1

Intervenţia umanitară aspecte teoretice-practiceIntervenţia umanitară aspecte teoretice-practice

I. IntroducereI. Introducere

AAlegerea acestei teme pentru realizarea unui lucru individual în domeniul relaţiilorlegerea acestei teme pentru realizarea unui lucru individual în domeniul relaţiilor

internaţionale datorită caracteristicilor şi dinamicii speciale a internaţionale datorită caracteristicilor şi dinamicii speciale a intervenţiile umanitareintervenţiile umanitare în politica în politica

internaţională şi în dreptul internaţional. În primul rînd, evenimentele ce decurg în cadrul uneiinternaţională şi în dreptul internaţional. În primul rînd, evenimentele ce decurg în cadrul unei

intervenţii umanitare sunt în măsură semnificativă imprevizibile, adică nu se derulează după unintervenţii umanitare sunt în măsură semnificativă imprevizibile, adică nu se derulează după un

model anticipat. Fiecare intervenţie este unică şi contingentă, iar seturile de probleme sociale,model anticipat. Fiecare intervenţie este unică şi contingentă, iar seturile de probleme sociale,

economice, militare sau chiar naturale ce o generează sunt întotdeauna specifice. Astfel, în cazuleconomice, militare sau chiar naturale ce o generează sunt întotdeauna specifice. Astfel, în cazul

unor asemenea situaţii, un diplomat trebuie să adapteze o soluţie precedentă sau să acţionezeunor asemenea situaţii, un diplomat trebuie să adapteze o soluţie precedentă sau să acţioneze

într-o manieră inedită, ceea ce face din intervenţiile umanitare un element dinamic al relaţiilorîntr-o manieră inedită, ceea ce face din intervenţiile umanitare un element dinamic al relaţiilor

internaţionale.internaţionale.

În al doilea rand, problematica intervenţiilor umanitare a generat un interes deosebitÎn al doilea rand, problematica intervenţiilor umanitare a generat un interes deosebit

deoarece vorbim de un tip de intervenţie cu repercusiuni directe şi uneori dramatice asupradeoarece vorbim de un tip de intervenţie cu repercusiuni directe şi uneori dramatice asupra

civililor. Cînd discutăm despre negocierea sau medierea unui conflict, avem în vedere acţiunilecivililor. Cînd discutăm despre negocierea sau medierea unui conflict, avem în vedere acţiunile

unor state luate ca actori individuali. În cazul intervenţiilor umanitare, sunt puse în valoare luareaunor state luate ca actori individuali. În cazul intervenţiilor umanitare, sunt puse în valoare luarea

unor decizii ce vor afecta direct unul sau mai multe grupuri sociale.unor decizii ce vor afecta direct unul sau mai multe grupuri sociale.

Nu în ultimul rînd, intervenţia umanitară aduce în prim-plan discuţia cu privire laNu în ultimul rînd, intervenţia umanitară aduce în prim-plan discuţia cu privire la

suveranitatea unui statsuveranitatea unui stat  versusversus  normele de drept internaţional. Ca atare, negocierile purtate înnormele de drept internaţional. Ca atare, negocierile purtate în

astfel de cazuri sunt mult mai importante, pentru că în cazul luarii acestor decizii cei care au deastfel de cazuri sunt mult mai importante, pentru că în cazul luarii acestor decizii cei care au de

suferit sunt de cele mai multe ori cetăţenii unui stat ce nu este implicat direct în dispută. Astfel,suferit sunt de cele mai multe ori cetăţenii unui stat ce nu este implicat direct în dispută. Astfel,

cadrul legal şi legitimitatea pe baza căruia se poate interveni într-un stat în care cetăţenii au decadrul legal şi legitimitatea pe baza căruia se poate interveni într-un stat în care cetăţenii au de

suferit este înca un element al intervenţiei umanitare ce trebuie discutat şi detaliat pentru a puteasuferit este înca un element al intervenţiei umanitare ce trebuie discutat şi detaliat pentru a putea

fi înţeles.fi înţeles.

Lucrarea de faţă doreste să suprindă conceptele teoretice de bază din acest domeniu, cum arLucrarea de faţă doreste să suprindă conceptele teoretice de bază din acest domeniu, cum ar

fi intervenţia umanitară, zonele de securitate umanitară sau cadrul legal la nivel de dreptfi intervenţia umanitară, zonele de securitate umanitară sau cadrul legal la nivel de drept

internaţional în cazul intervenţiilor umanitare. Deasemenea pe parcusul capitolelor vor fiinternaţional în cazul intervenţiilor umanitare. Deasemenea pe parcusul capitolelor vor fi

2

prezentate şi anumite concepte avansate cum ar fi diplomaţia umanitară sau obiecţiile şiprezentate şi anumite concepte avansate cum ar fi diplomaţia umanitară sau obiecţiile şi

propunerile de modificare aduse cadrului legal actual. Astfel, suprinderea atît a elementelor depropunerile de modificare aduse cadrului legal actual. Astfel, suprinderea atît a elementelor de

baza cît şi a unor elemente inovative va ajuta la crearea unei imagini mult mai clare asuprabaza cît şi a unor elemente inovative va ajuta la crearea unei imagini mult mai clare asupra

situaţiei din domeniul intervenţiilor umanitare în prezent, studiul de caz fiind o exemplificare asituaţiei din domeniul intervenţiilor umanitare în prezent, studiul de caz fiind o exemplificare a

unei asemenea intervenţii analizate pe baza conceptelor prezentate în lucrarea de faţă. Studiul deunei asemenea intervenţii analizate pe baza conceptelor prezentate în lucrarea de faţă. Studiul de

caz ce prezint în această lucrare va avea şi rolul de a arăta şi punctele slabe şi deficientele ce potcaz ce prezint în această lucrare va avea şi rolul de a arăta şi punctele slabe şi deficientele ce pot

apărea în cazul unei crize ce necesită intervenţia umanitară, precum şi modul în care acesteaapărea în cazul unei crize ce necesită intervenţia umanitară, precum şi modul în care acestea

influenţează rezultatele intervenţei.influenţează rezultatele intervenţei.

3

II. Concepte teoretice ale intervenţiei umanitare internţionaleII. Concepte teoretice ale intervenţiei umanitare internţionale

PPentru a putea înţelege domeniul intervenţiilor umanitare la nivel mondial, este necesar caentru a putea înţelege domeniul intervenţiilor umanitare la nivel mondial, este necesar ca

descrierea termenilor ce vor fi amintiţi pe parcursul lucrarii. Astfel, prin definirea conceptului dedescrierea termenilor ce vor fi amintiţi pe parcursul lucrarii. Astfel, prin definirea conceptului de

intervenţie umanitară, prin prezentarea zonelor de securitate umanitară, se va construi o bazaintervenţie umanitară, prin prezentarea zonelor de securitate umanitară, se va construi o baza

teoretică de început pentru a putea explica mult mai coerent situaţia prezentată în studiul de caz.teoretică de început pentru a putea explica mult mai coerent situaţia prezentată în studiul de caz.

În acest capitol voi include şi prezentarea unor termeni nou-introduşi în studiul intervenţiilorÎn acest capitol voi include şi prezentarea unor termeni nou-introduşi în studiul intervenţiilor

umanitare, cum ar fi diplomaţia umanitară, acesta fiind un mod inedit de realizare a politicilorumanitare, cum ar fi diplomaţia umanitară, acesta fiind un mod inedit de realizare a politicilor

internaţionale prin intermediul membrilor organizaţiilor umanitare.internaţionale prin intermediul membrilor organizaţiilor umanitare.

2.1 Conceptul de intervenţie umanitară2.1 Conceptul de intervenţie umanitară

                        Conform definiţiei dictionarului Oxford, Conform definiţiei dictionarului Oxford, interventia umanitarăinterventia umanitară este „este „pătrunderea într-unpătrunderea într-un

stat cu forţele armate ale altui stat sau organizaţie internaţională dorindu-se protejareastat cu forţele armate ale altui stat sau organizaţie internaţională dorindu-se protejarea

cetăţenilor de persecuţie sau violarea drepturilor umanecetăţenilor de persecuţie sau violarea drepturilor umane”. Această definiţie, însă, este una axată”. Această definiţie, însă, este una axată

pe intervenţia armată. Alte surse menţionează pe lîngă că cetăţenii acelui stat pot fi şi victimelepe intervenţia armată. Alte surse menţionează pe lîngă că cetăţenii acelui stat pot fi şi victimele

unui „genocid, a unei crize umanitare sau a unui război civil”. Un alt dicţionar de relaţiiunui „genocid, a unei crize umanitare sau a unui război civil”. Un alt dicţionar de relaţii

internaţionale defineşte internaţionale defineşte intervenţia umanitarăintervenţia umanitară ca fiind ca fiind „intervenţia în forţa în chestiunile interne„intervenţia în forţa în chestiunile interne

ale unui stat pentru a se asigura protecţia împotriva unor încălcări pe scara largă aleale unui stat pentru a se asigura protecţia împotriva unor încălcări pe scara largă ale

drepturilor omului. În acest sens, ea trebuie deosebită de asistenţa umanitară, care nu implicădrepturilor omului. În acest sens, ea trebuie deosebită de asistenţa umanitară, care nu implică

ideea de coerciţie şi de regulă se produce cu asentimentul statului ţintăideea de coerciţie şi de regulă se produce cu asentimentul statului ţintă””11..    

                        O definiţie completă pentru O definiţie completă pentru intervenţia umanitarăintervenţia umanitară mai poate fi considerată şi mai poate fi considerată şi

„„ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei de către un stat, un grup de state sau o organizaţieameninţarea cu forţa sau folosirea forţei de către un stat, un grup de state sau o organizaţie

internaţională cu scopul de a proteja cetăţenii statului vizat de privarea răspîndită a unorinternaţională cu scopul de a proteja cetăţenii statului vizat de privarea răspîndită a unor

drepturi recunoscute internaţionaldrepturi recunoscute internaţional”.”.22  Aceeaşi sursă afirmă faptul că „Aceeaşi sursă afirmă faptul că „Intervenţia umanitarăIntervenţia umanitară

implică de obicei decizia unui stat, a unui grup de state sau a unei organizaţii internaţionale săimplică de obicei decizia unui stat, a unui grup de state sau a unei organizaţii internaţionale să

1 Evans, Graham si Newnham, Jeffrey, Dicţionar de Relaţii Internaţionale Englez-Roman, Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 2001, pp.240-2412 Murphy D., Sean, Humanitarian Intevention: the Unitded Nations in an Evolving Order, Philadelphia, University of Pennsylvannia Press, 1996, p.11

4

întreprindă acţiuni violente împotriva unui stat ce ameninţă, tolerează sau foloseşte acţiuniîntreprindă acţiuni violente împotriva unui stat ce ameninţă, tolerează sau foloseşte acţiuni

violente”violente”..33  Cu toate acestea, anumiti autori tind sa contrazica aceste definitii generale.Cu toate acestea, anumiti autori tind sa contrazica aceste definitii generale.

  Spre exemplu, Douglas Stuart, profesor de ştiinţe politice şi studii internaţionale, defineşteSpre exemplu, Douglas Stuart, profesor de ştiinţe politice şi studii internaţionale, defineşte

intervenţia umanitarăintervenţia umanitară ca fiind „ ca fiind „o acţiune coercitivă din partea unui alt guvern sau agento acţiune coercitivă din partea unui alt guvern sau agent

autorizat direcţionat împotriva unui stat sau în interiorul acestuia, pentru a împiedica sau limitaautorizat direcţionat împotriva unui stat sau în interiorul acestuia, pentru a împiedica sau limita

efectele unei crize umanitare masiveefectele unei crize umanitare masive..44””    Deasemenea, Stuart nu considera că acţiunea coercitivăDeasemenea, Stuart nu considera că acţiunea coercitivă

ar trebui să fie reprezentată doar de „forţa militară, dar şi de o serie de măsuri punitive, cum ar fiar trebui să fie reprezentată doar de „forţa militară, dar şi de o serie de măsuri punitive, cum ar fi

embargoul economic sau cel asupra armamentului, sancţiuni internaţionale şi presiuniembargoul economic sau cel asupra armamentului, sancţiuni internaţionale şi presiuni

diplomatice.”diplomatice.”

      Un specialist în domeniul intervenţiei umanitare, J.L. Holzgrefe, defineşte cu ajutorul luiUn specialist în domeniul intervenţiei umanitare, J.L. Holzgrefe, defineşte cu ajutorul lui

Allen Buchanan intervenţia umanitară ca fiind „ameninţarea sau folosirea forţei în afaraAllen Buchanan intervenţia umanitară ca fiind „ameninţarea sau folosirea forţei în afara

graniţelor de către un stat (sau un grup de state) ce doreşte prevenirea sau încetarea unor violărigraniţelor de către un stat (sau un grup de state) ce doreşte prevenirea sau încetarea unor violări

grave şi răspîndite ale drepturilor omului unor cetăţeni ce aparţin de alt stat, fără permisiuneagrave şi răspîndite ale drepturilor omului unor cetăţeni ce aparţin de alt stat, fără permisiunea

statului în interiorul teritoriului căruia forţele sunt aplicate.statului în interiorul teritoriului căruia forţele sunt aplicate.55” Astfel, autorul nu include „două” Astfel, autorul nu include „două

modalităţi de comportament asociate ocazional cu intervenţia umanitară”, acestea fiind metodelemodalităţi de comportament asociate ocazional cu intervenţia umanitară”, acestea fiind metodele

non-violente de intervenţie de ordin economic sau diplomatic, amintite şi de Douglas Stuart înnon-violente de intervenţie de ordin economic sau diplomatic, amintite şi de Douglas Stuart în

lucrarea sa.lucrarea sa.

          Intervenţia umanitarăIntervenţia umanitară mai este considerată ca fiind o „operaţiune de menţinere a păcii mai este considerată ca fiind o „operaţiune de menţinere a păcii

de generaţia a doua, intervenţiile umanitare nu şi-au elaborat înca proceduri permanente dede generaţia a doua, intervenţiile umanitare nu şi-au elaborat înca proceduri permanente de

operare”. Există şi o predispunere pentru selectarea asistenţei umanitare atunci cînd existăoperare”. Există şi o predispunere pentru selectarea asistenţei umanitare atunci cînd există

această posibilitate, deoarece aceasta nu presupune uzul de forţă pentru ajutorarea civililoraceastă posibilitate, deoarece aceasta nu presupune uzul de forţă pentru ajutorarea civililor

implicaţi.implicaţi.

          Evoluţia conceptului de intevenţie umanitară a suferit numeroase modificări peEvoluţia conceptului de intevenţie umanitară a suferit numeroase modificări pe

parcursul timpului. Prima menţionare propriu-zisă a conceptului de „intervenţie umanitară” a fostparcursul timpului. Prima menţionare propriu-zisă a conceptului de „intervenţie umanitară” a fost

făcută de Grotius în 1625, în lucrarea sa „De Jure Belli ac Paci”făcută de Grotius în 1625, în lucrarea sa „De Jure Belli ac Paci” 66. Pînă la aceasta termenul de. Pînă la aceasta termenul de 3 Idem, p. 204 http://www.un.org/Pubs/chronicle/2001/issue2/0102p32.htm5 Holzgeffe, J.L. şi Keohane, Robert, Humanitarian Intervention: Ethical, Legal, and Political Dilemmas, New York, Cambridge University Press, 2003, p.186 Evans, Graham şi Newnham, Jeffrey, Dicţionar de Relaţii Internaţionale Englez-Român, Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 2001, p. 242

5

intervenţie umanitară nu a fost folosit, dar există în folosire termenul de război drept. Perioada deintervenţie umanitară nu a fost folosit, dar există în folosire termenul de război drept. Perioada de

Război Rece a pus în umbră acest concept în favoarea principiilor westphalice, neintervenţiaRăzboi Rece a pus în umbră acest concept în favoarea principiilor westphalice, neintervenţia

fiind regula de bază în cazul acestor crize umanitare. Însă, cele mai importante pentru prezent s-fiind regula de bază în cazul acestor crize umanitare. Însă, cele mai importante pentru prezent s-

au produs după 1990au produs după 199077. Modificările aduse acestui termen vin în domeniul legislativ, cu referire la. Modificările aduse acestui termen vin în domeniul legislativ, cu referire la

legitimitatea intervenţiei, precum şi a statelor ce intervin, a zonelor în care refugiaţii trebuiesclegitimitatea intervenţiei, precum şi a statelor ce intervin, a zonelor în care refugiaţii trebuiesc

protejaţi, a modului în care tratatele ce includ norme de intervenţie trebuiesc interpretate, precumprotejaţi, a modului în care tratatele ce includ norme de intervenţie trebuiesc interpretate, precum

şi a instituţiilor ce sunt implicate în intervenţii.şi a instituţiilor ce sunt implicate în intervenţii.

