economia serviciilor aca (nou)
TRANSCRIPT
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 1/52
Maria
Ioncicd
Al
treilea
val,
considerat
de
datf,
recenti
gi
manifestdndu-se
pi
tn
prezent.
se referi la
deZVOltArea
"explozivd"
a
serviciilor
"avansate"
ale
producqiei
gi
"proliferarea"
a
d.oud
mari
categorii
ile
prestalii
gi
anume:
cele
privind
informatizarea
procesului de
produclie
gi
- cele
de studiere
a
pielelor
gi
de
comercializue
a
produselor.
ln
componenla
acestor
grupe
cu
evolulie deosebit
de rapidd
Pot
fr
menlionate:
serviciile
de
studii
gi
consultanld, organizuea
de
experimente
5i
teste,
controlul
tehnic
Ai
diagnosticarea,
studii
de fezabilitate,
de
reorganizare
a
intreprinderilor
inclusiv
supravegherea
acestui
proces
etc.
Catza
principalS a
expansiunii
acestor
servicii
o reprezintd
necesitatea
adoptirii
de
c6tre intreprinderi
a unei
strategii
coerente
de
conceplie
qi
realizare
n
produselor,
de
flexibilrzare
a
producliei
gi
publicitate
adecvatS, in vederea
surmontirii
exigenlelor
unui
mediu
caracterizat
printr-o
concurenfi,
intern[
gi
extern[,
tot mai
pronunfatd.
Degi
datele
statistice
focalizate
numai
pe
serviciile
pentru
produclie
sunt
relativ
sirace,
specialigtii
I
afirmi
cu
certitudine
c[ expansiunea
acestor
activiti{i
.a
fost
cea
mai
dinamic5,
reprezent6nd
una
dintre
cele
mai
spectaculoase
modificiri
din
structura
sferei
serviciilor,
in
ultimele
2-3
decenii.
Remarcabill
este
gi tendin]a
de
diversificare
gi adffncire
a gradului
de
specializare
a
acestei
grupe
de
servicii.
Astfel,
in
llrile
dezvoltate,
gama
sirviciilor
pentru productie,
oferite
atdt
industriei,
agriculturii
cdt
qi
sferei
serviciilor
ins6.gi,
cuprinde
peste
300
de
tipuri de servicii,
cu
Un
grad
ridicat
de
specializare.
De exemplu,
societdlile
de
leasing
sunt specializate
dupd
felul
echipamentelor
gi
bunurilor
pe
care
le
futnizeazl,
cum
aI
fi:
maqini
qi
utilaje
agricole,
aparatur[
de
birou,
imobile,
aparaturi medical[,
utilaje
pentru
construcfii,
autoturisme
etc.
Multe
servicii
pentru
produclie
au
un caracter
original,
aparilia
qi
dezvoltarea
lor demonstr6nd
caracterul
dinamic al
cererii
de
servicii;
un
exemplu
in acest sens
il reprezintdcentrele
de
"incubalie"
sau "pepinierele"
de afaceri
care
fumizeazd
intreprinzdtorilor consultanla necesari
pentru a-qi
putea
pune
in
aplicare
ideile
qi
proiectele de creare
a
unor
noi
intreprinderi.
Servi
cii p entru tntr eprinderi
7,2.
Externaliza
re
-
internalizar
e; m odaliti{i
de organ izar
e
Una
dintre explicafiile
deseori
folosite ale dezvoltdrii
rapide a'serviciilor
oentru
intreprinderi,
in
mod deosebit
in
ultimii ani,
este aceea c[ intreprinderile
au
|rrdsmalizat"
anumite activitili
pe
care
le
efectuau inainte
ele
insele, in interiorul
.9
tor
7.2.1. Criterii
de alegere a solufiei
o'interne"
sau
"externe'n
inclinalia
crescdndd
a intreprinderilor
spre serviciile
specializate,
oferite
din
exteriorul
producliei intdlnit[
tot
mai frecvent,
se explici
prin avantajele
economice,
din
care
multe
pot fi
cuantificate,
ale
"externaliz[rii".
Dintre
acestea,
pot
fi
enumerate
10:
.
re,alizarea
unui
spor de
productivitate
a
muncii
ca urrnelre
a eliminlrii
unei
par,ti
a
salarialilor
cu
prestarea
serviciilor
in interiorul
intreprinderii
gi
de
aici
posibilitatea reducerii costurilor;
o
posibilitatea
de
a acoperi
o cerere
presant[
fi,xd
a
se
dispune
in
permanenfi
de
personalul
adecvat
gi
echipamentul tehnic
necesar;
.
eliminarea
cheltuielilor
de
cercetare-dezvoltare,
prin achizilionarea
licenlelor
sau
tehnologiilor
puse
la
punct
de
alte firme,
in
vederea
ameliordrii
nivelului
tehnic
al fabricaliei;
o
calitatea
superioar[
a
serviciilor
astfel oblinute,
ca urmare
a
faptului
c[
sunt
executate
de
un personal
cu
pregitire
inalt[
qi
totodat[
specializat;
r
deglevarea
managerilor
de
o sumd
de
activitdli
mirunte,
de
rutini
9i,
'
implicit,
posibilitatea concentrdrii
acestora
supra
ridicErii
nivelului
tehnic
al
producfiei,
prospectdrii
pielelor
qi
imbunStilirii
imaginii
intreprinderilor.
Dic[
externa\izau:ea
serviciilor
pentru
intreprinderi
este
o
realitate,
trebuie
din nou
sE subliniem
cE
aceasta
are
loc
paralel cu dezvoltarea
tertiarului
intern
al
*ot"t-*Ji[irr
rrit"riile
importante
de
ategere
intre cele
dorra
rotrlii
il
reprezint[
costurile
de
produclie
care
pot
influenfa
pozitiv
solufia
externalizdrii
datoritl
efectelor
specializirii,
de talie
(economii
de
scar[),
de
avantaje
specifice...
sau
negativ datorita
compiexitilii
sau dificultSlilor
de
organizare.
'
,11
Mai
importante
sunt
insa,
dup6 opinia
lui
R. coase*,
costurile
de
tranzacfie,
deoarece
apelarea la
piaf6
cost[.
Astfel
pentru
a obline
ceea
ce
ai*
*
R.
Coase
(1937)
a ob[inut,
in
lucr[rile cu
o
astfel
de
tematicE,
t990,Premiu:):'"lpentruEcononue]inmoddeoseb',,.t@
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 2/52
Maria
loncicd
nevoie
de la un
alt actor
de
pe
pia [,
trebuie
s6
po]i
identifica
un
astfel
de
actor
competent,
trebuie
sd
te
pul
de
acord
cu
el
asupra
produsului,
condifiilor
gi
-oaAitagior
de furnizare
i acestuia
gi trebuie
sd
incerci
s[
ob]ii
anumite
garan[ii
referitoare
la fiabilitate,
termene
etc.
Avfind
in vedere
aceste
aspecte,
la costuri
de
producfie
egale,
alegerea
inhe solufia
intem[
("a
face")
9i
solu]ia
extemd
("a
face
sE
facfi
a
oumpara")
conduce
la evidenlierea
a
dou6
tipuri
de
elemente:
cu
cdt
frecventa
de
utilizare
este
mai
ridicatS,
cu
atAt
se va
cduta
evitatea
repet5rii
costuiilor
de
tranzacfie
externe
9i
se
va
tinde spre
intemalizarea
uctiritalii;
cu
alte
cuvinte,
se
va
tinde
spre
intemalizarea
activit6fii
dacl
aceasta
este
necesari
frecvent
sau
in
permanenld
qi
spre
externalizarea
ei
dacl
este necesard
ocazional;
r
cu
cdt nevoia
este
mai
specificd,
cu
atflt
costurile
de
tranzaclie
externe sunt
mai mari
qi
se
va
tinde
spre
internalizarea
activitilii:
pare
logic
intr-adevdr, de
a
rafiona'ed
dacd
rru
uf
nevoie
decdt
de
un serviciu
destul
de
obiqnuit
sau
standardizat,
te
poli
uqor
adresa
in
exterior;
din
contr6,
daci
este
nevoie
sd
adapteziprodusul
la
nevoi
foarte
particulare,
este
mai
potrivit
de a
intemaliza
activitatea
in
cauzl.
Se
poate,
de
asemenea,
incerca
de
a
reduce
caracterul
dihotomic
al
alegerii,
identificdnd
sotulii
intermediare:
prin
contracte
pe
termen
mediu
sau
lung,
se
pot,
cel
pulin in
principiu,
combina
avantajele
pielei
(alegerea
partenerului
in condilii
de concure"ta)
qi ale otganizlrii
(datoriti
duratei
relativ
mari
a
contractului,
costurile
de
tranzaclie
vor
fi
reduse).
Aplicarea
acestor
principii in
domeniul
serviciilor
se
face
intr-un
mod,
oarecum,
deosebit.
Astfei,
aplicarea
teoriei
costurilor
de
tranzaclie
favorizeaz.d
soiulia
intemalizdrii
deoarece
in timp
ce
pielele
de servicii
sunt,
de obicei,
putin
tur.purent"
gi deci
imperfecte,
prestatorii de
servicii
trebuie
s6
fie
foarte
specifici,
respectiv
sE
r[spundd
unor
exigenle
foarte
particulare'
Combinarea
celor
doui
caracteristici
poate conduce
la
costuri
de
tranzaclie
fqarte
mari,
la
limitd'
exorbitante.
Pe de
altf,
parte,
in
practic[, se
constati
cd
tendinfa
de
extemalizare
este
foarte
puternic[.
Aieasta
se
explicdprin
costurile
de
producfie care
nu
sunt
acela$i
i"
n
"i1i"
de
formula
adoptatS
.
Astfel,
acest
criteriu
devine
decisiv
in
luarea
deciziei
de
externalir*.,
r.rp."tiv
internali
zare
a
serviciilor.
Un
alt
factor
care influenleazd
in
oazul
serviciilor
alegerea
intre
interna-
lizare
qi
extemalizareil
reprezintd
problemele
de
protec{ie
a informa{iilor
'''
In
acest sens,
exigenlele
piotecliei
informaliilor
unei
intreprinderi
par
s1
favorizeze
solulia
intemalizdrii
pentm
activitefle
a
clror
prestare
reclam6
accesul
Servicii
pentru
intr
epr inderi
savoir-faire,
comportamente,
elemente
de
strategie etc. care
fac
parte
din
"activele
specifice"
ale intreprinderii
gi
care
stau
la
bara
capacitililor
pi
competenlelor
proprii
ale
intreprinderii
qi
constituie
fo4ele
qi
atuurile
sale
principale.
Avdnd
ur."r
la astfel
de
informafii,
prestatorii externi
le
pot
utiliza
Gn profitul
concurenlilor,
fie
explicit,
ceea ce ar
constitui o
gregeald
profesionali,
fie
incon$tient,
transferdnd
elemente
de
cunoptinle
sau
solutii
in alte
situalii,
la
alli
olien{i.
La aceste probleme
s-ar
putea
furniza
trei
elemente
de
r6spuns:
r
pe de o
parte,
existi reguli de
deontologie
profesional[
care
sunt
de naturd,
dac[
nu
s[
elimine
pericolul,
cel
pufin
s[-1 atenueze
putemic;
,
pe de alt[
parte,
pericolul nu
trebuie
exagerat: informa]iile
parfiale
nu
pot
fi
foarte
utile concurenlilor;
.
in
sfAr$it,
informafiile
circuli oticum,
ele
nu
pot
fi
cu
adev6rat
protejate.
Aceste
elemente
de
r[spuns
nu
sunt,
totu$i, in totalitate
satisfEcltoare.
in
practicI,
se
pot
constata
urmdtoarele
tipuri de
comportamente
gi
de
reacfii
din
partea
intreprinderilor:
.
recursul "dezordonat":
tntreprinderile,
inc[
relativ
numerozxie,
nu au
congti-
erfiizatproblema
qi
fac apel la
prestatori
de
servicii
frri reguli
sau
precaufii;
.
recursul "reglementat":
congtientizdnd
pericolul,
tntreprinderile cautd
s6-l
limiteze
impunflnd
reguli
diverse, mai mult
sau mai
pulin
stricte.
Este
vorba
de
reguli de acces
(in cl6diri,
la
informafii...),
de utilizare,
de relalii
cu
concurentii;
'
recursul "organizaf':
intreprinderile
caut[ sd
realizeze o structur[
de organizare
gi
proceduri
specifice
referitoare
la
prestatorii
externi.
O
solufie
de
acest tip
const[, de exemplu,
in
a
nu l[sa
propriu-zis prestatorii de
servicii in
intreprindere:
ei
nu
pot
avea
acces
decAt
la
"vorbitor"
sau
nu
pot
intra in
legdtura
dec6t
cu
un anumit
numdr de
intermediari
desemnali
in
acest sens;
r
recursul "durabil":
unele
intreprinderi
cautd sE
reduc[ riscurile stabilind
cu
prestatorii
de
servicii
relafii
continue
gi
durabile,
de
natur6 sd-i
cointereseze
pe
prestatori
in
performanf ele intreprinderii;
.
recursul
"quasi-integrat":
ducAnd
mai
departe
calea
continuitdlii relafiilor,
alte
intreprinderi
cautl
diferite
forme
de
quasi-integrare
(contracte
pe
termen
lung,
retele
etc.);
.
recursul
la
o'a
refuza":
in sf6rgit,
anumite
intreprinderi,
estim6nd
excesiv
pericolul,
igi
interzic
orice
recurs la
prestatorii de
servicii,
cel pulin in anumite
domenii,
Tendinfa
intreprinderilor,
in legdturi
cu
aceste
solufii,
este
de a
pir[si
prima
grupa
$i
de
a
alege una dintre
celelalte
variante,
$i
in cazul
extrem,
de a
la
informalii
de bazd
ale
firmei
cum
ar
fi:
cunoqtinfe,
modalitEfi
de
produclie
fuzarecursul
la
prestatorii
de servicii
externe.
\
fi)
203
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 3/52
Economia
serviciilor interna
ionale
2.1.1,
Evaluarea
tranzac(iilor interna{ionale
cu servicii
in
timp ce,
in
trecut,
cre$terea sectorului
de
servicii
era
perceput[
doar
ca un
efect
al
dezindustrializlrii in
15rile
dezvoltate.
aI
urbaniz[rii
haotice
qi
al
supradimensionirii sectorului
public
in
qlrile
in
curs
de
dezvoltare,
qi,
in
general,
ca
un efect
secundar
al
dezv'olt5.rii
celorlaltor
sectoare,
iar
productir
vitatea sc[zut6 a
acestuia era
privitb
ca un
obstacol
in
calea
cregterii
economice
pe termen
lung,
astf,zi,
aceastb
perceplie
s-a
modificat
simtitor.
Justificarea acestei
schimblri este
aqa-numita
,,revolufie
a
serviciilor",
caracterizath
prin
expansiunea
rapid6
a
serviciilor intensive
in informalii qi
?mbunEt6tirea progresiv[
a
capacitEtii
de
comercializare
a
serviciilor.
Tehno-
lugra
informaliei
gi
conqtientizarea
importangei
unor
servicii,
mai ales
de
prodrlcfie,
eficiente au influenlat
intr.o
asemenea
misur[
dezvoltarea
acestui
sector,
incAt, in pre1ent,
nu
mai este vf,zutb
ca
o consecinll,
ci
ca o
premisd
a
creqterii
economice.2
In
mod
tradilional, se
considera
cd
serviciile
pot
fi
prestate
numai
pe
piafa
internl, iar
firmele
de
servicii
erau
percepute
ca entit[1i
loca]e.
tn
prezent,
cu
toate c[ serviciile continu[
sd
fie
produse
qi
pe plan
local,
de
c6tre
firme
mici,
asisthm
totuqi la
extinderea
peste granige a acestora.
2.1.1.1.
Definirea
qi
clasificarea tranzacfiilor
internationale
cu
servicii
Faptul cf,
prestarea
majoritalii
serviciilor neceslt[ interacliunea
directd
producitor-consumator
reprezinti
un determinant important
al formei pe
care
o
pot
imbrica
traruactjlle
internalionale
cu servicii.
Pentru
multe
dintre
servicii,
,,timpul
qi
spaliul
producerii
qi
consumului
lor
nu
pot
fi separate"3. Existl,
desigur, qi exceptii
-
servicii
ce pot f,r tranzacfionate
utilizdnd relelele de
telecomunicalii
(.ex.:
servicri
bancare)
sau
servicii
ce
pot
fi
?ncoqporate
in
bunuri
(softnare
pe
dischete)
qi
care
au un
comportament
asemdnbtor acestora.
In
majoritatea cazurilor
ins[,
este necesar[
proximitatea
vtnz6tor
-
cumprritor,
deplasarea
persoanelor
sau capitalurilor
(de
regulE
sub
fonna
investitiilor
striine directe)
fiind modalititile de prestare
specifice.
Interesul crescdnd
in ceea
ce
privegte
tranzaqiile
internalionale
cu
servicii
a
determinat
aparilia
cdtorva
scheme
de
clasificare
a acestora.
2
P.imo,
Braga,
C.
(1996),
The
Impact of' the
Internationalization
o.f
Services
on
Developing
countries,
Finance
and
Developmen
martie.
p.
35
gi
Banca
Mondialr
(1995),
Globil
Economic
Prospects
and
the
Developing
countries,
washington D.c.,
capitolul 3.
'
Sauvant.
K. P.
(1990)
Trarlahilitu nf
s,lprvirp.( Wnrld Rqnlr
qnd
TfNCTf
n
I
l
it
io
n
alizarea
sen'i ciilo
r
tr7
Ronald
Shelpa,
de
exemplu,
a
p-e
trei
mall categorii,
pornind
de
la
interna':"T:
nzactLi
inrernationale
cu
proplls
gruparea
tranzactiilor cu
servlcil
rnodalitatea tipici
de
prestare pe
plan
sen'icii legate
de
investitii
(ex.:
bancare.
frofesionale,
hoteliere);
''
'
tranzaclii
internationale cu servicii
legate de comerf
(ex.:
transport
aerian,
maritim);
r
tranzaclii
internalionale
cu
servicii
legate de
investilii
gi de comer
(ex.:
telecomunicalii,
asigurlri, educafie,
s6nEtate,
constructii,
engineering,
informa{ionale).
Terry
Clark5 a imaginat
o schemi
de clasificare
a
serviciilor
intema-
fonale
pornind
chiar
de
la
identificarea
suporlului
serviciului,
care
traverseazi
iiontiera,
rezul
tdnd
urmltoarel e
p
atru
categorii6
:
-
servicii
tranzaclionate
prin interacliune
directl
(ex.:
turism);
servicii
tranzaclionate
printr-un vehicul/prin
relea
(ex.:
telecomunica{ii;
-
servicii
tranzactionate
prin investilii
(ex.:
asigur[ri);
-
servi
cii
tranzacli
onate
prin
obi
ecte- suport
(ex.
:
informafionale)
-
Un alt
tip de
clasificare
a tranzacliilor
internalionale
cu
servicii
pune
accentul
pe fluxurile
determinate
de
mobilitatea internalionald
a
consuma-
torilor,
s
factolilor
de
produclie
qi
a
bunuriloq
indreptdnd
atenlia
c[tre
diferenlele
in
ceea
ce
privegte
politica
comercial[
pefltru
fiecare
tip de
tanzacyi
internagionale
cu
servicii
:
.
*
tranzaclri
internalionale
generate
de
mobilitatea
consumatorilor
de
servicii
(,,consumer-mobility
trctde");
-
tranzactji
internalionale
generate
de mobilitatea
produselor
(product-
mobility
trade");
tranzaclii
internalionale
generate
de mobilitatea
factorilor
de
producgie
(,factor-mobility
trade').
'
Gat
Sampson
qi Richard
SnapeT
s-au concentrat
pe
gradul
de
interactiune
produc[tor-consumator
in
tentativa
de clasificare
a
tranzacliilor
interna.tionale
cu servicii.
Schema
lor analitici
poate
fi
reprezentati
sub
forma
unei
matrice:
o
Sh"lp,
R.
(1981),
Beyond Industrialization:
Ascendancy a/
the
Global
Service
Econarny, New
York, Praeger
Publishers,
s
Clark,
T.,
REaratn:am,
D.
qi
Smittr,
T.
(1996), Toltards a
Theor.y of
International
terttices:
Marketing
lntangibles
in
a
ltorld ofNations, Joumal
of
International
Marketing,
vol. 4, ru.
2,
pp. 9-28.
u
Poartd derumirea
de
.,meta-clasificare
a
seniciilor
intemafionale"
.
,
sampsoq
G.,
Snape,
R.
(i985),
Identrfuing
the Issttes
in
T',rade
in
services,
The
world
E^^-nm, rr Q irrnia nn 171-91
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 4/52
8ri
Economiit
$en,iciilor
intern
atiouirle
Consumatorul
nu
se
deplaseazl
Consumatorul
se
deplaseazi
Prestatorul
nu se
deplaseaza
A
B
Prestatorul
se
deplaseazd C
D
Astfel, tranzacliile
de
tip
A
sunt
specifice
serviciilor
,,separabile"
(
in
termeni
ai separabilit6tii
productiei
de consum)
sau
,,transportabile"
(ce
pot
fi
comercializate
peste
granil[)
-
informalii
sau
servicii
incorporate
in
bunuri.
Turismul, educalia
pi
serviciile
medicale
sunt exemple
tipice
pentru
tranzaqiile
de tip
B. Tranzac{iile de tip C
presupun
deplasarea
factorilor de
produclie
tradi.tionali
(munca
sau capitalul). Investiliile
striine
directe
sau deplasarea
temporari
a
prestatorului
sunt modalitElile de
prestare
specifice
acestui
tip de
tranzac[ii.
Tipul
D
se
referf,
la
lr:anzafiiile
cu
servicii
,,cu
circula]ie
1iber6"8
(turist
dintr-o
larb
X
ce
folosegte
serviciile
unui
hotel
aflat
in
lara
Y,
delinut
de
o
companie
transnalionald
din
lara
Z).
Matricea Sampson-Snape
poate
servi
qi
la
clasificarea barierelor
in
calea
tranzac[iilor internalionale cu
servicii.
Acestea
pot
restric{iona comerlul
cu
servicii per
se
(tipul
A),
deplasarea factorilor
de
produqie (tip
C
gi D)
sau
deplasarea consumatorilor
de
servicii
(tip
B
gi
D).
Acordul
General
pentru
Comeryrl
cu
Servicii
(GATS),
dup[
modelele
elaborate
de
Sampson
gi
Snape'
gi
Bhagwati'',
a
adoptat
o tipologie
pe
4
dimensiuni
in
ceea
ce
priveqte
modalit6lile
de
prestare
peste
granili
a
serviciilor,
pornind
de la
modul
in care
interaclioneaz[
produc[torul
qi
consumatorul
(a
se
vedea figura
2.1):
s,,Footloose
service
s" .
'_Sampson,
G..
Srnpe,
R.
(1985),
op. cit.
''
Bhagwati,
J.
(1984),
Splintering
and
Disembodiment
o.f Services
and Developing
Countries,
,,-ir'
".$:i(
.&:
In6rn
nf
ion alizarefl $elf
i
ciilq
89
lAri.A
A
Mod
l : transtbt'
transtiontalier
Mod
2:
consum
itt strf,irrf,ttrte
Serviciul
[rece
fronticra
IAt{A
I3
Prestarca
serviciului
{-
Mod
3:
prezen [ conrercialE
ffi
9'*fiil
ISD
in
fara
A
Prcstatorul
indi
vidual se
deplaseazl
in
A
Angajat
trimis
cle
compauie-din
fara
B
e
Mod
zl:
deplasarea
prestatortrlui
^.t--
'restarea
serviciului
Angajare
temporard
Sursa:
adaptare
dupl
OECD
(2001)- Trade
in
Goods
ancl Services:
Statisticdl
Trends
and
lv[easurement
Challenges,
Statislics
Brief. octombrie,
nr'
I
'
Fig. 2.1
. Cele
patru
modaliti[i
de
prestare a
serviciilor
interna{ionale
-
transfer
transfrontalier
-
modalitatea
de
prestare cea
mai
apropiatl
comer,tului
intemalional
in sens
propriu,
prin
menlinerea
unei
separalii
de
ordin
geografic
intre
vflnzf,tor pi
cump[rf,tor;
nici
prestatorul
qi
nici
consumatorul
de
Ierricii
nu
se
deplaseazh,
interacliondnd
prin
servicii
intermediare,
avflnd,
de
regul[,
ca
suport
o
re[ea
(ex.: refelele de
comunicalii)
(modul
1);
consumul
in strlinltate
-
acesta
presupune
deplasarea
consuma-
torului de
servicii
in
fara
de
rezidenll
a
prestatorului
(modul
2);
-
prezen{n
comerciall
-
o
plezentS
permanent[
in
para
de
rezidengil
a
Consumatorului
este,
deseori,
necesar[
pentru
prestarea
anumitor
serviCii
(modul3);
Prezenla
cornetcialS
Prestator
pers.
lizici
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 5/52
90
Economia
sen,iciilo
r
i
nternirtionale
-
deplasarefl
prestatorului
individual
de
servicii
tn
lara
de reziden 6
a
consumatorului,
temporar,
pe
cont propriu sau
ca angajat
al unui
prestator
de
sewicii
(modul
a)
In consecin{I
,
conceptul
de
,rtrflnzactii
interna{ionale
refefr
atet
Ia tradi{ionalele
tranzacfii
transfrontaliere,
cf,t
forme de
prezens comerciaE
,
la
deplasarea
for{ei
de
mund
torilor.
'
servicii" se
la diversele
a consuma-
Ca
urmare
a
progreselor
inregistrate
in
domeniile tehnologiei
infor-
mafiei
gi
al comunicaliilor,
multe
categorii
de servicii, de
tipul
publicit[1ii,
design-ului arhitectural,
consultanfei
de
afaceri
etc.
pot
fi
produse
intr-o anu-
mit[
localie
gi
transmise
citre
o
alt[ locatie,
infirmind astfel
obligativitatea
proximitilii
fizice
prestator-benefici'ar Cu
toate acestea,
necesitatea
de
a
iespunde
intocmai
preferinlelor
consumaioriilui
impune,
de cele
mai multe ori,
prezenta comercialf, a
producf,torului
(chiar
daci
transferul transfrontalier
este
fezabll
din
punct de
vedere
tehnic),
in
special
ca
unnare a
existenlei
unor
bariere
culturale
qi/sau
de
limb[.
Investitiile
strE.ine directe sunt
principala
modalitate
de
stabilire
a
unei
prezente
comerciale
pentru
prestarea de servicii
pe
o
pia15
extemS,
prin
crearea
unei
noi
afaceri
in
lara
gazd[
sau
prin obfnerea controlului
intr-o
afacere
existentl.
Alte
modalitafi
de
pitrundere pe piald
gi
asigurare a unei
prezenfe
comerciale
includ
contracte
de
frangizE,
de
management,
parteneriate,
aranjamente
folosite
in
special de
firme din
domeniul
hotelier al
lanturilor
fast-food
qi,
?nff-o
mai
micl
misur[,
de
firme
de
contabilitate, audit
qi
consultanli
juridic[.
