referat dip

23
Capitolul I. Considerații generale Adopţia poate fi definită ca operaţiunea juridică prin care se creea raporturi de filiaţie şi rudenie civilă, în condiţiile legii, între persoanele prevăzute de lege. Prin adopţie se nasc legături de filiaţie între copilul adoptat și adoptator sau, după caz, soţii adoptatori. În virtutea acestor raporturi de filiaţie, drepturile şi îndatoririle părinteşti revin părinţilor adoptatori. Prin operaţiunea juridică de adopţie, legătura de filiaţie îşi are fundamentul în voinţa celor care, potrivit legii, consimt să creeze o legătură de filiaţie civilă, sociologică 1 . Adopţia este un fenomen socio-juridic. Adopţia internaţională presupune confruntarea cu o diversitate legislativă. În primul rând, se pot remarca două tipuri de sisteme de drept, şi anume legislaţii care ignoră sau chiar interzic adopţia şi legislaţii care reglementează şi încurajează această instituţie. În prima categorie se înscriu legislaţiile din Vietnam şi unele ţări din America de Sud, care nu reglementează adopţia, precum şi dreptul din ţările musulmane care, prin Coran, interzice adopţia, cu excepţia Tunisiei 2 . 1 I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei , Ed. ALL Beak, București, 2000, p p . 268-273. 2 Legea tunisiană din 1958 a fost adoptată în urma unor evenimente tragice petrecute în această ţară în iarna anilor 1955-1956, când numeroşi copii abandonaţi se aflau în situaţia de a muri de foame pe străzi, fără a li se putea găsi un adăpost. Sub influenţa organizaţiei caritabile „Terre des Page | 1

Upload: elena-fanica

Post on 24-Sep-2015

227 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

dip

TRANSCRIPT

Capitolul I. Consideraii generale

Adopia poate fi definit ca operaiunea juridic prin care se creeaz raporturi de filiaie i rudenie civil, n condiiile legii, ntre persoanele prevzute de lege.Prin adopie se nasc legturi de filiaie ntre copilul adoptat i adoptator sau, dup caz, soii adoptatori.n virtutea acestor raporturi de filiaie, drepturile i ndatoririle printeti revin prinilor adoptatori. Prin operaiunea juridic de adopie, legtura de filiaie i are fundamentul n voina celor care, potrivit legii, consimt s creeze o legtur de filiaie civil, sociologic[footnoteRef:1]. [1: I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. ALL Beak, Bucureti, 2000, pp. 268-273.]

Adopia este un fenomen socio-juridic. Adopia internaional presupune confruntarea cu o diversitate legislativ.n primul rnd, se pot remarca dou tipuri de sisteme de drept, i anume legislaii care ignor sau chiar interzic adopia i legislaii care reglementeaz i ncurajeaz aceast instituie. n prima categorie se nscriu legislaiile din Vietnam i unele ri din America de Sud, care nu reglementeaz adopia, precum i dreptul din rile musulmane care, prin Coran, interzice adopia, cu excepia Tunisiei[footnoteRef:2]. [2: Legea tunisian din 1958 a fost adoptat n urma unor evenimente tragice petrecute n aceast ar n iarna anilor 1955-1956, cnd numeroi copii abandonai se aflau n situaia de a muri de foame pe strzi, fr a li se putea gsi un adpost. Sub influena organizaiei caritabile Terre des Hommes, prin legea din 4 martie 1958 s-a reglementat adopia ca o msur de protecie a copiilor. Existena acestei reglementri este ns contestat de autoritile religioase tunisiene, fiind considerat n continuare contrar dreptului musulman. Trebuie ns precizat faptul ca n dreptul musulman exist unele instituii care se apropie de adopie, precum Kafalah, prin care un brbat ia n ngrijire un copil i Tranzil, prin care copilul este adoptat pentru a veni la motenire n calitate de descendent, fr a crea legturi de rudenie, ceea ce apropie aceast instituie mai mult de cea a legatului, dect de adopia propriu-zis.]

n al doilea rnd, n cadrul sistemelor de drept care reglementaz adopia, se pot identifica trei tipuri de soluii legislative, n ceea ce privete felurile adopiei, n raport cu ntinderea efectelor pe care le produce i anume: -exist legislaii care reglementeaz numai o adopie cu efecte restnse; -exist legislaii care reglementeaz o adopie cu efecte depline. Aceasta fiind i soluia oferit n prezent de legislaia romn. -exista legislaii care reglementeaz ambele feluri de adopie.Legislaiile naionale reglementeaz n mod diferit aspectele referitoare la condiiile de fond i de form ale adopiei, ceea ce complic mecanismul soluionrii conflictelor de legi i a conflictelor de jurisdicii n cazul adopiei internaionale.Operaiunea adopiei are drept scop principal ocrotirea tuturor drepturilor copilului. n asemenea circumstane adopia se face numai cu respectarea interesului superior al copilului[footnoteRef:3]. [3: Ioan Macovei, Drept internaional privat, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2011, p. 238.]

