buna funcţionare a activităţiiinterne;

    F fiabilitatea informaţiilor finan-ciare;

    F eficacitatea şi eficienţa operaţiu-nilor entităţii;

    F utilizarea eficientă a resurselor;

    F prevenirea riscurilor de a nu seatinge obiectivele fixate etc.

    Prin urmare, obiectivele proceduri-lor de control urmăresc:

    F înscrierea activităţii entităţii şi acomportamentului personaluluiîn cadrul definit de legislaţiaaplicabilă, valorile, normele şiregulile interne;

    F verificarea dacă informaţiilecontabile, financiare şi degestiune comunicate reflectăcorect activitatea şi situaţiasocietăţii.

    În cadrul acestui articol ne-am pro-pus să prezentăm obiectivele şi pro-cedurile legate de verificarea siste-mului de control intern, prin eva-luarea riscurilor de denaturare sem-nificativă şi prin înţelegerea entităţiiCLIENT SRL şi a mediului său deafacere.

    Client: CLIENT SRLVerificare flux intrări - ieşiriimobilizări corporale

    Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012

    Întocmit: XX 28.01.2013

    Revizuit: XX 29.01.2013

    A. STUDIU DE CAZ:VERIFICAREA CONTROA-LELOR PENTRU IMOBILI-ZĂRI CORPORALE LA

    SC CLIENT SRLVom prezenta testele efectuate lasocietatea Client SRL pentru reface-rea controalelor pe fluxul de intrări-ieşiri imobilizări corporale şi pe flu-xul operaţional personal-salarizare.

    1. Extras din secţiunea aferentăcunoaşterii clientului şi activi-tăţii sale referitor la imobiliză-rile corporale

    Societatea CLIENT SRL funcţio-nează pe piaţa industriei textile dinanul 2003, iar noi audităm situaţiilefinanciare ale exerciţiului încheiat la31 decembrie 2012.

    Obiectul de activitate principal alentităţii auditate este pregătirea şifilarea fibrelor textile pentru produ-cerea firelor de efect (fantezie).Acestea sunt produse din diversefibre naturale (bumbac, lână,măta-se), fire acrilice, vâscoză. Ciclullung de producţie presupune imple-mentarea unui număr mare de pro-cese, cum ar fi: filare, prelucrarespecifică, vopsire etc. Aceste proce-se nu sunt complet automatizate,ceea ce presupune un necesar ridi-cat de forţă de muncă.

    Din cauza ciclului lung de fabricaţieşi a operaţiunilor suplimentareîntreprinse în procesul de producţie,preţul de vânzare trebuie să acoperetoate costurile efectuate. La nivelulcompaniei se face „o colecţie deproduse finite” pe care o prezintă laexpoziţii de modă din lume.

    Piaţa de desfacere a produselorobţinute de către societate este înmare parte export în ţări dinUniunea Europeană sau în alte ţări.

    În cursul anului 2012 s-au făcutinvestiţii în achiziţii de noi utilajepentru a susţine creşterea cererii deproducţie şi dezvoltarea de noi pro-duse.

    Obiectivele strategice în dezvoltareaactivităţii clientului nostru în anulauditat au fost:

    F îmbunătăţirea calitativă a pro-ducţiei;

    F diversificarea gamei sortimenta-le a produselor conform cereriiclienţilor;

    23Anul 3 - 1/2014

    AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

    M

  • F promovarea şi extinderea pe noipieţe de desfacere.

    Pentru realizarea acestora, entitateadispune de imobilizări corporalespecifice activităţii sale, cum ar fi:ateliere, depozite de materiale,instalaţii termice de abur şi apă,cazane de abur, aparate de vopsit însculuri, maşini de imprimat, uscă-toare de bobine etc.

    În anul auditat s-au achiziţionat şialte imobilizări corporale necesaredesfăşurării activităţilor de produc-ţie şi desfacere, cum ar fi: un teren,o pompă de circulaţie a apei, rafturimetalice, un grup de pompare, cal-culatoare etc. Acestea se vor testaîn munca noastră de audit.

    Societatea a hotărât ca, la dataamortizării complete, autoturismeledeţinute să fie vândute către angaja-ţii societăţii pe bază de licitaţie, cri-teriul de selecţie fiind preţul cel mairidicat oferit de cumpărător.