Importanla
inve stifl
il or str[i
ne directe
pentru
tranzac]iil
e i nterna]i
onale
cu
servicii
este
in continu[
creqtere.
ISD
in
domeniul
serviciilor
au evoluat
mai
rapid
decflt
ISD
in
alte
sectoare
qi,
ca atare. compozilia
sectoriall
a
ISD la
nivel
mondial
cunoaEte,
in
prezent,
o
reorientare
c[tre servicii,
incepflnd cu
econorniile
lErilor
dezvoltate,
continudnd
cu
cele in
curs de
dezvoltare
gi
cu
cele
in
tranziliell
(a
se
vedea
figura
2.2).
Aceasti
tendin [ este,
de
alfel,
corelatd
cu
cre$terea contributiei
serviciilor
la
valoarea ad[ugat6
brut6
global6.
Segmentele
reprezentative
in
ceea
ce
priveqte
fluxurile
de
ISD
in
domeniul
serviciilor sunt
cel
bancar,
distribufia, telecomunicaliile
qi, intr-o
mai mici
misurS,
hotelurile
gi
restaurantele.
Toate acestea
sunt sectoare
in
care
pteze$a
comercial[
este
o
cerinfi esenliall
pentru
desf[gurarea activit[1ii.
Totuqi, dominanla stocului
global de
ISD in
sfera
serviciilor nu
a fost
urmatl
de
o
cregtere
corespunz[toare
a
importanlei
activitilii
filialelor
gi
sucursalelor
firmelor
de
servicii
in
1lrile
receptoare.
Unul dintre
motive ar
putea fi c[,
in anumite
sectoare,
ca
de
pildi:
educa{ie,
sinltate, servicii sociale
trntern
irtion
*lizrrea
sen'ici
ilo r'
91
pi
personale?
guvernamentale,
atdt
cornerlul,
cit
qi
ISD au
fost
mult
timp
ii*itut.,
ca
urmare
a caracterului
lor
predominant nalionai
Multe dintre
serviciile
ce
nu
sunt
comercializate
in
mod direct
sunt
ifioorporate
in bunuri
gi sun astfel,
exportate.(bunurile
comercializate
peste
xaniti.
includ
servicii
ca:
transport.
electricitate,
gaz,
servicii
financiare
etc').
frin
irr*t",
in
considerare
a
acestei
componente
indirecte,
aria sewiciilor
comercializabile,
precum
qi
ponderea
lor
in totalul
exporlurilor
se extind
oonsiderabil
Investilii
strarne
directe
(tSD)
lnvestifli
directe
in strf,indtate
(IDS)
,.,'
*
agricultur[;
w
*
industrie
Sursa:
UNCTAD
(2004), World
Iuvestment
Report
Fig.
2.2.
Repartifia
fluxurilor
de
investi{ii
directe
pe
sectoare,
la
nivel
mondial,
1989-1991
qi
2ffi1-2002
Aceast[
definife
in
extenso
a tranzacfiilor
interna{ionale
cu servicii
sugereaza
faptul
ci
serviciile
sunt
mult
mai
comercializabile
decdt
s-a
coisiderat
in mod
traditional.
Totuqi,
o
analizi
a
fluxurilor
intemalionale
de
servicii,
precum
qi
o masurare
a acestora
sunt
mult
ingreunate
de
lipsa informa-
flilor
statistice.
iele
mai
importante
surse
de
informalii
cu
privire
la
comer,tul
tu servicii
sunt:
balanla
de
pl6 i externe,
statistici
guvernamentale
qi
adminis-
trative, statistici
ale
organizaliilor
internationale,
anchete
aleintreprinderilor'
2.1.L.2,
Cuantificarea
tranzac(iilor
internafionale
cu
servicii.
Probleme
de
inregistrare
Statisticile
cu
privire
la
tranzacliile
internafionale
cu
servicii sunt
incomplete,
ca
urmare i
faptului
c6, spre
deosebire
de bunuri,
serviciile
nu
pot
fi inregistrate
|a frontier[.
Datele
referitoare
la
exporturile
qi
importurile
de
servicif
pb
relalii
bilaterale
sunt
rare, singura
surs[
de
informalii
detaliate
pentru
majoritatea
statelor
lumii
fiind
statisticile
balanplor
de
pld1i,
elaborate
CU
$i
$i
ITEF'EfB: fr
r0sn-380,I;'
1,5ffp-19S a r$,{,)l,,SHfiilt
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 6/52
92
Econo
m ia seruiciitor
interfi
afionale
conforrn
Manualului
Balantrei
de Pldyi,
publicat
de
l-ondul
Monetar
Interna-
tional.
Deficienlele
acestor
statistici
sunt
ins[
urmatoarele.
'
.
balanla
de
p161r
indic[
numai
valoarea
comerlului
cu
servicii'
Modificnrile
iriegisdte
la
nivelul
fluxurilor
qi
balanlelor
comerlului
cu
servicii
deriv[
at6t
din
volumul
tranzacliilor,
cit
qi din
fluctua]iile
prefurilor
de
piuta
ii
ale
cursului
de
schimb,
care
sunt
in
mod frecvent
considerabile
gi
fac
Oifici
f
i
analiza
fl
uxuri
I
or comerci
al e
expri
mate
val
ori
c:
,
in ciuda
eforturilor
de armonizare
a
metodologiei
de
inregistrare
statisticala
nivel
mondial,
definifile
serviciilor
dit-er[
incf, de
la
o
[ar[
la
alta
gi
de la
o
institulie
la
alta;
.
balanla
de
pl[1i
include
capitole
ce
se
refer6
simultan
la bunuri
qi
la
servicii
(turismul.
,pr"'
*t"*plu,
ce
include
qi
achiziliile
de
bunuri
din
str6i
nf,tate
ai e
turi
qtilor);
tn unele
6ri,
datele
cu
privire
la comerlul
cu sewicii
sunt
oblinute
pe
baza
raporthrilor
companiilof
caie
transmit,
de
cele
mai multe
ori,
informalii
runtirutiu",
cu
privire
la fluxurile
brute
sau,
eventual,
soldul
tranzaqtiilor
cu
servicii.
in
aceiagi
timp,
ca urmare
a
lipsei
acute
de
informalii
statistice.cu
p.iri*
la
volumui
gi
caiitatea
serviciilor
lranzaclionate,
este
aproape
imposibil
ie
determinat
impactul
inflafiei,
al
ameliorlrilor
la
nivelul
calit4ii
serviciilor
asupra
creqterii
volumului
comerlului
cu servicii;
'
,
-Uatanga
de
pl[1i
nu
inregistreaza
separat
acele
servicii
ce
sunt
comercializate
ca
elemente
ale
come4ului
cu bunuri.
Pe
m[sur[
ce
produclia
de
bunuri
devine
din
ce in ce
mai
intensiv[
in servicii,
propo4ia
in
creqtere
de
servicii
,,incorporate
in
bunuri"
este
inregistrat[
sub
form6
de
come4
cu
bunuri,
r
prin
definitie,
balanla
de
pl[1i este
concentratl
pe
inregistrarea
tranza4iilor
transfronialiere,
excluzflnd
astfel
serviciile
prestate
prin
prezen fl
comercial[.
Astfel,
ca
urrnare
a
efectului
cumulat
al
acestor
limitlri,
statisticile
existente au
tendinla de
a
subdimensiona
come4ul
cu servicii'
Conform
unor
estimiri
ale
Secretariatului
OMC,
volumul
servioiilor
tranzaclionate
prin
prirenle
^comercial[
este
superior
celui
al
tranzacliilor
transfrontaliere'
singurele
inregistrate
la
nivel
global.
incn
dI
la inceputul
Rundei
Uruguay,
imbun6t[lirea
situaliei
statistice
a
comerlului
internalional
cu servicii
a
fbcut
obiectul
unor
eforturi
sust'nute
din
partea
organismelor
regionale
qi
interna{ionale
precum:
Eurosta
FMI'
OCDE,
bNU,
Birca
Mondial[
qi
OMC.
in
edilia
a cincea
a Manualului
Balan{ei
de
phfirz
al
FMI
a apfuut,
pentru
prima
datA,
o separare
clarb
intre
bunuri
qi
trL
iE
H
lnte
rn ir{io
n
atizars&
selr'i
ci
i lo
r
93
servicii,
precum
5i
intre
servicii-factor
qi
servicii
non-factorr3, elimindnd in
ui.u,
fel
distorsiunile
precedente
din
balanlele
de
plili,
cauzate^de
inregistrarea
u"nitutitot
provenite
din
delinerea
de
active
sau
din
muncf,'
In
acelaqi timp,
Eurostat
gi
-OCDE
au
conceput
o clasificare
a
tranzacliilor
internalionale
cu
Ir*i"ii,
ce va fi
utilizatl
in
statisticile
cu
privire
la
balanla
de
pl[g
ale
FMI'
De
ur"*"rr.u,
Eurostat
a
incheiat
convenlii
bilaterale
cu
statele
membre
ale
UE
ffi;
o definire
qi
inregistrare
armonizatf,
a datelor
cu
privire
la tranzactiile
internalionale
cu
seruictt'
Recent,
prin eforturile
comune
ale
organizatiel
rugl{ale
a
come(ului,
comisiei
Europene.
Fondului
Monetar
Interna{ional,
ocDE,
UNCTAD
qi
Naliunilor
Uniie
a fost
elaborat
un
Mtmua.l.l:: : f,*1mtu7a
statisticilor
cu
;;;;;;
h
""merpul
internafional
cu
seruicii
(MSITSI4).
Acesta
cuprinde
cadrul
rnetodolbglc'necesaf-eoie-ctarii
gi
proces[rii
informatiilor
legate
de
comerlul
internalional
cu
servicii,
in
vederea
oblinerii
unor
statistici
comparabile
qi
coerente.
Recomand[rile
cuprinse
in
acest
manual
sunt
de
naturfl
a contribui
la
i*L"raraU.ea
cantitativ[,
calitativ6
9i
structural6
a
datelor
disponibile
la nivel
internalional
cu
privire
la
comerlul
cu
servicii'
In
ceea ce
priveqte serviciile
prestate
prin
,,prezenli
comercial6,,,
a
fost
imaginat un nou cadru
ie
inregistrare
statistic[:
FATS",
in
scopul
de a
m6sura
valoarea
ad[ugati,
volumul
o]eraliunilor
etc.
ale
intreprinderilor
delinute
in
rnajoritate
de
c6tre
entiteli
din
strlinltate'
Astfel,
ca
urmare
a
restructur[rilor
din
ultimii
ani,
metodologia
de
inregis-
tare
a
fluxurilor
internalionale
de servicii
a
intrat
intr-un
proces
de consolidare
2.l.1.3.Evaluareatranzac{iilorinternafionalecuservicii,
Pe
rnodalitlli
de
Prestare
un
obstacol
major
in
intocmirea
statisticilor
cu
privire
la
tranzactiile
interna.tional"
cu se*icii
conform
clasific6rii
GATS
(corespunzitor
celor
4
modalitali
de
prestare)
este
discrepanfa
intre
modalitatea
traditional[
de
*asrrrur* qi
iniegistrare
a
come4ului
cu
servicii,
pentru care
instnrmentul
il;;ipJ
este
baTanp
de
pl[ i
exrerne,
9i
cadrul
legal
al
_GATS
Conform
Oefrnifiei
date
de
Fondul
lrion"tut
Internalional
in Manuahtl
Balantei
de
Pldpi'
13
Serviciile
factor
nu
pot
fi
considerate
o contrapafiidi
a
unei
prestalii; sunt
activititi
cc
produc
veniurri
pri,
o"prmor"a
peste
frontier[
a
factorilor
de
produc]ie:
venituri
din
,I*"rttiif"
de
capital,
redivenle
Eiia,xe,
r€rxten
ale
forfei
de
muncf,
angajat[
in stminatarc;
Serviciile
non-factof
sunt
servicii
in
sers
stricq
acoperi
necesidli
de
9oru}rn
a:
ryau9le
Otivate-1\
sau
pnblice,
cum
ar
fi: transport,
cfiliitori
senicii
firnrrciare.
de
afacerl
informalionale
etc'
G / )
'o
Manaal
on
Stalislics
of
International
Trade
in
Services
V
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 7/52
9,4 Economia
serv
iciilo
r
int'ernafion ale
sistemul
de
inregistrare statistic[ utilizat
pentru
balanp
de
pl6 i
externe are
la
bazi
conceptul de
rezidenlit
qi
urmireqte inregistrarea tranzacliilor intre
rezidenli
Si
nerezidenl;16. Modalit6lile
de
prestare
definite in cadnrl
GATS
dep[qesc
criteriul
rezidenlei,
ludnd
in
considerare
un
amalgam
de no,tiuni
adilionale,
deljp
nalionalitate,
loca,tie,
proprietate
qi
cortrol.
Un
exemplu
concludent
al
discrepanlelor existente
intre
statisticile
tradifionale
pi
cele
corespunzltoare cadrului
GATS
este
neinregistrarea
in
balanla
de
pl[1i
externe
a
presffirii serviciilor
prin
prezenfd comerciald
(o
companie
ce
are
prezen[d"
comercialf,
pe
teritoriul unui
stat devine
rezident
al
acelui
stat,
gi
astfel
prestaliile
acesteia
sunt
inregistrate
ca
tranza4ii intre
reziden{i). Pe
de
altd
parte,
clasificarea
prezenlei
comerciale ca modalitate
de
prestare a serviciilor
internalionale este una dintre
inovaliile
majore
ale
GATS,
fiind
ne,cjTr[ inregistrarea
acesteia
qi
compararea cu
celelalte
modalitili de
prestare".
In
acest sens,
a fost creat un
sistem
specific
de
inregistrare
statisdcA
atraruacltllor
intrafirme
pentru
sectorul de serviciils.
O
primi
iniliativd
de
creare
a unei
metodologii de alocare
statisticl
a
tranzac,tiilor interna{ionale
cu servicii
pe
cele
patru
modalit[ti
de
presta.re
identificate
de GATS,
ce
poate
deveni operalionali
qi
care
corespunde
standardelor
intemafionale
este cea
cuprinsd"
in
Marruaful
pentru
intocmirea
statisticilor
cu
privire
la
comer|ul internayional
cu servicii
(MSITS).
In
ceea
ce
pdve$te
volumul
valoric
al
fanzacfiilor internalionale
cu
sen'icii
corespunz6tor
fiecSrei
modalitdli
de
prestare,
aqa dupl
cum
sunt
definite
in
cadrul GATS,
singura estimare
existentl
pAn[ in
prezent
este
cea
real\zatd.de
Guy Karsenty
in anul
lgggte.
Atahza
reahzatd
de
Karsenty
urm[rea:
1) clarificarea relaliei
intre
GATS
gi
statisticile
existente
pentru
come4ul
cu
servicii;
2) identificarea
modalitefllor
de
imbunlt5lire
a
acestora,
prin
wtalizwea
deficienlelor
lor,
din
punctul
de
vedere
al
GATS; 3) folosirea
statisticilor
in
vederea
sprijinirii
procesului de negociere
in
cadrul
GATS;
4) mlsurarea
tranzacliilor
inter-
nationale cu
servicii
in
sensui
definiliei
GATS
gi
evaluarea
importanlei
relative
a
modalitdlilor
de
prestare.
'o
Criteriul
pentru
determirurea
rezidenlei
este
cel al centruhri
de interes
economic;
in
practicl
se util;aeazA
criteriul
rezJdenfei
alese
pentru
mai mult
de
I
an.
r?
O
comEaralie
intre
conrerful transfrontalier
gi
prezenla
comerciali
a
fost
publicat6
in
Clrang,
P.,
Karsenty, G., Mattoo,
A,, Ricltering,
J.
(1999),
GATS,
the
modes of
supply
and ,statistics
on
trade in
services, Journal
of
World
Trade
nr.
33,
pp.
39-1
15,
pornind
de la
date valabile
pentru
piala
SUA.
18
Este vorba
despre
Foreign
tffiliates Trade
in
Sewices
Statistical Frameurorle
(FATS).
"
Karsenty,
G.
(2000),
Just How Big are
the Stakes?:
An assessnent
of
Trade
in Services b1t
lv{odes
of
Supply,
Services 2000:
New
Directions in
Services
trade
Liberalization,
Brookings
lntern
alion
aliza
rea se
rviciilo
r
95
Vom
proceda,
in
continuare,
la
identificarea
informafiilor
gi
reperelor
flecesare
pentru
aproximarea
importanlei
relative
qi
a
volumului
tranzacliilor
internado;ale
cu ierwicii
pentru
fiecare
modalitate
de
prestare,
pornind de la
.t"*.nt.
ale
analizei
lui
karsenty
qi
explicind.
in
acelaqi
timp, criteriile
de
alocare
a
tranzacliilor
internalionale
cu seryicii
pe
modalit{i
de
prestare,
propuse
in
IvISITS.
Premisele
de ordin
general
ale acestei
analize
sunt:
-
informa{iile
cu prirrire
la
modalitatea
3
de
prestare sunt cuprinse
in
statisticile
FATS,
ce
ofer[
o
aproximare
a activit5.tii
antrenate
de
prezen]a
comercialf,;
*
fluxurile
de servicii
intre
rezidenli
gi
nerezidenli,
aqa
dupl
cum apar
in
balanlele
de
pl[1i externe,
ofer6
informalii
relevante
pentru
modalitElile
de
prestare
l, 2
qi
4.
'
in
ce
priveqte
regulile
de
inregistrare
aplicabile
tuturor
modalifililor
de
prestare,
exist[
doul situalii
posibile,
conform
MSITS:
1. unei
anumite
-caiegorii
de
servicii
ii
pot corespunde
mai
multe
modalitfti
de
prestare,
specifice
diferitelor
activit6li
de
servicii
din
componenla
sa,
caz
in
"*"
va
fi
alocat[
modului
de
prestare
reprezentativ
(de
pild[,
serviclile
de
telecomunicalii
vor corespunde
modului
l,
ca urmare
a faptului
c6
cea
mai
mare
parte
a
tranzacylllor
de
icest
fel intre
rezidenli
qi
nerezidenli
au
loc
prin
transfer
transfrontalier,
chiar
dac[
anumite
activitali
marginale
pot fi
prestate
gi prin modul
a,
de
pild[).
2.
o
anumi
td, tranzicyie
poate include
prestalii
diferite,
ce
corespund
unor
modafit[li
diferite,
caz
in
care
va
fi
alocati
modului
de
prestare
ieprezentativ
din
punct
de
vedere
al timpului
qi_resurselor
alocate,
dacd
cele
dou[
activitili
nu
pot
fi
separate
valoric
pe modalitEli
de
prestare
(de
pildl,
un
arhitect
ce
proiectiaz[
o
cl-Adire
poate trirnite
planurile
prin e-mail
-
Mod
1, dar
iu.*
si
niqtl vizite
la locul
constructiei
inlaza
de
implementare
a
proiectului
-
Mod
4)
Modul
I
de
prestare: comer{ul transfrontalier20
Articolul
1
al
GATS
(,,Defini1ii")
descrie
cele
patm
rnodalit[1i
de
prestare
ce
pot
reprezenta.o."4
interna{ional
cu servicii.in
Sens
larg'
Prima
dintre
acestea
este
,,prestarea
unui
serviciu
de
pe
teritoriul
unui
stat
membru
pe
teritoriul
rrn"i
"ii
stat
membru",
respectiv
come4ul
transfrontalier'
similar
come4ului
tradilional
cu
bunuri
(producatorul
qi
consumatorul
nu
se
depla-
seaz[
pentru
livrarea
produsului).
?0
7'..^n., L,zrttlnu tsnrao$rn
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 8/52
96
Econorn
ia
serviciilor
intirn
atio
nale
AceastS
situafie
poate s6
apard
in
condiliile
in
care serviciul
este
incorporat intr-un
mediu
transportabil,
de
tipul
h0rtiei,
casetelor
audio
qi
video,
dischetelor,
sau
poate
fi digitalizat
qi
transmis
prin
relele
de
comunicalii.
Sub anumite
aspecte
ale
sale,
modul 1 de
prestare este similar
tranzac[lllor
cu
servicii intre reziden]i
gi
nerezidenli, aga dupfl
cum sunt
inregistrate in balanfa
de
plili
externe
(este
situalia serviciilor
de
transport,
comunicalii,
financiare,
asigurlri, taxelor
de
licenli
qi
redevenlelor
-
a se vedea
tabelul
2l),
Diferenla
constd
in
faptul
cE
serviciile
guvernamentale
nu
sunt
incluse
in
statisticile GATS2T
(in
balanla
de
pl[]i
externe sunt
incluse
1a
pozitia
,,servicii
guvernamentale"). De asemenea,
nu corespund modului
1
de
prestare
situa.tiile
in
care consumatorul se
deplaseazd"
pe
teritoriul
furnizorului
pentru
consumul
serviciului,
caz
in
care
tranzacfia
este
inregistrati
la pozilia
,.celltorii"
in
balanla
de
pl[]i
externe.
Tabelltl 2.1
Structura
balanfei
de
pl5ti
-
contul
curent
Bunuri
qi
servicii
Bunuri
Servicii:
Transport;
CilStorii;
Comunicafii;
Construclii;
Asigurdri;
Serv,
financiare;
Serv. lnforma[ionale;
Redevente
gi
licen[e;
Alte seruicii de
afaceri;
Servicii
personale,
culturale,
de
Servicii
o
uvernamentale,
Venituri:
Compensatii
ale angajatilor;
Venituri
di
n
investi{ii,
Transferuri curente.
divertismBnt;
Asfel,
indicatorul
statistic
bazat
pe
componentele
balanlei
de
pl[1i
corespunz6toare
serviciilor,
mai
pupin
c5l[toriile
gi
serviciile
guvernamentale,
poate
fi
folosit
ca reper
pentru
evaluarea come4ului
transfrontalier
cu servioii.
Trebuie remarcat faptul cf,
acesta cuprinde
gi
o
parte
a tranzacliilor
rezultate
in
urma deplasIrii
prestatorului
de
servicii
pe
teritoriul consumatonrlui
pentru
prestarea
serviciului
(este
cazul
persoanelor
fizice
ce se deplaseazd
pentru
prestarea
unui serviciu
pe
cont
propriu,
caz
in
care
tranzactia e
inregistrati
la
Articolul
1
al GATS descrie
serviciile ca
incluzfind
,,serv'iciile
din
toate sectoarele, cu
Intern
afion
aI
izrrea serv
i
ciilo
r
97
pozilia
corespunz[toare
tipului
de
serviciu
prestat)
Astfel,
repenrl
ales,
construit
pe
baza
inregistrlrilor
statistice
din balanla de
pleli
exteme,
are
tendinla
de
a
supraestima
comerful
cu
servicii
corespunzitor
modului 1 de prestare22.
Modul2
de
prestare:
consumul
in
strIinltate23
GATS
detineqte
modul
2 ca,,prestarea
unui
serviciu
pe
teritoriul unui
stat
membru
pentru consumatorul
unui
alt stat
membru". Situatia
descrisi
corespunde
diplas[rii
consumatorului
pe teritoriul
furnizorului
de servicii,
.*"*plul
cel mai
clar
fiind
cel
al
turismului.
Consumatorul
de servicii
aflat
in
striinltate
ramine
totuqi
un
rezident
al
[rii
sale,
dhnd
astfel
nagtere unor
tranzaclii
intre
rezidenli
qi
nerezidenli.
Rezultatul
va fi
un
irnport
de
servicii
pentru
tara
consumatorului
gi
un
export
pentru
cea
a
prestatorului'
Aceste
.ir*u"1ii."orespund
inregistr[rilor
de la
pozilia,,clletofii"
din
balanla
de
p16 i
externe,(a
se videa
tabelul
2.3),
care vor
fi
folosite
ca
reper
pentru
evaluarea
modului
2
de
prestare,
-chiar
dac6
acesta nu
cuprinde
toate
categoriile
de
servi
cii
prestate
turiqtilofa.
Activit[1i
de
tipul
repara-tiilor
in
str[inf,tate,
intrelinere
qi
servicii
auxiliare
pentnl care
numai bunul
aflat
in proprietatea
consumatorului
se
depla-
seazt
(ex.:
reparaSi
de
maqini
sau
aeronave)
sau
care
sunt
prestate
trans-
portatorilor infemalionali aflali
in
porluri
externe,
9e
pilOe,
sunt la
rdndul
lor,
incluse
in
modul
2 de
prestare
tonform
GATS25.
Ca urmare,
subcapitolul
,,c[l[torii"
subevalueazd,
de
fapt, tranzacfiile
corespunz[toare
modului 2; aceast6'
diferenp
se
compenseaz[
ins[
cu
valoarea
bunurilor
achizilionate
de
hrrigti,
incluse
in balanla
de
pl[ i
externe,
dar care
nu
inff6 sub
incidenta
GATS'
Delimitarea
intre
rnodalitilile
de
prestare
1
ryi
2
este
dificil
de
realizat
pentru
situalia
furnizlrii
pe
cale
electronic[
a
serviciilor.
ca
gi pentru
anumite
tranzacii
incluse
in
categoria
serviciilor
financiare
(depozite
bancare,
asigurlri
de
bunuri).
tn
principiu, aceste
tranzaclii
ar
trebui
s[
fie
cuprinse
in
clasele
,or"rprnrAtout.
d*
servicii
din balanla
de
plali
externe
gi
astfel
s[
fie
incluse in
estimlrile
pentru
modul
1 de
prestare.
22
Aceast[
supraestirnare
nu
este
insd
sernnificativtr,
ca
umuire
a
faptului
ctr
majorilatea
subcategoriiloi
inregst
ate
inbalanla
de
pla{i
corespund
modului
1 de
prestare.
23
Consumption
abroad.
,o
irprt-rrrrt"intennediare
de
servicii
ale
firmelor
cu
prezen f,
comercial[
pe plat[ ar trebur,
itt
,ood
oormal.
s5
fie inregislrate
in
cadrul
modului
2
de
prestare,
ca
uflIr;re
a
faptului
c5,
in
conlormitate
cu
principiile GATS,
consumatorul
de
serv'icii
poate fi
persoand
fizic6
sau
juridicd.
in
scop,l
simpiigcarii
aceastii
dimersiune
a
modului
2
a fost
igaorat5.
it
nepa.agilet
r*
fut:j:]:,BPE
la,,bururi",
iar
serrriciile
de intrelinere
$i
auxiliare
stmt
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 9/52
98
Econom
ia
sert'iciilor
internationale
Spre
deosebire
de alte
categorii
de servicii,
c6l6toriile
se
tefer6
la o
activitate
determinat[
de cerere
qi
orientatE
citre
persoane
(cai[tori), mai
degrabi
decit
citre
tipuri
de
produse.
Ca atate,
chiar
dac[
subcapitolul
,,oilato.ii"
corespunde
unei
intregi
modalitl1i de
prestare,
nu
poate
fi divizat
pentru a
putea
analiza
modul
2
de
prestare
pe
ssgmente
individuale
de servicii
(de
exemplu:
cll[torii
cu scop
medical, educalional
eto').
