pda 1 2014 - final pda 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este...

of 68 /68
Audit de Practici Anul I, Nr. /20 II 1 14 Camera Auditorilor Financiari din România Pre 50 ţ: 2 , 0 lei Cinci paşi în auditarea sistemelor informatice din cadrul auditului financiar idei, sugestii, experienţe Particularităţile auditului financiar al proiectelor post-aderare Auditarea mediului/sistemului de control al clientului juridic provocări şi tendinţe Selectarea auditorilor prin cele mai bune practici Propunerile IAASB pentru îmbunătăţirea raportului de audit Clarificări în noua variantă a Codului Etic IFAC Preţul moralităţii editorial Aspecte ale supravegherii auditului în ţări europene

Upload: others

Post on 22-Oct-2019

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

AuditdePractici

Anul I, Nr. /20II 1 14Camera Auditorilor Financiari din România

Pre

50

ţ: 2

,0 lei

Cinci paşi în auditareasistemelor informatice

din cadrul auditului financiar

idei, sugestii, experienţe

Particularităţile audituluifinanciar al proiectelor

post-aderare

Auditarea mediului/sistemuluide control al clientului

juridic

provocări şi tendinţe

Selectarea auditorilorprin cele mai bune practici

Propunerile IAASB pentruîmbunătăţirea raportului

de audit

Clarificări în noua variantăa Codului Etic IFAC

Preţul moralităţiieditorial

Aspecte ale supravegheriiauditului în ţări europene

Page 2: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Orice modificare privind schimbarea numelui,a adresei, a statutului de activ/nonactiv sau a statutuluide angajat, asociat sau administrator al unei societăţide audit financiar, nu uitaţi să ne-o transmiteţi!

Contactaţi Departamentul de servicii pentru membri,la telefon 021.410.74.43 interior 107/108, 0749.011.145

sau e-mail: [email protected]

?Sunteţi un auditor

dinamic

Page 3: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Editorial

Preţul moralităţii

Prof. univ. dr. Horia Neamţu

Interviu

Vahid Novruzov, preşedintele Camerei Auditorilor din Republica Azerbaijan:

„Auditul trebuie să se autoevidenţieze drept cea mai eficientă metodă de reducere a riscului informaţional în management”

Alexandr RUF, preşedintele

Colegiului Auditorilor din Rusia:

„Principalul criteriu pentru

alegerea unui auditor nu trebuie să fie numai preţul, ci

şi calitatea serviciilor prestate”

Idei, sugestii, experienţe

Particularităţile audituluifinanciar al proiectelor

post-aderare, precizări şi comparaţii privind termenii

de referinţă

Cornel Iosif Kameniczki, S.C. C&C Count S.R.L.

Auditarea mediului/sistemuluide control al clientului

Ana Dincă, Alina Galetan,Alexandru Stelea, S.C. Audit One

Cinci paşi în auditarea sistemelor informatice dincadrul auditului financiar

Mircea Bozga, Ovidiu Sandu, PwC

În sprijinul auditorilor şi stagiarilor (întrebări şi răspunsuri)

Alice Petcu, CAFR

Anul III, Nr. 1/2014

SUMAR

316

22

35

6

12

40

Page 4: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Provocări și tendinţe

internaţionale

FEE: Selectarea auditorilorprin cele mai bune

practici

Propunerile IAASB pentru îmbunătăţirea

raportului de audit

Brian Bluhm, Phil Cowperthwaite, IFAC

Aspecte relevante privind proiectul

de revizuire a cadrului

conceptual IASB

Aura Giurcăneanu, Clemente Kiss, KPMG

Aspecte ale supravegheriiauditului în ţări europene

Adriana Spiridon, CAFR

Juridic

Tipuri de exceptări pe care le poate acorda

Camera Auditorilor Financiari din România

Alice Petcu, CAFR

Clarificări în noua variantă a Codului Etic

Daniela Ştefănuţ, CAFR

42

5157

5460

63

Page 5: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

e-aţi spune, stimaţi cititori, dacă aţi aflacă un contract de audit pentru un pro-iect cu finanţare europeană a fost adju-decat de un auditor la o licitaţie pentrusuma de 230 lei? V-aţi mira, desigur.

Cum aţi primi însă vestea că acelaşi auditor acâştigat succesiv zece licitaţii pentru aceeaşisumă? Cu siguranţă, veţi fi uimiţi şi veţi clătinadin cap a neîncredere. Dar ce-aţi mai avea de co -mentat dacă vi s-ar demonstra că nouă „rapoarte”de audit, livrate de acelaşi auditor, sunt „copy-paste”, adică cvasi-identice cu primul raport,schimbată fiind numai…denumirea proiectului?

Oricât ar fi de dificil de digerat o atare poveste,din păcate ea este cât se poate de reală. Iar lanoi, la Cameră sosesc numeroase sesizări desprebizareriile unor licitaţii, urmate de încheiereaunor contracte de acest fel, acceptate şi onorateîn maniera descrisă mai sus, în care nu numailogica, dar şi bunul simţ sunt vexate cu nonşalan-ţă şi cinism. Sigur, trăim vremuri grele, piaţaauditului este în contracţie. Mulţi auditori, dinnefericire, nu-şi găsesc oferte pe măsura capaci-tăţii şi vocaţiei lor. Dar să-ţi pui la mezat profe-sia în care ai investit timp şi bani pentru o sumăinfimă este ridicol, dacă nu chiar dramatic şiaduce izbitor cu „meseria” celor care vând fac-turi la colţ de stradă.

Ce se întâmplă de fapt? Toată lumea ştie că docu-mentaţia ce însoţeşte, pe drumul spre aprobare,un proiect pentru care se solicită finanţare euro-peană cuprinde, printre altele, obligatoriu un

raport de audit, menit să ateste corectitudinea ela-borării datelor financiare avansate în proiectulrespectiv, inclusiv respectarea normelor legale şide oportunitate în această privinţă. De fapt, nu secere un raport de audit financiar în sensul atribuitde Standardele Internaţionale în materie, ci unraport de servicii conexe auditului care sunt per-mise a fi efectuate de auditori financiari, dar şiacestea în strictă conformitate cu standardele spe-cifice, tehnice şi etice şi efectuate la un nivelcalitativ corespunzător.

Cerinţa solicitării de către forurile care pun ladispoziţie finanţările europene a unor audităripentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurareîn plus că sumele ce urmează a fi alocate vor ficheltuite nu numai cu folos, dar şi fără risipă, înrespectul legii, deci fără un risc de fraudă.

Numai că, în practică, autorităţile de manage-ment cu atribuţii în finanţarea proiectelor din fon-duri europene, spunem noi dintr-un zel excesiv,au adoptat drept criteriu determinant în licitaţiileorganizate pentru alegerea unui auditor preţul celmai mic oferit. Şi aceasta fără a-şi pune întreba-rea elementară dacă oferta respectivă este fezabi-lă din punct de vedere profesional, dacă îi asigu-ră ofertantului suportul pentru a efectua o evalua-re temeinică, riguroasă, care să-l conducă la con-cluzii pertinente, relevante şi de calitate.

Aici am dori să-i liniştim cumva pe cititoriinoştri. Fenomene de soiul acesta se întâlnesc în

Prof. univ dr. Horia Neamţu, preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România

Preţul moralităţiiC Să-ţi pui

la mezatprofesia

în care aiinvestit timp

şi banipentru o

sumă infimăeste ridicol,

dacă nuchiar

dramatic şi aduce

izbitor cu„meseria”celor care

vând facturila colţ de

stradă

editorial

Anul 3 - 1/2014 3

Page 6: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

zona europeană căreia îi aparţinem şi noi. Citămdintr-un studiu, pe care îl veţi regăsi prezentat înpaginile acestui număr al revistei noastre, elabo-rat de Federaţia Europeană a Experţilor Contabili– FEE: „Contractul de audit ar trebui să se atri-buie pe baza ofertei celei mai avantajoase dinpunct de vedere economic, nu a celui mai micpreţ. Prin adoptarea acestei abordări strategicecompaniile (în cazul nostru – autorităţile demanagement – n.a.) pot da asigurări că nu se vacompromite calitatea auditului”. După care reco-mandarea continuă, prin evocarea anumitor solu-ţii ce ar trebui avute în vedere: „Pentru a identi-fica oferta cea mai avantajoasă din punct devedere economic, comitetul de selecţie a audito-rului trebuie să evalueze preţul (taxele) de auditîn comparaţie cu: disponibilitatea membrilor-cheie şi resursele auditorului/firmei de audit caîntreg; resursele de personal, experienţa şi califi-cările lor; alocarea personalului, respectiv numă-rul de ore destinate fiecărui tip şi nivel al resur-sei calificate etc.” Spre a se concluziona în para-graful citat: „Ar trebui să fie stabilite taxe (pre-ţuri) rezonabile pentru a se asigura că audituleste efectuat într-un mod eficient şi eficace şi căechipa de audit este bine pregătittă pentru a efec-tua un audit la standarde ridicate”.

Evident, Camera nu a ignorat semnalele despredeficienţele existente în sistemul de licitare şi deatribuire a contractelor pentru serviciile de auditaferente examinării proiectelor cu finanţare euro-peană. Au fost deci investigate cauzele şi soluţii-le.

Ce s-a constatat? În primul rând, existenţa unuianumit formalism în organizarea licitaţiilor şi înselectarea ofertanţilor. Mecanismul de evaluare aofertelor prevăzut în unele caiete de sarcini trădao neînţelegere crasă a importanţei serviciilor deaudit, acestea fiind percepute ca încă o filă nece-sară la dosar, care cu cât costă mai puţin cu atâtmai bine!

Deficienţele de acest tip au fost, bineînţeles,rapid sesizate şi speculate de unii colegi de-ainoştri mai întreprinzători, care au găsit breşanecesară pentru a obţine câţiva bănuţi, dar şi fărăprea mult efort şi implicare. Soluţia lor? Preţulmic, ce sfidează orice concurenţă.

Treaba a mers cât se poate de bine pentru ei,încât – în timp – s-a detaşat chiar un „pluton” defirme de audit sau de auditori, care câştigă aproa-pe cu regularitate licitaţii de acest tip. Mai multdecât atât, examinând unele „caiete de sarcini”

putem suspiciona că anumite licitaţii s-ar fi pututdesfăşura, cum se spune, „cu dedicaţie”.

În faţa unor asemenea situaţii, Camera şi-a elabo-rat o strategie de apărare a profesiei în care a ac -ţionat şi continuă să persevereze pe câteva piste.

Pe de o parte, a iniţiat o serie de dialoguri cuautorităţile de management pentru a clarificaaspectele legate de efectuarea serviciilor de audit.În această acţiune am fost susţinuţi de MinisterulFinanţelor Publice şi sperăm într-un sprijin maisubstanţial din partea Ministerului Justiţiei şiMinisterului Fondurilor Europene. Scopul acesteiacţiuni este de a realiza o înţelegere unitară a ros-tului şi importanţei serviciilor de audit pentru aeficientiza şi a asigura cât mai multă moralitate încheltuirea fondurilor europene. De aici şi necesi-tatea elaborării unor criterii de selecţie a ofertelorde asemenea servicii în care să prevaleze nu pre-ţul, ci raportul calitate/eficacitate. Argumentulnostru este că economiile aparent realizate prinacceptarea unei oferte de servicii la un preţ dezece ori mai mic decât limita maximă prevăzutăîn caietul de sarcini pot deschide poarta unorpierderi însutite şi înmiite, ca urmare a realizăriiunui serviciu de audit superficial, formal.

Încă mai avem de luptat pe acest tărâm, inerţiaeste mare, deşi experienţa ultimilor ani în accesa-rea fondurilor europene ar cam trebui să ne punăpe toţi pe gânduri şi să reflectăm dacă nu cumvaşi modul în care sunt tratate adesea serviciile deaudit este de vină pentru eşecurile unor finanţăridin aceste surse.

Să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla în cazulunui eşec major al unui proiect cu finanţare euro-peană, mai ales când este implicată şi o fraudă.Va exista desigur un dosar burduşit cu avize, ceva conţine şi raportul celui care a executat servi-ciul de audit aferent, care a stat la baza finanţă-rii. Dar cât de mult va răspunde auditorul? Şi aicipractica nu este unitară, depinde de prevederilecontractului de prestare de servicii pe care l-asemnat. Iar dacă cuantumul despăgubirilor posibi-le este fixat în funcţie de mărimea (sau maidegrabă de micimea) onorariului, este limpede căprejudiciul va fi greu de recuperat de la acesta.

De bună seamă, Camera, ca reprezentant alobştei profesioniştilor în audit, este datoare să iamăsurile pe care le are la îndemână pentru aapăra interesele majore ale membrilor săi şi, pecale de consecinţă, prestigiul corpului de auditoriîn ansamblul său. Fireşte, nu poate intervenidirect într-o piaţă concurenţială, liberă, cum este

4

editorial

Page 7: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

cea a auditului financiar. Dar nimic nu o opreşte,ci dimpotrivă Camera este obligată prin statutulsău, prin normele Standardelor Internaţionale deAudit şi ale Codului Etic acceptate în integralitatesă controleze calitatea misiunilor şi serviciilor deaudit. Iar dacă un contract de audit este adjudecatla o sumă ridicolă, aceasta reprezintă un semnalde alarmă pentru Departamentul de monitorizareşi competenţă profesională că este ceva în nere-gulă, deci inspectorii săi sunt în măsură să exa-mineze dacă timpul alocat de auditor sau de firmade audit pentru serviciul contractat este suficientpentru o muncă de calitate, dacă forţele pe carear dori să le angreneze în ducerea la bun sfârşit amisiunii nu sunt subevaluate.

Deci inspectorii au pornit la drum spre a investi-ga asemenea aspecte. Concluziile nu sunt încădefinitive, dar unele constatări ne arată că amfăcut bine procedând astfel. Inspectorii au găsit,de pildă, că în anumite situaţii orele alocate unuicontract nu-i sunt suficiente auditorului nicimăcar pentru o lectură „da capo al fine” a pro-iectului propus spre finanţare şi nici vorbă să mairămână un răgaz pentru examinarea profesionalăa proiectului cu pricina. Am mai vorbit aici şi defaimoasele rapoarte „copy-paste”, unde, de ase-menea, ne aflăm în faţa unei încălcări a normelorprofesionale şi etice. Sunt cazuri în care inspecto-rii au proceduri şi mijloace legale de a interveni– de la revizuirea unor calificative, invitarea lacursuri suplimentare de pregătire şi mergândpână la a propune sancţiuni pentru abateri de ladisciplina şi cerinţele calităţii.

Asemenea demersuri ferme şi perseverente au odeplină justificare, întrucât nu putem asista cupasivitate la anumite tendinţe de degradare a per-cepţiei asupra statutului social al profesiei noas-tre. Deja în unele cercuri interesate din zonamanagementului fondurilor europene – de la noidin ţară şi de aiurea – la adresa profesiei se emittot felul de elucubraţii de tipul: „Ce tot atâtaaudit?” Iar dacă nu vom fi în stare să stăpânimabaterile la care ne-am referit aici nu vom facedecât jocul unor asemenea opinii, care au unsubstrat lesne de înţeles.

Şi acum, spre final, suntem în măsură să infor-măm cititorii despre o iniţiativă a ConsiliuluiCamerei care, cu siguranţă, va contribui la asigu-rarea unei înalte calităţi a auditării în domeniulproiectelor cu finanţare europeană şi, implicit, laîntărirea moralităţii pe aceasta piaţă. În baza Pro -tocolului încheiat între Camera Auditorilor Fi nan -ciari din România (CAFR) şi Ministerul Fondu -

rilor Europene (MFE), începând cu 1 ianuarie2014 auditarea fondurilor europene va putea firealizată numai de către auditorii financiariactivi, persoane fizice şi juridice, membri aiCAFR, care au urmat cursurile de specializareşi perfecţionare pentru fonduri europene, or -ganizate de către CAFR în colaborare cu MFEşi au obţinut certificat de absolvire a cursurilorrespective. Detalii pot fi aflate pe site-ul CAFR.

Din anul 2014, începe o nouă etapă în Programuleuropean de finanţare a unor proiecte, de maimică sau de mai mare anvergură, în care, de ase-menea, se pune bază pe ochiul vigilent al audito-rului financiar. Vor fi deci în continuare oportuni-tăţi pe piaţa auditului şi se cuvine să ne preocupedin timp viitorul comportament al profesioniştilorîn licitaţiile care vor fi organizate. Camera vaface tot ce va depinde de ea pentru a asigura cli-matul de profesionalitate şi moralitate spre aveghea ca prestigiul breslei să nu fie afectat prinacţiunile unora sau altora. Dar important până laurmă este ca fiecare auditor financiar să înţeleagăcă este in interesul lui să-şi onoreze blazonul, iarrenumele său, câştigat prin efort şi experienţă, sănu fie pătat printr-un comportament nedemn.

5Anul 3 - 1/2014

editorial

De bună seamă, Camera, ca reprezentant al obştei

profesioniştilor în audit, este datoaresă ia măsurile pe care le are la

îndemână pentru a apăra intereselemajore ale membrilor săi şi, pe cale

de consecinţă, prestigiul corpului de auditori în ansamblul său

Page 8: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Cum este organizată activita-tea de audit în ţara dumnea-voastră şi care este locul ocu-pat de organismul profesionalpe care îl reprezentaţi în arhi-tectura profesiei contabile?

Decretul preşedintelui ţării din anul1996 cu privire la „ajustarea con-trolului de stat asupra activităţilorde producţie, servicii, financiare şide credit şi interzicerea inspecţiilornerezonabile” a jucat un rol impor-tant în reducerea inspecţiilor inutile,în protejarea intereselor legale aleagenţilor economici şi, pe de altăparte, a stimulat dezvoltarea auditu-lui independent.

Cu alte cuvinte, reformele economi-ce radicale implementate în ţară şiîmbunătăţirea sistemului de manage-ment, stabilirea unui sistem de tre-zorerie, desfiinţarea organelor deinspecţie din ministere, comitete şialte autorităţi executive centrale,interzicerea inspecţiilor organelorde stat în afara autorităţii lor, pre-cum şi alte acţiuni implementateconsecvent în această direcţie dupăce Republica Azerbaijan s-a angajatpe drumul dezvoltării democraticeau creat necesitatea stabilirii unuiregim contabil (de raportare) şi aunui sistem de audit naţionale, carerespectă standardele internaţionale.

Camera Auditorilor din RepublicaAzerbaijan şi-a început activitatea la4 aprilie 1996 şi a fost înfiinţatăpentru a organiza ajustarea de cătrestat a serviciilor de audit din ţară,pentru dezvoltarea unui sistem demăsuri şi proiecte de acte normativedirecţionate spre îmbunătăţirea şidezvoltarea serviciilor de audit înRepublica Azerbaijan, pentru prote-jarea intereselor statului, agenţiloreconomici şi auditorilor (organiza-ţiilor de audit), pentru monitoriza-rea conformităţii auditorilor (orga-nizaţiilor de audit) cu dispoziţiileLegii privind „serviciile de audit”adoptată în anul 1994, cu alte actenormative. Camera Auditorilor dinRepublica Azerbaijan s-a preocupatde stabilirea unei baze de reglemen-tare perfecte şi a menţinut în per-manenţă acest aspect în centrulatenţiei pentru a organiza şi ajustaserviciile de audit din Azerbaijan,în conformitate cu practica mondia-lă şi pentru a asigura dezvoltareasistemului naţional de audit.

Scopul principal al CamereiAuditorilor este organizarea activi-tăţii de servicii de audit din republi-că pentru a asigura o implementarecorectă şi fiabilă a înregistrărilorfinanciar-contabile la toţi agenţiieconomici, în conformitate cu legi-slaţia existentă, indiferent de formade proprietate şi activitate.

Auditul trebuie să seautoevidenţieze dreptcea mai eficientă metodă de reducere a risculuiinformaţional în management

În procesul reformeloreconomice implementate

în Azerbaijan, o mareimportanţă a fost acordatăîmbunătăţirii contabilităţiişi auditului, iar ajustarea mecanismului de control

la caracteristicileeconomiei de piaţă

a fost unul din aspectelecentrale.

interviu

6

Page 9: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Este un economist demarcă din RepublicaAzerbaijan, cu o bogatăexperienţă practică îndiverse funcţii de mana -gement financiar şi con-tabil, inclusiv în activitateade cercetare. Absolvent alUniversităţii de Stat dinAzerbaijan în 1971 şi alBaku Asia University în1999, îl regăsim înperioada 1972-1992 în funcţiile de laborant, economist, cercetătorjunior, şef de departament şi şef de secţie la Institutul de cercetăriştiinţifice în economie din cadrul Comitetului planificării de statdin Republica Azerbaijan.

În perioada 1979-1981 a deţinut funcţia de director adjunctpentru lucrări ştiinţifice la Institutul pentru tehnologii deproiectare în construcţii din cadrul Ministerului serviciilor deutilităţi publice.

În perioada 1992-1996 a deţinut funcţiile de şef de departament,prim-adjunct al şefului de secţie şi şef de secţie în cadrulDepartamentului pentru legislaţie economică al Milli Mejlis alRepublicii Azerbaijan (Parlamentul naţional).

În anul 1978 şi-a susţinut lucrarea de disertaţie cu tema „Îmbună -tăţirea cadrului de reglementare pentru planificarea aprovizio -nării tehnico-materiale în sectorul de servicii” la Institutul deEconomie Naţională din Moscova, iar în anul 1990 şi-a susţinutteza de doctorat cu tema „Evoluţia problemelor infrastructuriivieţii sociale în republicile uniunii” la acelaşi institut.

Este autorul a peste 120 de lucrări ştiinţifice şi monografii. Înanul 2000 a obţinut titlul de profesor.

De la 5 aprilie 1996 deţine funcţia de preşedinte al CamereiAuditorilor din Republica Azerbaijan, organizaţie cu care CAFRîntreţine importante legături profesionale, în baza acordului decooperare semnat între cele două organizaţii în mai 2009.

Prof. dr. V. Novruzov este, de asemenea, preşedintele InstitutuluiAuditorilor Interni din Republica Azerbaijan – filiala dinRepublica Azerbaijan a Global Institute of Internal Auditors.

Prof. univ. dr. VahidNovruzov, preşedintele

Camerei Auditorilordin Republica

Azerbaijan

interviu

Anul 3 - 1/2014 7

Camera Auditorilor îndeplineşteurmătoarele funcţii:

Ø Organizează şi ajustează activi-tatea naţională de prestare aserviciilor de audit;

Ø Autorizează auditorii şi organi-zaţiile de audit independente depe teritoriul Republicii Azerbai -jan şi le controlează activitatea;

Ø Elaborează şi aprobă regulile deorganizare a examenelor pentruobţinerea autorizaţiei care dădreptul de prestare a activităţiide audit;

Ø Elaborează şi aprobă diverseformulare de raportare cu privi-re la activitatea auditorilor şirezumă aceste rapoarte princolectarea lor;

Ø Oferă consiliere auditorilor,întocmeşte sugestii pentru dez-voltarea şi îmbunătăţirea servi-ciilor de audit şi controleazăimplementarea acestora;

Ø Elaborează îndrumări, recoman-dări şi instrucţiuni metodologicepentru implementarea auditului,pe baza studierii regulate apracticii naţionale şiinternaţionale;

Ø Implementează măsurile rele-vante pentru protejarea dreptu-rilor şi intereselor legale aleauditorilor independenţi şiorganizaţiilor de audit;

Ø Dezvoltă şi îmbunătăţeştepersonalul de audit;

Ø Implementează reauditări;

Ø Implementează funcţiile orga-nismului de control pentru pre-venirea spălării fondurilor obţi-nute din activităţi ilegale şifinanţării terorismului, în cazu-rile desemnate de lege ca fiindsub autoritatea sa, în ceea cepriveşte persoanele care pres-tează servicii de audit.

Page 10: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Organul de conducere al Camereieste Consiliul. Consiliul este alcă-tuit din preşedinte, preşedinteadjunct, şefii a două departamenteimportante, un reprezentant ales deorganizaţiile de audit, un reprezen-tant ales de auditorii independenţi şiun reprezentant al Ministerului deFinanţe al Republicii Azerbaijan.

Care este punctul de vedere alorganizaţiei pe care o repre-zentaţi vizavi de tendinţa gene-rală pe plan internaţional deconvergenţă a practicilor pro-fesiei contabile şi de audit?

În ce măsură consideraţi utilăpentru realitatea din ţaradumneavoastră o astfel deorientare şi cum vedeţi concretrealizarea acestui lucru în con-diţiile specifice în care vă des-făşuraţi activitatea?

Pentru asigurarea transparenţeifinanciare, a controlului financiar înconformitate cu cerinţele perioadeimoderne, este acordată o atenţiedeosebită stabilirii acestor activităţiîn conformitate cu practicile inter-naţionale avansate din Azerbaijan.

Numai în ultimul an au fost adopta-te şi aplicate o serie de documenteimportante care presupun îmbunătă-ţirea activităţii de audit şi raportare.Ca exemple indicăm „Planul naţio-nal de acţiune pentru 2012-2015pentru promovarea unei guvernărideschise”, „Planul naţional deacţiune pentru 2012-2015 privindlupta împotriva corupţiei”, Regle -mentarea privind sistemul de mana-gement electronic inter-departamen-tal al documentelor, modificărileDeciziei nr. 97 din data de 27 mai2010 a Cabinetului de Miniştri alRepublicii Azerbaijan pentru apro-barea „Reglementărilor cu privire ladepunerea situaţiilor financiareanuale şi ale situaţiilor financiareconsolidate ale societăţilor comer-ciale, la perioadele de raportare şila publicarea acestora” şi LegeaRepublicii Azerbaijan privind ajus-tarea inspecţiilor realizate în dome-niul antreprenoriatului şi protejareaintereselor antreprenorilor.

