subiecte dip corectate

8/18/2019 Subiecte DIP Corectate

1/35

Subiecte drept internațional privat

1. Elementul de extraneitate. Defniț ie ș i locul în cadrul

raportului juridic

Dreptul international privat are ca obiect raporturile de drept privat

cu element de extraneitate, dar confictele de legi intervin numai in

anumite raporturi de drept privat, in care partile se afa pe pozitii de

egalitate juridica.Obiectul dreptului international privat include si raporturile de

munca, raporturile de procedura civila precum si alte raporturi conexe

cu ele. Cu privire la raporturile de drept public nu este posibila in

principiu aplicarea legii straine.Competenta legislativa nu mai diera de cea jurisdictionala „ lex

ori” ind si „ lex causae”. n raporturile de drept public intereseaza

aplicarea legii in spatiu si nu confictele de legi.!otrivit Codului Civil, rapoturile de drept international privat sunt

raporturi civile, comerciale precum si ale raporturi de drept privat cuelement de extraneitate.

"lementul de extraneitate este #mprejurarea de apt care apare #n

leg$tur$ cu unul sau mai multe dintre elementele de structur$ ale

raportului juridic %i care are aptitudinea de a aduce #n discu&ie

posibilitatea aplic$rii legii str$ine. 'cest element este „str$in” prin raportare la sistemul de drept al

orului2), adic$ alinstan&ei (judec$tore%ti sau arbitrale) sesizat$ cu solu&ionarea unui

litigiu de drept interna&ionalprivat.

"l constituie principalul actor de dieren&iere a raporturilor juridice

de drept interna&ionalprivat de raporturile juridice interne.

2. Raportul juridic de drept internaț

ional privat. Conț

inut


2/35

*ub aspect structural, raportul juridic, #n genere, cuprinde

urm$toarele elemente+ a) subiectele, adic$ p$r&ile (persoane zice %isau persoane

juridice) #ntre care se

stabile%te raportul juridic-b) con&inutul, adic$ drepturile subiective %i obliga&iile corelative

acestora pe care legenereaz$ acel raport juridic-c) obiectul, adic$ conduita subiectului pasiv (ac&iune sau

inac&iune)- #n mod derivat, unbun (mobil sau imobil) poate obiect al raportului juridic.

ntr/un raport juridic de drept interna&ional privat elementul de

extraneitate nu constituie o component$ distinct$, ci oricare dintre

subdiviziunile amintite mai sus poate #mbr$ca orma extraneit$&ii.

'stel, #n leg$tur$ cu subiectele raportului juridic, pot constitui

elemente de extraneitate+a) pentru persoanele zice+ cet$&enia, domiciliul, re%edin&a %i

re%edin&a obi%nuit$, iar #n anumite sisteme de drept %i religia-b) pentru persoanele juridice+ na&ionalitatea, sediul, re%edin&a

obi%nuit$, locul de #nmatriculare,ondul de comer&, centrul economic

%.a.0eeritor la con&inutul raportului juridic, drepturile %i obliga&iile

p$r&ilor se stabilesc #n unc&ie de legea competent$ s$ reglementeze

acel raport juridic.

"le se materializeaz$ prin elemente de apt concrete, care, atuncic1nd sunt plasate #n str$in$tate ori sub inciden&a unei legi str$ine,

constituie, totodat$, elemente de extraneitate.

3. Metoda de relementare în dreptul internaț

ional privat

2etoda de reglementare reprezint$ mijlocul specic cu ajutorul

c$ruia statul asigur$ conduita necesar$ p$r&ilor raportului juridic.2ateria specic$ dreptului interna&ional privat o constituie

confictele de legi, solu&ionate cu ajutorul normelor confictuale.


3/35

Drept urmare, principala metod$ de reglementare #n dreptul

interna&ional privat este metoda confictual$ (sau confictualist$). 'ceast$ metod$ cunoa%te dou$ orme particulare, %i anume+a) metoda normelor de aplica&ie imediat$ (necesar$)-b) metoda proper law3).

0aportul juridic cu element de extraneitate poate c1rmuit %i denorme materiale (substan&iale), situa&ie #n care este incident$

metoda normelor materiale (substan&iale).

!. Caracterele metodei con"ictuale

'ceast$ metod$ presupune alegerea legii competente s$

reglementeze un raport juridic cu element de extraneitate cu ajutorulnormei confictuale.

n esen&$, ea #nseamn$ c$, ori de c1te ori o instan&$ (judec$toreasc$

sau arbitral$) este #nvestit$ cu solu&ionarea unui litigiu privind un

raport juridic cu element de extraneitate %i sunt susceptibile de

aplicare dou$ sau mai multe sisteme de drept, determinarea legii

aplicabile se ace #n raport de „ceea ce zice” norma confictual$ a

orului- #n al&i termeni, instan&a respectiv$ recurge la norma

confictual$ con&inut$ de propriul sistem de drept.4egea astel stabilit$ poate cea local$ (adic$ a orului), cea str$in$

sau ambele (caz #n care, ecare reglementeaz$ aspecte dierite ale

raportului juridic).5ormele confictuale sunt, de regul$, norme de drept intern,

stabilite prin legisla&ia ec$rui stat). n cazul &$rii noastre, aceste norme se reg$sesc, #n principal, #n

Cartea 6 din Codul civil (art. 7.889 / art. 7.::3)."le pot cuprinse %i #n conven&ii interna&ionale, caz #n care aceste

norme sunt uniorme (sau unicate) pentru &$rile c$rora li se aplic$

acea conven&ie.4a nivelul ;niunii "uropene ele pot cuprinse #n regulamente, care

cuprind norme confictuale direct aplicabile, ce #nl$tur$ de la aplicarenormele confictuale interne ale statelor membre #n domeniul de

reglementare al regulamentului.