Modul3
de
prestare: prezen{a
comercial[26
Recunoso1nd
faptul
cd
prestarea serviciilor
necesitl,
de cele
mai multe
ori,
proximitatea
consumator-prestator,
GATS
defineqte
cel de-al
treilea
mod
de
prestare
ca
,,prestarea
unui serviciu
de citre un
prestator
al unui
stat
membru,
prin
prezenfl
comercialf,
pe
teritoriul
unui alt
stat
membru".
Pre-
zen[a
comerciala
se
referE
nil numai
16-pefSoriiie
jufi-clite
in^in16lesul'strict
al
cuvflnfirlui,
ci
qi la
aranjamente
qi
entit5li de
tipul alianlelor,
parteneriatelor,
reprezentanlel
or, sucursalelor.
-
Furnizorul
de servicii
poate fi privit
dintr-o
dubll
perspectiv[:
cea a
persoanei
juridice
din
lara
de
origine,
9i
cea
a
,,prezenlei
comerciale"
din
lara
gazdh Articolul
XXVIII
al
GATS
specific[
tipul
de
rela]ie
ce
trebuie
si existe
intre
cele
doui entit[fi
pentru
ca
prestafia
si
poat[
fi
clasificat5
drept
modul
3
de
prestare:
,,Entitatea
din
fara
gazdl
trebuie
s[
fie
delinuti sau
controlat[
de
cbtre
entitatea
din
tarade
origine"''.
Prezenla
comercial[
este,
de
cele
mai
multe ori,
rezultatul
unui
flux
de
capital
sub
forma
investifiilor
striine directe.
Fluxurile
internalionale
de
ISD
sunt
inregistrateinbalanla
de
pllJi
externe
in
contul
financiar,
contul
curent
5i
I
a
pozilia investiti
i
internationale.'n
Dat
fiind
faptul
cd
entitatea
rezultathin
urma
investiliei
devine
rezident
al
acelui
stat,
prestatiile
sale
nu
sunt
inregistrate
in balanla
de
pl6 i
exteme.
Astfel.
in absenla
statisticilor
pentru
acest
tip de
tranzacfii,
a fost
imaginat un
nou
sistem
de
inregistrare
statisticl
(FATS)
pentru
evaluarea operaliunilor
firmelor
detrinute
in rnaioritate
de
entit[1i
provenind
din
alte state
Conceptele
utilizate
de FATS
sunt
similare
noliunii
de
prezenyit
comerciald
definitl
de
GATS,
cu
urmitoarele
diferen]e:
in primul
r0nd, GATS
se
refer[
la
delinere
majoritar[
sau
control,
in
timp
ce
datele
din FATS
se
26
Comttercial
presetece.
"
in
accepgunea
GATS,
,,a
deline"
plesupune
proprietatea asupra
a
peste
50olo
din acfiunile
frrmei,
iar
,,a
conhola"
presupune
dreptul de a
numi majoritatea
administmtodlor
sau
de
a
coordon4
in
mod
legal,
activitateafirmei.
28
in
accepflunea
FMI
9i
pentru
statisticile
balanlei de
plilr,
investi$ile
directe
au
ca
obiectiv
oblinerea unui
interes
pe
termen
lung al
investitonrlui
lnu-o
inteprindere,
fiind
suflcienta
Internntional
izarea sen'ici
ilo
r
'99
bazeazd,numai
pe
delinere
majoritard
(criteriui
a
fost
selectat
de
statisticieni
ca
fiind
clar
definit
gi
operalional).
ceea
ce
presupune ci
FATS
nu include
statistici
cu
privire
|a
firmele
controlate,
unde
delinerea
este_
minoritarl; in
al
doilea
r6nd,
GATS
se
refer[
la servicii
produse
in companii
de
servicii sau
din
domeniul
industrial,
in
tirnp
ce FATS
cuprinde
numai
informalii
cu
privire la
firme
clasificate
dup[
a6ivitatea
principal[.
Cum
existl
firme
clasificate
in
sectorul
agricol
sau
lnanufacturier
ce
presteaz[
servicii
9i
firme
de
senricii
ce
,ioa*
b"unuri,
efectul
utiliz6rii
acestei
aproxim6ri
pentru
estimarea
Iraro,acfiifor
clasificate
ca
mod
3
de
prestare
este
neclar;
in
al
treilea
rflnd,
fAfS
include
gi
exporhrrile
entit6lilo:
comerciale
cltre terle
piefe,
in
timp
ce
modul
3 de
prestare
se
referl
numai
la
prestafiile
acestora
inJala
gazdd.
O
die situage
posibil[
de
inregistrare
statistic[
a
modului
3
apare
pentru
servioiile
de
coastrucli^i;
in cazul
in care
prezenla
cornercial[
nU se
p-o+sider[
a
fi
rezident6
in
lara
gaz.di-'
a
investiliei,
nefiind
inregistratd
ca
societate
comerciali
rezidentE
qi
avend
o
existenp
de
scurt[
durati,
ca
de
pild[ un
punct de
fucru
**por*,
te
funclioneazt
pe
durata
unui
proiect
de
construclri-
Serviciile
furni-
,rt
p.i"
u"est
tip de
prezenli
comercial[
devin,
astfel,
tranzaclii
intre
rezidenli
qi
no.iid.nli
qi
se
inregistreazil
in balanla
de
pl[1i,
la
pozilra
corespunzdtoare
tipului
de'servioiu
pr.Jtut
(,,servicii
deconstrucfii"),
qi
nu
in FATS.
Totugi,
sunt
seruicii
""
,"
"on.id*ra
a
fi
prestate
prin modul
3 pentru
c5" aqa
cum
am
ardtat,
prezenla
cornercial[
conform
definiliei
GATS
este
orice
tip
de
entitate
delinutl
sau
controlat[
de
un nerezident,
chiar
dac6
are astivitate
temporarl'
Conform
recomanddrilor
cuprinse
in
edilia
a
cincea
a
Manualului
Balantei
de
Pldli
al FMPI'
precum
gi
in a
treia
edi$e
a
Defnltr
ei
tnuestiliitor
st1i.ne. iy.cte.,
t
o9Pll.*'-"j-tlf-:u,:'1t^iffl,:
-rr,.,t
"""1
categorie
a
irivestiliifoi
internalionale
ce
reflecta
intentia
unei entit6{j
rezidente
in
econoniia
;;;fi;
o-l;ufi*
r;
ini*"
a.
durati
intr-o
entitate
comercial6
rezidentd
in
economia
gazdd.
lnteresulde
durati
presupune existenla
unei
relafii
pe
termen
lung
intre
investitorul
direct
9i
entitatea
**Liiilta,
pr*rr'fi
u'rn.i
influenle
semnificative
in.administrarea.lgestgil
lry:t1 :^ :.?.P
in.fuO"
nu'
numai
trinzaclia
rni[iald
iritre
investitor
9i
entitatea comerciali,
ci
9i
toate
tranzac[iile
ulterioare
intre
acegtia
gi
entititiafiliate.
-'*
*'-
il;;rp
riuti.to,
r.zultutrrf
,n.i
investilii
strdine
directe
e
definit
ca
fiind
o
societate
comerciald
pe
acguni
sau
un
alt
tip
Oe
entitate
comerciald,
cu
sau
fdrd
perstnalitate
juridicS,
in
care
un investiior
ii*.t,roiO"nt
al
unui
alt stat,
dbline
10oA
sau
mai
mult
din
acliunile
ordinare
sau
din drepturile
de
vot
tp"#,
o
rori"ate
pe
aotiuni),
sar.i
echivalentul
ryegtgra
(pentru
alte
tipuri
de entitifi
comerciale)'
\tsv
'Y
v
i;-&;;;
ilioiiiiro,
directe
intrs
filiatete
(in
qarg
yn.
invgsfitolpr.ez-if1t_9:lT-r:r
s,o%1,
oiverse
"niu11
aroa#
a.
;;
un
investitor
neiezident
deline
intre
10
9i
50%)
ql
sucursalele
Caseta
2.1
I
nvestitiile
striine
directe
"
F'ifth
edition
of
the
IMF-
Balance
of
Payments
Manual
(BPMS)'
*
ri,r.^
Jiti""-ltit'o.Of.Cn Benchnurk
D
efinition
of
Foreign
Direct
Investntent
@D3)'
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 10/52
100
Econont
ia
servicii
tor
i
ntern ir{ionale
(entita[i
fard
personalitate
juridicd
de[inute
in totalitate, de un
singur
investitor
sau
in
asociere)
delinute
direct sau
indirect
de cdtre
investitor.
Prin includerea entitdtilor
comerciale
ce
nu
sunt
delinute
in
majoritate
de
c6tre
investitorul
direct,
conceptul de
,iwesli[e
diiectd'
este;
astfel,
mai
larg
deodt
cel
de
,,entitate
afliati
delinuid
in maioritate',
utilizat
de MSTIS
in de{inirea
categoriei
de
entitSli
tratate
in
statisticile
FATS.
lnvestitorii
direcli
pot
fi
persoane
fizice;
entit|li
comerciale
cu
sau
fdri
personalttate
iuridic5;
grupuri
de
Frsoane
sau
companii;
guveme
sau
agentii
guvernamentale;
alte
organiza$i
ce
delin
irvestilii directe
in
alt
stat
dec6t cel
in
care
investitorul
strdin
este
rezident.
Membrii
unor
grupuri
de
indivil sau
companii
ce
de{in
in
comgn
100/o
sau mai
mu1
dintr-o
entitate
comercialS
vor fi
asimilali,
din
punct
de vedere
al
influentei
in
administrare,
cu
un
singur individ
sau
entitate
cu
o de$nere
similarS.
$ursa:
Manualul
pentru
inregisf
area statisficd
a
tranzacttilor internationale
Iirte
rn atio
n
atizal'ea
ser-r'i
ci
ilo
r
cea
temporari.33
in
plus.
,.remiterile.
personalului
angajat
in str[initate"
;rt;
ii
,enitunle
lucrltorilor
stt[ini
in
firmele
nalionale.
ce
nu
intrd
sub
incidenta
GATS'*.
'^^-'--
informaliile
statistice
cu
privire
la
deplasarea
persoanelor
fizice
in
strainltate
pentru
a
presta
un
sewiciu,
in
nume
propriu
sau
ca
angajag,
sunt
..rfri*"
inbalanfa
de
plef
externe,
existdnd
diferenfe
in
funclie
de
percep{ia
,rrip*
prestafiei:'*rrrr"i
sau
serviciu
.
Dacd'
prestatorul
este
contractat
qi pl[tit
oentru furnizarea
unui
serviciu, tranzaclia
este,
in
mod
normal,
inregistrati
in
:**i
;;;;;;;;an ei
de
pt[ i
externe,
la
pozilia
corespunz[toare
ripului
de
,
,.*irl"
prestat. Similar,
dac6
prestatorul
este
contractat
qi
pi[tit
pentru munca
,r.
,.ritirf
,.ruftuf"ri.
inregistrat
la
subcapitolul ,,remiteri
ale
personalului
i ;;;;'i;
#ffi;gi.
estfei
ambele
caregorii
de
subcapitole
ale
balan{ei
de
f
'
'fff1r
""ngt
ittr"t*"ltireferitoare
la rnodul4
q:pl"::li^,.^,^,^.
*^i-r*-,^ Jo
''-*
"";;';"^Jia-i."",
sea
mai
mare
parte
a
subcapitolelor
referitoare
la
servicii
sunt
inregi;;;
",
mod
1
de
prestare,
iar
pozilia
,,remiteri
ale
rp.irorrurorrri
*ngulx
?n str[inltate"
include
qi
tnregistrbri
ce
nu
intr6
sub
,
i*ia*p
Ceri(venituri
ale
angajalilor
strlini
ce
lucreaz[in
fime
nafionale)'
Ca
unnare
u
fipr"i
Ae
informatii
cu
privire
la
propoilia
inregistrlrilor
;corespunzitoare
modului
4
de
prestare,
reperul
utilizat
de
Karsenty
pentru
i.riirr'-"r
tranzacliilor
din
aceasti
categorie
a
fost
venitul
agregat
al
,.t*""tfrfri
angaj
at
in
striin6tate'35
ffiame*e
specifice
are staterormenrbre
suntprcviarte
perioade
limiti
de timp
pentru
"rr.
*grjuLo
te
corisiOera
a
fi &mporarl
li
syn5
deSqrllI'
de
peste I
arr
i
3o
in
principiu
qi
in
sens
ftt
a"t,
"""it*if"
obtinute
de angajalii
strlini
in companiile
nalionale
,
nu
intrtr
sub
incide4a
O,CiS.
i;t
Si,
anumite
lisre
ae angalameT
te
pgntr-u
modrrl
4
de
prestare
se
referl
la
angajarea
r.*p"r#ir?;4,
,p[re.d
aSfJ
frotterne
de
incerlitudine
1a
nivelul
prevederilor
CattS
in
leg[tur[
cu
aria
acestora
de
acopenre'
3s
A fost
prenunat
fapUri cl
supraOimensionarea
detenninati
de
includerea
veniturilor
oblinute
de angajalii
strlini
ce
fu"."ri-ir,
nt*"
nalionate
va
fi
co*rpensatd
do
neincluderea
venin*ilor
obfinure
ca unnare
a
prest6rii
serviciilor
in
nume
priil"lir.u.tii
ir*grJ;.
il
stficaoitoltl
//,
^^.-o-,,...it^.^e
cefi7icii.
yrvPr'u'
----o
--
W"
l0l
2002.
HXl}ll$fi
Pres
tare
:
dePr4s'arsa prestatorului
in$ivi$u
al
A
patra
modalitate
de
prestare
este
definitd
ca
,,prestarea
unui
seructu
de cf,tre
un
prestator
de
servicii
dintr-un
stat
membru
prin
intermediul
prezenfei
unei
persoane
fizice
din
acel stat
membru
pe teritoriul
altui
stat
membru'.
Anexa
cu
privire
la
deplasarea
persoanelor
fizice
prestatoare
de
seruicii32
specificl
faptr:l
cA
,,prevederile
s,ul.
."
aplic[
tuturoi
m[surilor
ce
afecteazb
prestatorii
individuali
de servicii
provenind
din
statele membre
GATS,
precum
qi
celor
angaja{i de
c[tre un
prestator
de
servicii
dintr-un
stat
membru,
in
scopul
de a
presta
servicii".
De
asemenea,
anexa
GATS
indicL
faptul
c[ prevederile
sale
nu
se aplicl
persoanelor
ftzice
care
incearc[
si
acceseze
piele
externe
ale
muncii
sau m[surilor
ce
privesc cet5lenia,
rezidenla
sau
angaj
area
permanentl.
Textul
GATS,
precum
gi
cel
al Anexei
se
refer6,
in
concluzie,
la dou[
categorii
distincte
de
persoane
frzice'.
liber
profesionipti,
respectiv
cei
ce
se
deplaseazE
pe
teritoriul
consumatorului
in
scopul
prestlrii
propriilor
servicii,
9i
angaja i,
respectiv
persoane
fizice
str[ine angajate
de
prestatori
de servicii
ce
se
deplaseazd
pe
teritoriul
consufiiatorului
pentru
a
presta
serviciul
angajatonrlui.
In acest
ultim
caz,
angajatorul
se
poate
afla
in striindtate
sau
pe
teritoriul
consumatorului,
tn cazul prezenlei
comerciale.
Ctqtigurile
persoanelor
angajate
in companii
strhine
sunt
inregistrate
in
balan[a
de
pl[[
externe
la
capitolul
,,venituri",
subcapitolul
,,remiteri
ale
personalului
angajat
in
str[in6tate,,,
cu
condilia
ca
acestea
s[
lucreze
in
strein[tate pentru
perioade
sub
I
an.
GATS
nu trateazl
ztgajarea
permanentI,
dar
nu
cuprinde
nici
un
criteriu
de diferenliere
intre
angajarea
permanent[
qi
lvlovement
of
nahtra
persons.
li
32
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 11/52
I
(12
Economia
serryicii
Ior
i nternationale
Caseta 2.2
Surse
maiore
de
informafii
cu
privire la
cele 4 modalite$
de
prestare
Prezenla
teritoriali
a
narticinantilor la
tranzactie
Modul
de
prestare
Sursa
de
informafii
maiorl
Consumatorul
se
afl6
Pe
teritoriul
statului
al
cdrui
rezident
este.
Mod
1:
Transfer
transfrontalier
Balanfa
de Plili Externe,
servicii
comerciale,
mai
pulin
,,c5ldtorii" gi,,construc[ii"
Consumatorul
se
afl6
in afara
teritoriului
statului
al cdrui
rezident este.
Mod
2.
Consum
in
striinatate
Balan[a
de Pli
Externe,
,,cEldtorii"
Prestatorul
se
afl6
Pe
teritoriul
statului
al c6rui
rezident
este
consumatorul,
pri
n
prezenla
comercialS.
Mod
3:
Prezen[a
comerciala
FATS
gi Balanla
de
Plati
Exte_fxe
pentru
date
referito0re la
prezenfa
cornerciali
in
constructii
Prestatorul
individual
se afla
Pe
teritonul
statului
al cdrui
rezident
e consumatorul.
Mod
4: Deplasarea
prestatorului
Balan[a
de
Plafi
Externe,
servicii
comerciale mai
PUtin
turism;
Alte
statistrci
ale
Balanlei de
PHli Externe
pentru
fluxuri
de
fortd
de munc6.
Prerzen[ti
come]:cial6
hi afara
st,atului
al
rezitlernt, erstc
c.-:[rul
Pe t,crritoriul
stalului
c[rui rezi t'lent
r+ster
al
t)e
teritoriu I
con s
u
n:
ator ul
r"ri
In afara
teritoriului
consum
at,orului
Depi
asarea
persrla.nelor
Sursa:
prelucrare dupd
Manualul
pentru
tnregistrarea
statisticd
a ffanzacpilor inlenxalioilale
cu
servicii.2O02.
lntern
ation al
izirreil
sen,i
c.iilo
r
103
Pdn
cumularea
datelor
ob{inute
pe
baza
estimfuilor
pentru
cele
patru
modalitali
de
prestare,
Karsenty a obflnut
o valoare estimativi
a tranzacliilor
internalionale
cu servicii
de
2.i70
mld.
US$
pentru anul
1997,
respectiv
7,67o
din
PIB-ul mondial
(a
se
vedea
tabelul
2.2). Dup[
cum
se
poate
observa.
comerytl
transfrontalier era componenta major[ a
comerlului cu servicii in sens
larg,
reprezent0nd
41% din
total,
urmat
la
mici
distanli
de tranzacliile
generate
de
prezenfa
comerciali,
cu
o
pondere
de
38o/o.
Altfel
spus, aceste
dou[
modalit[1i
de
prestare
erau
rdspunzltoare
pentru aprox.
809/o
din
comerlul mondial
cu
servicii.
Consumul
in
str[inLtate
reprezenta
aproximativ
jumitate
din fiecare
dintre
celelalte dout
moduri
de
prestare
men{ionate.
in timp
ce.deplasarea
prestatorilor
individuali
nu determina tranzaQii
semnificative
din
punct
de
vedere statistic
(aproximativ
l,4o/o
dincomerlul
cu servicii),
,.-..
foate".aoaste
aifre
trebuie interpretate-.ca
Jiind.estimarrll..c*e,
in
-ciuda
limitelor
evidente,
pot reprezenta
un punct de
plecare
pentru
analiza tranzacgiilor
internalionale
cu servicii
gi,
de asemenea,
pot
servi
ca
bazl
pentru
negocierile
privi
nd
liberalizarea
servici
il
or.
T-ubelx,il,2.2
Comer{ul
cu
servicii
pe
modalitlfi
de
prestare,
1997
$i
2001
Mod de
prestare
Reper
utilizat
pentru
estirnare
Valoare
(mld.
US$}
Pondere
in
total
tranzactii
Valoare
(mtd.
Us$)
2001
Cregfere
Pondere
in
total
tranzac'tii
Mod 1:
Comer[ul
transfrontatier
Mod
2:
v. consum in
strainatate
Servicii co-
merciale
reflectate in
balanfa de
pHti
exteme
(mai
pu[in
turism
gi
cdlatorii)
furism
gi
cd-
lStorii (din
Balanta
de
pHti
exteme)
890
430
414/o
19,8%
1.A00
500
12,3%
16,2%
2B%
140/,
36
Sursele
statistice
qi
metodologia utilizatA
pentru
estirrlrile
lui Karsenty;
p€ntru
modalitiitile
de
livrare 1
qi
2. au fost
folosile date
din
balanlele
de
pHli
exteme
ale
statelor
membre
OMC,
folosindu-se,
in
acest sens, statisticile
OMC
(World
Trade
Organization
Statistical
Database)'.
datele cu
privire
la compensa{iile
angajalilor,
utilizate
pentfl
esttnarea
modului
3
de
prestare,
au
fost
exlrase
din statisticile
FMI
cu
privire
la
balanlele
de
pla{i
externe;
pentru
prezenfa
comercidl5,
au
fost
irsumate
informalii cu
privire
la
valoarea
addugati
pe
sectoarc de
sewicli
4
ry.Hi:lP:l'1^11iy:^t*.*3"X1*:':::.'*
Apoi,
rczurtatul
brut a
tostdererno.at('/74
\-'
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 12/52
Pondere
in
total
tranzacfii
Pondere
in
total
tranzacfii
Mod
de
prestare
143,9%
Rezultatul I
820
brut
al
frlialelor
gi
sucursalelor
firmelor
de
servicii
(FATS)
Veniturile
I
30
personalului
i
angajat
in
I
strdinitate
{reflectate
in
balan[a
de
plali
exteme)
Mod
3:
Prezen a
comerciali
Mod
4:
Deplasarea
prestatoruiui
indiviciual
de
servicii
Toate
cele
4
moduri
E
conom
it serviciilor
i ntern
a ,ionale
;;';;;;; i
s"ppti,
services
2000; frew
Directions
in
ssrvices Trade Liberalization
5i
Karsenty,
G.
(2002),
Trentls
in
Services
TratJe
under
GATS
recent
developments'
Symposium
on
Asseismenl
of
Trade
in Sen'ices.
OMC'
Pornind
de
la
datele
oblinute
pentru
anul
1997
gi
utilizand
aceeaqi
metodologie
gi
aceleaqi
repere
pentru aproximarea
tranzar'llilor
internalionale
cu
servicil
pe fiecare
moda[tate
de
prestare,
Guy
Karsenty
a
ref6cut
anayza
;;;
r";
iooi
(u
se
vedea
ultima
coloana
a tabelului
de
mai sus).
Rezultatele
obflnute
au
aratat
o
cre$tere
semnifi9111[
a
comerlului
mondial
cu
servicii
in
,.nr
frrg,
delaZ.tZ0
mid.
US$
in
1997
la
3.550
mld.
US$
in
2001
(o
cregtere
cu
63,5Yo),De
asernenea,
s-a
inversat
propodia
intre
modalitalile
principale
de
pr.r*.
a
serviciilor:
fluxurile
"o*"."irii
determinate
de
prezenla
comerclal
lu J"paqlt
cu
mult
tranzacliile
transfrontaliere,
ajungdnd
sd
reprezinte dublul
acestora'(2.000
mld.
USS
fqa
de 1.000
mld.
US$).
in
plus,-.t*ol
de
creqtere
a
investifilor
straine
directe
a
determinat
o
cre$tere
a valorii
4d6ug^ate
5i
^a
i"r"ioirf"i
brut
ai
filialelor
gi
sucursalelor
firmelor
de servicii
cu
143,9%
In
;;;;
privegte
celelalte
doui
modalit[ti
de
prestare,
se
remarcl
o
sporire
a
i.ponunt.i
rnodului
4,
respectiv
deplasarea
prestatorilor
individuali
de
servicii.
consumul
in strain[tate
a
inregistrat
o
creqtere
uqoara
(16,2Yo),
menlinandu-qi
pozilia
in
comparalie
cu
celelalte
modalitlfi
de
prestare'
Conform
unor
estimiri
mai
recente
cu
privire
la
ponderea
tranzacliilor
.nrccnrrnzir.rare
fiec,hrei modalitEti de
DrestAre
in tOtalUl
COrnerlUlUi
Intern
ationalizareil
se
rviciilo
r
internalional
cu
sen'icii
in
sens
larg,
au
fost semnalate
modificiri
minore de
volum
(frr[
a se
modifica
raportul
intre
cele
4
modalit[li
de
prestare), ca
efect
al
fluctualiilor
in
dinamica
tranzacliilor
internalionale
cu
servicii,
at
negocierilor
de liberalizare,
dar
qi
ca
urmare
a
creqterii
cantitl1ii
Ei
calitalii
de
informalii
statistice
disponibile
(a
se
vedea
tabelul
2'3):
lhbehtt
2.3
Ponderea
tranzac{iilor
corespunzitoare
modalit5{ilor
de
prestare
Mod
de
prestare
Pondere
estimati
in
total
tranzactii
Comert
tran
sfrontal
ier
35%
Consum
in strainltate
10
-
15%
Prezenta
comercialS
50%
-i
1
-
2o/o
Sursa:
Maurer,
A.
(2005),
Fronomic
ltnportance
of
Cross-horder
Tratle
in
Services-Receni
Developnenls,
WTO
Symposium
on
Cross-Border
Supply
of Services'
Aqa
dupd
cum
am
precizat
mai sus,
statisticile
cu
privire
la
tranzacliile
internalionale
cu servicii
corespunzdtoare
fiec[rei
modalitSli
de
prestare
sunt
deocamdatE
la
stadiul
de
estimlri,
ceea
ce
face
ca
nevoia
de rafinare
a
indicatoritor
utilizafi
qi
de
imbunlt[lire
a
informaliilor
statistice
s[
fie
acutl.
Acesta
a
fost,
de altiel,
motivul
prin-cjpal
al
crelrii,
sub
supravegherea
Comisiei
pentru
Statisiica
a
Naliunilor
U;ite37,
Marrualul
pentru
?nregistrarea
statisticd
L
comeryului
interna{ional
cu servicil.
Insistbm
asupra
importanfei
acestui
instrument,
ce are
ca
scop
principal
oferirea
unui
cadru
conceptual
in
acord
cu
care
statele
membre
sa
poate
-structura
statisticile
cu
privire la
comerlul
interna{ional
cu
servicii
9i
s[
asigUre
diseminarea
acestola'
De
asemenea,
g.n.ruiirur.a
utiliz[rii
statisticilor
FATS
ar
putea
reprezenta
un
pas
important,
i.
t*.r"n
mediu
qi
scurt,
in
ceea
ce
priveqte
c_ofe1larea
qi
diseminarea
informagiilor
relevante
pentru
negocierile
din
cadrul
GATS'
\
2,ffin"otu(ia
com
er{u
lui
interna
lion
al
cu
servicii
\
Informa{iile
disponibile
cu
privire
la
come4ul
internalional
cu
servicii
ss
refer6,
in
fapt,
la fluxurile
internalionale
de
-s-ervicii
evidenliate
in
balangele
de
pl$,
in
cadrul
poziliei
,,servicii
comerciale"38,
singurele
inregistrate
la
nivel
gto^Uut.
