grile dip

5/13/2018 GRILE DIP - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-dip 1/13

GRILE DIP

Rezolvai urmtoarele teste-gril

1. Dreptul internaional privat:

a. este o ramur de drept de sine stttoareb. este o parte a dreptului internaionalc. este o parte a dreptului civil

2. În sfera dreptului internaional privat intr:a. raporturi de drept privat cu element strinb. raporturi de drept fiscal cu element strinc. raporturi de drept penal cu element strin

3. Elementul de extraneitate:a. se configureaz ca un element de structur a raportului juridic;b. este o împrejurare de fapt;

a. difereniaz raportul juridic de drept internaional de raportul juridic de dreptintern

4. Metoda « proper law »:a. presupune aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurrilor de fapt i a

particularitilor pe care le prezintb. este o form a metodei conflictualec. se aplic i în sistemul de drept român

5. Metoda conflictualist presupune:a. aplicarea direct i nemijlocit a normei materialeb. alegerea normei competente cu ajutorul normei conflictuale

c. aplicarea normei conflictuale a forului

1. Conflictul de legi:a. implic doar conflictul între legea român i legea strinb. implic i conflictul de suveranitic. implic atât conflictul de legi cât i conflictul de suveraniti

2. Conflictul de lege este o noiune proprie:a. Dreptului internaional publicb. Dreptului internaional privatc. Dreptului diplomatic i consular

3. Când norma conflictual nu consider aplicabil propriul sistem de drept suntem, în prezena:a. conflictului negativb. conflictului propriu zisc. conflictului aparent

4. Condiia juridic a strinului este determinat:a. de legea sa naionalb. de legea statului pe teritoriul cruia se aflc. de legea statului cu a crui jurisdicie are legatur.



1. Conflictul de legi se soluioneaz:a. atât de norme conflictuale cât i norme de aplicaie imediatb. numai de norme conflictualec. de norme conflictuale i norme materiale

2. Normele materiale pot reglementa :

a. raporturi juridice cu element strinb. raporturi juridice cu element naionalc. ambele tipuri de raporturi juridice

3. Care din norme indic doar legea competent:a. normele conflictualeb. normele materialec. normele substanialed. normele de aplicaie imediat

4. Normele materiale:a. sunt norme de trimitere

b. reglementeaz direct raportul juridic cu element de extraneitatec. au o structur identic normei conflictuale

5. Posibilitatea conflictului de legi este înlturat de:a. normele materialeb. normele conflictualec. normele de drept procesual

6. Norma de aplicaie imediat:a. aparine sistemului de drept al foruluib. are un grad mare de imperativitatec. este o norm conflictual

7. Norma conflictual este format din:a. coninut i punctul de legturb. coninut i legturc. coninut, legtur i punctul de legtur

8. Constituie puncte de legatur:a. apatridiab. locul încheierii actului juridicc. spaiul aerian

1. Sunt izvoare interne ale dreptului internaional privat :a. Regulamentele Uniunii Europeneb. Constituiac. Uzantele comerciale internaionale

2. Sunt izvoare interne ale dreptului internaional privat :a. Practica judiciarab. Legea nr.105/1992c. Legea nr. 357/2003 privind regimul strinilor



3. Sunt izvoare internaionale ale dreptului internaional privat :a. Regulamentele Uniunii Europeneb. Practica judiciarc. Conveniile internaionale

4. Sunt izvoare internaionale ale dreptului internaional privat român:

a. Tratatele internaionale, chiar i acelea la care România nu este parteb. Practica arbitralc. Uzanele comerciale internaionale care completeaz normele juridice

1. Calificarea se poate realiza :a. dupã lex forib. dupã voina prilorc. dupã lex mercatoria

2. Calificarea poate fi:a. calificare dup legea statului terb. calificare secundar

c. calificare dup sistemul pe care instana îl consider mai potrivit

3. Calificarea secundar se realizeaz :a. anterior calificrii primareb. odat cu calificarea primarc. ulterior calificrii primare

4. Calificarea se realizeazã:a. potrivit lex forib. întotdeauna dup lex causaec. întotdeauna potrivit principiului autonomiei de voin a prilor