Autorităţilor relevante li se alocăîndatoriri şi sarcini specifice în sco-pul rezolvării problemelor existenteîn domeniul transparenţei şi raportă-rii, inclusiv necesităţii asigurăriiimplementării obligaţiilor internaţio-nale ale Republicii Azerbaijan înaceste domenii. Camerei Audit ori -lor i s-a repartizat rezolvarea câtor-va aspecte importante, cum ar fi:

Ø continuarea măsurilor referitoa-re la aplicarea StandardelorInternaţionale în domeniulauditului independent,

Ø elaborarea proiectului de dez-voltare a conceptului de serviciide audit (2012-2020), ţinândcont de practica internaţională,

Ø luarea măsurilor pentru determi-narea mecanismelor ce ţin deaplicarea responsabilităţiloradministrative pentru evaziuneaauditului obligatoriu (împreunăcu Ministerul Fiscalităţii),

8

INTERVIU

Încălcarea principiuluiindependenţei conduce laascunderea multora dintre defectele manage -mentului, la fraude fiscale şi financiare,încălcându-se, înconsecinţă, un alt principiu important alauditului – obiectivitatea

Page 11: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Ø elaborarea de sugestii privindîmbunătăţirea legislaţiei privindauditul intern - împreună cuCabinetul de Miniştri,Ministerul de Finanţe şi Curteade Conturi.

Activitatea referitoare la proiectulde dezvoltare a conceptului de auditeste aproape finalizată.

Considerăm că următoareleaspecte sunt fundamentale înetapa modernă, ca ţeluri pentruactivitatea de audit în Azerbaijan:

Ø specificarea rolului şi importan-ţei autorităţii şi problemelorauditului independent în noilecondiţii economico-financiare;

Ø extinderea pieţei pentruserviciile de audit;

Ø promovarea rolului şi importan-ţei profesiei de audit pentrusocietate;

Ø investigarea coordonăriiintereselor diverselor părţi;

Ø îmbunătăţirea ajustărilor îndomeniul auditului;

Ø elaborarea sugestiilor pentrureînnoirea cadrului legal pentruaudit.

Obiectivele din domeniul auditu-lui au fost adaptate la cerinţeleperioadei moderne prin revizuirealor din perspectiva ţelului princi-pal. Unele dintre acestea se referăla:

Ø asigurarea protecţiei intereselorutilizatorilor situaţiilor financia-re prin asigurarea credibilităţiiacestora din urmă;

Ø asumarea unui rol principal înmanagementul economiei şi lua-rea unor decizii eficiente pebaza furnizării de informaţiitransparente;

Ø extinderea activităţii destinate săevidenţieze perspectivele dedezvoltare economică;

Ø eliminarea cazurilor de concu-renţă neloială şi calitateîndoielnică a auditului

Ø aplicarea tehnologiei informaţieiîn procesul de audit.

În elaborarea direcţiilor principalede dezvoltare a serviciilor de auditîn ţara noastră încercăm să fructifi-căm recomandările UniuniiEuropene, Băncii Mondiale,Federaţiei Internaţionale aContabililor (IFAC), ţinând cont şide caracteristicile naţionale.

În ce măsură se implică orga-nizaţia pe care o reprezentaţiîn procesul de acomodare cuStandardele Internaţionale deAudit şi care sunt dificultăţilepe care le întâmpinaţi în aceas-tă privinţă?

Acordăm o atenţie deosebită imple-mentării măsurilor asociate cu apli-carea standardelor internaţionale îndomeniul auditului independent.

Doresc să vă informez că aplicareaISA în ţara noastră a început în anul2010 şi această activitate este conti-nuată acum împreună cu FederaţiaInternaţională a Contabililor (IFAC)şi cu Ministerul de Finanţe alRepublicii Azerbaijan.

În „Planul naţional de acţiune pen-tru 2012-2015 pentru promovareaunei guvernări deschise” a fost evi-denţiată o problemă foarte impor-tantă - îmbunătăţirea mecanismelorde control pentru publicarea rapor-tului auditorului împreună cu situa-ţiile financiare ale întreprinderilorde stat elaborate în conformitate cuStandardele Internaţionale deRaportare Financiară şi StandardeleContabile Naţionale.

În general, aplicarea standardelorinternaţionale de audit este conside-rată o parte integrantă a reformeloreconomice realizate în Azerbaijan şieste implementată în corelaţie cufinalul etapei de tranziţie la econo-

mia de piaţă. În acelaşi timp, apli-carea standardelor internaţionale deaudit în Azerbaijan stabileşte res-ponsabilităţi stricte pentru noi.Acestea includ îmbunătăţirea per-manentă şi revizuirea regulată acadrului legal şi de reglementarepentru aplicarea standardelor inter-naţionale de audit, dezvoltarea siste-mului de control al calităţii auditu-lui, educarea personalului de auditşi îmbunătăţirea dezvoltării profe-sionale, monitorizarea cadrului dereglementare a auditului înAzerbaijan şi ajustarea acestuia pen-tru aplicarea standardelor internaţio-nale de audit.

Aici aş dori să subliniez un aspect:aplicarea ISA nu reprezintă soluţiapentru toate problemele din dome-niul auditului. Este binecunoscutfaptul că, încă de la începutul anu-lui 2000, au fost observate procesenegative, precum reducerea numă-rului investitorilor, a participanţilorpe piaţă, a tuturor părţilor interesa-te, inclusiv reducerea încrederii sta-tului în audit. Criza financiară glo-bală care a devenit acerbă în anii2008-2009 a schimbat parţial atitu-dinile şi faţă de audit.

Astfel, apare întrebarea: cum esteposibil să se manifeste deficienţeserioase, fraudă şi corupţie în acti-vitatea organizaţiilor care au primito opinie pozitivă din partea audito-rilor, băncile şi alte organizaţiiintrând în faliment la numai câtevaluni după ce au primit un raport deaudit pozitiv?

În opinia noastră, încălcarea princi-piului independenţei, care este con-siderat unul din primele principiiclasice ale auditului, se află la bazaacestor probleme.

Încălcarea principiului independen-ţei conduce la ascunderea multoradintre defectele managementului, lafraude fiscale şi financiare, încăl-cându-se, în consecinţă, un alt prin-

9Anul 3 - 1/2014

INTERVIU

Page 12: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

cipiu important al auditului – obiec-tivitatea.

Nu întâmplător, în „Carta Verde”propusă spre dezbatere de cătreComisia Europeană au fost aduse înprim-plan prevederile referitoare laconsolidarea rolului auditului şi laprotejarea independenţei auditoru-lui. În prezent, acest proces este încurs de desfăşurare.

În studiile recente realizate deCamera Auditorilor o parte a res-pondenţilor şi-a exprimat nemulţu-mirea privind nivelul la care a fostrealizat auditul, nerespectarea pre-vederilor legale, absenţa profesiona-lismului şi competenţei auditorului,nedetectarea de către auditor îndecursul investigaţiei a unor defi-cienţe semnificative, nerealizarea decătre auditor a obligaţiilor sale con-form prevederilor contractuale, aba-terea auditorului de la obiectivitateşi opiniile sale preconcepute, lipsaunei abordări complete şi detaliateîn opinia dată cu privire la activita-tea auditată şi nerespectarea decătre auditor a confidenţialităţii.

Ce relaţii de colaborare aţidezvoltat cu organisme simila-re pe plan internaţional?

Cum apreciaţi cooperarea din-tre organizaţia dumneavoastrăşi Camera AuditorilorFinanciari din România?

Studierea experienţei altor ţări îndomeniul auditului contribuie sem-nificativ la dezvoltarea şi îmbunătă-ţirea calităţii serviciilor de audit,precum şi la îmbunătăţirea cadruluilegal pentru serviciile de audit înAzerbaijan.

Acceptarea Camerei Auditorilor camembru cu drepturi depline al Fe -de raţiei Internaţionale a Conta bililor(IFAC) a dat un nou avânt activită-ţilor noastre în această direcţie.

În general, Camera este reprezenta-tă în organizaţii profesionale presti-

gioase – ca membru cu drepturi de -pline al IFAC, al Federaţiei Interna -ţio nale Regionale a Contabililor şiAuditorilor „Eurasia”, al FederaţieiEuropene a Contabililor şi Audito -rilor (EFAA) şi ca membru asociatal Consiliului Eurasian al Conta -bililor şi Auditorilor Certificaţi şi,de asemenea, a încheiat acorduri şia trimis scrisori de intenţie organi-zaţiilor contabililor şi auditorilordin peste 20 de ţări, stabilind relaţiiprofesionale intensive.

Doresc să vă prezint organizaţiilecu care am încheiat acorduri decooperare: Consiliul Auditorilor dinFederaţia Rusă (1999-2009);Federaţia Ucraineană a Contabililorşi Auditorilor Profesionişti (2001);Uniunea Contabililor şi Consul -tanţilor Financiari Independenţi şiCamerele Contabililor PubliciCertificaţi şi Consultanţilor dinTurcia (2005); Camera Lituaniană aAuditorilor (2005); Camera Audito -rilor din Republica Kazakhstan(2005); Asociaţia Letonă a Au -ditorilor Certificaţi (2006); CameraSlovacă a Auditorilor (2006); Aso -ciaţia Contabililor Generali Certi -ficaţi din Canada (2006); AsociaţiaProfesională a Experţilor Contabilidin Franţa (2006); Asociaţia Na -ţională a Auditorilor din Franţa(2006); Institutul Regional alContabililor Profesionişti dinSamara, Rusia (2007); CameraNaţională a Auditorilor din Polonia(2007); Association of CharteredCertified Accountants (ACCA)(2007); Institutul Auditorilor Internidin China (2007); UniuneaAuditorilor din Ucraina (2007);Camera Auditorilor din Rusia(2007); Consiliul de Audit alParlamentului Georgian (2009);Camera Auditorilor Financiari dinRomânia (2009); Camera Audito ri -lor din Republica Uzbekistan(2009); Camera Auditorilor dinUngaria (2011); Camera Auditorilordin Ucraina (2011); Asociaţia Con -

tabililor şi Auditorilor Profesioniştidin Republica Moldova (2011);Institutul Contabililor şi AuditorilorProfesionişti din Rusia (2011); Ca -me ra Auditorilor din St. Petersburg(2012); Camera ConsilierilorFinanciari-Contabili Independenţidin Istanbul (2013); Centrul pentruformarea personalului superior şi aspecialiştilor din cadrul Ministeruluide Finanţe din Republica Belarus(2013); Institutul Auditorilor Certi -fi caţi din Republica Macedonia(2013).

Între organizaţia noastră şi CameraAuditorilor Financiari din Româniaexistă relaţii de cooperare foartestrânse şi suntem mândri de acestlucru. Beneficiem din plin de expe-rienţa în audit a României, care esteo ţară prietenă a Azerbaijanului. Înaceastă situaţie, cel mai importantsprijin este acordat auditorilor dinAzerbaijan de către preşedinteleCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia şi prietenul nostru prefe-rat, profesorul Horia Neamţu.Profitând de această ocazie, dorescsă exprim cea mai profundă recu-noştinţă a colectivului şi membrilorCamerei Auditorilor din Azerbaijanfaţă de onorabilul profesor. Mi-afăcut o deosebită plăcere să oferdistincţia şi certificatul „Auditor deonoare al Republicii Azerbaijan”preşedintelui Camerei Auditorilordin România, domul Horia Neamţu,în deschiderea conferinţei extrem debine organizate la care am participatcu ocazia recentei mele vizite înfrumoasa dvs. capitală, Bucureşti.

Sper ca şi în continuare relaţiiledintre organizaţiile noastre să fiediverse şi benefice.

Ce proiecte aveţi pentruperioada în care ne aflăm, înlegătură, îndeosebi, cu satisfa-cerea cerinţelor membrilororganizaţiei profesionale pri-vind calitatea misiunilor deaudit, independenţa şi compor-

10

INTERVIU

Page 13: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

tamentul etic al auditorilor şiasigurarea condiţiilor pentru ocompetiţie corectă pe piaţaspecifică auditului financiar?

Organizarea auditului presupunedezvoltarea unor măsuri complexeîmpotriva cazurilor de monopol sauconcurenţă neloială care pot apăreaîn acest domeniu. Discutând desprecauzele care împiedică o concurenţăcorectă pe piaţa serviciilor de audit,trebuie să amintim că mecanismulreglementării preţului serviciilor deaudit în modalitatea caracteristicăeconomiei de piaţă – pe baza cereriişi ofertei – nu se justifică întotdeau-na în domeniul auditului. Din acestmotiv, controlul calităţii auditului înlocul unei reglementări a preţuluiserviciilor de audit este deosebit deimportant.

Toate acestea presupun o nouăabor dare a dezvoltării auditului, a rolului şi importanţei sale în eco-nomie. În acest sens, opiniile cuprivire la revizuirea auditului devinvitale, nu numai ca instrument pen-tru determinarea corectitudiniiraportărilor contabile, dar şi în ter-menii îmbunătăţirii calităţii contabi-lităţii.

Cu alte cuvinte, în condiţiile moder-ne, auditul ar trebui să contribuie laevaluarea poziţiei financiare a enti-tăţilor de afaceri, la analiza activită-ţii lor şi, în ultimă instanţă, la de -ter minarea perspectivelor de dezvol-tare a acestora. Aceasta înseamnăcă există deja nevoia pentru o tran-ziţie de la un audit de confirmare laun audit analitic de confirmare.

Pe de altă parte, auditul trebuie săse autojustifice, să se autoevidenţie-ze drept cea mai eficientă metodăde reducere a riscului informaţionalîn management. În acelaşi timp,nevoia de realizare a auditului pro-iectelor de investiţii aduce în actua-litate revizuirea rolului şi importan-ţei auditului în economie.

Toate acestea evidenţiază îmbunătă-ţirea procedurilor şi tehnologiilor deaudit, precum şi amplificarea statu-tului auditului.

Discutând despre rolul auditului înîmprejurările moderne, contribuţiileacestuia în domeniul luptei împotri-va corupţiei şi a creşterii transpa-renţei ar trebui să fie corect perce-pute şi utilizate intensiv.

Noile relaţii economice aduc înprim plan aplicarea unui audit per-formant.

Cealaltă problemă importantă carese distinge prin caracterul săuurgent şi inovativ este determinareamecanismelor pentru o investigareeficientă a plângerilor referitoare laîncălcarea Codului Etic.Preconizăm crearea unei secţiunispeciale pe site-ul Camerei pentruproblemele etice (mecanism deplângere electronică cu privire lacomportamentele lipsite de etică, laîndrumările etice, la rapoartele pri-vind etica), determinarea moduluide educaţie şi a condiţiilor minimeasociate organizaţiei pentru educaţieşi formare în domeniul codului etic.

11Anul 3 - 1/2014

INTERVIU

Auditul ar trebui săcontribuie la evaluareapoziţiei financiare aentităţilor de afaceri, laanaliza activităţii lor şi, înultimă instanţă, la deter-minarea perspectivelor dedezvoltare a acestora.Aceasta înseamnă căexistă deja nevoia pentruo tranziţie de la un auditde confirmare la un auditanalitic de confirmare

Page 14: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Cum este reglementată profe-sia de audit în ţara dumnea-voastră?

Auditul în Rusia are o istorie de 20de ani. Este în curs reforma carevizează modificări importante alesistemului naţional de audit. Dinanul 2009, activitatea de audit dinRusia este reglementată prin Legeafederală nr. 307-FZ privind auditul,din 30.12.2008, iar profesia deauditor, atât de importantă dinpunct de vedere social, este guver-nată nu numai de organisme ale sta-tului, ci şi de organizaţii publice şiauto-reglementate. După intrarea învigoare a Legii federale nr. 307-FZ în auditul din Rusia a fost creatăo situaţie duală: pe de o parte, oserie de funcţii importante ce ţin dereglementarea auditului sunt realiza-te de către organismul federal auto-rizat de Ministerul de Finanţe, iar,pe de altă parte, o serie de funcţii

au fost delegate asociaţilor de audi-tori care se auto-reglementează.

Aceste funcţii se referă la metodo-logia controlului extern al calităţii,stabilirea unui fond pentru despăgu-biri, asigurarea obligatorie a firme-lor de audit etc. Prin urmare, acumuna dintre principalele problemeeste constituirea unui sistem com-plet de auto-reglementare.

RCA este succesorul legal al orga-nizaţiei publice ruse „ColegiulAuditorilor din Rusia”, înfiinţată pe17 iunie 1992 şi înregistrată laMinisterul de Justiţie al FederaţieiRuse pe 23 noiembrie 1992. La 23decembrie 2009 RCA a obţinut sta-tutul de organizaţie auto-reglemen-tată.

Activitatea RCA pentru asigurareainteresului public este orientată spreconstituirea unor abordări unificatea implementării auditului, regle-

mentării auditului, interacţiunii cuautorităţile publice şi cu utilizatoriiserviciilor de audit.

RCA se ocupă de aspecte ce ţin dereglementarea activităţii de audit înFederaţia Rusă, în special de propu-neri pentru modificarea legislaţieiprivind auditul, participă la activita-tea Consiliului pentru audit.

RCA ocupă un loc special în comu-nitatea profesională, fiind membrucu drepturi depline al FederaţieiInternaţionale a Contabililor(IFAC).

Care sunt obiectivele şi stadiulprocesului de dezvoltare şimodernizare a profesiei conta-bile în general şi audituluifinanciar în mod deosebit, încontextul aşteptărilor şi tendin-ţelor de evoluţie ale societăţii?

În ultimii 20 de ani a existat unnumăr mare de evenimente deosebit

12

INTERVIU

Principalul criteriu pentrualegerea unui auditornu trebuie să fie numaipreţul, ci şi calitatea serviciilor prestateModalităţile de asigurare a unităţii la nivelul adoptării şi implementării IFRS în Rusiasunt modelarea, armonizarea, standardizarea, adaptarea şi convergenţa contabilităţii. Înopinia noastră, dezvoltarea unei baze comune pentru convergenţa modelelor contabile seobţine, în primul rând, printr-o strânsă colaborare între experţii din diverse ţări.

Page 15: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

de importante pentru comunitateacontabilă şi de audit din Rusia, cares-au încadrat în procesul de reformăcotabilă aferentă dezvoltării profe-siei. A fost creat un cadru legislativsolid pentru reforma contabilităţiinaţionale. În ciuda faptului că unconcept al contabilităţii este încă încurs de formare, principalul obiec-tiv a fost atins - sistemul contabilnaţional a fost aliniat cu standardelecontabile internaţionale şi cu cerin-ţele economiei de piaţă. Dar existăîncă aspecte incomplete care contu-rează cadrul pentru o dezvoltareprofesională continuă.

Implementarea StandardelorInternaţionale de RaportareFinanciară este în centrul atenţiei.Etapele parcurse pentru dezvoltareaprofesiei de audit sunt strâns legatede utilizarea IFRS în Rusia. Scopulprocesului este îmbunătăţirea calită-ţii serviciilor de audit şi sporireaîncrederii publicului în profesia deaudit. Modalităţile de asigurare aunităţii la nivelul adoptării şi imple-mentării IFRS în Rusia sunt mode-larea, armonizarea, standardizarea,adaptarea şi convergenţa conta -bilităţii.

În opinia noastră, dezvoltarea uneibaze comune pentru convergenţamodelelor contabile se obţine, înprimul rând, printr-o strânsă cola-borare între experţii din diverseţări.

În prezent, Colegiul Auditorilor dinRusia a centralizat cunoştinţele pro-fesionale, activităţile şi resurselefinanciare într-o singură asociaţieprofesională, ceea ce este util pen-tru îmbunătăţirea eficienţei profesieinaţionale, pentru clarificarea relaţieide lucru cu Guvernul şi, de aseme-nea, permite realizarea unui controlpublic mai eficient. RCA a înfiinţatun registru al contabililor profesio-nişti şi a organizat un sistem de for-mare, certificare şi educaţie conti-nuă.

13Anul 3 - 1/2014

INTERVIU

Absolvent al Institutului deFinanţe din Moscova (Aca -demia de Finanţe din ca -drul Guvernului FederaţieiRuse), Facultatea de Re -laţii Economice Internaţio -nale, Alexandr Ruf estedoctor în economie. Dinanul 1992 este preşedinteleColegiului Auditorilor din Rusia şi - din 2002 - preşe dinte alConsiliului Central al Colegiului. A lucrat în diverse instituţii cuatribuţii în domeniul auditului, inclusiv în Ministerul Finanţelor alURSS, în calitate de Expert Şef al Administraţiei Principalepentru Valută şi Economie.

Între afilierile profesionale putem enumera: preşedinte al Comi -tetului pentru Standarde, membru al Consiliului de Administraţieal Consiliului Eurasian a Contabililor şi Auditorilor; membru alConsiliului Comisiei Unificate de Certificare; membru al organis-mului de lucru al Consiliului de Audit din cadrul Ministerului deFinanţe al Rusiei; preşedinte al Comisiei de Etică Profesională aConsiliului de Audit din cadrul Ministerului de Finanţe al Rusiei;membru al Consiliului de Supraveghere al Asociaţiei principaleloruniversităţi din Rusia în domeniul economic şi de management;membru al Consiliului Academic al Institutului pentru Problemede Auto reglementare; membru al Consiliului PublicRosfinnadzor; preşedinte al Uniunii Naţionale a Asociaţiilor de Audit.

Alexandr Ruf, preşedintele Colegiului

Auditorilor din Rusia(RCA)

Între calificările profesionale ale interlocutorului pot fi amintite:membru cu drepturi depline al Asociaţiei auto-reglementate aEvaluatorilor Inter-regionali; certificate de auditor calificat emisede Comisia Centrală de Atestare şi Licenţiere pentru audit şi auditîn asigurări; certificat de calificare pentru evaluarea maşinilor şiechipamentelor, emis de Institutul Profesioniştilor Evaluatori;certificat internaţional pentru practicarea bio-terapiei şi a terapieienergetice, emis de Centrul de Medicină Tradiţională al Academieide Ştiinţe Medicale din Federaţia Rusă.

Page 16: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Ministerul de Finanţe consideră căo certificare profesională este omodalitate de a confirma adecvareaprofesională, nivelul avansat decunoştinţe şi aptitudini, angajamen-tul faţă de cele mai înalte standardeetice ale profesiei. Prin urmare, unsistem eficient de evaluare a com-petenţei şi de training oferă un înţe-les concret titlului de „contabil pro-fesionist”.

În opinia noastră, recunoaştereainternaţională a profesiei ruse deaudit şi contabilitate este, de aseme-nea, deosebit de importantă.

Care este stadiul implementă -rii Standardelor Internaţionalede Audit în Rusia?

La 15 iulie 2013, primul ministru alFederaţiei Ruse a introdus înParlament – Duma de Stat o legecere prevede tranziţia laStandardele Internaţionale de Audit.Această lege a fost adoptată laprima sa prezentare, pe 23 octom-brie 2013. Până la 1 august 2014Guvernul Federaţiei Ruse trebuie săstabilească o procedură pentru recu-noaşterea utilizării standardelor

internaţionale de audit pe teritoriulFederaţiei Ruse.

Colegiul Auditorilor din Rusia(RCA) a tradus în limba rusă şi apublicat Manualul de ReglementăriInternaţionale de Control alCalităţii, Audit, Revizuire, AlteServicii de Asigurare şi ServiciiConexe (2010), în 3 volume.Traducerea este aprobată de IFACşi este recomandată pentru utilizarepe teritoriul Rusiei şi ţărilor dinComunitatea Statelor Independente(CIS).

În prezent, în urma unui acord sem-nat cu Federaţia Internaţională aContabililor, RCA a realizat tradu-cerea ediţiei 2012 a Manualului. Adoua parte a Manualului 2012include standardele internaţionalede Revizuire, Alte Servicii deAsigurare şi Servicii Conexe. Prinurmare, setul complet de standardeinternaţionale care reglementeazăactivitatea de audit va fi publicat înlimba rusă.

IFAC a trimis către RCA o scri-soare oficială de apreciere, eviden-ţiind înalta calitate şi fidelitatea tra-

14

INTERVIU

Relaţiile internaţionalereprezintă o parteimportantă a activităţiinoastre. Putem obţinerezultate eficiente şiputem promova imagineaprofesiei noastre în ţaranoastră nu numai prinactivitatea internă, ci şi preluând cele mai bune exemple şiexperienţa partenerilornoştri, precum şi prin recunoaştereinternaţională.

Page 17: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

ducerii. Instituţiile de educaţie şiorganizaţiile profesionale din Rusiaşi ţările din CIS au transmis, deasemenea, recunoştinţa şi reacţiilelor favorabile.

Sperăm că traducerea va fi utilăîntregii comunităţi vorbitoare delimba rusă în procesul de adoptareşi implementare a ISA.

În ce măsură consideraţi utilădezvoltarea de relaţii profesio-nale pe plan internaţional?

Relaţiile internaţionale reprezintă oparte importantă a activităţii noas-tre. Putem obţine rezultate eficienteşi putem promova imaginea profe-siei noastre în ţara noastră nu numaiprin activitatea internă, ci şi pre-luând cele mai bune exemple şiexperienţa partenerilor noştri, pre-cum şi prin recunoaştere internaţio-nală. Printre partenerii noştri senumără organizaţii din ţările CIS:Azerbaijan, Kazakhstan, Uzbe -kistan, Moldova, Ucraina, Belarus.

De asemenea, am iniţiat un proiectde colaborare cu ICAEW, discutândaspecte privind controlul calităţii încadrul unor cursuri de formare.

Avem numeroşi parteneri în întrea-ga lume, dar doresc să subliniezcooperarea deosebit de importantăşi strânsă cu Camera AuditorilorFinanciari din România. Apreciezîn mod deosebit posibilitatea de aface schimb de opinii şi experienţăcu CAFR în diferite zone ale profe-siei de audit.

Suntem recunoscători domnuluiHoria Neamţu pentru invitaţia pecare am primit-o la această întâlnireprofesională deosebit de interesantăde la Bucureşti, ocazie cu care amsemnat Acordul de cooperare dintreorganizaţiile noastre. Prin urmare,suntem nerăbdători să dezvoltămcooperarea noastră şi să promovămautoritatea profesiei noastre înambele ţări.

Cum acţionaţi pentru întărireaprofesiei de audit şi creştereaîncrederii publicului în misiu-nile acesteia?

Calitatea auditului din FederaţiaRusă se îmbunătăţeşte constant.