4/35

n poda criticilor ormulate


5/35


6/35

legea altui stat, iar interesele legitime ale partilor o impun avand in

vedere obiectul si scopul lor , precum si consecintele care decurg din

cauze .5ormele de aplicatie imediata au acest caracter intrucat exprima

un interes economic, social sau politic important.

. &ariante ale metodei con"ictuale. Metoda proper la*

'ceast$ metod$ a ap$rut mai #nt1i #n sistemul common law, #n

materia r$spunderii delictuale, ind extins$ %i la alte materii (ca, de

exemplu+ domeniul contractual, regimul matrimonial) %i sisteme de

drept.n esen&$, metoda proper law const$ #n acea c$, pentru ecare

spe&$, legea aplicabil$ se determin$ #n unc&ie de situa&ia concret$

(#mprejur$ri de apt, particularit$&i etc.).

!rin urmare, spre deosebire de metoda confictual$ (confictualist$)

/ care presupune aplicarea aceleia%i legi tuturor cauzelor de acela%i el

/, metoda analizat$ implic$ un rol sporit al instan&ei, care stabile%te

legea aplicabil$, nu dup$ reguli generale, ci #n raport de cele mai

puternice puncte de leg$tur$, astel #nc1t legea determinat$ s$ e cea

mai indicat$ pentru acea spe&$.

'dep&ii metodei proper law au avansat urm$toarele propuneri

pentru determinarea legii aplicabile+

a) s$ se &in$ cont de cele mai puternice puncte de leg$tur$

identicate, dup$ gruparea %i aprecierea tuturor punctelor de

leg$tur$-

b) trebuie aplicat$ legea care are cel mai mare interes s$

reglementeze situa&ia juridic$ litigioas$- aceasta presupune

determinarea scopurilor legilor respective, prin analiza

con&inutuluilor-


7/35

c) se aplic$ legea cea mai avorabil$ p$r&ii care trebuie protejat$-

aceast$ lege trebuie s$ exprime ideea de justi&ie, astel cum este

conceput$ de instan&a #nvestit$ cu solu&ionarea litigiului.

Codul civil acord$ o importan&$ #nsemnat$ acestei metode, stabilind

#n anumite domenii aplicarea legii cu care situa&ia juridic$ prezint$

cele mai str1nse leg$turi. 'vem #n vedere,de exemplu, ocrotirea

minorului , patrimoniul de aecta&iune, actul juridic,etc. De asemenea,

instituie un caz de #nl$turare excep&ional$ a aplic$rii legii determinate

de norma confictual$ a orului #n locul c$reia se va aplica legea cu

care raportul juridic prezint$ cele mai str1nse leg$turi.

+. Denumirea di,ciplinei. Drept internaț

ional privat0ela&iile interna&ionale presupun existen&a unor reglement$ri

specice menite s$ asigureordinea juridic$ #n acest plan. Datorit$ componen&ei lor aceste rela&ii

atrag concursul unorsisteme juridice dierite.

Dreptul interna&ional privat este ramura de drept ormat$ din

normele juridice care0eglementeaz$ rela&iile sociale cu elemente de extraneitate, stabilite

#ntre persoanele zice%isau persoanele juridice, ca subiecte de drept privat.

'ceste norme indic$ autoritatea component$ %i legea aplicabil$ #n

materiile reglementate.

-. e(tura dreptului internaț ional privat cu dreptul

internaț

ional publicDreptul interna&ional public este ramura de drept care grupeaz$, #n

mod tradi&ional, norme juridice care reglementeaz$ conduita statelor,

ca subiecte de drept dar %i conduita colectivit$&ilor %i organismelor

interna&ionale.Dreptul interna&ional privat este alc$tuit din norme aplicabile #n

general persoanelor zice %i juridice participan&i la rela&iile

interna&ionale.Dreptul interna&ional public este totodat$ sistem de reerin&$

deoarece anumite no&iuni juridice, proprii dreptului interna&ional


8/35

public infuen&eaz$ #n mod direct anumite probleme de drept

interna&ional privat.De pild$, pentru ca o lege str$in$ s$ poat$ aplicat$ #n &ara orului,

trebuie s$ emane de la o autoritate competent$.Ori, dreptul interna&ional public este cel care urnizeaz$ regulile de

determinare a unei asemenea autorit$&i (stat recunoscut sau

nerecunoscut interna&ional).De asemenea, unele norme de drept interna&ional privat sunt

cuprinse #n conven&ii interna&ionale, iar dreptul interna&ional public

este cel care precizeaz$ #n ce condi&ii un stat este parte a unui tratat

interna&ional.

*ingura asemanare dintre cele doua ramuri este data de caracterulinternational al raporturilor juridice care intra in obiectul de studiu al

celor doua ramuri.1/. e(tura de conexitate a dreptului internaț ional privat cu

dreptul internaț ional public 0 dem punctul ?.11. Domeniul dreptului internaț ional privat. Doctrina

exten,iv (

!rincipalele institutii care intra in domeniul drpetului internationalprivat rezulta din prevederile legii si sunt urmatoarele+

/ normele pentru determinarea legii aplicabile unui raport

juridic material de drept international privat. 'cestea sunt norme

confictuale care solutioneaza confictele de legi materiale, ele

reprezentand principala materie de studiu a stiintei dreptului

international privat.

/ normele de procedura in litigiile de drept international privat(competenta jurisdictionala).

12. 'voarele dreptului internaț ional privat!rincipalele izvoare interne ale dreptului interna&ional privat sunt

actele normative, care se subclasic$ #n dou$ categorii+zvoarele specice ale dreptului interna&ional privat con&in, #n

marea majoritate, norme confictuale sau materiale, destinatereglement$rii raporturilor juridice de drept interna&ional privat.