5. În cazul unei instituii juridice necunoscute forului, calificarea se realizeaz:a. dup legea strin care o reglementeazb. dup lex fori, prin analogie cu o instituie juridic asemntoarec. dup legea strin convenit de pri

6. Au valoare de factori în cadrul calificarii :a. faptul cã noiunile i termenii au acelai sens în sistemele de dreptb. faptul cã sistemele de drept au instituii juridice proprii, necunoscute celorlaltesisteme de dreptc. faptul cã dreptul internaional privat conine doar elemente naionale

7. Sunt excepii de la calificarea dupã lex fori:a. ordinea publicb. autonomia de voinãb. calificarea primarã

8. Existã conflict de calificãri atunci când:a. noiunile folosite de norma conflictualã sunt calificate în mod diferit desistemele de drept care se aflã în litigiub. noiunile folosite de norma conflictualã sunt calificate în acelai mod desistemele de drept care se aflã în litigiuc. în funcie de calificare depinde soluia conflictului de legi



1. În cazul retrimiterii, norma conflictual care indic legea competent trimite:a. la legea material strinb. doar la normele conflictualec. la întregul sistem de drept strin

2. Dreptul internaional privat român admite:

a. numai retrimiterea de gradul IIb. numai retrimiterea de gradul Ic. ambele forme ale retrimiterii

3. Atunci când trimiterea se realizeaz la normele materiale ale sistemului de drept strin:a. suntem în prezena retrimiterii de gradul Ib. este exclus retrimitereac. ambele variante sunt greite

4. Sunt condiii ale retrimiterii:a. conflictul pozitivb. conflictul negativ

c.

existena aceluiai punct de legtur

5. Retrimiterea nu se aplic în urmtoarele situaii:a. când se aplic regula locus regit actumb. când s-a trimis la norma material strinc. când se aplic lex voluntatis

1. În dreptul internaional privat, ordinea publica:a. împiedic aplicarea legii strineb. implic aplicarea legii strinec. reprezint ansamblul normelor imperative interne

2. Invocarea ordinii publice:a. are ca efect aplicarea legii româneb. conduce la înlturarea legii strinec. nu produce nici un efect în cazul drepturilor câtigate în ar strin

3. Ordinea public are urmatoarele caractere :a. apare ca un corectiv în aplicarea legii strineb. nu difer în coninut de la legea unei ri la altac. nu este actual

4. Ordinea public:a. este actualã, în sensul c, se ia în considerare coninutul ordinii publice de la

momentul litigiului i nu a naterii raportului juridicb. lasã judecãtorului posibilitatea de apreciere dacã o lege strãinã contravine

intereselor statului cruia îi aparinec. nu poate fi invocat din oficiu

5. În cazul tratatelor internaionale ordinea publicã se poate invoca:a. când existã dispoziii exprese în tratate care sã prevadã acest aspectb. de ctre una din pãri pentru a înlãtura aplicarea legilor celeilalte pãric. pentru a refuza recunoaterea i executarea hotãrârilor arbitrale strãine



1. Frauda la lege în dreptul internaional privat reprezint:a. o înclcare indirect a legiib. o modalitatea prin care pãrile unui raport juridic prin mijloace legale

înlãtur aplicarea aplicarea legii normal competentec. o operaiune prin care prin mijloace ilegale prile unui raport juridic înltur de

la aplicare legea normal competent

2. Frauda la lege poate interveni:a. în materia bunurilor imobileb. în privina formei exterioare a actelor juridicec. în mteria faptelor ilicite

3. Sunt condiii ale fraudei la lege:a. utilizarea unor mijloace ilicite cu intenia de a frauda legea;b. voina pãrilor în schimbarea punctului de legturc. scopul ilicit

4. Sancionarea fraudãrii legii constituie:

a. un caz de aplicare a ordinii publiceb. un caz de aplicare a retrimiteriic. nici una din variante nu este corectã

5. Spre deosebire de ordinea public, în cazul fraudei la lege:a. se aplic legea corect competentb. se aplic legea român în locul legii strinec. instana este obligat s cunoasc coninutul legii strine