Auditorii acţionează în interesulpublicului, rezultatele activităţii deaudit ajută investitorii să ia decizii,prin urmare calitatea auditului esteextrem de importantă. În prezent, înRusia, activitatea de audit estedomeniul cel mai strict suprave-gheat. Calitatea activităţii audituluieste verificată de organizaţii auto-reglementate ale auditorilor (SRO),iar calitatea activităţii auditorilorcompaniilor publice importante esteverificată atât de SRO, cât şi deServiciul Federal de SupraveghereFinanciară şi Bugetară(Rosfinnadzor).

Colegiul Auditorilor din Rusiaorganizează seminarii, cursuri regu-late de formare şi discuţii online curecomandări pentru membrii săipentru îmbunătăţirea controluluiintern al calităţii misiunilor deaudit. În prezent, membrii RCAelaborează un program special pen-tru a ajuta firmele de audit să asigu-re un nivel adecvat al controluluiintern al calităţii misiunilor deaudit.

De la 1 ianuarie 2013, toţi auditoriişi organizaţiile de audit din ţaranoastră implementează noul CodEtic şi regulile de independenţăpentru auditori şi firmele de audit.Rusia a ales o cale de integrare înlumea comunităţii economice, prinurmare, pentru convergenţa standar-delor naţionale cu cele internaţiona-le, pe baza Codului Etic alFederaţiei Internaţionale aContabililor, aceste documente aufost adoptate şi au devenit obligato-rii pentru toate SRO.

Problema stabilirii celor mai corec-te, oneste, morale şi responsabile

reguli privind conduita auditorilorîn desfăşurarea activităţilor de auditeste amplu discutată în ţara noastră,la fel ca şi eficacitatea măsurilor deasigurare a independenţei firmelorde audit. Măsurile propuse sunt:rotaţia obligatorie a personaluluicheie de audit; licitaţii publice;înregistrarea publică a contractelorde audit; clasamente ale firmelor deaudit publicate în media; asigurareade răspundere profesională a audito-rilor; separarea activităţii de auditde cea de consultanţă în afaceri;impunerea de sancţiuni pentru fir-mele de audit fără scrupule; conso-lidarea controlului calităţii, intern şiextern; transparenţa firmelor deaudit; consolidarea rolului comitete-lor de audit din organizaţii; limita-rea ponderii onorariului de primitde la un singur client în totalulvenitului firmei de audit.

Concurenţa corectă trebuie să sebazeze pe forme civilizate pentru aobţine dreptul de a semna un con-tract cu clienţii, în special cu insti-tuţiile publice importante. În acestcaz, principalul criteriu pentru ale-gerea unui auditor nu trebuie să fienumai preţul, ci şi calitatea servicii-lor prestate. Acest rezultat poate fiobţinut prin formarea treptată aeşantioanelor, tiparelor şi practicilorcomportamentale ale părţilor înacest domeniu, prin stabilirea unuimediu concurenţial, care, la rândulsău, va influenţa concurenţa organi-zaţiilor de audit. Rolul auditorilor şiSRO pentru eliminarea concurenţeineloiale este deosebit de important.

Interviuri consemnate de Ana-Maria Lupu

15Anul 3 - 1/2014

INTERVIU

N. red.: Interviurile au fost soli -citate cu prilejul prezenţei celordoi interlocutori la Întâlnirea pro -fesională organizată la 6 noiem-brie 2013, la sediul Camerei Au -ditorilor Financiari din România.

Page 18: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Idei, sugestii, experienţe

Particularităţile audituluifinanciar al proiectelorpostaderare,precizări şi comparaţii privind termenii de referinţă

Auditarea proiectelor în perioada post-aderare a ridicat şi încă mai ridică o serie deprobleme datorate atât necunoaşterii a ceea ce trebuie să fie verificarea cheltuielilordintr-un proiect, în procesul implementării lui sau al finalizării, cât şi diversităţii (ca sănu spunem dezordinii) în ceea ce priveşte documentele care reglementează auditareaproiectelor. Cei 7 ani ai perioadei de programare pe care i-am tra-versat, ne-au dovedit că între „a vrea” şi „a putea” este o mare deosebire. Că nu am reuşit întotdeauna, putem înţelege, dar că n-am vrut, este de neînţeles.

Cornel Iosif Kameniczki, auditor financiar, S.C. C & C COUNT S.R.L., Baia Mare

16

Page 19: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

untem la sfârşitul primeiperioade de programare(2007-2013), pe careRomânia a parcurs-o inte-gral, perioadă de analiză alucrurilor învăţate şi a celorpe care nu am reuşit fie săle înţelegem, fie să le învă-ţăm, fie altceva…

Dacă ne uităm doar la cele maimari două programe ale acesteiperioade (POR şi POS DRU) con-statăm (cu surprindere oare?) căPOR a emis de la data începerii şipână în prezent peste 100 deinstrucţiuni, iar cel de al doilea–POS DRU – a ajuns la 80 deinstrucţiuni. Aceste cifre nu facdecât să demonstreze (şi nu dorescsă intru cu nimeni în polemici) nunumai faptul că nu am fost pregătiţi(sau nu am ştiut să ne pregătim), cişi faptul că n-am fost în stare săînţelegem structura şi modalitateade derulare a programelor (cu axeşi domenii majore de intervenţieaferente) pe care noi, ca ţară, le-ampropus. Cum altfel s-ar putea expli-ca avalanşa de instrucţiuni şi modi-ficări de proceduri, nu odată cuacţiune retroactivă sau schimbărimajore faţă de ceea ce a fost publi-cat în ghidul solicitantului, docu-ment pe baza căruia s-a elaboratcererea de finanţare.

În alt plan constatăm (şi fie-mi ier-tat cuvântul) degringolada celorcare ar fi trebuit să coordonezeîntreg acest proces. Şi aici estevorba de autorităţile de management(AM), care fiecare a vrut sădemonstreze că face altfel decât cei-lalţi şi Autoritatea de Coordonare aInstrumentelor Structurale (ACIS),care din start a fost deposedată deatribuţiile pe care trebuia să le aibă.În mod normal, aşa cum îi şi spunenumele, ACIS ar fi trebuit să coor-doneze implementarea proiectelordin punct de vedere al elaborării deprincipii şi documente unitare pen-

tru fiecare AM. Acceptând că„dorinţa de mai bine” a autorităţilorde management a prevalat asupraunui sistem unitar, totuşi nu putemînţelege de ce măcar principiile şidocumentele pentru realizarea audi-tării proiectelor pe diverse progra-me nu s-a putut realiza. Constatămcu părere de rău că, practic, fiecareprogram are propriile proceduripentru realizarea auditării proiecte-lor şi Termeni de referinţă specifici.Nici măcar denumirea acestora nueste uniformă, ele denumindu-sediferit de la program la program.

Un alt element perturbator, ca să nuspunem deranjant, este că dacămajoritatea AM precizează în docu-mentul numit Termeni de referinţă(sau altfel, dar cu acelaşi rol) căRaportul de verificare a cheltuielilorva fi întocmit în conformitate cuISRS 4400, în cadrul proiectelorfinanţate prin PNDR raportul trebu-ie realizat în conformitate cuStandardul Internaţional pentruMisiunile de Asigurare (ISAE)3000.

Toate cele amintite, chiar dacă arputea părea lucruri nesemnificative,demonstrează capacitatea noastră dea răspunde la provocările la caresinguri ne-am angajat.

Pentru a înţelege situaţia în careîncheiem acest ciclu de programare,din punctul de vedere al activităţiide audit a proiectelor (verificareacheltuielilor...), este bine să neamintim cum a început de fapt acti-vitatea de auditare a proiectelor înRomânia după 1989.

Programul PHARE este unul dintrecele trei instrumente de pre-aderarefinanţate de Uniunea Europeană înprocesul de asistenţă acordat ţărilordin Centrul şi Estul Europei, candi-date la aderarea la UniuneaEuropeană. Creat iniţial pentru asis-tenţa Poloniei şi Ungariei (Pologneet Hongrie - Aide á Restructuration

Economique), programul a fostextins la toate ţările canditate dinEuropa Centrală şi de Est.Programul PHARE a început să fieactiv în România începând cu anul1992. În perioada 1992-1998 s-aufinanţat proiecte soft, respectiv pro-iecte care nu aveau incluse activităţide construcţii. Pentru acestea,Comisia Europeană nu solicita reali-zarea de audit pentru verificareacheltuielilor. Din anul 1998 au înce-put să se finanţeze şi proiecte hard,respectiv proiecte care aveau inclu-se activităţi de construcţii. Primeleproiecte de această natură au fostcele finanţate prin programulCREDO, pentru dezvoltarea buneivecinătăţi şi a stabilităţii sociale înregiunile de frontieră.

În anul 1998 au fost alocate aproape8 milioane de ECU pentru 18 judeţeaflate la frontiera cu Ungaria,Ucraina, Moldova şi Bulgaria.

Începând cu anul 1998 şi cu progra-mul CREDO, Comisia Europeanăsolicită realizarea de audit pentruverificarea şi certificarea cheltuieli-lor realizate în cadrul proiectelor.Numărul de rapoarte era stabilitprin proiect, dar era obligatoriu unraport de audit la finalizarea imple-mentării proiectului şi acest raporttrebuia să însoţească cererea derambursare finală. Din acelaşi an(1998) devine obligatorie auditareaproiectelor şi pe programulPHARE. Auditarea trebuia realizatăîn baza PRAG 1, adică „PracticalGuide to Phare, ISPA and SapardContract Award Procedures(Europaid procurements)”, care fur-niza formatul şi structura raportuluide audit (un fel de termeni de refe-rinţă, în terminologia de acum).Atât la programul CREDO, cât şi laPHARE, după PRAG 1 trebuiaemis şi un certificat de audit.

În februarie 2006 se modifică pro-cedurile şi apare PRAG 2,„Practical Guide to Phare, ISPA

17Anul 3 - 1/2014

SParticularităţile auditului financiar

Page 20: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

and Sapard Contract AwardProcedures (Europaid procure-ments)”, care menţine obligativita-tea auditului şi modifică puţin for-matul şi structura raportului deaudit, menţinând obligativitatea fur-nizării de către auditor a unui certi-ficat de audit.

În 2007 România devine membră aUE şi consecinţa este dreptul lafinanţări prin fonduri postaderare.La nivelul guvernului ia fiinţăACIS, Autoritatea pentruCoordonarea InstrumentelorStructurale, care este coordonatornaţional al asistenţei nerambursabileîn relaţia cu UE, având atribuţii şiresponsabilităţi atât în ceea ce pri-veşte asistenţa financiară de pre-aderare, cât şi în ceea ce priveştecoordonarea gestionării fondurilorstructurale şi de coeziune. În acestsens, instituţia coordonează pregăti-rea şi funcţionarea cadrului legisla-tiv, instituţional şi procedural pen-tru gestionarea instrumentelor struc-turale, iar, pe de altă parte, progra-mează, coordonează, monitorizeazăşi evaluează utilizarea asistenţeifinanciare nerambursabile. În fapt,ACIS ar fi trebuit să fie organul dereglementare pentru implementareaproiectelor finanţate din fonduripostaderare. Adică, mai pe româ-neşte, ACIS ar fi trebuit să stabi-lească un cadru unitar, inclusiv pen-tru auditarea proiectelor şi în finalformatul şi structura Termenilor dereferinţă pentru toate programele.Realitatea este că avem Termeni dereferinţă diferiţi pe fiecare programîn parte şi dacă pe majoritatea pro-gramelor ei fac referire la ISRS4400, în cadrul PNDR (ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală)referirea este ISAE 3000, ceea ce conduce la o serie de pro-bleme.

Pentru a ne edifica asupra a ceea ceînseamnă generic definit ca„Termeni de referinţă”, credem că

este utilă o comparaţie între docu-mentele similare de pe POR şi POSDRU, comparaţie care poate fiextinsă şi la celelalte programe.

Comparaţia este redată tabelar înpaginile următoare.

Dintr-o simplă privire, o constatare:cele două documente de referinţăpoartă denumiri diferite, deşi sereferă în esenţă la acelaşi lucru.Nici structura celor două documentenu este identică, fiecare elaboratordorind să-şi pună cât mai multamprenta proprie.

Analiza celor două documente rele-vă următoarele elemente semnifica-tive:

F la achiziţia serviciilor de auditnu este clară diferenţierea întreachizitorul persoană fizică şiachizitorul persoană juridică;

F în TOR (Termeni de referinţă)pentru POR se precizează că„Auditorul va menţiona încuprinsul Raportului constatări-lor factuale dacă a avut accesnelimitat la informaţii şi docu-mente şi dacă probele de auditobţinute sunt suficiente si adec-vate pentru emiterea opiniei deaudit”, iar în cel aferent POSDRU că „Având în vedere căacest angajament nu reprezintăun angajament de asigurare,auditorul nu furnizează o opi-nie de audit şi nu exprimă oasigurare”.

F în TOR pentru POR se cere săse verifice dacă „este posibilăevaluarea eficientă şi eficace acheltuielilor cuprinse în Cerereade rambursare intermediară /finală”. În dicţionarele de limbaromână cei doi termeni „efi-cient” şi „eficace” sunt sino-nimi.

F tot în TOR pentru POR se pre-cizează: „Categoriile de cheltu-ieli solicitate de beneficiar în

Cererea de rambursare trebuiesă corespundă cu cele din buge-tul proiectului, iar cele tipFEDR sunt evidenţiate dis-tinct”. Practic, întregul POReste finanţat din FEDR (FondulEuropean de DezvoltareRegională) doar dacă emitentuldocumentului (fără a precizaînsă) consideră cheltuieli de tipNE FEDR contribuţia solicitan-tului sau/şi contribuţia naţiona-lă. În primul caz, sunt domeniide intervenţie (vezi 4.3) la carese finanţează integral cheltuialaeligibilă, în limita stipulată înghidul solicitantului, deci nuavem cheltuială eligibilă a soli-citantului, iar în al doilea caznu este treaba auditorului săfacă în scris – în cadrul raportu-lui de verificare a cheltuielilor –structura şi componenţa cheltu-ielilor eligibile pe rambursarede la UE şi rambursare dinbugetul naţional. Doar în cadrulCererii de rambursare de pePOS DRU apare menţionatăaceastă diferenţiere.

F tot în TOR pentru POR se pre-cizează că „Auditorul va verifi-ca toate categoriile şi tipurile decheltuieli prezentate în Cerereade rambursare intermediară/fi -nală, iar în cadrul acestora vorfi selectate numai acele cheltu-ieli care prezintă un nivel ridi-cat al riscului, determinat pebaza metodei proprii de analizăde risc a auditorului indepen-dent, excepţie făcând verificareaachiziţiilor publice care se varealiza în procent de 100%”,deşi în realitate auditorul nu vaface nici o selecţie a cheltuieli-lor deoarece trebuie să verificetoate cheltuielile solicitate sprerambursare. În consecinţă, afir-maţia anterior amintită mai multîncurcă decât să clarifice sau sălămurească.

18

Idei, sugestii, experienţe

Page 21: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

19Anul 3 - 1/2014

Particularităţile auditului financiar

Page 22: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

20

Idei, sugestii, experienţe

Page 23: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

21Anul 3 - 1/2014

F Amândouă documentele ne soli-cită să facem verificări, deoare-ce: „costurile trebuie să fie înconformitate cu principiile unuimanagement financiar sănătos,respectiv utilizarea eficientă afondurilor, şi un raport optimcost/beneficiu” (în documentulPOR), respectiv „costurile suntîn conformitate cu principiilemanagementului financiar rigu-ros, în special cu privire lacost-eficienţă şi cea mai bunăutilizare a banilor”, în docu-mentul POS DRU.

F Referitor la decontarea cheltuie-lilor în TOR POR se afirmă caaceste cheltuieli „să fie efectua-te şi plătite de beneficiar saupartenerii săi până la termenulde depunere a cererii de ram-bursare finale, după cum estedefinit în cadrul contractului definanţare”, iar în TOR POSDRU „au fost asumate deBeneficiar sau de partenerii luipe perioada de implementare aacţiunii”. Constatăm că celedouă exprimări nu sunt conver-

gente şi ridică o serie de proble-me. În primul rând cheltuielilenu pot fi plătite până la depune-rea cererii de rambursare deoa-rece înainte de a depune cerereade rambursare aceasta trebuieauditată, deci cheltuielile solici-tate spre decontare trebuie să fifost plătite până la întocmireacererii de rambursare şi înainta-rea acesteia către auditor, deoa-rece tot ce se plăteşte dupăacest termen nu este inclus încererea de rambursare şi nu maipoate fi auditat, deci este chel-tuială neeligibilă. Constatăm că

formularea din TOR POS DRUnu este completă şi de asemeneanu este clară.

ConcluzieConsiderăm că exemplificarea, deşisuccintă, este lămuritoare. Totuşi,mai este de remarcat un aspect.Conform OG 34/2006 (privind achi-ziţiile publice) cu actualizările ulte-rioare, orice serviciu prestat trebuiesă fie recepţionat şi apoi plătit.Însă, în situaţia verificării cheltuie-lilor unui proiect (auditarea acestu-ia), plata ulterioară auditării cereriide rambursare finală conduce auto-mat la neeligibilitatea cheltuielilorpentru auditul proiectului. Astfel,raportul de audit aferent cererii derambursare finale este practic singu-rul serviciu care trebuie plătit (achi-tat) înainte de a fi efectuat. Acestlucru nu a reuşit să-l înţeleagă nicio Autoritate de management, niciun Organism intermediar şi conse-cinţa este că se încalcă prevederilecontractuale şi implicit prevederileOG 34/2006, deoarece nu s-adorit/nu s-a putut să se modificeOG 34/2006 cu actualizările ulte-rioare şi să se pună de acord curealitatea şi cu logica lucrurilor.

Dar în curând vom intra într-o nouăperioadă de programare şi, maimult ca sigur, ne vom confrunta cucel puţin aceleaşi probleme...

Guvernul României, Ministerul Dezvoltării şi Turismului, Direcţia GeneralăAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, NotăCătre beneficiarii de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional2007-2013 privind Instrucţiuni şi termeni de referinţă pentru achiziţionarea ser-viciilor de audit, accesabil lahttp://www.inforegio.ro/images/informatii_utile/NOTA%20SITE.pdf

Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei Protecţiei Sociale şi Persoanelorvârstnice, AMPOSDRU, Programul Operaţional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013, Cerinţe privind verificarea cheltuielilor de cătreun auditor financiar independent, accesabil la http://www.fseromania.ro/images/downdocs/11_cerinte_verificarea_cheltuielilor.pdf

Bibliografie

Particularităţile auditului financiar

Page 24: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

22

Idei, sugestii, experienţe

Auditarea mediului/sistemului de control

al clientului

Ana Dincă, Managing partner

Alina Galetan, Junior auditor

Alexandru Stelea, Junior auditor

SC Audit One SRL Moore Stephens Ltd

Controlul intern reprezintă procesul conceput, implementatşi menţinut de către persoanele însărcinate cu guvernanţa,cu scopul furnizării unei asigurări rezonabile privindîndeplinirea obiectivelor unei entităţi, cu privire la credi -bilitatea raportării financiare, eficienţa şi eficacitateaoperaţiunilor şi conformitatea cu legile şi reglementărileaplicabile (ISA 315).

Auditorul trebuie să înţeleagă controalele interne relevantepentru un audit. Există cazuri în care majoritatea con-troalelor relevante pentru misiunea de audit trebuie să fieaferente raportării financiare, însă nu toate controaleleaferente raportării sunt relevante pentru un audit. Măsuraîn care un control, individual sau în combinaţie cu altele,este relevant depinde de raţionamentul profesional al audi-torului.

Pentru a stabili activităţile de control relevante auditorultrebuie să obţină înţelegerea acestor activităţi, în vedereaevaluării riscurilor de denaturare semnificativă la nivelulafirmaţiilor şi conceperii unor proceduri de audit viitoare,ca răspuns la riscurile evaluate.

Atunci când se obţine o înţelegere a controalelor care suntrelevante, auditorul trebuie să evalueze măsura în careacestea au fost implementate, prin efectuarea de procedurisuplimentare pe lângă intervievarea personalului societăţii.

Page 25: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

ediul de control includefuncţiile de guvernanţă şiconducere, atitudinile şiacţiunile conducerii cuprivire la controlulintern al entităţii şiimportanţa acestuia.

Funcţia de audit intern a entităţiipoate fi relevantă pentru auditulfinanciar, dacă natura responsabili-tăţilor şi activităţilor funcţiei deaudit intern este legată de raporta-rea financiară a entităţii. Utilizareaactivităţii auditorilor interni se facenumai pentru a modifica sau reduceamploarea procedurilor de auditcare urmează a fi efectuate.

Relaţia dintre funcţia de audit internşi auditorul extern este prezentată înStandardul Internaţional de Audit610, conform căruia obiectivelefuncţiei de audit intern sunt stabilitede către conducere. Deşi obiectivelefuncţiei de audit intern şi cele aleauditorului extern sunt diferite, esteposibil să existe asemănări întremaniera în care funcţia de auditintern şi auditorul extern îşi atingobiectivele.

Pentru ca auditorul extern să utili-zeze activitatea specifică a auditori-lor interni, acesta trebuie să evalue-ze şi să conceapă proceduri de auditpentru a stabili gradul de adecvareal activităţilor respective.

Asemenea proceduri de audit potinclude: analizarea elementelor dejaexaminate de auditorii interni, exa-minarea altor elemente similare sauobservarea procedurilor îndeplinitede auditorii interni.

În reglementarea contabilă naţională(art. 309 din OMFP 3055/2009), sestabilesc obiectivele controluluiintern al entităţii care urmăresc:

F conformitatea cu legislaţia învigoare;

F aplicarea deciziilor luate deconducerea entităţii;

F buna funcţionare a activităţiiinterne;

F fiabilitatea informaţiilor finan-ciare;

F eficacitatea şi eficienţa operaţiu-nilor entităţii;

F utilizarea eficientă a resurselor;

F prevenirea riscurilor de a nu seatinge obiectivele fixate etc.

Prin urmare, obiectivele proceduri-lor de control urmăresc:

F înscrierea activităţii entităţii şi acomportamentului personaluluiîn cadrul definit de legislaţiaaplicabilă, valorile, normele şiregulile interne;

F verificarea dacă informaţiilecontabile, financiare şi degestiune comunicate reflectăcorect activitatea şi situaţiasocietăţii.

În cadrul acestui articol ne-am pro-pus să prezentăm obiectivele şi pro-cedurile legate de verificarea siste-mului de control intern, prin eva-luarea riscurilor de denaturare sem-nificativă şi prin înţelegerea entităţiiCLIENT SRL şi a mediului său deafacere.

Client: CLIENT SRLVerificare flux intrări - ieşiriimobilizări corporale

Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012

Întocmit: XX 28.01.2013

Revizuit: XX 29.01.2013

A. STUDIU DE CAZ:VERIFICAREA CONTROA-LELOR PENTRU IMOBILI-ZĂRI CORPORALE LA

SC CLIENT SRLVom prezenta testele efectuate lasocietatea Client SRL pentru reface-rea controalelor pe fluxul de intrări-ieşiri imobilizări corporale şi pe flu-xul operaţional personal-salarizare.

1. Extras din secţiunea aferentăcunoaşterii clientului şi activi-tăţii sale referitor la imobiliză-rile corporale

Societatea CLIENT SRL funcţio-nează pe piaţa industriei textile dinanul 2003, iar noi audităm situaţiilefinanciare ale exerciţiului încheiat la31 decembrie 2012.

Obiectul de activitate principal alentităţii auditate este pregătirea şifilarea fibrelor textile pentru produ-cerea firelor de efect (fantezie).Acestea sunt produse din diversefibre naturale (bumbac, lână,măta-se), fire acrilice, vâscoză. Ciclullung de producţie presupune imple-mentarea unui număr mare de pro-cese, cum ar fi: filare, prelucrarespecifică, vopsire etc. Aceste proce-se nu sunt complet automatizate,ceea ce presupune un necesar ridi-cat de forţă de muncă.

Din cauza ciclului lung de fabricaţieşi a operaţiunilor suplimentareîntreprinse în procesul de producţie,preţul de vânzare trebuie să acoperetoate costurile efectuate. La nivelulcompaniei se face „o colecţie deproduse finite” pe care o prezintă laexpoziţii de modă din lume.

Piaţa de desfacere a produselorobţinute de către societate este înmare parte export în ţări dinUniunea Europeană sau în alte ţări.

În cursul anului 2012 s-au făcutinvestiţii în achiziţii de noi utilajepentru a susţine creşterea cererii deproducţie şi dezvoltarea de noi pro-duse.

Obiectivele strategice în dezvoltareaactivităţii clientului nostru în anulauditat au fost:

F îmbunătăţirea calitativă a pro-ducţiei;

F diversificarea gamei sortimenta-le a produselor conform cereriiclienţilor;

23Anul 3 - 1/2014

AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

M

Page 26: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

F promovarea şi extinderea pe noipieţe de desfacere.

Pentru realizarea acestora, entitateadispune de imobilizări corporalespecifice activităţii sale, cum ar fi:ateliere, depozite de materiale,instalaţii termice de abur şi apă,cazane de abur, aparate de vopsit însculuri, maşini de imprimat, uscă-toare de bobine etc.

În anul auditat s-au achiziţionat şialte imobilizări corporale necesaredesfăşurării activităţilor de produc-ţie şi desfacere, cum ar fi: un teren,o pompă de circulaţie a apei, rafturimetalice, un grup de pompare, cal-culatoare etc. Acestea se vor testaîn munca noastră de audit.

Societatea a hotărât ca, la dataamortizării complete, autoturismeledeţinute să fie vândute către angaja-ţii societăţii pe bază de licitaţie, cri-teriul de selecţie fiind preţul cel mairidicat oferit de cumpărător.

2. Cerinţele de informaţii aleauditorului

Scopul testelor de control realizatede noi pe fluxul de intrări şi ieşiride imobilizări corporale este de acunoaşte sistemul de control internşi de a verifica controalele interneimplementate de societate, prin„teste de parcurgere”.