Cele mai importante izvoare specice al acestei ramuri de drept,

care con&in norme confictuale #n dierite sisteme de drept, constituie


9/35

legile privitoare la reglementarea raporturilor de drept interna&ional

privat.5orme materiale sunt cuprinse #n mai multe acte normative care

constituie, #n mod preponderent, izvoare ale dreptului interna&ional

privat.zvoarele interna&ionale ale dreptului interna&ional privat sunt+

- @ratatul-- Conven&ia sau acordul interna&ional-- Cutumele interna&ionale-- ;zan&ele comerciale interna&ionale.

5otiunea de izvor de drept intern in dreptul international privat

trebuie inteleasa in sensul larg, adica pe langa legea cuprinzand

exclusiv reglementari in domeniul dreptului international privat si

actele subordonate legii, acte emise de organele competente ale

statului, cuprinzand reglementarea activitatii intr/un domeniu, dar

si dispozitii interesand dreptul international privat.zvoarele interne ale dreptului international privat al 0omaniei

sunt + / Constitutia 0omaniei > stabileste principiile undamentale ale

politicii internationale a statului roman si contine norme care

intereseaza dreptul international privat - / 4egea nr.


10/35


11/35

conditiilor de ond li se aplica lex personalis ( legea romana), necesita

recurgerea la operatiunea de calicare pentru a stii care sunt conditii

de ond si care sunt conditii de orma, astel calicarea se va ace dupa

legea romana .

"xceptiile+ retrimiterea, natura mobiliara sau imobiliarabunurilor, institutiile juridice necunoscute legii orului si conventia

partilor.n caz de retrimitere, calicarea se ace dupa legea straina care a

retrimis la legea romana. 'ceasta prevedere este o exceptie de la

calicarea dupa lex ori, deoarece admiterea de catre legea ormei ,

( legea romana) a retrimiterii implica luarea in considerare si a

calicarii date de legea straina.O alta ipoteza o reprezinta situatia in care intr/o situatie de drept

international privat, obiectul material al raportului juridic il reprezinta

anumite bunuri mobile sau imobile.ntr/o asemenea ipoteza se recurge la notiunea de calicare

pentru a stii care lucruri sunt mobile si imobile, iar legea dupa care se

ace calicarea de principiu este lex rei site ( legea locului situariibunului). 'stel ea este prevazuta la alin.3 art.788 si reprezinta de

asemenea o exceptie de la calicarea lex ori.O alta prezumtie prevazuta la alin. E al art.788 este aceea a unor

institutii juridice straine care nu au corespondent in dreptul tarii de

care apartine instanta, asadar calicarea se poate ace dupa legea

straina. Din nou ne gasim in prezenta unei exceptii de la calicarea

dupa lex ori, justicata de dierentele dintre sistemele juridice care nu

intotdeauna cunosc institutii juridice comune.O ultima situatie reglementata de art.788 este aceea cand

partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr/un act juridic-

calicarea acestor notiuni se ace dupa vointa partilor. 'ceasta

reprezinta iarasi o exceptie de la calicarea dupa lex ori, insa ea este

aplicabila in domeniul contractelor si se bazeaza pe principiul libertatiisi autonomiei de vointa in domeniul contractelor. 'ltel spus calicarea

se ace dupa lex voluntatis ( legea vointei partilor).


12/35

1!.ormele con"ictuale. oț iune ș i caractere4egea aplicabila unui raport juridic de drept international privat

se determina de catre normele confictuale. Dintre legile afate in

prezenta, normele confictuale indica legea care este competenta,

tinand seama de anumite criterii. Desemnata a se aplica, poate legea

orului sau legea straina.5ormele confictuale solutioneaza confictul de legi, ara a contine

o reglementare a relatiei cu element de extraneitate. 'vand un

caracter prealabil, normele confictuale sunt norme de trimitere sau de

xare, normele confictuale sunt incluse in dreptul intern sau in

conventiile internationale, ind unitare si uniorme.5orma confictual$ are rolul de a stabili care dintre sistemele de

drept in prezen&$ este c=emat s$ se aplice pe parcursul existen&ei

raportului juridic. Din momentul desemn$rii legii competente rolul

normei confictuale #nceteaz$.5O02' CO5F4C@;'4G H 5O02' 2'@"0'4G a) norma confictual$ rezolv$ doar o problem$ prejudicial$/

confictul de legi/ #n timp ce norma material$ (substan&ial$) c1rmuie%tepe ond raportul juridic-

b) norma confictual$ are o aplicare prealabil$ a&$ de norma

material$- dup$ ce instan&a se declar$ competent$ se determin$ mai

#nt1i sistemul de drept aplicabil %i abia apoi se determin$ din acest

sistem legea material$.

1#. biectul dreptului internaț

ional privatObiectul de reglementare al unei anumite ramuri a dreptului

vizeaz$ rela&iile sociale ce intr$ sub inciden&a respectivei „prescrieri” a

conduitei juridice.Dreptul interna&ional privat are ca obiect rela&iile sociale #n care

unul, mai multe sau toate elementele sunt „de extraneitate”.!rin reglementarea legislativ$ aceste rela&ii sociale devin

raporturi juridice de drept interna&ional privat. Exemplu: raporturile de munca, de dreptul amiliei, raporturile

de procedura civila precum si alte raporturi conexe cu ele.


13/35

1%. eea dup( care ,e 4ace califcareaConfictul de calicare se poate solutiona prin mai multe

procedee. !rincipalele criterii utilizate sunt+ lex ori si lex causae.