2.2 Conceptul de diplomaţie umanitară2.2 Conceptul de diplomaţie umanitară

          CConceptul deonceptul de  diplomaţie umanitarădiplomaţie umanitară este dezvoltat în lucrarea „Humanitarian Diplomacy. este dezvoltat în lucrarea „Humanitarian Diplomacy.

Practitioners and Their Craft” editată de Larry Minear şi Hazel Smith. Autorii, cu o experienţăPractitioners and Their Craft” editată de Larry Minear şi Hazel Smith. Autorii, cu o experienţă

notabilă în domeniul intervenţiei umanitare, explică ceea ce înseamnă, în ziua de astăzi,notabilă în domeniul intervenţiei umanitare, explică ceea ce înseamnă, în ziua de astăzi,

diplomaţia umanitară.diplomaţia umanitară.

            În primul rînd, trebuie făcută o distincţie între diplomaţii ce activează în domeniulÎn primul rînd, trebuie făcută o distincţie între diplomaţii ce activează în domeniul

afacerilor externe ale unui stat şi membrii unei misiuni umanitare. Astfel, membrii uneiafacerilor externe ale unui stat şi membrii unei misiuni umanitare. Astfel, membrii unei

organizaţii umanitare nu se consideră diplomaţi în adevăratul sens al cuvîntului, deoareceorganizaţii umanitare nu se consideră diplomaţi în adevăratul sens al cuvîntului, deoarece

domeniul diplomatic este unul mult mai precis ca activitate avînd oameni specializaţi pe acestdomeniul diplomatic este unul mult mai precis ca activitate avînd oameni specializaţi pe acest

domeniu.domeniu.

                  Această distincţie este făcută şi la nivelul domeniul de activitate. Diplomaţia este privităAceastă distincţie este făcută şi la nivelul domeniul de activitate. Diplomaţia este privită

de autorii lucrării ca fiind un mediu de acţiune mult mai bine definit, un regim constituit dinde autorii lucrării ca fiind un mediu de acţiune mult mai bine definit, un regim constituit din

seturi de norme, reguli şi valori ce permit interacţiunea dintre actorii naţionali sau internaţionaliseturi de norme, reguli şi valori ce permit interacţiunea dintre actorii naţionali sau internaţionali 88..

Un astfel de exemplu poate fi considerat Convenţia de la Viena din 1949. Spre deosebire deUn astfel de exemplu poate fi considerat Convenţia de la Viena din 1949. Spre deosebire de

această diplomaţie clasică, diplomaţia umanitară nu are un asemenea set de reguli şi valori peaceastă diplomaţie clasică, diplomaţia umanitară nu are un asemenea set de reguli şi valori pe

care să se bazeze. Dacă un diplomat de carieră are posibilitatea enunţării privilegiilor sale princare să se bazeze. Dacă un diplomat de carieră are posibilitatea enunţării privilegiilor sale prin

normele internaţionale stabilite în acest sens, persoanele ce îndeplinesc un rol în aceastanormele internaţionale stabilite în acest sens, persoanele ce îndeplinesc un rol în aceasta

7 Idem, p. 2418 Minear, Larry şi Smith, Hazel, Humanitarian Diplomacy: Practitioners and Their Craft, New York, United Nations University Press, 2007, p.9

6

diplomaţie umanitară au un cadru legislativ, putem spune, foarte lax, acesta putînd fi interpretatdiplomaţie umanitară au un cadru legislativ, putem spune, foarte lax, acesta putînd fi interpretat

facil.facil.

                  Autorii acestei lucrări amintesc şi un atribut al intervenţiei umanitare precizat înAutorii acestei lucrări amintesc şi un atribut al intervenţiei umanitare precizat în

introducerea acestei lucrări: factorul ad-hocintroducerea acestei lucrări: factorul ad-hoc99. Spre deosebire de diplomaţia clasică ce se. Spre deosebire de diplomaţia clasică ce se

desfăşoară pe baza unor reguli stabilite clar, diplomaţia umanitară este un domeniu în caredesfăşoară pe baza unor reguli stabilite clar, diplomaţia umanitară este un domeniu în care

hotărîrile şi acţiunile se fac în lipsa unei „autorităţi de a impune sancţiuni militare sauhotărîrile şi acţiunile se fac în lipsa unei „autorităţi de a impune sancţiuni militare sau

economice”economice”1010  unui stat.unui stat.

Modalităţile prin care un diplomat poate influenţa acţiunile unui stat sunt mult mai eficienteModalităţile prin care un diplomat poate influenţa acţiunile unui stat sunt mult mai eficiente

faţă de metodele clasice de persuasiune şi negociere îndeplinite de reprezentanţii organizaţiilorfaţă de metodele clasice de persuasiune şi negociere îndeplinite de reprezentanţii organizaţiilor

umanitare. Diplomatul de carieră are la dispoziţia sa metode mult mai rapide şi mai persuasive şi,umanitare. Diplomatul de carieră are la dispoziţia sa metode mult mai rapide şi mai persuasive şi,

în plus, prezintă o entitate statală, fapt care îi poate genera avantaje.în plus, prezintă o entitate statală, fapt care îi poate genera avantaje.

                  Diplomaţia umanitară este considerată ca fiind singulară, acest lucru fiind atestat deDiplomaţia umanitară este considerată ca fiind singulară, acest lucru fiind atestat de

faptul că această specializare a cunoscut un progres impresionant în perioada postbelicfaptul că această specializare a cunoscut un progres impresionant în perioada postbelic ăă. Astfel,. Astfel,

marile organizaţii umanitare, prin reprezentanţii lor, au avut ocazia să stea la masa alături de şefimarile organizaţii umanitare, prin reprezentanţii lor, au avut ocazia să stea la masa alături de şefi

de stat sau premier negociînd conflictele în care interveneau, în unele cazuri avînd chiar o realăde stat sau premier negociînd conflictele în care interveneau, în unele cazuri avînd chiar o reală

capacitate de influenţare a rezultatului negocierilor.capacitate de influenţare a rezultatului negocierilor.

                  Diplomaţia umanitară ar putea fi considerată, dat fiind misiunea diplomatică clasică, caDiplomaţia umanitară ar putea fi considerată, dat fiind misiunea diplomatică clasică, ca

îndeplinind şi obiective politice, pe lîngă cele umanitare de bază ce decurg din misiuneaîndeplinind şi obiective politice, pe lîngă cele umanitare de bază ce decurg din misiunea

organizaţiei. Acest lucru, însă, nu se petrece, după cum afirmaorganizaţiei. Acest lucru, însă, nu se petrece, după cum afirma    Larry Minear. El considera căLarry Minear. El considera că

„diplomaţii umanitari” ar trebui consideraţi ca fiind „negociatori politici”, dar nu „political„diplomaţii umanitari” ar trebui consideraţi ca fiind „negociatori politici”, dar nu „political

advocates”advocates”1111. Chiar dacă aceşti reprezentanţi se vor afla la masa negocierilor aceştia nu vor aduce. Chiar dacă aceşti reprezentanţi se vor afla la masa negocierilor aceştia nu vor aduce

păreri politice proprii cu referire la o anumită viziune politică, deoarece acest lucru ar aducepăreri politice proprii cu referire la o anumită viziune politică, deoarece acest lucru ar aduce

atingere la principiul de imparţialitate cu care sunt creditate organizaţiile implicate direct înatingere la principiul de imparţialitate cu care sunt creditate organizaţiile implicate direct în

intervenţiile umanitare.intervenţiile umanitare.

            

9 Idem, p. 1010 Idem, p. 1011 Idem, p. 50

7

  Conceptul de diplomaţie umanitară este, însă, şi adesea contestat. Astfel, există trei tipuri deConceptul de diplomaţie umanitară este, însă, şi adesea contestat. Astfel, există trei tipuri de

contestare a acestui model nou de diplomaţie, fiecare din acestea avand explicaţia sa. contestare a acestui model nou de diplomaţie, fiecare din acestea avand explicaţia sa.

În primul rînd, diplomaţia umanitară este considerată un „oximoron”, explicaţia fiind caÎn primul rînd, diplomaţia umanitară este considerată un „oximoron”, explicaţia fiind ca

reprezentanţii diplomatici se ocupă de diplomaţie, iar reprezentanţii organizaţiilorreprezentanţii diplomatici se ocupă de diplomaţie, iar reprezentanţii organizaţiilor

umanitare se ocupă de chestiunile umanitare ce există în cazul unui conflict. Acestumanitare se ocupă de chestiunile umanitare ce există în cazul unui conflict. Acest

lucru, însa, poate fi uşor contestat prin faptul că, în anumite cazuri, reprezentanţiilucru, însa, poate fi uşor contestat prin faptul că, în anumite cazuri, reprezentanţii

umanitari sunt, poate, singura cale viabilă şi sigură de comunicare cu membrii statuluiumanitari sunt, poate, singura cale viabilă şi sigură de comunicare cu membrii statului

în care se află organizaţia respectivă.în care se află organizaţia respectivă.

O a doua contestare a conceptului mai sus menţionat este că activitatea diplomatică O a doua contestare a conceptului mai sus menţionat este că activitatea diplomatică

întreprinsă de membrii misiunilor umanitare este una de rutină, fiind obişnuitîntreprinsă de membrii misiunilor umanitare este una de rutină, fiind obişnuităă. Şi acest. Şi acest

contra-argument poate fi combătut prin faptul că majoritatea membrilor unei organizaţiicontra-argument poate fi combătut prin faptul că majoritatea membrilor unei organizaţii

umanitare nu are cunoştinte temeinice în materie de diplomaţie propriu-zisă şi, deumanitare nu are cunoştinte temeinice în materie de diplomaţie propriu-zisă şi, de

asemenea, anumite metode diplomatice pot afecta relaţiile dintr-o organizaţie umanitarăasemenea, anumite metode diplomatice pot afecta relaţiile dintr-o organizaţie umanitară

şi statul care o găzduieşte. şi statul care o găzduieşte.

O ultimă menţionare este aceea a răului necesar. Acesta consideră că atribuţiileO ultimă menţionare este aceea a răului necesar. Acesta consideră că atribuţiile

diplomatice în domeniul intervenţiei umanitare sunt necesare, deoarece acestea ajută ladiplomatice în domeniul intervenţiei umanitare sunt necesare, deoarece acestea ajută la

rezolvarea pe cale paşnică a problemelor.rezolvarea pe cale paşnică a problemelor.

2.3 Zone de securitate umanitară la nivel mondial. Exemple2.3 Zone de securitate umanitară la nivel mondial. Exemple

        ZZonele de securitate umanitară sunt definite în dicţionarul diplomatic ca fiind „porţiuni deonele de securitate umanitară sunt definite în dicţionarul diplomatic ca fiind „porţiuni de

teritoriu, unde, prin acord între beligeranţi sunt puşi la adăpost de efectele războiului răniţii şiteritoriu, unde, prin acord între beligeranţi sunt puşi la adăpost de efectele războiului răniţii şi

bolnavii, precum şi personalul însărcinat cu organizarea şi administrarea acestor zone”bolnavii, precum şi personalul însărcinat cu organizarea şi administrarea acestor zone”1212..

Zonele de securitate au rolul de a proteja cetătenii, pe cît posibil, de efectele unui conflictZonele de securitate au rolul de a proteja cetătenii, pe cît posibil, de efectele unui conflict

ce se desfăşoară în acel teritoriu şi care poate avea repercusiuni directe asupra lor. Ele auce se desfăşoară în acel teritoriu şi care poate avea repercusiuni directe asupra lor. Ele au

12 Dicţionar Diplomatic, Bucureşti, Editura Politică, 1979; p. 958

8

cunoscut o dezvoltare graduală, fiind treptat integrate în domeniul relaţiilor internaţionale,cunoscut o dezvoltare graduală, fiind treptat integrate în domeniul relaţiilor internaţionale,

precum şi fiind integrate în normele de drept internaţional folosit în mod curent.precum şi fiind integrate în normele de drept internaţional folosit în mod curent.

                        Fiind prima dată folosite, la nivel formal, în timpul războiului franco-prusac, în anulFiind prima dată folosite, la nivel formal, în timpul războiului franco-prusac, în anul

1870. La acel moment s-a încercat crearea unor zone neutre în oraşe pentru a proteja localnicii şi1870. La acel moment s-a încercat crearea unor zone neutre în oraşe pentru a proteja localnicii şi

a putea permite îngrijirea în siguranţă a răniţilor.a putea permite îngrijirea în siguranţă a răniţilor.              

                        După perioada în care se crează prima zonă de protecţie a cetăţenilor, a devenit din ce înDupă perioada în care se crează prima zonă de protecţie a cetăţenilor, a devenit din ce în

ce mai clară necesitatea legiferării arealelor de securitate pentru cetăţeni. Prima asemeneace mai clară necesitatea legiferării arealelor de securitate pentru cetăţeni. Prima asemenea

încercare de a le integra în cadrul legislativ a fost făcută cu ocazia redactării Convenţiei de laîncercare de a le integra în cadrul legislativ a fost făcută cu ocazia redactării Convenţiei de la

Haga din anul 1907, menţionarea oficială făcîndu-se la articolul 27Haga din anul 1907, menţionarea oficială făcîndu-se la articolul 27 1313. În acest document se. În acest document se

menţiona despre protejarea „spitalelor şi a locurilor unde cei bolnavi şi răniţi sunt adunati”menţiona despre protejarea „spitalelor şi a locurilor unde cei bolnavi şi răniţi sunt adunati” 1414 . .

Articolul prezent în Convenţie nu menţiona, însă, o delimitare foarte clară a unor asemenea zoneArticolul prezent în Convenţie nu menţiona, însă, o delimitare foarte clară a unor asemenea zone

de securitate sau modului în care zonele ar trebui respectate de catre beligeranţi.de securitate sau modului în care zonele ar trebui respectate de catre beligeranţi.

                        În perioada interbelică se vor mai face înca două tentative de a crea o bază legală solidăÎn perioada interbelică se vor mai face înca două tentative de a crea o bază legală solidă

pentru aceste zone de securitate în cazul conflictelor. O primă iniţiativă a fost luată de catrepentru aceste zone de securitate în cazul conflictelor. O primă iniţiativă a fost luată de catre

Georges Saint Paul. Acesta a presat luarea unor măsuri de siguranţă pentru „refugierea civililor şiGeorges Saint Paul. Acesta a presat luarea unor măsuri de siguranţă pentru „refugierea civililor şi

îngrijirea soldaţilor răniţi şi bolnaviîngrijirea soldaţilor răniţi şi bolnavi  hors combathors combat””1515. Cea de-a doua acţiune întreprinsă a fost. Cea de-a doua acţiune întreprinsă a fost

sprijinită de Comitetul Internaţional al Crucii Rosiisprijinită de Comitetul Internaţional al Crucii Rosii1616. Acţiunea a încercat accelerarea integrării. Acţiunea a încercat accelerarea integrării

într-un cadru legislativ, lucru nu a fost însă posibil datorită izbucnirii celui de-al doilea Războiîntr-un cadru legislativ, lucru nu a fost însă posibil datorită izbucnirii celui de-al doilea Război

Mondial, discuţiile fiind amînate pînă în anul 1949.Mondial, discuţiile fiind amînate pînă în anul 1949.