Cele
11 categorii
de
servicii
?nscrise
?n
balantra
de
pl[1i
externe
sunt
3',
A fost
cfeat
un
grup
de
htcru
(Interagency
Task Fttrce),
cuprinzSnd
reprezentanfi
ai
Eurostat,
FMI,OCDE,UNCTAD
$iOMC
38
C^-,;^:;
^^*o-i,rlo
-
enrieii
nririqte re
mrnrind
rtil serr,'icii
fnCtOr.
Ciit Si
nOn-faCtOr.
It)5
:fr:i,,
'gi'.
,
,E:.
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 13/52
1tr4
Econornia
serv'ic
iilor
internationale
?.1.3.
Perspective
ale
tranzac{iilor
internationale
cu
servicii
Existd
citeva
motive
pentru
care
se
prevede
o
continuare
a creqterii
comerplui
intemafional
cu servicii,
atdt
in
termeni
absotuli,
ca
procent din
PIB, cdt
qi
in comparatie
cu
comerlul
intemalional
cu
bunuri:
,
Dezvoltarea
tehnologiilor
Dezvoltarea
tehnologiiior
informafionale, a come4ului electronic
;i
a
telecomunica$ilor
a avut
ca
rezultat
cregterea
capacit[1ii
de
comercializare
pe
plan
internaiional
a unor
servicii
considerate
necomercializabile:
servicii
irnanciare,
de
afaceri,
educa4ionale.
medicale.
De
asemenea,
tehnologia
a
imbunltilit
capacitatea
prestatorilor
de
-a
i.nteJacfiona..cll---"" el}:.:**Ti.,{-q
,.
manierf,
eficient5,
atflt
din
punct
de vedere
a[
timpului,
cflt
5i
al
costului'
Dezvoltarea
unei
mari
varieiefl
de
produse-servicii
de tip
software,
baze
de
date,
ce
pot fi
ugor
accesate,
a
constituit
un
pas important
in
ce
priveqte
comercializarea
serviciilor,
oferind
un
mediu
eficient
de
stocare,
ambalare
qi
di stribulie
a
informaliei.
Astfel,
servicii
mult
mai
variate,
de
calitate
mai bun[,
vor
putea
fi
pres-
tate
de
un
numhr
mai
mare
de
firme, la
costuri mai
mici
9i
pe distanle
mai
mari,
generAnd o
concurenti
mai
accentuatE
intre
prestatori.
Un
raport
calitate-varie-
t-ate
imbundtilit
qi
cu
preguri mai
reduse
va
determina
o
cregtere
a consumului,
cu
efecte
asupra
comerlului
internalional
cu
servicii.
'
(lre$terea
veniturilor
inclividuale
Creqterea
veniturilor
individuale
va
impulsiona
oererea
pentru
TY^*i.
servicii
(cu
cerere
elasticd
la
creqterea
veniturilor),
de
tip
turism
gi
educalie.""
De
exemplu,
cregterea
veniturilor, asociat[
cu
rapida
industrializare
a
6rilor
asiatice,
a
dus
li o ffe$tere
puternicl
a
exporturilor
australiene
de
servicii
educalionale.
in
plus,
serviciile
manifesti,
in
general,
o elasticitate
a
cererii
la
fluctualiile
venitului
supraunitari,
in speci-al
in
firile
dezvoltate-al
Cu
utmate,
pe
m[surh
ce economiile
se
dezvolt[,
au tendin]a
de
a
produce
qi
consuma
iantita
de
servicii mai
mult
decit
proporlional
cu
cre$terea
inregistrati,
ceea
.,
,,,u
i.prrlsiona
comerful
interna,tional
cu servicii
(plecflnd
de
la
premisa
c[
majoritatea
serviciilor
pot
fl
oomercializate
peste
grani1fl.
ot'Kang,
J.
(2001),
The
senices
sector
in
output
and
international
trade, it
Fidlay,
C-
qi
Wa.rreq
T.
(eds),
Impeclirnents to
Trade
in
Services,
Routledge,
London
"
Krrrg,
Jong-Soori
(2000).
The
Services
Sector
in Output
and
in
International
77ade,
in
Christopher
F-indlay
and
Tony
WarrerL
Impediments
to Trade
in Services:
Measurement
and
,v
B
ln
te
rn afionalizareil
servici
ilo r tls
'
Cte$tered
comertului
intentalional
cu
bururri
Evolulia
ascendent6
a comerlului
internalional
cu bunuri,
ca
uilnare
a
diminudrii
barierelor
comerciale
qi
a
integr[rii
economiei
globale-,-
va stimula
."r"r"u
de
servicii
comerciale
de
tipul
transportului
qi
asigurlrilor.
In
plus,
,firme
ce
qi-au extins
operafiunile
internalionaie
forleaz[
fitmele
de servicii
sf,
.pr"*r.r.
in
continuare
pentru ele,
dar
pe
plan intema[ionai,
fie exportf,nd
.
serviciile,
fie
stabilindu-qi
o
prezenti
comercialL'
r
Adsnci,rea
negocierilor
de
liberctlizare
a
serviciilor
tn
eadtul
GATS,
.ce
oferft
noi
oporhrniiaf
pentru
tranzac(ionarea pe plan
internalional
a
serviciilor,
r
Refarmele
reglementirilor
interne
'
procesul
de
dereglementare
ce
a survenit
pe
multe
dintre
pielele
de bunuri
'"
"
5i
sehiicii;
precum
$
privatizarea
muhora
dintreutilit6lile
publice
vor
csntinua
s[
-
.
,r".r.
noi
oportunitali
pent{g creqterea
investiliilor
strline
directe.a2
;
.
irr*-uo
frupfj
gi
adoptarea
unor
misuri
de
protec,tie
a
drepturilor
,
de
proprietate
intelectual[,
ce uu sporit
increderea
furnizorilor,
favorizind
:
internalionahzateaofertei
lor.
,
'.
Proliferarea
grupdrilor
integrayioniste
regi.ornlz
(IJE,
NAFTA)-
ce
areeazdpiele
largi,
favorizind
comer,turl
liber cu
bunuri
qi
sen'icii.
in
"*"f*i",
comerlul internalional
cu
servicii reprezint[
inc[
un
fenomen
,
nou,
atat din
punct de vedere
oonceptual,
cflt
gi
statistic
qi
chiar
polltic
se
a$teapt[
,
ca
noua
*ndta
d"
negocieri
din
cadrul
Organizaf;ei
Mondiale
a Comer,nrlui'*
s[
,,marcheze
progrese
substanfaie
in toate
aceste
direclii'
'
Beneficiile
extinierii
tranza{iilor
interna}ionale
cu
servicii
sunt
evidente,
attt
pentru consumatori,
ce
vor beneficia
de
o
mult mai
mare
posibilitate
de
ieleclie,
cit
qi
pentru sectorul
industrial.
Este,
de
asemenea,
,imbun[t61it
accesul'la
informalii,
cunogtinle,
concepte,
tehnologii
9i
chiar
servicii
noi,
aspeot
important
in^special
in situalia
unor.achizitrii,
fuziuni,
asocieri
cu
parteneri
extemi.
in
acelaqi
timp,
extinderea
tranzacliilor
internatrionale
cu
servicii
poate
ac[iona
ca
un
catalizator
al
intensificdrii
sohimburilor
comerciale
qi
al investiliilor
gi
in
alte.domenii,
prin
asigurarea
'
infrastructurii
qi suporhrlui
tehnic
9i
logistic
necesar'"'
o2
Binder,
M., Papadimitriou,
J.
qi
Mouday,
l'
(2001),
Internatirtnal
lrwestment
Rules:
Efficiencv
perspei,v",
Staff
Working
Paper, Productivity
Commission,
C'anberra,
May.
i{Agr"u*un,
on
Trade-Related
.4spects
of
Intellectual
Property
Rights'
a
RirndaDoha
nov.
200l-dec,
2006
(termenprognozat)'
45
nnnn /rn^n\ TL4
(^t,ian
r..nmam, Rrrciness
and
Indrlstw
Policv
Forum
Series,
Paris.
@
An
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 14/52
116
Econom
ia
ser-v'
ic
ii lo r
internationale
,.Independent
de conyelge,llllbyt-o.ti;s-gyigir,glr,l.tg-9luse
de
servicii
vor
continua sd
fie
comercializate
sdiiirat
iiilb-uiiufi,
ioiituin;iorii
prifiind'doai'*
,,valoare",
fIrI
un suport
tangibil-
Pe de
alte
parte,
orice
produs
tangibil
va
contine
in
mod
necesar anumite
servicii,
tranzaclionarea lui
fiind
imposibilE
. ,,47 4R
tara acestea
2.2. Particularitltile
internationalizflrii
serviciilo
r
Activitaflle
indusriale
se
afld. in
prezent, in proces de
transformare, ca
rezultat
al integrf,rii
unui
numir
din
ce
in ce
mai
mare
de
servicii
in
procesul
de
produclie
qi
comercializare
abunurilor.as
Pe
misuri ce,
in
produclia
de bunuri,
lanlul
cre[rii
de
valoare
evolueazl
spre
a fi
mai complex
(in
scopul creqterii
avantajului
competitiv
al
firmei), rolul serviciilor
in marketingul
acestora
pe
piala intemalional
I
devine
determinant.
in
acelaqi
timp, serviciile
trec,
la rAndul
lor,
printr-un
proces
de
transformare,
noile tehnologii
oferind
posibilit{i
variate de
comercializare a
acestora
pe
piefele externe.
2.2.1.
Determinan{i
ai internafionalizdrii
serviciilor
Expansiunea
comerlului
interna{ional
cu servicii
a
fost
favorizat[,
aqa
dupl cum
s-a
putut
remarca
din capitolul
precedent,
de
tendinla
mondiall de
dezvoltare
intensivl
?n
servicii.
Creqterea
cererii
de servicii,
precum
gi
a
accesibilit[tii
acestora
au incurajat
prestatorii
sb
identifice
qi
si
dezvolte
noi
piele
de servicii.
in
continuare
vom
trata
factorii
ce determin[
pozilionarea
unei
ldri
qi
a
furnizorilor
acesteia
in comerful
internalional
cu
servicii,
pornind
de
la
teoriile
cu
privire
la
intemafonalizarea
firmei
Ei
identific0.nd
relevanfa acestora
pentru
sectonrl
serviciilor.
ou
OECD
(1996),
Science,
I'echnolog,t
and Industry
Outlook, OECD
Publications,
Paris.
o'
Invelock
C.H.,
Yip
G.S.
(i996),
Developing
global
strategies
.for
service businesseso
California
Management
Review,
vol. 38, nr.
2,
pp.
64-86.
''*
Astfel, activitit{i
prccum
determinarea
prefurilor,
lnregistrarea cornenzilor,
facturarea,
plata
sunt intangibile
(i.e.
servicii),
ele
faciliteazl
comercializarea
gi
ln
lipsa
lor
nu
s-ar
putea
obfine
venit.
Totugi,
numai serviciile
ce
pot
fi idemificate
ca
centre de
profit
gi
tranzaclionate ca
atarc
se constituie,
de fapt, in
servicii
gi pot
fi
inregistrate.
Ca urmare
a transformlrilor
ce au loc
la
nivel
tehnologic,
legislativ, economic
este
posibil
ca
aflmite
servicii
p€rcepute
ca
centre
de
cost
sd
fie convertrte
in
centre
de
profit.
Este
caz,ul,
spre
exemplu,
ATM-urilor
sau sistemelor
de
rezervare computerizatA
folosite
in
transportul
aerian
(GDS-uri):
arnbele
au
fost
concepute
penfiu
supofiul
serviciilor
bancare
qi
de
traxsport
aerian, transform6ndu-se,
pe
nrisura utilizani
lntern
atio
nalizrrea
se
r"v
iciilo
r
7,7.1. [. Avantaj
ul comparativ
in
teoria
convenlionall
cu
privire la comerlul
internagional
cu servicii
este
general
acceptat
faptut
ci
teoria
avantajului
comparativ,
ce
a fost iniflal
.
dezvoltatE
pentru
come4ul
cu bunuri,
este, in
principiu,
aplicabill
qi
domeniului
serviciilor.
Conform
modelului
Heckscher-Ohlin-Samuelson,
o
ar[
implicati in
comerful
international
va
avea avantaj
comparativ
pentru acele bunuri
gi
servicii
ce
necesit[
o
propor$e
mai mare
de
factori
de
produclie
ce
sunt
mai
abundenli,
5i
asfibl
mai
ieftini in
acea
ar[.
Prin
urrnare,
o
lar6
cu
resurse semnificative
de
oapital
qi
cu
un
nivel
inalt
al salariilor
ar
trebui
s[
exporte bunuri
9i
servicii
ce
necesitl
tn
input mare
de
capital
gi
s[
importe
bunuri
gi
servicii
ce incolporeaz[
,
mult6
for,td
di munc[
ieftin[.
Aceast[
teorie, dezvoltat[
ulterior
de
Leontief,
nu
.-- +.poate
explira
qi.previziona.
evoh4ia
qi
fluctualiile-come(ului-,
international
-cu
servicii,
dar
poate
servi
ca
model
de
analiz5..*'
Competitivitatea
in come4ul
internalional
cu
servicii
este
determinat[,
in
primul
rand, de
factori
structurali,
care
-
ca
9i
pentru
comertul
cu
bunuri
-
vartaz|de
la
o
[ar[
la
alta.
in
general,
se
presupune cb
diferenla
de volum intre
Oomer.tul
cu bunuri
qi
cel
cu sen'icii
este
determinat[
de
faptul
ch.
pielele de
Servioii
sunt
mult
mai
restriclionate
decit
ceie de
bunuri,
ca
rezultat
al
existentei
unor
bariere
ridicate la
accesul
pe
pial[-
Sapir
pi
Lutzso consideri
cE cei
mai
importanli
factori
structurali
in
ceea
ce
privegtl
determinarea
avantajului
comparativ
in comerlul
cu
servicii
sunt:
resursele
umane
qi
naturale
(in
special
climatul
qi
frumuselea
naturalE
a
destinaliilor
turistice),
m[rimea
piepi
de desfacere
qi
a
populaliei,
proximitatea
geografici
fa$
de alte
pie1e,
,,mentalitatea
de
servicii"
(nivelul
de
preg[tire,
iUiftaflf"
qi
gradul
de motivare
ale
prestatorilor
de servicii).
Abilitatea
nativ[
de
a
vorbi
o
limb[
str[in[
de
circulalie
internalional[
se
constituie,
de
asemenea,
intr-un
avantai
comparativ
major
in
comerlul
interna{ional
cu
servioii
(aceasta
explic[
in parte pozilia
SUA
pb
pia[a
de
software
qi
Intemet.
unde
80% din
infbrma{ii
sunt
in
limba
englez[).
In sectoarele
de serr"icii
intensive
tn
tehnologie
sau
capital,
cum
sunt cele de
transport
qi
comunicafii,
un rol
major
il
joici
accesibilitatea
infrastructurii
tehnice
qi
a
resurselor
financiare.
De
asemenea,
in timp
ce
unele
elemente
ce
favorizeazd
dezvoltarea
sectoarelor
de servicii
existi
in
mod
natural,
altele
pot
fi
influenlate
prin
politici
guvemamentale sau
strategii
de afaceri:
politicile educalionale,
de
ae
UNCTAD
&
World
Bank
(1994),
Liberalizing
[ntentational
Tranzactions
with
Services-
A
Handboofr.
Neu, York.
'o
Melvin. J.R.
(1989), T'rade
in
Researeh nn Prrhlic Policv
Service,s:
A
T'hettretical
,4nalv,'sis,
Halifax:
The
Institute
fOr
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 15/52
l
ttt
E
conomia
serv
iciilo
r intgt"nationale
pildi,
ce
pot
contribui
la
pregatirea
utrui
personai
specializat
pe
anumite
ictivittli
de
servicii
cu
nivel
ridicat
al
cererii.
bentru
serviciile
ce
necesit[
contactul
direct
prestator-beneficiar,
acce-
sul
pe pia$
al
prestatorilor
externi
de
servicii
este
dependent
de nivelul
barierelor
Ia
pltrunderea
pe
pial[
qi
de
costul
deplaslrii'
Dificultl1ile
in
comercializarea
acestor
servicii
vanazi
in
funclie
de tipul
de
serviciu,
de
condiliile
de
piatl,
precum
qi de
nivelul
de
dezvoltare
tehnologici-
in
majori-
tatea cazurilor
ins6,
comunicaliile
moderne,
noile tehnologii
au
redus
substan-
llat
efornrrite
gi
costurile
impiicate
de
achizilionarea
de servicii
de
la
prestatori
lnai
fu
distan[[,
ducind
la
i[rgirea
ariei
geografice
gi
a orizontului
de
timp
in
care
serviciile
pot
fi
comercializate.
Un
astfel
de
exemplu
ar
putea
fi
serviciile
de
procesare
de
date
qi produclia
de
soft
din
India,
destinate
companiilor
din
iri:"rg"
firrre.
tn
plus,'se
intensifita
ii'-extiiide'c6ffierciffiZtrtfi"de
Serv-icii'
"""ifilr.
tranzacliiior
internalionale,
de
tipul
asigurlrilor
qi
reasigurlrilor,
fi
nanllrii
exp orturi
I
or,
centrel
or
de comuni
caf i'
'
CercltAtorul
canadian
James
Melvin"
consider[
c[,
urmare
a faptului
cf,
avantajul
comparativ
in
comer{ul
internalional
cu servicii.este
dependent
de
capitaiul
uman,
acesta
este
mult
mai
efemer
decit
a|[i
factori
lua{i
in
considerare
in
teoriile
tradilionale, dat6
fiind
mobilitatea
prestatorilor
de
servicii.
Ca
umare,
o
solulie
pentru
conservarea
avantajului
comparativ
ar
putea
fi
creqterea
investililoiin
educa,tie
gi
cercetare-dezvoltare,
in
scopul
de a
dezvolta
qi
reline
pe
propria
pia [
personal
calificat'
2.2.1.2.Valorificarea
economiilor
de
gam[
gi
de
scarl
Oportunitatea
de
a
presta
servicii
pe
mai
multe
piele
Ei
posibilitatea
de.a
utiliza
avantajele
competitive
pe
acele
piele
pot
conduce
la oblinerea
de
economii
de
gam[ de
citre
finnele
de
servicii.
Aceasta
presupune,
in
general,
o
rtrut.gi"
de
Jrpansiune
pe
piala
interna{ional[
prin crearea-unei
relele de
filiale
qi
,.rr;r^ut.
pe
alte
pie1e.
Avantajele
cele
mai
evidente
ar
fi:
integrarea
1a
nivel
if"U"f
a
iniormaliiior,
a
datelor
qi
a
practicilor de
marketing,
ftdelizarea
Iti*fifo.
internaiionaii,
precum
9i
."dr"er"a
costurilor
operalionale
qi
investitionale.
Exemple
in
acest
sens
sunt:
firmele
de
consultan [
-
,,The
Big
F;;;it,
firme
din
dbmeniul
serviciilor
financiare
-
American
Express,
b[nci
internalionale,
firme
din
domeniul
turismului
-
hoteluri,
sisteme
de rezervare
computerizat[.
"
Melvin.
James
R.
(1989),
lntern
a{ion
irl
izarea sen'
iciil o
r tle
Este
important de
remarcat
faptul
cI
nu
se
poate vorbi
despre
economii
de
gamd
pentru
toate sectoareie
sau
firmele
de servicii,
in aceastd categorie
rezidual[
intrflnd:
produc$a artizanal[
local6,
transport
local,
firme regionale
de
servif.ii
profesionale.
structuri
corporative
de
mici
dirnensiuni.
in seos
general, prin participareala
comerlul
internalional,
o
ar[
poate
obline
economii
de scar[
(prin
specializarea
intr-un anumit
produs
qi
comercializarea
peste
granile
a aoestuia),
'
Economiile
de
scarh
joacl
ins[
un
rol
important
gi controversat
6i
la
nivelul
sectorului
de servicii.
Evolufile
recente, determinate
in special
de
cre$terea
intensit[lii
in capital
a
unor
sectoare
de
senicii
(telecomunica,tii,
servicii
informafionale,
de
transport
etc.)
demonstreaz[
faptul c6 frrmele
de
servicii
se
afl[
din
ce
in
ce
mai
mult
in
pozitja de a obline
economii de
scar[
in
-produclie.l
Terfrirrlr'o[tre'"fuziuni,
coopertri'
internalionaie
qi'alianle'.strategiee"
in
domenii
precum transport
aerian
9i
telecomunicalii
confirm[
aceste
modific6ri
structurale.
Multe
dintre
companiile
de servicii sunt
dependente
in activitatea
lor
de
experienla
acumulati
in
procesul de
pitrundere
pe alte
piep. Adesea, nivelul
competifivit51ii
pe
plan internalional
este
determinat
in
mai
mic[ mf,surE
de
'
dotarea
natr.rral[
cu
resurse
qi
in
mai mare
misurf, de
oporhrnitatea
de
a
pltrunde
primul
pe
o
anumitd
pial[
qi de a
se
putea dezvolta gi de a acumula
experienla
necesar[.
Aceasta explic[,
spre exemplu,
eforturile
firmei
Allianz de a
inffa
foarte
devreme
pe
pielele est-europene.
De
asemenea,
interesul
crescut
al
industriei
de
telecomunicalii
americane
in
liberalizarea
pie[ei
semnaleazi
intentia
guvernului
gi
a
firmelor
americane
de
a ocupa
aceasta
pialE
cit
mai
rapid.
Pene
nu demult,
se
considera
c[ serviciile
personale
gi profesionale au
'
un
potenlial foarte
scEzut
in
ceea
ce
priveqte
ob.tinerea
economiilor
de
scarl,
motivele fiind,
pe
de o
parte, existenla
unor
posibilit[1i
reduse
de mecanizare
gi
standardizare
a
producfiei
pentru
sectoarele
intensive
in
personal,
pe
de
altE
.
iarte,
dorinta
consumatorilor
de
a beneficia
de
servicii
individualizate.
Cu
toate
acestea,
condiliile
de
pia[6
au suferit
6i
in
acest
sens
transformdri.
Evolufia
tehnologiilor informafionale,
de
transport
gi
telecomunicafii
a
dus
la
o
scadere
drastic[
a costurilor,
favorizind
astfel
mobilitatea
prestatorilor
9i
consumatorilor
gi
creflnd
noi oportunitAli
pentru
standardizarea
producliei.
.
Mediul
internalional
de
afaceri se
confruntl
in
prezent
cu
aparilia
unor
firme
de
mari dimensiuni
in
sectoare
ce
necesitl
o
leglturl
strflns[
prestator-consumator
gi
care
erau
caracterizate
prin
existenp
qi
operarel
unor
firme
mici
(un
:
exemplu
tipic
este
cel
al
marilor
firme
de
audit
gi
contabilitate).
,,
O
altn
evolulie
important6
este
aparilia
economiilor
de
scarl
externe,
in
-A
'l:
re1ea,
prin Jir"*inlrea
iroducliei
proprii de
servicii
Ia
nivelul
unui
intreg
(fh)
'
sertnr
inrhrstrial ort aniz,at
ne
ha,za
unorielatii de
subcontractare
(intreaga
retea
tjZ
Hf':'r
F,,
,'
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 16/52
F
t
I
&
Economia
sen'icii
tor
i
ntet'rra
ionale
12$
de
subcontractanli
dintr-un
sector
industrial
va
utiliza
input-un
de
servicii'
in
felul
acesta
serviciile
fiita
".tt*Aizate
p,e
scari
larg6':1t--
':::"#"rT:':.:]
elul
ace$a
scrvruur',u*"^"^,ir:J--:r'
pentru
diverqi
sau
prin
utilizarea
unor
servicii
de
.produclie
ca
inpu.t-ttn
i,li,
J"..,
i"irrrri
J
i
i
"rt"*utirore
a
activitali
I
or
de
servicii).
Corporafile
transnalionale'
ce acltoneazb\nprezent
pe o
pia 6
globall
qidereglementatl,i,*,*asiidentificecombinaliadetnput-1r:,debunuriqi
servicii
care sf,
le
asigure
costuri
scazute
Ei
calitate.ridicata'
favorizind
astfel
comerlul
intra-industrifl-T;;;;
r;e4u]ui
intra-industrial
este
relevanti
pen-
tru
sectorul
serui"iitor]
";;;
pleac['de
la
premisa-confog
c[reia
comertul
apare
in
situalia
in
."i"
".tno*iif"
de
scar[
interne
ale
unei
firme
sunt
at6t
de
mari.
iricit
o"pager"Io:p;;*"lpielei
inteme
sau
ca urmare
a unei
diferenlieri
puternice
a
produsel-J
Cua
d"-u
doua,
situalie
qstg specific[
serviciilor,
ca
uffnare
a
importanl"i"rritaiir
-u".*o.u.
cu
,r..*.,
ieoria
come4ului'
intra-in-
dustrial
bazath
p.
Oif"['i*t*
ni"a"9"1oJ
ar
pute-::
f':il-bine
aplicat6
pe
specificul
serviciitor
o;;il;"
a
avantajului
comparativ'
ce
ia
in
considerare
un
si
n
gur
H:::
r"f;*ff
eqte
cererea
de
s
ervi
cii,
impedim
entele
.structural
e
m
aj
ore
ate
globalizarii
pieteioi-
*rrt
n*uoile
regionali
qi
obiqnuinlele
de
consum
specifice,
,.pr"r.,o'""pin
""'int"
d"
tJnt"*atorilor'
determinate
istoric
qi
cultural,
ce
se
constltuiein
bariere
la
p[trunderea
pe
piele'
in
afara
u*p"oJo'
discutate'
elemente
precum
qlt$'
calitatea'
speqa-
lizarea,preferinlele
consumatorilor,
promovaiea
cottuiuuie,
la
randul
lor'
la
determinareapozilieiuneiliriincomerlulinterna{ionalcu.sewicii'f6r[ins6a
exista
diferente
turd;;;i;il
rala
de
situalia
comerlului
cu bunuri'
2.2.2.Mecanismul
interna{ionalizlrii
Natura
eterogeni
a
serviciilor
internalionale
ridic[
numeroase
probleme
in
leg[turdi
",,
poo"iUiii"..^
"pr*u.i
u""i"iuqi
teorii
tuturor
*"t':*:l-oj,1,:
servicii. Formularea
unor
Strategll genence
de
internaliona|\zare
pentru
Serucll
este
mult
ingreunata
de
inexistenla
unei
metode
de
clasificare
general
accep-
tat6.