Calicarea dupa legea orului permite adaptarea categoriilor dreptului

intern ara sa inlature rolul legii straine. 'ceasta metoda este admisa si de dispozitiile alin.< al art.788

5CC. *olutia calicarii dupa legea instantei este argumentata prin

legatura cu normele de drept international privat si succesiunea

operatiunilor in solutionarea unui confict de legi.

1. Excepț

iile de la califcarea dup ( lex 4oriO ipoteza este prevazuta de alin.7, art.788 C. Civ. care stabileste

ca in caz de retrimitere calicarea se ace dupa legea straina care a

retrimis la legea romana. 'ceasta prevedere este exceptia de la calicarea dupa lex ori,

deoarece admiterea de catre lex ori ( legea romana) a retrimiterii

implicat luarea in considerare si a calicarii date de legea straina.O alta ipoteza o reprezinta situatia in care intr/o ipoteza de drept

international privat obiectul material al raportului juridic il reprezintaanumite bunuri mobile sau imobile. ntr/o asemenea ipoteza se recurge

la notiunea de calicare pentru a stii care lucruri sunt mobile si

imobile, iar legea dupa care se ace calicarea de principiu este lex rei

site ( legea locului situarii bunului) ca urmare, aceasta ipoteza este

prevazuta la alin. 3 art.788, reprezinta de asemenea o exceptie de la

calicarea lex ori.De asemenea alin.E al art. 788 prevede ipoteza unor institutii

juridice straine care nu au corespondent in dreptul tarii de care

apartine instanta, intr/o asemenea situatie calicarea se poate ace

dupa legea straina. Din nou ne regasim in prezenta unei exceptii de la calicarea

dupa lex ori, justicata de dierentele dintre sistemele juridice care nu

intotdeauna cunosc institutii juridice comune.


14/35

O ultima ipoteza este reglementata de art. 788, este aceea cand

partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr/un act juridic-

calicarea acestor notiuni se ace dupa vointa partilor. 'ceasta reprezinta iarasi o exceptie de la calicarea dupa lex

ori, insa ea este aplicabila in domeniul contractelor. "a se bazeaza peprincipiul libertatii si autonomiei de vointa contractelor. 'ltel spus,

calicarea se ace dupa lex voluntatis( legea partilor).

1+. Retrimiterea. oț

iune ș

i 4orme!rin retrimitere se intelege, situatia in care normele orului trimit

la dreptul strain ale carei reguli confictuale trimit inapoi la legea

instantei sau mai departe la legea unui alt stat . 0etrimiterea , potrivit dreptului international privat roman se

ace la intregul sistem de drept , de asemenea trimiterea se ace la

intregul sistem de drept strain care cuprinde normele materiale si

normele confictuale .Operatiunea retrimiterii este o consecinta logica a deosebirilor

dintre normele confictuale ale sistemelor de drept, in prezenta cuprivire la un raport juridic.

5CC stabileste ca trimiterea se ace la intregul sistem de drept

strain, care cuprinde norme materiale si norme confictuale. !otrivit

acestei conceptii, legea straina reprezinta o acceptiune larga,

incluzand si normele de drept international privat, cu exceptia unor

dispozitii contrare.

!rin raportare la sistemul de drept strain, in totalitatea sa poatesa apara retrimiterea.

!otrivit art . 788 alin. (7) daca legea straina retrimite la dreptul

roman sau la dreptul altui stat se aplica legea romana , mai putin daca

nu se prevede in mod expres alt el .Din aceasta prevedere rezulta ca

legea romana accepta doar retrimiterea de gradul


15/35

n legislatia noastra, dispozitiile alin.7 al art.788? 5CC admit

retrimiterea simpla, care se ace de dreptul strain la legea orului.

0egula de drept international privat va luata in considerare, in orma

si continutul existente la momentul identicarii legii aplicabile.

Daca normele confictuale straine retrimit la dreptul altui stat, se va aplica legea romana. 'sadar, dreptul roman nu accepta retrimiterea

de gradul al / lea. @rimiterea mai departe la dreptul unui stat tert

creeaza o nesiguranta care este inalturata prin aplicarea dreptului

material al orului.

1-. imitele aplic(rii retrimiterii

!rin exceptie de la dispozitiile preconizate, retrimiterea nu poate aplicata daca exista prevederi contrare. n masura in care trimiterea

nu se ace si la normele confictuale, retrimiterea este exclusa. 'stel,

in cazurile enumerate la alin.3 al art.788? 5CC trimiterea se ace

numai la normele materiale.4imitarea retrimiterii intervine in cazul alegerii de catre parti a

legii straine aplicabile in virtutea autonomiei de vointa, a legii straine

aplicabile ormei actelor juridice si obligatiilor extracontractuale,

precum si in alte situatii speciale.

2/. Reciprocitatea0eciprocitatea presupune o situatie legislativa, diplomatica sau

aptica prin care un anumit stat ocroteste in mod asemanator

interesele persoanelor precum si statul orului.

4egislatia romana nu impune conditia reciprocitatii in privintanormelor confictuale si nici a normelor materiale. 4egea straina

aplicabila intr/o situatie determinata nu trebuie sa aiba aceleasi

prevederi ca legea orului.!rin derogare de la regula, legea straina este luata in considerare

sub conditia aplicarii concordate a legii romane. Conditia reciprocitatii

in anumite materii este prevazuta expres prin dispozitii speciale.n cazul in care pentru aplicarea legii straine se cere conditia

reciprocitatii de apt, indeplinirea ei este prezumata pana la dovada

contrara.


16/35

'ceasta dovada se solicita 2inisterului Iustitiei care stabileste

situatia reala prin consultarea cu 2inisterul 'acerilor "xterne.