6. Deosebirile dintre frauda la lege i abuzul de drept sunt:a. frauda la lege presupune folosirea unor mijloace licite pentru obinerea unuiscop ilicit

b. frauda la lege înseamnã folosirea dreptului subiectiv în alt scop decât celrecunoscut de legec. abuzul de drept presupune schimbarea punctului de legãturã pentru a seaplica altã lege decât cea competentã

7. În care din urmatoarele situaii poate interveni frauda la lege?a. în ce privete statutul personal, prin schimbarea cetenieib. în privina succesiunii, prin schimbarea domiciliuluic. în ce privete statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat

1. Conflictul mobil de legi:a. apare ca urmare a schimbrii normei conflictualeb. presupune coexistena în timp a dou sisteme de dreptc. apare atunci când raportului juridic i se aplic o norm conflictual cu puncte delegatur variabile

2. Conflictul mobil de legi poate aprea:a. în cazul statutului organic al persoanei juridice, prin schimbarea sediului socialb. în materia bunurilor imobilec. în cazul raporturilor de cstorie prin schimbarea domiciliului comun



3. Conflictul mobil de legi:a. se soluioneaz întotdeauna prin aplicarea legii noi, incident ca urmare a

schimbrii punctului de legturb. se soluioneaz prin aplicarea principiului legii mai favorabile în materia filiaiei

copilului nscut în afara cstoriei, dac acesta are dou sau mai multe ceteniic. nici un din variante nu este corect

1. Prin legea strãinã se înelege:a. legea material strinb. dreptul strãin indiferent care este izvorul sãuc. ambele variante sunt corecte

2. Aplicarea legii strãine conform teoriei încorporrii contractuale presupune:a. aplicarea legii strine ca element de dreptb. aplicarea legii de la momentul încorporrii ei chiar dac ulterior a fost modificatc. aplicarea legii ca element de fapt

3. Aplicarea legii strine este, potrivit Legii nr. 105 /1992:

a. dependent în toate cazurile de condiia reciprocitiib. de regul, independent de condiia reciprocitiic. întotdeauna independent de condiia reciprocitii

4. Obligaia de a stabili coninutul legii strãine revine:a. exclusiv pãrii care invocã legea strãinãb. exclusiv judecãtorului care aplic legea strin ca i legea naionalc. atât judectorului cât i prilor

5. În sistemul nostru de drept, legea strin se aplic:a. cu titlu de element de faptb. ca element de drept

c. în temeiul normei conflictuale române

1. Prin noiunea de strin se înelege:a. persoana care se afl pe teritoriul unui stat, având cetenia acelui statb. bipatridulc. persoana care se afl pe teritoriul unui stat, fr a avea cetenia acestuia

2. Normele care reglementeaz condiia juridic a strinului sunt:a. norme materialeb. normel materiale i norme conflictualec. norme conflictuale

3. Recunoaterea persoanelor juridice strãine în România se realizeazã:a. prin convenie sau tratat internaionalb. în temeiul legiic. de plin drept i fr rezerve



1. Starea, capacitatea i relaiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate:a. de legile internaionaleb. de legea sa naionalã, numai dacã prin dispoziii speciale nu se prevede altfel

c. de legea determinat potrivit legii conflictuale

2. Sunt fapte de stare civil:

a. moartea persoaneib. cstoriac. recunoaterea filiaiei

3. Sunt acte de stare civil:a. moartea persoaneib. adopiac. naterea persoanei

4. Capacitatea civilã a persoanei fizice se refer la:a. capacitatea de folosinãb. capacitatea de exerciiu

c. ambele variante sunt corecte

5. Capacitatea de folosin a persoanei fizice este supus:a. lex patriae;b. lex rei sitae;c. lex domicilii în cazul apatridului

6. Sub ce aspecte se prezintã legea personalã ?a. legea naionalã (lex patriae)b. legea domiciliului (lex domicilii)c. ambele variante în funcie de modul cum se determinã capacitateapersoanei fizice