Pentru realizarea obiectivelornoastre am urmărit şi abordaturmătoarele aspecte:

F Am refăcut paşii urmaţi decătre controalele societăţii pefluxul analizat, urmărindpractica companiei, precum şilegislaţia în materie privindimobilizările corporale;

F Am identificat controalele apli -cabile pe acest flux;

F Am testat controalele identifi ca -te la un eşantion de tranzacţii(in trări-ieşiri de imobilizări cor -porale), având la bază docu-mentele justificative puse la

dispoziţie de către reprezentanţiisocietăţii;

F Am consemnat neconformităţileidentificate;

F Am comunicat către conduceredeficienţele controlului intern;

F Am verificat planul de controlal auditului intern şi am reţinutaspectele neconforme consem -nate de aceştia.

Testarea fluxului de intrări-ieşiri deimobilizări corporale s-a desfăşuratîn cursul misiunii noastre la sediulsocietăţii de către un junior auditorşi un senior auditor, utilizând meto-da „test de parcurgere”.

Am solicitat şi primit din parteaclientului:

F Procedura operaţională aprobatăla nivel de grup (Ref. C.1);

F Bugetul de investiţii aferent a -nu lui 2012, cu valoare bugetatăşi valoare realizată (Ref. C.2);

F Organigrama generală a compa-niei, inclusiv a departamentuluiFinanciar-Contabil (Ref. C.3);

F Registrul de imobilizări corpo-rale la data de 31.12.2012, înformat electronic;

F Lista intrărilor şi ieşirilor imo -bi lizărilor din cursul anului2012 în format electronic;

F Balanţa de verificare analitică la31.12.2012, în format electro-nic.

3. Descrierea fluxului operaţio-nal intrări - ieşiri de imobili-zări corporale

Societatea nu are o procedură pro -prie scrisă pentru acest flux, care săincludă cerinţe aferente achiziţiei,vânzării sau casării de imobilizări,adaptate la reglementările legalenaţionale. Pentru aceste operaţiunisocietatea a declarat că utilizeazăprocedura grupului.

Descriem mai jos etapele practicatede societate în procesul de achiziţie,

vânzare sau casare a imobilizărilorcorporale.

3.1. Achiziţia imobilizărilor corpo-rale – Descrierea practicii

Anual se întocmeşte un buget deinvestiţii pe baza căruia se potefectua achiziţiile de imobilizări.

Achiziţiile de imobilizări corporalese fac în conformitate cu bugetulalo cat. Nu se achiziţionează imo -bilizări corporale neexistente înbuget, însă se pot efectua realocăriîntre liniile bugetare. (Am identifi-cat Control 1)

Directorii de departamente contrac-tează furnizorii de imobilizări cor-porale, prin solicitare de oferte dela doi sau trei furnizori înainte deaprobarea şi semnarea contractului.Condiţiile contractuale, respectivtermenele de plată, factura profor-ma, se stabilesc cu acordul directo-rului de departament.

După ce se stabilesc termenii, con-tractul este aprobat şi semnat decătre directorul general. (Am identi-ficat Control 2)

Mijlocul fix este livrat de furnizorînsoţit de factura fiscală, pe care osemnează la primire un reprezentantal societăţii. (Am identificat Control3)

Factura este aprobată pentru platăde către directorul general sau decătre directorul financiar. Pentruorice plată aferentă achiziţiei deimobilizări se solicită aprobare dinpartea directorului general sau adirectorului financiar. (Am identifi-cat Control 4)

Se întocmeşte „Procesul verbal derecepţie”, ca document de înregis-trare în evidenţa operativă şi în con-tabilitate, dar şi ca document deconfirmare a recepţiei. (Am identi-ficat Control 5)

În cursul anului 2012, comisia derecepţie a fost formată din următoriimembri:

24

Idei, sugestii, experienţe

Page 27: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Ca măsură de siguranţă în plus,între furnizor şi societate este întoc-mită şi o încheiere de luare în pri-mire a imobilizărilor corporale.Documentul se semnează de cătrepărţile implicate la momentul predă-rii-primirii bunurilor specificate încontract. (Am identificat Control 6)

Pentru utilajele şi instalaţiile carene cesită montaj şi probe tehnologi-ce, precum şi pentru clădirile şicon strucţiile speciale care deservescprocese tehnologice, se întocmeşteprocesul verbal de punere în funcţi -une, acestea considerându-se puse înfuncţiune la terminarea probelor teh-nologice. (Am identificat Control 7)

3.2. Vânzarea şi casarea imobiliză-rilor corporale – Descriereapracticii

Ieşirea din gestiune a imobilizărilorse face prin vânzare sau prin casa-re. În anul auditat ieşirile au constatîn vânzarea către angajaţii firmei aautoturismelor care au fost completamortizate şi de la care nu se maiaşteaptă obţinerea unor beneficiieconomice viitoare.

Conducerea societăţii emite o deci-zie privind organizarea unei licitaţiicătre salariaţii societăţii. (Am iden-tificat Control 1)

Persoana desemnată cu organizarealicitaţiilor are funcţia de asistentadministrativ. Prin e-mail, se trans-mite angajaţilor societăţii listaimobilizărilor corporale care urmea-ză a fi vândute în cadrul licitaţiei,preţul de pornire aferent acestora şidata limită până la care se primescofertele. (Am identificat Control 2)

Lista finală cu câştigătorii licitaţieise transmite angajaţilor tot prin e-mail şi cuprinde ofertele desemna-te câştigătoare. (Am identificatControl 3)

După comunicarea rezultatului lici-taţiei către toţi participanţii, seîntocmeşte factura de vânzare pen-tru înregistrarea ieşirii din gestiuneşi transmiterea dreptului de proprie-tate asupra mijlocului fix către noulproprietar (Am identificat Control4). Totodată, se încheie şi procesulverbal de predare-primire(Am iden-tificat Control 5).

Contravaloarea imobilizărilor vân-dute se încasează în numerar lacasieria societăţii, se eliberează chi-tanţa, acest document constituinddovada plăţii. (Am identificatControl 6)

Casarea - Alegerea imobilizărilorcorporale care urmează a fi propusespre casare se face la sfârşitul anu-lui, pe baza listelor generate din sis-temul contabil. Aceste liste sunttransmise tuturor departamentelor,în vederea constatării existenţei lorşi funcţionalităţii la momentul res-pectiv. În funcţie de răspunsurileprimite se propun spre casareimobilizările corporale uzate fizicsau moral de la care nu mai esteaşteptat niciun beneficiu economic.

4. Identificarea controalelor afe-rente fluxului operaţionalintrări-ieşiri de imobilizăricorporale

În urma discuţiilor purtate cu repre-zentanţii companiei, după verifica-

rea listelor de achiziţii şi conformi-tatea acestora cu bugetul de investi-ţii anual al companiei şi având învedere legislaţia naţională cu privirela imobilizările corporale (OMFP3055/2009, Ordin 2861/200, HG2139/2004), am identificat controa-lele implementate de client pe carenoi le vom testa prin „teste de par-curgere”:

4.1. Achiziţia imobilizărilor corpo-rale:

Control 1: Conformitatea cu bugetulalocat

Control 2: Se stabilesc termeniicontractuali, contractul este sem-nat de directorul general

Control 3: Factura de achiziţie estesemnată de primire

Control 4: Factura este semnată decătre directorul general/directo-rul financiar în vederea efectuă-rii plăţii acesteia

Control 5: Este întocmit procesulverbal de recepţie de la furnizor

Control 6: Este întocmit procesulverbal de predare-primire

Control 7: Este întocmit procesulverbal de punere în funcţiune

Control 8: Reconcilierea valoriiînregistrate în contabilitate cudocumentele originale

4.2. Vânzarea şi casarea imobiliză-rilor corporale:

Control 1: Decizie privind organi-zarea unei licitaţii în vedereavânzării

Control 2: Transmiterea prin e-maila listei imobilizărilor corporalecare urmează a fi vândute încadrul licitaţiei

Control 3: Transmiterea prin e-maila rezultatelor licitaţiei

Control 4: Întocmire factură devânzare

Control 5: Întocmire proces verbalde predare-primire

Control 6: Dovada încasării contra-valorii mijlocului fix vândut

25Anul 3 - 1/2014

AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

Page 28: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

26

Idei, sugestii, experienţe

Client: CLIENT SRL – Verificare flux intrări - ieşiri imobilizări corporalePerioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012Întocmit: XX 28.01.2013Revizuit: XX 29.01.2013

5. TEST DE AUDIT - Testarea controalelor pe fluxul de intrări imobilizări corporale

Obiectiv:Identificarea controalelor pe fluxul operaţional „Intrări imobilizări corporale” şi testarea acestora pe baza documentelor justificative prin„teste de parcurgere” (refacerea controalelor).

Analiza efectuată: intervievarea, observarea, refacerea controalelor (“teste de parcurgere”, walkthrough)În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii societăţii şi din documentarea cunoaşterii afacerii şi a mediului de control, am identificatcontroalele implementate. Pentru a verifica cum funcţionează aceste controale, am selectat o serie de elemente şi le-am refăcut pebaza documentelor justificative (Tabelul 1).

Pentru îndeplinirea obiectivului acestui test de audit, am solicitat din partea reprezentanţilor societăţii următoarele informaţii:

Informaţii procedurale:- Procedurile grupului privind fluxul operaţional al imobilizărilor corporale (Ref. C.1);- Bugetul de investiţii aferent anului 2012, cu valoare bugetată pentru investiţii şi valoare realizată (Ref. C.2);- Organigrama actualizată a întreprinderii şi a departamentului financiar-contabil (Ref. C.3);- Politica societăţii privind amortizarea imobilizărilor corporale;- Procesul verbal de inventariere a imobilizărilor corporale.

Informaţii din sistemul contabil:- Balanţa de verificare analitică la 31.12.2012;- Registrul imobilizărilor corporale la 31.12.2012;- Situaţia privind intrările de imobilizări corporale din cursul anului 2012, generată din evidenţa contabilă.

Societatea nu are o procedură proprie pentru intrări/ achiziţii de imobilizări corporale.

Pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de către client şi din discuţiile purtate cu reprezentanţii societăţii, am identificat controalele practicate,care se vor testa de către noi pe bază de documente justificative, în cadrul acestei misiuni de audit (Tabelul 1).

Am selectat un eşantion reprezentând 99% din valoarea totală a intrărilor de imobilizări corporale din cursul perioadei auditate. Principaleleintrări de imobilizări se concretizează în: achiziţia unui teren, echipamente tehnice, utilaje, instalaţii, mobilier şi aparatură birotică.Procesul verbal de predare-primire este semnat doar de persoana care a recepţionat bunul în numele societăţii, nu este semnat şi de cătrepersoana care a predat bunul.

Concluzie:În urma testării controalelor apreciem că ar trebui formulat un paragraf în Scrisoarea către Conducere deoarece societatea nu are o procedu-ră proprie pentru categoriile de tranzacţii menţionate mai sus, care să includă cerinţe aferente achiziţiei, vânzării sau casării de imobilizări,adaptate la reglementările legale naţionale.Recomandăm companiei elaborarea unei proceduri scrise referitoare la controalele pe fluxul intrărilor de imobilizări şi monitorizarea controa-lelor interne bazate pe această procedură.

Page 29: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

27Anul 3 - 1/2014

AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

Page 30: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

28

Idei, sugestii, experienţe

Client: CLIENT SRL – Verificare flux intrări - ieşiri imobilizări corporalePerioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012Întocmit: XX 28.01.2013Revizuit: XX 29.01.2013

6. TEST DE AUDIT - Testarea controalelor pe fluxul de ieşiri de imobilizări corporale

Obiectiv:Identificarea controalelor pe fluxul operaţional „Ieşiri imobilizări corporale” şi testarea acestora pe baza documentelor justificative prin„teste de parcurgere” (refacerea controalelor).

Analiza efectuată: intervievarea, observarea, refacerea controalelor (“teste de parcurgere”, walkthrough)În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii societăţii şi din documentarea cunoaşterii afacerii şi a mediului de control, am identificatcontroalele implementate. Pentru a verifica cum funcţionează aceste controale, am selectat o serie de elemente şi le-am refăcut pebaza documentelor justificative (Tabelul 2).Pentru îndeplinirea obiectivului acestui test de audit, am solicitat din partea reprezentanţilor societăţii următoarele informaţii:

Informaţii procedurale:- Procedurile grupului privind fluxul operaţional al imobilizărilor corporale (Ref. C.1);- Organigrama actualizată a întreprinderii şi a departamentului financiar-contabil (Ref. C.3);- Politica societăţii privind amortizarea imobilizărilor corporale;

Informaţii din sistemul contabil:- Balanţa de verificare analitică la 31.12.2012;- Registrul imobilizărilor corporale la 31.12.2012;- Situaţia privind ieşirile de imobilizări corporale din cursul anului 2012, generată din evidenţa contabilă.

În Tabelul 2 am sumarizat respectarea controalelor identificate cu documente suport.

Pentru a ne asigura asupra modului de implementare şi monitorizare a controalelor, am selectat un eşantion reprezentând 96% din valoareatotală a ieşirilor din cursul perioadei auditate.Ieşirile de imobilizări corporale au constat în vânzarea către angajaţii companiei a unor autovehicule complet amortizate.Ieşirea din gestiune şi transmiterea dreptului de proprietate asupra mijlocului fix către noul proprietar s-a realizat prin intermediul facturii devânzare.Contravaloarea imobilizărilor vândute s-a încasat în numerar la casieria unităţii, care a emis chitanţa, ca dovadă a plăţii.

Concluzie:În urma testării controalelor apreciem că ar trebui formulat un paragraf în Scrisoarea către Conducere deoarece societatea nu are o procedu-ră proprie cu privire la tratamentul aplicat categoriilor de tranzacţii menţionate mai sus, care să includă cerinţe aferente achiziţiei, vânzării saucasării de imobilizări, adaptate la reglementările legale naţionale.Recomandăm companiei elaborarea unei proceduri scrise pe fluxul ieşirilor de imobilizări şi monitorizarea controalelor interne bazate peaceastă procedură.

Page 31: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

29Anul 3 - 1/2014

AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

Page 32: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

B. STUDIU DE CAZ:VERIFICAREA CONTROA-LELOR PE FLUXUL

PERSONAL-SALARIZARE

LA SC CLIENT SRL

1. Extras din secţiunea aferentăcunoaşterii clientului referitorla salarizare

Funcţia de personal este atributuldepartamentului de resurse umane,care dispune de un specialist înresurse umane şi salarizare.Societatea are la finele anului 2012un număr total de 414 angajaţi.

Numărul salariaţilor a înregistrat ocreştere de-a lungul timpului şi maiales în ultimii ani.

Creşterea numărului de personal afost influenţată de creşterea produc-ţiei şi de diversificarea produselorrealizate de societate, ca urmare acerinţelor din piaţă.

Lipsa de personal calificat se dato-rează faptului că nu exista un sistemde şcolarizare pentru personal îndomeniul textilelor. Având în vede-re acest aspect, societatea a începutşcolarizarea personalului la locul demuncă. Angajaţii beneficiază de ocalificare obţinută prin practică lalocul de muncă urmată de aplicareaunei proceduri interne de evaluarepe bază de testare. Calificarea obţi-nută de către salariaţi este valabilădoar în interiorul societăţii.

Programul de lucru al personaluluiimplicat în producţie este organizatîn trei schimburi. Atunci când cere-rea de produse este foarte mare, seefectuează ore suplimentare, selucrează chiar şi în zilele libere.

Angajaţii beneficiază de diversesporuri, prime, premii, precum şide plata compensatoare a orelorsuplimentare lucrate:

F Spor de vechime (între 5 şi15%);

F Spor de noapte (25% dinsalariul de bază aferent orelorde noapte);

F Spor de condiţii specifice încuantum de 7% din salariul debază, pentru angajaţiidepartamentelor de vopsitorie şiimprimerie;

F Se constituie un fond de pre-miere de 4% din salariile bruteanuale şi sporul de vechime.Aceste premii se acordă egalfiecărui salariat, în trei tranşe,în lunile aprilie, septembrie şidecembrie, doar în cazul în careangajaţii nu au avut absenţe,abateri disciplinare, concediifără plată etc.;

F O serie de angajaţi au dreptulde a primi lapte (antidot) caurmare a condiţiilor de muncăîn care îşi desfăşoarăactivitatea.

Salariile se actualizează înconformitate cu indicele inflaţiei,odată la fiecare trei luni, pe bazaDeciziilor emise de conducere şiconform prevederilor din Contractulcolectiv de muncă. Societateaacordă al 13-lea salariu, calculat camedie a salariilor primite înultimele 11 luni. Nu s-au constituitprovizioane pentru concediineefectuate deoarece toţi angajaţiiau efectuate toate zilele de concediulegal în cursul anului. Angajaţiisocietăţii sunt afiliaţi la o structurăsindicală pe ramură.

2. Cerinţele de informaţii aleauditorului

Verificarea fluxului operaţional afe-rent procesului de salarizare s-adesfăşurat în timpul misiunii deaudit la sediul societăţii de către unjunior auditor şi un senior auditor;testarea noastră a fost făcută prinmetoda „test de parcurgere”.

Am solicitat şi primit din parteaclientului:

F Contractul colectiv de muncăîncheiat la nivel de unitate;

F Statele de salarii aferenteperioadei analizate;

F Declaraţiile fiscale lunare afe-rente contribuţiilor salariale;

F Situaţia concediilor neefectuatela finalul perioadei auditate;

F Organigrama actualizată a între-prinderii şi a departamentuluifinanciar-contabil (Ref. C.3);

F Balanţa de verificare analitică la31.12.2012 în format electro-nic;

F Lista persoanelor responsabilecu întocmirea documentaţiei pefluxul analizat (contracte demuncă, fişe de post etc.);

3. Descrierea fluxului operaţio-nal personal - salarizare

Am discutat cu reprezentantulsocietăţii, care ne-a prezentat şidescris fluxul activităţii de personal.În urma discuţiilor purtate, amidentificat controalele principalecare au loc în procesul de resurseumane şi care vor fi verificate decătre noi.

Societatea nu are proceduri formali-zate cu privire la activitatea deresurse umane, totuşi există o prac-tică.

Recrutarea personalului este ooperaţiune dificilă, deoarece nuexistă pe piaţă personal calificat,astfel că societatea a începutşcolarizarea personalului la locul demuncă. Angajaţii beneficiază de ocalificare obţinută în urma unei pro-ceduri interne de evaluare pe bazăde teste. Calificarea obţinută decătre salariaţi este valabilă doar îninteriorul societăţii.

Nevoia de personal este elaboratăde către şefii de secţie în funcţie degraficul de producţie. Propunerileşefilor de secţii privind necesarul de

30

Idei, sugestii, experienţe

Page 33: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

personal ajung la directorul de pro-ducţie şi la directorul general, careiau decizia privind angajarea.

Factorii de decizie analizează şiaprobă necesarul de personal,departamentul de resurse umaneprocedând la recrutare.

Pentru recrutarea personaluluisocietatea foloseşte un formularstandard - fişa personală. Acesta seaflă la intrarea în societate, undepersoanele interesate a se angaja îlpot solicita şi completa.

Departamentul de resurse umaneanalizează fişele personale depusede potenţialii candidaţi în funcţie decerinţele posturilor solicitate şi cali-ficările şi abilităţile solicitantului şiselectează pe cele care corespund.

Reprezentantul departamentuluiresurse umane contactează telefonicpersoanele selectate şi este stabilităo întâlnire cu aceştia în vederea sus-ţinerii unui interviu. Candidaţii sunttestaţi şi din punct de vedere al abi-lităţilor practice.

Comisia de evaluare a candidaţiloreste alcătuită din şeful de secţie,directorul de producţie si reprezen-tantul departamentului de resurseumane.

Dintre persoanele care au promovatinterviul şi proba practică, suntselectate cele care corespund celmai bine cerinţelor postului şi suntcontactate telefonic în vederea stabi-lirii întâlnirii finale, cu ocazia căre-ia sunt negociate toate condiţiileaferente angajării.

După angajare, departamentulresurse umane procedează la întoc-mirea dosarului personal al angaja-tului, dosar care conţine:

F Fişa personală (Am identificatControl 1)

F Copii după actele de identitateşi studii (Am identificat Control2)

F Fişa de aptitudini (Am identifi-cat Control 3)

F Repartiţia de la şomaj (Amidentificat Control 4)

F Contract individual de muncă(Am identificat Control 5)

F Fişa de post (Am identificatControl 6)

F Carnet SSM (Am identificatControl 7)

F Carnet PSI (Am identificatControl 8)

Programul de lucru este în treischimburi. În perioadele în careexistă solicitări foarte mari deproduse finite se pot face şi oresuplimentare, inclusiv în zilele dinweekend.

Pontajul pentru personalul angajatse realizează electronic pe baza car-telei magnetice, dispozitivele deînregistrare fiind amplasate la intra-rea în secţiile de producţie, respec-

tiv la accesul în birouri. (Am identi-ficat Control 9)

Prin excepţie, următoarele persoanenu deţin cartela de pontaj (nu aucar telă magnetică): directorul depro ducţie, directorul economic, di -rectorul comercial, juristul şi şofe-rul.

Sistemul de pontare electronic evi-denţiază ora intrării, respectiv oraieşirii la/de la locul de muncă, ast-fel calculându-se automat orelelucrate.

Zilele nepontate prin cartela electro-nică se justifică cu următoarele do -cumente: cereri concediu de odihnă,concediu medical, zile libere plătiteetc.

La sfârşitul fiecărei luni, departa-mentul de resurse umane analizeazătoate pontajele şi, acolo unde nusunt pontate toate orele, se solicitădocumente justificative.

Statul de salarii se generează auto-

31Anul 3 - 1/2014

AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

Page 34: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

mat de către sistemul informatic,acesta se certifică de către departa-mentul de resurse umane prin sem-nătură. (Am identificat Control 10)

Statul se transmite directorului eco-nomic, care certifică prin semnăturăcorectitudinea calculului (Am iden-tificat Control 11), precum şi ladirectorul general care aprobăsumele de plată(Am identificatControl 12).

Procesul de salarizare este efectuatde către serviciul personal dincadrul societăţii. Salariile seactualizează odată la fiecare treiluni cu indicele inflaţiei, înconformitate cu Dispoziţiile interneaprobate de către directorul general.Societatea acordă un al 13-leasalariu, calculat ca medie a salari-ilor primite în primele 11 luni alefiecărui an.

Conform contractului colectiv demuncă, salariaţii beneficiază desporuri de vechime, de noapte şi de

condiţii specifice, precum şi deprime periodice.

Plata salariilor se efectuează prinvirament bancar (Am identificatControl 13), excepţie făcând perso-nalul nou angajat, care până la obţi-nerea cardului bancar este plătit înnumerar (Am identificat Control14).

Ordinul de plată pentru salarii estepostat în sistemul electronic de plăţide către persoana responsabilă cutrezoreria. Aceasta preia informaţii-le pentru ordinul de plată de ladepartamentul resurse umane.

Aprobarea plăţii în sistem se faceelectronic de către directorul econo-mic, după verificarea conformităţiisumelor cu statele de plata.

Departamentul de resurse umanetransmite către ofiţerul de cont de launitatea bancară un fişier cu detaliuldefalcat pe fiecare persoană, cusumele ce urmează a se vira în con-

turile de card ale salariaţilor. (Amidentificat Control 15)

Departamentul de resurse umanetransmite „fluturaşii” de salariicătre şefii de secţie, aceştia dinurmă repartizându-i fiecărui sala-riat.

4. Identificarea controalelor pefluxul operaţional personal-salarizare

În urma discuţiilor purtate cu repre-zentanţii companiei, am identificatcontroalele implementate de societa-te, pe care noi le vom testa pe bazăde „teste de parcurgere”:

F Control 1: Fişa personală

F Control 2: Copii acte identitateşi studii

F Control 3: Fişa de aptitudini

F Control 4: Repartiţia de laşomaj

F Control 5: Contract Individualde Muncă

F Control 6: Fişa de post

F Control 7: Carnet Sănătate şiSecuritate în Muncă

F Control 8: Carnet Prevenirea şiStingerea Incendiilor

F Control 9: Fişa de pontaj

F Control 10: Statul de salariicertificat de departamentul deresurse umane prin semnătură

F Control 11: Semnătura directo-rului economic, care certificăstatul şi îl aprobă pentru plată

F Control 12: Semnătura directo-rului general, care aprobă statulde salarii

F Control 13: Dovada plăţii prinvirament bancar

F Control 14: Dovada plăţii înnumerar pentru angajaţii noi

F Control 15: Fişier cu detaliulde falcat pe persoane a sumelorce urmează a se vira salariaţilor.

32

Idei, sugestii, experienţe

Page 35: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

33Anul 3 - 1/2014

AUDITAREA MEDIULUI/SISTEMULUI DE CONTROL

Page 36: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Idei, sugestii, experienţe

Concluzii generaleÎn urma verificărilor efectuate denoi în cadrul secţiunii aferente tes-telor de control, nu am identificatneconformităţi majore, de natură săafecteze opinia de audit, în ceea cepriveşte implementarea procedurilorlegate de controalele interne aplica-te de entitate.

Problemele expuse în urma verifică-rii acestor controale sunt numai celecare ne-au atras atenţia în timpul

auditului nostru şi nu sunt neapărato declaraţie cuprinzătoare a tuturorpunctelor slabe care există sau atuturor îmbunătăţirilor care ar puteafi făcute.

Astfel, am obţinut o asigurare rezo-nabilă asupra faptului că societateadeţine controale interne legate defluxul operaţional al intrărilor şiieşirilor de imobilizări corporale,precum şi controale aferente fluxu-lui operaţional personal-salarizare,iar aceste controale sunt în totalitate

funcţionale.

Această concluzie rezultă ca urmarea efectuării testelor de control şiobţinerii probelor pe baza aplicăriiunei serii de proceduri de audit,după cum urmează: interogare,observare, inspecţie şi alte proce-duri analitice. Prin urmare, înraportul de audit nu vom prezentacalificări referitoare la această sec-ţiune, neconformităţile identificateurmând a fi menţionate în scrisoa-rea către conducere.

Client: CLIENT SRL – Verificare flux personal - salarizarePerioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012Întocmit: XX 28.01.2013Revizuit: XX 29.01.2013

5. TEST DE AUDIT - Testarea controalelor pe fluxul de personal-salarizare

Obiectiv:Identificarea controalelor pe fluxul operaţional al resurselor umane (recrutare-angajare-remunerarea personalului) şi testarea acestorape baza documentelor justificative, prin „test de parcurgere”.