I.1. Noiunea de adopie intern si adopie internaional

Adopia naional i adopia internaional, pe de o parte, sunt dou noiuni pereche, ceea ce nseamn c orice definiie va fi relativ, sensul adopiei internaionale fiind stabilit n raport cu semnificaia conferit adopiei naionale i reciproc, iar pe de alt parte, nu exist nici o definiie legal explicit a unuia dintre aceti termeni, care s permit definirea cu certitudine a celuilalt.n general, se consider c adopia este internaional ori de cte ori operaiunea juridic prin care se realizeaz presupune existena unuia sau a mai multor elemente de extraneitate[footnoteRef:4], precum cetaenia, domiciliul ori reedina celui care adopt, ori a celui adoptat, locul ncuviinrii, etc. [4: I.P. Filipescu, Drept internaional privat, Ed. Actami, Bucureti, 1999, pp.11-14.]

Pe de alt parte, art. 2 pct. 1 din Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale, ncheiat la Haga, la 29 mai 1993, ratificat de Romnia prin Legea nr.84/1994, prevede c aceast convenie se aplic n cazul n care un copil avnd reedina obinuit ntr-un stat contractant (statul de origine), a fost, este sau urmeaz s fie deplasat de ctre alt stat contractant (statul primitor), fie dup adopia sa n statul de origine de ctre doi soi sau de ctre o persoan avnd reedina obinuit n statul primitor, fie n vederea unei asemenea adopii n statul primitor sau n statul de origine.S-ar putea vorbi i de un neles special al noiunii de adopie internaional, care n contextul Conveniei de la Haga presupune deplasarea copilului din statul de origine, unde i are reedina obinuit, n statul primitor, unde adoptatorul i are reedina obinuit.Dac nelesul larg, general al noiunii de adopie internaional este dat de prezena oricrui element de extraneitate, nelesul special al acestei noiuni, n contextul Conveniei de la Haga este dat de elementul de extraneitate al reedinei obinuite (a domiciliului).Dificultatea de a defini adopia internaional se repercuteaz i asupra ncercrilor de a da un sens noiunii pereche de adopie naional. Aceasta poate fi neleas ca adopie realizat n condiiile n care persoana sau familia care adopt i copilul au reedina obinuit (domiciliul) n ar, chiar dac nu au aceeai cetenie. Rezult c adopia naional trebuie neleas ca fiind adopia care se realizeaz n ar, cnd copilul i persoana sau familia care adopt au reedina obinuit, domiciliul n Romnia, fie c acetia au ori nu, aceeai cetenie[footnoteRef:5]. [5: Marieta Avram, Filiaia. Adopia naional i internaional, Editura All Beck, Bucureti, 2001, pp. 106-107.]

I.2. Deplasarea copilului n strintate

Art. 2 pct. 1 din Convenia de la Haga a luat n considerare faptul deplasrii copilului, att n raport cu momentul anterior ncuviinrii adopiei, ct i n raport cu momentul ulterior ncuviinrii adopiei, cnd aceasta produce efecte.Art. 2 din Convenie are n vedere urmtoarele situaii:-Adopia se ncuviineaz fie n statul de origine, fie n statul de primire, nainte de deplasarea copilului n statul de primire;-Adopia se ncuviineaz fie n satul de origine, fie n statul de primire, dup deplasarea copilului n statul de primire n vederea adopiei;-Copilul este deplasat n statul de primire n vederea adopiei, dei adopia nu se mai ncuviineaz nici n statul primitor, nici n statul de origine.Legea romn nu permite deplasarea copilului n strintate dect dup ce instana romn a ncuviinat adopia. Astfel, potrivit art. 9 alin. (3) din O.U.G nr.25/1997, Comisia pentru protecia copilului poate ncredina copilul n vederea adopiei i unei persoane sau familii care nu au cetenia romn, dar are reedina pe teritoriul statului romn de cel puin 6 luni. Prin urmare, ncredinarea copilului n vederea adopiei nu este permis dect n cazul n care persoana sau familia care adopt are domiciliul sau, dup caz, reedina pe teritoriul statului romn.Persoanele sau familiile care au reedina pe teritoriul altui stat nu pot obine ncredinarea copilului n vederea adopiei, deci nu pot deplasa copilul n strintate mai nainte de ncuviinarea adopiei de ctre instana judectoreasc din Romnia.Atta timp ct instana romn are competena exclusiv de a ncuviina adopia, nu se poate pune problema deplasrii copilului n strintate, pentru c adopia s fie ncuviinat de autoritile statului primitor.