7. Coninutul capacitãii persoanei fizice aflate în strãinãtate este determinat de:a. legea statului pe al cãrui teritoriu se gãseteb. legea statului cãruia persoana aparinec. ambele variante sunt corecte

8. Legea românã admite ca lex personalis sã fie lex domicilii, în cazul:a. strãinilor cu mai multe cetãeniib. apatrizilorc. apatrizilor i strãinilor cu mai multe cetãenii

9. Regimul drepturilor reale privind bunurile incapabilului sunt cârmuite de :a. lex domiciliib. lex rei sitaec. lex personalis

10. Legea român reglementeaz:a. statutul personal al cetenilor români chiar dac acetia au dobândit o altcetenie;b. statutul personal al celor care au pierdut cetãenia românãc. statutul personal al apatrizilor dac au domiciliul pe teritoriul României



1. Urmatoarele elemente constituie condiii pentru recunoaterea persoanei juridice strine:a. s nu fie înclcat ordinea public de drept internaional privatb. persoana juridic s fie valabil constituit în conformitate cu legea ei naionalc. persoana juridic s fie dizolvat

2. Starea civilã a persoanei juridice este:

a. ansamblul de elemente ce izvorãsc din actele i faptele de stare civilã i servesc laidentificarea persoanei în societateb. totalitatea drepturilor i obligaiilor persoanei juridicec. nici una din variante nu este corectã

1. Forma încheierii cãsãtoriei este supusã:a. legii convenit de ctre pri (lex voluntatis)b. legii statului pe teritoriul cãruia se celebreazãc. legii naionale comune iar în lips, legii domiciliului comun.

2. Legea naional nu se aplic:a. dac soii au domiciliul comun pe teritoriul altui stat;

b. nu au domiciliul comun dar întrein în comun cele mai strânse legturi cu legeaaltui statc. dac soii au cetenii diferite

3. Divorul soilor cetãeni români aflai în strãinãtate este supus:a. legii statului strãinb. legii românec. lex voluntatis

4. Nulitatea cstoriei pentru nerespectarea condiiilor de form este supus:a. legii române dac cstoria s-a încheiat pe teritoriul Românieib. legii naionale a fiecruia dintre soi

c.

legii statului pe teritoriul cruia s-a celebrat cstoria

5. Crui statut aparine cstoria?a. legii foruluib. statutului personalc. legii contractului

6. Dac soii au cetenii diferite, efectele cstoriei sunt reglementate de:a. legea aleas de comun acord de soi (lex voluntatis)b. legea domiciliului comunc. legea statului pe teritoriul cruia s-a încheiat cstoria

7. Specificai care din cazurile de mai jos sunt prevzute de sistemul de drept român:a. cstoria între un cetean român i un apatrid în strintate se încheie de

organ competent al statului respectiv;b. cstoria între cetãeni români în strinãtate se poate încheia în faa

agentului diplomatic sau funcionarului consular al României în ara respectivc. cstoria între un cetean român i un cetean strin în strinãtate se poate

încheia valabil în faa unei autoriti confesionale competente a statului respectiv



8. Condiiile de form prevzute pentru încheierea cstoriei între doi ceteni români în strintate sunt supuse:

a. legii românã când cãsãtoria se încheie în fata reprezentanilor diplomatici sauconsulari români

b. exclusiv legii române, indiferent de locul celebrrii cstorieic. regulii locus regit actum în toate cazurile

9. În cazul în care copilul are cetenie diferit de cea a prinilor, iar unul dintreprini este cetean român, legea aplicabil raporturilor personale patrimonialedintre ei:

a. legea naional a printeluib. legea naionalã a copiluluic. legea românã în cazul în care au domiciliul în România

10. Filiaia copilului din afara cstoriei se determin:a. potrivit legii mai favorabile dac copilul are dou sau mai multe ceteniib. potrivit legii naionale a mameic. potrivit legii naionale a copilului, de la data naterii

11. Efectele adopiei sunt guvernate de:a. legea naional a adoptatuluib. legea naional a adoptatoruluic. legea domiciliului adoptatului