                        Cu toate că în perioada interbelică nu se va reuşi o legiferare mult-dorită a zonelor deCu toate că în perioada interbelică nu se va reuşi o legiferare mult-dorită a zonelor de

securitate vor exista noi situaţii în care astfel de zone vor fi implementate. Un asemenea exemplusecuritate vor exista noi situaţii în care astfel de zone vor fi implementate. Un asemenea exemplu

poate fi crearea zonei Jaquinot în cadrul conflictului sino-japonez din 1937. Atunci prin creareapoate fi crearea zonei Jaquinot în cadrul conflictului sino-japonez din 1937. Atunci prin crearea

acestui areal de protecţie , 250.000 de civili au putut fi adăpostiţi. Cel de-al doilea exemplu ar fiacestui areal de protecţie , 250.000 de civili au putut fi adăpostiţi. Cel de-al doilea exemplu ar fi

zona creată în Ierusalim de Comitetul Internaţional al Crucii Rosii.zona creată în Ierusalim de Comitetul Internaţional al Crucii Rosii.

13 McQueen, Carol, Humanitarian Intervention and Safety Zones, New York, Palgrave Macmillan, 2005, p.2

14 Idem, p. 215 Idem, p. 316 Idem, p. 3

9

                        Anul 1949 va fi momentul în care codificarea legislativă a acestor zone de protecţie va fiAnul 1949 va fi momentul în care codificarea legislativă a acestor zone de protecţie va fi

realizată cu ocazia Convenţiei I de la Geneva. Astfel, articolul 23 din convenţie precizeaza faptulrealizată cu ocazia Convenţiei I de la Geneva. Astfel, articolul 23 din convenţie precizeaza faptul

ca era stabilita „zona spitalelor şi localităţilor organizate pentru a proteja pe cei răniţi şi bolnavica era stabilita „zona spitalelor şi localităţilor organizate pentru a proteja pe cei răniţi şi bolnavi

în timpul războiului.”în timpul războiului.”1717  Acelaşi articol mai delimita şi modalităţile de acces în zona de securitate,Acelaşi articol mai delimita şi modalităţile de acces în zona de securitate,

menţionaîdu-se şi categoriile de persoane ce puteau intra în această zonă. Conform prevederilormenţionaîdu-se şi categoriile de persoane ce puteau intra în această zonă. Conform prevederilor

documentului adoptat la Geneva, activităţile militare erau interzise, zona trebuia situată departedocumentului adoptat la Geneva, activităţile militare erau interzise, zona trebuia situată departe

de locul desfăşurării conflictului propriu-zis, iar spaţiile de securitate delimitate nu puteau fide locul desfăşurării conflictului propriu-zis, iar spaţiile de securitate delimitate nu puteau fi

aparate armat. Tot în cadrul aceluiaşi document sunt prezentate criteriile necesare definirii uneiaparate armat. Tot în cadrul aceluiaşi document sunt prezentate criteriile necesare definirii unei

zone drept zona de securitate umanitară, printre care sunt de mentionat urmatoarele: zone drept zona de securitate umanitară, printre care sunt de mentionat urmatoarele:

1.1. Să nu reprezinte decît o mică parte din teritoriul controlat de statul care le-a creat şi să nuSă nu reprezinte decît o mică parte din teritoriul controlat de statul care le-a creat şi să nu

aibă o populaţie densă; aibă o populaţie densă;

2.2. Să nu fie situate in apropiere de obiective militare sau de instalatii industriale siSă nu fie situate in apropiere de obiective militare sau de instalatii industriale si

administrative importante; administrative importante;

3.3. Să fie situate în regiuni îndepărtate de locurile unde au loc sau este presupus că vor aveaSă fie situate în regiuni îndepărtate de locurile unde au loc sau este presupus că vor avea

loc lupteloc lupte1818..

                        O dată cu redactarea Convenţiei IV de la Geneva vor apărea noi prevederi cu privire laO dată cu redactarea Convenţiei IV de la Geneva vor apărea noi prevederi cu privire la

zonele de securitate stabilite. Articolul 14 din Convenţie preciza adăugarea unor noi categorii dezonele de securitate stabilite. Articolul 14 din Convenţie preciza adăugarea unor noi categorii de

cetăţeni ce trebuiau protejaţi în cadrul zonelor în timpul unui conflict. Astfel, de o asemeneacetăţeni ce trebuiau protejaţi în cadrul zonelor în timpul unui conflict. Astfel, de o asemenea

protecţie puteau beneficia persoanele în vîrstă, copiii sub 15 ani sau mamele copiilor sub 7 ani.protecţie puteau beneficia persoanele în vîrstă, copiii sub 15 ani sau mamele copiilor sub 7 ani.

Tot în cadrul acestei convenţii articolul 15 preciza, în cazul creării unor zone neutre pentruTot în cadrul acestei convenţii articolul 15 preciza, în cazul creării unor zone neutre pentru

combatanţi şi non-combatanţi, necesitatea existenţei unui consimţămant între beligeranţi cucombatanţi şi non-combatanţi, necesitatea existenţei unui consimţămant între beligeranţi cu

privire la stabilirea zonelor de securitate.privire la stabilirea zonelor de securitate.

                        Protocolul I de la Geneva, elaborat în 1977, va aduce încă o nouă reglementareProtocolul I de la Geneva, elaborat în 1977, va aduce încă o nouă reglementare

înîn    domeniul de securitate umanitară ce privea zonele de securitate. Cele două articole relevantedomeniul de securitate umanitară ce privea zonele de securitate. Cele două articole relevante

pentru subiect, articolele 59 si 60, precizau că se interzicea atacarea localităţilor ce nu eraupentru subiect, articolele 59 si 60, precizau că se interzicea atacarea localităţilor ce nu erau

aparate de forţe armate, precum şi stabilirea interdicţiei operaţiunilor militare în zone ce fuseserăaparate de forţe armate, precum şi stabilirea interdicţiei operaţiunilor militare în zone ce fuseseră

în prealabil stabilite ca fiind zone demilitarizateîn prealabil stabilite ca fiind zone demilitarizate1919. Pentru a deveni zona demilitarizată în timpul. Pentru a deveni zona demilitarizată în timpul

17 Idem, p. 518 Dicţionar Diplomatic, Bucureşti, Editura Politică, 1979, p. 95819 McQueen, Carol, Humanitarian Intervention and Safety Zones, New York, Palagrave Macmillan, 2005, p.5

10

unui conflict, o regiune trebuia să îndeplinească următoarele criterii: toţi combatanţii trebuiau săunui conflict, o regiune trebuia să îndeplinească următoarele criterii: toţi combatanţii trebuiau să

fie evacuaţi, instalaţiile militare fixe existente nu erau folosite, actele de ostilitate erau interzise,fie evacuaţi, instalaţiile militare fixe existente nu erau folosite, actele de ostilitate erau interzise,

atît din partea populaţiei, cît şi din partea autorităţilor, iar orice activitate legată de acţiunileatît din partea populaţiei, cît şi din partea autorităţilor, iar orice activitate legată de acţiunile

militare trebuia să fie sistatmilitare trebuia să fie sistatăă2020..

                            Prevederile protocolului au contribuit la o legiferare corectă a noţiunii de zonă dePrevederile protocolului au contribuit la o legiferare corectă a noţiunii de zonă de

securitate. Aceasta era, acum, o zonă demilitarizată, ce avea o supervizare neutră şi era un arealsecuritate. Aceasta era, acum, o zonă demilitarizată, ce avea o supervizare neutră şi era un areal

foarte clar definit. Pînă în anii ’90 cazurile în care a trebuit să se facă apel la zonele create au fostfoarte clar definit. Pînă în anii ’90 cazurile în care a trebuit să se facă apel la zonele create au fost

aproximativ 10. Printre acestea, merită menţionate criza din Bangladesh din 1971, precum ţiaproximativ 10. Printre acestea, merită menţionate criza din Bangladesh din 1971, precum ţi

criza din Cipru din 1974criza din Cipru din 19742121..

După 1990, zonele de securitate vor suferi schimbări radicale. Acestea nu vor fi neapăratDupă 1990, zonele de securitate vor suferi schimbări radicale. Acestea nu vor fi neapărat

legiferate, dar vor fi impuse de ineditul conflictelor apărute pe mapa mondială după căderealegiferate, dar vor fi impuse de ineditul conflictelor apărute pe mapa mondială după căderea

Uniunii Sovietice. Arealele de securitate vor avea anumite caracteristici cheie: Uniunii Sovietice. Arealele de securitate vor avea anumite caracteristici cheie:

În primul rînd, zonele au fost stabilite la cererea unuia sau tuturor beligeranţilor. În primul rînd, zonele au fost stabilite la cererea unuia sau tuturor beligeranţilor.

Spaţiul de protecţie gîndit pentru cetăţeni trebuie să fie demilitarizat, ca atare nu ar trebuiSpaţiul de protecţie gîndit pentru cetăţeni trebuie să fie demilitarizat, ca atare nu ar trebui

să existe niciun fel de acţiune militară. să existe niciun fel de acţiune militară.

Cea de-a treia trăsătură este cea de obligaţie de protejare a cetăţenilor. Ca atare,Cea de-a treia trăsătură este cea de obligaţie de protejare a cetăţenilor. Ca atare,

persoanele afectate trebuiesc plasaţi pentru a putea fi în afara conflictului. Zonele depersoanele afectate trebuiesc plasaţi pentru a putea fi în afara conflictului. Zonele de

protecţie trebuie să fie de dimensiuni mici şi, nu în ultimul rînd, nu fuseseră createprotecţie trebuie să fie de dimensiuni mici şi, nu în ultimul rînd, nu fuseseră create

anumite prevederi specifice cu privire la măsurile ce erau necesare pentru aanumite prevederi specifice cu privire la măsurile ce erau necesare pentru a

asiguraasigura    protecţia civililor.protecţia civililor.

                        Însă, după anul 1990, zonele de siguranţă importante stabilite în Irak, Bosnia şi RwandaÎnsă, după anul 1990, zonele de siguranţă importante stabilite în Irak, Bosnia şi Rwanda

nu au avut caracteristicile mai sus menţionate. În primul rînd zonele create în statele mai susnu au avut caracteristicile mai sus menţionate. În primul rînd zonele create în statele mai sus

menţionate nu au fost impuse de autorităţile lor ci au fost stabilite de către alte puterimenţionate nu au fost impuse de autorităţile lor ci au fost stabilite de către alte puteri

internaţionaleinternaţionale2222. Cu toate că prevederile Convenţiilor stabileau amplasarea stabilimentelor în. Cu toate că prevederile Convenţiilor stabileau amplasarea stabilimentelor în

20 Idem, p. 1121 Idem, p. 522 Idem, p. 7

11

afara zonelor de conflict, cetăţenii implicaţi se găseau foarte aproape de conflictele ce seafara zonelor de conflict, cetăţenii implicaţi se găseau foarte aproape de conflictele ce se

disputau. O altă dispoziţie ce nu a fost respectată a fost faptul că spaţiile alocate erau protejate dedisputau. O altă dispoziţie ce nu a fost respectată a fost faptul că spaţiile alocate erau protejate de

către forţe armate. Demilitarizarea a fost încă o problemă pe listă. Dat fiind reticenţa regimurilorcătre forţe armate. Demilitarizarea a fost încă o problemă pe listă. Dat fiind reticenţa regimurilor

de a colabora cu organizaţiile internaţionale abilitate, o demilitarizare nu a putut fi făcută subde a colabora cu organizaţiile internaţionale abilitate, o demilitarizare nu a putut fi făcută sub

supravegherea acestora, şi, ca atare, statele vizate nu s-au achitat de datoria prevăzută însupravegherea acestora, şi, ca atare, statele vizate nu s-au achitat de datoria prevăzută în

acordurile internaţionale. O ultimă diferenţă între situaţia teoretică şi cea de facto a fost cuacordurile internaţionale. O ultimă diferenţă între situaţia teoretică şi cea de facto a fost cu

privire la dimensiunile zonei de securitate. Dacă dimensiunile trebuiau să fie reduse pentru aprivire la dimensiunile zonei de securitate. Dacă dimensiunile trebuiau să fie reduse pentru a

putea facilita supravegherea , în cazul real suprafaţa arealelor de siguranţă create pentru cetăţeniputea facilita supravegherea , în cazul real suprafaţa arealelor de siguranţă create pentru cetăţeni

a fost mult mai mare. Ca atare, în timpul intervenţiei umanitare, forţele internaţionale au avut oa fost mult mai mare. Ca atare, în timpul intervenţiei umanitare, forţele internaţionale au avut o

reală problemă în supravegherea lor.reală problemă în supravegherea lor.

                        Interesul statelor de a crea acesteInteresul statelor de a crea aceste  safe havenssafe havens  pentru refugiaţii aflaţi în mijloculpentru refugiaţii aflaţi în mijlocul

conflictelor interne a fost unul important: a dat ocazia statelor „să facă ceva”. Ambiguitateaconflictelor interne a fost unul important: a dat ocazia statelor „să facă ceva”. Ambiguitatea

voluntară a acţiunilor lor le-a permis colaborare, pentru că se aflau între decizia de inacţiune învoluntară a acţiunilor lor le-a permis colaborare, pentru că se aflau între decizia de inacţiune în

aceste cazuri umanitare şi imposibilitatea de acţiune cauzată de modalităţile diferite imaginate deaceste cazuri umanitare şi imposibilitatea de acţiune cauzată de modalităţile diferite imaginate de

fiecare stat în cazul intervenţiei. Iar decizia de acţiune, oricît de ambiguă, a avut şi dedesubturifiecare stat în cazul intervenţiei. Iar decizia de acţiune, oricît de ambiguă, a avut şi dedesubturi

proprii pentru fiecare stat în parte. În primul rînd, putem vorbi de faptul că statele implicate auproprii pentru fiecare stat în parte. În primul rînd, putem vorbi de faptul că statele implicate au

avut de cîştigat din implicarea în cadrul comunităţii internaţionale în momentul unui pericol.avut de cîştigat din implicarea în cadrul comunităţii internaţionale în momentul unui pericol.

Apoi, intervenţiile făcute au oferit posibilitatea statelor să îşi reafirme poziţia în interiorulApoi, intervenţiile făcute au oferit posibilitatea statelor să îşi reafirme poziţia în interiorul

propriului stat. Un al treilea motiv ar fi faptul că prin implicarea lor, s-a reuşit prin negocierilepropriului stat. Un al treilea motiv ar fi faptul că prin implicarea lor, s-a reuşit prin negocierile

purtate, o omogenizare a intereselor statelor pentru a le aduce la un numitor cvasi-comun. Acestapurtate, o omogenizare a intereselor statelor pentru a le aduce la un numitor cvasi-comun. Acesta

omogenizare a putut fi realizată, cu aceasta ocazie şi în cazul intereselor divergente aleomogenizare a putut fi realizată, cu aceasta ocazie şi în cazul intereselor divergente ale

comunităţii internaţionale. Ca atare, există atît motive materialiste, legate de interesele statelor,comunităţii internaţionale. Ca atare, există atît motive materialiste, legate de interesele statelor,

cît şi motive idealiste, cum ar fi interesele comunităţii internaţionale de a ajuta persoanele aflatecît şi motive idealiste, cum ar fi interesele comunităţii internaţionale de a ajuta persoanele aflate

în pericol în acele zone de conflict, ce au permis crearea zonelor de securitate în cele trei cazuriîn pericol în acele zone de conflict, ce au permis crearea zonelor de securitate în cele trei cazuri

menţionate.menţionate.

                        Ca o concluzie, exemplul creării zonelor de securitate în Irak, Rwanda şi Bosnia nuCa o concluzie, exemplul creării zonelor de securitate în Irak, Rwanda şi Bosnia nu

constituie pentru cei interesaţi o lecţie de succes sau de eşec. Precum distincţia dintre viziuneaconstituie pentru cei interesaţi o lecţie de succes sau de eşec. Precum distincţia dintre viziunea

materialistă şi viziunea idealistă, rezultatul intervenţiilor umanitare în cele trei state este neclar.materialistă şi viziunea idealistă, rezultatul intervenţiilor umanitare în cele trei state este neclar.