    2. Cerinţele de informaţii aleauditorului

    Scopul testelor de control realizatede noi pe fluxul de intrări şi ieşiride imobilizări corporale este de acunoaşte sistemul de control internşi de a verifica controalele interneimplementate de societate, prin„teste de parcurgere”.

    Pentru realizarea obiectivelornoastre am urmărit şi abordaturmătoarele aspecte:

    F Am refăcut paşii urmaţi decătre controalele societăţii pefluxul analizat, urmărindpractica companiei, precum şilegislaţia în materie privindimobilizările corporale;

    F Am identificat controalele apli -cabile pe acest flux;

    F Am testat controalele identifi ca -te la un eşantion de tranzacţii(in trări-ieşiri de imobilizări cor -porale), având la bază docu-mentele justificative puse la

    dispoziţie de către reprezentanţiisocietăţii;

    F Am consemnat neconformităţileidentificate;

    F Am comunicat către conduceredeficienţele controlului intern;

    F Am verificat planul de controlal auditului intern şi am reţinutaspectele neconforme consem -nate de aceştia.

    Testarea fluxului de intrări-ieşiri deimobilizări corporale s-a desfăşuratîn cursul misiunii noastre la sediulsocietăţii de către un junior auditorşi un senior auditor, utilizând meto-da „test de parcurgere”.

    Am solicitat şi primit din parteaclientului:

    F Procedura operaţională aprobatăla nivel de grup (Ref. C.1);

    F Bugetul de investiţii aferent a -nu lui 2012, cu valoare bugetatăşi valoare realizată (Ref. C.2);

    F Organigrama generală a compa-niei, inclusiv a departamentuluiFinanciar-Contabil (Ref. C.3);

    F Registrul de imobilizări corpo-rale la data de 31.12.2012, înformat electronic;

    F Lista intrărilor şi ieşirilor imo -bi lizărilor din cursul anului2012 în format electronic;

    F Balanţa de verificare analitică la31.12.2012, în format electro-nic.

    3. Descrierea fluxului operaţio-nal intrări - ieşiri de imobili-zări corporale

    Societatea nu are o procedură pro -prie scrisă pentru acest flux, care săincludă cerinţe aferente achiziţiei,vânzării sau casării de imobilizări,adaptate la reglementările legalenaţionale. Pentru aceste operaţiunisocietatea a declarat că utilizeazăprocedura grupului.

    Descriem mai jos etapele practicatede societate în procesul de achiziţie,

    vânzare sau casare a imobilizărilorcorporale.

    3.1. Achiziţia imobilizărilor corpo-rale – Descrierea practicii

    Anual se întocmeşte un buget deinvestiţii pe baza căruia se potefectua achiziţiile de imobilizări.

    Achiziţiile de imobilizări corporalese fac în conformitate cu bugetulalo cat. Nu se achiziţionează imo -bilizări corporale neexistente înbuget, însă se pot efectua realocăriîntre liniile bugetare. (Am identifi-cat Control 1)

    Directorii de departamente contrac-tează furnizorii de imobilizări cor-porale, prin solicitare de oferte dela doi sau trei furnizori înainte deaprobarea şi semnarea contractului.Condiţiile contractuale, respectivtermenele de plată, factura profor-ma, se stabilesc cu acordul directo-rului de departament.

    După ce se stabilesc termenii, con-tractul este aprobat şi semnat decătre directorul general. (Am identi-ficat Control 2)

    Mijlocul fix este livrat de furnizorînsoţit de factura fiscală, pe care osemnează la primire un reprezentantal societăţii. (Am identificat Control3)

    Factura este aprobată pentru platăde către directorul general sau decătre directorul financiar. Pentruorice plată aferentă achiziţiei deimobilizări se solicită aprobare dinpartea directorului general sau adirectorului financiar. (Am identifi-cat Control 4)

    Se întocmeşte „Procesul verbal derecepţie”, ca document de înregis-trare în evidenţa operativă şi în con-tabilitate, dar şi ca document deconfirmare a recepţiei. (Am identi-ficat Control 5)

    În cursul anului 2012, comisia derecepţie a fost formată din următoriimembri:

    24

    Idei, sugestii, experienţe

  • Ca măsură de siguranţă în plus,între furnizor şi societate este întoc-mită şi o încheiere de luare în pri-mire a imobilizărilor corporale.Documentul se semnează de cătrepărţile implicate la momentul predă-rii-primirii bunurilor specificate încontract. (Am identificat Control 6)