Analiza efectuată: intervievarea, observarea, refacerea controalelor (“teste de parcurgere”, walkthrough)În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii societăţii şi din documentarea cunoaşterii afacerii şi a mediului de control, am identificatcontroalele implementate. Pentru a efectua „testul de parcurgere” am selectat un eşantion de şase elemente şi le-am parcurs pebaza documentelor justificative (Tabelul 3).

Rezultat:Am inclus în eşantion 6 angajaţi, care au fost selectaţi pe baza organigramei societăţii, după cum urmează: - doi consilieri juridici din departamentul juridic;- un administrator baze de date din departamentul administrativ;- un şef de birou din departamentul comercial;- un angajat care a încheiat colaborarea cu societatea până la data auditului;- o persoană angajată în cursul anului.

Controalele identificate, precum şi referinţe legate de documentaţia verificată se găsesc în Tabelul 3.

Concluzie:Ca urmare a testelor noastre pe eşantionul selectat, apreciem că ar trebui prezentat un paragraf în Scrisoarea către Conducere, referitor lalipsa semnăturii directorului general de aprobare a statelor de salarii şi a borderourilor lunare.

În urma testării controalelor apreciem că ar trebui formulat un paragraf in Scrisoarea către Conducere deoarece societatea nu deţine oprocedură proprie care să includă cerinţe legate de desfăşurarea activităţii de personal. Recomandăm companiei elaborarea unei proce-duri scrise referitoare la controalele pe fluxul personal - salarizare şi monitorizarea controalelor interne bazate pe această procedură.

34

Page 37: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

SURSELE INCIDENTELOR DE

SECURITATE

În sondajul coordonat de PwC lanivel global se arată că incidentelede securitate cele mai frecvente suntlegate de:

F Compromiterea datelor despreangajaţi – în 35% din cazuri;

F Compromiterea sau indisponibi-lizarea datelor despre clienţi –în 31% din cazuri;

F Pierderea sau degradarea date-lor interne – în 29% din cazuri;

F Furtul de identitate (date aleangajaţilor sau ale clienţilor) –in 23% din cazuri.

Drept surse principale ale acestorincidente de securitate, sondajulPwC estimează următoarele catego-rii:

F Surse interne (angajaţi):

- Angajaţi – 31%

35Anul 3 - 1/2014

Mircea Bozga, Partener PwC, Assurance

Ovidiu Sandu, Manager PwC,

Risk Assurance Services

Cinci paşi în auditareasistemelor informatice din cadrul audituluifinanciarOdată cu dezvoltarea tehnicii de calcul, aceasta şi-a făcut totmai mult loc în toate domeniile de activitate, ajun gândindispensabilă companiilor atât la nivel operaţional, cât şi lanivelul raportărilor financiar-contabile. În momentul de faţă,nu se mai poate concepe desfăşurarea în bune condiţii amajorităţii activităţilor din cadrul unei companii fără ajutorulsistemelor informatice.

În aceste condiţii, conform ultimului sondaj realizat dePricewaterhouseCoopers (PwC) pe teme de securitateinformatică „The Global State of Information Security Survey2014”, desfăşurat în perioada 1.02-1.04.2013, respondenţii aurelevat că numărul de incidente de securitate detectate aînregistrat o creştere semnificativă cu 25% faţă de anul ante-rior. Aceste incidente de securitate au crescut nu doar dincauza faptului că există mai multe ameninţări, dar şi pentrucă tot mai multe companii investesc în noi tehnologii pentru adetecta mai bine aceste probleme de securitate.

AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Page 38: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

- Foşti angajaţi – 27%

F Surse interne (consultanţi):

- Consultanţi – 16%

- Foşti consultanţi – 13%

- Furnizori sau parteneri deafaceri – 12%

F Surse externe:

- Hackeri – 32%

- Competitori – 14%

- Crima organizată – 12%

- Activişti – 10%

- Terorişti – 8%

- Organizaţii străine – 6%

- State străine – 4%

În faţa acestor ameninţări, se impu-ne o analiză detaliată a modului încare trebuie efectuat auditul siste-melor informatice în cadrul auditu-lui financiar.

RELEVANŢA

CONTROALELOR

GENERALE ITAtunci când evaluăm sistemeleinformatice din cadrul unei compa-nii, trebuie să avem în vedere oserie de elemente ca, de exemplu:

F Care este modul de supraveghe-re al funcţiei IT, incluzând aicinivelul de interacţiune cu mana-gementul executiv, board-ul,comitetul de audit intern?

F Care este atitudinea manage-mentului IT în ceea ce priveştecontroalele interne?

F Sunt politicile şi procedurilecompaniei proiectate să asigureintegritatea aplicaţiilor şi date-lor?

F Sunt rolurile şi responsabilităţiledin departamentul IT alocatecorespunzător, bine definite şiînţelese?

F Care este modul prin caremanagementul urmăreşte, răs-punde şi se asigură de soluţio-narea corespunzătoare a inci-dentelor IT care pot reflectaprobleme ale controalelor inter-ne?

F Care sunt practicile departamen-tului “Resurse Umane” în ceeace priveşte integritatea şi anga-jamentul către competenţă?

Toate aceste întrebări şi multe altelefac parte din analiza controalelorgenerale IT, prin care se asigură căsistemele informatice funcţioneazăaşa cum a fost prevăzut şi ajută deasemenea la determinarea încrederiiîn datele sau rapoartele generate deaplicaţii.

Standardul internaţional de auditISA 315 defineşte în mod genericControalele Generale IT ca fiind„politici şi proceduri care se referăla mai multe aplicaţii şi sprijinăfuncţionarea efectivă a controalelorde aplicaţii”. Controalele generaleIT, care menţin integritatea infor-maţiilor şi securitatea datelor,includ în general controale asupraurmătoarelor domenii:

è Accesul la aplicaţii şi date;

è Gestionarea modificărilor aduseaplicaţiilor;

è Dezvoltarea aplicaţiilor şisistemelor;

è Operaţiunile computerizate.

Controalele generale IT sunt rele-vante în munca de audit financiaratunci când se intenţionează să sefolosească în această muncă şirezultatul testării controalelor deaplicaţii, cum ar fi:

F Rapoarte automate generatede un sistem informatic (deexemplu: fişa de cont, registrelede contabilitate sau registrulstocurilor ce se pot obţine auto-mat din sistemul informatic alcompaniei auditate etc.);

F Controale automate (de exem-plu: corelarea automată întrenota de intrare recepţie, facturaşi ordinul de cumpărare, aloca-rea automată a unui număr unicpentru fiecare factură emisă saudiverse validări ale datelorclienţilor/furnizorilor etc.);

F Calcule automate efectuate deun sistem informatic (de exem-plu: calculul automat al dobân-zii, al deprecierii, al diferenţeide curs valutar etc.);

F Securitatea sistemelor (accesrestricţionat la sistemul infor-matic şi separarea drepturilor deacces);

36

Idei, sugestii, experienţe

Page 39: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

F Interfeţe automate dintre sis-temele informatice (de exem-plu: în cadrul unei companii deasigurări poate exista o interfaţăautomată între sistemul opera-ţional unde sunt administratepoliţele emise şi cel financiar-contabil).

Procesul de auditare al controalelorgenerale IT este reprezentat înFigura 1.

Pasul 1: Înţelegerea sistemuluiinformatic din cadrulcompaniei

Indiferent dacă controalele generaleIT sunt testate sau nu, conform ce -rinţelor ISA 315 auditorul este obli-gat să documenteze procesul de în -ţe legere şi evaluare al sistemelor ITşi al proceselor de afaceri aferente.

ISA 315 cere ca auditorul să obţinăo înţelegere a sistemelor informati-ce, inclusiv a proceselor de afaceriaferente, relevante pentru raporta-rea financiară. Această înţelegerereprezintă primul pas şi de obiceicel mai important în definirea sco-pului de audit al controalelor gene-rale IT. În companiile mai mici, cusisteme informatice nu foarte com-plexe, de obicei nu există descrieridetaliate ale proceselor de afaceri şinici ale sistemelor informatice. În

consecinţă, înţelegerea auditoruluise face de obicei prin intermediulinterviurilor cu persoanele respon-sabile din cadrul companiei, precumşi prin alte proceduri specifice, cumar fi observarea la faţa locului amodului în care se desfăşoară acti-vităţile curente.

Pasul 2: Înţelegerea scopuluipentru potenţialele testeale controalelor gene-rale de IT

Chiar dacă controalele generale ITnu previn şi nu detectează în moddirect erorile materiale, acesteasprijină indirect încrederea în con-troalele de aplicaţii.

Pentru a defini corect scopul testăriicontroalelor generale IT, trebuie săînţelegem în primul rând dacă aces-tea sunt relevante în audit. Acestlucru implică identificarea controa-lelor de aplicaţie semnificative careadresează riscurile de erori materia-le. După identificarea acestor con-troale, sistemele informatice care lesusţin trebuie să corespundă scopu-lui testelor de evaluare ale controa-lelor generale IT.

Însă, se poate determina că nu esteeficient să testăm controalele gene-

37

AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Page 40: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

rale IT pentru anumite aplicaţii, datfiind numărul mic al controalelor deaplicaţii identificate şi riscurile aso-ciate acestora. De exemplu, dacădin anumite aplicaţii echipa de auditfoloseşte doar un număr foarte micde rapoarte, poate este mai eficientsă se testeze doar acurateţea şi com-pletitudinea acelor rapoarte pe toatăperioada auditată şi nu să se includăacea aplicaţie în scopul testării con-troalelor generale IT.

Trebuie să avem în vedere că acestecontroale generale IT ajută să sestabilească dacă controalele de apli-caţie continuă să funcţioneze aşacum au fost proiectate. Când con-troalele generale IT operează cores-punzător, controalele de aplicaţie nutrebuie testate la fel de des caatunci când acestea nu opereazăcorespunzător. De exemplu, într-unmediu în care controalele generale

IT operează corespunzător, putemtesta controalele automate o singurădată pe perioada auditată, în timpce atunci când avem sisteme cucontroalele generale IT necorespun-zătoare, controalele automate nece-sită testări mai frecvente.

În plus, există situaţii când testareacontroalelor generale IT nu este deluat în considerare pentru sistemeleinformatice, cum ar fi:

F Separarea drepturilor de accesnu este impusă în sistemulinformatic;

F În activitatea curentă se puneaccentul foarte mult pe prelu-crările manuale;

F Mediul de control este informalsau ineficient (de exemplu: nuexistă documentaţie, lipsa con-troalelor etc.)

Pasul 3: Testarea ControalelorGenerale IT

Testarea controalelor generale IT seface pornind de la o abordarebazată pe riscuri care implică:

è înţelegerea, analiza şi evaluareariscurilor în domeniul IT;

è planificarea procesului de auditbazat pe analiza de risc;

è obţinerea informaţiilor prininterviuri, observaţii, inspecţiisau execuţie activităţi;

è documentarea şi finalizareaauditului.

Diagrama din Figura 2 includeexemple de riscuri specifice dome-niului IT bazate pe ISA 315, pecare le considerăm de obicei pestecele patru domenii IT.

38

Idei, sugestii, experienţe

Page 41: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Cele patru domenii ale controalelorgenerale IT au un scop de auditbine definit, după cum urmează:

F Accesul la aplicaţii şi date.Scopul auditului în acest cazeste de a asigura că accesul laaplicaţii şi date este acordatnumai persoanelor autorizate,pe baza autentificării identităţiiutilizatorului. Astfel, aplicaţiileşi datele sunt protejate împotri-va modificărilor neautorizate.

F Gestionarea modificăriloraduse aplicaţiilor. În acest caz,trebuie asigurat că modificărileaduse programelor şi compo-nentelor aferente infrastructuriiIT sunt solicitate, autorizate,efectuate, testate şi implementa-te corespunzător. În acest fel,modificările aduse sistemelor şidatelor nu afectează negativintegritatea, disponibilitatea şiconfidenţialitatea acestora.

F Operaţiunile computerizate.Scopul auditului aici este de aasigura că sistemele informaticeprocesează corect şi completinformaţiile introduse de utiliza-tori şi că problemele de proce-sare sunt identificate şi rezolva-te complet şi corect pentru amenţine integritatea datelorfinanciare. Adică, sistemul pro-cesează informaţiile după cum afost configurat şi, în cazul încare nu face aceasta, problemaeste identificată şi corectată.

F Dezvoltarea aplicaţiilor. Înacest caz, scopul auditului estesă ne asigurăm că sistemele suntdezvoltate, configurate şi imple-mentate pentru a atinge obiecti-vele de control automat alemanagementului.

Pasul 4: Evaluarea deficienţe-lor

Dacă în urma auditului sistemelorinformatice s-au constatat una sau

mai multe deficienţe ale controale-lor generale IT, atunci este necesarsă se determine dacă există altecontroale care pot minimiza impac-tul deficienţelor sau dacă se potefectua proceduri alternative pentrua identifica dacă deficienţele au fostexploatate sau nu. Identificarea con-troalelor de aplicaţie în etapa deplanificare a muncii îşi dovedeşteacum importanţa, prin faptul că sepoate determina exact impactul defi-cienţelor asupra acestor controale.

Pentru evaluarea impactului defi-cienţelor controalelor generale IT,întrebarea care se pune este: „Cumdetermină managementul companieică deficienţele controalelor genera-le IT nu au fost exploatate?”. Înfuncţie de răspunsul la aceastăîntrebare, avem următoarele situaţii:

F Managementul se bazează pealte controale care minimizeazăimpactul deficienţelor constata-te. În acest caz, auditorul trebu-ie să evalueze şi să testeze aces-te controale suplimentare;

F Managementul investigheazăpentru a proba că deficienţa res-pectivă nu a fost exploatată. Înacest caz, auditorul trebuie săobţină şi să inspecteze evidenţesuplimentare care pot să confir-me evidenţele primite de lamanagement;

F Managementul nu poatedemonstra că deficienţa nu afost exploatată. În acest caz,auditorul trebuie să obţină evi-denţe care să confirme validita-

tea tranzacţiilor procesate depersoanele care ar fi pututfolosi o anumită deficienţă dinsistem.

Pasul 5: Integrarea rezultatelorîn strategia de audit

În urma identificării unor deficienţeale Controalelor Generale IT, dacănu există evidenţe suficiente alecontroalelor ce minimizează defi-cienţele sau alte evidenţe de auditcare să minimizeze suficient demult riscurile IT, strategia de audittrebuie modificată în sensul că tre-buie re-evaluate natura, durata şiproporţia testelor de audit asupraconturilor afectate şi a tranzacţiilorcorespunzătoare.

CONCLUZIE

Auditul sistemelor informatice esteesenţial în efectuarea unui auditfinanciar eficient şi de calitate.Acest tip de audit presupune o înţe-legere în detaliu a unui număr desisteme informatice de obicei modi-ficate conform nevoilor interne alefiecărei companii. De aceea estenevoie ca auditori IT specializaţi săefectueze astfel de audituri ale siste-melor informatice. De asemenea,astfel de audituri IT trebuie planifi-cate înainte de auditul financiar pro-priu-zis pentru a se putea modificaplanul de audit financiar cu proce-duri suplimentare în cazul în careexistă probleme semnificative înfuncţionarea efectivă a ControalelorGenerale IT.

39Anul 3 - 1/2014

IFAC, ISA 315 – Identifying and assessing the risks of material misstatementthrough understanding the entity and its environment, disponibil lahttp://www.ifac.org/sites/default/files/publications/files/A046%202012%20IAASB%20Handbook%20ISA%20315%20(Revised).pdf

PricewaterhouseCoopers, The Global State of Information Security ® Survey2014, disponibilă la http://www.pwc.com/gx/en/consulting-services/infor-mation-security-survey/download.jhtml

Bibliografie

AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Page 42: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Sunt auditor financiar,membru al Camerei. Cedocumente trebuie sădepun la CAFR pentru aîndeplini cerinţa de pre -gătire profesională nestruc-turată?

Auditorii financiari, membriCAFR, trebuie să efectueze anualun număr de 40 de ore de pregăti-re profesională, din care 20 deore prin programul anual de pre-gătire, organizat de Cameră (pre-gătire structurată) şi 20 de ore depregătire profesională nestructu-rată.

Anual, se vor depune la sediulCamerei, până la data de 31 decem-brie a fiecărui an, fişa individualăde pregătire profesională, împreunăcu actele doveditoare ce se referă laformarea profesională nestructurată.Aceste documente pot fi depusepersonal sau trimise prin e-mail,poştă sau fax, în copie.

Formarea profesională continuănestructurată include:

a) participarea sau susţinerea decursuri în domeniu – se echiva-

lează 10 ore/curs. Auditorul vadepune o adeverinţă eliberată deinstituţia/societatea care a orga-nizat respectivul curs sau undeauditorul a susţinut cursuri; înadeverinţă se va menţiona numă-rul de ore de curs;

b) participarea la seminarii, congre-se sau conferinţe organizate deorganismele profesionale din do -meniu pe plan naţional ori inter-naţional (organisme membreIFAC) – se echivalează câte 4ore pentru fiecare manifestare despecialitate. Auditorul va depuneo adeverinţă eliberată de orga-nismul profesional, care să ates-te participarea la evenimentulrespectiv. Pentru participarea laevenimentele organizate deCAFR, auditorul va menţiona înfişa de pregătire evenimentele lacare a participat, echivalareaacordându-se în baza prezenţeide la CAFR;

c) participarea la studii postuniver-sitare, master sau doctorat îndomeniu – se echivalează toatecele 20 de ore. Auditorul vadepune o adeverinţă eliberată deinstituţia de învăţământ, care să

ateste participarea la studii pen-tru anul respectiv;

d) publicarea unei cărţi în domeniu– se echivalează 20 de ore.Auditorul va depune o copiedupă prima pagina a cărţii, caresă ateste că este unul dintreautorii lucrării;

e) elaborarea şi publicarea demateriale de specialitate (docu-mentul să aibă minimum 3 pa -gini) - se echivalează 4 ore/ma -terial. Auditorul va depune o lis -tă cu materiale publicate şi re -vis tele în care au fost publicate.

Potrivit protocoalelor de colaborareîncheiate de CAFR, se poate echi-vala în întregime pregătirea profe-sională nestructurată pentru audito-rul financiar care a efectuat pregăti-re profesională, pentru minim 20 deore, la CECCAR, la CCF, la ANE-VAR sau la ACCA.

În acest sens auditorul va trimite,împreună cu fişa de pregătire, oadeverinţă eliberată de organismulprofesional, care să ateste efectua-rea a cel puţin 20 de ore de pregăti-re profesională pentru anul respec-tiv.

40

Întrebări şi răspunsuri pe

teme profesionale

În sprijinul auditorilor și stagiarilor

Alice Petcu, consilier economic în cadrul

Departamentului de etică, conduită profesională şi investigaţie al CAFR

Page 43: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Este suficient a se ataşa la fişa depregătire o singură adeverinţă, de laun singur organism profesional,dacă sunt acoperite 20 de ore depregătire profesională.

Astfel, pentru a respecta cerinţelede pregătire profesională, auditorulfinanciar, activ sau nonactiv, trebu-ie să depună până la sfârşitul fiecă-rui an fişa de pregătire profesională(se găseşte pe site-ul CAFR, la sec-ţiunea Pregătire profe sională/For -mu lare), împreună cu unul sau maimulte documente necesare pentru aacoperi cele 20 de ore de pregătirenestructurată.

Sunt auditor financiar.Vreau să închei o poliţă deasigurare profesională şi aşdori să aflu care este limitaminimă de acoperire a ris cu -lui profesional şi unde tre -buie să închei asigurarea?

Membrii CAFR care desfăşoarăactivitate în calitate de auditorfinanciar, auditor intern sau pentrualte activităţi desfăşurate prin exer-citarea calităţii de auditor financiar,ca persoană fizică sau ca persoanăjuridică, au obligaţia să încheie con-tract de asigurare.

Auditorul financiar – persoană fizi-că, care este angajat, asociat/ acţio-nar, administrator al unui auditorfinanciar – persoană juridică, nu vaîncheia contract de asigurare înnume propriu dacă nu desfăşoară şiactivităţi individuale.

Contractul de asigurare se va înche-ia cu un asigurător, altul decât celpentru care se efectuează activităţiprin exercitarea calităţii de auditorfinanciar. CAFR nu obligă membriisăi să încheie contracte de asigurarecu anumiţi asigurători.

Limita minimă de acoperire a ris-cului profesional asumat de audi-torul financiar reprezintă valoareariscurilor asumate de acesta princontractele încheiate cu beneficiariiactivităţii desfăşurate în calitate deauditor financiar. În cazul în careaceastă valoare a riscurilor nu estemenţionată în contract, limita mini-mă de acoperire a riscului profesio-nal asumat de auditorul financiarreprezintă valoarea veniturilor brute din onorarii stabilite prin contractele de audit, înmulţită cu 2%.

Dacă activităţile desfăşurate în bazacontractelor încheiate de către audi-tor au ca obiect/includ şi activitateade audit statutar, valoarea asiguratănu poate fi inferioară sumei repre-zentând contravaloarea a trei ono -rarii de audit stabilite în contractulde audit – pentru auditul situaţiilorfi nanciare ale societăţilor care nusunt cuprinse în categoria entită-ţilor pu bli ce – sau contravaloarea acinci ono rarii de audit stabilite încontractul de audit – pentru auditulfinanciar al entităţilor de interespublic.

Membrii Camerei au obligaţia de apune la dispoziţia Departamentuluide servicii pentru membri dincadrul Camerei dovada valabilităţiicontractului de răspundere civilăprofesională, precum şi a plăţii pri-mei de asigurare.

Sunt auditor financiar,membru al Camerei şidoresc să-mi suspend calita-tea de membru al CAFR.Ce presupune această soli-citare?

Auditorii financiari, membriCAFR, activi şi nonactivi, pot soli-cita să-şi suspende calitatea de

membru pe o perioadă de la unu latrei ani, în următoarele cazuri:

F pentru persoanele care benefi-ciază de concediu pentru creşte-rea copilului minor.Suspendarea se acordă pentru operioadă de la unu la doi ani;

F pentru persoanele care sunt pen-sionate anticipat sau se află înincapacitate temporară de mun -că (gradele 1 şi 2 de pensiona-re). Suspendarea se acordă pen-tru o perioadă de unu la doi ani;

F pentru persoanele care au pro-bleme medicale. Suspendarea seacordă pentru o perioadă de unula trei ani, în funcţie de gravita-tea bolii;

F pentru persoanele care se află înşomaj. Suspendarea se acordăpe perioada şomajului, pentru operioadă de maxim un an dezile.

Suspendarea se acordă prin Hotă -râre a Consiliului Camerei Audi -torilor Financiari din România, cuapro barea organismului de suprave -ghere.

Pentru toate cazurile menţionateanterior, auditorul trebuie să depunăla CAFR o notificare, în scris, caresă fie însoţită de copii după docu-mentele justificative, care atestăunul din cazurile prevăzute de lege.Pe perioada suspendării, auditorulfinanciar nu va achita cotizaţia fixăanuală şi nu are obligaţia de a parti-cipa la programul anual de pregătireprofesională.

Totodată, pe perioada suspendării,auditorul financiar nu are dreptul săexercite activităţi în calitate de audi-tor financiar. După terminareaperioadei de suspendare auditorulfinanciar va trece automat la statu-tul de membru declarat (activ saunonactiv).

41Anul 3 - 1/2014

În sprijinul auditorilor și stagiarilor

Page 44: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

IntroducereFEE a angajat o dezbatere publicăîn această privinţă. Ca un prim pas,a solicitat punctele de vedere aletuturor părţilor interesate, într-unsondaj online realizat între 24 maişi 31 iulie 2013. Au răspuns la che-stionar 244 de entităţi - părţi intere-sate din ţări europene (Figura 1).Lucrarea de faţă examinează, pebaza sondajului amintit, aspecte pri-vind guvernanţa în situaţia selecţieiauditorului, etapele acestui procesşi oferă o listă de criterii de urmăritîn acest caz.

Prin această publicaţie, FEE urmă-reşte să împărtăşească cele maibune practici pentru un proces deînaltă calitate în selectarea auditoru-lui, având următoarele obiective:

F Crearea unui proces mai trans-parent şi mai informat de selec-ţie a auditorului;

F Asigurarea unei focalizări adec-vate asupra calităţii auditului;şi

F Contribuţia la alegerea unuiauditor care este independent,în conformitate cu legile şireglementările în vigoare.

Se ridică două întrebări importanteale căror răspunsuri vor trebui să segăsească în procesul de selecţie, înconformitate cu circumstanţele spe-cifice ale companiei: Ce este cali-tatea auditului? şi Care este va -loa rea unui audit? Deşi există înprezent un număr de studii cu privi-re la calitatea auditului, pentru arăspunde la aceste întrebări se poateface referire la un proiect importantal IAASB de a dezvolta un cadru

42

Provocări și tendinţe internaţionale

Selectarea auditorilorprin cele maibune practici

irmele îşi schimbă auditorii mai frecvent decât în tre-cut, ca răspuns la cerinţele pieţei. Un bun proces deselecţie este esenţial dacă se doreşte o alegere transpa-rentă, care să crească calitatea auditului şi să asigureindependenţa auditorului.

În acest sens, Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE)a avut iniţiativa de a realiza o publicaţie în care să reflecte şisă propună modalităţile cele mai eficiente de selectare a audi-torului, care ar putea fi utile:

è Companiilor care caută îndrumări cu privire la modali-tăţile de gestionare a procesului de selecţie a auditoruluiîntr-un mod eficient şi rentabil; şi

è Stakeholder-ilor, cum ar fi acţionari şi investitori, înevaluarea procesului actual de selecţie a unei companii.

Publicaţia FEE are un caracter general: aceasta este aplicabilăindiferent de mediul de reglementare, ţara, sectorul (publicsau privat) sau de industria în care activează compania. Deasemenea, este aplicabilă companiilor de toate dimensiunile,în toate segmentele de piaţă – de exemplu, entităţilor de inte-res public (EIP) şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri).

Cu toate acestea, din cauza diverselor cadre juri-dice şi structuri de guvernare din Europa, infor-maţiile trebuie adaptate la dreptul societăţilorlocale şi la cerinţele de guvernanţă corporativă.

