Relaţii financiar-valutare internaţionaleprof.univ.dr. Lefter Chirică

Conţinutul întrebării

1 10 Sunt considerate mijloace de plată străine următoarele categorii economice:5 a monedele şi bancnotele de orice fel cu putere de circulaţie sau preschimbabile;

5 b

c mărfurile evaluate într-o monedă străină

2 10

a creditarea firmelor5 b stingerea unor datorii internaţionale5 c stingerea unei creanţe internaţionale

3 10 În cadrul mijloacelor de plată internaţionale sunt cuprinse:a facturile şi avizele de expediţie internaţionale

5 b valutele şi devizele5 c monedele emise pe piaţa internaţională

4 10 Prin valută se înţelege:

5 a

5 b

c aurul folosit ca instrument de plată internaţională

5 10 Din punctul de vedere al deţinerii lor, valutele se împart în următoarele categorii:a valute transferabile

5 b valute în cont5 c valute efective

6 10 Din punctul de vedere al convertibilităţii valutele sunt:10 a convertibile, transferabile şi neconvertibile

b convertibile, netransferabile şi transferabile c valute convertibile, valute forte şi valute neconvertibile

7 10 Devizele sunt:a titluri de credit pe termen lung exprimate în monedă convertibilăb titluri de credit pe termen scurt exprimate în monedă neconvertibilă

10 c titluri de credit pe termen scurt exprimate în monedă convertibilă8 10 Devizele:

10 a pot înlocui banii efectivib nu pot înlocui banii efectivic uneori pot înlocui banii efectivi, alteori nu

9 10 Din punctul de vedere al convertibilităţii devizele pot fi:a devize transferabile şi netransferabileb devize convertibile şi neconvertibile

10 c devize convertibile, neconvertibile şi devize de clearing10 10 Din punctul de vedere al formei, distingem următoarele categorii de devize:

5 a cambia, biletul la ordin, cecul5 b acţiuni, obligaţiuni şi alte valori

c drepturi speciale de tragere11 10 Din categoria monedelor internaţionale fac parte:

a dolarul american5 b drepturile speciale de tragere

Nr. întreb

Răsp.corect

Nr. răsp

monedele, acreditivele, ordinele, dispoziţiile de plată, cecurile, scrisorile de credit şi orice alte titluri sau înscrisuri, cuprinzând drepturi sau obligaţii de plată în monedă străină;

Mijloacele de plată internaţionale sunt folosite în cadrul schimburilor internaţionale pentru:

moneda naţională a unei ţări, efectivă sau în cont, care este folosită la efectuarea plăţilor către terţe persoane fizice sau juridice

moneda naţională a unei ţări, efectivă sau în cont, care este folosită la lichidarea diferitelor datorii faţă de străinătate şi la realizarea unor operaţiuni şi tranzacţii internaţionale

5 c moneda Uniunii Europene "euro"12 10 Drepturile speciale de tragere (DST) sunt:

a bani de cont emişi de Uniunea Europeană10 b bani de cont emişi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), fără o garanţie naţională

c cani de cont emişi de Banca Mondială13 10 Drepturile speciale de tragere (DST) circulă:

a

b

10 c

14 10 Dintre funcţiile Drepturilor speciale de tragere (DST), menţionăm:5 a funcţia de etalon monetar

b funcţia de mijloc de plată în tranzacţiile internaţionale5 c funcţia de mijloc de plată şi de rezervă

15 10

5 a

5 b încheierea de acorduri "Swap" şi efectuarea de operaţiuni "forward"c plata tranzacţiilor internaţionale cu mărfuri şi servicii

16 10 Operaţiunile care au loc pe piaţa valutară pot fi:a operaţiuni de scontare

5 b operaţiuni la vedere (spot)5 c operaţiuni la termen (forward)

17 10

a

10 b

c

18 10 Operaţiunile la termen (forward) sunt operaţiunile la care:

10 a

b tranzacţia şi livrarea valutelor sau devizelor are loc imediat

c tranzacţia are loc imediat, dar livrarea valutelor sau devizelor se face în maxim 48 de ore

19 10

a 6 luni (6 M)*; 1 an (1 Y)*10 b 1 lună (1 M); 2 luni (2 M); 3 luni (3M); 6 luni (6 M); 12 luni (Y)

c 6 luni (6 M); 12 luni (Y); 24 luni (2 Y)20 10 Prin tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI se poate obţine:

10 a

b numai valute convertibile, la cursul zilnic al Drepturilor speciale de tragere (DST)c numai valute transferabile, la cursul zilnic al Drepturilor speciale de tragere (DST)

21 10 Rata dobânzii la tranzacţiile cu Drepturi speciale de tragere (DST), se determină:

a

b

între conturile Băncilor Centrale şi a altor organisme oficiale, cu aprobarea Uniunii Europene

între Banca Centrală Europeană şi băncile centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene

între conturile Băncilor Centrale şi a altor organisme oficiale, cu aprobarea Fondului Monetar Internaţional

Din categoria operaţiunilor la care participă cel mai frecvent Drepturile speciale de tragere (DST), fac parte:

obţinerea de valute, prin tranzacţii bazate pe acord direct între membrii Fondului Monetar Internaţional (FMI)

Operaţiunile la vedere (spot) sunt acele operaţiuni în care vânzarea şi cumpărarea de valută sau devize se realizează în felul următor:

operaţiunile se încheie în aceeaşi zi, astfel că momentul tranzacţiei coincide cu meomentul formării cursului valutar al zilei

operaţiunile se încheie în aceeaşi zi sau în maxim 48 de ore, astfel că momentul tranzacţiei coincide cu momentul formării cursului valutar al zilei

operaţiunile se încheie în aceeaşi zi, însă livrarea valutelor sau devizelor se face după 48 de ore

tranzacţia are loc imediat, dar livrarea valutelor sau devizelor se face după un anumit termen convenit, de regulă până în 12 luni

Termenul de livrare a valutelor sau devizelor, în cazul operaţiunilor la termen "forward" este standardizat, putând fi:

orice valută, contra DST, schimbul făcându-se la cursul zilnic al Drepturilor speciale de tragere (DST)

lunar, ca medie ponderată a dobânzilor, pentru datoriile pe termen scurt, practicate pe pieţele monetare ale ţărilor a căror monede formează coşul valutar

anual, ca medie ponderată a dobânzilor, pentru datoriile pe termen scurt, practicate pe pieţele ţărilor ale căror monede intră în coşul valutar al DST

10 c

22 10 Prin încheierea de acorduri "swap" cu DST se realizează:

10 a

b

c

23 10 Efectuarea de operaţiuni "forward" cu DST, presupune:

a

10 b

c

24 10 Dintre elementele esenţiale ale cambiei (tratei), fac parte, printre altele:5 a denumirea cambiei şi ordinul de a plăti necondiţionat o sumă de bani determinată5 b numele persoanei care trebuie să plătească trasul şi scadenţa cambiei

c ţara în care se va face plata25 10 Dintre elementele esenţiale ale cambiei, fac parte, printre altele:

5 a scadenţa cambiei, locul unde trebuie să se facă plata şi numele beneficiaruluib numele andosatorilor şi a giranţilor

5 c data şi locul emiterii, respectiv, semnătura trăgătorului26 10 În valoarea cambiei este inclusă:

a numai valoarea mărfurilor10 b valoarea mărfurilor şi dobânda corespunzătoare

c dobânda corespunzătoare valorii mărfurilor acoperite de cambie

27 10

a scontareb creditare

10 c andosare (girare)

28 10 În cazul operaţiunilor de andosare, persoana care transmite cambia se numeşte:a locator

10 b girantc girator

29 10 În cazul unei operaţiuni de andosare, persoana care primeşte cambia se numeşte:10 a girator

b girantc trăgător

30 10 Scontul reprezintă:a valoarea cambiei

10 b dobânda pe zilele rămase până la scadenţa cambiei (taxa de scont)c valoarea cambiei, inclusiv dobânda până la scadenţă