21. Conț

inutul leii ,tr ( ine4egea straina, constituind un element de drept, beneciaza de

regimul recunoscut legii nationale. n unctie de interesele lor, partile

doar invoca legea straina ara a necesar sa o dovedeasca.*arcina probei revine instantei, care va lua toate masurile pentru

a cunoaste legea straina aplicabila. 2ijloacele de proba ale legii

straine sunt directe si indirecte.nstanta se va inorma prin mijloace directe, recurgand la

culegeri de legi si jurisprudenta, precum si prin mijloace indirecte,

apeland la atestari obtinute de la autoritatile competente ale statului

strain, avizul unui expert sau un alt mod adecvat.n dreptul nostru, sarcina probei legii straine se imparte intre

judecator si parti. *tabilirea adevarului obiectiv se asigura prin rolul

activ al judecatorului in desasurarea procesului civil. Iudecatorul este dator sa staruie prin toate mijloacele legale,

pentru afarea continutului si intelesului legii straine. n scopullamurarii tuturor imprejurarilor, judecatorul poate dispune din ociu

orice mijloace de proba.nitiativa judecatorului nu exclude insa concursul partilor. n

cadrul probatiunii judiciare, partile pot obligate, conorm

dispozitiilor alin.7 al art.78:7 5CC sa aca dovada continutului legii

straine.

Dicultatile de inormare sau interesul partilor pot determinaimposibilitatea de probare a legii straine. Daca intr/un termen

rezonabil, legea straina nu poate probata, se aplica legea romana.

'ceasta solutie se justica prin competenta generala subsidiara a legii

romane, intrucat litigiul nu poate ramane nesolutionat pe motivul

necunoasterii legii straine.!e de alta parte, competenta instantei romane ind acceptata de

catre parti, se prezuma, ca ele au admis in subsidiar si aplicarea legii

romane.


17/35

22. nterpretarea ș

i aplicarea leii ,tr(inenterpretarea si aplicarea legii straine ca regula generala, se ace

potrivit regulilor de interpretare si aplicare existente in sistemul de

drept caruia ii apartine."xemplu, in sistemul nostru de drept avem reguli de interpretare

undamentale dar, nu in toate sistemele de drept intalnim o ierar=ie a

actelor normative, pentru interpretare si intotdeauna actul juridic

superior are prioritate ata de cel inerior, dar in alte sisteme de drept

nu este la el, se aplica alt principiu de interpretare ( specialia derogat

generalia).n dreptul romanesc, partile unui proces au dreptul sa exercite

cai de atac. 'stel, potrivit Codului civil, unul dintre temeiurile de

exercitare ale recursului prevazut la art.E7 alin.


18/35

• in mod normal legea romana ar ost competenta sa se aplice• mijlocul utilizat pentru a se aplica legea strina este un mijloc

legal, licit,• aplicarea legii straine este rezultatul maniestarii de vointa a

partilor raportului juridic• rezultatul obtinut este unul ilicit

2. 4egea straina este inlaturata atunci cand aceasta incalca ordinea

publica de drept international privat roman / are ca si consecinta

inlaturarea aplicarii legii straine si aplicarea legii romane . Ordinea

publica de drept international privat reprezinta un mijloc exceptional

prin care se inlatura aplicarea legii straine cand este contrara

principiilor undamentale ale dreptului orului. !entru invocarea

ordinii publice trebuie indeplinite doua conditii in mod cumulativ+/ 4egea straina sa e competenta a reglementa raportul juridic

cu element de extraneitate -/ 4egea straina sa e contrar principiilor undamentale ale drepului

orului

n ce priveste aceasta conditie , este necesar ca deosebirile intrelegea straina si reglementarile existente in 0omania sa e esentiale -

numai astel se poate utiliza criteriul pentru invocarea ordinii publice

de drept international privat, care sa aiba drept consecinta inlaturarea

aplicarii legii straine. 'cest criteriu consta in aceea ca rezultatul obtinut prin aplicarea

legii straine ar incompatibil cu principiile undamentale ale

sistemului de drept roman."xemplu + situatia in care se pune problema aprecierii statului

personal al unor copii nascuti dintro casatorie mixta intre un taliban si

o romanca.*istemul de drept din zonele 'ganistan , etc da puteri sporite

barbatului in ce priveste relatia ata de emeie si copil (puteri

absolute) - care vine in contradictie cu legea romana. Daca aceste perdoane divorteaza in romania, iar cel strain invoca

aplicabilitatea propriei legi, o asemenea lege ar putea sa se aplice intr/


19/35

un context obisnuit , dar nu aceasta lege deoarece ar duce la

incalcarea principiilor undamentale+ protectia copilului, etc.ee5 4egea straina se inaltura de la aplicare potrivit alin.< al

art.78:E 5CC in urmatoarele cazuri+

/ daca incalca ordinea publica de drept international privat

roman,/ daca a devenit competenta prin raudarea legii romane

n locul legii straine, care este inalturata, instanta romana va

aplica legea proprie.