F

Acest text este tradus după un document original, publicat de FEE (Federaţia Experţilor Contabili Europeni) în octombrie 2013,intitulat "Auditor Selection - Towards best practices". Versiunea originală în limba engleză a acestui document este disponibilăpe site-ul FEE, la adresa: www.fee.be/images/Auditor selection Towards best practices 1310.pdf, unde poate fi descărcat gratuit.

Răspunderea traducerii documentului aparţine CAFR. FEE nu poartă nici o responsabilitate pentru conţinutul documentului,nici pentru corectitudinea traducerii. În cazul în care există îndoieli, cititorul trebuie să urmărească textul original.Documentele FEE nu pot fi reproduse, total sau parţial, în limba originală sau în traducere, fără consimţământul prealabil alFEE, avenue d'Auderghem 22-28, B-1040, Brussels, Belgium, [email protected].

Page 45: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

pentru calitatea auditului1. Cali ta -tea serviciilor şi valoarea acestorapentru client şi pentru toate părţi-le interesate, precum şi necesitateade a stabili interacţiuni adecvateîntre părţile interesate care vorîmbunătăţi calitatea auditului, artrebui să fie un “laitmotiv” în ac -ţiunea de selectare a auditorului.Procesul poate fi împărţit înurmătoarele etape:

Ø Culegerea de informaţii înaintede selecţie;

Ø Preselecţia auditorilor / firmelorde audit care urmează a fi invi-tate să participe la procesul deselecţie;

Ø Stabilirea unor criterii pentruselectarea auditorului / firmeide audit; şi

Ø Clasificarea importanţei fiecăruicriteriu elaborat anterior, careva ajuta la revizuirea, analiza-rea şi evaluarea ofertelor depusede candidaţi.

În acest proces ar trebui să se apliceprincipiile de management al pro-iectului şi ar trebui să existe ocomisie de selecţie a auditorului,responsabilă pentru conducerea şisupravegherea întregului proiect.Ce este comisia de selecţie a audi-torului? În funcţie de legile şireglementările europene / naţionale,comisia de selecţie a auditoruluipoate fi compusă din membrii comi-tetului de audit, membri ai consiliu-lui de supraveghere şi / sau acţio-nari. Managementul ar putea fi, deasemenea, implicat acolo unde estecazul – de exemplu, cu rol consul-tativ sau în cazul unui IMM.Comisia de selecţie a auditorului artrebui să fie organismul responsabilpentru un astfel de proiect.

Etapele propuse sunt detaliate înFigura 2.

43Anul 3 - 1/2014

SELECTAREA AUDITORILOR

1 Mai multe informaţii la: http://www.ifac.org/publications-resou -rces/glance-framework-audit-quality

Page 46: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

PRIMUL PAS

Culegerea de informaţiiînaintea procesului

de selecţieAspecte ale guvernanţei înnumirea auditorului

Din punct de vedere legal, auditoruleste numit/ales în mod formal decătre acţionarii unei societăţi saude alte persoane însărcinate cuguvernanţa unei entităţi. Numireaoficială se bazează de obicei perecomandarea consiliului sau acomitetului de audit (Figura 3).

În funcţie de jurisdicţie, numireaauditorului se poate face pentru operioadă de mai mulţi ani sau pen-tru un singur an. În cele mai multejurisdicţii sunt permise reconfirmărisuccesive.

Pentru întreprinderile de inte-res public (IEP)

Auditorul este condiţionat de stan-darde etice care reglementează inde-pendenţa şi, în timp ce firma deaudit poate rămâne aceeaşi pentrumai mult timp, partenerii cheie de

audit ai IEP sunt obligaţi de legisla-ţia UE să se rotească după o perioa-dă maximă de şapte ani şi nu pot fiangajaţi din nou de întreprinderearespectivă decât peste încă doi ani2.Pentru companiile de tipuri şidimensiuni diferite pot fi necesaremăsuri diferite.

În general, procesul de selectare şinumire a auditorului ar trebui să fieindependent de management.Organismul de conducere al entităţii– de exemplu, un consiliu de direc-tori non-executivi sau un consiliu desupraveghere – ar trebui să fie res-ponsabil de luarea deciziilor.

Pentru non-IEP

Întreprinderile care nu sunt de inte-res public reprezintă un grup maipuţin omogen. Necesitatea de aimplica membrii independenţi aiconsiliului – sau comitetul de audit,dacă este cazul – ar putea fi rele-vant pentru entităţi non-IEP mari.Pentru societăţile nelistate mai mici,inclusiv IMM-urile şi companiile încare proprietarul este manager, arputea fi benefic dacă directorii şiacţionarii s-ar implica mai mult înacest proces.

Pentru a îmbunătăţi calitatea proce-sului de selecţie, FEE recomandăurmătoarele:

Ø Definirea necesităţilor.Necesităţile companiei ar trebuisă fie definite în conformitatecu: reglementările guvernanţeicorporative, reguli, coduri şicele mai bune practici (dacă aurelevanţă); segmentul de piaţă;afacerea; tipul de organizareinternă; aşteptările părţilor inte-resate externe relevante; etc.

Ø Instituirea unei comisii deselecţie a auditorului. Procesulde selectare a auditorului ar tre-bui să fie de competenţa uneicomisii specifice. Cu toate aces-tea, cooperarea echilibrată şiinteracţiunea cu managementular trebui să fie suficiente pentrua realiza o selecţie care se potri-veşte scopului propus. Dupăcum se întâmplă deja în unelestate membre ale UE, directoriinon - executivi sunt cei maipotriviţi pentru a face partedintr-o astfel de comisie. Îngeneral, trebuie subliniat faptulcă membrii independenţi ai con-siliului, membrii consiliului desupraveghere sau membriicomitetului de audit ar trebui săfie mai des implicaţi şi să fieres ponsabili pentru o astfel deselecţie. Acest lucru ar garantacă numirea auditorului esteinde pendentă de conducereaentităţii.

Ø Transparenţa. Ar trebui îmbu-nătăţite furnizarea de informaţiişi transparenţa procesului deselecţie a auditorului. În spe-cial, rapoartele consiliului deadministraţie sau ale comitetuluide audit ar trebui să includă jus-tificarea pentru alegerea saupentru reînnoirea mandatului

44

Provocări și tendinţe internaţionale

2 Potrivit Directivei 2006/43/EC privind auditul statutar (în curs de revizuire)

Page 47: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

auditorului / firmei de audit.Transparenţa rapoartelor firme-lor de audit este obligatorie încadrul UE pentru toate firmelecare auditează IEP3, fiindinstrumente utile pentru comisiade selecţie a auditorului, deoa-rece oferă informaţii utile cuprivire la auditori / firmele deaudit - de exemplu în ceea cepriveşte structura şi conducerea,sistemul de control al calităţii,informaţiile financiare, listaprincipalilor clienţi etc. Acesterapoarte sunt disponibile publi-cului pe site-urile web aleauditorilor / firmelor de audit.

Ø Implicarea acţionarilor. Co -misia de selecţie a auditoruluiar trebui să încerce să se anga-jeze împreună cu acţionarii înacest proces, de exemplu prinimplicarea unui comitet al acţio-narilor nominalizat, dacă esteposibil, în funcţie de legislaţiaşi reglementările naţionale.

Există un rol pentru departa-mentul de achiziţii publice?

Relaţia auditor - companie estemai mult decât una simplă cum-părător - vânzător. Există similitu-dini evidente cu achiziţionarea ori-cărui alt serviciu şi, de exemplu,pentru entităţile din sectorul publicdin Uniunea Europeană, trebuie săse aplice Directiva cu privire laachiziţiile publice4. Cu toate aces-tea, caracteristicile specifice alerelaţiei dintre auditor şi clientul săutrebuie să fie luate în considerare:este o relaţie unică, deoarece bene-ficiile şi contribuţiile se extind înafara companiei. Auditorul are odatorie faţă de părţile interesaterelevante. Prin raportul de audit,auditorul aduce încredere, care:

Ø Sporeşte credibilitatea şi sigu-ranţa situaţiilor financiare alecompaniei; şi

Ø Oferă părţilor interesate – cumar fi acţionarii, angajaţii şiinvestitorii – mai multă încrede-re în companie.

Din aceste motive procesul de se -lecţie nu ar trebui să fie lăsat doarîn seama departamentului de achizi-ţii al firmei, a cărui decizie de „acumpăra” s-ar putea să nu se baze-ze pe o evaluare de ansamblu a tu -turor criteriilor necesare, cum ar fi,de exemplu, cele descrise în conti-nuare.

AL DOILEA PAS

Preselecţia auditorilor /firmelor de audit careurmează a fi invitaţi

să participe la procesulde selecţie

Determinarea necesităţilorcompaniei

Aşa cum s-a explicat mai sus, pen-tru a preselecta auditorii în vederealicitaţiei, comisia de selecţie a au -ditorului trebuie să determine ne -voile companiei. Într-adevăr, unpro ces de selecţie standard nu se po -triveşte tuturor companiilor. Pen trua face acest lucru, obiectivele prin-cipale ar trebui să fie bine de fi niteînainte de a începe această ac ţi une.Aceste obiective ar putea include:

Ø Respectarea regulamentului saua celor mai bune practici aleguvernanţei corporative;

Ø Îmbunătăţirea serviciilor;

Ø Evaluarea abordării curente aauditului;

Ø Testarea pieţei.

Se poate reflecta, de asemenea,dacă este momentul potrivit pen-tru companie de a iniţia acestproces. Momentul poate fi într-ade-văr sensibil: de multe ori nu esteideal să se schimbe auditorul atuncicând firma este în cursul unorschimbări majore externe şi / sauinterne – de exemplu, în cazul încare compania a finalizat o achiziţieimportantă sau este ea însăşi vizatăde o potenţială achiziţie, în cazul încare compania a lansat o ofertăpublică iniţială etc.

Independenţa auditorului /firmei de audit

Auditorii care candidează ar trebuisă fie în măsură să-şi demonstrezeindependenţa, obiectivitatea şiangajamentul faţă de un compor-tament etic. Preselecţia auditorilor/ firmelor de audit care urmează săfie invitaţi la licitaţie trebuie să sefacă ţinându-se cont de aceste ca -racteristici-cheie. Comisia de selec-ţie a auditorului trebuie să deţină oscrisoare de reprezentare care săincludă informaţii cu privire la in -dependenţa auditorului faţă decompania ce urmează a fi auditatăşi modul în care auditorul moni -torizează şi îşi menţine indepen-denţa. În acest sens, comisia deselecţie a auditorului ar trebui, deasemenea, să realizeze o revizuirepe ultimii ani a prestării de serviciilegate de audit şi non-audit de cătreauditorii/firmele candidate, precumşi a potenţialelor relaţii de afacericu firma şi / sau managementulacesteia, pentru preselecţia partici-panţilor la proces. Acest lucru vatrebui examinat cu atenţie deoarece,în funcţie de împrejurări, furnizareaunor astfel de servicii de audit şinon-audit poate sau nu afecta inde-pendenţa auditorului pentru fur ni -zarea viitoare de servicii de audit.

45Anul 3 - 1/2014

3 Potrivit articolului 40 din Directiva 2006/43/EC privind auditul statutar (în curs de revizuire)4 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:134:0114:0240:EN:PDF

SELECTAREA AUDITORILOR

Page 48: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

AL TREILEA PAS

Dezvoltarea unor criteriipentru selectarea audito-

rului/firmei de auditCriteriile de evaluare stabilite decomisia de selecţie a auditorului tre-buie să fie transparente. O şansăegală şi corectă de selecţie va fi, prinurmare, asigurată pentru toţi auditorii/ toate firmele de audit participante,în special în cazul în care auditorul înexerciţiu este, de asemenea, invitat.În plus, un proces transparent vaajuta părţile din afară, cum ar fiacţionari, investitori şi autorităţile dereglementare să evalueze procesul.

În funcţie de nevoile şi obiectiveledefinite de către comisia de selecţiea auditorului în etapele anterioareale procesului, criteriile de evaluarepot include următoarele:

Ø Apropierea de afaceri şi deoperaţiuni, în general, şi înraport cu angajamentele spe-cifice, abordarea de audit şistrategia de comunicare.

F Apropierea de afaceri şi de ope-raţiuni, în general

l Modelul de afaceri şi deconducere a firmei de audit;

l Procesele interne pentru asi-gurarea independenţei şi altenorme relevante să fie apli-cate corect;

F Abordarea auditului

l Descrierea metodologiei careva fi utilizată de către audi-tor;

l Zonele pe care se va puneaccent cu prioritate şi abor-darea auditului în astfel dezone;

l Planul de lucru complet pen-tru a asigura o acoperireadecvată;

l Înţelegerea afacerii;

l Experienţă în domeniul res-pectiv, dacă este cazul;

l Utilizarea instrumentelorinformatice;

l Folosirea de personal asociatsau afiliat al firmelor mem-bre şi de experţi terţi, dacăeste necesar.

F Strategia de comunicare

l Raport de stare intern supli-mentar, în care auditorii pot,de exemplu, evidenţia punc-tele slabe în controaleleinterne;

l Mijloacele folosite pentru aasigura actualitatea informa-ţiilor;

l Politica privind disponibilita-tea partenerilor şi manageri-lor pentru diverse solicităride informaţii telefonice şipentru întâlniri scurte pe totparcursul anului.

Ø Reputaţia: În procesul de selec-ţie, auditorii/firmele de audittrebuie să-şi demonstreze bunareputaţie şi etica. Evaluareaunui astfel de criteriu nu estesimplă, dar este de cea maimare importanţă. Solicitarea dereferinţe poate ajuta în aceastăprivinţă.

Ø Dovada calităţii auditului

F Sistemul de asigurare a calită-ţii interne: comisia de selecţiea auditorului trebuie să înţelea-gă elementele de bază ale siste-mului său de asigurare internăa calităţii pe baza prezentăriifă cute de auditor / firma de au -dit şi a documentelor disponi -bile;

F În timp ce toate acestea demulte ori nu sunt accesibilepublicului, rapoartele deinspecţie individuale asupraactivităţii auditorului / firmeide audit reprezintă dovezi carepot fi luate în considerare

atunci când se analizeazăcalitatea auditului.

Ø Evaluarea auditorului indivi-dual / partenerului de audit

F Comisia de selecţie a auditorultrebuie să poată cunoaşte peauditorul persoană fizică / par-tenerul de audit desemnat, res-ponsabil de realizarea misiuniide auditare a entităţii sale.Comisia va fi în măsură să eva-lueze dacă aceştia îndeplinescaşteptările profesionale cu pri-vire la firmă, aşa cum au fostprevăzute în documentele delicitaţie.

Ø Gestionarea personalului

F Calificarea l Calificările în audit ale

membrilor echipei;

l Implicarea experţilor peteme specifice, cum ar fiservicii fiscale, serviciiactuariale etc. O astfel deimplicare va îmbunătăţi cali-tatea auditului în funcţie despecificul sectorului de acti-vitate.

F Trainingl Dezvoltarea profesională

continuă (DPC).

F Experienţăl Experienţa şi cunoştinţele

partenerului de angajament;

l Nivel adecvat de vechime amembrilor echipei şi contri-buţia efectivă la nivel cores-punzător;

l Echipă de audit cu informaţiiinternaţionale, atunci cândeste necesar, pentru bunadesfăşurare a auditului;

l Experienţă şi expertiză rele-vante în sectorul respectivale firmei de audit şi / sauechipei de audit.

F Disponibilitate

l Disponibilitatea parteneruluide misiune;

46

Provocări și tendinţe internaţionale

Page 49: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

l Continuitatea personalului,de exemplu, înregistrări pri-vind circulaţia personaluluiîn anii anteriori.

Ø Acoperirea geografică: nutoate angajamentele vor necesitao acoperire geografică largă,dar ar fi importantă pentru audi-tul entităţilor multinaţionale.

Ø Acoperirea asigurării audito-rului / firmei de audit ar tre-bui să fie conformă cu cerinţeledin legislaţia locală sau să fiejustificată de nevoile afacerii,de sectorul de activitate şi decircumstanţe.

Ø Preţul (taxele de audit)

Contractul de audit ar trebui să seatribuie pe baza ofertei celei maiavantajoase din punct de vedereeconomic, nu a celui mai mic preţ.Prin adoptarea acestei abordări stra-tegice, companiile pot da asigurărică nu se va compromite calitateaauditului.

Pentru a identifica oferta cea maiavantajoasă din punct de vedereeconomic, comisia de selecţie aauditorului trebuie să evalueze taxe-le de audit în comparaţie cu:

F Disponibilitatea membrilorcheie ai echipei şi resurseleauditorului / firmei de audit caîntreg;

F Resursele de personal, expe-rienţa şi calificările lor;

F Alocarea personalului, respectivnumărul de ore destinate fiecă-rui tip şi nivel al resursei califi-cate5; şi

F Abordarea riscului şi metodolo-gia de audit pot avea într-ade-văr un efect semnificativ asu-pra preţurilor de ambele părţi

(de exemplu, câştig de eficien-ţă, utilizarea de experţi, vizitela faţa locului etc.).

Ar trebui să fie stabilite taxe rezo-nabile pentru a se asigura că audituleste efectuat într-un mod eficient şieficace şi că echipa de audit estebine dotată pentru a efectua unaudit la standarde ridicate.

Ø Managementul relaţiilor şiabilităţile interpersonale

F Acest criteriu este bazat peprincipii, dar pot exista atributecheie care ajută comisia de se -lecţie a auditorului să evaluezemanagementul relaţiilor, obiec-tivul fiind de a diferenţia audi-torii / firmele de audit în tim-pul procesului de selecţie. Potfi luate în considerare criteriidiferite, urmărindu-se măsuraîn care auditorul / firma de au -dit care aplică demonstreazăabi lităţi compatibile de personalşi o înţelegere a entităţii ca în -treg;

F Auditorul / firma de audit careaplică este în măsură să-şi de -monstreze capacitatea de a con-strui relaţii de lucru obiective,independente şi transparente cuechipa de management şi cu

alte grupe de lucru, precum şicu cei însărcinaţi cu guver -nanţa.

Aceste atribute vor avea un rolesenţial în realizarea unui audit decea mai bună calitate. Ne putemreferi aici la conceptul semnificativde „relaţii de muncă profesionis-te”6. O relaţie bună şi atitudineapozitivă nu reprezintă un indicatorprivind lipsa de independenţă sauun conflict de interese din parteaauditorului: trebuie se realizeze unechilibru bun între scepticismprofesional şi cooperare.

Ø Capacitatea de inovare

F Auditorul trebuie să fie înmăsură să îşi demonstrezecapacitatea de a îmbunătăţi pro-cesele de audit, de exemplu,prin utilizarea tehnologiei;

F Aceste instrumente îl pot ajutape auditor să fie eficient şi efi-cace în activitatea sa de audita-re. Această eficienţă poateservi companiei, ajutând-o săobţină o analiză mai aprofunda-tă sau mai bună, în ciuda faptu-lui că ar putea exista îngrijora-rea că instrumentele IT ar încu-raja o abordare de tipul „bifea-ză căsuţa”.

47Anul 3 - 1/2014

5 Potrivit unui articol recent al IFAC, profesioniştii nu ar mai trebui să se axeze pe foi de pontaj şi ore plătibile, ci pe capitalulintelectual pe care îl aduc clienţilor lor. Întregul text poate fi citit la: http://www.ifac.org/news-events/2013-02/tomorrow-s-firm-and-role- value-pricing

6 Se face referire la publicaţia IAASB “Un cadru pentru calitatea auditului”, în care scepticismul profesional este accentuat, întimp ce interacţiunile între toate părţile implicate în lanţul de raportare sunt cruciale.

SELECTAREA AUDITORILOR

Page 50: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

AL PATRULEA PAS

Clasificarea criteriilorAşa cum s-a explicat mai sus, laefectuarea evaluării vor trebui săfie luate în considerare diferite cri-terii. Unele pot fi uşor de măsurat(criterii factuale), în timp ce altelepot fi mai subiective (criterii decompetenţă, care sunt dependentede percepţia membrilor comisiei deselecţie a auditorului sau de con-text). Evaluarea acestor criterii esteprobabil să fie diferită de la o enti-tate la alta. Aceasta include, deexemplu:

Ø Criterii factuale: cunoştinţesectoriale, capacităţi tehnice,aria de acoperire geografică afirmei de audit etc.

Ø Criterii de competenţă: carac-teristicile personale ale membri-lor echipei de audit, abilităţilede comunicare ale parteneruluide angajament etc.

Nu toate criteriile enumerate maisus sunt strategice pentru toateentităţile. Importanţa lor variază înfuncţie de companie. Comisia deselecţie a auditorului va trebui săevalueze ce criterii sunt:

F De cea mai mare importanţă;

F Importante;

F Bine să le ai; şi

F Neaplicabile, în funcţie de com-pania care urmează să fie audi-tată.

În cadrul acestor categorii, odată ces-a obţinut un consens între mem -bri, comisia va trebui să dezvolteun model de clasare şi un punctajpentru evaluarea auditorilor / fir-melor de audit care candidează.Modelul va trebui să fie aplicattuturor candidaţilor şi va depindede structura şi particularităţile com-paniei.

Provocări și tendinţe internaţionale

Ø Apropierea de afaceri şi de operaţiunil Modelul de afaceri şi de conducere a firmei de auditl Procesele interne

Ø Abordarea audituluil Metodologia propusăl Zonele pe care se va pune accent şi abordarea auditului specific

acestoral Planul de lucru completl Folosirea de personal asociat sau afiliat al firmelor membre şi de

experţi terţi

Ø Înţelegerea afacerii

Ø Experienţă în domeniul respectiv

Ø Utilizarea instrumentelor informatice

Ø Strategia de comunicarel Raport de stare intern suplimentarl Politica privind disponibilitatea partenerilor şi managerilor pentru

diverse solicitări de informaţii telefonice şi pentru întâlniri scurte petot parcursul anului

l Mijloacele folosite pentru a asigura actualitatea informaţiilor

Ø Reputaţial Buna reputaţie eticăl Referinţe

Ø Dovada calităţii audituluil În cadrul firmei de audit: revizuirea sistemului intern de asigurare a

calităţiil Informaţii externe: revederea rapoartelor de inspecţie specifice ale

auditorului / firmei de audit

Ø Evaluarea auditorului individual / partenerului de audit

Ø Gestionarea personaluluil Calificare şi trainingl Experienţăl Disponibilitate

Ø Acoperirea geograficăl Acoperirea asigurării auditorului / firmei de audit

Ø Preţull Valoare adăugată de auditor în schimbul onorariuluil Disponibilitatea membrilor cheie ai echipeil Resursele de personal, experienţa şi calificarea lorl Modul de alocare a personalului, de ex. numărul de ore destinate fie-

cărui tip şi nivel al resursei calificate

Ø Managementul relaţiilor şi abilităţile interpersonale

Ø Capacitatea de inovarel Abilitatea de a îmbunătăţi procesele de audit, de exemplu prin utili-

zarea tehnologiei informaticel Instrumente mai eficiente şi eficace pentru munca de audit

48

Pe scurt, lista criteriilor posibile

Page 51: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Unul dintre respondenţi a oferit olistă întreagă de criterii interesante:

Ø Credibilitate - internă şi externă

Ø Răspunde la toate întrebările dinlicitaţie

Ø Mulţumit de echipa propusă

Ø Mulţumit de abordarea propusă

Ø Livrare - face ceea ce spune, latimp

Ø Responsabilitate - urmăreşteplanificarea auditului, terenul delucru şi gestionează procesul deaudit

Ø Flexibilitate şi creativitate

Ø Provocare - sondează şi puneîntrebări

Ø Abilitatea - vor face faţă [?]

Ø Disponibilitate - acces la clientşi răspuns

Ø Comunicare - veşti bune şi veştiproaste

Ø Relaţie - pe termen lung vs.prieten pe timp frumos

Ø Importanţa clientului - ne vomsimţi îndrăgiţi, după încheiereaprocesului de licitaţie

Ø Procesul licitaţie a auditului -lucruri pozitive şi negative

Ø Caracteristici unice - ceva dife-rit

Cum să te pregăteşti pentruprocesul de selecţie a audito-rului

O bună pregătire este esenţială pen-tru a asigura eficienţa procesului.Cele câteva sfaturi de mai jos arputea ajuta în pregătirea procesului:

Ø Comisia de selecţie a auditoru-lui trebuie să ia în considerarecă aceasta este o procedură careeste probabil să fieconsumatoare de timp.

Ø Ar trebui să fie pusă în apli-care o procedură pas cu pas:

comisia de selecţie a audito-rului ar trebui să gestionezeprocesul cu tehnici solide şiproporţionale de gestionare aproiectelor.

Ø Comisia de selecţie a auditoru-lui trebuie să înţeleagă procesulde audit în sine.

Ø În documentaţia pusă la dispozi-ţia auditorilor / firmelor deaudit invitaţi la licitaţie, comisiade selecţie a auditorului trebuiesă fie explicită cu privire laobiectivele primare urmărite şile ceea ce compania aşteaptă dela această licitaţie.

Ø În ceea ce priveşte auditorii /firmele de audit invitaţi sădepună oferte, trebuie abordateunele aspecte practice, inclusiv:

l Ar trebui să fie invitat lalicitaţie şi auditorul în exer-ciţiu? Acest lucru va depindede procesul de selecţie, şianume, dacă acesta are locîn cadrul unei licitaţii, caurmare a unei rotaţii obliga-

49Anul 3 - 1/2014

SELECTAREA AUDITORILOR

Page 52: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

torii sau a unei rotaţii nece-sare în urma demisiei audito-rului - din cauza unor cir-cumstanţe noi care afecteazăindependenţa etc. Dacăactualul auditor participă, artrebui acordată o atenţiedeosebită în crearea unuinivel de desfăşurare cât maiegal cu putinţă.

l Cât de mulţi auditori / firmede audit trebuie să fie invi-taţi? Din cauza constrângeri-lor de timp, FEE recomandăsă nu fie invitate să depunăoferte mai mult de şasefirme.

l Pentru lista scurtă, două arfi un număr adecvat.(Aceasta ar depinde, totuşi,de numărul iniţial.)