I.3. Natura juridic a adopiei n dreptul intern i n dreptul internaional privat

Adopia este un act juridic complex[footnoteRef:6], deoarece nu se poate ncheia dect prin ndeplinirea a trei categorii de acte juridice: [6: I.P. Filipescu, op. cit., 2000, p. 394. n unele cazuri, actul administrativ dobndete i trsturile unui act juridic specific altei ramuri de drept, iar regimul su juridic devine un regim mixt, normele care definesc acest regim juridic formnd o instituie juridic complex de drept administrativ i Dreptul familiei (Antonie Iorgovan, Ion Muraru, Dorel Mustea, Legalitatea actelor administrative, Ed. Polirom, Bucureti, 1985, p. 52).]

1. Actele juridice ale persoanelor chemate s-i exprime consimmntul n vederea adopiei;2. Actele autoritilor publice sau private, care constituie cerine legale pentru ncheierea adopiei;3. ncuviinarea adopiei de ctre instana de judecat competent, n conformitate cu o procedur i potrivit unor condiii anume prevzute de lege.Fiecare categorie din cele trei menionate are o natur juridic deosebit. Actele juridice ale persoanelor chemate s consimt pentru adopie sunt acte de dreptul familiei, actele autoritilor cu contribuii n domeniul adopiei sunt, n general, acte de natur administrativ, iar actul de ncuviinare a adopiei de ctre instana judectoreasc este de drept procesul civil. n acest sens, adopia este un act juridic complex, reprezentnd totalitatea operaiilor de natur juridic diferit, dar private n unitatea lor, adic adopia ncheiat, care ca atare necesit ndeplinirea cerinelor legale i produc anumite efecte juridiceCapitolul II. Condiiile ncuviinrii adopiei

Potrivit art. 1 din Legea 273 din 21 iunie 2004, adopia este operaiunea juridic prin care se creeaz legtura de filiaie ntre adoptator i adoptat, precum i legturi de rudenie ntre adoptat i rudele adoptatorului. Prin adopie, copilul care este lipsit de prini sau de o ngrijire corespunztoare este primit n familia adoptatorilor, unde urmeaz a fi crescut ca i un copil firesc al acestora. Procedura adopiei trebuie s respecte n mod obligatoriu urmtoarele principii:a) principiul interesului superior al copilului;b) principiul creterii i educrii copilului ntr-un mediu familial;c) principiul continuitii n educarea copilului, inndu-se seama de originea sa etnic, cultural i lingvistic- privete ndeosebi adopia internaional, care este permis numai dacadoptatorul sau unul dintre soii din familia adoptatoare, care domiciliaz n strintate, estebunicul copilului ce urmeaz a fi adoptat;d)principiul informrii copilului i lurii n considerare a opiniei acestuia n raport cu vrsta i gradul su de maturitate- se materializeaz n activitatea organelor administrative care au ndatorirea de a-l consilia pe adoptat sau obligaia instanei de a-l asculta pe minorul care a mplinit vrsta de 10 ani cu privire la msurile dispuse privitoare la persoana sa;e)principiul celeritii n ndeplinirea oricror acte referitoare la procedura adopiei suntprevzute termene speciale;f)principiul garantrii confidenialitii n ceea ce privete datele de identificare ale adoptatorului sau, dup caz, ale familiei adoptatoare, precum i n ceea ce privete identitatea prinilor fireti.Pentru valabila incheiere a adopiei este necesar sa fie ndeplinite unele condiii de fond si form.