2!. rdinea public( în dreptul internaț

ional privatConceptul de ordine publica de drept international privat nu se

identica c-u conceptul de ordine publica. *era sa este mult mai

restransa. Cu titlu de exemplu+ astel+ anterior 5CC, institutia prescriptiei

era o c=estiune de ordine publica in dreptul international roman, dar

in prezent nu mai este. "a insa este o problema de ordine publica de

drept . Exemplu5 problema ormei autentice a unui act pentru

valabilitatea sa este o c=estiune de ordine publica de drrept intern dar

nu este o c=estiune in dreptul international privat roman. $,t4el + daca o donatie necesita orma autentica in dreptul

romanesc, ea ramane valabila si in orma consensuala daca acolo unde

a ost inc=eiata dreptul locului ii accepta valabilitatea.

ee5otiunea de ordine publica de drept international privat reprezinta

un mijloc exceptional prin care se inaltura aplicarea legii straine, cand

este contrara principiilor undamentale ale sistemului de drept al

orului.!entru invocarea ordinii publice trebuie indeplinite cumulativ doua

conditii+

/ legea straina sa e competenta a reglementa raportul cu

element de extraneitate


20/35

/ legea straina aplicabila sa e contrara principiilor

undamentale ale dreptului instantei

nlaturarea legii straine se produce numai atunci cand deosebirile

dintre reglementarile in prezenta sunt esentiale. "ectele invocariiordinii publice sunt corespunzatoare confictelor de legi in spatiu si

confictelor de legi in timp si spatiu. 'ctionand in mod dierit, eectele ordinii publice vor depline sau

atenuate.

2#. 6raudarea leii rom7ne!entru a evita aplicarea legii normal competente, partile pot sa

sc=imbe continutul aptic al elementelor confictuale. Frauda la lege

reprezinta operatiunea prin intermediul careia partile supun raportului

lor juridic unei legi, care nu este normal aplicabila dar cuprinde

dispozitii mai avorabile. 'stel, doi tineri care vor sa se casatoreasca ara a indeplini o

anumita ormalitate stabilita de legea lor personala, isi sc=imba

domiciliul in alta tara, atragand aplicarea legii straine."xistenta raudei la lege in dreptul international privat necesita

intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii+ / un act de vointa a

partilor/ olosirea unui mijloc licit

2%. 8nl(turarea excepț

ional ( a leii aplicabile*ituatia este reglementata la art .78:8 din C civ. , este o institutie

noua pentru dreptul international roman . !otrivit acestuia in situatia in care raportul juridic cu element de

extraneitate prezinta o legatura oarte indepartata cu legea straina

atunci se va ace aplicarea altei legi, legea straina ind inlaturata in

mod exceptional .;na dintre conditii pentru a vorbi de inlaturarea exceptionala a

legii straine , este ca aceasta sa e competenta a reglementa raportul

juridic cu element de extraneitate . $ doua conditie + legea traina prezinta legaturi oarte

indepartate cu raportul juridic , iar a treia conditie +raportul juridic sa


21/35

nu priveasca starea civila , capacitatea , sau legea aleasa de catre parti

. Iudecatorul orului va aplica legea care prezinta legaturile cele

mai stranse cu raportul juridic.

ee5!revederile art.78:8 alin.< 5CC consacra o instituie noua care

premite inlaturarea exceptionala a legii aplicabile. ndependent de

continutul normei confictuale, judecatorul paote stabili legea

aplicabila cea mai indicata in cauza."xistenta unei situatii exceptionale este congurata de

circumstantele concrete. "lementele de legatura trebuie sa creeze

legaturi mai stranse intre raportul juridic si legea aplicabila.De la regula stabilita, alin.7 al art.78:8 5CC admite doua

derogari. 'ceasta regula nu paote aplicata in materiile in care

normele confictuale au un caracter imperativ, cum sunt legile privind

starea civila si capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile

convin asupra legii aplicabile in temeiul principiului autonomiei de vointa.

2. ormele de aplicaț ie imediat (n conormitate cu art.78:: C civ. Dispozitiile imperative , care se

impun unui raport juridic cu element de extraneitate sunt de aplicatie

imediata si se aplcia in mod prioritar.Ca urmare aceste dispozitii constituie norme materiale care

inlocuiesc confictul de legi . n anumite circumstante se pot aplica in

mod direct si normele imperative prevazute de legea altui stat . 'ceste dispozitii din dreptul strain vor aplicate daca raportul

juridic prezinta stanse legaturi cu legea altui stat, iar interesele

legitime ale partilor o impun avand in vedere obiectul si scopul lor ,

precum si consecintele care decurg din cauze .5ormele de aplicatie imediata au acest caracter intrucat exprima

un interes economic, social sau politic important.ee5


22/35


23/35


24/35

32. eea aplicabil( ,t(rii civile 9i capacit(:ii per,oanei

f'ice n mod tradi&ional, starea civil$ %i capacitatea sunt reglementate

#mpreun$. Cele dou$ no&iuni nu se suprapun, dar #ntre ele exist$ o

anumit$ rela&ie. ndierent de situa&ia capacit$&ii sale, persoana are

#ntotdeauna o stare civil$.2ai mult, starea civil$ poate infuen&a capacitatea de exerci&iu,

precum %i con&inutul capacit$&ii de olosin&$. ncluse #n acela%i text,

starea %i capacitatea persoanei zice sunt guvernate de legea sa

na&ional$, dac$ prin dispozi&ii speciale nu se prevede altel. 4egea

na&ional$ este legea statului a c$rui cet$&enie o are persoana zic$, lex

patriae.ncapacit$&ile speciale. n privin&a con&inutului capacit$&ii de

olosin&$ intereseaz$ problema incapacit$&ilor de olosin&$. ntruc1t

lipsesc persoana zic$ de anumite drepturi %i obliga&ii, incapacit$&ile

de olosin&$ sunt speciale.Datorit$ calic$rii date #n ecare caz, incapacit$&ile de olosin&$

vor c1rmuite de norme confictuale dierite. 'stel, incapacit$&ile cu caracter de sanc&iune civil$ sunt supuse

legii na&ionale a persoanei zice (de exemplu, dec$derea din drepturile

p$rinte%ti), #n vreme ce incapacit$&ile de olosin&$ absolute sunt supuse

legii na&ionale a persoanei #ngr$dite (cum ar incapacitatea minorului

sub


25/35

nceputul si incetarea personalitatii sunt determinate de legea

nationala a ecarei persoane. 0egula are in vedere posibilitatea de a

avea drepturi si obligatii, precum si posibilitatea de a le exercita- ca

urmare, independent de prevederile statului orului , in ceea ce

priveste inceputul capacitatii de olosinta si sarsitul acesteia , legea

nationala a persoanei vizate este cea care stabileste .Declararea judecatoreasca a mortii, stabilirea decesului si a datei

prezumate a mortii, precum si prezumtia ca cel disparut este in viata

sunt guvernate de ultima lege nationala a persoanei disparute .