    Pentru utilajele şi instalaţiile carene cesită montaj şi probe tehnologi-ce, precum şi pentru clădirile şicon strucţiile speciale care deservescprocese tehnologice, se întocmeşteprocesul verbal de punere în funcţi -une, acestea considerându-se puse înfuncţiune la terminarea probelor teh-nologice. (Am identificat Control 7)

    3.2. Vânzarea şi casarea imobiliză-rilor corporale – Descriereapracticii

    Ieşirea din gestiune a imobilizărilorse face prin vânzare sau prin casa-re. În anul auditat ieşirile au constatîn vânzarea către angajaţii firmei aautoturismelor care au fost completamortizate şi de la care nu se maiaşteaptă obţinerea unor beneficiieconomice viitoare.

    Conducerea societăţii emite o deci-zie privind organizarea unei licitaţiicătre salariaţii societăţii. (Am iden-tificat Control 1)

    Persoana desemnată cu organizarealicitaţiilor are funcţia de asistentadministrativ. Prin e-mail, se trans-mite angajaţilor societăţii listaimobilizărilor corporale care urmea-ză a fi vândute în cadrul licitaţiei,preţul de pornire aferent acestora şidata limită până la care se primescofertele. (Am identificat Control 2)

    Lista finală cu câştigătorii licitaţieise transmite angajaţilor tot prin e-mail şi cuprinde ofertele desemna-te câştigătoare. (Am identificatControl 3)

    După comunicarea rezultatului lici-taţiei către toţi participanţii, seîntocmeşte factura de vânzare pen-tru înregistrarea ieşirii din gestiuneşi transmiterea dreptului de proprie-tate asupra mijlocului fix către noulproprietar (Am identificat Control4). Totodată, se încheie şi procesulverbal de predare-primire(Am iden-tificat Control 5).

    Contravaloarea imobilizărilor vân-dute se încasează în numerar lacasieria societăţii, se eliberează chi-tanţa, acest document constituinddovada plăţii. (Am identificatControl 6)

    Casarea - Alegerea imobilizărilorcorporale care urmează a fi propusespre casare se face la sfârşitul anu-lui, pe baza listelor generate din sis-temul contabil. Aceste liste sunttransmise tuturor departamentelor,în vederea constatării existenţei lorşi funcţionalităţii la momentul res-pectiv. În funcţie de răspunsurileprimite se propun spre casareimobilizările corporale uzate fizicsau moral de la care nu mai esteaşteptat niciun beneficiu economic.

    4. Identificarea controalelor afe-rente fluxului operaţionalintrări-ieşiri de imobilizăricorporale

    În urma discuţiilor purtate cu repre-zentanţii companiei, după verifica-

    rea listelor de achiziţii şi conformi-tatea acestora cu bugetul de investi-ţii anual al companiei şi având învedere legislaţia naţională cu privirela imobilizările corporale (OMFP3055/2009, Ordin 2861/200, HG2139/2004), am identificat controa-lele implementate de client pe carenoi le vom testa prin „teste de par-curgere”:

    4.1. Achiziţia imobilizărilor corpo-rale:

    Control 1: Conformitatea cu bugetulalocat

    Control 2: Se stabilesc termeniicontractuali, contractul este sem-nat de directorul general

    Control 3: Factura de achiziţie estesemnată de primire

    Control 4: Factura este semnată decătre directorul general/directo-rul financiar în vederea efectuă-rii plăţii acesteia

    Control 5: Este întocmit procesulverbal de recepţie de la furnizor

    Control 6: Este întocmit procesulverbal de predare-primire

    Control 7: Este întocmit procesulverbal de punere în funcţiune

    Control 8: Reconcilierea valoriiînregistrate în contabilitate cudocumentele originale

    4.2. Vânzarea şi casarea imobiliză-rilor corporale:

    Control 1: Decizie privind organi-zarea unei licitaţii în vedereavânzării

    Control 2: Transmiterea prin e-maila listei imobilizărilor corporalecare urmează a fi vândute încadrul licitaţiei

    Control 3: Transmiterea prin e-maila rezultatelor licitaţiei

    Control 4: Întocmire factură devânzare

    Control 5: Întocmire proces verbalde predare-primire

    Control 6: Dovada încasării contra-valorii mijlocului fix vândut

    25Anul 3 - 1/2014

    AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

  • 26

    Idei, sugestii, experienţe

    Client: CLIENT SRL – Verificare flux intrări - ieşiri imobilizări corporalePerioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012Întocmit: XX 28.01.2013Revizuit: XX 29.01.2013

    5. TEST DE AUDIT - Testarea controalelor pe fluxul de intrări imobilizări corporale

    Obiectiv:Identificarea controalelor pe fluxul operaţional „Intrări imobilizări corporale” şi testarea acestora pe baza documentelor justificative prin„teste de parcurgere” (refacerea controalelor).