Gama
de
servicii
ce
pot fi
prestate
pe
plan
internalional
este
largi
$i
corespunde.rnoi
nu*a,
maie
de
,rrur""to*"
de
servicii,
cu
necesit6li
speoifioe
intermenidecompetenlegiounogtinpspecializate,ce.potfivalorifioateqipe
alte
pie1e,
,"^ftanJ"urii.i
moOaiitag
OJ
internalionalizare.
proprii
diverselor
;;;d;["
acti',ita1i
Je
servicii
qi
diverselor
sisteme
de
clasificare'
pornind
de
la
definiflile
9i
schemele
de
clasificare
ale
tranzacliilor
internafional"
"r,
,"*i.ii
identificate
rn
,ru"apitolul2'1,
vom
prezenta
diferite
Internafio
n
atizareil
sen'iciilo
r
I21
abordari
ale
procesului
de
internafionalizare,
anaf,i'za
fiind
organizatl
pe
doul
direclii
majore:
,
modnlitd[i
de irnernalionalizure
a
serviciilttr,
ce
au
labaz'
diversele
sisteme
de
clasifrcare
a
tranzacliilor
intemalionale
cu
servicii
prezentate
la
inceputul
acestui
caPitol;
lslrategiideinternationalizarea.firmeideseryicii.
2.2.2,|,Modalit[fideinterna}ionalizareaserviciilor
.
A.
Plecand
de
la definiya
in
exterL\o
a tranzactiilor
internafionale
cu
:"
seruicii,
pr"r"*
qi
ae
la tipologia
pe
patru
dimensiuni
a
modalitElilor
de
pre{are
;;tlg
-t"r-1a
a;."-e5v-rclilor,'utililati
incadnrl
GATS53,
.y3r
ft examinate
cele
dou6
lirJr"riixtl'
m;i;;u
Oe
"iiiiirna{ionaliiare''a
sirvidiilor,
respectiv
:"'1)
prin
***.l
internafional
gi
2)
printr-o
anumiti
forml
de
prezen{i
comerciali:
, l.
Cele
patru
tipuii
de
comert
internafionnl
cu-servicii
,,
Co*.4oi
intemalional
este
partea cea
mai
vizibili
a internalionalizlrii
,
serviciilor
qi,
de
asemer.u,
..u
mai
ugor
de
cuantificat,
in
ciuda
constrangeriior
.
de
ordin
statistic,
*rr,
*uipronunlate
decflt
in
cazul
comerfului
cu
bunuri.
lsitualia"ru'i"aacome4uluiinternalional,aplicabillc^omer,tului'.cu
'r.
bunuri,
respectiv
cea
in
""."
mu#*
trece
fizic
frontiera
gi
este,
astfel'
reperabil[
;,la
acest
nivel"
este
rareori
aplicabili
comerfului
internalional
cu
servicii'
ca
'.
urrnare
a
imposibilit[1ii
de:
a separa,
in
maj
oritatea
cazuriior,
produclia
de
servicii
de
collsumul
acestora;
traverseaz6
frontiera,
chiar
in
situafia
in caie
esie
posibili
prestarea
serviciului
i, airi*ta
(exemplele
in acest
sens
se
refer[
la
dificultatea
de a
cuantifica
fluxurile
de
date,
informalii,
imagini,
precum
gi
de
a
le
atribui.o.valoare)'
Astfel,prinreconsiderareamecanismuluicome4uluiinternalionalcu
bunuri,
distingem
+
situalii
posibile,
aplicabile
tranzacliilor
internalionale
cu
l-b*r;ii.
p.r;
detalierea
acestora
se
va folosi
urmltoarea
figur[,
utilizatS
gi
pentru
definirea
ssrvi
ciilor:
l'
,
:r:,
.l.
.
/.,
l: ' '
. . l j r )
',)
:
lu l
:.
,.
",rl
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 17/52
De
Bandt,
J.
(1994).
Relation5
de
s:entice,
m,Grches
de
lnternafion
*lizarea
se
n'i
ci
ilo r
123
informalii,
imagini sau
simboluri,
care
rareori
formeazf,
unitali
ce
pot
fi
identificate
qi
evaluate
din
punct
de
vedere
economic
Asf'el,
in
timp
ce
comergul
internalional
cu
bunuri
este esenlialmente
dependent
de
transportul
m6,rfirri1or,
comerluf
intemalional
cu
servicii este
strflns
legat
de
deplasarea
persoanelor
qi
transfeml
de
informalri,
cu
efecte
semnificitive
la
nivelul
politicii
economice.
Factorii
care frflneazl
comerlul
internaiional
cu servicii
se
situeazl
deci
pe
dou[
niveluri:
pe
de
o
parte,
infra-
st
u.toia
qi
tehnologiile insuficient
dezvoltate; pe de
altl
parte,
reglerrentirile
guvernamentale
gi factorii
de ordin
cultural,
determinali
de
condi.tiile
specifice
i"
"or*r*
al
serviciului
in fiecare
lar6
gi
de
necesitatea
adaptirii
ofertei
la
normele
gi
obiqnuinfele
de
consum
ale
diferitelor
categorii
de
utilizatori.
2. Cele
patru
tipuri
de
prezenfi comerciali
:*+--"
**in*mneiie'de'iiivetul
implic[rii'tn'pfoducfle'peipiala'i1e''iinplantare,
precum
qi
de
gradul de
proprietate
qi
control
ale,,prezenlei
comerciale",
existf,
4
situalii
posibile:
Nivelul
implicirii
nroductia
tn
locall
Forma
de
proprietate
gi
grad
de
control
Grad
redus de
proprietate gi control
asupra
,,prezenlei
comerciale"
Grad
ridicat de
proprietate
gi
control
asupra
,,prezenlei
comerciale"
Produclia
unei
Pdr[i
reduse
a
serviciului
in
lara
gazde
(d)
(c)
Produclia
majoriteili
serviciului
in
lara
gazd
5
(b)
(a)
a)
produclia
qi
comercializarea
serviciului
in
lara
gazd,a,
cu
delinere
majoritar[-sau
completi
a
capitalului
firmei:
investilie
strdind
directd
pdrn
crearea
in str6inltate
a
unei
entitEli
economice
B
de
citre o
firml
A
(filiald).
.Inrplantareapoate
fi
fEcut[
ex
nihilo sau
prin
cumplrarea
9i
restructurarea
unei
firme
locale
Dup[
caz,
input-rtrile
necesare
producliei sen'iciului
vor
fi impor-
tate
in
m[surd
mai
mare sau
mai
mic[
(incluiiv
forla
de munc6).
intreprinderea
A este,
in
general,
o
firm6
multinalional[
organizatd
in
refea;
b)
produclia
qi
comercializarea
in
lara
gazdd a unei
p[4i
importarfie
a
serviciului,
de c[ire
o firmb
B
cu capital
majoritar
local:
parteneriat,
frangizd'
Aceast[ siiualie
nu
corespunde
unei
modalit{i
de
pfltrundere
pe
pia [
sau
unei
.
forme
de
preienll
comerciall
decf,t dacl
firma
A
a
incheiat
un
acord cu
B
prin
'.
care u..riu
@)
depinde
de
A in ce
privegte informaliile,_controlul
calitftii'
lotow-hgw,
tehnologia,
otganizuea
etc.
Investilia
se
justificb,
spre
exemplu,
prin
avantajele
obliiute
"u
.rttt *"
a
unei
prezenle la
scar[
mondial[.
Este
cazul-=-
serviciilorprofesionale,
dar
qi
al celorpersonale;
@
Econo
mit
sen'
iciilo
r intei'nationa
te
122
Interac{rune
info
rma{ional
a
A
(presl"ator"
pulrlic
sau
privat. individ
StlLI
organizafie)
*
indivizi
-
gospodarii
-
intrcprinderi
-
aclministratii
(destinatar.
c li
etrt.
util i zalor)
lnlerr
eu[ia
ProPrie
ar
ltri
A
asupra
lui
C
lnten,entia
lui
B
i$upra
lui C
F-orrrta
de
ProPrietate
a Iui
C
&sLlpra
lui
B
*
buuuri
qi
sistenre
telurice
infbrmatii
pcrsoetlle
I
(;
I
l
;i-
I
I
i
I
E
t
t
F
r
I
I
orgarrizalii
Cl
:
realitate
transformatl
de A
ill beneliciul
lui B
Sursa:
adaPtare
drrPf,
Gadre\'"
J"
seftices
.
a)
produc[torul
de
servicii
(A)
se
deplaseazl
c[tre client
sau
utilizator
(B)
pentru
presrarea
serviciului
solicitat
(operaliunea.a.supra
lui
C),
in
lara
b,
*_*ufi"
ce
survine
in
condifile
tn
care
C.esie
sau
un
obiect
netransportabil
ce-i
apa4ine
lui
B,
sau
chiar
perscana
in sine
(B)
(ex
:
deplasarea
temporar[
a
piestatorilor
de
servicii
profesionale);
-
'
b)
clientul
13)
."
deplaseazi
in
lara
d
pentru
a
beneficia
de
serviciile
pr"rru,o*lui
(A)
gste
in
special
situalia
serviciilor
de
turism.
Pentru
a
beneficia
de
oferte
specializate,
asociate
unor
informalii
netransferabile
la
distanfI,
A
9i
B trebuie
sd
interaclioneze'
"
-
'
in
aceste
dou[
situalii,
una
dintre
partile
tranzacliei
trebuie
sf, traverseze
frontiera
(prestatorul
,uu
.onru*atorulj
pentru
ca
serviciul,
ce
nu
poate
fi
prestat
la
distanll,
s[
poatl
fi
produs
$i
consumat;
'
,)
in
cail
tr*i,
""
coiespunde
transportului
interna{ional
de
persoane,
ceea
ce
iacrliteazhrepelarea
activitl1ii
ce traverseaza
frontiera
nu este
persoana
sau
activitatea
in sinl
pentru
"ur"
,"
deplaseaz[,
ci
un
suport
(C
=
B
+
mijloc
de transport);
a;srtualiaapatracorespundelogiciicomerluluiinternalionalcu
bunuri:
A
qi B
nu se
deplaseaz[
pentru
ca serviciul
s[
fie
prestat.
Acest
tip
de
prestare
la distan [
a
cunoscut
o
creqtere
substanfial[,
ca
urmare
a
evoluliei
iehnologiilor
infoimalionale
qi
de comunicalii.
Elementele
de
diferenliere
fa [
;; ;;;'t"r.:.
.b:yi
p'?,"il.d':
?1,{.:1,:':*"::?,":.
::1I.j"',:"'*t'r",T'T:
SERVICruL
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 18/52
Econonria
serviciilor
internitionale
174
c)
prezen 6
locall
limitat5
la
produclia-unei
plrtj
reduse
a
serviciului
(in
principiu
lu_com*r
"i'utirur"u
sa,
in
condi,it*
tn
tare
produclia
qi comer-
cializarea
sunt
orsocrabiili-"'
p*p'i"1*"
1i
-L"ryt11
il;,pTil"i"]"::ili::':.ializarea
sunt
olsocraurl,,;'
vu
;;rdi,
direcli
prin
deschiderea
de
a"
"att"
investitorul
strlin
A:
investifie-
t
birou
comerciot,
'up'iin'Liya'
io"u'i"Li
A
poate
nrofulg
serviciul
in
lara
de
origine,
nefiind
,,"""**
,ro*i*itut"u
client-irestaior
decit
pe{tru
comerciali-
zarea
si,eventual,
'f;;tl;;fi;il;*f
i
i;"i
tnul
adesea
informalional)'
dar
consider[
necesar
"
;;i;"
proprietatea.
gi controlui
eyitatri
locale
(cazul
so-
ciet6[ilor
de
asigurlri,
;;;fii;i{"
1"ifi""o*paniilor.
d.e
transport
aerian
etc');
d)
produclia
i;?i;'"
unei
p64i
r;;;
a serviciului'
cu
un
grad
minim
de
proprietate
qi control
a:uprl
"p'"'"n1ti
comerciale"
agMi
Pi
alyi
inlerrnediari
locali.
sau
-beneficia.ri.,ai
,1;iii'ti"untn
$i
in
aceastd
situalie
nu
poate
fi
vorba
dectt
d.rd'*r*icii
pentru
C*"
iiraa""ta'qi'consumuf
pot fi
separate
(de
exemptu,
o
lg"rti.
de
turism
local[
ce
poate
comercializa
oferta
unui
organ
izttor
*;;"
ie
'voiaje'
"
:;;;""
de
asigurari
ce
distribuie
produsele
urrui
uuig;it*
,tral").
o"'"ele
mai
multe
ori,
situalia
evolueaz[
spre
deschiderea
rrru
o'io"
comercial
'ul'
'
'n"i
'eprezentanle
(a
se
vedea
cazul
c)
din
motive
a.
oroii-inJtit
ri""ar,
rrnun"iui
r'u.,
p"n*
controlul
produselor
comercializate.
B.
o
altil
ahordare
a
canalelor
de
internalionalizare
a servioiilor
are
rabaz.crasificarea
;;;;iil;int"*u1io"ure
cu
servicii
pornind
de
la
fluxu-
rile
determinate
de
*;;1#;;
internalronai6
a
consumatorilor'
a
factoriior
de
produclie
qi
a
bunuri;;;ila,.*iu
este
indreptatb
ciltre
diferenlele
in
ceea
ce
i,i"rrti
potiti",
.o*#
ura-
offi
,
t:::ffi
X 3,,ffi
,H:?:lX
J:rifrT:?l['"1
se*i"ii,
ivind
in
vedere
ce
natura
$1
cara(
sele
tehnologrce 9i
d;;;;i"
Jomeniul
resl-ementariiqi
liberaliz[rii
serviciilor'
Astfel,
.*i*,e"i."i-'"*J"
a"
iiternationalizare
a
serviciilor:
prin
mobilitatea"on*,,,,,uto'ii;i'-"lf
l,t
j";$ll*Jiff
itrl;:;lif"Ut
la
comerlul
crt
outpu4tn
de
servtctt
qt
pr
care
se
refer[in
,p""iui1u
"o*t4ul9i
input-un
de
servicii'"
l.lnternalionalizareprinfluxuricomercialegeneratedemobilitatea
c o
nsu
malori
lor
rte
ser
vi
ci
i
(,, ict
nsum
er
-mob
i
lity
tr
ade'.'
)
Acest
tip
a"
"*'l"fii
"onstitui"
o'parte.
importanta
a
comerlului
internalional
.,
,"*"i"ii?i;;i;"p;;
pra upui"
*l q"**irea
de
"celetorii"'
incluzandu-se
aici
9i
n[ismul);
qon1"J"
"i"*'*ot
intemalional
de
servicii
necomercializabile
r'"
-*r
*iiiJi
(de'tip
cware,
restaurare
etc.).
creqterea
cere-
5a
A se
vedea
subcapitolul
2'1
al
acestei
lucr6ri'
r-,rnti,nnli2lrtinn of sewices:
Conceptual
and
Empirical
Issues'
In
te
rn
alionaliza
rea
se
rv'iciilo
r
125
rii
de
c[lf,torii
va
duce
la
o
imbun[tillire
a capacit[1ii
de
comerci'alizare
a
aces-
tora
peste
granilE,
"u
"t**"
a
deschiderii
seitorului
concurenlei intemalionale'
'"'*
n""ii
,1r"r#i,
u"rierele
in
calea
acestui
tip
de comerl sunt
determinate
de
,rglr*"rtAri
in
do**i"l
transportului
de
pasageri'
ce.reanltl in
tarife
de
;;;fu
ridicate,
t;;*
gi
_de.
taxe
qi
politici'vamale
ce
pot
descuraja
.ons,r*ato*t
de servicii
s[
se
deplaseze
pe
pielele extern€'
Volumult'*,*firo'internalionallgeneratedemobilitateaconsu-
matorului
Oe
seruicii
J.pinA.
de
dotarea
cu
fictori
de
produclie
a
6rii
gy{?,
de
venituril",
O"
gurtorii"-ii
pfunlele
consumatorilor
etc'
Impactut
.9o1.1t1-
oilor
guvernr*"*#
L"pti-pi"tutifoi
interne
poate"
de asemenea,
contribui
la
modelarea
acestor
fluxuri'
2.
Internaliiiii"r"
prin.fhxuri
comerciale
generate
de mobilitatea
=
produsebr
(,,p o(ct,
iy.y*2.^,
,te.Caracteristiiitb'
Acest
tip
de
come(
este
asem[nf,tor
in
ceea
ce
pnve$
sale
cu
comerlul
#"*r[il;i
cu-bunrri,
fiind
influenlat
de
aceiaqi
determi-
nanli.
Singura
Aif"rJrfA
t"-
up"*
este
faptul
c6
economiile.
de
scar[
sunt
mai
pulin
semnir,"utiu"-i"i;F;i:
l"-,,":dtt
de
servicii
decit
pentru bunuri'
tn
"
timp
ce
economlrte
de
game
sunt
mai
importante
pentru
majoritatea
sectoarelor
'
de
servicii'
'
) sunt
inscrise
in
balanla
de
pl[1i
la
i
Serviciile
din
aceast5
categonr
:'
aupitol.ri
,,alte
servicii",
precum
qi
,,transnorhrri"'
,
i.
tnturnapinaii*u
prii
it"*ri
generate
de
mobilitatea
factarilor
de
'
produclie
(,Jactor-mobility
trdde")
..
,
In
tit"raturade"rpr,'.i.fi"rttin
domeniut
serviciilor,
tranzacfiile
interna-
tionale
cu
servicii
apar,
de
multe
ori,
ttutut"
numai
din
aceastl
perspectiva'o'
ffiff
,"
"""riu*a
necesar
ca,
pentru
derularea
tranzaqiilor
internalionale
cu
.
,-*i.ir,
ta
i,"
"t*i"
"iie$
d;
91o{uc1ie
p9
Piut'3
externrq
ceea
ce atrage
. fluxuri
de
factori
d;;;;;i;
tp"iinti
(capitai'
r"d
ai3'11'cr)'
ca
qi in cazul
bunurilor,
u""urta
-ulofi-idt"
d'e
internalifndi'are
poale.
q
un
substituent
al
,
fluxurilo,
"o*"r.iJ.--*,r=
proAu*,
prin
prestarea
sirviciului
direct
pe
piala
.extern6,inloculexportaliisale,sauuncomplement-alacestora,prinstabilirea
pe
o
pia16
extern#;""p"iadaj[rii
io
to*t4
"u'tt:,tul,,YYr:::*"Hffii:
il
::#,i::ti;;;;,
de
asemenea,
un
compleme.nt^al
fluxurilor
comerciale
eenerate
a.
-oUiiitut"u
*nrrr*uiorilor
de
iervicii,
in
cazul
investifilor
peste
EaaniFin
hoteluri
qi
restaurante
r
-
-
r^
^^*.i^ii
anrirrnea
-rineinalx
nu''"t";;;;;;;;il;;"
parte
a firmelor
de
servicii,
opliunea
principal[
nu
este
deschiOerea
un"i
sucursale
sau
filiale
pe
o
pia[6
extem6'
acestea
'u
Melvin,
J.
(1989),
Irade
in
produce
T\-tiri^^r
EAA..^rFrl,
O'7l(\
?ttl
1 t RO-q6
r sen)ices:
ct
Heckrcher-ohtin
approach,
Journal
-
@,
:rf fr, l :
s;
rl
'i ,
F
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 19/52
$1,
t
t
E,
u
I
F^-
t^.i
-
i
q)
.A
Lr
_\)
F-.
126
-
Ecorromia
serviciilor
internationale
orientindu-se,
mai
degrabd"
c[tre
posibititatea
fuziunii
sau
a-chizitiei
unei
;;il;i'
p.*p,
"i"
i"""r
a.
u"iiv
afl
il e
ac
e
stui
c
omp
orram
ent
rezultil
di n
:
i
gradul
pronunlat
de
specializare
al
anumitor
sen'icii;
_
costurile
qi
Jin""riatile
asociate
implementlrii
unei
structuri
de
ser-
vicii
pe
o
Pia [
comPlet
nou[;
-
importan{a
reputaliei
pentru
multe
servicii'
ce
nu
poate
fi
evaluat[
inaintea
consumului
acestora'
Modulincaresedesffiqoard'tranzafi||leinternafionalecut.actoride
proO.,.tl.
uie
imptlcali
*oio"
la
nivelul.co':"t:l:]i:Piata
local6'
deoarece'
in multe
ca
tn,
"f.hl-i;i;a[ionalizdrii
este
cre$terea
numf,rului
de
concu-
;;qtFdt[,
iar
in
aite
cazun
ieducerea
numlrului
acestora'
Un
sector
in
care
acest
ultim
fenolpen
'este-
f-el.9.vant
este
cel
financiar,
-ggTpuniile
strline
ce
oferl
servicii
nrunciuiI';ar*
p"p"ruii.
r"
impricl-rardffi
in
eieaiefi'tirrei"rroi'"''
infrastructuri
A.
*"*i"ii.
io
t"ito*bte
in
cire
know-how-ttl
local
este
un
element
intrinsec
or-r"*irirrui,
internalionaT\zarea
se
produce,
de
regu16,
prin
p"."r".f
"i"
.t
ut.gio.,'u.urr1u*"nr"
c.e
p[streazd
avaniajele
internalionaliz[rii'
{Er[
insl
a
m6rt
"on"t""n1u
pe
plan
local'
Exemplg
q-t
sectoare
ce
au
experimentat
acest
;;J;i
J"
int"mulionalizare
sunt
serviciile
de
contabilitate'
a.rdit
gi
consultanla
de
management'
C.oatreianbordareainterna$onalizf,rii.serviciilorpgrgested.13
meta-clasifi"u."u
,"rui"iilor
internalionalL
propusf,
de-Terry
clark''.
centratb
pe identific*.u
,.rponJrri
serviciuiui,
ce
tiavirseaz[
frontiera
in
procesul
de
internafionaliror".
i-J"
pu*
tiprtl
de servicii
internalionale
gi
modalitalile
de
i
nternali
onalizare
corespondente
sunt:
.
(1)
servicii:;#;qi;nate.prin
interacliune
directf,,
litualie
ll :t:
intlivizii
(in
calitate
de
consumatori
sau
de
prestatori)
trec
frontiera
pentru
a se
angaiain
tranzaclii
internalional
e;
""a-J-
ii)
se-iiii
itrrru"1io"",e
printr-un
vehicul/prin
rqea,
situatie'
in
care
interacliunea
intre
""i"
O.jre
pa4i
ale
tranzaclie\
internalionale
are
loc
prin
intermediul
.rOiouiui,
televiiiunii,
transmisiilor
prin
satelit,
avioanelor'
trenurilor
sau
altor
,,vehicul'e
"
;
(3)
sewicii
iiu*u.liorure
prin.investi-tii,
situalie
in
care
idei
de
afaceri
si
capitatiitre.
noni*u
p.ir*
u se
stabili
o
prezenf[
cbmerciall
pe
alte
piele;
(4y servrcri-t-r*:r".ti"rate
prin obiecte-suport,
situalie
in
care
obiecte
clrora
le
sunt
asociate
servicii
trec
frontiera'
odetatiereaacesteiclasificlriesteprezentatd,intabe|1il2.7.
ol
rdl
dl
t
>(
o
.Il
fio
d
t
I
t
FI
6)
.h)
t
I
ol
tr
r-
.-
.F(
(J
.F(
a
lr
(J
U)
-
aY
.-
u0
o
-
o
l.r
-rl
l
t{
5i
Chrk,
T.,,
Rajaratnam,
'IxtanikL,u
it-o
servrce,s:
4,
fir.2,
.
gi srnith,
T.
(1996),
',|',oward.,s
a
theOr.t'-
Of
international
n ,rrtrli nf
nnliotts.
Journal
of
International
Marketing'
vol'
5
o-
U)
8E
C)
'+'
pb
EE
3E
(/)
=
o
o
l-
o
q)
L.
(D
E
L-
o
ct>
=
CI
$
E
'6
(sr*
()
OF
()=
-(
a)=
0.-
-o
(U
()
-r-
o
.q=
t-
od
(l)=
E-(f
0)
(s
_=
E
(D
a)
-o
O
()
(l)
LLI
q)
(s
'5
--
0)
E
o
c)
't5
:
o
o_
(s
C
(f
c0
C
q)
--
CI
4-t
C)
o
E
o
*E
J
-
:gEil
e.9
dr
.BEE
NE
ko
l-
€
()
$
()C
CS
-(f
<t>
-I1(D
>a)
CI-o
U)
-c
o)
,ffi
C
q)
c
t *
75$
-eb
O=
(f-
o)
6
Cg
=
C
()
C)
C)
CU
CJ
CU
io-
lE
)(s
C
o)
C
s
E
t-
q)
o
r(U
C
()
N
o)
t-
to_
(s
C
o
{J
(s
C
-=
CUd
CIC
ko)
Et
bJs
()CS
:;=-
a
q)
c
Cf
9.
(s
(D
t--
(u
C
()
E
CI
(>
()
itr
q)
C
E
W
o
C
=
)
.i
t-
=
G
.=
o-
CS
(_)
.E
t:-
o)
,-
.IJ
r-
iu
#'
e
-l)
=@
go
E'=
([.3
N
E
(s
t-
.l-,
*--.i-#
(l)
*J
$
,Ff-
o+
J..rr l-
-()E
fit.='
Nl-
ccL
(U
l-
*.,
firt
orl
+-r'l
(l)l
l-l
I
?
t-
o.
=
(J
o,
'6
.E
(l,
U'
(J
'=
l-
(l,
a
o)
6
C
O
+-,_
Ctr
:AE
zh
c)E
c.r)
-r-
-j=.
(s
. 2
C
=
o
O
o)
-(}
'TD,
()
cs6
gr_6
(U
LJ
Z^
+.1
:
tU
E"6
E
=*'E b
0)
(l)E
l:J
(n
-*
CI
-o
=
_z
C
()
]C,
r(E
Ctr
=
C
tt-
t:
6
a
o)
.z
E
=
a
o)
()
()
CU
CI
-1:)
(I)
CS
-=
-7=
'6
C)
o
Ci
o)
tb
o
l()
ll-
"6
'.4
E
a
C
Ctr
i=
)CS
.N
6
0)
l*
CU
()
CU
--
-o
ia
lo
lo_
(D
CU
-o
(l)
.13
a
-
$
C
CU
F.
)( i
q)
c
o
o)
a
q)
()_
()
$
(J
0)
-(f
o)
a
C
CS
t-
o)
-()
CI
-
(I)
CS
E
C
-(5
.:
io
lo-
(D
C)
6)
C
(f,
CS
E
I
()
(J
(D
6
0)
E
C,
E
o)
a
(U
(J
C,
J
E
,cti'
CXE
gh
r--
AP
,-
L_
i5-E
(U
o)
-
CJ
CO
q,ffi
(u()
Eo>
11;-o
1f
r-
r(s
o
:(DL-
c)co
:i-
($:
..,8=
1--
So>=
()
(E
o.