'ceasta regula prevazuta de art. 789E Cod civ. stabileste regimul

privind sarsitul capacitatii de olosinta a persoanei zice. 0egulareprezinta relevanta , in special, in domeniul succesoral, interesand

momentul mortii unei persoane si consecintele devolutiunii

succesorale.Dobandirea majoratului , acesta este supus legii nationale a

persoanei, la momentul dobandirii, iar sc=imbarea legii nationale prin

deplasarea punctului de legatura al normei confictuale nu

infuenteaza statulul sobandit prin atingerea majoratului - ca urmare, o

persoana care a dobandit capacitate de exercitiu conorm legii

nationale romane c=iar daca pierde cetatenia romana prin renuntare si

dobandeste cetatenia altui stat a carui legi pretind o varsta mai mare

pentru dobandirea capacitatii de exercitiu , totusi el isi va mentine

aceasta capacitate prin prisma dreptului international privat roman.

5umele persoanei reprezinta atribut de identicare care includenumele de amilie si prenumele, iar legea aplicabila , ca regula

generala , este legea nationala a persoanei. !rin derogare de la

regula , stabilirea numelui copilului la nastere este carmuita la

alegere, e de legea statului a carui cetatenie comuna o au atat

parintii cat si copilul, e de legea statului unde s/a nascut copilul si

locuieste la nastere.Ocrotirea dreptului la nume ata actele de incalcare a acestuia

savarsite in 0omania se asigura potrivit legii romane.


26/35


27/35

'nterior 5oului Cod Civil, precum si in prezent in numeroase

elgislatii de drept international privat ale altor state se acea, respectiv

se ace dierentierea intre bunuri mobile si bunuri imobile, in sensul ca

legea aplicabila bunurilor immobile era J lex rei site” in timp ce

bunurile mobile se deneau e potrivit lui Jlex patrie”, e potrivit lui J

lex domicili”.n privinta locului desc=iderii suceesiunii, legea resedintei

obisnuite este cea care guverneaza ormalitatile notariale sau

administrative.n privinta succesiunilor vacante, teoriile care undamenteaza

dreptul de culgere a mostenirii de catre stat sunt+ statul culege

bunurile mobile in virtutea suveranitatii sale, ca urmare potrivit

dispozitiilor de drept international privat roman, statul va culege

numai bunurile mobile sau immobile situate sau afate pe teritoriul

sau.Sfera de aplicare a legii moştenirii. 2o%tenirea se desc=ide prin

decesul unei persoane. Domeniul de aplicare a legii mo%tenirii

cuprinde mai multe aspecte. "le sunt stabilite #ndeosebi prin lit. a)/=)ale art. 7:3: 5CC. "numerarea principalelor elemente incluse #n

domeniul legii mo%tenirii este exemplicativ$ .Succesiunea vacantă. n economia art. 7:3: 5CC, prevederile

reeritoare la succesiunea vacant$ constituie un aspect distinct.Conorm alin. (7) al textului, #n cazul unei succesiuni vacante,

bunurile situate sau afate pe teritoriul &$rii noastre vor preluate de

statul rom1n, #n temeiul dispozi&iilor legii rom1ne aplicabile #n aceast$

materie. *tatul va culege mo%tenirea vacant$, #n virtutea suveranit$&ii

sale, av1nd un drept de des=eren&$.Kunurile din patrimoniul succesoral vor intra #n domeniul privat

al statului. "le se dob1ndesc retroactiv de la data desc=iderii

mo%tenirii.

3!. eea aplicabil( actului juridic. Con,ideraț

ii enerale0eglementarea principala este stabilita la articolul 7:39/7:3?.


28/35

n esenta, regula principal este ca legea aplicabila actului juridic

este Jlex voluntatis”, adica legea aleasa de autorul autorii actului

juridic. 'ceasta lege atunci cand vointa este explicit mentionata in

cuprinsul actului juridic si priveste un contract se numeste J lexcontractus”.

Daca partile nu au stabilit legea aplicabila, atunci legea aplicabila

este lgea care prezinta cele mai stranse legaturi cu actul juridic.

!entru a determina o asemenea lege trebuie realizata o evaluare cu

privire la dierite aspect cum ar +

- locul executarii obligatiei caracteristice- locul inc=eierii actului juridic- locul inregistrarii actului juridic, etc.

J4es voluntatis” guverneaza totalitatea aspectelor privind actul

juridic. Cu toate acestea, orma actului juridic poate supusa mai

multor legi a caror respectare determina valabilitatea actului juridic

cum ar urmatoarele+

- legea locului unde a ost intocmit- legea cetateniei sau resedintei obisnuite a autorului

autorilor.- legea aplicabila potrivit dreptului international privat al

autoritatii care examineaza validitatea actului juridic.

4imitele ordinii publice de drept international privat sunt stabiliteinsa de legea aplicabila conditiilor de ond ale actului juridic, aceasta

inseamna ca daca legea aplicabila conditiilor de ond prevede, sub

sanctiunea nulitatii respectarea unei conditii de orma atunci aceasat

trebuie respectata.ntrucat in materie contractuala numeroase acte juridice au un

regim stabilit prin reglementari ale ;.". in regim conventional

international usese adoptata si aplicata o politica unitara in materie

contractuala.