Ø Ar trebui să existe o abordaredeschisă, astfel încât aceleaşiinformaţii să fie disponibilepentru toţi auditorii care partici-pă la proces într-un cadru etic şiconfidenţial.

Când se organizează procesulde selecţie, comisia ar trebui săridice următoarele întrebări:

l Ce fel de informaţii trebuiesă fie aduse la cunoştinţaauditorilor / firmelor deaudit preselectaţi? Cum?

l Ce fel de informaţii nu artrebui să fie împărtăşite?

Ø Schimbarea auditorilor ar trebuisă fie planificată în avans. Înplus, toate departamentele rele-vante, inclusiv departamentele

contabil şi financiar, ar trebuisă fie gata de a lucra intens cuauditorul nou selectat. Dupăprimul an, o evaluare a auditu-lui de către comisia de selecţiea auditorului este important săcompare angajamentele asumateîn procesul de selecţie cu activi-tatea desfăşurată în timpul audi-tului. Acest lucru ar putea fi, deasemenea, o bună practică şipentru anii următori.

Remarci finalePregătirea este cheia succesu-lui!

În orice proces de selecţie existăîntotdeauna riscul ca auditorul alessă nu se potrivească scopului. Deexemplu:

Ø S-ar putea să existe o lipsă decooperare globală între auditorşi companie, care poate împie-dica auditorul de a fi capabil săefectueze un audit adecvat7;

Ø O întrerupere în fluxul de infor-maţii între conducere şi auditorsau între comitetul de audit şiauditor ar putea pune relaţiilede muncă sub presiune; sau

Ø S-ar putea petrece o mulţime detimp într-un proiect de selecţiea auditorului fără a se atingeobiectivele principale.

Pentru a reduce acest risc, esteimportant a planifica şi a avea oabordare care se potriveşte nevoilorcompaniei. Aşa cum s-a demons-trat, există o valoare în a investiîn proiect şi în selectarea celuimai potrivit auditor / firmă deaudit pentru companie.

Traducere şi adaptareCristiana Rus

50

Provocări și tendinţe internaţionale

7 Se face referire la documentul de consultare al IAASB "Un cadru pentru calitatea auditului", disponibil la:http://www.ifac.org/publications-resources/glance-framework-audit-quality

Page 53: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

PropuneriStandardele noi propuse şi revizuitese referă, în principal, la conside-rente ce ţin de raportare, careimplică, în general, deciziile audito-rului de la finalul procesului deaudit. Există, totuşi, aspecte care arputea să aibă efecte asupra activită-ţii realizate de auditor la începutulauditului, cum ar fi convenirea ter-menilor şi planificarea misiunii,precum şi comunicarea cu persoane-le însărcinate cu guvernanţa. Cele

mai importante consecinţe pentruauditurile entităţilor necotate suntdescrise mai jos.

Conţinutul raportului auditoruluiElementul central al propunerilor îlreprezintă standardul ISA 701.Acest standard complet nou stabi-leşte cerinţe şi îndrumări pentru

determinarea şi comunicarea decătre auditor a aspectelor principalede audit în raportul auditorului.Aspectele principale de audit, caresunt selectate dintre aspectele comu-nicate persoanelor însărcinate cuguvernanţa, trebuie comunicate înraportul auditorului realizat pentruentităţile cotate. Auditorilor situaţii-lor financiare ale entităţilor necotateli se poate solicita, sau aceştia potsă decidă, să comunice aspecteleprincipale de audit în raportul audi-torului.

51Anul 3 - 1/2014

Provocări și tendinţe internaţionale

onsiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB) a emis o serie depropuneri care ar putea să determine o transformare fundamentală a raportului de audit,îmbunătăţind semnificativ valoarea sa de comunicare.

Proiectul de expunere (ED) propune un nou standard, Standardul Internaţional de Audit (ISA)701 „Comunicarea aspectelor principale de audit în raportul auditorului independent” şi o seriede revizuiri ale standardelor existente, inclusiv ISA 700 „Formarea unei opinii şi raportarea cuprivire la situaţiile financiare”. Deşi propunerile reprezintă o schimbare importantă a modalităţiide raportare a auditorului pentru entităţile cotate, este posibil ca impactul asupra entităţilornecotate să fie mult mai redus. Cu toate acestea, există prevederi propuse care se aplică tuturorauditurilor. Acestea au menirea de a demonstra valoarea auditului şi, mai mult, pot îmbunătăţiserviciile şi promova eficienţa misiunii.

Articolul de faţă prezintă succint acest impact şi câteva idei cu privire la modul în care practicilemici şi mijlocii (PMM) şi entităţile mici şi mijlocii (IMM) se pot implica în asigurarea celui maibun rezultat.

C

Propunerile IAASB pentruîmbunătăţirea raportului de audit.Impactul potenţial asupraauditurilor entităţilor necotate

Brian Bluhm, preşedinte adjunct

Phil Cowperthwaite, membru

Comitetul IFAC pentru PMM

Page 54: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

De exemplu, legile, reglementărilesau standardele naţionale de auditpot impune auditorilor entităţilornecotate dintr-o anumită jurisdicţiesă comunice aspectele principale deaudit. Mai mult, auditorii altor enti-tăţi necotate pot să decidă să utilize-ze voluntar noul mecanism al aspec-telor principale de audit. Atuncicând aspectele principale de auditsunt comunicate pentru auditurilesituaţiilor financiare ale entităţilornecotate (fie în mod voluntar, fieatunci când acest lucru este impusprin lege sau reglementare), astfelde aspecte trebuie determinate şicomunicare în mod similar cu celepentru entităţile cotate (a se vedeaalineatul 4 al ISA 701 propus şi ali-neatele 30 şi A30–A31 ale ISA 700[Revizuit] propus).

ISA 700 a fost revizuit pentru a sta-bili noile elemente obligatorii deraportare, inclusiv o cerinţă caauditorul să includă o declaraţieexplicită de independenţă a audito-rului şi să prezinte sursele prevede-rilor etice relevante pentru toateauditurile, inclusiv pentru cele aleentităţilor necotate. În mod similar,ISA 570 Principiul continuităţiiactivităţii a fost modificat pentru a

stabili cerinţele de raportare deaudit aplicabile tuturor auditurilor.IAASB consideră că o aplicare uni-versală este în interesul publicului.

Convenirea termenilor misiuniiAvând în vedere posibilitatea caauditorii entităţilor necotate săcomunice aspectele principale deaudit în raportul auditorului sau caauditorilor să li se solicite acestlucru de către conducere sau decătre persoanele însărcinate cuguvernanţa, IAASB a propus modi-ficări restrânse ale altor ISA-uri,incluzând ISA 210 Convenirea asu-pra termenilor misiunilor de audit.Concret, dacă auditorul nu trebuiesă comunice aspectele principale deaudit, dar intenţionează să facăacest lucru, a fost stabilită o nouăcerinţă pentru ca auditorul să inclu-dă în scrisoarea misiunii de audit odeclaraţie cu privire la aceastăintenţie. Astfel, se va crea o oportu-nitate suplimentară de comunicare aauditorului cu persoanele însărcina-te cu guvernanţa şi conducerea,pentru a se asigura că există o înţe-

legere clară a naturii aspectelorprincipale de audit care urmează săfie prezentate.

Comunicarea cu persoanele însărcinate cu guvernanţaÎn cazul ISA 701 sunt propuseamendamente privind comunicărilece trebuie realizate de către auditorcu persoanele însărcinate cu guver-nanţa şi conducerea pentru toateauditurile. Cea mai importantămodificare propusă pentru ISA 260se referă la cerinţa existentă caauditorul să comunice persoanelorînsărcinate cu guvernanţa o prezen-tare generală a domeniului de apli-care şi a momentului de efectuareplanificate pentru audit. Standardulpropus ISA 260 (Revizuit)Comunicarea cu persoanele însărci-nate cu guvernanţa extinde aceastăcerinţă pentru a acoperi şi comuni-carea referitoare la riscurile impor-tante identificate de către auditor (ase vedea alineatul 15 din ISA 260[Revizuit] propus).

Comunicarea cu persoanele însărci-nate cu guvernanţa cu privire la ris-curile importante probabil că dejaare loc în cazul multor audituri,inclusiv în cazul auditorilor IMM-urilor, deoarece ISA-urile prevăd oabordare a auditului fundamentatăpe riscuri. Totuşi, IAASB considerăcă solicitarea explicită a acesteicomunicări pentru fiecare audit arputea fi benefică pentru calitateaauditului. Cerinţa propusă va oferipersoanelor însărcinate cu guver-nanţa informaţii din acele domeniipentru care auditorul a determinatcă sunt necesare considerente spe-ciale de audit şi, astfel, să ajutepersoanele însărcinate cu guvernan-ţa să îşi îndeplinească responsabili-tatea de a supraveghea procesul de

Provocări și tendinţe internaţionale

52

Page 55: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

raportare financiară. Aceasta vaoferi auditorului şi ocazia de aaduna informaţii suplimentare cuprivire la riscurile importante de lapersoanele însărcinate cu guver -nanţa şi, prin urmare, va fi utilăpentru a avea certitudinea că pro-gramul de audit este structuratcorespunzător.

IAASB consideră că este în intere-sul publicului să se stabileascăaceastă cerinţă pentru auditurilesituaţiilor financiare ale tuturor enti-tăţilor, nu numai pentru cele aleentităţilor cotate. Nu se preconizea-ză ca în urma comunicării cu per-soanele însărcinate cu guvernanţacu privire la riscurile importante sărezulte o povară semnificativă pen-tru auditorii care nu trebuie săcomunice aspectele principale deaudit în raportul auditorului (deexemplu, pentru auditorii entităţilornecotate), deoarece ISA 260(Revizuit) este flexibil cu privire lacomunicarea verbală a acestoraspecte. Mai mult, IAASB propunecerinţa ca auditorul să comunice, caparte a comunicării constatărilorimportante ale auditului, împrejură-rile care presupun o modificareimportantă a abordării planificate aauditorului pentru audit, cu scopulde a se alinia cu factorii pe careauditorul îi ia în considerare atuncicând determină aspectele principaleale auditului (a se vedea alineatul16(c) din ISA 260 [Revizuit] pro-pus). Aceasta va oferi o oportunita-te suplimentară pentru un dialog cupersoanele însărcinate cu guvernan-ţa, pentru a avea certitudinea cătoate părţile responsabile înţeleg pedeplin toate domeniile care necesităo atenţie semnificativă în cadrulauditului.

ReacţiiIAASB consideră că ISA-urile pro-puse pot fi implementate într-unmod proporţional cu dimensiunea şi

complexitatea unei entităţi şi apre-ciază opiniile pe această temă atâtdin partea celor care întocmesc, câtşi din partea celor care auditeazăsituaţiile financiare ale entităţilornecotate, inclusiv IMM-uri. De ase-menea, IAASB invită respondenţiisă comenteze cu privire la domenii-le în care îndrumări suplimentare arputea fi utile pentru a ilustra modul

în care ISA-urile propuse pot fiimplementate într-un mod propor-ţional. Comitetul IFAC pentru IMMa oferit cu regularitate informaţii decalitate IAASB-ului pe parcursulelaborării proiectului de expunere,începând printr-o scrisoare de răs-puns la invitaţia la comentarii.

Traducere şi adaptareAna Maria Lupu

53Anul 3 - 1/2014

Propuneri IAASB

Pentru un rezumat al propunerilor, a se vedea At a Glance(https://www.ifac.org/publications-resources/glance-exposure-draft-reporting-audited-financial-statements-proposed-new-and )

Pentru o explicaţie detaliată a propunerilor, a se vedea ExplanatoryMemorandum (https://www.ifac.org/publications-resources/reporting-audited-financial-statements-proposed-new-and-revised-international)

Pentru ISA-urile noi propuse şi revizuite, a se vedea Proiectul de expunere(https://www.ifac.org/publications-resources/reporting-audited-financial-statements-proposed-new-and-revised-international).

Referinţe

Copyright © iunie 2013, deţinut de către Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC).Toate drepturile rezervate. Material utilizat cu permisiunea IFAC. Contactaţi [email protected] pentru permisiunea de a reproduce, stoca sau transmite acest document.Acest text a fost tradus din limba engleză în limba română de către Camera AuditorilorFinanciari din România. IFAC nu îşi asumă responsabilitatea pentru acurateţea saucorectitudinea traducerii, sau pentru acţiunile ulterioare ca rezultat al acestora.

Page 56: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

54

Provocări și tendinţe internaţionale

n ultima vreme au existat multe discuţii care au dezbătutdacă standardele globale de contabilitate îşi mai îndepli-nesc scopul sau nu.

Cererile de consultare lansate de Consiliul Internaţional alStandardelor de Contabilitate („IASB” sau „Consiliul”) aufost efectuate la timpul potrivit pentru a adresa întrebări pri-vind Standardele Internaţionale de Raportare Financiară(„IFRS”), luând în considerare şi creşterea complexităţiiraportărilor financiare.

Scopul cadrului conceptual IASB este să definească principiilecare stau la baza întocmirii standardelor. Ca atare, deciziaConsiliului de a revizui cadrul conceptual ar putea avea unefect semnificativ asupra Standardelor Internaţionale deRaportare Financiară. Consultările se află deocamdată într-ofază incipientă şi sunt aşteptate în principal propuneri privindurmătoarele aspecte:

è Cum ar putea să se schimbe bilanţul?

è Cum ar putea să se schimbe situaţia performanţelor?

è Cum se pot schimba notele la situaţiile financiare?

Vom analiza în cele ce urmează aspectele cele mai importanteale acestui proces. Deşi nu vor avea un impact imediat asuprasituaţiilor financiare, acestea pot afecta semnificativ, în viitor,Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.

Î

Aura Giurcăneanu, Partner - Head of Audit andAssurance, KPMG România

Clemente Kiss, Senior Manager - Audit,

KPMG România

Aspecte relevante privindproiectul de revizuire a cadrului conceptual IASB şi posibilele efecte asupra viitoarelor IFRS

Page 57: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

CUM AR PUTEA SĂ SE

SCHIMBE BILANŢUL?

Bilanţ – în prezent

Un activ poate fi un obiect fizic. Deexemplu, dacă o entitate beneficiazăde un avion, ca parte a unui con-tract de leasing, atunci se analizeazăavionul ca atare pentru a decidedacă se înregistrează acest activ înbilanţ. Avionul în ansamblul său (şinu părţi ale acestuia) este analizatpentru a decide dacă acesta se înre-gistrează în bilanţ sau se va scoateîn afara acestuia.

Posibile schimbări

Un activ poate reprezenta un dreptindividual dintr-o multitudine dedrepturi. Ca şi instrumentele finan-ciare în prezent, un activ non-finan-ciar poate fi analizat în detaliu dinpunct de vedere contabil. O entitateva înregistra mai degrabă un dreptde a utiliza avionul decât avionulînsuşi.

Bilanţ – în prezent

O entitate înregistrează o datoriedacă are o obligaţie prezentă şi oieşire de beneficii (plată) este pro-babilă. Nu va înregistra o datoriedacă se constată o incertitudinesemnificativă privind existenţa uneiobligaţii (de ex: o entitate nu estesigură dacă a încălcat vreo prevede-re semnificativă) sau cu privire larezultat (de ex: suma sau dacă oplată care va avea loc este incertă).În general, o entitate nu înregistrea-ză o datorie dacă poate evita onora-rea acesteia.

Posibile schimbări

O entitate va înregistra o datoriefără a se lua în considerare dacă

poate evita sau nu onorarea (plata)acesteia. Toate incertitudinile pri-vind rezultatul vor fi reflectate înevaluarea acesteia. În cazul unorexpuneri incerte privind litigiilecare nu sunt în momentul de faţărecunoscute (înregistrate în contabi-litate), doar dacă incertitudinea estediminuată va fi recunoscută (saurecunoscută mai devreme), dar la osumă mult mai puţin certă. Oricum,având la bază o abordare care anali-zează fiecare standard în parte,IASB ar putea decide nerecunoaşte-rea datoriei în cazul în care incerti-tudinea este atât de semnificativăîncât să inducă în eroare utilizatoriide informaţii financiare.

Bilanţ – în prezent

O entitate nu poate scoate un activîn afara bilanţului dacă transferăactivul unei alte părţi, dar este încăexpusă riscurilor economice şibeneficiilor aferente activului res-pectiv. De exemplu, dacă bancavinde anumite acţiuni unui terţ, dar are obligaţia de a răscumpăraacţiunile la un preţ fix la o datăulterioară şi reţine toate riscurile şi beneficiile substanţiale aferenteacestora (tranzacţie „repo”) atuncinu poate scoate acţiunile în afarabilanţului.

Posibile schimbări

O entitate va scoate un activ înafara bilanţului când pierde contro-lul asupra drepturilor legale. Acestlucru înseamnă ca activele pot fiscoase în afara bilanţului mult maiuşor. De exemplu, acţiunile dincadrul unei tranzacţii „repo” pot fiscoase în afara bilanţului. IASBmenţionează că este nevoie să divi-zeze regulile de la un standard laaltul, în funcţie de interesul reportat

– de exemplu, obligaţia de a răs-cumpăra obligaţiunile.

Bilanţ – în prezent

Nu există un singur model de eva-luare pentru active şi datorii şi nuexistă principii stabilite de IASBpentru evaluarea specifică a acesto-ra. Activele şi datoriile sunt evalua-te la cost, preţurile actuale ale pieţei(inclusiv valoarea justă) sau o altămetodă având la bază fluxurile denumerar. Folosirea metodelor careau la bază fluxurile de numerar estedin ce în ce mai întâlnită în ultimiiani.

Posibile schimbări

Vor fi utilizate metode variate deevaluare. Vor exista câteva principiicare vor asista IASB pentru a alegemetode de evaluare specifice de laun standard la altul – incluzând aicimodul în care un activ contribuie lagenerarea de fluxuri de numerar şicum o obligaţie este stinsă, regula-rizată său onorată. Este deocamdatăneclar dacă IASB se aşteaptă la ocreştere a importanţei utilizării con-ceptului de valoare justă.

CUM AR PUTEA SĂ SE

SCHIMBE SITUAŢIA

(SITUAŢIILE) PERFORMANŢELOR?IASB nu a luat în considerareschimbări semnificative în ceea cepriveşte schimbarea situaţiilor pri-vind performanţele, dar creştereaincertitudinilor în viitor privindbilanţul ar putea face mult maivolatile situaţiile privind performan-ţele entităţilor. În loc de a definiperformanţa, IASB pune accent peelemente care pot fi scoase în evi-denţă în cadrul situaţiilor privindperformanţele.

Ce este un activ?

Când se înregistrează o datorie?

Când poate fi scos unelement în afara

bilanţului?

Cum sunt evaluate acti-vele şi datoriile?

55Anul 3 - 1/2014

cadrul conceptual IASB

Page 58: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Este luată în considerare atât oabordare „limitată”, cât şi o abor-dare „extinsă” la nivelul contului deprofit şi pierdere comparativ cusituaţia rezultatului global. În con-formitate cu abordarea extinsă,toate elementele raportate în cadrulsituaţiei rezultatului global vor con-tinua să fie raportate acolo, dar nutoate vor fi reciclate (IASB va deci-de de la un standard la altul, înfuncţie de situaţia specifică).

În conformitate cu abordarea limita-tă, câteva elemente – de ex: reeva-luarea activelor, revizuiri de evalua-re a pensiilor şi schimbarea valoriijuste a instrumentelor financiare înconformitate cu cerinţele IFRS 9 –care sunt în prezent înregistrate însituaţia rezultatului global vor fiînregistrate în contul de profit şipierdere.

CUM SE POT SCHIMBA

NOTELE LA SITUAŢIILE

FINANCIARE?Aceste consultări privind cadrulconceptual reprezintă doar o parte a

iniţiativei IASB în ceea ce priveştecreşterea relevanţei raportărilorfinanciare pentru utilizatori.

Cadrul conceptual

Ø Obiective privind situaţiile debază şi ale notelor;

Ø Principii ce ghidează IASB îndezvoltarea cerinţelor privindîmbunătăţirea notelor la situ -aţiile financiare şi pe cei ceîntocmesc situaţiile financiarepentru a se conforma cuacestea.

Alte schimbări posibile

Ø Principii ce ghidează aplicareapragului de semnificaţie în ceeace priveşte notele la situaţiilefinanciare;

Ø Amendamente de detaliu la IAS 1;

Ø Revizuirea cerinţelor privindnotele la situaţiile financiareexistente în cadrul actualelorstandarde internaţionale deraportare financiară;

Ø Înlocuirea IAS 1, IAS 7 şi IAS 8.

CONCLUZIE

Perioada de comentarii privind revi-zuirea cadrului conceptual IASB aavut termen de finalizare 14 ianua-rie 2014, dar încă nu s-a stabilitdata la care va fi publicat expozeulsondaj aferent acestui proiect. Lafinalizarea acestui proces, cadrulconceptual revizuit al IASB va re -prezenta o bază stabilă pentru un setconsecvent de standarde de contabi-litate şi va facilita un proces mai ra -pid şi mai puţin controversat deemi tere a standardelor de contabili-tate. Principiile majore vor fi stabi-lite, nu vor mai fi reanalizate defie care dată şi vor fi aplicate pro-blemelor aferente fiecărei situaţiispecifice.

56

Provocări și tendinţe internaţionale

IFRS, Conceptual Framework, http://www.ifrs.org/Current-Projects/IASB-Projects/Conceptual-Framework/Pages/Conceptual-Framework-Summary.aspx, octombrie 2013

IASB, Discussion Paper on the Conceptual Framework,http://www.ifrs.org/Alerts/ProjectUpdate/Pages/IASB-publishes-a-Discussion-Paper-on-the-Conceptual-Framework.aspx, 18 iulie 2013

IFRS, Discussion Paper and Comment letters, http://www.ifrs.org/Current-Projects/IASB-Projects/Conceptual-Framework/Discussion-Paper-July-2013/Pages/Discussion-Paper-and-Comment-letters.aspx, iulie 2013

KPMG, IASB consults on its core principles – a unique opportunity, saysKPMG, http://www.kpmg.com/ro/en/issuesandinsights/articlespublica-tions/press-releases/pages/iasb-consults-core-principles-kpmg.aspx, 29 iulie2013

Bibliografie

Page 59: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

57Anul 3 - 1/2014

F

Aspecte ale supravegheriiauditului în ţări europeneEchivalenţa sistemelor de supraveghere publică,asigurare a calităţii, investigaţii şi sancţiuni aferenteprofesiei de audit din Uniunea Europeană şi ţările terţe

Adriana Spiridon, şef birou relaţii internaţionale - CAFR

ederaţia Europeană a Contabililor (FEE) adat publicităţii acest material în septem-brie 2013, în urma recentei publicări decătre Comisia Europeană a unor noidecizii privind echivalenţa sistemelor desupraveghere publică, asigurare a cali-tăţii, investigaţii şi sancţiuni pentruprofesia de audit din UniuneaEuropeană şi ţări terţe care nu suntmembre ale Uniunii.

Scopul acestui material constă în:è Furnizarea unui sumar al acestor deci-

zii, precum şi a unor informaţii genera-le referitoare la cadrul legislativ actualdin UE, aplicabil relaţiilor de suprave-ghere a auditului dintre statele membreale Uniunii Europene şi autorităţile desupraveghere din ţările terţe; şi

è Sublinierea importanţei asigurării unormecanisme formale de schimb de infor-maţii în timp real şi de coordonare asupravegherii, în situaţii transfronta-liere. Aceste aspecte vor fi deosebit deimportante pentru organismele mem-bre FEE şi pentru auditorii1 entită-ţilor înregistrate pe o bursă dinafara UE şi/sau filialele din ţăriterţe ale clienţilor.

1 În contextul acestui material, termenul general de „auditori” include auditorii şi firmele de audit.

Provocări și tendinţe internaţionale

Page 60: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

58

Cadrul generalDirectiva 43/2006/CE2 aParlamentului European şi aConsiliului UE privind auditul sta-tutar al conturilor anuale şi al con-turilor consolidate – adoptată la 17mai 2006, care este în prezent încurs de revizuire – includeprevederi specifice referitoare la:

Ø Supravegherea publică şiacordurile privind reglementa-rea între statele membre UE

Articolul 32 al directivei prevede castatele membre să implementeze unsistem eficient de supravegherepublică a auditorilor statutari.Grupul Organismelor de Supra -veghere a Auditorilor din Europa(EGAOB) a fost înfiinţat în decem-brie 2005, în vederea coordonăriiacestor sisteme naţionale de supra-veghere publică, la nivelul UE.

Ø Supravegherea publică a audi-torilor statutari ai companiilordin ţări terţe, ale căror valorimobiliare transferabile suntadmise la tranzacţionare pe opiaţă reglementată a unui statmembru

Auditorii din ţările terţe trebuie săfie autorizaţi de către autorităţilecompetente din statul membru res-pectiv, în conformitate cu articolul45 al Directivei. Acesta prevede, deasemenea, ca respectivii auditori săse supună sistemelor de supraveghe-re publică, asigurare a calităţii,investigaţii şi sancţiuni ale statelormembre. Cu toate acestea, articolul46 le permite statelor membre dero-garea de la aceste cerinţe, dacăauditorii respectivi din ţările terţefac obiectul unor sisteme similarepe care Comisia le-a consideratechivalente cu cele existente în sta-tele membre. Cerinţele relevante

pentru sistemele din statele membresunt prevăzute la articolele 29, 30 şi32.

Echivalenţa sistemelor instituite decătre ţările terţe este evaluată decătre Comisia Europeană, în coope-rare cu statele membre. Dacă aces-tea nu sunt considerate echivalente,Comisia poate totuşi permite caauditorii respectivi să îşi continueactivităţile de audit în conformitatecu cerinţele statului membru rele-vant, pe parcursul unei anumiteperioade tranzitorii.

Colaborarea în ceea ce priveşteactivitatea de reglementare este pro-movată, de asemenea, de cătreForumul Internaţional alOrganismelor Independente deReglementare (IFIAR), care a fostînfiinţat în 2006, în vederea schim-bului de cunoştinţe cu privire lamediul pieţei de audit şi experienţapractică a activităţii independente dereglementare a auditului.