Putem considera crearea arealelor un succes din mai multe puncte de vedere: în primul rînd,Putem considera crearea arealelor un succes din mai multe puncte de vedere: în primul rînd,

vorbim de o acţiune eficientă a comunităţii internaţionale în faţa primelor ameninţări importantevorbim de o acţiune eficientă a comunităţii internaţionale în faţa primelor ameninţări importante

12

apărute după căderea Cortinei de Fier. În toate cele trei cazuri, ameninţările au reuşit să fieapărute după căderea Cortinei de Fier. În toate cele trei cazuri, ameninţările au reuşit să fie

diminuate, astfel încat un nivel de siguranţă pentru populatie să poată să fie restabilit. Însădiminuate, astfel încat un nivel de siguranţă pentru populatie să poată să fie restabilit. Însă

succesul nu a fost, nici pe departe, unul integral. Statele implicate în conflict nu au reuşit săsuccesul nu a fost, nici pe departe, unul integral. Statele implicate în conflict nu au reuşit să

elimine în totalitate ameninţările ce au provocat divergenţele, ci doar să atenueze efectele şi săelimine în totalitate ameninţările ce au provocat divergenţele, ci doar să atenueze efectele şi să

restabilească oarecum ordinea. Motivele pentru care misiunile umanitare întreprinse nu au avutrestabilească oarecum ordinea. Motivele pentru care misiunile umanitare întreprinse nu au avut

succesul dorit au depins de rapiditatea cu care a trebuit luată şi pusă în aplicare o decizie precumsuccesul dorit au depins de rapiditatea cu care a trebuit luată şi pusă în aplicare o decizie precum

şi de interesele statelor implicate. Astfel, datorită implementării unor zone proviziorii, după cumşi de interesele statelor implicate. Astfel, datorită implementării unor zone proviziorii, după cum

am exemplificat mai sus, protejarea refugiaţilor implicaţi în conflictele respective a fost una ce aam exemplificat mai sus, protejarea refugiaţilor implicaţi în conflictele respective a fost una ce a

lăsat de dorit, eficienţa sa fiind mai scăzută decît dacă prevederile privind zonele de securitate arlăsat de dorit, eficienţa sa fiind mai scăzută decît dacă prevederile privind zonele de securitate ar

fi fost respectatefi fost respectate  ad-literamad-literam..2323 Interesele statelor au jucat şi ele un rol important în modul în care Interesele statelor au jucat şi ele un rol important în modul în care

intervenţiile au fost făcute. În funcţie de modul în care guvernele naţionale au impus mobilizareaintervenţiile au fost făcute. În funcţie de modul în care guvernele naţionale au impus mobilizarea

forţelor armate, rezultatele au fost direct influenţate.forţelor armate, rezultatele au fost direct influenţate.

                        Aşadar, conceptul de zone de securitate reprezintă o noţiune ce are deja o vechime înAşadar, conceptul de zone de securitate reprezintă o noţiune ce are deja o vechime în

practica intervenţiilor umanitare la nivel mondial. Zonele de securitate umanitară au reuşit să işipractica intervenţiilor umanitare la nivel mondial. Zonele de securitate umanitară au reuşit să işi

menţină locul propriu în protecţia cetăţenilor afectaţi de ororile unui conflict armat atît în ultimamenţină locul propriu în protecţia cetăţenilor afectaţi de ororile unui conflict armat atît în ultima

decadă a secolului XXdecadă a secolului XX    cît şi, dat fiind intervenţiile Naţiunilor Unite în Liberia şi Coasta decît şi, dat fiind intervenţiile Naţiunilor Unite în Liberia şi Coasta de

Fildeş in 2003, şi în secolul XXI.Fildeş in 2003, şi în secolul XXI.

III. Cadrul legal al intervenţiei umanitareIII. Cadrul legal al intervenţiei umanitare

    

23 http://www.wikipedia.org/ro

13

              IIntervenţiile umanitare reprezintă o situaţie aparte în relaţiile internaţionale. Însă,ntervenţiile umanitare reprezintă o situaţie aparte în relaţiile internaţionale. Însă,

această situaţie deosebită enunţată şi mai sus trebuie să se desfăşoare în concordanţă cu anumiteaceastă situaţie deosebită enunţată şi mai sus trebuie să se desfăşoare în concordanţă cu anumite

norme legislative. Ceea ce voi încerca să prezint pe parcursul capitolului prezent este cadrul legalnorme legislative. Ceea ce voi încerca să prezint pe parcursul capitolului prezent este cadrul legal

existent în dreptul internaţional. O altă caracteristică ce trebuie definită este modul în careexistent în dreptul internaţional. O altă caracteristică ce trebuie definită este modul în care

diverse şcoli de drept interpretează izvoarele de drept internaţional ce stabilesc intervenţiadiverse şcoli de drept interpretează izvoarele de drept internaţional ce stabilesc intervenţia

umanitară.umanitară.

                        Tot în cadrul capitolului ce face referire la cadrul legal al intervenţiei umanitare voiTot în cadrul capitolului ce face referire la cadrul legal al intervenţiei umanitare voi

prezenţa şi disputele importante între şcolile de drept internaţional cu privire la legitimitateaprezenţa şi disputele importante între şcolile de drept internaţional cu privire la legitimitatea

intervenţiilor făcute. Din confruntările existente, merită precizate argumentele şi contra-intervenţiilor făcute. Din confruntările existente, merită precizate argumentele şi contra-

argumentele pentru fiecare viziune în parte dar şi sugestii pentru îmbunătăţirea cadrului legalargumentele pentru fiecare viziune în parte dar şi sugestii pentru îmbunătăţirea cadrului legal

internaţional ce priveşte intervenţia umanitară. Un alt aspect notabil este modul în care ar putea fiinternaţional ce priveşte intervenţia umanitară. Un alt aspect notabil este modul în care ar putea fi

rezolvate anumite dileme prezente în domeniu atît în trecut, cît şi în momentul de faţă.rezolvate anumite dileme prezente în domeniu atît în trecut, cît şi în momentul de faţă.

3.1 Dilema intervenţiei în crizele umanitare3.1 Dilema intervenţiei în crizele umanitare

CCu toate că intervenţia în cazul unei crize umanitare este acţiunea ce moral este corectă lau toate că intervenţia în cazul unei crize umanitare este acţiunea ce moral este corectă la

nivel internaţional, există o dilemă ce crează probleme la nivel internaţional. Problema reiteratănivel internaţional, există o dilemă ce crează probleme la nivel internaţional. Problema reiterată

în publicaţiile de specialitate se referă la autorizarea unei intervenţii, precum şi selectareaîn publicaţiile de specialitate se referă la autorizarea unei intervenţii, precum şi selectarea

intervenientului.intervenientului.

Astfel, în cadrul Cartei Naţiunilor Unite, articolul 2, paragraful 4 se precizează că: „Astfel, în cadrul Cartei Naţiunilor Unite, articolul 2, paragraful 4 se precizează că: „ toatetoate

statele se vor abţine în relaţiile internaţionale de la ameninţarea sau folosirea forţei împotrivastatele se vor abţine în relaţiile internaţionale de la ameninţarea sau folosirea forţei împotriva

integrităţii teritoriale şi independenţei politice a oricărui stat, în orice fel incompatibilă cuintegrităţii teritoriale şi independenţei politice a oricărui stat, în orice fel incompatibilă cu

scopul Organizaţiei Naţiunilor Unitescopul Organizaţiei Naţiunilor Unite””2424, iar paragraful 7 al aceluiaşi articol statuează că: „nimic, iar paragraful 7 al aceluiaşi articol statuează că: „nimic

din prezenta Carta nu va autoriza Naţiunile Unite să intervină în chestiuni ce aparţine exclusivdin prezenta Carta nu va autoriza Naţiunile Unite să intervină în chestiuni ce aparţine exclusiv

jurisdicţiei domestice a oricărui stat”jurisdicţiei domestice a oricărui stat”2525. Cele două paragrafe prezente în articolul Cartei. Cele două paragrafe prezente în articolul Cartei

Naţiunilor Unite interzic, practic, posibilitatea violării suveranităţii unui stat. Ca atare, cum arNaţiunilor Unite interzic, practic, posibilitatea violării suveranităţii unui stat. Ca atare, cum ar

24 http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/carta_natiunilor_unite/25 http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/carta_natiunilor_unite/

14

trebui intervenit în cazul în care acel stat se face vinovat de nerespectarea drepturilor omului, detrebui intervenit în cazul în care acel stat se face vinovat de nerespectarea drepturilor omului, de

genocid, de crime împotriva umanităţii şi interzice accesul pe teritoriul sau? Există o metodă degenocid, de crime împotriva umanităţii şi interzice accesul pe teritoriul sau? Există o metodă de

intervenţie sau aceasta este o breşă ce poate afecta activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite înintervenţie sau aceasta este o breşă ce poate afecta activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite în

acelaşi mod prin care eficienţa Pactului Societăţii Naţiunilor a avut de suferit? Aici intervineacelaşi mod prin care eficienţa Pactului Societăţii Naţiunilor a avut de suferit? Aici intervine

dilema în cazul intervenţiei umanitare.dilema în cazul intervenţiei umanitare.

Disputele pe marginea subiectului sunt acerbe, iar prezentarea lor detaliată, precum şi aDisputele pe marginea subiectului sunt acerbe, iar prezentarea lor detaliată, precum şi a

şcolilor ce le susţin, va fi făcută în continuarea capitolului. Tema prezentului subcapitol areşcolilor ce le susţin, va fi făcută în continuarea capitolului. Tema prezentului subcapitol are     rolulrolul

de a aduce răspunsuri la întrebările enunţate mai sus.de a aduce răspunsuri la întrebările enunţate mai sus.

O primă modalitate ce ar face posibilă intervenţia legitimă în treburile interne ale unui statO primă modalitate ce ar face posibilă intervenţia legitimă în treburile interne ale unui stat

este prin acuzarea acelui stat de faptul că reprezintă un pericol internaţional prin faptele pe careeste prin acuzarea acelui stat de faptul că reprezintă un pericol internaţional prin faptele pe care

le comite pe teritoriul propriule comite pe teritoriul propriu2626. Astfel, membrii comunităţii internaţionale sunt îndreptăţiţi să. Astfel, membrii comunităţii internaţionale sunt îndreptăţiţi să

intervină, fiind legitimaţi nu numai de normele de drept internaţional, dar şi de interesele propriiintervină, fiind legitimaţi nu numai de normele de drept internaţional, dar şi de interesele proprii

ce ar putea fi lezate. Metoda de intervenţie, însă, este posibilă doar dacă statul respectiv estece ar putea fi lezate. Metoda de intervenţie, însă, este posibilă doar dacă statul respectiv este

declarat pericol de către un organism internaţional cum ar fi Consiliul de Securitate aldeclarat pericol de către un organism internaţional cum ar fi Consiliul de Securitate al

Organizaţiei Naţiunilor Unite. În caz contrar, problema intervenţiei legitime nu poate avea oOrganizaţiei Naţiunilor Unite. În caz contrar, problema intervenţiei legitime nu poate avea o

rezolvare facilă.rezolvare facilă.

O soluţie vine din partea Comisiei Internaţionale pentru Intervenţie şi SuveranitateaO soluţie vine din partea Comisiei Internaţionale pentru Intervenţie şi Suveranitatea

Statului. în cadrul unui raport prezentat în 2001 de către echipa condusă de Gareth Evans, un fostStatului. în cadrul unui raport prezentat în 2001 de către echipa condusă de Gareth Evans, un fost

ministru de externe australian, CIISS a formulat un concept inedit în încercarea de a rezolvaministru de externe australian, CIISS a formulat un concept inedit în încercarea de a rezolva

problema intevenţiei umanitare versus suveranitatea unui stat. Acest concept se numeşteproblema intevenţiei umanitare versus suveranitatea unui stat. Acest concept se numeşte

„Responsibility to Protect” sau „R2P” şi porneşte de la premisa că respectarea drepturilor omului„Responsibility to Protect” sau „R2P” şi porneşte de la premisa că respectarea drepturilor omului

este o obligaţie pentru stat, criteriul respectiv nemaifiind mandatoriueste o obligaţie pentru stat, criteriul respectiv nemaifiind mandatoriu2727. Astfel, dacă liderii. Astfel, dacă liderii

statului nu pot sau nu doresc să se achite de sarcina respectării drepturilor omului, suveranitateastatului nu pot sau nu doresc să se achite de sarcina respectării drepturilor omului, suveranitatea

respectivă este suspendată, permiţînd, teoretic, intervenţia umanitară legitimă pe teritoriul sau.respectivă este suspendată, permiţînd, teoretic, intervenţia umanitară legitimă pe teritoriul sau.

Membrii Naţiunilor Unite au considerat conceptul în cauza mult mai eficient decît elaborareaMembrii Naţiunilor Unite au considerat conceptul în cauza mult mai eficient decît elaborarea

procedurii „Responsibility to Intervene”, prin care un stat avea responsabilitatea să intervină înprocedurii „Responsibility to Intervene”, prin care un stat avea responsabilitatea să intervină în

cazul unui conflict. Intervenţia necesară în cazul nerespectării drepturilor omului poate fi făcutăcazul unui conflict. Intervenţia necesară în cazul nerespectării drepturilor omului poate fi făcută

26 Holzgreffe, J.L. şi Keohane, Robert, Humanitarian Intervention: Ethical, Legal, and Political Dilemmas, New York, Cambridge University Press, 2003, p. 4227 http://www.cfr.org/publication/16524/dilema_of_humanitarian_intervention.html#p2

15

doar în cazul în care mijloacele paşnice dau niciun rezultat sau, mai grav, în cazurile în caredoar în cazul în care mijloacele paşnice dau niciun rezultat sau, mai grav, în cazurile în care

există genocid, crime de război sau crime împotriva umanităţii.există genocid, crime de război sau crime împotriva umanităţii.

Chiar dacă soluţia prezentată mai sus rezolva, cel puţin la nivel declarativ, problemaChiar dacă soluţia prezentată mai sus rezolva, cel puţin la nivel declarativ, problema

încălcării suveranităţii unui stat în cazul unei intervenţii umanitare, rămîne problema actorului ceîncălcării suveranităţii unui stat în cazul unei intervenţii umanitare, rămîne problema actorului ce

este împuternicit să întreprindă acţiunea respectivă. Astfel, trebuie pusă întrebarea: Cine ar trebuieste împuternicit să întreprindă acţiunea respectivă. Astfel, trebuie pusă întrebarea: Cine ar trebui

să intervină în momentul în care este constatată o încălcare flagrantă a drepturilor omului?să intervină în momentul în care este constatată o încălcare flagrantă a drepturilor omului?

Intervenţia ar trebui făcută de următorii actori, în ordinea gîndită de reprezentanţiiiIntervenţia ar trebui făcută de următorii actori, în ordinea gîndită de reprezentanţiii

Organizaţiei Naţiunilor Unite. În primul rînd statul pe teritoriul căruia există asemenea problemeOrganizaţiei Naţiunilor Unite. În primul rînd statul pe teritoriul căruia există asemenea probleme

ar trebui să se implice activ pentru a readuce situaţia la normal. În cazul în care nu se poate sauar trebui să se implice activ pentru a readuce situaţia la normal. În cazul în care nu se poate sau

nu există dorinţa de a restabili ordinea, comunitatea internaţională ar trebui sa intervină. Dinnu există dorinţa de a restabili ordinea, comunitatea internaţională ar trebui sa intervină. Din

păcate, folosirea termenului da o nota de ambiguitate responsabilizării unei acţiuni în crizelepăcate, folosirea termenului da o nota de ambiguitate responsabilizării unei acţiuni în crizele

umanitare. Astfel se îngreunează posibilitatea creării unei trasabilităţi reale a sarcinii deumanitare. Astfel se îngreunează posibilitatea creării unei trasabilităţi reale a sarcinii de

intevenţie. Oricine ar fi desemnat să intervină într-o asemenea situaţie trebuie să aibă autorizareaintevenţie. Oricine ar fi desemnat să intervină într-o asemenea situaţie trebuie să aibă autorizarea

Consiliului de Securitate. Conferirea acestei legitimităţi crează însă noi probleme cu referire laConsiliului de Securitate. Conferirea acestei legitimităţi crează însă noi probleme cu referire la

entitatea desemnată pentru intervenţie, întrucît există impresia că alegerea unui anumit agententitatea desemnată pentru intervenţie, întrucît există impresia că alegerea unui anumit agent

poate fi viciată prin procedura de vot a Consiliului de Securitate, mai exact prin posibilitateapoate fi viciată prin procedura de vot a Consiliului de Securitate, mai exact prin posibilitatea

folosirii dreptului de veto. O asemenea situaţie a constituit-o intervenţia din Kosovo din anulfolosirii dreptului de veto. O asemenea situaţie a constituit-o intervenţia din Kosovo din anul

1999. Atunci, din cauza desemnării considerate abuzivă, intervenţia nu a fost autorizată.1999. Atunci, din cauza desemnării considerate abuzivă, intervenţia nu a fost autorizată.