(U
-o
(s
()
.I:}
(D
(n"6
,S.s
()
-7{
E6
:i
U>
-2
,cg
EE
lo) 0)
l+,
IC"E
,(u
rffi
=
=
J
t-
CI
.C
CI
t-
I(U
I(-)
lc
l=
IE
lo
IO
t-
()
,6
C
(u
()
a
o)
(f-
Ctr
o)
(U
l-o
lo
t>
(l)
N
'=
o)
o)-(,
-oC)
.e6
bp
P8
E(s
<=(I:|
t-
'(5tg
iu
l::
L),
l
c)'=
lo-
-r-
o)
-
s
()
U)
o)
o_
or
'.8
"-'E
E
.9'€
E-o
(EE
N=
F
t-
.r.r-
G'()
,bg
:=
o,
(,
P-
.-L
l-1-
d,
.=
Cnh-
(1)
CL
E
6'
x
IJJ
(l,
{J
(g
t-
(E
o-
E
o
o
(l,
(E
.r-,
IE
lro
t>
I(E
IN
lo
IO
c)
.l-,
ff
L-
(
CL
E
o
IJ
6)
([
.P
tru
t>
l<
'6
{ r}
(J
(lI
N
E
(c
f-
.{-,
o
rs
(l,
(J
l+,
IL
lo
l*
lr-
l-(r
lfit
It-
lsg
l>
l-
o
+Jr
o
L.
+,
a
(l,
tb
E
'FJ
o
.g
-(l
io
(u
L-
o,
P
c
o
l-
r+-
(s
d,
I-
(l,
()
o,
lr-
I+D
l<s
I
=-
{.r-
l(J
ll-
I
'l-,
lo
lo
ld
(\.
f$
I-
o,
.l.J
C
o
I-
rO-
)rtl
N
$
(u
a
tt-
l(l,
t>
lcg
I L.-
I
'Fl
lo
l(J
I
I
I
129
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 20/52
128
Economia
servitiih@
Astfel,
serviciul
se
internalionaliz
eazhtrecfind
frontiera
prin
una
dintre
modalitelileprezentatemaisus'respecttv'
-
P"n
interacliune
direct6;
-
prin intermediul
unui
vehicul/unei
relele;
-prinintermediulinvestitiilor;
_prinintermediulunuiobiegt-suport.
s8
Ascher,
B.,
whichand,
o.G.
(1gg7),
Improving-services
trade
data,lnGiarifli,
o'
(Ed),The
yi-r:i::,X;;i'W;;;'xn:;;.";tr;*,"nt
needs
t
?,
w:,t
ror
sewices'i'.
Donnelly,
J.H.9i
Georgel'#.{
eJl,
Mirketing;it"*i"ii'
et*ricani{arketing
AssociauorL
a.
Serviciile
internayionalizate
prin
interdcliune
'::'"':
Sunt
consid
"'u'"
ui
''"te
mai
'pure"
dintte
serviciile
internafionale'
ca
urynare
a
faptului
c[
intrunesc
in
cea
mai
mare
millira
caracteristicile
clasice
ale
serviciilor:
intangibiiitut",
LfUiona]itate'
pe4sabilitate',eJ-erogenitate'
Intangibilitat;;d;
in'J
ptoqe*-"
qi'
ptnl*
servi
ilie
tranzaclionate
prin
interacliur"
Oir"Jta.
irairirii
trec
froriiieiu
p"ntn
a
se
angaja
in
tranzaclii
internalional",
i*
,"JJirrf
o,"
in*"sec
lor.
ca
atare,
este
greu
de
identificat,
nu
ooate
fi
inregistrat
*",
.rJro,
utilizand
metodele
aplicabile
comer'tului
cu bu-
.,rri.r8
Astfel.
p.r*"I
;il;i,
fluxurile
J"
t"*iciiinterna{ionalizate
prin
inte-
ractiune
direct5,
grrr;;1"
;i*pu,
misuri
de
resrioflonare
amobilit[1ii
persoa-
nelor,dinraliunideordineconomic,social,desecuritate.insitualiaincare
acesteobstacolesuntsemnifigqivg,internationalizweaserviciilorestelimitat['
ca
urmare
a
faptului
"a
*.*r.iii.
tranzaclionate
prin
intera4iune
directi
nu
pot
n
""""ti-t"mercianlii
t'nt
"*oiti
ta
tint*ni'::t.^"::i$t
cererea,
{Er[
a
p.rtea
b"n.ficia
de
avantaiul
existenlei
unor
stocun
tampon
Cheiarezolv[riiacesteiproblemep"pr"ninternesteutilizareaunorscheme
flexibile
o.
p"r,o"i]";J;'
*ry
zu"'i'ori
disponibili
in
momentul
in
care
cererea
**
munife#.
5;tr"i
a"
n"*iuilitut
p"
pt*.
internalional
ridici
insa
oroblemedeordinpolitic,juridiclj".""""*'c'Pulinestarcpermitintrarea
:#;Hi:r;;;"i"';;;,'pentru
o.rmiu'*"u
unri
""-y:6u
economice
In
plus,
apar
costun
;;-,;;i;n*"
*pii**tare
determinate
de
deplasarea
prestatorului
de
servtort'-
'
ii
qi diminuarea
Liberalizarea
tranzacliilor
intemationale
cu
seruc
barierelor
in
calea
;pffi;-;.*tutoritor
qi
consumatorilorde servicii
ar
putea
determina
o
mai
[uiia
,in.io
nizare
"'"li"rii
J:
:r.T
9e
servicii
pe
plan
internafional,precumgiodiminuareacoshrrilordetranzacFonare'
Chicago.
60
Dnhrinser. L.D.
(1991),
Markehng
seruices
internationaily:
barriers
and
manageffiertt
i
t
t
I
i
t
t
lnte
rna{ion
alizattil
se
rvi
ciilo
r
pe
de
alte
parte.
dificultatea
in
ceea
ce
priv*,$t*=::::tt^:i*::-:-t1*..lji
"ut"
eo,l'
al"
#fi
tiu,
;
-"
-.*'r"-
:4q .
$i
"
li i :t^" :1Y:11:
"::l*i:"t
::*;
ategonr
oe
ssrvrurr
plDtw
srsru -
'--"-
-,"
in
acea
iocietate"6l.
Asttel,
dupl
"rftiarf
intre
o
societate
qi
sewiciile
oferi
.
--
r:.-L^
-r
naranrericticilp
HI}tfrr':H
iJ."nl""a.rlreniet.
in
ceea
ce
privg$te
limba
si
caracteristicile
ionale
Pot
avea
acelaqr
qi
efect
ca
taxele
vamale" '"
.e
pOt
avea
aCeIa$l
gIe$L
Ua
LA,:I.ETU
Y
(Lrrr(u\'/
Avand
in vedere
cA,
pentnr
serviciile
ce
se
interna[ional
tzeazb
Prin
naflonate
p
:
interacffi
;t#d:;;;-d#J'ii
qi
cons-utY''-
::1T11:
j:*Tt:i#
.
intefacFune
urrEvLa',
Prvu$vervrr^
Y^
---
.-
-a
pOate
fi
diStOf-
.
;;;;;,tcitor
culiurale,
interacJioi":r:,1iY,,:::T:Tr{istanta
e.*lt,ralr
oaracrensLlurtur
u
ljegere-derivate
din
distanla
cultural[
.,
sionati
de
diferenlele
de percepfle
gt
tn
;
'i.i;
produce{e.a
sau
consuy"l
:*yiliilor'
ca
L}:mare
ale
tranzacfiei
Provin
din
riscul
apariliei
unor
bariere
a
dificult[lii
de
a
comunica
..*'
eficient
intr-un
mec
'
-
b. Serviciile
internafionatizate
printr-un
vehiculip'.in'"::::
^
r:-^^+x
oi
l,'
"C'T
;ffi';;;il,,l;
il;id"nu11:y:,p'11.':l:1T:::ii;:ti.'t;
':,
intre
transmilltor
qi receptor'
j
In
timp
ce
pe
pian
intern,
cele
dou[
pA4i
,acela$i
mediu
cultgral,
pe
plan
internalional
exist[
ffi
,
p.,*
",:.[.
X
"H;;T4-i1,r
4{l _f::_* ::ll.
j:[,r,
guv
ern
er
or
pri n
'$;'lrrTrr*".
*.,"aelor
radifl
ona.l.e,-
de.
tigul
taxelor
vamale'
,*i,i Livrarea;r*;*rcii
depinde
de
parametrii
relelei
asociate,
respecfiv:
'ft'u.
-
capacitatea
de
transmisie;
'
"i[
i
-
restrictii
de
acces,
ff,
-;;ffi;;
J"
a
dispune
de
echipamgnt
sn3c.ializat,
,
.p.ft;.:1,
-
modetu
il
o-^"rili"
a
r4e19i
ftipul'
era{il
o:
lln:::)^ii
o6 crprr:
-i$f
-
uu(tlrur
*":"";;_
,=
^^-i*,r
9
servicii
s6
creeze
i
i
,;.1, ,
Existenta
,*i
Gat
da
posibititatea
prestatorului
dr
I
ri fi,.
^
.
---t
^^r^
g,-x
q
+rc.A fr.r1iluru national[,
oeea
ce
are
consecinle
'i{
rtiera
nalronala'
ceea
Ge
iilt
v\IrDlwr'Lv
fl*:efectul
prezenlei
sale
fbrl
a
trece
fror
;&giryrofund.
t"
niu"t*i*.rreranitalii
nationare,
Eomajului,
imigraliei,
determinflnd,
,
ffi6lstfel,
guvernele
sd
exercite'l'
*"*[;t;*
*'":::t-:',:t]l::ili"tri*:
[
ffi:h,T;;":ffi#*;,
il
f;;;l;derii
de
bariere
la
transmisia
de
date'
'$'&:fletipul:,.
1
1^-
-^5+mr,,+itizqrpqec.hinamentelor
detransmisie;
l-
*''1"
"u"'-
licenfelor
pentru
utilizarea
echipam.L.lor
de
transmisie;
1*
,
-
Iir-pnrelnr
nentru
efectuarea
transmisieilreceptiei;
**
;
-
ii;;;i;l*
pentru
efectuarea
transmisiei/recepliet;
$.:.
-
interceptErii
semnalelor'
^
^.zrin
nrrlrrrral
sra
,ffi:-
In
ceea
"".'rffi-i:i::::':*.::,:':iT:3i:h,%l*
3,1"'ilffi:I,""
,,' : ';i,:,', -,'
..
',;
l;ti[.
,
'
'.1;i1,;i
. ..
r
j ,,'rlt:'i
, l
r
lrt; i"., .'"r
:
,
.
-\rJ
_.1-
:, +
$_ffigr,r"r"lffifiJ,
ffi;;ffiri.
nrintr-un
vehicut/prin
retea
este
influenla
$,,'ffid*Pa
cum
urmeaz[:
,f
,:ffi;"
'[ifft
..,r-..
L^t ;^eo nn/]
nflnflsefiier
tgtf"r***
t"
t
l99l).
hlarketing
services
inrernationally:
batriers
and
managernent
ffig'r,rs,rIiilJo"*.rofderuices'1tI 1T^I"ll;1',1n,"^,*press.NewHaren.
t
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 21/52
Econo
rnia servicii
lor
interrl
altoglg
r30
-lanir,elulpoliticiiguvernamentale,de,,atitudiniledeordincultural
pri
vind
asumarea
ri*.ui,i
se&etul
de
stat'
lniot*"fi1
t
cl asifi
cate"53
;
n'^""*]"iu^
ri*r"r
-i[^zacgilor
individuale,
ie
modul
in
care
indivizii
comunicd
direct.
ca
urmare
a
fapurlui
c6
derv'iciile
astfel
internalronalizaJe
sunt
dependente
de
dezvoltarea
t"h""ilgid-;6;."
ehcientei
transmisiilor
de
date'
extinderea
accesului
la
relele,
,"hi-ribur.u
modului
de
generare
9i
transmitere
a
semnalelorvor
conuibui
ta
intensitic-ar;atranzacfiilor
cu aceast[
categorie de
servicii.
Serviciilen",,""ti","'eprintr-unvehicuVprinrefeadifer[decele
tranzaclionate
prin
interac[iune
directi
prin
aceea
c[:
-barierelei,""p.i*gtemobilitateapersoanelor.sun.tirelevante,ca
.
umare
a.
faptului
;
;;"i;r-rtato*t ,gi
nici
ionsumatorul
nu se
deplaseaz[
pentru
prestarea
serviciului'(locul
acestoiu
.it.
iuul
de''6di1eiete
1a
transmisia
de
date);
*
aspectele
logistice
ta
problerne
de
ordin
transmi
si
e/recePfi
e)
c.
Sen i
cii e
int
ernali
o
ndlizale
prin
inv
e
sti{i
i
Aceste
servicii
sunt
tranzaclionate
peste
glu*li
-i1.
contextul stabilirii
unei
prezenle
comerciale,
ce
reflecta
capacitalife
S1
aUilltatiltip-t:llT-*:'1:
origine.
Cum
aceste"
;i
produsul
istoriei
qi
cult*rii
1[rii
gazda,
se
vor
regasl
ln
structura
firmei,
*oart
dl
operare,
orientarea
c6tre
pia 6
gi oferta
sa.
Astfel,
firmeceprovindinacelaqimediuv?raY:atendinladear[splndeproblemelor
piegei in
acelasi
*"0
ir"".tiiiile
str[ine.directe
repiezint6
principall.y]:gl'
IrrL
""p""1apie
qi
abilit[flle
unei
naliuli
sunt,,injectate]ntr-yn
medru
extern
in
ciuda
t.nOint.i
guvemelor
de
a
impune
bariere-in
calea
investiliilor
straine
direct.,
nr*uriil-
dE
abilit[$
gi
cornpeienle
na{ionale
sunt
mai
dificil
de
restriclionat,
u""rr.u
frrilnd
trece
frontierAl
fEr[
a
fi in
mod
necesar
inso-tite
de
fluxuri
de
capital.
rn
lUortu
insf,
a
unei
forme
de
proprietate
sau
control
extern
asupra
unor entit[1i
economice,
se
poate
vorbi
numai
despre
un transfef
de
idei
ii
n,-r
a.tpr.
o
internalionalizare
de servicii'
in
contextul
unor
diferenle
culturale
semnificative,
capitalul
intelectual
implicit
al
acestui
proo"*
cultural
complex
(rezrftat
ca
efect
al
pre-zentei
comerciale),u
u,"u
dificultlli
la
acceptarea
sa
pe
piali,
confirmand
aseqtiunea
u'
Wuples,
E..
Norris,
D.M'
(1992),
Int'brmation
'systerus
and
transbttrder
clala
.fl'ow
-
Journal
of
legate
de
sincronizarea
cererii
cu
ofsrta
sunt
reduse
iit*rn
(dezvoltarea
propriilor
capaoitali
de
Systems
Managernent"
vol'
119,
rlr'
4,
p'
12
(t4
lrrinnlai6es
p
6991),
Inttestment
policies
in
an
integrated
world
economv,
The
World
tntern
a{ion
al
izarca se
n'it-.i
ilo r
131
tui
Sandrno,
contbrrn
chreia
.,.,clllfura-
rep rezrnte
pentnl
anumite
activite$
cle
servicii".65
-
Serviciile
tranzaclionate
prin
investi-tii
se
nate
prin
interacliune
direct[
prin
faptul
c[:
problema
sincroniz[rii
cererii
cu
ot"efia
unei
fbrme
de
Prezenf[
comerciatl;
baza urlui
rnonopol
nafional
cleosebesc
cle cele tranzactio-
este
rezolv
afi
Prin
stabilirea
din
lara
gazdh,
[apt, servicii
ce
se
pe un
sllport
fizic,
ca
urmare,
parte
a
personalului
poate
fli
recrutat
ocolind
barierele
in
ce
prive$te
mobilitatea
persoanelor.
tt. Sertti
ciile
in,teyrta{i
onali
zate
priry
obiet:te-st'tpot't
serviciile
tranzaclionate
prin
obiecte-suport
suttt,
de
traizaclione
aze"prin
interacliune
directf,,
dar care
sunt
fixate
traversflnd
astfel
f,rontrera.
-.-
-'-':
'
-
-
-
fltu6
considera
c[
toate
mlrfurile
ar
trebui
s[
fie
privite
in
acest fel:
ca
bunuri
cu
servicii
incorporate
in
ele,
Pofter67
susline
aceast[-abordare
prin
definilia
auU
f*gui
de
producle
ca,,un
ansamblu
de
activit[1i
desf[qurate
pentru
design-
ui,
proA.:"1ia,
marketing-ul,
livrarea
qi
suporhrl
prod]r5slff
" Astrel'
ceea
ce
AIJ;,,11*i
materiile
plr"
a.
produsul
init
sunt,
de
fapt,
actele
qi
taptele
incorporate
in acestea,
,ulo*.u
adiugat[
lafiecare
nivel
al ciclului.
de
produclie'
Serviciile
tranzaclionat"
flrin
obiecte-suport
cuprind
reparaqii
sax
ffansformlri
aduse
bunurilor,
pe
de
o
parte.
qi
serv-icii
.incorporate""",
pe
de
alte
parte.
Acestea
sunt
servicii
ce
au
existat
inifal
in
forml_purd
qi
care,
ca
,*ur"
a evoluliei
tehnologiilor,
au
putut
fi
,,fixate"
pe un
bun
(inregistr[ri
video,
audio,
software)-
Incorporarea
serviciilor
in bunuri
ofer[
firmelor
posibilitatea
de
a
exporta/importa
mui
uqor
serviciile,
{Er[
constrangeri
legate
de
mobilitatea
p.i*"rA"i,
posibilitatea
transmiterii
semnalelor
electromagnetice
sau
Gl;;"'capitalurilor
Totuqi,
barierele
traditionale
in.
calea
come4ului
i",'.*fi;rA
pot
ridica
probleme.
tn plus,
existl
dezavantajul
dificultilii
de
a
prGu'i"formala
stocat[
pe
suport
fizic
de copierea
ilegall,
-
serviciile
tranzaqionate
prin
obiecte-suport
pot
fi asimilate
unor
servicii
tranzacfionate
prin
interailiune
direct6,
stocate'
Sunt astfel
eliminate
prout**rt"
legate
de
sincronizarea
cererii
cu
oferta,
ca
urmale
a
faptului
ca
se
.t
SandmO,
A,
(1987), Trade
in
services:
the theory
antl
rratle
polic.tr",
FATE
Bulletin' vol'
2'
pp.
10-11.
trftitl-r.p.
{lg:,'l),
On
gords
and
services,
Re'iew
of
Income
and
Wealth,
vol'
23,
nr' 4'
pp..315-338.
5''P#";,
M.
iI985).
Competitive
advantage,
The-Free
Press'
Nerry
York'
p
36'-.
. ,..^.-.,..^-
--,
/-
*-,,i*'t'uiiri-rii""t,dr*g*ru.
J
N
trlss+1.
spiiiiriielrcl
Disernb'o^diment
of
sentice-r
*o
6d
,lr,,,lnriro
nntiolrs. The
WorldEcoflomY.
June.
pp.
133-144'
W
l-
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 22/52
r32
Economia
sen'iciilor
intern
ationale
pot
crea
stocuri
tampon'
precum
.li
-c1le
legate
de
mobilitatea
persoanelor'
T"*ii,
A"r-fiind
f"p*r'"i
nu
exist6
interailiune
client-prestator
in
timpul
consumului,nupoatefivorbadeinterpretare'explicare,sauadaptarea
serviciului.
Ca
atare,
apar,
in
prestarea
u""itot
servicii,
dificulteli
determinate
de
distanga
culturali.
--
-
il
concluzie,
un
serviciu
devine
internalional
atunci
clnd
traverseaz5'
frontiera
nalional[
prin
una
dintre
modaiit[Iile
analizate
mai
sus'
De
asemenea'
modalitatea
de
trecere
a
frontierei
determind
nivelul
de interacliune cu cultura
lini
gazdd.
7.2.2.2.
strategii
de
internationalizare
a
firmei,
de
servicir
rvrotiv
alii
t
"
p;
;;
;;i;
"i
;
pa*;il.ii'
p;'
pi4 e
-1i1+iil6-;'
fi
ifriat df
'"te
""
servicii,
ce
se
concr
"irJu"a
gi
in
modalifili
-generale
de
internalionalizare
a
acestora,
sunt,
pe d.
il;;;
u''u"u
ctienlilor
pe
piala
de
origine'
pe
de altl
parte,
clutarea
activf,
de
noi
pie e"''
In
prezent,
""
"r**i
a
progreselor
in
domeniul
tehnologiei,
au
ap[rul
forme
noi
de
internalionalizaie,
cu
motivafii
specifice'
1n
multe
cazuri,
extinderea
p.rr"
grffi;il
este
alegerea
sau
iniliativa
firmei
de
servicii'
Cil;;itt
pot
qirfi de
pe
pielele
externe
seleclioneaz[
ofe{a
existent5
pe
alte
niete
si cer
firmei
in
cauzf,
s[
livreze
peste
granill.
Televiziunea.prin
satelit
qi
il;ii;ir;;;;;,-;
;il;*his
noi
posiuititag
pentru
consumatori'
Desi
gur'
flrma
poate
a"ge
inti"
;L;;;"
inteiesul
manifistat
de
cump[r[torii
externi'
oierz6nd.
in
acest
t"r,
p"tlUifitatea
de
a
acapu,ra
noi
piele'
sau
a
se
situa
pe
tozitia
de
furnizor
internalional'
vwLtvLQ
e;;;;;1"zo'u
uaairg"t,
astfel,
o
nou[
motivalie,
cu
modalitatea
de
internalionalirur"
"*"rp,nZettare,.
tn
consecinfe;
modalitAtile
generale
de
ffiffi;
pe
pielele
.*t.rn.,
proprii
firmelor
de
servicii
sunt:
'
(l).rrmurea
clientului
(client-fitllowing
ryode);
(i)
atragetea
pielei
(market-seeking
mttde)
;
ii
mar[eting eliotronic
(electronic mttrketing
mod
;-
Cele
rrei
*.?;i,,U
,;
se
exclud
insd
recipioc
O
firmi
ce
utilileaz[
marketing-ut
"r""t
on[
p"rt"
face
acest
lucru
in
scopul
identific[rii
unor
piele
noi.
De asemenea,
o
nrma
ce
i$i
urmlre$e
c1iente11.p.. qr'4"
externe
poate
o""ia*
s6
valorifice
aoeastl
oportunitatein
sensul
gisirii de
alte
piele'
ffi
,
choice
oJ'troreign
Market
Entry-modes
by
service
firms:
role
of
narl<eting
t*o*iudi,
int
"rtion
f Ua,agement
nwiew,
vol.
30,
ru'
2,
pp' 135-50'
70
r:. nmns
G
/1999)^
Internationalizrtion
Etrrtegies
for
Services,
JOUfnal
Of
ServiCeS
Intern
a{
ion
tlizat'ea
se
rviciil
o
r
133
in
literatura
de
specialitate,
strategiile
de
internalionalizare
sunt,
tn
general,
considerate
mai
riscante
in
domeniul
serviciilor
decit
in
cel
al
fiioJr"gi"i
bunurilor.
O
explicalie
ar putea
fi
faptul
c[,
pentm
unele
activitatr
de
servicii,
produc[torul
li
facilititile
de
produclie
sunt
parte
constitutiv[
a
servi-
ciului
insuqi,
ceea
ce
necesita
un
control
mai
puternic
al
firmei
asupra
resur-
;;i;;rJ;.
in
modelele
de
internafionalizare
tradilionale,
aplicabile
firmelor din
al*eniut
producliei
de
bunuri,
procesul de
interna{ionalizare
poate
incepe
prin
a*pon
indirect,
urmat
de
avansarea,
pas cu
pas, citre
canale
mai
directe
(export
direct,
birou
comercial,
sucursal[,-
filiall,
asamblare
externf,,
delocalizarea
pioJutU"il.
Aceast[
evolulie
in
trepte
permite
firmei
s[
se
familiarizeze
cu
i*rin,t"i.
referitoare
la
calitatea
produselor,
necesarul
de.personal
qi
calificdrile
uc.uuiu,structurilededistribuli'eqimedia,precumqicomportamentele.de
''.'";;;;;l*e
pe piala.exterai.
Pentru
fi.rmele
de
servicii,
si.tualia
este--{iferitb
A".*r"u
*uni
Oi.."i
qi
imediat
confruntate
cu
toate
aspectele
legate
de
patrun-
d.."u
pe o
piap
extem6.
Astfel,
ele
sunt
nevoite
s[
identifice
acel
mod
de
a
.
;il;";"
p.
pilta
qi
acea
strategie
care
sf,
le ajute
ta
d"P1i^"i:l];y"n*ut"t"
:,
'piotte*".
eflg*r"u
depinde,
desigur,
de
tipul
de
serviciu
9i
de
pia ['
"
.,.
"-
- -
Discuti-a
cea
*ai
controversat6
in
ceea
ce
priveqte
internalionalizarea
1.,
*.*lriiior.riu
auta
strategiile
de
intemalionalizare
a
firmelor
de.servicii
sunt
.idiferite
de
cele
ain
"u^i
produc,tiei
de
bunuri.
Anumili
auto'iTz
susfin
cl
aceeaqi
factori
influenleaza
alegerea
modalitafli
de
p[trundere
pe
piat[
p?ntru
;;;i.
categorii
de
firme.
Alfli%
suslin
ca
aceste.strategii
de
i,t3t'"ti"i 11lif
; ;i'*il;.iil;ft;:
$
itpt"
serviciilor'meoicile,
imobiliare'
consultan '
de
':il
;f;;.';;;iil;L
ta
propo4ia
componentei
materiale
necesar[
pentru
interna-
lB'il;;il;"a
u.estora
ii
a.
iu
gradul
de
interacliune
produc[tor-consumator'
|i.,5;;;i;;-;;;-;;;ita
p."r"n1E
localalimitat[,
iar
consumul
poate
fi,
in
mare
,
")i .
Ar
:i,ffi'o*"fi
,?#t.,"e
ca
atare
serviciiior-
o
alt[
caLgorie
de
specialiqti,a
ir,.""JiOLra
"a
pro""*i
debazdal
p[trunderii
pe
pia [ este
acelaqi
pentru firmele
+rfi:Tll:il:
""-*i:::::'industrial'
""'i
""
direra
fiind
modaritatea
de
,:
imolementare
a
acestui
Proces.
.l
rluvrvuNs"*rifi
"
n.,rt
o
t*partire
a
serviciilor
internalionale
in
,,servicii
*;i
hurd".
fi;ft;cu -ie,
asigrrari
de
viala,
design
arhitect*ral,
telecomunicafii'
,;::,-'*^:;;:;';;;
rre rinirl serviciitor
'meoicile.
imobiliare,
consultanld
de
r'i'"'
,
fl.1
Crr*-,
J'M-,
Langeard,
E'
(1980)'
Growth
Strategies
of
Service
Fr'n^x
Strategic
TManagement
Joumal,
vol-
1,
pp'
7-22
;ffiIGi*i,],
S,
R;;;#,"5.N.
trpsz:
,
Choice
o.f
Fbreign
market
entry
mode:
impact
of
fur*r|^rl,,p,
'
ii"ti;r"
ona
i"tiiotuoiion
fi'ctors,
Joumal
of International
Business
Studies'
vol'
.&ft,23.
m.
t-
tffi
13
e.**llti.
M.K.,
Rao,
C.P.