29/35

'rt. 7:EA Cod Civil stabileste ca, in materie contractuala legea

aplicabila se determina potrivit dreptului ;.".Daca o anumita materie nu este reglementata de dreptul ;.".,

nici nu se stabileste altel printr/o conventie international sau prin

dispozitii speciale, atunci aceasta este guvernata de norme de dreptinternational privat stabilite de Codul Civil pentru actul juridic.

ee5 Aplicarea legii alese de părţi ( art.2637Condi&iile de ond ale actului juridic sunt supuse legii actului, lex

actus. n materia contractelor, aspectele de ond, #n totalitatea lor, sunt

c1rmuite de lex contractus.4egea aplicabil$ ondului actului este aleas$, de c$tre p$r&i, #n

temeiul autonomiei de voin&$, lex voluntatis. !otrivit acestui principiu,

p$r&ile pot s$ determine legea aplicabil$ actului juridic.n alegerea legii aplicabile, p$r&ile au deplin$ libertate. 'legerea

p$r&ilor nu este circumstan&iat$ de existen&a unei leg$turi reale #ntre

legea desemnat$ %i actul #nc=eiat sau a unui interes ra&ional al p$r&ilor

.

!odalităţile de exprimare a voinţei părţilor. "xprimarea voin&ei

p$r&ilor se realizeaz$, conorm alin. (7) al art. 7:39 5CC, prin dou$

modalit$&i. Dup$ prima modalitate, alegerea expres$ se poate eectua

prin inserarea unei clauze #n actul juridic sau prin #nc=eierea unui

contract separat #ntre p$r&i, care s$ prevad$ legea aplicabil$. 'legerea

expres$ poate direct$ sau indirect$. Dac$ p$r&ile se reer$ la uzan&e,

contracte/tip sau condi&ii generale, alegerea este indirect$.

Dup$ a doua modalitate, alegerea tacit$ a legii aplicabile rezult$

ne#ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstan&e. n aprecierea

voin&ei tacite a p$r&ilor, organul de jurisdic&ie va analiza elementele

subiective sau obiective ale actului juridic. "lementele subiective sunt

intrinseci actului, pe c1nd cele obiective, ind extrinseci sauexterioare, &in de natura raporturilor respective.


30/35

"ntinderea voinţei părţilor. Dispozi&iile alin. (3) al art. 7:39 5CC

se reer$ %i la #ntinderea voin&ei p$r&ilor. Din ormularea acestui text,

rezult$ c$ p$r&ile au posibilitatea de a supune elementele de ond ale

actului unor legi din sisteme de drept dierite. *olu&ia ragment$rii

actului juridic, cunoscut$ sub denumirea de dLpeMage sau spliting/up,

de%i criticat$, indc$ nu respect$ unitatea contractului, se impune prin

considera&ii de ordin juridic %i economic

!odi#carea alegerii legii aplica$ile. n temeiul principiului

autonomiei de voin&$, p$r&ile pot s$ revin$ asupra alegerii lor ini&iale.

2odicarea acordului asupra legii aplicabile, convenit$ ulterior datei

#nc=eierii actului, are eect retroactiv. @otu%i, noua lege desemnat$ de

p$r&i nu poate s$ inrme validitatea ormei actului ori s$ aduc$

atingere drepturilor dob1ndite #ntre timp de ter&i.

eea aplicabil( în lip,a aleerii ;$rt. 2%3+)

%eterminarea legii aplica$ile după criterii o$iective.

n cazul #n care p$r&ile nu %i/au exprimat voin&a, legea aplicabil$ se

determin$ de organul de jurisdic&ie dup$ criterii obiective. Conorm

alin. (


31/35

caracteristice sau autorul actului are re%edin&a obi%nuit$, ondul de

comer& sau sediul social. !unctele de leg$tur$ admise sunt alternative.

Organul de jurisdic&ie va aprecia, #n unc&ie de data #nc=eierii actului,

cu care dintre ele exist$ leg$turile cele mai str1nse.

eea aplicabil( condi:iilor de 4orm( ;$rt. 2%3-) Aplicarea legii fondului. n materia ormei actului juridic, regulile

confictuale aplicabile prev$d mai multe solu&ii. !otrivit alin. (


32/35

'spectele confictuale privind aptele ilicite sunt reglementate

printr/o norm$ cu caracter general. Conorm dispozi&iilor art. E alin.

(


33/35

conorm art.


34/35

)i$ertatea de alegere. !rincipiul autonomiei de voin&$ este admis %i

de 0egulamentul 0oma . Conorm dispozi&iilor art.


35/35

n privin&a materiilor care nu intr$ sub inciden&a reglement$rilor

;niunii "uropene se va aplica legea care c1rmuie%te ondul raportului

juridic preexistent #ntre p$r&i, dac$ nu se prevede altel prin conven&ii

interna&ionale sau prin dispozi&ii speciale.

3%. eea aplicabil( pre,cripț iei extinctive. Con,ideraț ii

enerale ;$rt. 2%%3.)

Aplicarea legii raportului fundamental. !rin prescrip&ie, dreptul

material la ac&iune se stinge dac$ nu a ost exercitat #n termenul

stabilit de lege. n sistemul nostru de drept, prescrip&ia extinctiv$ a

dreptului material la ac&iune este considerat$ ca o problem$ de ond.

Fiind un mod de stingere a obliga&iei, prescrip&ia extinctiv$ este

supus$ legii care guverneaz$ ondul raportului juridic.

n conormitate cu natura dreptului subiectiv, prescrip&ia extinctiv$

va reglementat$ de legea contractului, a aptului ilicit sau a

delictului.

subiecte dip corectate

Documents