    Analiza efectuată: intervievarea, observarea, refacerea controalelor (“teste de parcurgere”, walkthrough)În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii societăţii şi din documentarea cunoaşterii afacerii şi a mediului de control, am identificatcontroalele implementate. Pentru a verifica cum funcţionează aceste controale, am selectat o serie de elemente şi le-am refăcut pebaza documentelor justificative (Tabelul 1).

    Pentru îndeplinirea obiectivului acestui test de audit, am solicitat din partea reprezentanţilor societăţii următoarele informaţii:

    Informaţii procedurale:- Procedurile grupului privind fluxul operaţional al imobilizărilor corporale (Ref. C.1);- Bugetul de investiţii aferent anului 2012, cu valoare bugetată pentru investiţii şi valoare realizată (Ref. C.2);- Organigrama actualizată a întreprinderii şi a departamentului financiar-contabil (Ref. C.3);- Politica societăţii privind amortizarea imobilizărilor corporale;- Procesul verbal de inventariere a imobilizărilor corporale.

    Informaţii din sistemul contabil:- Balanţa de verificare analitică la 31.12.2012;- Registrul imobilizărilor corporale la 31.12.2012;- Situaţia privind intrările de imobilizări corporale din cursul anului 2012, generată din evidenţa contabilă.

    Societatea nu are o procedură proprie pentru intrări/ achiziţii de imobilizări corporale.

    Pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de către client şi din discuţiile purtate cu reprezentanţii societăţii, am identificat controalele practicate,care se vor testa de către noi pe bază de documente justificative, în cadrul acestei misiuni de audit (Tabelul 1).

    Am selectat un eşantion reprezentând 99% din valoarea totală a intrărilor de imobilizări corporale din cursul perioadei auditate. Principaleleintrări de imobilizări se concretizează în: achiziţia unui teren, echipamente tehnice, utilaje, instalaţii, mobilier şi aparatură birotică.Procesul verbal de predare-primire este semnat doar de persoana care a recepţionat bunul în numele societăţii, nu este semnat şi de cătrepersoana care a predat bunul.

    Concluzie:În urma testării controalelor apreciem că ar trebui formulat un paragraf în Scrisoarea către Conducere deoarece societatea nu are o procedu-ră proprie pentru categoriile de tranzacţii menţionate mai sus, care să includă cerinţe aferente achiziţiei, vânzării sau casării de imobilizări,adaptate la reglementările legale naţionale.Recomandăm companiei elaborarea unei proceduri scrise referitoare la controalele pe fluxul intrărilor de imobilizări şi monitorizarea controa-lelor interne bazate pe această procedură.

  • 27Anul 3 - 1/2014

    AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

  • 28

    Idei, sugestii, experienţe

    Client: CLIENT SRL – Verificare flux intrări - ieşiri imobilizări corporalePerioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012Întocmit: XX 28.01.2013Revizuit: XX 29.01.2013

    6. TEST DE AUDIT - Testarea controalelor pe fluxul de ieşiri de imobilizări corporale

    Obiectiv:Identificarea controalelor pe fluxul operaţional „Ieşiri imobilizări corporale” şi testarea acestora pe baza documentelor justificative prin„teste de parcurgere” (refacerea controalelor).

    Analiza efectuată: intervievarea, observarea, refacerea controalelor (“teste de parcurgere”, walkthrough)În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii societăţii şi din documentarea cunoaşterii afacerii şi a mediului de control, am identificatcontroalele implementate. Pentru a verifica cum funcţionează aceste controale, am selectat o serie de elemente şi le-am refăcut pebaza documentelor justificative (Tabelul 2).Pentru îndeplinirea obiectivului acestui test de audit, am solicitat din partea reprezentanţilor societăţii următoarele informaţii:

    Informaţii procedurale:- Procedurile grupului privind fluxul operaţional al imobilizărilor corporale (Ref. C.1);- Organigrama act