II.1. Condiii de fond pentru ncheierea adopiei

Condiiile de fond cerute pentru ncheierea adopiei sunt determinate de legea naional a adoptatorului si a celui care urmeaz s fie adoptat. Acetia trebuie s ndeplineasc i condiiile care sunt obligatorii pentru ambii, stabilite de fiecare dintre cele dou pri artate art. 2607 alin. (1) NCC. Condiiile de fond cerute soilor care adopt mpreun sunt cele stabilite de legea care crmuiete efectele generale ale cstoriei lor. Aceeai lege se aplic si dac unul dintre soi adopt copilul celuilalt art. 2607 alin. (2) NCC. Prin urmare, condiiile de fond ale adopiei vor fi supuse cumulativ legii naionale a adoptatorului i legii naionale a adoptatului. Soluia este aplicabil att condiiilor unilaterale[footnoteRef:7], ct i condiiilor bilaterale[footnoteRef:8] ale adopiei. Mai mult, condiiile bilaterale, trebuie respectate chiar dac sunt stabilite doar de legea naionala a uneia dintre pri[footnoteRef:9]. [7: De exemplu capacitatea ceruta adoptatorului, cerinta unei anumite varste, consimtamantul la adoptie.] [8: De exemplu, existent unei anumite diferente de varsta intre adoptat si adoptator, inexistenta relatiei de casatorie sau lipsa legaturii de rudenie intre cele doua parti.] [9: Vezi i Dragos-Alexandru Sitaru, Drept international privat, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008, p. 352.]

1. Condiiile privitoare la persoana adoptat, sunt:Vrsta adoptatuluiCopilul poate fi adoptat pn la dobndirea deplinei capaciti de exerciiu. Cu toate acestea, poate fi adoptat, in condiiile legii, i persoana care a dobndit capacitatea deplin de exerciiu,dac a fost crescut in timpul minoritaii de cel care dorete s o adopte.Admind c idea de cretere a copilului nu poate avea mai multe accepiuni, nseamn c persoana devenit major trebuie s fi beneficiat in timpul minoritii de ocrotirea complex a persoanei sau familiei care voiete s o adopte, o protectie acoperitoare pentru componentele eseniale ale persoanei i personalitii sale[footnoteRef:10]. [10: I. Albu, I. Reghini, P.A. Szabo, Infierea, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 36. ]

Consimmntul adoptatului dac a mplinit 10 aniManifestarea de voin a minorului care a implinit 10 ani, cu valoare de condiie de valabilitate a operaiunii juridice, constituie o excepie de la regulile privitoare la capacitatea n materia actelor juridice. Aceasta este cu neputin de suplinit prin ncuviinarea sau manifestarea de voin a altei persoane.

2. Consimmntul la adopie al printilor fireti sau dupa caz a tutorelui copiluluiConsimmntul prinilor firetiConsimmtul parinilor fireti se cere numai in cazul adopiei unui copil; prin urmare, cnd adopia se refera la o persoan major sau care a dobndit capacitate deplin de exerciiu nainte de mplinirea vrstei de 18 ani,consimmntul prinilor fireti, nu este necesar[footnoteRef:11]. [11: Sub imperiul reglementarilor anterioare, fata de ambiguitatea care invaluia unele din dispozitiile O.U.G. nr.25/1997, Curtea Constitutionala a declarat ca neconstitutionale prevederile art.7 alin.(1) lit.a), in ceea ce priveste cerinta exprimarii consimtamantului parintilor firesti pentru incuviintarea adoptiei persoanei cu capacitate de plina de exercitiu.]

Consimmntul tutoreluiConsimmntul tutorelui se cere n subsidiar, atunci cnd ambii parini sunt, dup caz, decedai, necunoscui, declarai mori sau disprui ori pui sub interdicie judectoreasc.Titularul autoritii printeti,altul de ct prinii, va consimii deopotriv cu prinii deczui din drepturile printeti, fr a se deosebi dup cum decderea este total sau parial, ntruct legea nu distinge, sau prinii crora li s-a interzis exerciiul drepturilor printeti.

3. Condiiile privitoare la persoana care adopt:Varsta adoptatoruluiNu este fixat o varst maxim sau minim pentru adopie ca o condiie de eligibilitate pentru adopie. Varsta minim poate fi ns dedus cu uurin din regula reglementrilor successive din material adopiilor, potrivit crora adoptatorul trebuie sa aib minim 18 ani,iar diferena dintre adoptat i adoptator poate fi mai mic de 18 ani,dar mai mare de 16, pentru c adopia imita natura i legea nu a ngduit formarea unui raport de filiaie ntre 2 persoane care nu ar fi destul de ndepartate ca vrsta[footnoteRef:12]. [12: C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil roman, vol. I, Editura C.H. Beck, Bucureti, 1996, p. 327.]