31 10

a avalizareb rescontare

10 c scontare

săptămânal, ca medie ponderată a dobânzilor, pentru datoriile pe termen scurt, practicate pe pieţele monetare ale ţărilor a căror monedă intră în coşul valutar al formării DST

un membru al FMI poate transfera altui membru DST, în schimbul altui activ de rezervă, cu excepţia aurului, cu obligaţia de a restitui valuta la o dată ulterioară şi la un curs stabilit de comun acord

un membru al FMI poate transfera aur unui alt membru al FMI, la un curs stabilit de comun acord

un membru al FMI poate transfera altui membru DST, în schimbul altui activ de rezervă, inclusiv aur, cu obligaţia de a restitui valuta la o dată ulterioară şi la un curs stabilit de comun acord

o ţară membră a FMI poate vinde sau cumpăra DST, cu obligaţia plăţii la o dată viitoare, în schimbul oricăror active monetare, inclusiv aurul

o ţară membră a FMI poate vinde sau cumpăra DST, cu obligaţia plăţii la o dată viitoare, în schimbul oricăror active monetare, cu ecxepţia aurului, la un curs la termen, previzionat la momentul încheierii tranzacţiei

o ţară membră a FMI poate face tranzacţii cu DST, cu altă ţară membră la un curs la termen, previzionat la momentul încheierii tranzacţiei

Firma (x) poate transmite cambia pe calea girului, către altă firmă (y), faţă de care are o datorie, dintr+un alt contract, operaţiunea numindu-se:

Operaţiunea de valorificare a cambiei înainte de termenul scadent, la o bancă comercială, poartă denumirea de:

32 10

10 a rescontare, prin plata taxei de rescontb scontare, prin plata taxei de scontc facturare, prin plata taxei de facturare

33 10

10 a garantarea plăţii cambieib garantarea dobânzilor de platăc garantarea încasării taxei de scont

34 10 Persoana care garantează plata cambiei, poartă denumirea de:a avalizat

10 b avalistc garant

35 10 Persoana în favoarea căreia s-a făcut operaţia de avl, poartă denumirea de:a avalistb beneficiar

10 c avalizat

36 10

10 a trasul refuză platab trăgătorul refuză platac băncile comerciale refuză plata

37 10 În circulaţia cambiei sunt angrenate trei persoane, respectiv:

10 a

b trăgătorul, trasul şi girantulc subscriitorul, trăgătorul şi trasul

38 10 Trăgătorul sau emitentul cambiei este:a persoana care trebuie să plătească suma înscrisă pe cambie

10 b persoana care trebuie să primească suma înscrisă pe cambiec persoana care garantează suma înscrisă pe cambie

39 10 Trasul este:a persoana care trebuie să primească suma înscrisă pe cambieb persoana care garantează suma înscrisă pe cambie

10 c persoana care trebuie să efectueze plata cambiei40 10 Cambia este emisă în general de către:

10 a exportatorii de mărfuri sau prestatorii de serviciib importatorii de mărfuri sau beneficiarii serviciilorc Băncile comerciale, asiguratori şi alte persoane interesate

41 10 Biletul la ordin este emis, în general, de către:a exportatorii de mărfuri şi prestatorii de servicii

10 b importatorii de mărfuri şi beneficiarii serviciilor prestatec Băncile comerciale, asiguratori şi alte persoane interesate

42 10 Biletul la ordin este un înscris formal, un titlu de credit, prin care:

10 a

b emitentul se obligă să încaseze sumele înscrise în documentc beneficiarul se supune ordinului de încasare a sumelor

43 10 Elementele care se iau în considerare la calcularea scontului, sunt:a valoarea nominală a cambiei şi valoarea ei actualizată sau efectivăb valoarea nominală a cambiei şi nivelul taxei scontului, exprimată în procente

10 c

44 10

Operaţiunea de scontare a cambiei de către Banca comercială, la Banca centrală, poartă denumirea de:

Avalul sau operaţiunea de avalizare apare pe parcursul emiterii şi circulaţiei cambiei şi constă în:

Obligaţiile de garanţie asumate de trăgător, avalist sau girant se transformă în obligaţii de plată numai în cazul în care:

trăgătorul (emitentul), trasul (debitorul) şi beneficiarul, care poate fi o terţă persoană sau chiar emitentul

subscriitorul, semnatarul sau emitentul se obligă expres şi necondiţionat să achite o anumită sumă, la data şi locul specificat în document, către o altă persoană numită beneficiar

valoarea nominală a cambiei, durata în zile de la negociere până la şedinţă, nivelul taxei scontului (în procente) şi numărul de zile ale anului financiar

Valoarea actualizată sau efectivă a cambiei la momentul scontării, se determină ca o diferenţă între:

10 a valoarea nominală a cambiei şi scontul calculatb valoarea de piaţă a cambiei şi scontul calculatc valoarea de piaţă a cambiei şi valoarea ei nominală

45 10 Cursul valutar repreyintă raportul valoric sau de schimb dintre:a moneda în numerar şi moneda de cont ale unei tărib moneda unei ţări şi moneda altei ţări

10 c moneda unei ţări şi moneda altei ţări sau între moneda unei ţări şi o monedă internaţională46 10 Prin metoda de cotare se înţelege:

10 a

b modalitatea de stabilire a valorii oficiale a unei monede naţionalec modalitatea de stabilire a valorii oficiale a unei monede internaţionale

47 10 Pe plan internaţional se practică următoarele metode de cotare:a cotare directă, transferabilă

10 b cotare directă şi cotare indirectăc cotare indirectă, netransferabilă

48 10

10 a prin numărul de unităţi monetare naţionale, care revin la o unitate de monedă străinăb prin numărul de unităţi de monedă străină, care revin la o unitate de monedă naţionalăc prin numărul de unităţi DST, care revin la o unitate de monedă naţională

49 10

a prin numărul de unităţi monetare naţionale, care revin la o unitate de monedă străină10 b prin numărul de unităţi de monedă străină, care revin la o unitate de monedă naţională

c prin numărul de unităţi monetare naţionale, care revin la un gram de aur fin

50 10

5 a definirea etalonului monetar al monedei naţionaleb definirea unităţii monetare printr-o anumită cantitate de aur

5 c numărul de cursuri valutare practicate şi metodele de cotare

51 10

a Fondul Monetar Internaţional (FMI)b Banca Centrală Europeană (BCE)

10 c Banca centrală a fiecărei ţări

52 10 Definirea etalonului monetar al monedelor naţionale se poate face, în raport cu:a aurul

5 b valute liber convertibile5 c Drepturile speciale de tragere (DST) sau un coş de valute liber convertibile

53 10

5 a la nivelul băncilor comerciale5 b la nivelul pieţei valutare

c la nivel regional54 10 Cursul valutar bancar, existent la nivelul băncilor comerciale se stabileşte:

a de către Banca naţională (centrală)b de către Băncile centrale cu acordul Fondului Monetar Internaţional

10 c ca raport între cererea şi oferta de valute, adresate fiecărei bănci comerciale55 10 Dintre clauzele asiguratorii privind riscul valutar menţionăm:

5 a tehnicile contractuale5 b tehnicile extracontractuale

c tehnicile extrabancare

56 10

modalitatea specifică fiecărei ţări, de exprimare a raportului de schimb a monedei naţionale cu valutele străine

În cazul cotării directe, practicată în majoritatea statelor lumii, cursul valutar se exprimă:

În cazul cotării indirecte, practicată pe pieţele valutare din Anglia, Australia şi Canada, cursul valutar se exprimă:

Pentru stabilirea cursului valutar este necesară, printre altele, precizarea unor reglementări cu privire la:

Autoritatea monetară cu atribuţii în domeniul definirii etalonului monetar şi al cursurilor valutare practicate este:

În vederea stabilirii cursului valutar pe piaţa valutară, autorităţile se grupează pe următoarele niveluri:

Din categoria tehnicilor contractuale de evitare a riscului valutar fac parte, printre altele, următoarele:

5 a clauza valutară şi clauza DST5 b clauza de rectificare a preţurilor

c hedging-ul valutar

57 10

a clauza de rectificare a preţurilor5 b efectuarea unor operaţiuni de vânzare-cumpărare de valute la vedere şi la termen5 c hedging-ul valutar

58 10 Din categoria altor modalităţi interne de acoperire a riscului valutar fac parte:5 a alegerea monedei de contract şi sincronizarea încasărilor şi plăţilor în aceeaşi valută5 b anticipări şi întârzieri în efectuarea plăţilor

c anularea contractelor economice

59 10

5 a cambii comerciale şi cambii bancare5 b cambii documentare şi cambii de complezenţă

c cambii la purtător60 10 Cecul este un instrument de plată prin care:

a

5 b

5 c

61 10 În cazul folosirii cecului, intervin următoarele părţi:a banca comercială, creditorul şi debitorul