Cu toate că este tratată în numeroase lucrări din domeniu, dilema intervenţiei într-un stat înCu toate că este tratată în numeroase lucrări din domeniu, dilema intervenţiei într-un stat în

cazul încălcării drepturilor omului nu cunoaşte o rezolvare clară care să conţină ocazul încălcării drepturilor omului nu cunoaşte o rezolvare clară care să conţină o

responsabilizare a modului de acţiune, precum şi a actorului ce intervine constant în cazulresponsabilizare a modului de acţiune, precum şi a actorului ce intervine constant în cazul

crizelor umanitare. Soluţionarea problemei în materie de legitimitate nu este posibilă datorităcrizelor umanitare. Soluţionarea problemei în materie de legitimitate nu este posibilă datorită

unei serii de impedimente, unul dintre acestea fiind ireconciliabilitatea momentană a poziţiilorunei serii de impedimente, unul dintre acestea fiind ireconciliabilitatea momentană a poziţiilor

dintre clasicisti(pozitivişti) şi realişti.dintre clasicisti(pozitivişti) şi realişti.

3.2 Viziunea clasicistă cu privire la modalitatea de intervenţie3.2 Viziunea clasicistă cu privire la modalitatea de intervenţie

16

                   VViziunea clasicistă face referire la susţinătorii pozitivismului în domeniul juridiciziunea clasicistă face referire la susţinătorii pozitivismului în domeniul juridic

internaţional. Pentru a nu extinde aceasta prezentare a curentului ci a ideei acestuia, ne vominternaţional. Pentru a nu extinde aceasta prezentare a curentului ci a ideei acestuia, ne vom

limita la a descrie clasicistii ca fiind reprezentanţii interpretăriilimita la a descrie clasicistii ca fiind reprezentanţii interpretării   ad-literamad-literam  a tratatelor de drepta tratatelor de drept

internaţional. Susţinătorii acestei teorii afirma faptul că dreptul internaţional este setul de normeinternaţional. Susţinătorii acestei teorii afirma faptul că dreptul internaţional este setul de norme

şi măsuri ce trebuie luat în considerare în cazul intervenţiei, deoarece, prin prevederile saleşi măsuri ce trebuie luat în considerare în cazul intervenţiei, deoarece, prin prevederile sale

egalitare, împiedică statele puternice să facă uz de avantajele militare sau economice pe care leegalitare, împiedică statele puternice să facă uz de avantajele militare sau economice pe care le

au la dispoziţie.au la dispoziţie.

                        Astfel, în cazul intervenţiei umanitare, avem problema în cadrul subcapitolului precedent.Astfel, în cazul intervenţiei umanitare, avem problema în cadrul subcapitolului precedent.

Prin intermediul dilemei, putem deduce faptul că susţinătorii clasicişti sunt de acord cu privire laPrin intermediul dilemei, putem deduce faptul că susţinătorii clasicişti sunt de acord cu privire la

imposibilitatea intervenţiei umanitare în dauna suveranitătii statului pe teritoriul căruia seimposibilitatea intervenţiei umanitare în dauna suveranitătii statului pe teritoriul căruia se

produce o încălcare violentă a drepturilor omului, sau, mai grav, au loc violenţe asupraproduce o încălcare violentă a drepturilor omului, sau, mai grav, au loc violenţe asupra

cetăţenilor săi. Conform ideii promovate, statul în cauză nu este capabil, sau nu îşi exprimăcetăţenilor săi. Conform ideii promovate, statul în cauză nu este capabil, sau nu îşi exprimă

voinţa de a interveni.voinţa de a interveni.

                        Reprezentanţii interpretării clasiciste în dreptul internaţional au fost implicaţi, cum era deReprezentanţii interpretării clasiciste în dreptul internaţional au fost implicaţi, cum era de

aşteptat, în descoperirea şi rezolvarea ambiguităţilor ce reies din interpretarea articolelor prezenteaşteptat, în descoperirea şi rezolvarea ambiguităţilor ce reies din interpretarea articolelor prezente

în Carta Naţiunilor Unite. Astfel, susţinătorii teoriei au fost cei care au descoperit brese înîn Carta Naţiunilor Unite. Astfel, susţinătorii teoriei au fost cei care au descoperit brese în

documentul de bază al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Una din interpretările făcute asupradocumentul de bază al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Una din interpretările făcute asupra

documentului priveşte articolul 2, paragraful 4 dezbătut mai sus. Un alt aspect evidenţiat estedocumentului priveşte articolul 2, paragraful 4 dezbătut mai sus. Un alt aspect evidenţiat este

faptul că în cazul în care o intervenţie are loc la cererea unui guvern legitim, acţiunea nu arefaptul că în cazul în care o intervenţie are loc la cererea unui guvern legitim, acţiunea nu are

decît rolul de a confirma suveranitatea de care un stat dispune, conform articolului 2, paragrafuldecît rolul de a confirma suveranitatea de care un stat dispune, conform articolului 2, paragraful

7. O contribuţie importantă ce trebuie subliniată este interpretarea articolului 53 din Carta, articol7. O contribuţie importantă ce trebuie subliniată este interpretarea articolului 53 din Carta, articol

ce permite intervenţia unor „ce permite intervenţia unor „organisme regionaleorganisme regionale” fără o autorizare prealabilă din partea” fără o autorizare prealabilă din partea

Consiliului de Securitate. În publicaţiile de specialitate articolul menţionat are o importanţăConsiliului de Securitate. În publicaţiile de specialitate articolul menţionat are o importanţă

deosebită datorită implicaţiilor ce le generează.deosebită datorită implicaţiilor ce le generează.

O altă prevedere contestată de clasicişti este cea prin care este autorizată sponsorizareaO altă prevedere contestată de clasicişti este cea prin care este autorizată sponsorizarea

oponenţilor unui guvern legitim în domeniul armamentului. În cazul ei, s-a luat în considerareoponenţilor unui guvern legitim în domeniul armamentului. În cazul ei, s-a luat în considerare

faptul că statele atacate pot invoca încălcarea articolului 51 din Carta Naţiunilor Unite ce prevedefaptul că statele atacate pot invoca încălcarea articolului 51 din Carta Naţiunilor Unite ce prevede

17

respectarea “dreptului inerent la autoapărare, în cazul unui asemenea atac, implicit neatacarearespectarea “dreptului inerent la autoapărare, în cazul unui asemenea atac, implicit neatacarea

acelui stat pînă cînd Consiliul de Securitate va lua o decizie”acelui stat pînă cînd Consiliul de Securitate va lua o decizie”2828..

Astfel, prin interpretările date cu privire la intervenţia în cadrul unui stat, precum şi prinAstfel, prin interpretările date cu privire la intervenţia în cadrul unui stat, precum şi prin

viziunea asupra legiferării mediului internaţional, clasicistii pot constitui o soluţie viabilă într-unviziunea asupra legiferării mediului internaţional, clasicistii pot constitui o soluţie viabilă într-un

context aparte. Situaţia pretabilă teoriei lor ar trebui să fie reprezentată de o scenă internaţionalăcontext aparte. Situaţia pretabilă teoriei lor ar trebui să fie reprezentată de o scenă internaţională

dominată exclusiv de state cu viziuni imperialiste sau totalitare, în acest caz posbilitateadominată exclusiv de state cu viziuni imperialiste sau totalitare, în acest caz posbilitatea

abuzurilor faţă de prevederile internaţionale fiind mult mai apropiată de adevăr.abuzurilor faţă de prevederile internaţionale fiind mult mai apropiată de adevăr.2929

3.3 Viziunea realistă cu privire la modalitatea de intervenţ3.3 Viziunea realistă cu privire la modalitatea de intervenţieie

                        VViziunea legal-realistă priveşte problema intervenţiei în cazul unei crize umanitare deiziunea legal-realistă priveşte problema intervenţiei în cazul unei crize umanitare de

pe cealaltă parte a baricadei, adică, din viziunea statului ca actor internaţional. Dacape cealaltă parte a baricadei, adică, din viziunea statului ca actor internaţional. Daca

reprezentanţii clasicişti consideră prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale ca fiindreprezentanţii clasicişti consideră prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale ca fiind

importante, pentru realişti prevederile stabilite în dreptul internaţional sunt irelevante în raport cuimportante, pentru realişti prevederile stabilite în dreptul internaţional sunt irelevante în raport cu

interesele statelor implicate pe scena internaţională. În viziunea lor, textele formale ale tratatelorinteresele statelor implicate pe scena internaţională. În viziunea lor, textele formale ale tratatelor

nu pot fi valide, deoarece sunt concepute într-o situaţie statică, în timp ce aplicarea articolelornu pot fi valide, deoarece sunt concepute într-o situaţie statică, în timp ce aplicarea articolelor

stabilite în cadrul lor se face într-un mediu internaţional dinamic, într-o continuă schimbare,stabilite în cadrul lor se face într-un mediu internaţional dinamic, într-o continuă schimbare,

astfel fiind compormise circumstanţele în care principiile au fost adoptate.astfel fiind compormise circumstanţele în care principiile au fost adoptate.

                        Pornind de la dilema generată de articolul 2 al Cartei, realiştii dezvoltă trei argumente cePornind de la dilema generată de articolul 2 al Cartei, realiştii dezvoltă trei argumente ce

susţin legitimitatea intervenţiei.susţin legitimitatea intervenţiei.

În primul rînd, articolul, în interpretarea realistă, nu interzice folosirea forţei la nivel În primul rînd, articolul, în interpretarea realistă, nu interzice folosirea forţei la nivel

general. Interdicţia este aplicată în două cazuri: împotriva integrităţii teritoriale a statuluigeneral. Interdicţia este aplicată în două cazuri: împotriva integrităţii teritoriale a statului

şi împotriva indepdenţei propriu-zise a statului în cauzăşi împotriva indepdenţei propriu-zise a statului în cauză3030. .

28 Holzgreffe, J.L. şi Keohane, Robert, Humanitarian Intervention: Ethical, Legal, and Political Dilemmas, New York, Cambridge University Press, 2003, p. 6929 Idem, p. 5030 Apud Julius Stone, Agression and World Order: A Critique of United Nations, pag.95 in Holzgreffe, J.L. si Keohane, Robert,Humanitarian Intervention: Ethical, Legal, and Political Dilemmas, New York, Cambridge University Press, 2003, p.37

18

Un al doilea argument adus este faptul că îndeplinirea atribuţiilor desemnate Un al doilea argument adus este faptul că îndeplinirea atribuţiilor desemnate

Consiliului de Securitate nu s-a făcut în modul în care scopul lor a fost gîndit iniţialConsiliului de Securitate nu s-a făcut în modul în care scopul lor a fost gîndit iniţial 3131..

Astfel, intervenţiile nu au putut fi autorizate în timp util, în cel mai bun caz, iar, în cazulAstfel, intervenţiile nu au putut fi autorizate în timp util, în cel mai bun caz, iar, în cazul

intervenţiei din Kosovo, Consiliul nu a autorizat intervenţia NATO în această regiune peintervenţiei din Kosovo, Consiliul nu a autorizat intervenţia NATO în această regiune pe

baza dreptului la vot exercitat de statele membre permanente şi nepermanente înbaza dreptului la vot exercitat de statele membre permanente şi nepermanente în

Consiliu. Consiliu.

Un ultim argument adus de legal-realişti în această problemă se referă la interpretareaUn ultim argument adus de legal-realişti în această problemă se referă la interpretarea

articolului 39 din Carta. Prin intermediul prevederilor acestuia, Consiliul de Securitate ararticolului 39 din Carta. Prin intermediul prevederilor acestuia, Consiliul de Securitate ar

putea autoriza folosirea forţei atunci cînd este vorba de o încalcare a drepturilor omului,putea autoriza folosirea forţei atunci cînd este vorba de o încalcare a drepturilor omului,

precum şi o ameninţare clară a păcii. Argumentele aduse acestei teorii au dus la formareaprecum şi o ameninţare clară a păcii. Argumentele aduse acestei teorii au dus la formarea

contra-argumentelor clasiciştilor care doresc respectarea, precum şi interpretarea legilorcontra-argumentelor clasiciştilor care doresc respectarea, precum şi interpretarea legilor

internaţionale, dreptul internaţional primînd, în teoria lor, faţă de interestul statal.internaţionale, dreptul internaţional primînd, în teoria lor, faţă de interestul statal.

                        Interpretarile aduse de către legal-realişti în cazul articolelelor Cartei confirmă faptul că,Interpretarile aduse de către legal-realişti în cazul articolelelor Cartei confirmă faptul că,

din punctul lor de vedere, interesul statului în momentul intervenţiei primează. Dinamica sceneidin punctul lor de vedere, interesul statului în momentul intervenţiei primează. Dinamica scenei

internaţionale, permite, de asemenea, intervenţia, chiar dacă normele legislative spun altceva.internaţionale, permite, de asemenea, intervenţia, chiar dacă normele legislative spun altceva.

                        Pornind de la argumentele menţionate, reprezentanţii gîndirii realiste consideră căPornind de la argumentele menţionate, reprezentanţii gîndirii realiste consideră că

organismele statale nu vor putea fi oprite în promovarea interesului propriu pe plan internaţionalorganismele statale nu vor putea fi oprite în promovarea interesului propriu pe plan internaţional

de “texte vechi şi cărţi prăfuite”. Cu alte cuvinte sistemul static legislativ nu corespunde cu viaţade “texte vechi şi cărţi prăfuite”. Cu alte cuvinte sistemul static legislativ nu corespunde cu viaţa

dinamică a unui stat, şi, în funcţie de puterea lui, acesta s-ar putea eschiva de anumite prevederidinamică a unui stat, şi, în funcţie de puterea lui, acesta s-ar putea eschiva de anumite prevederi

internaţionale pentru a-şi putea îndeplini interesul public, economic sau militar. Ca atareinternaţionale pentru a-şi putea îndeplini interesul public, economic sau militar. Ca atare

organizaţiile internaţionale sunt privite ca un posibil pericol în problema intervenţiilor umanitareorganizaţiile internaţionale sunt privite ca un posibil pericol în problema intervenţiilor umanitare

în viziunea realiştilor. Teoreticienii gîndirii realiste consideră aceste organizaţii vinovate deîn viziunea realiştilor. Teoreticienii gîndirii realiste consideră aceste organizaţii vinovate de

alterarea interesului fiecarui stat, în acelaşi timp, însă, entităţile internaţionale îşi demonstreazăalterarea interesului fiecarui stat, în acelaşi timp, însă, entităţile internaţionale îşi demonstrează

ineficienţa în menţinerea unui punct de vedere obiectiv, deoarece ele reprezintă intereseleineficienţa în menţinerea unui punct de vedere obiectiv, deoarece ele reprezintă interesele

fiecărui stat în parte.fiecărui stat în parte.

31 Apud W. Michael Reisman, Criteria for the lawful use of International Law, Yale Journal of International Law, p.279 in Holzgreffe, J.L. si Keohane, Robert,  Humanitarian Intervention: Ethical, Legal, and Political Dilemmas, New York, Cambridge University Press, 2003, p.39

19

                        Consiliul de Securitate este privit în viziunea legal-realistă ca fiind incapabil săConsiliul de Securitate este privit în viziunea legal-realistă ca fiind incapabil să

intervină în mod corect în cazul intervenţiilor umanitare.intervină în mod corect în cazul intervenţiilor umanitare.

3.4 Posibile îmbunătăţiri ale cadrului legal3.4 Posibile îmbunătăţiri ale cadrului legal

CCapitolul prezent prezintă dilema intervenţiei umanitare în cadrul legal internaţional.apitolul prezent prezintă dilema intervenţiei umanitare în cadrul legal internaţional.