12. Condiiile de fond la încheierea adopiei sunt stabilite de:a. legea naionalã a adoptatorului i a celui ce urmeazã a fi adoptatb. legea naionalã a celui care urmeazã a fi adoptatc. legea naional a adoptatorului

13. Desfacerea adopiei este supus:

a. legii aplicabile efectelor cstoriei dac soii adopt un copilb. aceleiai legi ca i efectele adopieic. legii naionale a adoptatului

1. Regula lex rei sitae desemneaz:a. legea siturii bunurilorb. legea personalc. legea convenit de pri

2. Intr în domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae:a. forma contractelor avand ca obiect bunurib. modul de transmitere a drepturilor realec. naionalitatea proprietarului sau posesorului bunurilor

3. Lex rei sitae este competent cu privire la urmtoarele bunuri:a. bunurile aparinând statului strinb. bunurile imobilec. bunurile mobile

4. Care din urmtoarele afirmaii este corect:a. uzucapiunea este supus legii statului unde se afl bunul la împlinirea termenului de

posesie



b. în principiu, norma conflictual lex rei sitae are caracter imperativc. mrfurile aflate în tranzit sunt supuse legii statului de unde au fost expediate.

1. Legea aplicabil succesiunii imobiliare este:a. legea naional pe care persoana care a decedat o avea la data moriic. legea ultimului domiciliu al defunctului

c. lex rei sitae

2. Sunt supuse legii naionale:a. incapacitatea absolut de a dispune prin testamentb. posesia bunurilor imobile din masa succesoralc. condiiile de form ale testamentului

3. La transmiterea activul motenirii urmeaz a se distinge între:a. posesia motenirii i dreptul de proprietate cuprins în testamentb. legea naional i legea domiciliului testatoruluic. legea siturii imobilului ce formeazã obiectul testamentului i legea locului unde afost întocmit testamentul

4. Legea aplicabil motenirii unui bun mobil situat în Germania, aparinând unui ceteanromân cu domiciliul in Frana este:

a. legea francezb. legea românc. legea german

5. Motenirea bunurilor mobile este reglementat de:a. legea naionalb. legea siturii bunuluic. legea ultimului domiciliu

6. Competena organelor notariale sau a instanelor judectoreti în materia succesiunii sedetermin:a. potrivit lex personalisc. potrivit lex causaea. potrivit lex fori

1. Legea competentã pentru a reglementa condiiile de fond ale contractului este:a. lex contractusb. lex actusc. lex loci delicti commisi

2. Prin lex contractus se desemneaz:a. legea care reglementeaza conditiile de fond i de form ale actului juridic unilateralb. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind condiiile de fond iefectele contractului privite în totalitatea lorc. legea care reglementeaz majoritatea problemelor privind condiiile de fond iefectele actelor multilaterale privite în totalitatea lor

3. Referirea la o uzan codificat ce cuprinde o clauz de alegere, fcut de prile unuicontract, constituie:

a. o alegere expres direct a legii aplicabileb. o alegere expres indirect a legii aplicabile



c. o alegere tacit a legi aplicabile

4. În situaia în care nu poate fi identificat legea statului cu care actul juridic prezintlegturile cele mai strânse, legea aplicabil este:

a. lex contractusb. lex voluntatis

c. lex loci contractus

5. În cazul înscrisurilor autentice întocmite de strini în România, regula locus regit actumare:

a. caracter facultativb. caracter imperativc. caracter subsidiar

6. Condiiile de form ale actului juridic sunt guvernate de:a. legea locului unde a fost întocmitc. legea locului unde îi produce efectelec. legea care reglementeaz fondul actului

7. Formalitile îndeplinite de un funcionar public trebuie s fie în conformitate cu:a. locus regit actumb. auctor regit actumc. lex personalis

8. Normele conflictuale privind forma actului sunt:a. imperative i alternativeb. dispozitive i alternativec. dispozitive, prile având libertatea de alegere între mai multe legi deopotrivcompetente

1. Nu intr în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 593/2008:a. obligaiile rezultând din relaiile de cstorieb. obligaiile rezultând din conveniile de arbitrajc. obligaiile rezultând din contractele de prestri servicii