Capacitatea deplin de exerciiuPersoanele care nu au deplin capacitate de exerciiu, ca i persoanele cu boli psihice i handicap mintal- nu pot adopta art.459 NCC. Per a contrario, pentru a fi eligibil, cel care dorete s devin printe adoptiv trebuie s aib capacitate deplin de exerciiu.

Aptitudinea de a adoptan deplin concordan cu principiul adopiei n interesul superior al copilului, ncuviinarea adopiei presupune ca persoana sau familia adoptatoare s indeplineasc garanii morale si condiiile material necesare creterii, educrii i dezvoltrii armonioase a copilului art.461 NCC.

4. Consimmntul adoptatorului sau dup caz, al soilor adoptatoriAdopia presupune manifestarea de voin liber,neviciat, a fiecareia din persoanele fa de care efectele filiaiei civile se vor produce n mod nemijlocit: adoptatorul sau soii adoptatori, adoptatul, parinii fireti ai copilului sau tutorele su.Potrivit legislaiei noastre, adopia poate fi ncuviinat fa de un singur printe adoptiv sau fa de soii adoptatori, fie simultan, fie succesiv.Consimmntul soului celui care adopt este necesar dac la data ncuviinrii adopiei soii erau desprii n fapt sau fr a deosebi dup cum adopia preconizat privete un copil sau o persoan major.

II.2. Condiiile de form/Impedimentele adopiei

Sunt unele circumstane n care, din raiuni diverse, ncuviinarea adopiei nu poate fi pronunat. Legiuitorul indic urmatoarele impedimente la adopie:Pluralitatea de adoptai;- excepia- adopia separat a frailor;Adopia ntre frai;Adopia a doi soi sau doi foti soi de ctre acelai adoptator sau familia adoptatoare, precum i adopia ntre soi sau foti soi;Adopia de ctre o persoan cu boli psihice sau handicap mintal;Adopia simultan sau succesiv a aceleiai persoane de mai muli adoptatori.n privina adopiei internaionale, reglementrile aplicabile sunt cuprinse in Legea nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopiei, republicat[footnoteRef:13]. [13: Publicata in Monitorul Oficial nr. 788 din 19 noiembrie 2009.]

Cadrul legislativ intern este completat de Convenia Organizaiei Naiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, adoptat la 10 noiembrie 1989, Convenia european din materia adopiei de copii, ncheiat la Strasbourg la 24 aprilie 1967[footnoteRef:14] si Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii in materia adopiei internaionale, ncheiat la Haga la 29 mai 1993[footnoteRef:15]. [14: Ratificata in Romania prin Legea nr. 18 din 13 iunie 2001, republicata in Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001.] [15: Romania a aderat la Conventie prin Legea nr.15 din 31 martie 1933, publicata in Monitorul Oficial nr. 67 din 31 martie 1933.]

Persoanele cu domiciliul in strinatate care doresc s adopte copii ce au domiciliul n ara noastra trebuie s ndeplineasc anumite condiii speciale.Conform art. 45 al Legii nr. 273 din 2004, adopia internaional poate fi incuviinat numai in situaia in care adoptatorii sau unul dintre soii din familia adoptatoare care domiciliaz in strinatate este ruda pn la gradul III al copilului.Adopia internaional este subsidiar adopiei naionale. Astfel, instana judectoreasc se va pronuna asupra adopiei numai dup analizarea raportului referitor la existena unor solicitri similare din partea rudelor copilului pana la gradul IV, cu domiciliul in Romania. Aceste cereri trebuie insoite de un raport ntocmit de autoritile strine competente, cuprinznd informaii referitoare la identitatea si aptitudinea de a adopta, situaia lor personal, familial, material si medical, mediul social, motivele care i determin s adopte un copil din ara noastra[footnoteRef:16]. [16: Ratificata de Romania prin Legea nr. 84 din 21 octombrie 1994, publicata in Monitorul Oficial nr. 67 din 31 martie 1994.]