Deciziile recente aleComisiei Europene refe-ritoare la relaţiile dintreUniunea Europeană şiţările terţeØ Decizia 30/2011/UE3

La 19 ianuarie 2011, ComisiaEuropeană a emis o decizie privindechivalenţa sistemelor de suprave-ghere publică, asigurare a calităţii,investigaţii şi sancţiuni din anumiteţări terţe. Obiectivul final al acesteiechivalenţe este ca statele membreUE şi ţările terţe să se poată încre-de reciproc în sistemele lor desupraveghere, pentru a limita oricepoveri administrative şi de regle-mentare inutile.

Această decizie a reîntărit coopera-rea Uniunii Europene cu Australia,Canada, China, Croaţia, Japonia,Singapore, Africa de Sud, Coreeade Sud şi Elveţia, prin confirmareasistemelor de supraveghere publică,asigurare a calităţii, investigaţii şisancţiuni din aceste ţări, care aufost considerate echivalente cu celedin statele membre UE.

Această decizie a prevăzut, de ase-menea, scutirea – pentru o perioadătranzitorie – auditorilor companiilorînregistrate în anumite ţări terţe dela cerinţele de reglementare integra-le ale articolului 45 al Directivei43/2006/CE, cu condiţia ca aceştiasă furnizeze informaţii specificeautorităţilor corespunzătoare dinstatele membre.

Ø Decizia 288/2013/UE4

O decizie de implementare şi mairecentă a Comisiei Europene, emisăla 13 iunie 2013, actualizeazăDecizia 30/2011/UE prin recunoaş-terea suplimentară a echivalenţeisistemelor de supraveghere publică,asigurare a calităţii, investigaţii şisancţiuni din Abu Dhabi, Brazilia,Centrul Financiar Internaţional dinDubai, Guernsey, Indonezia, Isle ofMan, Jersey, Malaiezia, Taiwan şiTailanda.

Se prevede, de asemenea, că înInsulele Bermude, Insulele Cayman,Egipt, Mauriţius, Noua Zeelandă,Rusia şi Turcia s-au înfiinţat sausunt în curs de înfiinţare sistemerelevante pentru auditori, dar infor-maţiile referitoare la funcţionare şireglementările care guverneazăaceste sisteme nu sunt, în prezent,suficiente în vederea desfăşurăriiunei evaluări a echivalenţei.Perioada de tranziţie acordată prinDecizia 30/2011/UE, privind audi-

Provocări și tendinţe internaţionale

2 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:2006L0043:20080321:EN:PDF3 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:015:0012:0016:EN:PDF4 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:163:0026:0029:EN:PDF

Page 61: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

59Anul 3 - 1/2014

5 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:161:0008:0009:EN:PDF6 http://pcaobus.org/International/Pages/RegulatoryCooperation.aspx

torii companiilor înregistrate înaceste ţări a fost, aşadar, prelungităpână la 31 iulie 2015.

Totuşi, această decizie nu prelun-geşte perioada de tranziţie pentruHong Kong, India sau Israel.Aceste ţări nu au implementat siste-me independente de supravegherepublică, asigurare a calităţii, inves-tigaţii şi sancţiuni; nici nu au oferitinformaţii referitoare la sistemelelor de reglementare şi supravegherea auditului. Prin urmare, acestea nuau luat măsurile necesare astfelîncât reglementarea auditului să fierecunoscută de către ComisiaEuropeană ca fiind echivalentă cucea din statele membre UE.

Până în prezent, ComisiaEuropeană a recunoscut echiva-lenţa sistemelor de supraveghe-re publică, asigurare a calităţii,investigaţii şi sancţiuni dinurmătoarele ţări terţe:

Abu Dhabi, Africa de Sud,Australia, Brazilia, Canada,China, Coreea de Sud, Croaţia,Centrul Financiar Internaţionaldin Dubai, Elveţia, Guernsey,Indonezia, Isle of Man,Japonia, Jersey, Malaiezia,Singapore, Taiwan şi Tailanda.

Deciziile recente aleComisiei Europene refe-ritoare la relaţiile dintreUniunea Europeană şiStatele Unite ale AmericiiØ Decizia 30/2011/UE

Această decizie a admis, de aseme-nea, faptul că sistemele de suprave-ghere publică, asigurare a calităţii,investigaţii şi sancţiuni pentru audi-

torii din Statele Unite funcţioneazăsimilar reglementărilor prevăzute înarticolele 29, 30 şi 32 ale Directivei43/2006/CE.

Cu toate acestea, deoarece autorită-ţile competente din SUA – mai pre-cis, Comisia pentru Schimb şiValori Mobiliare (SEC) şi Consiliulde Supraveghere a ContabilităţiiCompaniilor Publice (PCAOB) – nuau recunoscut echivalenţa sistemelorUE, Comisia Europeană a decis căsistemele SUA ar trebui revizuitedin nou, la o dată ulterioară, în sco-pul evaluării progresului în vedereastabilirii unei credibilităţi reciproce.

Ø Decizia 281/2013/UE5

Prevederile deciziei 30/2011/UEprivind relaţiile dintre UE şi SUA urmau să înceteze la 31 iulie2013.

La 11 iunie 2013, în urma unei eva-luări a echivalenţei desfăşurate încolaborare cu EGAOB, ComisiaEuropeană a emis o nouă decizie deimplementare, referitoare la siste-mele relevante din Statele Unite.Decizia confirmă, din nou, că acestea sunt echivalente cu sistemele existente în statele membre UE.

Cu toate acestea, având în vederecă PCAOB intenţionează să conti-nue să evalueze sistemele de supra-veghere a auditorului din statelemembre, înainte de a lua o deciziedacă trebuie acordată credibilitatesupravegherii derulate de cătreautorităţile statelor membre, urma-rea va fi că sistemele din SUA vortrebui, de asemenea, revizuite dinnou, în viitor. Comisia îşi reafirmăopinia că obiectivul final al coope-rării dintre statele membre şi SUAar trebui să constea în încredereareciprocă.

Decizia adaugă faptul că statelemembre ar trebui să se foloseascăde acordurile de cooperare cuPCAOB pentru a determina ce sis-teme de supraveghere publică, asi-gurare a calităţii, investigaţii şisancţiuni ar trebui să li se apliceauditorilor companiilor din SUA.Astfel, statele membre pot scutianumiţi auditori de la sistemele UErelevante, pe baza acestor acorduri.Decizia le oferă, de asemenea,organelor de reglementare a audi-tului din statele membre mai multtimp pentru a negocia acordurilede cooperare privind revizuirileindividuale de asigurare a calită-ţii. PCAOB a semnat deja acorduride cooperare cu următoarele statemembre (în ordine cronologică):Marea Britanie, Olanda, Germania,Spania şi Franţa.6

Poziţia FEEFederaţia Europeană a Contabililor,la care Camera AuditorilorFinanciari din România este mem-bru cu drepturi depline din decem-brie 2010, este de părere că trebuieinstituită o supraveghere robustă aprofesiei de audit, în interesulpublicului.

Coordonarea sistemelor de suprave-ghere publică este de importanţămajoră pentru profesie, permiţândeliminarea acordurilor-duplicatinutile şi greoaie referitoare ladomeniul supravegherii şi venind însprijinul convergenţei corespunză-toare a bunelor practici.

FEE îşi încurajează organismelemembre să contribuie constructiv laeforturile statelor membre din careprovin, în vederea demarării denegocieri cu PCAOB, privind acor-durile de cooperare.

supravegherea auditului

Page 62: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

60

Jur

idic

Pentru a deveni auditor finan-ciar paşii pe care trebuie să-iurmeze un posibil candidat sunt:

l vechime 4 ani în domeniulfinanciar-contabil

l promovarea testului de veri-ficare a cunoştinţelor îndomeniul financiar-contabil,pentru accesul la stagiu,organizat de CameraAuditorilor Financiari dinRomânia

l efectuarea unui stagiu prac-tic de 3 ani, din care 2 anisub îndrumarea unui auditorfinanciar cu experienţă

l promovarea examenului decompetenţă profesionalăpentru atribuirea calităţii deauditor financiar.

Conform prevederilor legaleexistente şi a acordurilor decooperare încheiate de CameraAuditorilor Financiari dinRomânia (CAFR) cu alte orga-nisme interne şi internaţionaledin domeniu, se pot acorda oserie de derogări de la o partedin cerinţele menţionate ante-rior, în drumul urmat pentru adeveni auditor financiar.

Astfel, Camera poate acordaurmătoare exceptări:

l reducerea vechimii de 4 aniîn domeniul financiar-conta-bil;

l exceptarea de la susţinereatestului de verificare acunoştinţelor în domeniulfinanciar-contabil;

l exceptarea de la susţinereatestului de cunoştinţe teore-tice, inclus în examenul decompetenţă profesionalăpentru atribuirea calităţii deauditor financiar. În acestcaz exceptarea se poateacorda cu aprobarea orga-nismului de supraveghere(Consiliul pentruSupravegherea în InteresPublic a Profesiei Contabile- CSIPPC)

l echivalarea primului an destagiu, din perioada de treiani de pregătire practică.

Excepţiile menţionate anteriorse acordă conform legislaţiei învigoare, în baza unui protocolde colaborare încheiat întreCamera Auditorilor Financiaridin România şi instituţia de în -văţământ superior sau organis-mul profesional care a acordatrespectiva diplomă/calificare.

1. Reducerea vechimii de4 ani în domeniulfinanciar - contabil

Reducerea vechimii de 4 ani îndomeniul financiar – contabilse poate acorda următoarelorcategorii de persoane:

Ø care au finalizat un pro-gram de master, organizatde o instituţie de învăţă-mânt superior cu careCamera a încheiat un pro-tocol de colaborare.

Camera poate acorda acest tipde exceptare persoanelor careau absolvit un program de mas-ter pentru care CAFR a înche-iat un protocol de colaborare cuinstituţia de învăţământ superiorcare organizează respectivulprogram de master.

Pentru acest tip de exceptare sevor avea în vedere următoarele:

l reducerea vechimii se acor-dă pentru un singur programde master

l durata maximă care se poateechivala în vederea reduceriivechimii de 4 ani în dome-niul financiar-contabil estede maximum 2 ani.

Persoanele în cauză vor depunela CAFR un dosar cu documen-tele solicitate, în perioada apri-lie-mai a fiecărui an. În pre-zent, Camera are încheiate pro-tocoale de colaborare cu unnumăr de 19 instituţii de învăţă-mânt superior, din Bucureşti şidin ţară, pentru diferite progra -me de master din domeniu.

Ø care deţin titlul ştiinţific dedoctor obţinut în domeniul„contabilitate”.

Tipuri de exceptări pe care la poate acorda Camera

Auditorilor Financiari din RomâniaAlice Petcu, consilier economic,

Departamentul de etică, conduită profesională şi investigaţii, CAFR

Page 63: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

61Anul 3 - 1/2014

Tipu

ri d

e e

xc

ep

tăr

iPersoanele care deţin titlul şti-inţific de doctor, obţinut îndomeniul „contabilitate” potsolicita echivalarea vechimii îndomeniul financiar-contabil înbaza prevederilor Legii educa-ţiei naţionale nr. 1/2011, cumodificările şi completărileulterioare, având în vedere căpe toată durata activităţii stu-dentul-doctorand beneficiază derecunoaşterea vechimii înmuncă, de la înscriere şi pânăla susţinerea publică a tezei dedoctorat.

Echivalarea vechimii, în acestcaz, se realizează în baza unuidosar, care se va depune lasediul Camerei AuditorilorFinanciari din România. Cuocazia solicitării echivalăriivechimii de 4 ani în domeniulfinanciar-contabil, persoana încauză poate solicita şi excepta-rea de la susţinerea testului deverificare a cunoştinţelor pentruaccesul la stagiu, în baza acelu-iaşi titlu de doctor în domeniul„contabilitate”.

2. Exceptarea de la susţi-nerea testului de veri-ficare a cunoştinţelorîn domeniul financiar– contabil

Exceptarea de la susţinerea tes-tului de verificare a cunoştinţe-lor în domeniul financiar-conta-bil se poate acordaurmătoarelor categorii depersoane:

Ø care au absolvit un pro-gram de master, organizatde o instituţie de învăţă-mânt superior cu careCamera a încheiat un pro-tocol de colaborare

Persoanele care au absolvit unprogram de master în domeniu,organizat de o instituţie de

învăţământ cu care CAFR aîncheiat un protocol de colabo-rare pot solicita, la depunereadosarului, atât reducereaperioadei de 4 ani vechime îndomeniul financiar-contabil, câtşi exceptarea de la susţinereatestului de acces la stagiu.

Pentru ca un program de mas-ter să facă obiectul echivalăriicu testul de acces la stagiu,organizat de CAFR trebuie sărespecte următoarele criterii:

a) profilul instituţiei de învăţă-mânt superior solicitante vatrebui să fie în domeniulfinanciar-contabil;

b) o pondere de peste 50% dindisciplinele care se predaula master să o aibă discipli-nele în audit financiar, auditintern, fiscalitate şi controlde gestiune, 50% - contabi-litate şi alte discipline;

c) forma de învăţământ a pro-gramului de master trebuiesă fie învăţământ de zi,învăţământ la distanţă sau cufrecvenţă redusă;

d) respectivul program de mas-ter organizat de instituţia deînvăţământ superior solici-tantă trebuie să fie acreditatde către MinisterulEducaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului.

Totodată, persoanele care auabsolvit un program de masterîn domeniu, organizat de oinstituţie de învăţământ cu careCAFR a încheiat un protocol decolaborare şi care solicităexceptarea de la susţinerea tes-tului de acces la stagiu, trebuiesă respecte, printre altele, şiurmătoarele cerinţe:

l nota minimă pentru fiecarean de studiu pentru care sesolicită echivalarea trebuie

să fie 6, iar pe total ani destudii, 7

l solicitarea trebuie depusă laCAFR în termen de 6 ani dela finalizarea programuluide master.

Ø care au obţinut titlul ştiinţi-fic de doctor în domeniul„contabilitate”

Aşa cum am prezentat anterior,persoanele care au obţinut titlulştiinţific de doctor în domeniul„contabilitate”, în baza unuidosar depus la CAFR pot soli-cita atât echivalarea perioadeide vechime de 4 ani în dome-niul financiar-contabil, cât şiexceptarea de la testul de accesla stagiu. În urma aprobăriidosarului, persoanele respectivese vor putea înscrie direct laperioada de pregătire practică.

Ø stagiarii care au susţinut şiau absolvit testul de accesla stagiu la CorpulExperţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi dinRomânia

Se poate acorda exceptarea dela susţinerea testului de verifi-care a cunoştinţelor în dome-niul financiar-contabil, pentruaccesul la stagiu, stagiarilorCECCAR care, conform proto-colului dintre CAFR şi CEC-CAR privind cooperarea îndomeniul organizării şi monito-rizării stagiului de pregătirepractică, au susţinut examenulde acces la stagiul pentru profe-sia de expert contabil organizatde CECCAR. Protocolul seaplică stagiarilor CECCAR,începând cu promoţia 2010.Candidaţii care solicită acest tipde excepţie vor depune lasediul Camerei un dosar care,printre alte documente, vacuprinde şi acte doveditoare cuprivire la finalizarea unei facul-tăţi cu profil economic, dovadavechimii de 4 ani în domeniul

Page 64: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Jur

idic financiar-contabil şi îndeplini-

rea cerinţelor prevăzute de pro-tocolul încheiat între CAFR şiCECCAR. Odată cu depunereaacestui dosar, persoanele încauză pot solicita şi echivalareaprimului an de stagiu, din cei 3ani de pregătire practicăefectuaţi la CAFR.

Ø care au obţinut diplomă deabsolvire ACCA şi nu audesfăşurat activităţi deaudit statutar

Membrii ACCA, care nu auexperienţă în activitate de auditstatutar, conform protocoluluiîncheiat între CAFR şi ACCA,pot solicita exceptarea de lasusţinerea testului de verificarea cunoştinţelor pentru accesulla stagiu, în baza unui dosar pecare îl vor depune la CAFR.Persoanele a căror cerere a fostacceptată se vor putea înscrie laperioada de 3 ani de pregătirepractică.

Ø pentru studenţii ACCA

În baza protocolului încheiatîntre CAFR şi ACCA, Camerapoate acorda exceptarea de lasusţinerea testului de acces lastagiu pentru studenţii ACCA,care au promovat o parte dinexamenele organizate deAsociaţia ContabililorAutorizaţi, dar nu au devenitîncă membri cu drepturi depli-ne. Exceptarea se poate acordaîn baza unui dosar, care se vadepune la sediul CAFR.

3. Echivalarea primuluian de stagiu, dinperioada de trei ani depregătire practică

Aşa cum am prezentat anterior,conform protocolului dintreCAFR şi CECCAR privindcooperarea în domeniul organi-zării şi monitorizării stagiuluide pregătire practică, stagiari

CECCAR care au susţinut exa-menul de acces la stagiu pentruprofesia de expert contabilorganizat de CECCAR (înce-pând cu promoţia 2010) şi aufinalizat primul an de stagiu laCECCAR pot solicita echivala-rea primului an de stagiu dincei 3 ani de pregătire practicăefectuaţi la CAFR. Persoaneleîn cauză trebuie să respecte,printre altele, următoarele con-diţii:

l să fi susţinut testul de accesşi să fi efectuat primul an destagiu la CECCAR integral,fără derogări

l să fi solicitat, la înscriereala CECCAR, efectuarea sta-giului în paralel la CAFR.

Prevederile acestui protocol seaplică şi în cazul în care un sta-giar CAFR solicită echivalareatestului de acces şi a primuluian de stagiu la CECCAR.

Persoanele cărora li se aprobădosarul de echivalare se vorînscrie la CAFR direct în anulII de stagiu.

4. Exceptarea de la susţi-nerea testului decunoştinţe teoretice,inclus în examenul decompetenţă profesiona-lă pentru atribuireacalităţii de auditorfinanciar

Camera, cu aprobarea organis-mului de supraveghere în inte-res public, stabileşte condiţiileîn care pot fi acordate derogăricu privire la testul de cunoştin-ţe teoretice inclus în examenulde competenţă profesionalăpentru atribuirea calităţii deauditor financiar.

În prezent, Camera poate acor-da acest tip de exceptare mem-brilor ACCA care nu avutexperienţă în activitatea de

audit statutar şi care au efectuatcei 3 ani de pregătire practicăla CAFR sau studenţilorACCA, care efectuează cei 3ani de stagiu la CAFR şi obţinîn această perioadă calitatea demembru ACCA. Aceste per-soane, în baza unui dosar depusla CAFR, pot solicita excepta-rea de la susţinerea testului decunoştinţe teoretice inclus înexamenul final, care se susţinela finalizarea perioadei de pre-gătire practică şi în urma căruiase obţine calificarea de auditorfinanciar.

Până în prezent, Camera nu aavut solicitări pentru acordareaacestui tip de derogare.

Conform legislaţiei existente, opersoană poate să profeseze caauditor financiar în Româniafără a mai susţine test de accesla stagiu, examen de competen-ţă profesională şi fără a maiefectua stagiul de pregătirepractică, doar dacă a obţinutdeja calitatea de auditor finan-ciar. Pentru persoanele care auobţinut calitatea de auditor înalt stat membru al UniuniiEuropene sau aparţinândSpaţiului Economic Europeansau Confederaţiei Elveţiei,această calificare se recunoaşteîn România în baza unui test deaptitudini, organizat de CAFR,candidatul urmând să devinămembru al Camerei AuditorilorFinanciari din România.

Pentru toate cazurile de excep-tări menţionate anterior, se vadepune la sediul CAFR undosar de echivalare/recunoaşte-re/exceptare. Conţinutul dosa-rului, precum şi alte informaţiicu privire la tipurile de excep-tări pe care la poate acordaCamera Auditorilor Financiardin România se pot găsi consul-tând site-ul Camerei:www.cafr.ro.

62

Page 65: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Co

du

l e

tic a

l p

ro

fe

sio

niș

tilor

co

nta

bil

i

Una dintre activităţile prioritareale Camerei AuditorilorFinanciari din România pentruanul 2013 a fost traducerea,adoptarea şi publicarea ultimeivariante a Codului etic al pro-fesioniştilor contabili emis deFederaţia Internaţională aContabililor (IFAC) - Consiliulpentru Standarde Internaţionalede Etică pentru Contabili(IESBA) emisă în 2013.

Pentru a îndeplini această acti-vitate Camera AuditorilorFinanciari din România a res-pectat Politica de traducere şireproducere a standardelorpublicate de către FederaţiaInternaţională a Contabililor,care încurajează şi faciliteazătraducerea standardelor de cătremembrii săi şi membrii săi aso-ciaţi, de către organizaţii conta-bile regionale, normalizatori,reglementatori şi alte părţi.

IFAC reprezintă organizaţiamondială a profesiei contabileîncă din anul 1977, iar în pre-zent reuneşte membri şi asocia-ţii profesionale din 124 de statede pe întreg mapamondul,având un singur ţel: întărireaaccederii profesioniştilor con-tabili la valorile statuate deCodul etic publicat de IESBA.Unul din obiectivele principaleale Federaţiei Internaţionale aContabililor (IFAC) este publi-

carea unor standarde de o înaltăcalitate, care să permită conta-bililor din întreaga lume săofere în permanenţă servicii deo înaltă calitate şi care să ser-vească interesul public.

Trebuie menţionat că organis-mul nostru profesional nu a tra-dus şi adoptat ediţia 2012 aCodului Etic al ProfesioniştilorContabili. Până acum, auditoriifinanciari, membri ai CAFR auaplicat şi folosit ediţia 2010 aCodului etic al profesioniştilorcontabili, adoptat prinHotărârea Consiliului Camereinr.161/2010.

Modificările aduseCodului etic al profe-sioniştilor contabiliEdiţia 2013 a Codului etic alprofesioniştilor contabili conţi-

ne modificări aduse acestuia încele trei domenii menţionatemai jos. Modificările au fostpublicate pe website-ul IESBAîn martie 2013. La câteva dincele mai importante ne vomreferi în cele ce urmează.

1. Încălcarea unei cerinţea Codului

IESBA a revizuit Codul pentrua trata mai detaliat acţiunileunui profesionist contabil atuncicând acesta încalcă o cerinţăsau alta a Codului etic al profe-sioniştilor contabili. În special,modificările stabilesc un cadrugeneral solid pentru abordareaunei încălcări a unei cerinţe deindependenţă din Cod.

IESBA a stabilit că modificărilereferitoare la „încălcarea uneicerinţe a Codului” intră învigoare la 1 aprilie 2014, fiind

63Anul 3 - 1/2014

Clarificări în noua variantă aCodului etic

Daniela Ştefănuţ, consilier juridic, Departamentul de etică, conduită profesională şi investigaţii, CAFR

Page 66: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Jur

idic permisă adoptarea anticipată a

Codului.

2. Conflicte de interese

Ediţia 2013, revizuită, aCodului etic al profesioniştilorcontabili stabileşte cerinţe maispecifice şi oferă îndrumări maicuprinzătoare, care au rolul dea sprijini profesioniştii contabiliîn identificarea, evaluarea şigestionarea conflictelor de inte-rese. Modificările clarifică înţe-lesul unui „conflict de intere-se” în sensul atribuit de Cod.Acestea vor fi aplicabile atâtliberilor profesionişti, cât şiprofesioniştilor contabili anga-jaţi, ţinând cont de circumstan-ţele lor diferite.

Modificările referitoare la„conflictele de interese” intrăîn vigoare la 1 aprilie 2014,IESBA permiţând adoptareaanticipată a acestora.

3. Definiţia din Cod a„Echipei misiunii”

IESBA a modificat definiţia„echipei misiunii” pentru a cla-rifica relaţia dintre auditorii

interni care furnizează asisten-ţă directă în cadrul unui auditextern şi înţelesul termenului„echipei misiunii” conformCodului.

IESBA a emis definiţia revizui-tă odată cu emiterea de cătreConsiliul pentru Standardele In -ternaţionale de Audit (IAASB)a Standardului Internaţional deAudit (ISA) 610 „Utilizareaactivităţii auditorilor interni”(revizuit în 2013).

ISA 610 (revizuit în 2013)include cerinţe şi îndrumăricare se referă la responsabilită-ţile auditorului extern atuncicând utilizează auditorii internipentru a oferi asistenţă directăsub coordonarea, supraveghe-rea şi controlul auditoruluiextern în contextul auditului, încazurile în care această asisten-ţă nu este interzisă de lege saureglementări.

Definiţia revizuită pentru„echipa misiunii” este învigoare pentru auditurile situa-ţiilor financiare pentru perioa-dele încheiate la sau ulterior

datei de 15 decembrie 2014,IESBA permiţând adoptareamodificării anterior acesteidate.

Pentru informaţii cu privire laprogresele recente şi pentru aobţine reglementările finaleemise după 30 aprilie 2013 sauproiectele de expunere în curs,vizitaţi website-ul IESBA lawww.ethicsboard.org.

Ediţia 2013 a Codului etic alprofesioniştilor contabili a fosttradusă de către CameraAuditorilor Financiari din Ro -mânia, iar în luna decembrie2013 a fost adoptat integral decătre Consiliul CAFR. Dupăadoptare noul Cod etic al profe-sioniştilor contabili va fi dise-minat în rândul membrilor, ast-fel încât până la data intrării învigoare toate modificările să fiedeja cu noscute şi însuşite demembrii şi stagiarii în audit aiCAFR.

Noul Cod etic este disponibilpentru cei interesaţi în formatelectronic pe site-ul CAFR,secţiunea Publicaţii.

64

Page 67: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Pentru detalii contactaţi Departamentul de servicii pentru membri,la telefon 021 410 74 43 int. 107/108, 0749 011 145

sau e-mail: [email protected]

COMPLETAŢI AZI pe site-ul Camerei: ,în spaţiul privat dedicat membrilor CAFR,

raportul anual de activitate!Folosiţi username-ul şi parola personală!

www.cafr.ro

se completează şi se transmitepână la data de a.c.31 martie

Raportul anual de activitate

Page 68: PdA 1 2014 - Final PdA 1 2012 - cafr.ro 1 2014-a7fd.pdf · pentru fiecare proiect în parte nu este întâmplă-toare. Cei care dau bani vor să aibă o asigurare în plus că sumele

Audit