După o prezentare succintă a ideii în cauză, precum şi a confruntării dintre reprezentanţii legal-După o prezentare succintă a ideii în cauză, precum şi a confruntării dintre reprezentanţii legal-

realişti şi cei clasicişti, este cazul elaborarii unui nou subcapitol. Acesta contine posibilelerealişti şi cei clasicişti, este cazul elaborarii unui nou subcapitol. Acesta contine posibilele

îmbunătăţiri şi lecţii învăţate din descrierile date de către cele doua şcoli.îmbunătăţiri şi lecţii învăţate din descrierile date de către cele doua şcoli.

                        Unii specialişti văd calea cea mai bună neimplicînd crearea unei baze formale deUnii specialişti văd calea cea mai bună neimplicînd crearea unei baze formale de

doctrină. În viziunea lor, o asemenea variantă va încerca în mod static să implice împreunădoctrină. În viziunea lor, o asemenea variantă va încerca în mod static să implice împreună

principiile de respectare a drepturilor omului şi normele de non-intervenţie a Cartei Naţiunilorprincipiile de respectare a drepturilor omului şi normele de non-intervenţie a Cartei Naţiunilor

Unite. Dat fiind contextul dinamic(reamintit în lucrarea de faţă), soluţia cea mai bună ar fiUnite. Dat fiind contextul dinamic(reamintit în lucrarea de faţă), soluţia cea mai bună ar fi

identificarea unor modele de acţiune precum şi a unor elemente comune în practica Organizaţieiidentificarea unor modele de acţiune precum şi a unor elemente comune în practica Organizaţiei

Naţiunilor Unite în domeniul intervenţieiNaţiunilor Unite în domeniul intervenţiei3232. Astfel, acestea ar ajuta la trasarea unor caracteristici. Astfel, acestea ar ajuta la trasarea unor caracteristici

comune situaţiilor de intervenţie, putînd reduce semnificativ timpul de reacţie a organizaţiilorcomune situaţiilor de intervenţie, putînd reduce semnificativ timpul de reacţie a organizaţiilor

internaţionale.internaţionale.

Astfel, posibilităţile de dezvoltare a cadrului legal al intervenţiei umanitare nu suntAstfel, posibilităţile de dezvoltare a cadrului legal al intervenţiei umanitare nu sunt

puţine. Problema perspectivelor de evoluţie a sistemului de drept internaţional ce codificăpuţine. Problema perspectivelor de evoluţie a sistemului de drept internaţional ce codifică

practica şi etica intervenţiei umanitare este cea a reticentei statelor în a lua o hotărîre seriosă înpractica şi etica intervenţiei umanitare este cea a reticentei statelor în a lua o hotărîre seriosă în

sensul îmbunătăţirii mediului de activitate. În momentul în care statele şi organizaţiilesensul îmbunătăţirii mediului de activitate. În momentul în care statele şi organizaţiile

internaţionale ce participă la alcătuirea sistemului internaţional actuale îşi vor asuma ointernaţionale ce participă la alcătuirea sistemului internaţional actuale îşi vor asuma o

participare constantă şi corectă în intervenţiile umanitare, multe din aceste prevederi vor putea fiparticipare constantă şi corectă în intervenţiile umanitare, multe din aceste prevederi vor putea fi

aplicate şi introduse în sistemul de drept internaţional ce este adresat intervenţiei în crizaaplicate şi introduse în sistemul de drept internaţional ce este adresat intervenţiei în criza

umanitarăumanitară

32 Holzgreffe, J.L. si Keohane, Robert, Humanitarian Intervention: Ethical, Legal, and Political Dilemmas, New York, Cambridge University Press, 2003, p.86

20

IV. Studiu de caz RwandaIV. Studiu de caz Rwanda

                  GGenocidul comis în Rwanda în anul 1994 este unul dintre cele mai grave cazuri deenocidul comis în Rwanda în anul 1994 este unul dintre cele mai grave cazuri de

crime comise în istoria modernă. În momentul în care vorbim de conflict avem în vederecrime comise în istoria modernă. În momentul în care vorbim de conflict avem în vedere

numărul impresionant de victime într-un interval foarte scurt de timp. Pentru a putea inţelegenumărul impresionant de victime într-un interval foarte scurt de timp. Pentru a putea inţelege

cum a fost posibilă comiterea unei asemenea atrocităţi, dar şi modul în care organizaţiilecum a fost posibilă comiterea unei asemenea atrocităţi, dar şi modul în care organizaţiile

internaţionale au intervenit în acest caz, este necesar să avem în vedere şi istoricul acestor lupteinternaţionale au intervenit în acest caz, este necesar să avem în vedere şi istoricul acestor lupte

din interiorul statului rwandez. Modul în care s-a propagat fenomenul pe teritoriul statuluidin interiorul statului rwandez. Modul în care s-a propagat fenomenul pe teritoriul statului

african este o altă problemă ce trebuie pusă în discuţie. Nu în ultimul rînd, rolul actorilorafrican este o altă problemă ce trebuie pusă în discuţie. Nu în ultimul rînd, rolul actorilor

internaţionali pe parcursul desfăşurării evenimentelor şi pentru restabilirea ordinii în teritoriuinternaţionali pe parcursul desfăşurării evenimentelor şi pentru restabilirea ordinii în teritoriu

21

reprezintă o altă abordare a acestui studiu. Scurta prezentare de ansamblu a situaţiei din Rwandareprezintă o altă abordare a acestui studiu. Scurta prezentare de ansamblu a situaţiei din Rwanda

pînă în aprilie 1994 va fi obiectul subcapitolului ce urmează.pînă în aprilie 1994 va fi obiectul subcapitolului ce urmează.

4.14.1        Scurt istoricScurt istoric

DDupă cum am menţionat anterior, evoluţia evenimentelor din statul rwandez pînă laupă cum am menţionat anterior, evoluţia evenimentelor din statul rwandez pînă la

momentul producerii genocidului va permite o analiză completă asupra cauzelor declanşăriimomentul producerii genocidului va permite o analiză completă asupra cauzelor declanşării

acestui sîngeros conflict pe teritoriul Rwandei. Ca atare, punctul de pornire pentru aceasta scurtăacestui sîngeros conflict pe teritoriul Rwandei. Ca atare, punctul de pornire pentru aceasta scurtă

cronologie a răspîndirii fenomenului este explicarea poziţiei celor doua tabere, Hutu şi Tutsi dincronologie a răspîndirii fenomenului este explicarea poziţiei celor doua tabere, Hutu şi Tutsi din

timpul colonializării pîna la momentul 1994.timpul colonializării pîna la momentul 1994.

Astfel, în perioada colonială, atunci cînd Rwanda se afla sub ocupaţie belgiană, TutsiAstfel, în perioada colonială, atunci cînd Rwanda se afla sub ocupaţie belgiană, Tutsi

reprezentau elita conducătoare în statreprezentau elita conducătoare în stat3333. Etnia respectivă, însă, nu reprezenta majoritatatea. Etnia respectivă, însă, nu reprezenta majoritatatea

rwandezilor. Populaţia dominantă în Rwanda era reprezentată de etnicii Hutu. Dat fiind funcţiilerwandezilor. Populaţia dominantă în Rwanda era reprezentată de etnicii Hutu. Dat fiind funcţiile

de conducere pe care Tutsi le ocupau, dimensiunile dintre cele doua populaţii au fost alimentatede conducere pe care Tutsi le ocupau, dimensiunile dintre cele doua populaţii au fost alimentate

şi de diverse cazuri de exploatare a etnicilor Hutu de către Tutsi. De altfel,şi de diverse cazuri de exploatare a etnicilor Hutu de către Tutsi. De altfel,     perioada deperioada de

colonializare este considerată de anumiţi specialişti că fiind momentul în care disputele dintrecolonializare este considerată de anumiţi specialişti că fiind momentul în care disputele dintre

Hutu şi Tutsi s-au înrăutăţit, relaţiile dintre cele două etnii fiind paşnice pînă la acel moment.Hutu şi Tutsi s-au înrăutăţit, relaţiile dintre cele două etnii fiind paşnice pînă la acel moment.

Unii membri ai grupării Hutu considera, însă, că relaţiile dintre cele două triburi nu au fostUnii membri ai grupării Hutu considera, însă, că relaţiile dintre cele două triburi nu au fost

nicicînd paşnice datorită poziţiilor ireconciliabile. Cu toate acestea, ambele tabere sunt de acordnicicînd paşnice datorită poziţiilor ireconciliabile. Cu toate acestea, ambele tabere sunt de acord

ca măsurile luate în perioada colonizării, cum ar fi eliberarea cărtilor de identitate ce precizauca măsurile luate în perioada colonizării, cum ar fi eliberarea cărtilor de identitate ce precizau

grupul etnic din care fiecare cetăţean făcea parte, nu au facut decît să acutizeze falia dintre Hutugrupul etnic din care fiecare cetăţean făcea parte, nu au facut decît să acutizeze falia dintre Hutu

şi Tutsi. Astfel, de la o situaţie relativ paşnică, în ultimele decenii ale secolului XX s-a ajunsşi Tutsi. Astfel, de la o situaţie relativ paşnică, în ultimele decenii ale secolului XX s-a ajuns

gradual la acest conflict deschis şi prin lupta dusă pentru conducerea statului rwandez, pringradual la acest conflict deschis şi prin lupta dusă pentru conducerea statului rwandez, prin

crizele de refugiaţi de pe urma conflictelor ocazionale şi prin restricţiile impuse vis-a-vis decrizele de refugiaţi de pe urma conflictelor ocazionale şi prin restricţiile impuse vis-a-vis de

căsatoriile mixte Hutu-Tutsi.căsatoriile mixte Hutu-Tutsi.

Mijlocul anilor ’50 au un rol important în istoria statului rwandez. Acesta este momentul înMijlocul anilor ’50 au un rol important în istoria statului rwandez. Acesta este momentul în

care luptele pentru dobîndirea independenţei Rwandei încep. Revoltele pornite erau conduse decare luptele pentru dobîndirea independenţei Rwandei încep. Revoltele pornite erau conduse de

membrii grupărilor Hutu. Văzîndu-se în situaţia de a-şi pierde puterea în teritoriu, liderii grupăriimembrii grupărilor Hutu. Văzîndu-se în situaţia de a-şi pierde puterea în teritoriu, liderii grupării

33 Kuperman, Alan J. , The Limits of Humanitarian Intervention: Genocide in Rwanda, Washington D.C., Brookings Institution, 2001, p.6

22

Tutsi au încercat să primească ajutor din partea liderilor statelor comuniste. Mişcarea făcută nu aTutsi au încercat să primească ajutor din partea liderilor statelor comuniste. Mişcarea făcută nu a

trecut neobservată de puterea colonială belgiană care a început să poarte tratative cu lideriitrecut neobservată de puterea colonială belgiană care a început să poarte tratative cu liderii

grupărilor Hutu. Cu această ocazie au fost reamintite şi abuzurile comise de etnicii Tutsi asupragrupărilor Hutu. Cu această ocazie au fost reamintite şi abuzurile comise de etnicii Tutsi asupra

muncitorilor de etnie Hutu. Reprezentanţii grupării din urma au reuşit să cîştige sprijinul belgianmuncitorilor de etnie Hutu. Reprezentanţii grupării din urma au reuşit să cîştige sprijinul belgian

şi prin faptul că mişcarea lor politică, Parmehutu sau Partidul de Emancipare Naţionala Hutu,şi prin faptul că mişcarea lor politică, Parmehutu sau Partidul de Emancipare Naţionala Hutu,

avea un program îndreptat mai degrabă împotriva membrilor Tutsi decît împotriva puteriiavea un program îndreptat mai degrabă împotriva membrilor Tutsi decît împotriva puterii

coloniale. Astfel, Parmehutu avea ca misiune îndreptarea nedreptăţilor comise de Tutsi asupracoloniale. Astfel, Parmehutu avea ca misiune îndreptarea nedreptăţilor comise de Tutsi asupra

etnicilor Hutu, cît şi cîştigarea puterii în Rwanda, argumentînd faptul că membrii Hutu erau maietnicilor Hutu, cît şi cîştigarea puterii în Rwanda, argumentînd faptul că membrii Hutu erau mai

mari ca numar decît cetăţenii de etnie Tutsi şi denunţînd opresiunile constante făcute de cătremari ca numar decît cetăţenii de etnie Tutsi şi denunţînd opresiunile constante făcute de către

etnicii Tutsi.etnicii Tutsi.

        Anul 1959 marchează momentul în care conflictul dintre cele doua grupări etnice dinAnul 1959 marchează momentul în care conflictul dintre cele doua grupări etnice din

Rwanda va izbucni deschis. Pentru a reinstaura ordinea în stat, statul belgian va trimite forţeRwanda va izbucni deschis. Pentru a reinstaura ordinea în stat, statul belgian va trimite forţe

armate ce vor opri violenţele dintre Hutu şi Tutsi. Chiar şi în această situaţie, dat fiind apropiereaarmate ce vor opri violenţele dintre Hutu şi Tutsi. Chiar şi în această situaţie, dat fiind apropierea

etnicilor Tutsi faţă de statele comuniste în încercarea de a-şi menţine conducerea în stat, Belgiaetnicilor Tutsi faţă de statele comuniste în încercarea de a-şi menţine conducerea în stat, Belgia

va facilita accederea Hutu la putere. Astfel dominaţia Tutsi la conducerea Rwandei va lua sfîrşit.va facilita accederea Hutu la putere. Astfel dominaţia Tutsi la conducerea Rwandei va lua sfîrşit.

Luptele ce se vor purta pentru puterea statului vor cauza însă numeroase victime din tabara TutsiLuptele ce se vor purta pentru puterea statului vor cauza însă numeroase victime din tabara Tutsi

atît ca număr de morţi, cît şi ca volum de refugiaţi ce vor lua drumul către statele vecine precumatît ca număr de morţi, cît şi ca volum de refugiaţi ce vor lua drumul către statele vecine precum

Uganda, Burundi, Tanzania sau Zair. Recensămîntul făcut în 1961 va confirma puterea Hutu înUganda, Burundi, Tanzania sau Zair. Recensămîntul făcut în 1961 va confirma puterea Hutu în

Rwanda, iar la conducerea statului va fi numitul reprezentantul acestei etnii, GregoireRwanda, iar la conducerea statului va fi numitul reprezentantul acestei etnii, Gregoire

Kayibanda. Sub conducerea noului preşedinte, în 1962 statul rwandez va deveni un statKayibanda. Sub conducerea noului preşedinte, în 1962 statul rwandez va deveni un stat

independent.independent.

        După încetarea violenţelor şi atacurilor comise de refugiaţii Tutsi, represaţiile la adresaDupă încetarea violenţelor şi atacurilor comise de refugiaţii Tutsi, represaţiile la adresa

etnicilor ce locuiau în statul rwandez vor înceta. Ca urmare a favorizărilor acordate provincieietnicilor ce locuiau în statul rwandez vor înceta. Ca urmare a favorizărilor acordate provinciei

din care este originar, precum şi a dezavantajelor aduse celorlalte regiuni rwandeze, Kayibandadin care este originar, precum şi a dezavantajelor aduse celorlalte regiuni rwandeze, Kayibanda

va fi înlăturat, în 1973, printr-o lovitură de stat condusă de Juvenal Habyarimanava fi înlăturat, în 1973, printr-o lovitură de stat condusă de Juvenal Habyarimana 3434. Acesta va. Acesta va

continua politica de pace, încurajînd încetarea atacurilor dintre cele două grupări existente încontinua politica de pace, încurajînd încetarea atacurilor dintre cele două grupări existente în

Rwanda. Numeroşi specialişti consideră, însă, că Habyrimana a facut un asemenea lucru şiRwanda. Numeroşi specialişti consideră, însă, că Habyrimana a facut un asemenea lucru şi

pentru a se putea concentra pe jocurile politice prin care şi-a adus un grup de apropiaţi (numitpentru a se putea concentra pe jocurile politice prin care şi-a adus un grup de apropiaţi (numit

Akazu) în funcţii-cheie ale statului. Grupul apropiat preşedintelui va fi, ulterior, cel responsabilAkazu) în funcţii-cheie ale statului. Grupul apropiat preşedintelui va fi, ulterior, cel responsabil

34 http://www.wikipedia.org/ro/Juvenal_Habyarimana_.org

23

pentru orchestrarea şi coordonarea genocidului din 1994. Perioada de restabilire a păcii, însă, vapentru orchestrarea şi coordonarea genocidului din 1994. Perioada de restabilire a păcii, însă, va

fi una de prosperitate reală pentru Rwanda pe plan naţional. Sub conducerea lui Habyarimana,fi una de prosperitate reală pentru Rwanda pe plan naţional. Sub conducerea lui Habyarimana,

statul rwandez va cunoaşte în prima perioadă de guvernare cea mai mare creştere economicăstatul rwandez va cunoaşte în prima perioadă de guvernare cea mai mare creştere economică

înregistrată de un stat african est-central, unul dintre factorii ce au determinat ascedenţa statuluiînregistrată de un stat african est-central, unul dintre factorii ce au determinat ascedenţa statului

fiind şi climatul politic stabil.fiind şi climatul politic stabil.