(1990), op.
cit'
,rffii,
ilffi;,
iii?rsii,,n1,
rtinationar
enterprises
and
ttte
growth
of
services:
some
conceptual
1,r;*1-ilrri*i|"rt'xrr^,
in
Dunning,
J.H.
(ed.),
Transnational
coqporarions
in services,
ljq-h^-rlo,laa
I nndnn
135
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 23/52
Economia
serviciilo
r
interna{io4ale
Erternatio
ortl
i,ut*o
**
^'19iil*
134
m6surt,
separat
de
prody:lia
Serviciulur^1.o,,,,
iciil,e
So.fi,
'
lrmei
de
servicir
sau
a
unui
reprezentant
al
maJOfA
a
I
r\'/rr
IJww
w
Exprtrtul
cortiugat
este
exportul
in^comun
a
douf,
sau
mai
multor
firme
alecrrorprocluse""t-;""lp]#:tll:9,:*:i-,:::L"i'^'3T"Jt*l';1;
le
caror
pIUuuDs
:*'i"
::-^i,t:l^-i-,;r"t., ,
sau
chiar o
alti
ffiil;doa,-,.1ie
ot
iun"iin
activitatea
de
export
a
acestera
'.
firmi
de
servicii'
pt
"**piq
cflnd
un
produciior
\\vreazh
un
echipament
sau
,.
obiective
industriate
;';ffi;;";i
cump[r[tor
interna{ional,
apare
nevoia
unor
.j,servicii
de
tip
*gi,r)-rriii,-OistriUulie,.t*""titut"
etc'
Aceasta
di
f,rrmelor
de
:,,,servicii
posibilitatea-l;
"
;J
extinde
peste
granili
Tot
la
acest
tip
de
export
pot
','L=incadrate
Ei
serviciile
de
turism'
I
strategiile
de
pitrun*":,f-p:1:rDune
ca
firma
si-gi
stabileasci
^o
r,o,*,"n1uiH;f
';"t*T1i.TJ";-iJJ'::"ffi
q";r:']:;:i;&'*anatein
:
,orimete
stadii
a"
*5"rrtioruil";rii.
un
birbu
de
vdnzf,ri
ar.
Dutea
constitui
o
,,*astfel.de
prezen{[.
il-"*"i;;;t
firme
de
tt*il*
"
""titate
locala
trebuie
sf,
fre
tj.,.aoabil6
sl
produci
gi
sf,
presteze
acel
t"t"iCiJ'i""[
de'la
inceput:'Timpul
de-
;
ffi;J";.
"u
piulu
exteml
este
foarte
scurt'
,i"
pentru
a diminua
eventualele
p*tG*.
asociate
strategiiior
de
patrun-
ii,d","directrp"o"it,i'i"iJ;'*'lyryi lttyl3:1;t:"':*""Xji'#;l#
i
ft1,iffi
H?li#fi::lJ,#'i
rt
il
;;
"ffi
;
I oc
aiil
ce'
op
er eaza
in
acer
aqi
,:i
domeniu
Astrel.
.".fiffiffi;
{::::l *l*::il,lil:f.Tr6
cu
pi
ala
respec-
t,H'J;ii;
ffi#'--.ip*piiu
operarii
intr-un
mediu
extern'
,$,,,
n**t,'ri
local
noi
posibiliteli
de
creqtere',
rar
rl
ii'
;;";s
mai
u$or
la
knwt-httw-ul
intern
A
'tr;::;;:tr;i,i'{r,ra
pepialr
apare
in
situaliile
in
care
firma
doreqte
r{
q
r ti n
de
s5.
eviteri. Pdfianderea
tncnrecru
utr
Prolo
T;;
;ii,
erterna"
dar
tinde
si
evite
f'sa-si
stabileasca
o
prezenll
permanentE
t
;;';*"'
o'"i,#l'i,;
"Jfi
fii#l;"?:Ti
spre
exf
mp"''
-rd:i'-u
n
c
ontr
ac
t
de
,i*
ttcentd.
s6-i
dea
,;.;;;;i"..'f.
a.eptlti
exclusive
cu
privire
la
utilizarea
s
'o*Lpt'l*;*:"llli;mll..
io
""t
al
restaurrrii
$1,'^1J
"::lirie'
fransiza
este
'l
*oauritil#Ll'*tt
r,spindit[
a3
ry1*tia"i"
pe
piap
Firmele
locale
oblin
*i,"pil,il."ryrT#.ffi
;?f;1,3;::#*f
:itt"'Ti#"T.1H,":H;
5:il:i"i::fl:iil
despre
piala
lo.gf-a
ili;I'
uene'ciarut
fransizei
re
deline'
=
iliiilo';;;;;,ti"
i
se
oferr
posibilitrli
ryl"^"j:tl:r.1.^..tit,i. contractete
de
I
in ti
m
p
f
ffi
'#,'l;
:"""J;fi
,'"::":'
ffi
i;ffi
;;
ilit
;
eol
ptiyi
"
c ontr
ac
t e
t
e
de
o
**ori{,;'iti
: f
,-Jti
*'a'
*
*::::':::"i:i[1'J\
l?:'J:il"i,di#,Xl?
."
i{.:,
-
in
ceea
ce
privegte
necesttatea
.:
--^lr-^+a
aoro
nrohihil-
cea
mat
:'ril
6
"1ur"
L:H:,
:""Ji#':l;,iffi
i; @tionalizare
este,
-probabil'
cea
mat
,;
putin
riscant'
t.
*
Ird'Ouri",
"or*or"r
firmei
asupra
operaliunilor
externe
necesit[
acesteia,
prezen [
locala
iar
consumul
qi
pr;duclia
sunt
fryullun:
ij#a,,;liliogi,
rui
Erramilli,
Ekltqg"
I
sivakumar
,
75.
demonstreazf,
rapturHTl,.'ilfi
,:"il
ilil"J{,i""*1,;1.}'""1f#'T}il*:il',11ffi
llr#l,,i3
rTIiT'11","1i
ri":HTffd
irii.;il
.
""
"
*,i*r
a
pennu
servi
cii
h
ard
qi
cele
t3l,r*u
de
servicii
care
decide
s[-qi
extindi activitateale
piaga
extern[
trebuie
s[
gf,seasc['o-*oalirur"
d"
u-$i
iu""
."*i"iile
accisibile
pe
plan
internalional.
Odat[
;g ,fi**
realizat,
i;":b"i"
dezvoltat[o..9fert'
local'
de
servicii
pe
noua
Oirliio-iraii"rent
de
p.opor.tra
in
care
servioiul
este
produs
pe
piap
16rii
de
origxne]"
p"nt
Ji'
;r".,q.$
tilicii
este
intotdeauna
produs6
pe
piala
exteml.
Acest
i;tff;;;;i"bil
"n'ani'Oinlru
Y-etvi"lile
prestate
pe
cale
electronic[
(roqta,
#;t'4
p""il
rt
rtg*i"
final['
pe
pia]a
extern['
cu
consumatorul)
tipologiei
lui
Erramilli,
putem
distinge
cinci
strategii
de
interna[ionai
izare
a
.firmelor
de
servlcll
:
n
Strategii
de
exPort
(/)
exportul
direct
(direct
export);
'[il
""p.*tconjugat
(systems
export) ;
"
St
*t*gii
Oe
Pnirundere
P-ePiafi:
(;)-pat*n?er"
alt"tta
p"
piu 3
(direct
enW);
(
)
p:etrunaeriil;
;"d
pL
piuta
ft
ntlir
ect
e
ntrv)
;
''
Strategii
electronice:
(5J
marketini^"f
tti'oni"
(
e
lectr
onic
marketing)'
t?ff1';|;,llllll,o..
come4urui
transfrontarier,
aplicabile
serviciilor
de
telecomunicalii,
oe
traiisport,
inform
^.1n"i''
uT
"rtul
direit
poate
a,ea
loc
qi
pe
pi4ele
de
bunuri
ir["-r*il.
Firmele
de
consuttanlf,
qi cele
de
reparapt
9t
asistentE
tehnici
p"t
*l'
tJi.f
p"
piala-iocute
1'
cf,nd
este
nevoie'
i;i
pot
transfera
resursele
gi
echipamentele
ne.cesare
pe
pi?ta
extern6'
pentru
a
presta
serviciul
solicitat.
s"rui.iit"
de
reparalii
p;;d
";hrqrr-."3*
sunt, de
cele
mar
multe
ori,
exportate
h;;
mod'
Ca
t'**"
a fapfirlui
ci
serviciul
este
prestat
imediat.
nu
apare
t"ti;;;;
J"
uto-odu*;"
ni"r'ryem6'
ceea
ce
poate
duce
la
;;"$"fffid;*i"
uJti"it"t"a
de
furnizare
a
servioiului'
,5
B<cledo,
I., Sivakumar
K.
(1993),
Foreign^MarJrBt
Entry
M<tdes
y^1"*o"
Finns:
A
Con-
tingencvperspe"Ix,;3.ffSixii:w,:Frm"::;w;jf
,f;
fr ffi
"1#
jii-*
este
cel
mai
limitat'
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 24/52
Econom
ia serviciilo
r internafionale
136
Strategiile
electronice
Markef,
ngul
electronic.
ca
strategie
de
internalionalizare,
presupune.
-c[
firma
de
serviciilqi
""iira*
gradul
de
aciesibilitate
prin
utiliza.rea
tehnologiilor
i"i'""""ti"rale.
Iniernet-ul
Jfera
firmelor
posibilitatea
de a-qi
comunioa
ot-er-
tele
qi de a-qi
prezenta
serviciile
spre
vlnzare,
de a
colecta,informa[ii
cu
privire
i.,Jrp"rt"rentele
de
consum
ali
clienlilor
1or,
precum
gi
de
a
interactiona
cu
pot"npfii
parteneri
in scopul
asigurlrii
livr6rii
9i
pl[1ii'
Librdriile
"t""iiori"",
mfiazinele
TV
qi
cele
virhrale
sunt exemple
a1e
utilizdrii
acestei
strategii
in
procesul
de
internalionalizare.
prin
*rlizuei
*uik.tingrlui
electronic,
localizarea
firmei
nu
este
importante.
Serviciul
poate
fli
,t:*Llt
de
oriunde
qi poate ajunge
la
client
=Qriunde-
apesta
s-a,
qfia,
n
.*digit"
in
qare
are
acces
fa
Internet
sau
la
televiziunea
prin sateiit.'
C,i
atare,
uttr
i Oe
firiii'e
alun sil'fie
iriinrpo$lb.ilitate
de
a
evita.*pun"."u-internalionai6
a ofertelor
1or.
Barierele
lingvistice
9i
lipsa
ul1]nf,;ilfu;iin
utilizarea
calculatoarelor
pot
obstrucliona
totuqi
accesul
la
oferta
electronicf,.
Nici
chiar
firmele
care
vlillizeaz[
aceast[
strategie
de
internalionalizare
ins[
m.rigi
pot
conduce
opera[iunile
complet
independent;.P3
rietefe
exteme,
trebuie
sb
se
bazeze
pe
serviciile
poqtalb
sau
alte
modalitali
de
livrare,
iar
potiLlitur"u
de
controf
a
acestor
parteneri
de
re,tea este
foarte
limitata'
Internalional
izarea
serviciilor
este
deci
reflectat[
prin
fluxurile
inter-
nalionale
Jeterminate
de
mobilitatea
internafional[
a
consumatorilor,
a
factorilor
de'produclie
gi
a
produselor,
acestea
fiind,
la
rdndul
lor,
determinate
de:
'inovaliile
in
dorneniul
tehnologiei
informasei
$i
comunica{iilor'
ce
au
permis
accentuarea
specializf,rii
9i
sporirea
diversit5tii
serviciilor
prestate,
precum
gi
de
r
liberalizare
putf,nd
crea
bariere
in
2.2.3.Diferen{ieri
secto
riale
sub
aspectul
gradului
de
interna{ionalizare
a
serviciilor
O
caracteristic[
a
procesului
de
internalionalizare
a
activit[1ilor
de
servicii
constb
in
aceea
ci
se
manifestl
diferenle
semnificative
intre
diferitele
subsectoare
de
servicii,
in funclie
de
particularitelile
acestora,
de
amploarea
impactului
tehnologic
gi
de
gradul lor
de
reglementare'
cu
toate
c6,
urmare
i
negocierilo.
di,
cadrul
Rundei
uruguay,
barierele
in calea
tranzacliilor
internalioriale
cu
servicii
au fost
diminuate,
iar
procesul
$i
reglementfiri
guvernamentale,
acestea
din
urma
calea
c-omer,tului
gi
ISD
in
dorneniul
serviciilor.
Intern
ation al
ir,a rea
se
n'ici
ilo
r
I37
general
de
globalizare
a
dus
la
cregterea
oporrr.rnitililor de
comercializare
a
ser-
viciilor
pe piele
externe,
seotorul serviciilor se
caracterizeazd
in
prezent
prin.
-
grad
inalt
de
reglementare;
-
grad
de
intemalionalizare
destul de
scf,zut, astfel:
-
gradwl
de
reglementare:
.
relaliv
scitzut
in domeniul serviciilor
de
comercializare,
hoteliere
qi
construclii;
,
mediu in
distribulie
qi
transporturi rutiere;
t
relativ tnalt
in
domeniile
bancar, asigurdri,
transporturi
aeriene
qi
telecomunicalii.
-
grqdill
de interna{ianalizare:
.
relativ
scdzut
in urm[toarele
sectoare:
distribu{ie,
transporhrri
rutiereqi'cohstrttclii;'r''
i :'':'
i
":4
-:
-I
I'''-*'F'
:'
;:;
.
mediu
in
sectoarele
bancar
gi
de
asigur6ri
(unde
forma
de
internalionalizare
predilectl
este
ISD), telecomunicalii
(internalionalizarea
se
realizeazd.
prin
comer transfrontalier)
gi
servicii
comerciale;
.
relativ
ridicat in hotel[rie
gi
transporhrri aeriene
(internafionalizarea
se
realizeazd
prin
comerf
transfrontalier);
Grad
de
internalionalizare
.;,Jr."""""'
-"i"""".r.a.\
'r'/""-
Concurenp
slabd
Grad
de
reglementare
Hotelflrie
:
..;
i.r
sc[zut
Transporl
aerian
i
Sen'icii
de
comercializare
Seruicii
bancare.
asigurari,
i
telecomunicatii
ij
C.orutruclii
Transport rutier,rdi stribulib...
sclzut
....,'r'
mediu
ridicat
:
Concurent[
ridicatl
,
l
,
i . ; '
l ;$
t
,..
i,, i..r
iiiso.rnt
prelucrare
dup6
Ruane. F.
(1994), Internationalization
of services: conceptual
and
$;.empirical
issaes, Trinity
College,
Dublin.
fi
F-ig.
2.5.
Relafia
grad
de
interna{ionalizare
-
grad
de
reglementare
pentru
i anumite
sectoare
de servicii
1i;l
ridicat
mediu
sclzut
.il
..1
ijl
.rl
.'l
;'l
z
.'i
i
ti
sP
tr
[;
I
[.
t
F
13e
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 25/52
Economia
serv
13tt
ca
urmare
,
cotrcurenla,
determinata
de
gradur
de
reglementare
$l
nu*a*iqi
mlrimea
firmelor
dt
p:
P1u16'-11t""-
^.r-,,;ri
?n transoorturi
aerient
um'rur
"
#:#";;;;lrffi
"Ii"i
;;;,
1'
?'i
s'i"lr
:
::T:n"*ri
aeri
ene
si telecomunicalii,
unde
reglementareu_"tt*
o.ttl
de
puternic[
qi
unde
un
l'#;;;ffi;r"[r,
o"
i"oep:rinderi
joac6
un
rol
dominant'
.
relativ
,rl"rj"'i"^
ao*"nirt
'^r.*i.iilot
de
comercializare,
in
transporhrri
rutiere..
;;;;*"fil,
h*.lari" ti'airttiuutie,
yn{e
reglementdrile
sunt
mai
pugin
,"'tt'Jti*"ii
ti'it
existl
pt'pi"fa
""
numlr
destul
de
mare
de
irt'"n'iifii#fl[TiHl'r",ur,u
mairent
ar
internalionalizrrii
serviciiior
(in
comparalie
",
u"*tii"i'
i;
;i;"
"*aiUii"t
"o*"'"iul"
mult
imbun[t6lite'
e
deterininat
o.
.xr*t.ntu
unor
bariere
netarifaras.eruni$qa}1.y&,,qj
de
natura
com.
olexraprocesuluideproduclituuno*itoi*t*i"ii'p'""iimqi=dtiifficuftaie;
'"o*"t"iairirii
peste
granill
a acestora'
2.3.
tmpactul
tehnologiei
informafiei
asupra
internafionaliz[rii
serviciilor
Dezvoltarea
sistemului
de
comunicalii
qi
a
l*"1:91:''
ce
a
contribuit
ta
?mbunltllir.u
.nou"ffi1i"*"*i
al\iari
a
informaliei
-
nrin
transfer
electronic
-
este,
in
mare
m6sur6,
,"rpon*#ita
de
facilitarea
internafionalizlrii
unui
num[r
s"mnificativ-de
servicii,
iu
"""*"
a
faptului
c[
existen{a
re}elelor
d[
posibilitatea
firmelor
s[
furnizeze
p.opri-il*
,"*iiii
in
mod
eficient'
oriunde
t'
*t*d
mult,
posibilitatea
de
.comercili'*:-,:t^"Tfytt
incurajeazil
finnele
sf,
sporeasci
gradul
prezenfei
lor
pe-pie1e
lxtemflnlldi"ttt
forme
de
investire,
in
up
rEi-
tncat
s6-qi
poatl
menline
sau
imbun[t61i
pozilia
concurenliall,
prin
utilizarea
de
resurse.
de
pe
pian
local'
D'e
aici
pi cre$terea
substanlial[,
tn
,rrti*ii'*i-"
rSn
in
ao*eri"f
serviciilo/?
gi intensificarea
i"nomenului
de
transnafionalizare
2.3.1.
Efectele
tehnolo
giei
inform
a{iei
asupra
intern
alionaliz[rii
serviciilor
Progreseleinregistratela.nivelultehnologieiinformalieiauafeotat
orsanizarea
+i
strucffil"rto*"tor
de
servicii
9i
au
determinat
numeroase
,"f,i*bari
in
modulln
care
serviciile
suntcomercializate
peste
granile'
Servicii
ffi-tDctmpntandlransnalionalcorporationsizrsewices,New
t
i
Intern
alio
n
nl
ieal'ea
sen'iciilo
r
care
pffni
nu
demult
erau
considerate
necomercializabile,
sunt
acum tranzac-
flonate
activ,
ca
urmare
a
utilizdrii
tehnologiei
informaliei
gi
dezvoltf,rii
sistemelor
de
comunicalii.
Tabelul
2.8
ilustreaz[
efectele
noilor
tehnologii
asupra
unui
numdr
de
sectoare
de
servicii.
Inova.,tia
tehnologicil
(1)
a imbun[t[lit
capacitatea
serviciilor
de
a
fi
incorporate
in bunuri
tranzacfionate
pe
piala interna$onal[.-Ceea
ce
a
accelerat
insd
procesul
de
internationalizare
a
fost
expansiunea
re{elelor
electronice,
care
(Z;
aOesctris
posibilitatea
comercializdrii
la
distan 6
a
serviciilor;
(3)
a
permis'
de
asemenea,
separalea
proclucliei
de
consum
pentru serviciile
intensive
in
informafii,
ca
de
pild[
cercetare-dezvoltare,
controlul
calit1fli,
management,
,
contabilitate,
secretariat,
marketing,
distribu[ie,
consiliere
juridicSTs-
De
asemene4
extinderea
ielelelor
gi
sc6derea
costurilor
in
domeniul
,.eorntjnicafilor,,"ca
Teeultaf
'at'implement[rii
noilor tehnologii,
au' facilitat-(4)''
introduceiea
de
noi
produse
(ex.:
produse
financiare
derivate'
telebankin'g,
releshoppprg)
gi (5)
imbunatnlirea
accesului
la
informalii
de
pia [
(ex.: sisteme
I
d"
r"r.-are
computeizate,
rezerv'[ri
hoteliere
on-line)'
in domeniul
afacerilor,
modific[rile
majore
determinate
de
noile
,
tehnologii
informalionale
;i
de comunicafi
sunt
evidente-la
nivelul
organizirii
ini.rrultnale
a
activitilii
firmelor
de
servicii:
posibilitatea
de
codificare"
r,
standardizare
gi
digitizare
a
informaliei
permite
ca
din
ce
tn ce mai
multe
I
activitls
de
serviJii
s6
fie
.fragmentate
in componente
ale
Procesului
de
produclie,
ce
pot fi
prestate
in
localii
diferite
Q)elocalizar:.:)
9"i#
'
.
teneficia
de avantaje
de
cost,
de
calitate,
economii
de
scar[
sau
alg
tacton-"
Devine,
"rti"l,
posibil[
produclia
unui
serviciu
intr-o
anumita
localie
qi
consumul
acestuia
(sau
utilizarea
lui intr-un
alt
proces
de
produc,tie)
tntr'o alt6
,
io"ugi",
simultan
(servicii
prestate
de
call
center-vfl,
de
pild6)
sau
la
un alt
moment
(servicii
"u
pro".ru." de
date,
dezvoltare
de
soft).
,,FYn:.tjl.
firmei
ce
pot fi
dClocalizate
sunt
limitate
numai
de
imagina[ia
managerului""'.
,8
World
Bank
(1995),
Global
Economic
Prospects
and
the Developing
Countries,
p'
14'
;Xrf#',?$.
<rpsO),
The
tradabitity
of
services,in
Messerrin-
A-.
si
qva15
\p,,.\".
Urwgual;Roand:
Services
in the
Worit Economy,
Washinglon"
D'C'
5i
New
York:
World
Banf and
United
Natiors Centre
on
Transnational
Corporations)
,pp'
ll4'122'
^
^^
.
8l
*<r** zl.,,r.^, maina. tho mtrh<
nnrl fnrrs
Wnll
Streef Tottnral
Eurooe.
I martie
2004'
a)'
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 26/52
\J
F)
\
't\J
N
o
€
oo
(.ri
(rrj
q)
"A
rJ
-\)
L-t
I
d,
I
*r.- I
"sl
---|
-t
t-l
'C
rtU
I
=
Nl
rrJ
i-l
(J(u
=c
o
oE.
gE
sb
*t
V,C
lGr'-
i(D
t+t
l(,
lo
ltl-
l[u
mh
"d
A,
k*
aE
;=
g
&98.e
a5'_ i
g
h-(]
tr
;o
a
EE€E
€E
#s-E
E
sE
E*
ExEe:=EE
Eg^TE
*;E:E
=bt-fr.9
E,:
=:
g
.E-:EE
5:fi
EqE;
h+ +Eb
A6.E
6
d
'.tdg=PE8'EEE
)(U
P
at
.o
'txU
trg
)
r=-
E X
CU
----
l-- u,
,---CI
g=
=-.ll=
#E
e;E
Hfi,E
5-=.='tB
trs.3
:=
(-
(l)
U)
=^r t_
(U
:^=-
,6=E-'o
K
ats.N
E'=E
E
fl
:=
=E
s'$EEtTE
Fg
E.E€=-#E=-E
E
S-; +
=
k
o)c
-
aEeE a;-e
g
H
E
=
fi5
Cfi:E
EE"
(s
'E
X
b
(u,E
41
__
LIJ
(D
:
=tr
s
E
E
SE
E*
E=g F
a)
E
EE
Efi
ft
=Y
g.a
E.= *.P A
i6-o:
Urts
o
iP
E
()b'=
I;i-,_.---
)co
16E,k
(,)"b
1.8
H *',fi
&
tp tr 5 ==
Sg
(D* N
16€e
3I
:=
.a-,
-
xtr
+.,
'5
+.r'
(J
G'
L-
r(U
.
L
(c
tr ,
L.
o
(s
a-
CL
J
a
(o
cl
.l-,
(J
(l)
rl-
lIJ
-E
(}()
(f- (J
o-
cu
+=
W
.-
fr-r**
-
g
'o;
'l'
ii
E
pE-
CD
q)RC
T))CS
o)Ed
4--
: c X* cs
6*
E
B,F
d#.o
A
E
r>
cs
=
pE
==
(I)-=
O
(E
CI-cf
6
e
N Ed
gi
:E E
Eh.E
E-:Jr
-(J
'; fi
CU
9. k Y
o--l=
=
>l
fu-:
c
lyE(Dd)o
r.=O€O-
tL-
.t-
*o.,--..,-r.f$-
: 6
Eo,
E'H
E:o
=
E
EEe
B
:--E
:i=
S
a
9=
=
H
cn5
cU
U)
E\JCI(sNC
=
E:3
tr
I
H
=
EE ni-h
=
8
E;EEI.EE
.=-EE;qE
E
B
uu
B.x
+E
E
F
E H E5
ES
E
E
_*8
d5
I
E,
H-rB,s-
-E
E
i
EEE€
=E
I
gEgg
-.EE
4,
,EEETg
E
a-H
*EEfi,i
ec*
BEE
H
=€
EE
-t
().->
o-(t)P
(I)
o)
u]3 A O
('
Ir
15
0_
l,-
fit
6.)
L.
(tr
,u
CL
CE
.c-
E
(l}
.br-
C
TI
E
o,
l-
-)(E
(U
**ry
|
-)
O:=-
yt
+tEE=Egt[Eg
IiEE*gE.EEEE
E,*fruEEHEaeE
;EgEE*se;
=E
o-
=
E"=
i-:
cs
b
a
cu
Q
'O
=E
o)
,(E:
.:
d-=hd
PE
=-
q),CIt()
cu
6e
3
H€=A
'gE
:+
,..r(uELn
Hg=iq R€
I m
rE3s
g
H
Ee
E€HEi=
=€;
5#XEf E E
BE
..t-j
(-)
(l)
t-
.rC)
-5
=
(r)
:C
(IJ .-
(U0)
(,)+5
C(U
C)L
'(s
:E-5
CcE
AECO
(E=
F<
6,
s
.g
-o
-
o-
(l,
u
=(l,
o(E
EE
O)
.ll'
EF
()o
.FE
g:;
tcl
I
e
l.-
G, l'F-
U'
I(s
d,
1.9
'rc,
I
c
-
l=
=
lc
L- lr-
o lo
Ht$
@
. _._r.,-
a-t
I
'''-
I
rtE
I
"+a, I
I
.zl
".-r
I
()l
tsl
r-
I
'El
lrctl
lNl
I ..-a I
lcl
lsl
lbl
lEl
lo-I
l=l
lta
Itc
lo
.|.-,
It,
lo,
I
t+-
IrU
l-
(E
6'
l-
(s
,9
CL
(I,
F
q)
+r*
C
E
F
-
)
l-
c
Uh
t:
tu l:
r}r-
I :
-q,
lr
o-.-
l-i
r- l(
'E
)tE
l:
=
N
lr
+r:lr
tJ
(c
l-
:r
E
l_
jio
t
I
f/,'F-
l_
ls
E l:
l3E I
lto c
I
1(E.- l'
(l,
.l-a
()
(D
rF
l.rl
Ic
t,=,*
$
.t=
a*l
:P EEtrEE FEx{
lE
EEEEE
E=EEI
;f E=*a:E+
E
=sE
EH
EPFGEETEEH
EE
s€sEE=K'EEe
=€,s99*=E*E=Et
E:E
EE
BE
aE
=;fi
gHESHEEgEEgS
e
#
g.'