10 b trăgătorul, trasul şi beneficiarulc subscriitorul, avalistul, girantul şi beneficiarul

62 10 Dintre elementele esenţiale ale cecului menţionăm:5 a denumirea, ordinul de efectuare a plăţii, numele trasului (banca plătitoare)5 b suma, locul plăţii, data, adresa emitentului şi semnătura

c naţionalitatea trăgătorului şi domiciliul acestuia

63 10

a cec fără acoperireb cec cu acoperire parţială

10 c provizion64 10 După felul persoanei beneficiare, cecurile pot fi, printre altele:

5 a cecuri nominative5 b cecuri la ordin şi cecuri la purtător

c cecuri comerciale65 10 După modul în care se încasează, cecurile pot fi, printre altele:

5 a cecuri nebarate, cecuri barate, cecuri de viramentb cecuri nominative şi la ordin

5 c cecul certificat, cecul documentar, cecul de voiaj

66 10

5 a cărţile de credit (cardurile)5 b certificatele de depozit

c conosamentele67 10 Conosamentul reprezintă:

a un titlu de credit comercial eliberat de o bancă comercialăb un titlu de credit comercial eliberat de un depozit, depunătorului unei mărfi

10 c un titlu de credit comercial care se utilizează în transportul maritim68 10 Conosamentul îndeplineşte, printre altele, următoarele funcţii:

5 a certifică încărcarea mărfurilor pe navele maritime

Din categoria tehnicilor extracontractuale de evitare a riscului valutar fac parte, printre altele, următoarele:

În practica relaţiilor economice internaţionale pot fi întâlnite următoarele categorii de cambii:

titularul unui cont bancar acceptă să încaseze sumele de la clienţi sau debitori sub forma unor carnete cec

titularul unui cont bancar dă ordin să se plătească din disponibilul contului său, o sumă către un beneficiar, la o anumită dată

titularul unui credit depozitat în bănci dă ordin să se plătească din disponibilul contului său, o sumă către un beneficiar, la o anumită dată

Emiterea, semnarea şi punerea în circulaţie a unui cec fără acoperire (disponibil în cont) este o infracţiune sancţionată de lege şi poartă denumirea de:

Din categoria altor instrumente de plată şi credit, care funcţionează ca variante ale cecului, menţionăm:

5 b

c funcţia de asigurare a mărfurilor pe timpul transportului69 10 Warantul reprezintă:

a

10 b

c un titlu de credit comercial care confirmă prestarea unor servicii de depozitare70 10 Warantul cuprinde, printre altele:

5 a o recipisă (recipisa warant) care constituie titlu de proprietate asupra mărfurilor depozitateb o poliţă de asigurare a mărfurilor

5 c warantul propriu-zis, care circulă prin andosare, ca un efect de comerţ

71 10

5 a existenţa persoanelor fizice sau juridice autorizate să efectueze operaţii cu valute

5 b

c existenţa caselor de clearing sau de compensaţie

72 10

a operatori financiarib operatori valutari

10 c operatori de devize

73 10

5 a segmentul primar şi segmentul principal5 b segmentul terţiar

c segmentul de eşantionare a firmelor74 10 Segmentul primar este format din:

5 a

b băncile comerciale5 c instituţii financiare oficiale

75 10 Segmentul principal, denumit şi interbancar, cuprinde:a instituţiile financiare oficiale

5 b băncile comerciale şi instituţiile financiar-bancare internaţionale5 c brokerii (agenţii)

76 10 Segmentul terţiar este reprezentat de:10 a banca centrală a fiecărui stat

b buesele de valoric băncile comerciale

77 10 Segmentul primar este cel care:

a

10 b generează cererea şi oferta de valutec are rolul de supraveghere a operaţiunilor valutare

78 10 Segmentul principal este cel care:a generează cererea şi oferta de valuteb are rolul de supraveghere a operaţiunilor valutare

10 c

79 10 Segmentul terţiar este cel care:10 a are rolul de a supraveghea operaţiunile valutare

b concentrează toate cererile şi ofertele de valute în vederea efectuării tranzacţiilorc generează cererea şi oferta de valute

certifică obligaţia de a transporta marfa, în condiţiile stabilite şi de a o preda în portul stabilit, beneficiarului desemnat

un titlu de credit comercial eliberat de comandantul navei, care confirmă încărcarea mărfurilor pe navă

un titlu de credit comercial eliberat de un depozit, care confirmă depozitarea mărfurilor şi dreptul de proprietate asupra acestora