        Preşedintele rwandez a avut, însă, un mod de comportament divers faţă de etnicii Tutsi.Preşedintele rwandez a avut, însă, un mod de comportament divers faţă de etnicii Tutsi.

Unii etnici au prosperat sub conducerea sa, ajungînd importanţi oameni din viaţa economică aUnii etnici au prosperat sub conducerea sa, ajungînd importanţi oameni din viaţa economică a

Rwandei şi apropiaţi ai preşedinteluiRwandei şi apropiaţi ai preşedintelui

Habyarimana însa a refuzat constant, cu mai multe ocazii, revenirea refugiaţilor Tutsi înapoiHabyarimana însa a refuzat constant, cu mai multe ocazii, revenirea refugiaţilor Tutsi înapoi

în Rwanda. Refuzul categoric va reprezenta ulterior mai mult o agravare a situaţiei, decît oîn Rwanda. Refuzul categoric va reprezenta ulterior mai mult o agravare a situaţiei, decît o

îmbunătăţire. Fiind împiedicaţi să se întoarcă în propria lor ţară, refugiaţii au început să îşiîmbunătăţire. Fiind împiedicaţi să se întoarcă în propria lor ţară, refugiaţii au început să îşi

dezvolte o idee proprie ce le legitimă restabilirea drepturilor lor.dezvolte o idee proprie ce le legitimă restabilirea drepturilor lor.

Ocazie va veni în ziua de 6 aprilie 1994. În seara acelei zile preşedintele Habyarimana,Ocazie va veni în ziua de 6 aprilie 1994. În seara acelei zile preşedintele Habyarimana,

împreună cu omologul său burundian, au fost asasinaţi alături de alţi oficiali. Atacul a avut loc înîmpreună cu omologul său burundian, au fost asasinaţi alături de alţi oficiali. Atacul a avut loc în

momentul în care avionul preşedintelui rwandez, un Falcon 50 a fost doborat de rachete sol-aermomentul în care avionul preşedintelui rwandez, un Falcon 50 a fost doborat de rachete sol-aer

în momentul în care se pregătea de aterizare pe aeroportul din Kigaliîn momentul în care se pregătea de aterizare pe aeroportul din Kigali 3535..  Chiar şi în ziua de aziChiar şi în ziua de azi

încă neclarităţi cu privire la originea atentatorilor. În 1994, vina a fost data pe rebelii Tutsi, acestîncă neclarităţi cu privire la originea atentatorilor. În 1994, vina a fost data pe rebelii Tutsi, acest

lucru fiind şi motivul declanşării genocidului. Însă, pe parcursul timpului, numeroase voci aulucru fiind şi motivul declanşării genocidului. Însă, pe parcursul timpului, numeroase voci au

acuzat membrii Hutu şi Akazu de doborîrea avionului prezidential pentru a putea crea motivulacuzat membrii Hutu şi Akazu de doborîrea avionului prezidential pentru a putea crea motivul

declanşării atacurilor împotriva etnicilor Tutsi. Neclarităţile ce privesc atentatul nu suntdeclanşării atacurilor împotriva etnicilor Tutsi. Neclarităţile ce privesc atentatul nu sunt

cunoscute clar nici pînă în prezent.cunoscute clar nici pînă în prezent.

Imediat, conflictele vor începe pe strazile din capitalei Kigali, ce va deveni pentruImediat, conflictele vor începe pe strazile din capitalei Kigali, ce va deveni pentru

următoarele săptămîni scena unui război civil ce a facut mii de victime pe străzile sale.următoarele săptămîni scena unui război civil ce a facut mii de victime pe străzile sale.

Deasmenea, duritatatea atacurilor din capitala rwandeza poate fi demonstrată şi prin dovezile ceDeasmenea, duritatatea atacurilor din capitala rwandeza poate fi demonstrată şi prin dovezile ce

au rămas în urmă: după două zile opoziţia politică din Rwanda fusese eliminată fizic. Genocidulau rămas în urmă: după două zile opoziţia politică din Rwanda fusese eliminată fizic. Genocidul

se va propaga rapid şi în teritoriu, acolo unde prefecţii regiunilor fuseseră pregătiţi, în prealabil,se va propaga rapid şi în teritoriu, acolo unde prefecţii regiunilor fuseseră pregătiţi, în prealabil,

35 Kuperman, Alan J. , The Limits of Humanitarian Intervention: Genocide in Rwanda, Washington D.C., Brookings Institution, 2001, p.12

24

să intervină pentru a elimina etnicii Tutsi din teritoriu. Astfel, rwandezii de etnie Tutsi au fostsă intervină pentru a elimina etnicii Tutsi din teritoriu. Astfel, rwandezii de etnie Tutsi au fost

nevoiţi să se refugieze şi să strîngă în grupuri mai mari pentru a putea respinge atacurile Hutu.nevoiţi să se refugieze şi să strîngă în grupuri mai mari pentru a putea respinge atacurile Hutu.

Aceştia din urma se făceau vinovaţi de atacurile, jaf, violuri şi crime comise împotriva celor deAceştia din urma se făceau vinovaţi de atacurile, jaf, violuri şi crime comise împotriva celor de

etnie diferită de cea a lor.etnie diferită de cea a lor.

Iniţial, în grupurile mari formate, etnicii Tutsi au reuşit să respingă atacurile venite dinIniţial, în grupurile mari formate, etnicii Tutsi au reuşit să respingă atacurile venite din

partea membrilor Hutu. În aceste înfruntări aveau avantajul ca inamicii lor încapartea membrilor Hutu. În aceste înfruntări aveau avantajul ca inamicii lor înca     nu beneficiau denu beneficiau de

arme de foc sau muniţie de război, bazîndu-se pe arme primitive. Cît timp sistemul adunărilor dearme de foc sau muniţie de război, bazîndu-se pe arme primitive. Cît timp sistemul adunărilor de

mari dimensiuni a funcţionat, cele mai multe victime au fost cele care plecau pe cont propriu dinmari dimensiuni a funcţionat, cele mai multe victime au fost cele care plecau pe cont propriu din

grupurile de refugiaţi. Însă, pe măsura ce conflictul a evoluat, etnicii Hutu au început săgrupurile de refugiaţi. Însă, pe măsura ce conflictul a evoluat, etnicii Hutu au început să

primească armament pentru a continua genocidul din teritoriu, iar, în acel moment, situaţia s-aprimească armament pentru a continua genocidul din teritoriu, iar, în acel moment, situaţia s-a

înrăutăţit dramatic. Lucrări precumînrăutăţit dramatic. Lucrări precum  Africa Rights VolumeAfrica Rights Volume  descriu în detaliu desfăşurareadescriu în detaliu desfăşurarea

genocidului precum şi modalităţile în care crimele au fost îndeplinite. Astfel, în momentul îngenocidului precum şi modalităţile în care crimele au fost îndeplinite. Astfel, în momentul în

care etnicii Hutu au primit arme de foc şi grenade, metodele de eliminare a rivalilor au cunoscutcare etnicii Hutu au primit arme de foc şi grenade, metodele de eliminare a rivalilor au cunoscut

o atrocitate greu de imaginat. Înconjurînd etnicii Tutsi ca şi înainte, aruncau în mulţimea formatăo atrocitate greu de imaginat. Înconjurînd etnicii Tutsi ca şi înainte, aruncau în mulţimea formată

grenade, iar cei ce săreau pentru a scăpa din mulţime erau seceraţi de focurile de mitraliera. Pringrenade, iar cei ce săreau pentru a scăpa din mulţime erau seceraţi de focurile de mitraliera. Prin

aceste metode îngrozitoare de eliminare, pînă pe 21 aprilie peste 250.000 de oameni fuseserăaceste metode îngrozitoare de eliminare, pînă pe 21 aprilie peste 250.000 de oameni fuseseră

eliminaţi, iar pînă la sfîrşitul lunii aprilie mai bine de jumatate din populaţia rwandeza de etnieeliminaţi, iar pînă la sfîrşitul lunii aprilie mai bine de jumatate din populaţia rwandeza de etnie

tutsi fusese eliminată. Per total, în acest genocid ce a durat aproximativ 1 lună, au fost omorîţitutsi fusese eliminată. Per total, în acest genocid ce a durat aproximativ 1 lună, au fost omorîţi

aproximativ 500.000 de oameni, făcîndu-l unul dintre cele mai sîngeroase conflicte civile purtateaproximativ 500.000 de oameni, făcîndu-l unul dintre cele mai sîngeroase conflicte civile purtate

într-un interval de timp aşa de scurt. Pe lîngă victimele din rîndurile etnicilor rwandezi merităîntr-un interval de timp aşa de scurt. Pe lîngă victimele din rîndurile etnicilor rwandezi merită

aduse în discuţie şi crimele comise împotriva membrilor misiunilor umanitare ce au fost ucişi,aduse în discuţie şi crimele comise împotriva membrilor misiunilor umanitare ce au fost ucişi,

atît în confruntările cu soldaţii armatei rwandeze, cît şi cu rebelii Tutsi(cazul soldaţilor armateiatît în confruntările cu soldaţii armatei rwandeze, cît şi cu rebelii Tutsi(cazul soldaţilor armatei

franceze în operaţiunea Turquoise).franceze în operaţiunea Turquoise).

Acum că există o imagine generală asupra atrocitaţilor comise pe teritoriul Rwandei înAcum că există o imagine generală asupra atrocitaţilor comise pe teritoriul Rwandei în

aprilie 1994, se poate pune în discuţie şi intervenţia forţelor internaţionale în acest conflict. Înaprilie 1994, se poate pune în discuţie şi intervenţia forţelor internaţionale în acest conflict. În

subcapitolul ce urmează va fi pusă în discuţie această intervenţie. În prealabil, va fi analizat şisubcapitolul ce urmează va fi pusă în discuţie această intervenţie. În prealabil, va fi analizat şi

modul în care misiunea Naţiunilor Unite s-a desfăşurat, precum şi dificultăţile întampinate pemodul în care misiunea Naţiunilor Unite s-a desfăşurat, precum şi dificultăţile întampinate pe

parcurs, acestea avînd rolul de a descrie mult mai corect măsurile luate de organizaţiileparcurs, acestea avînd rolul de a descrie mult mai corect măsurile luate de organizaţiile

internaţionale în privinţa genocidului rwandez.internaţionale în privinţa genocidului rwandez.

25

4.2 Intervenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite în conflict4.2 Intervenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite în conflict

CCu toate că modul în care comunitatea internaţională a ales să intervină în genocidulu toate că modul în care comunitatea internaţională a ales să intervină în genocidul

petrecut în Rwanda este un subiect important pentru a putea vedea limitele şi greşelile comise înpetrecut în Rwanda este un subiect important pentru a putea vedea limitele şi greşelile comise în

domeniul intervenţiilor umanitare, mai întîi trebuie prezentată modlitatea de acţiune adomeniul intervenţiilor umanitare, mai întîi trebuie prezentată modlitatea de acţiune a

Organizaţiei Naţiunilor Unite în conflictul rwandez. Astfel, acest subcapitol va prezenta obiectivOrganizaţiei Naţiunilor Unite în conflictul rwandez. Astfel, acest subcapitol va prezenta obiectiv

un istoric al acţiunilor organizaţiilor internaţionale înainte şi în timpul crizei din Rwanda.un istoric al acţiunilor organizaţiilor internaţionale înainte şi în timpul crizei din Rwanda.

                        Prezenţa unor forţe internaţionale în Rwanda nu a reprezentat o intervenţie internaţionalăPrezenţa unor forţe internaţionale în Rwanda nu a reprezentat o intervenţie internaţională

stabilită după ce violenţele au început în aprilie 1994, în momentul asasinarea preşedinteluistabilită după ce violenţele au început în aprilie 1994, în momentul asasinarea preşedintelui

Habyarimana. Consiliul de Securitate a autorizat crearea unei asemenea forţe încă din 1993, cuHabyarimana. Consiliul de Securitate a autorizat crearea unei asemenea forţe încă din 1993, cu

ocazia încheierii tratatului de pace de la Arusha. Astfel, prin Rezoluţia 872 din 5 octombrie 1993,ocazia încheierii tratatului de pace de la Arusha. Astfel, prin Rezoluţia 872 din 5 octombrie 1993,

se stabilea înfiinţarea UNAMIR(Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite pentru Rwanda). Prinse stabilea înfiinţarea UNAMIR(Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite pentru Rwanda). Prin

această rezoţutie, mandatul misiunii O.N.U. era prevăzut să aibă o valabilitate de 6 luni, putîndaceastă rezoţutie, mandatul misiunii O.N.U. era prevăzut să aibă o valabilitate de 6 luni, putînd

ulterior să fie prelungit cu diverse condiţii(ceea ce s-a şi întîmplat). Atribuţiile stabilite misiuniiulterior să fie prelungit cu diverse condiţii(ceea ce s-a şi întîmplat). Atribuţiile stabilite misiunii

în cadrul rezoluţiei 872 erau, în mare parte, de monitorizare a procesului de implementare aîn cadrul rezoluţiei 872 erau, în mare parte, de monitorizare a procesului de implementare a

prevederilor stabilite şi semnate la Arusha pe 4 august 1993. Mai concret, UNAMIR aveaprevederilor stabilite şi semnate la Arusha pe 4 august 1993. Mai concret, UNAMIR avea

următoarele sarcini conform documentului emis de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite:următoarele sarcini conform documentului emis de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite:

„ – de a contribui la securitatea oraşului Kigali,„ – de a contribui la securitatea oraşului Kigali,  inter-alia inter-alia în cadrul unei zone libere deîn cadrul unei zone libere de

armament stabilită de părţi, în şi în jurul oraşului;armament stabilită de părţi, în şi în jurul oraşului;

de a monitoriza respectarea prevederilor armistitiului, care cere stabilirea „cantonment” şide a monitoriza respectarea prevederilor armistitiului, care cere stabilirea „cantonment” şi

zonelor de adunare şi demarcarea unei noi zone demilitarizate şi a altor proceduri dezonelor de adunare şi demarcarea unei noi zone demilitarizate şi a altor proceduri de

demilitarizare;demilitarizare;

de a monitoriza siguranţa în ultima perioadă a mandatului guvernului de tranziţie, pînă lade a monitoriza siguranţa în ultima perioadă a mandatului guvernului de tranziţie, pînă la

alegeri;alegeri;

26

de a asista eliminarea minelor, în primul rînd prin programe de instruire;de a asista eliminarea minelor, în primul rînd prin programe de instruire;

de a investiga, la cererea părţilor sau din proprie iniţiativă, cazurile de nerespectare ade a investiga, la cererea părţilor sau din proprie iniţiativă, cazurile de nerespectare a

prevederilor Tratatului de pace de la Arusha cu privire la forţele armate şi săprevederilor Tratatului de pace de la Arusha cu privire la forţele armate şi să

monitorizeze aceste cazuri alături de autorităţile locale abilitate şi apoi să raportezemonitorizeze aceste cazuri alături de autorităţile locale abilitate şi apoi să raporteze

Secretarului General;Secretarului General;

de a monitoriza procesul de repatriere a refugiaţilor rwandezi şi reinstalarea persoanelorde a monitoriza procesul de repatriere a refugiaţilor rwandezi şi reinstalarea persoanelor

refugiate pentru a verifica faptul că aceasta acţiune este îndeplinită în mod sigur şi înrefugiate pentru a verifica faptul că aceasta acţiune este îndeplinită în mod sigur şi în

ordine;ordine;

de a asista în coordonarea activităţilor de intervenţie umanitară alături de operaţiunile dede a asista în coordonarea activităţilor de intervenţie umanitară alături de operaţiunile de

„relief”;„relief”;

de a monitoriza şi rapoarte incidentele ce privesc activitatea jandarmeriei şi politiei;”de a monitoriza şi rapoarte incidentele ce privesc activitatea jandarmeriei şi politiei;”  

Comandantul misiunii umanitare a fost numit oficialul canadian Romeo Dallaire. PeComandantul misiunii umanitare a fost numit oficialul canadian Romeo Dallaire. Pe

parcursul desfăşurării acestei intervenţii, a avut o misiune grea, uneori cvasi-imposibilă. În ciudaparcursul desfăşurării acestei intervenţii, a avut o misiune grea, uneori cvasi-imposibilă. În ciuda

obstacolelor întalnite, a reuşit să se achite de sarcinile impuse pe parcursul desfăşurăriiobstacolelor întalnite, a reuşit să se achite de sarcinile impuse pe parcursul desfăşurării

evenimentelor din Rwanda.evenimentelor din Rwanda.