Daca adoptatul are domiciliul in strinatate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul in ara noastr, adopia internaional este supus dispoziiilor legii romne.Conditiile de forma ale adoptiei sunt guvernate de legea statului pe teritoriul caruia se incheie potrivit regulii locus regit actum (art. 2609 NCC). Ele asigur ndeplinirea condiiilor de fond si lipsa impedimentelor la adoptie.Legea aplicabil condiiilor de form privete formalitile prealabile, procedura si proba adoptiei.

Capitolul III. Efectele, nulitatea i desfacerea adopieiIII.1. Efectele adopiei

In conformitate cu art. 2608 din Noul Cod Civil, efectele adopiei, precum si relaiile dintre adoptator si adoptat sunt crmuite de legea naional a adoptatorului, iar n cazul in care ambii soi sunt adoptatori, se aplic legea care guverneaz efectele generale ale cstoriei. Aplicarea exclusiv a legii adoptatorului este motivat de indivizibilitatea efectelor adoptiei[footnoteRef:17]. [17: Pentru opinia ca s-ar impune conservarea dublei aplicari a legii nationale a adoptatorului si adoptatului, Radu Bogdan Bobei, Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, Ed. Rosseti, Bucuresti 2005, p. 33.]

Legea efectelor adoptiei reglementeaz relatiile personale si patrimoniale dintre adoptator si adoptat, precum si cele dintre adoptat si prinii si firesti.Efectele adopiei internaionale sunt aceleasi ca si la adoptia interna. n urma ncuviinrii operaiunii de catre instana judectoreasca romn,adopia internaional implic si deplasarea copilului pe statul primitor.[footnoteRef:18] [18: Ioan Macovei, op. cit., p. 240.]

n legtur cu efectele adopiei considerm c se impun anumite precizri cu privire la dobndirea si pierdera ceteniei romne prin adopie. Astfel articolul 6 din legea nr. 21/1991 republicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 13 august 2010 , prevede c cetenia romn se dobndete de ctre copilul cetean strin sau fr cetenie prin adopie, dac adoptatorii sunt ceteni romni. n cazul n care adoptatul este major, este necesar consimmntul acestuia. n cazul in care numai unul dintre adoptatori este cetean romn, cetenia adoptatului minor va fi hotrt, de comun acord, de ctre adoptatori. n situaia in care adoptatorii nu cad de acord, instana judectoreasc competent s ncuviineze adopia va decide asupra ceteniei minorului, innd seama de interesele acestuia. n cazul copilului care a implinit vrsta de 14 ani este necesar consimmntul acestuia.Dac adopia se face de ctre o singur persoan, iar aceasta este cetean romn, minorul dobndete cetenia adoptatorului.Articolul 29 prevede situia pirderii ceeniei romne prin adopie. Copilul minor, cetean romn, adoptat de un cetean strin, pierde cetenia romn, dac, la cererea adoptatorului sau, dup caz, a adoptatorilor, dobndeste cetenia acestora in condiiile prevzute de legea strain. Minorului care a mplinit varsta de 14 ani i se cere consimmntul.[footnoteRef:19] [19: Diaconu Nicoleta, Drept internional privat, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2007, p. 195.]

III.2. Nulitatea adopiei

In temeiul art. 2610 Noul Cod Civil, nulitatea adopiei este supus unor legi distincte, si anume: -pentru incalcrea condiiilor de fond, nulitatea va fi guvernat de legea naional a adoptatorului si a adoptatului sau dac soii adopt mpreun se va aplica legea efectelor generale ale castoriei; -pentru nerespectarea condiiilor de form, nulitatea va fi crmuit de legea locului ncheierii adopiei[footnoteRef:20]. [20: I.P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Adoptia. Protectia ai promovarea drepturilor copilului, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005, p. 214.]

Domeniul legii nulitii adopiei, va cuprinde cazurile, felurile si efectele nulitii. n schimb, aspectele de procedur sunt supuse legii forului.Nulitatea relativ adopiei intervine n urmtoarele situaii a) Eroarea: este considerat cauz de nulitate doar daca ea se poart asupra identitii adoptatului, fizic sau civil, ntruct nu exist o precizare restrictiv de natura acelei ntalnite la eroare ca viciu de consimmnt al cstoriei;b) Dolul: constituie cauz de nulitate a adopiei doar dac manoperele dolosive intrebuinate, prin natura si prin felul in care s-au exercitat, au fost decisive in manifestarea consimmntului la adopie, indiferent de la care dintre persoanele implicate in adopie ar proveni. Ele pot proveni chiar si de la un ter[footnoteRef:21]. [21: Dan Lupacu, Drept internaional privat, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2010, p. 226.]