Dintre elementele principale necesare pentru funcţionarea unei pieţe valutare, menţionăm:

existenţa unor reglementări privind controlul operaţiunilor valutare şi tehnicile de stabilire a cursurilor valutare

Persoanele fizice şi juridice autorizate să opereze pe piaţa valutară poartă denumirea de :

Dintre segmentele pieţii valutare pe care operează persoanele autorizate, fac parte, printre altele:

mari firme producătoare cu servicii specializate de import-export şi firme specializate în comerţul exterior (import/export)

concentrează toate cererile şi ofertele de valute în vederea efectuării operaţiunilor de vânzare-cumpărare

concentrează toate cererile şi ofertele de valute în vederea efectuării operaţiunilor de vânzare-cumpărare

80 10 Funcţia brokerilor (agenţilor) este:a de a supraveghea desfăşurarea corectă a tranzacţiilor

10 b de a mijloci efectuarea operaţiilor cu valute, facilitând întâlnirea cererii cu ofertac de a face anunţurile de tranzacţionare

81 10

a stabilirea cursurilor de tranzacţionare5 b efectuarea de operaţii în numele unor clienţi5 c protejarea cursului monedei naţionale împotriva unor deprecieri sau aprecieri nedorite

82 10

5 a reglementări monetar-valutare5 b reglementări de ordin administrativ

c reglementări tehnice

83 10

a lunarb săptămânal

10 c zilnic84 10 Cursurile de schimb se stabilesc:

a în funcţie de monedele naţionale participante la tranzacţie10 b în funcţie de natura operaţiunilor, la vedere sau la termen

c în funcţie de programările bursei sau a băncilor comerciale85 10 Stabilirea cursului la vedere (spot) se face în următoarele variante:

5 a direct, la cotaţiile existente pe piaţă în cursul zilei, la momentul efectuării operaţiilor

5 b

c pe baza estimărilor făcute de băncile centrale

86 10

5 a ca mijloc de evitare a riscului ce decurge din fluctuaţiile cursurilor valutareb ca mijloc de plată a tranzacţiilor internaţionale

5 c ca mijloc de obţinere a unor câştiguri imediate, din operaţii speculative

87 10

5 a acreditivul documentar5 b incasso-ul documentar

c cambia, biletul la ordin şi cecul88 10 Din categoria principalelor modalităţi sau tehnici de plată, mai fac parte:

5 a plata directă şi plata prin schimbul de documenteb conosamentele şi recipisele warant

5 c

89 10 Din categoria creditelor documentare fac parte:5 a ordinul de plată documentar

b acreditivul documentar5 c scrisoarea de credit comercial

90 10

5 a andosatorul şi banca ordonatorului (emitentă)5 b beneficiarul acreditivului şi banca beneficiarului

c Banca centrală şi băncile comerciale91 10 Din tipologia complexă a acreditivelor, menţionăm:

5 a acreditive comerciale revocabile şi irevocabile5 b acreditive documentare transferabile şi netransferabile

c acreditive de garanţie bancară

Dintre activităţile de supraveghere a operaţiunilor valutare pe care le realizează Banca centrală, menţionăm:

În cadrul reglementărilor privind controlul operaţiunilor valutare sunt prevăzute măsuri cu privire la :

Cursul valutar pe piaţa valutară se stabileşte prin cele două metode de cotare, directă şi indirectă:

pe baza cotaţiilor oficiale stabilite într-un anumit moment al zilei, cu ocazia reuniunilor burselor valutare (cursurile oficiale de bursă) sau cu ocazia reuniunilor pentru stabilirea cursului unic, numit fixing

De regulă, cursurile la termen forward sunt utilizate de participanţii la schimburile economice internaţionale şi de investitorii pe termen scurt, astfel:

Din categoria principalelor modalităţi de decontare internaţionale se numără printre altele:

plata pe bază de documente însoţite de cambie; vinculaţia; tehnicilie şi modalităţile de plată combinate

În procesul decontărilor prin acreditiv documentar, intervin printre alţii şi următoarele persoane juridice:

92 10

a acreditive cu plată săptămânală, lunară şi anuală5 b acreditive cu plata la vedere; acreditive cu plată prin acceptare

5 c acreditive documentare cu plată la termen; acreditive documentare cu plată prin negociere93 10 Suportul documentar al acreditivului, cuprinde printre altele:

5 a

b bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere şi alte documente de sinteză ale exportatorului

5 c

94 10 Scrisorile de credit pot fi:a scrisori de credit bancare

5 b crisori de credit comerciale5 c scrisori de credit necomerciale

95 10

10 a

b

c

96 10 Acreditivul documentar este o modalitate de plată prin care:

10 a

b

c

97 10

a sunt plătite în general serviciile turistice

10 b

c

98 10 Tehnicile de plată directă, îmbracă, de regulă, următoarele forme:a plata directă prin carte de credit

5 b plata directă în numerar5 c plata directă prin ordin de plată

99 10 Modalitatea de plată prin schimbul de documente se utilizează, de regulă:

10 a

b în operaţiunile de exportc în operaţiunile de import

100 10

a plată prin cambie trasă asupra băncii exportatorului

Din punctul de vedere al modului de stingere al obligaţiei de plată asumate prin acreditivul documentar, distingem următoarele tipuri de acreditive:

documente fiscale; documente comerciale; documente de transport şi expediţie a mărfurilor

documente de asigurare a mărfurilor; documente de recepţie cantitativă şi calitativă, precum şi alte documente cerute prin acreditiv

Incasso-ul documentar constituie una din principalele forme de decontare în comerţul internaţional şi constă în:

mandatarea de către exportator, a băncii sale comerciale de a încasa (incasso), în contul său curent, contravaloarea bunurilor economice livrate în baza documentelor care atestă execitarea obligaţiei sale de livrare

mandatarea de către importator a băncii exportatorului, de a încasa sumele pe care le va plăti printr-o bancă comercială

mandatarea de către exportator şi importator a unei bănci comerciale care să crediteze tranzacţiile şi să încaseze (incasso) sumele rezultate din tranzacţiile bilaterale

exportatorul îl obligă pe importator să deschidă un acreditiv bancar pe numele exportatorului, din care acesta este plătit pe măsură ce depune la bancă documentele care dovedesc livrarea bunurilor contractate

importatorul îl obligă pe exportator să deschidă un acreditiv bancar, ca o garanţie că îşi va putea recupera sumele plătite, în cazul în care exportatorul nu livrează marfa

băncile comerciale ale exportatorului şi importatorului, îi obligă pe aceştia să deschidă fiecare câte un acreditiv bancar, unul în favoarea celuilalt, din care să se poată îndestula, în caz de litigiu

Scrisoarea de credit comercial reprezintă acea modalitate sau tehnică de plată prin care:

o bancă comercială la ordinul importatorului (ordonatorului) emite şi transmite firmei exportatoare, o scrisoare de credit, prin care se angajează în mod irevocabil, de a accepta şi plăti documentele care dovedesc livrarea mărfurilor cu condiţia respectării prevederilor şi termenelor din scrisoare

o bancă comercială la ordinul exportatorului îl înştiinţează pe importator, că a fost mandatată să încaseze contravaloarea mărfurilor livrate

în operaţiunile de compensaţie, respectiv, livrări reciproce de mărfuri, fără încasarea banilor

Modalitatea de plată pe bază de documente însoţite de cambie, se realizează în următoarele variante:

5 b plată prin cambie trasă asupra importatorului5 c plată prin cambie trasă asupra unei bănci desemnate

101 10

5 a

5 b

c expedierea mărfurilor pe adresa autorităţilor publice locale, din ţara importatorului

Vinculaţia reprezintă o modalitate de plată complexă, care este totodată folosită şi ca o măsură împotriva riscurilor de neplată, şi poate fi realizată într-una din următoarele variante:

expedierea mărfurilor de către firma exportatoare pe adresa unei bănci corespondente băncii exportatorului şi nu pe adresa importatorului

expedierea mărfurilor pe adresa unei case de expediţie şi transport internaţional sau pe adresa unei firme depozitare, de regulă, din ţara importatorului

Bibliografie şi suport de curs este cartea "Pieţe financiare şi decontări internaţionale", autor prof.univ.dr. Lefter Chirică, Editura Economică, Bucureşti 2010