Efectivele UNAMIR au reprezentat 2500 de oameni, dintre care aproximativ 420 erauEfectivele UNAMIR au reprezentat 2500 de oameni, dintre care aproximativ 420 erau

belgieni, iar majoritatea din restul de aproximtiv 2000 de efective erau din Ghana. Trupelebelgieni, iar majoritatea din restul de aproximtiv 2000 de efective erau din Ghana. Trupele

misiunii O.N.U. au întîmpinat probleme încă de la început din cauza mandatului stabilit demisiunii O.N.U. au întîmpinat probleme încă de la început din cauza mandatului stabilit de

Consiliul de Securitate. Modul în care avea o serie de prerogative restrînse a generatConsiliul de Securitate. Modul în care avea o serie de prerogative restrînse a generat

incapacitatea de acţiune în multe cazuri pentru membrii misunii Naţiunilor Unite în Rwanda.incapacitatea de acţiune în multe cazuri pentru membrii misunii Naţiunilor Unite în Rwanda.

4.34.3  Eşecul misiunii Naţiunilor Unite în RwandaEşecul misiunii Naţiunilor Unite în Rwanda

MMisiunea Naţiunilor Unite în Rwanda este considerată în literatura de specialitate ca fiindisiunea Naţiunilor Unite în Rwanda este considerată în literatura de specialitate ca fiind

un eşec în domeniul intervenţiei umanitare. După cum se poate observa din descriere factuală aun eşec în domeniul intervenţiei umanitare. După cum se poate observa din descriere factuală a

evenimentelor din Rwanda şi a modului în care comunitatea internaţională a intervenit,evenimentelor din Rwanda şi a modului în care comunitatea internaţională a intervenit,     afirmaţiaafirmaţia

27

respectivă are o bază solidă. Subcapitolul de faţă are rolul de a detalia precis momentul înrespectivă are o bază solidă. Subcapitolul de faţă are rolul de a detalia precis momentul în

deciziile au fost luate la nivel înalt. Analiza efectuată va arăta şi modul în care asemeneadeciziile au fost luate la nivel înalt. Analiza efectuată va arăta şi modul în care asemenea

momente au contribuit individual la eşecul intervenţiei actorilor internaţionali în genocidulmomente au contribuit individual la eşecul intervenţiei actorilor internaţionali în genocidul

rwandez.rwandez.

În partea de descriere a implicării Naţiunilor Unite am menţionat faptul că misiuneaÎn partea de descriere a implicării Naţiunilor Unite am menţionat faptul că misiunea

UNAMIR a fost creată ca organism ce monitoriza aplicarea prevederilor tratatului de paceUNAMIR a fost creată ca organism ce monitoriza aplicarea prevederilor tratatului de pace

semnat in august 1993 la Arusha între înalt-reprezentanţii conducerii statului rwandez(de etniesemnat in august 1993 la Arusha între înalt-reprezentanţii conducerii statului rwandez(de etnie

Hutu) şi membrii RPF (de etnie Tutsi). Totuşi, din august 1993 pîna în aprilie 1994 au trecut 9Hutu) şi membrii RPF (de etnie Tutsi). Totuşi, din august 1993 pîna în aprilie 1994 au trecut 9

luni. În intervalul de timp precizat, după cum vom vedea, au existat numeroase semnale deluni. În intervalul de timp precizat, după cum vom vedea, au existat numeroase semnale de

alarmă adresate membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.alarmă adresate membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Neintervenţia S.U.A. în criza din Rwanda are în fundal un alt eşec, de aceasta dată propriu,Neintervenţia S.U.A. în criza din Rwanda are în fundal un alt eşec, de aceasta dată propriu,

legat de intervenţia în crizele umanitare: intervenţia Statelor Unite în criza din Somalia. Petrecutălegat de intervenţia în crizele umanitare: intervenţia Statelor Unite în criza din Somalia. Petrecută

cu mai puţin de un an înainte de declanşarea genocidului din Rwanda, misiunea Statelor Unitecu mai puţin de un an înainte de declanşarea genocidului din Rwanda, misiunea Statelor Unite

ale Americii fusese un eşec considerabil. O consecinţă directă a acestei înfrîngeri, statulale Americii fusese un eşec considerabil. O consecinţă directă a acestei înfrîngeri, statul

american era vizibil reticent la o nouă implicare a efectivelor sale militare pe teatrul unui razboiamerican era vizibil reticent la o nouă implicare a efectivelor sale militare pe teatrul unui razboi

intern într-un nou stat african. Criza petrecută anterior pe teritoriul Somaliei a reprezentat unintern într-un nou stat african. Criza petrecută anterior pe teritoriul Somaliei a reprezentat un

factor important în reticenta intervenţiei majorităţii statelor membre ONU,factor important în reticenta intervenţiei majorităţii statelor membre ONU,    fiind „un nor negrufiind „un nor negru

ce domnea asupra crizei din Rwanda”. Aceasta reticentă a Statelor Unite va putea fi observată înce domnea asupra crizei din Rwanda”. Aceasta reticentă a Statelor Unite va putea fi observată în

mai mult situaţii în care deciziile luate în Consiliul de Securitate au fost influenţate de deciziilemai mult situaţii în care deciziile luate în Consiliul de Securitate au fost influenţate de deciziile

luate de adminstraţia nord-americană.luate de adminstraţia nord-americană.

Intervenţia în Rwanda este o lecţie de învăţat atat din punctul de vedere al interpretăriiIntervenţia în Rwanda este o lecţie de învăţat atat din punctul de vedere al interpretării

intervenţiei umanitare(este un exemplu pentru clasicişti despre cum se poate altera sau ignora ointervenţiei umanitare(este un exemplu pentru clasicişti despre cum se poate altera sau ignora o

decizie internaţională prin prisma interesului propriu). Deasemenea, Rwanda reprezintă şi undecizie internaţională prin prisma interesului propriu). Deasemenea, Rwanda reprezintă şi un

exemplu al diplomaţiei umanitare(informaţiile importante privind conflictul au fost primite atîtexemplu al diplomaţiei umanitare(informaţiile importante privind conflictul au fost primite atît

din partea membrilor corpurilor diplomatice prezente pe teritoriul Rwandei, cît şi din parteadin partea membrilor corpurilor diplomatice prezente pe teritoriul Rwandei, cît şi din partea

reprezentanţilor organizaţiilor umanitare. Din păcate nu în ultimul rînd, cazul prezentatreprezentanţilor organizaţiilor umanitare. Din păcate nu în ultimul rînd, cazul prezentat

dovedeşte limitările pe care Organizaţia Naţiunilor Unite le poate avea atunci cand este vorba dedovedeşte limitările pe care Organizaţia Naţiunilor Unite le poate avea atunci cand este vorba de

o intervenţie umanitară ce contravine intereselor anumitor state, precum şi a situaţiei în careo intervenţie umanitară ce contravine intereselor anumitor state, precum şi a situaţiei în care

informaţiile primite sunt ignorate sau interpretate greşit. Din păcate învăţamintele crize au trebuitinformaţiile primite sunt ignorate sau interpretate greşit. Din păcate învăţamintele crize au trebuit

28

sau trebuiesc învăţate cu costul a peste 500.000 de victime în rîndul cetăţenilor rwandezisau trebuiesc învăţate cu costul a peste 500.000 de victime în rîndul cetăţenilor rwandezi

nevinovaţi.nevinovaţi.

V. ConcluziiV. Concluzii

                  

PPornind de la definirea conceptelor teoretice necesare studiului de caz, lucrarea prezentă aornind de la definirea conceptelor teoretice necesare studiului de caz, lucrarea prezentă a

încercat să ofere o bază analitică pentru parcurgerea temelor descrise în capitolele succesive.încercat să ofere o bază analitică pentru parcurgerea temelor descrise în capitolele succesive.

Precizarea şi explicarea unor termeni precumPrecizarea şi explicarea unor termeni precum   intervenţie umanitarăintervenţie umanitară, , diplomaţiediplomaţie

umanitarăumanitară  sausau  zone de securitate umanitarăzone de securitate umanitară  contribuie la înţelegerea contextului în care o crizăcontribuie la înţelegerea contextului în care o criză

poate fi gestionată prin intermediul unei intervenţii umanitare, a caracteristicilor intervenţieipoate fi gestionată prin intermediul unei intervenţii umanitare, a caracteristicilor intervenţiei

umanitare, cum vor fi protejate persoanele afectatate de acea criză, precum şi prezentarea unuiumanitare, cum vor fi protejate persoanele afectatate de acea criză, precum şi prezentarea unui

concept inedit(diplomaţia umanitară). Conceptul nou-apărut arată modul în care membrii uneiconcept inedit(diplomaţia umanitară). Conceptul nou-apărut arată modul în care membrii unei

29

organizaţii implicate într-o asemenea intervenţie poate asigura şi îndeplinirea unor funcţiiorganizaţii implicate într-o asemenea intervenţie poate asigura şi îndeplinirea unor funcţii

considerate definitiorii pentru un diplomat de carieră aflat în exerciţiul funcţiei.considerate definitiorii pentru un diplomat de carieră aflat în exerciţiul funcţiei.

                        Studiul de caz prezent în această lucrare constituie un exemplu negativ în cazul viziuniiStudiul de caz prezent în această lucrare constituie un exemplu negativ în cazul viziunii

realiste. În cazul Rwandei, intervenţia umanitară nu a putut avea eficienţa necesară stopăriirealiste. În cazul Rwandei, intervenţia umanitară nu a putut avea eficienţa necesară stopării

genocidului din cauza inacţiunii anumitor state care şi-au urmărit interesele proprii în daunagenocidului din cauza inacţiunii anumitor state care şi-au urmărit interesele proprii în dauna

interesului internaţional umanitar. Chiar şi aşa, în acea situaţie putem extrage şi un exempluinteresului internaţional umanitar. Chiar şi aşa, în acea situaţie putem extrage şi un exemplu

pozitiv, cel al Franţei, care, la presiunile exercitate de populaţie, a mobilizat efectivele necesarepozitiv, cel al Franţei, care, la presiunile exercitate de populaţie, a mobilizat efectivele necesare

acţionării în operaţiunea Turqoise. Aşadar, dilema apărută în cazul intervenţei necesită o analizăacţionării în operaţiunea Turqoise. Aşadar, dilema apărută în cazul intervenţei necesită o analiză

atentă şi coerentă care să includă şi exemple care pot fi date pentru ambele viziuni prezente înatentă şi coerentă care să includă şi exemple care pot fi date pentru ambele viziuni prezente în

cadrul legal al intervenţiei umanitare.cadrul legal al intervenţiei umanitare.

                        Rwanda a fost un studiu de caz ales pentru a exemplifica situaţia în care interesul statelorRwanda a fost un studiu de caz ales pentru a exemplifica situaţia în care interesul statelor

se confruntă cu interesul internaţional. Dat fiind dorinţa de intervenţie din partea Organizaţieise confruntă cu interesul internaţional. Dat fiind dorinţa de intervenţie din partea Organizaţiei

Naţiunilor Unite, una dintre cele mai influente organizaţii la nivel mondial, a fost necesară oNaţiunilor Unite, una dintre cele mai influente organizaţii la nivel mondial, a fost necesară o

prezentare a modului în care aceasta a intervenit, precum şi a motivelor ce au stat în spateleprezentare a modului în care aceasta a intervenit, precum şi a motivelor ce au stat în spatele

acţiunilor sale. Astfel, prin prezentarea soluţiilor luate de membrii Naţiunilor Unite în cazulacţiunilor sale. Astfel, prin prezentarea soluţiilor luate de membrii Naţiunilor Unite în cazul

intervenţiei umanitare în Rwanda putem înţelege la nivel general procesul decizional în cadrulintervenţiei umanitare în Rwanda putem înţelege la nivel general procesul decizional în cadrul

ONU, precum şi motivele pentru care acest proces poate cunoaşte blocaje. Într-o dezvoltareONU, precum şi motivele pentru care acest proces poate cunoaşte blocaje. Într-o dezvoltare

ulterioară a acestei teme se va încerca şi descrierea unor posibile soluţii pentru a putea împiedicaulterioară a acestei teme se va încerca şi descrierea unor posibile soluţii pentru a putea împiedica

asemenea situaţii precum cele ce au existat în cazul Rwandei în 1994.asemenea situaţii precum cele ce au existat în cazul Rwandei în 1994.

                        Studiul intervenţiei din Rwanda a folosit şi pentru a demonstra diferenţa dintre teorie şiStudiul intervenţiei din Rwanda a folosit şi pentru a demonstra diferenţa dintre teorie şi

realitate. Pornind de la definiţiile enunţate în primele capitole, putem face o comparaţierealitate. Pornind de la definiţiile enunţate în primele capitole, putem face o comparaţie

pertinentă faţă de evenimentele ce s-au petrecut în lunile aprilie-mai 1994 pe teritoriul statuluipertinentă faţă de evenimentele ce s-au petrecut în lunile aprilie-mai 1994 pe teritoriul statului

rwandez şi conceptele teoretice existente pentru fiecare element al acestei lucrari.rwandez şi conceptele teoretice existente pentru fiecare element al acestei lucrari.

                        Realizarea cercetării pentru aceasta temă mi-a permis dezvoltarea unei noi pareri cuRealizarea cercetării pentru aceasta temă mi-a permis dezvoltarea unei noi pareri cu

privire la intervenţia umanitară, modul în care teoretic ar trebui îndeplinită, precum şi a moduluiprivire la intervenţia umanitară, modul în care teoretic ar trebui îndeplinită, precum şi a modului

în care ea este îndeplinită în realitate. Am reuşit prin întreprinderea unei documentari să descopărîn care ea este îndeplinită în realitate. Am reuşit prin întreprinderea unei documentari să descopăr

30

şi problemele pe care domeniul intervenţiei umanitare le are pentru care, în viitor, aş dori să potşi problemele pe care domeniul intervenţiei umanitare le are pentru care, în viitor, aş dori să pot

prezenta soluţii viabile de rezolvare a acestora în cadrul internaţional.prezenta soluţii viabile de rezolvare a acestora în cadrul internaţional.

..BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

- Dorsey, Learthen, Historical Dictionary of Rwanda, London, The

Scarecrow Press Inc., 1994

- Evans, Graham si Newnham, Jeffrey, Dictionar de Relatii Internationale

Englez-Roman, Bucuresti, Editura Universal Dalsi, 2001

- Holzgreffe, J.L. si Keohane, Robert, Humanitarian Intervention: Ethical,

Legal, and Political Dilemmas, New York, Cambridge University Press,

2003

31

- McQueen, Carol, Humanitarian Intervention and the Safety Zones, New

York, Palgrave Macmillan, 2005

- Drept Internaţional Public, Nicolae Osmochescu, Olga Dorul, Natalia

Suceveanu, Oleg Balan, Vitalie Gamurari, Diana Sârcu, Alexandru

Buruian, Chişinău 2009

Surse Internet

- http://www.nytimes.com/

- http://www.humansecuritygateway.com/documents/

- http://www.ifrc.org

- http://www.wikipedia.org

- http://www.google.ro

- http://www.referate.ro