2. Intr în domeniul de aplicare al Regulamentului(CE) nr. 593/2008 :a. obligaiile care decurg din înelegeri perfectate anterior încheierii unui

contract;b. obligaiile nscute din raporturile cu autoritile administrative;c. obligaiile rezultând din contractele individuale de munc

3. Libertatea de alegere exclude posibilitatea prilor:a. de a determina legea aplicabil doar pentru o parte din contract;b. de a determina o alt lege aplicabil dup încheierea contractului;c. de a afecta în mod negativ drepturile terilor prin modificarea legii aplicabile

4. În lips de alegere, contractul de vânzare cumprare a unui teren este supus :a. legii locului siturii terenului potrivit regulii lex rei sitae;b. legii statului în care îi are reedina obinuit vânztorulc. legii locului încheierii contractului potrivit regulii locus regit actum



5. În caz de alegere a legii aplicabile, condiiile de validitate a unui contract de vânzare -cumprare este reglementat de:

a. lex domicilii al vânztorul dac bunul nu este un imobil;b. locul siturii bunului dac este vorba de un imobil;c. lex voluntatis

6. Dac prile unui contract se afl în ri diferite, condiiile de form ale contractuluisunt supuse:

a. legii rii aleas de prib. legii rii în care îi are reedina obinuit oricare dintre prile contractante;c. legii rii în care se afl oricare dintre pri

1. Obligaia necontractual care decurge din îmbogirea fr just cauz este supus:a. legii reedinei obinuite a prilor, cu condiia ca mcar una dintre ele s aibreedina în statul unde s-a produs faptul cauzator al îmbogirii fr just cauz;

b. legea statului care reglementeaz raportul juridic din care se nate obligaianecontractual;

c.

întotdeauna legii locului producerii faptului cauzator al îmbogirii fr justcauz.

2. Prin noiunea de trimitere la legea unui stat, conform Regulamentului (CE) nr. 864/2007, se înelege:

a. trimiterea la întregul sistemul de drept, inclusiv la normele de drept internaionalprivat ;

b. trimiterea la normele de drept material sau substanial;c. trimiterea la normele de drept material în msura în care nu contravin

dispoziiilor comunitare în materie;

3. Libertatea de alegere exclude posibilitatea prilor:d. de a înltura dispoziiile legii rii care nu permit derogarea prin acord;e. de a determina o alt lege aplicabil înainte de producerea faptului cauzator de

prejudicii;f. de a afecta în mod negativ drepturile terilor prin alegerea legii aplicabile.

4. Legea aplicabil rspunderii pentru daunele pricinuite persoanei din accident, este:a. legea statului pe teritoriul cruia s-a produs accidentul;b. legea statului pe teritoriul cruia s-a produs prejudiciul;c. legea aleas de pri, ulterior producerii prejudiciului.

1. Statutul organic al societii comerciale este reglementat:a. de legea centrului su de afacerib. legea naional comun a asociailorc. legea naional

2. Sunt supuse legii române:a. filialele din România a unei societi strineb. sucursalele din România a unei societi strinec. reprezentanele din România a unei societi strine



3. Condiiile de fond ale contractului internaional comercial, în caz de convenie a prilor,sunt reglementate de:

a. lex voluntatisb. legea statului cu care contractul prezint legturile cele mai strânsec regulile INCOTERMS

1. Legea aplicabil dreptului de autor asupra unei opere de creaie intelectual nedivulgat este:a. lex voluntatisb. legea locului unde opera urmeaz a fi adus la cunotina publiculuic. legea naional a autorului

2. Fapta ilicit de nerespectare a dreptului de autor este supus:a. legii naionale a celui care se face vinovat de svârirea fapteib. legea naional a autoruluic. legea statului pe teritoriul cruia s-a solicitat protecia

3. Dreptul de proprietate industrial a persoanelor fizice i juridice strine este aprat înRomânia:

a. exclusiv conform legii româneb. de legea român, norme comunitare i convenii internaionale la care România estepartec. i de conveniile internaionale la care România nu este parte

grile dip

Documents