n privina efectelor nulitii adopiei asupra ceteniei legea nr. 21/1991 republicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 13 august 2010, prevede n articolul 7 faptul c, n cazul declarrii nulitii sau anulrii adopiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat c nu a fost niciodat cetaean romn, dac domiciliaz in strinatate sau dac prsete ara pentru a domicilia instrintate.Articolul 29 prevede situaia n cazul declarrii nulitii sau anulrii adopiei, copilului roman de ctre un cetean strin. Copilul care nu a mplinit vrsta de 18 ani este considerat c nu a pierdut niciodat cetenia romn[footnoteRef:22]. [22: Nicoleta Diaconu, op. cit., p. 196.]

III.3. Desfacerea adopiei

Desfacerea adopiei este reglementat de legea efectelor adopiei (art. 2608 din Noul Cod Civil). Asadar, desfacerea adopiei este guvernat de legea naional a adoptatorului. n cazul adopiei consimit ntre soi, se va aplica legea efectelor generale ale castoriei soilor[footnoteRef:23]. [23: Oana Mihaila, Adoptia. Drept roman si drept comparat, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p. 72.]

Domeniul de aplicare al legii va include si cauzele si efectele desfacerii adopiei.

Condiiile desfacerii de drept a adopiei:Decesul printelui sau printilor adoptatori. Potrivi Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopiei, daca adopia a fost ncuviinat fa de un singur printe, decesul acestuia face ca adopia s se desfac de drept,iar atunci cand adopia a fost ncuviinat fa de doi prini, doar decesul amndurora este de natur a face ca dopia sa nceteze de drept[footnoteRef:24]. [24: Florian Emese, Protectia drepturilor copilului, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2007, p. 202.]

ncuviinarea definitiv a unei noi adopii.

Conditiile desfacerii facultative a adoptiei:

Necesitatea lurii unei msuri de protecie privitoare la adoptat.Desfacerea adopiei este n interesul superior al copilului.

Desfacerea adoptiei cu titlul de sanctiune:n funcie de autorul faptelor grave, al crui component face indezirabil meninerea relaiilor de filiaie civil, distingem ntre desfacerea adopiei la cererea adoptatorului si desfacerea adopiei la cererea adoptatului. Natura faptelor care justifica cererea de desfacere a adoptiei, este aceeasi in ambele ipoteze, doar ca difera subiectul pasiv al acestora[footnoteRef:25]. [25: I.P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, op. cit., p. 268.]

Referitor la efectele desfacerii adopiei asupra ceteniei :a)minorul strin sub 18 ani adoptat de un cetean roman pierde cetenia romn la data desfacerii adopiei dac domiciliaz n strintate sau prsete ara pentru a domicilia n strintate.b)minorul romn sub 18 ani adoptat de ctre un cetean strin, n cazul desfacerii adopiei, redobndete cetenia romn la data desfacerii adopiei, dac domiciliaz n ar sau se rentoarce s domicilieze n ar[footnoteRef:26]. [26: Ion Chelaru, Gheorghe Gheorghiu, Drept internaional privat, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2007, p. 254.]

Bibliografie

Albu, I., Reghini, I., Szabo, P.A., Infierea, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977. Avram, Marieta, Filiaia. Adopia naional i internaional, Ed. All Beck, Bucureti, 2001. Chelaru, Ion, Gheorghiu, Gheorghe, Drept internaional privat, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2007. Diaconu, Nicoleta, Drept internional privat, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2007. Emese, Florian, Protectia drepturilor copilului, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2007. Filipescu, I.P., Drept internaional privat, Ed. Actami, Bucureti, 1999. Idem, Tratat de dreptul familiei, Ed. ALL Beak, Bucureti, 2000. Idem, Filipescu, Andrei I., Adoptia. Protectia ai promovarea drepturilor copilului, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005. Hamangiu, C., Rosetti-Balanescu, I., Baicoianu, Al., Tratat de drept civil roman, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 1996. Iorgovan, Antonie, Muraru, Ion, Mustea, Dorel, Legalitatea actelor administrative, Ed. Polirom, Bucureti, 1985. Lupacu, Dan, Drept internaional privat, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2010. Macovei, Ioan, Drept internaional privat, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2011. Mihaila, Oana, Adoptia. Drept roman si drept comparat, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010. Sitaru, Dragos-Alexandru, Drept international privat, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008.Page | 14