I
'HHE
frtr
s
I'iu
(U
()
tAH€ 33
'E
I
Igge
Eg
E
gd
IEE; E
q
o; x
ffi
Fi
Itr-o
E cj
CI
L
b
ts
I
=
EtrggEeE-y="fr
IeEeEEa;E€e
',fr-,€E:r.{L
-=(I)(U-:
L]=c(JOt-
cs
:](-
-
c
.o
O
I Eb
=6
s::tr
E €e
thH:=;
(U
k-r:
EE
g
e o)
Ers;
;=EE-E
E
i[
F s,
=
H
5s
*
xg3
H'n
E
EegH
lE'=E
1'8fi
H
7tr8
tS
=i-esE
E
E
EsC
IE-HfirSE,E-8PES
ISSPE
EEA=E€
5
.-*q
3
oE
5-
-:.-..
-
-l
3-E
,a ,_
.E
,ro
E,*gS
$
a
Eg€e
5,uE
--)(E
(U';
E.6N
p
H=
g
3€'E
E
*
aE
3
=
g"=
-qi
E d
N,3ts=E$HE
E,HE
gE
EEE
€gE:-E=E.U
4- h-=
6 .s
i5
€
-E
-(D
-_
-=
-:=
(U
(fr',
=
_O
_O
t-A
< J
\-,',
*
()=
slo)
EE
E
E
(l)/r1()CS
+J#
c)
C
CV(SO
'=
a)::E-
-r-
o
()
>*
LU
uo)(I)N
rE
tr
tr-E
l.t
q)t=
lE
Etrg-r
l;=.q-
=;[
=*+8.=
l,BH
-3#O
=
fits I
.E
A
E=E., I
I= eE
e-gtE
I
lp
=
cu---:=
o>E
o>
I
IE BaBBBEE
I
H
LrE
u;'f
f,.
Ig.EE=s
E
aEE
L.
r(U
l-
J
ct,
.-
o
I
E
ls
s
l'E
3
l-E
El=
-
l:=
o l(J
.l-'
l.-
(-,
l>
.o lk
t{l
ot
-
I
.ll
tt''l
c)I
ril
Ll
a)I
(t)
I
.-l
.-l I
tdl
rdl
.Nl
<
I
cdl
tr
ol
.Fl
{rtr
6C
d
H
I{
6)
*J
t
I
.d
.td
(t>
.fl
{)
*rJr
()
.t
F{
A
H
rl
.E
L
-
,
{-)
u
a
tJ
ir
f.a
U)
n
r-
rIl
f)a
)c{
*.1
.-
a
ts
tJ
L)
td
.l{
.d
ir
loi
N
o
lr{
A
l
G
uo
L
o
tt
\aY
L
a
d
t-
U)
rd
H
F
\/
rl
{.)
.A
*Jo
6(
FI
)r.
t'{
.o
\Fr
t
LI
.il
.E
q)
.X
uo
o
t-
A
\J
,i
FI
d
rla
c)
{-)
e)
t-l
c)
+r
qJ
a\
OC,
c.{
Fi
q)
-A
r\)
F*{
1
lnternatio
nirl
izar"ea
se
rviciilor'
139
I
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 27/52
I3tt
Econo
nr
ia
serviciilo
r inter:nafionale
Caurmare.concurenla,determinatddegraduldereglementaregi
numirul
qi
mirimea
firmelor
de
pe pia [,
este:
.
relatitt
stabdinaom"nii
bancar,
tn
asigur6ri,
in
transpornlri
aeriene
qi
telecomunicalii,
unde
reglementarea
este
destul
de
puternicl
9i
unde
un
numdr
relativ
redus
de
intreprinderi
joac[
un
rol
dominant'
.
relativ
int,ensir'\n
domeniul
serviciilor
de
comercializarg,
in
transporturi
rutiere,
construcfii,
hotel[rie
qi
distribulie,
-unde
reglement[rile
,*iinui
pu.tin
restriciive
gi unde
existi
pe pia,t[
un
numSr
destul
de
mare
de
intreorinderi
mici
qi
mijlocii'
"'"""'^i;;;;;i;;i;,
;iil"1
reiativ
mai
lent
al
internaflonaliz[rii
serviciilor
(in
cbmparalie
cu
bunurile),
in
ciuda
condiflilor
comerciale
mult
imbun[t[fite,
e
determinat
de
existenla
unorbariere,netarifale.l€pryfiq.e.tiYe
qi
de
natura
com-
plex[
a
procesului
J"
proa*fi.
a
un
mitof
,"tiiiiilpr6Cum'qi'iiu'iiifrt'iiitatba-
iomercializ[rii
peste
granilS
a
acestora'
2.3.
knpactul
tehnologiei
informa{iei
asupra
interna{io
nalizflrii
serviciilor
Dezvoltareasistemuluidecomunica$iqiatehnologiei,ceacontribuit
la
imbun6t[ i."u
"up*italii
de
cornercialiiare
a
informaliei
-
prin
transfel
electronic
-
este,
in
mare
m[sur[,
responsabila
de facilitarea
internalionalizarii
unui
num[r
semnificativ
de
servioii,
iu
rr.-*.
a
faptului
c6
existenfa
relelelor
Ja
pouiUifi,utea
firmelor
s[
furnizeze
propriile
servicii
in
mod
eficient'
oriunde
in
lume.
Maimult,posibilitateadecomercializareainformalieiincurajeaza
firmele
se
sporeascigfadul
prezenfei
lor
pe
pie]e
extem",
pl, diverlg.forme.{e
investire,
?n
aqa
-f;1
in.it
ta-qi
poale
menline
sau
imbun[t6'[i
pozilia
.or"ui"r1iAi,
prin
utilizarea
de
resurse
de
pe
plan
local.
De
aici
gi
creiterea
substanfialh,
in
ultimii
ani,
a ISD
in
domeniul
serviciilo/7
gi
intensificarea
fenomenului
de
transnalionalizare'
2.3.1.
Efectele
tehnologiei
inform
a{iei
asupra
intern
a{ionalizlrii
serviciilo
r
Progresele
inregistrate
la
nivelul
tehnologiei
informaliei
au
afeatat
orgunirar"i
gi
structuri
sectoarelor
de
servicii
qi
au
determinat
numeroase
schimb[ri
in
modul
in
care
serviciile
sunt
comerci,aTrzate
peste
granile.
Servicii
77
rnrr/.Tr
(
tq*q\
Foreit
n
tlirect.
invesfinent
and
transnalional
corporations
ir
services.
New
care
pfrn[
nu
demult
erau
considerate
necomercia]izabile,
sunt
acum
tranzac-
;;;ri"
activ,
ca
urmare
a
utiliz[rii
tehnologiei
informatiei
qi
dezvoltarii
sistemelor
de
comunicafii.
Tabelul
2.8
ilustreaz[
efectele
noilor
tehnologii
asupra
unui
numir
de
sectoare
de
servicii'
Inova,tia
t"tnoiogic[
(1)
a
imbun6t[fit
capacitatea
serviciilor
de
a fi
incorporate
in bunuri
traizaclionate
pe
piala internalional[..Ceea
ce a
accelerat
i"ra
p**-rf
de
internulonulira.e.1i'o3i
*"nu"siunea
relelelor
electronice'
care
iij
.i.r"fris
posibiiitutea
comercial
izirii
li
di stanl[
a serviciil
or;
(3)
a
permi
s'
de
asemenea, separarea
producfiei
de
consum
pentru serviciile
intensive
in
tlor*r1ii,
ca
de
pilda
'.rr"tare-dezvoltare,
controlul
calita.tii,
management,
contab
il
itatr,,".r"luJ*,
*urk"ti*g,
ai
*ttit"tie,
co,sili
ere
j
uri
di
c[78'
u*
u,"*.neu,--"*.ind","u
"r4elelor
qi
scaderea
costurilor
in
domeniul
'
-'ebriiuiii.Laflilo-i;
ca
renrltat
al,irnplement[rii-
noilor'tehno]Ogii-
aU
fapitllat
(a)
introducerea
de
noi
produse
(ex.:
produse
financiare
derivate,
telebanking'
teleshopp,lg)qi(5)imbun6tdlireaaccesuluilainformaliidepia [(ex.:sisteme
de
rezervu."
"o*put"
rizate.
rezerr"lri
hoteli
ere
on-line)'
'
*'---i;
;";JiJ-"
Ju."ritor,
modific[rile
majore
determinate
de
noile
,
tehnologii
inforffi;;$;4"
comunicalii
sunt
evidente.la
nivelul
organizlrii
standardizare
9i
Aliti,ui"
a informaliei
permite
ia
din
*
l' ::
i11",i"1i:
activitAli
de
serviC"ii
s6
fie
fragmentate
in
componente
-ale
procesul,i
de
.
produde,
ce
pot
-n
p*"u"
in
_fo"*tii
Jif"rit
(ttelocalizareze),
pentru
a
beneficia
de avantaje
de
cost,
de
calitate,
economii
de scar[
sau
alfl
factori*"'
,
Devine,
u*il1,
p"riuita
proaucga
unui
serviciu
intr-o
anumit5
locafie
qi
.'
,orrr.r*ri"""r*i,
iru,
*ifi'*ea
lui.intr-un
alt
proce.s
de
productie)
intr-o
altl
'
localie,
simultan
ttir*,"ii
prestate
de
call
"ni"'-on'
de
pildi)
sau
'a
un
alt
.'moment(servicii*p,o"",-"dedate,-dezvoltaredesoft)',,Functiilefirmeice
pot fr
delocaliZate
sun
limitate
numai
de
imaginalia
managerului'*l.
?8
World
Bank
(1995),
Glahal
E'conontic
Prospects
and
the
Developing
Cottntries'
p'
44'
;:x"3#:1r$.
(rsso),
The
nadahititv
d
services.tn
Messerli&
A
ei
sauvan
YP::-ln. /-
UruguayRound:Sen,icesintheWortdE"onoml,,-,washingtorr,D.C.giNewYork:*",,o.6.\
BankandUrutedNations-cerrtreonTransnationalCorporations).pp.,,,0},}\(,/
8I
**x r1,,r.^, ,ntino.
fttp
*ril,r
,nafacfs,
Wa]l
Sfeet
Journal
Europe,
I
martie
2004'
\--
I
I
a)
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 28/52
L.
\)
F)
F\.
\
lA
Gi
s
oo
ni
t\i
q)
"A
r
r\)
f-<
'6
I
'}r-
I
(Dl
I
cL--I
--
I
l-l
E
xul
=
Nl
{-l
:=
|
(,
cll
;, El
.Eol
lu)'sl
lE El
13.,8
l(,} E
las--
lo
{-,
lo
l(D
ll.l-
Iru
Uh
;s
:=
s2 sffici
7ti
H
*g)
<I)
q=
a|t_
y
g
h<rs
d
'c
G
F.J
(l)
l-;
'=
(I)
-
rl=:c:;
€E
8sE
E
sE
c'
.€xE*:=5E
Eg
*E
=€EE€
:^g
E
il* P.=
b
=bG-S-cl
q_*.=E
o)
g;H+
E
fr=FqE
H
FaggEgH
Et e
)(sS
()
cu
'ilH
tr€
J
--=-F
i\
CU.'
[E EE
E-Eg
_.-t_-_
=
(-
CI
U)
=-.
L_
CU
';l-
b=E-'o
K
oE-N
H.=E
ES
:=
g€
g'E
9'e
r
E
FaE
Bfi
H
Ee
E€€;
ei=ee
H
EEs
iggg5
gEEEEE.-=E-a
CU
E=-
r-
S b
ni.c
A)
t_
(IJ
,l)
:
=tr
E
E
g
SE
E*
trE€
P
AJ
s,
E-e 8#
h
=rc>
ol-=
E.=*€
[
I)
(D (:')
o)
Lr-
P E
q)b'=
|i
_r-
-_
-_
rCU
i5T,b
@"b
€ F3H
&
p
H
I5=
cu (D*
N
5€a 3I
I
I
'rr-
|
r{S
I
{.,
I
I
.
-.r, l
{r,
'l
(,
I
G'I
i
l
l
l-
l(U
,N
g
(E
trD
lL-
lo
ltt
lL-
ls
-)
lU,
lo
lar
I
{r,
l(J
l(1,
l{-
Iru
#)
-
()o)
o-<.r()-
cu
.j=
,W-.::=
-
t-.-
-
.
--
..'
..[.If,*--.
..n
--.-
.,
\,'
tr
€k€-
o,
(Dhc
ro
,ai
G>
-E
.t
--
E E EE.*
9E
=
f
'E
(l)'13
O cD
O)
-(r
cE
=
Ei
lA
o€';
o,
IEE HE
U
l:o'x E
h
"P
-F-Y.;
=()=-=-a
(U
lQ.:r Y
o--l=
l= >l
-p--=
c
lEES€8=
()
..-.,Ctr
C
F<u
5
-c>
C
Tr
.8
.:-
E'H
$:o
EEE
E
-_,
E
tr
Ct)
E
8
FE
-
CI
Tf
Cf)
'E
i'm
E
-JV
I-':
F A
L_
A
0)--(D
I
:
E
E--<)
l,l-
O
ctr
:=
-
g
IE#E
B
l.s
g?
=
=
o
6
5.=
cgE-
(JC
_cU
=+J
9=
cu
u)
NC
A
LJ
g
E E,-,
rt'(
-J--
f
rJ .:'O-
I
--
-t-l L-
L-
g
6
s
B
P8
d
F
EC)EE
C)ts C)
F
C)LL
()
C
j
I
5'E
i
c
<:
-
cu.E
I
:=.=rB_*
E
q_"j
EHX.E
r.,
0)
trD-t=
S
\'"
:
E
g-gg
=.EE
.
EEEf #
E
sE
IEE
E
fi,E
$E
$
Ige;
IH=tE
tr
cl
(l,
I-
(s
,g
(I-
tU
E
(r
(I,
*ir
E
E
E
(u
t--
-=,e.s
*
S
i
J-
=r
_o
-E-
>J
fe:
r
E E
gF*
=Ee
EE
E**HHEEEEEE
=s€fi€xEfiq€
E
EEiIfi5gEE
g€$EBEEEEEE
EEFSEEEEE
EE
>>
'E-
(1
=
E=
..
cEba
me
.E
=Ep
cs
E
.= A'=
E
q)
H€
E H:S=E
EE
E
XEEs
HE=€
E€ in
f€sg
g
E
EE
E€HEiE
=€'
5fiX8f
H
E
EE
(J
o
-
E
'=
-)
.*P
(D-=
CU
O)
(DE
CCU
r-
|-
o_-
'(E
'fr
-N
.i-7.
*'
CCU
-
AE
C()
g5
r-{
o,
*-,
fit
,h,
:g
E
=
-
(l,
(J
-=
(l,
L--
oru
EE
(ll .r.r-
'j6
E
:=E
(Jo
.FE
g:;
(,
I
trI
z l.-
(ll
I'E-
at
Iq,
<u
1.9
'ic,
I
c
l5
=
ls
o l()
HIE
o
'}rr-
(u
'4.-
'E
)G,
::N
rr-,
:
()(I'
=E
=o
U,F^
gE
i3E
lg, E
t(s--
lo
.a-r
l(J
lor
lq-
Il,.tl
th
.J
'l
tu.9.l
lg
#
.FB
E*EEl
rg
p=qEE
rE:;'sl
='E
tE=^q3
iE*Eg
-c
E
--
I
d,cu
,
EE
s+EE3
?BE.EE
EE
$;LEt:e
ePc
Efi,Hgg*=EEEt-pfi
.o-.,E q
IH
gE
EE
PEE
EgEEE"HfiEPE8E'$
.,l
$ €
Eq
I
-#cu;
eo
i
;Hne
HE
3
I
ag€
B€
'E
I
g*r
=e
EE-l
'-E.=-
Ee
q.aBl
E-,fr- :
h--
.=
a
q
d-=
=
U
E
oi
\
6
N
=AE
d
<r>
=
b.=
cu
=
ES
H
EE s,E-'6:
?,
16
el.fr
8
E
E;ttr
3
IsEEEgAmEHE
I
.rr-
I
rGl
I
{-, I
-t
'El
(Jl
(0l
r- I
I
l-l
xrl
NI
I
El
ral
tr, I
r-l
ol
sl
}-
-
o
(tr
0,
t'
(J
(I,
q-
l"u
ffi=€
=
(l)
c$
-:='i
.''
Lr-*C(J()r-
ru
P.-
-
c
.o
o
E Eb
'6
q2=tr
E EE
frFE?E
tu-,o
:=EHE
-E$=H
o.,s)
{.
l-
6PaB:==H$tS
'"E
E
g'E
hi
t,; a.
t#
HEEg'EfiE==trE
E
=:€sE
E P
B;+i
iE-EfiE*EgE,xEfH
lEE#
=
6cn
o-<-oE
ai
,-g
s
-.€q,"E-_
:,_
Utr,Hr-.c)cu
E,*gfi
$
a
EgEfi
g,xE
E'a'S
3
H;
&
y
b.E
E
y
=
a
=EtY
f;-=
3 EgE
o;.8il
Fn
E-=
c
E
(s
3e
ii=;5'=
6
p
cu
=
E,E6
EE
EEE
O
-*=
t- t-
r-
trl
(trI
EI
rt
I
trl
I
I
cLl
fi,
I
c
(-
(l,
r}ri
E
E
?
(1,
l-
--io)
-_
-E
-Lr
E
cIY
=
-O -O
,--L:f
O
6=
ac:)
EE
3
E
O)
rr't
()
CU
.ET
H
5
r-
\I,
s-
A---J
-r-(l)
(J
H
.a-J-
LU
uo)()N
8trE.8
EE#:.,
^
l-
w
=68
=;I
..E
e=r=Js-=
,gH
E#O
.og
E
I
=(Dn'\(l)
I
.E e
E+E., I
F3==
5ts6 4
I
gHE-EFEE
I
.CP&
EE6==
I
p
=
Lu
E
<uro
q)
I
$EEEEESa
i
E
*BBE BE
I
nrCU=.=+'5
IE
_8,6;*
E
=;E
E
9
IeseESEtr*E
t
.9
l-
e
tk
E
I.E
€ lF
=l€
l--
b
l--
o l(,
F'
l
--
()
l>
,g lb
I-
IGT
l-
J
I,'
w
.*
ht{
.lS
.Ea
F\r
r
p{
;s
q)
F\r
r;l
"SL
\r ai
-
t*)
\'
5irD
.d
.A
L
le{
N
'
t'a
Fl
d
bY
A
tr
.-r
t,
.i
fr
d
bY
d
H
f{
()
aFJ
.{
t
od
.d
ri7^
.r{
a)
{dr
{J
od
.A
-l
arl
ir
t
;)
.{r)
iJ
il
td
fr
*.)
(r)
-\
tE
.'l
f)a
rei
{.)
.E
E
?
.g
-hJ
(J
t
.bY
'
ttl
.l
L
r0i
N
rE(
a
E
t
YY
bo
lr
tJ
d
TY
l-i
A
-
,)
V)
-
.y
H
F{
\/
rE(
c)
.-
fr
t
bY
A
F
H
fr
/-r
.V
qr
-
r
'l
.rl
qJ
.-
uo
-
E,
,ri
At
v
d
ts
-
-
)
+.i
c)
t1
G)
+r)
(,
-a)
\.t
Interna{
io n al
izarefl sen'
i
ciilo
r
I43
-
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 29/52
t\i
O
\J
oo
C\i
q)
"e
.\)
t\
I
d,
I
'}l-
I
(l,
I
T
o-.-
I
--I
r-l
E
XUI
=Nl'ts
':
I
l(J
(ul
tE
5l
I
ro
'.53l
IE E]
ls*E
la c
I
0tl
.--
lo
.r-l
In
lor
lrl-
luJ
Ulit
=*EE
;gg
>-o_c
c
3gH
[E,x.i'e
dr
g
+
IE
H,EE
<E5
I's
E
E
*eE
ls
u
;
CE*gE:g
lg
HEE*€
s=
sE
lglsEEesEHE
I
I
.}-r-
|
rttr
I
il-,
I
I
,.=-
I
'D-,
I
rJl
ntl
I
I
r-l
r(E
I
NI
t
CI
lcsl
lol
lr-l
tot
l.al
lr-l
lo-l
l=
IU,
It*
,
.l+,
l(J
lo
Ir}-
Itu
:.aJ
+ sE
gE31
,:
g
,6,6-*--.
-EEol
,
E.q
EE':*€*El
AE fiB
E-BEgEEH
*g
.E I
l-
n,
d,
l-
(E
,g
E.
(t,
c
{F
(l,
f*
c
tE
'tl
C
(I,
F-
,s
O
\1-
-N
G)
3I
Qrcu-E
-v
-t=-
:f 4\
r{-
t_
\1,,
'5
Cs
if13
8_= H
=-
rO-)
l-=
E.=
8
tJ
()
--i
lse AP
l3
e
P==
IEE
[:E*
lE-()
s=
B
lft'=E
=
q)
IfrgE€H
r-
t,
'E
(u
o
(l)
"lc,
t-
o
{-,
()
(u
a
E*
S
+t'
-ts8
=tq
E.-
EEE
I
H*
, f:1
. -l++rr.=_.+
i A f i 'q$ : i
H
o
+<
x_
.
li
;
i :rlr'*s.
.-x{*:-r
V)
r-r
()
(n
-o
Pi
C)
()
H
n
(\
(s
\J
t)
hl
t
t-
q)
q
e)
L
<r)
\)
>
q
Cq
ol
(}\
B
-
tr{
ui'
(J
|-{
Cg
A
-
)
td
,i
td
.
Z.J.Z.
Modele de
extindere
interna(ional[
a
firmei
de
servicii
Tendinlele
ce se
manifestl
pe
piala
mondial[
in ce
priveqte
organizarea
internafionald
a activithlilor
de
servicii,
respectiv.
-
redefinirea
activitIlilor
centrale ale
firmei,'prin
renunlarea
la
anumite
funcfii
de
servicii
ce
nu
mai
corespund
strategiei
firmei,
accentul
pundndu-se
pe competenlele
de baz[,
esenliale,
rezultind,
astfel,
o separare
a
activitililor
periferiie,
ce-nu
sunt
legate
de
nucleul
firmei,
in
scopul
imbunitl1irii
eficienlei
operalionale
sau
capacitl1ii
de
a
creavaloare;
reconfiguiarea
geograficE a activitltilor
internafionale
ale
firmei
-
redefinirea
rolurilor
gi
funcliilor
unit[1ilor
individuale
ale
firmei,
-
reconfigurarea
ciclului
de
produclie al
firmei
prin
redefinirea limitelor
fiitffitiadzf,Clii,irrternalizate
gi"
externalizate;-
au'
determinat
aparilia
unor
noi
modele
de
extindere
internafional[
a
firmelor
de servicii
(modele de
delocalizare).
Conform
LINCTAD*2
qi
BCG Consulting83,
delocalizarea
-
transferarea
unei
activitEli
in afara
6rii
-
poate
avea
loc
prin:
-
(1) internilizarresa
-
delocalizare
c[tre
o
sucursald
sau
filial[
intr-o
localie
cu
avantaj
de
cost
-
aproximativ
70-80% din
activitatea
de delocalizare
ur"
io"
in
acest
fel.
Op,tiunea
delocalizlrii
captive
permite
firmei
s5
beneficieze
de
avantajele
de
scara
gi
de
cost,
menfinind,
in
acelagi timp,
controlul
operalionai
al activit[1ilor
delocalizate.
Lufthansa
qi
Philips
qi-au stabilit
astfel
dL centrein
Polonia,
pentru procesarea
tranzacliilor
qi
contabilitate.
-
(2)
extern*iir"""t5
*
companiile
ce opteaz[
pentru acest
model cautf,
s[
exploateze
avantajele
de cost
9i
de
specializate
a]e
anumitor
localii
qi
prestJtori,
fiind
dispuse
s[
cedeze
controlul
operalional'
'
asfel,
orice
decizie
de
delocalizare
presupune
ca
o
anumitl
funclie
de
servicii,
prestatd anterior
in
interiorul
firmei
l ne
fial-a
de origine,
sI
fie
incredinlat[
unui
prestator
de pe
o
pia,td externi,
ce
poate fi.;au
o form[
de ISD
(internalizare),
sau un
prestator
independent
(externalizare)""'
82
UNCTAD
(2004), World
Investment
Report-
*
glrion
Oo*ufU"g
Group
(2005)
,
Achievfng
Succe.s,ss
in
Business
Process
Outsourcing
ancl
Offshoring.
8
a
C
aptive.
af.fs
h o r
ing.
85
Outsourcing.
86
Trtic:rAD
o.tloL\ World
fnvestment
Renort.
14"[
Econo
mia
servic.iilor
internationale
$i':
l
Intern
afionalizarea
sen
i ciilo r
145
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 30/52
Tabelul
2.9
Organizarea
activitltii
firmelor
de servicii
-
modele
de delocalizare
Localizarea
productiei
-Prod
u
ctie i nternali
zati sau
externalizatl---
Jara
de
origine
Producfia
in interiorul
firmei, in
lara
de
origine
Produc[ie
externalizatl
cdtre
un
prestator
intern
Jara
gazdd
(delocalizare)
Productie
internalionali
prin
ISD
(delocal
i
zare caPtiv5)
Produclie
externalizati
citre:
-
un
prestator local;
-
o filial5
sau
sucursalS
a
unei
alte STN,
Sursa:
LINCTAD
(2004),
W'orld Invesfiitent
Report'
qt;
in ce
privegte
modelul delocaliz[rii
STN-urilor
-
prin
internalizare
-
acesta
poate
fi
uti*itut
relelelor
integrate
de
produclie
de
pe piala
bunurilor
-
irr.r-"rif"
igi
delocaliz"*iunu
sau
mai
multe
dintre
activitiiile
funclionale
din
lanpnrl
de
uulour.
c6tre
piele
externe,
prin
stabilirea
unor
prezenle
comerciale
GSb)
gi
integrarea
u".rlor"
cu
celelalte
entit[li
din
refea, in
scopul
exploatf,rii
avantaj
el
or
comparative
ale
diferitel
or
I ocafii.
Ca
qi
in cazul
producliei
de
bunuri,
aceasti
diviziune
intemalional[
a
muncii
in
servicii
poate
lua
diverse
forme:
.
fragrnentarea
activit[lilor
de
serr,'icii
9i
produclia
diverselor
compo-
nente
in
locati*i
diferite,
pe
criteriul
eficienlei,
intr-o
manier[
similar[
producliei
de bunuri
intensive
in forl[ de
munc[.
De
exemplu,
prestarea de
c[tre
anumite
sucursale
sau
filiale
a
serviciilor
de
t\p
back
qffice;
o
desemnarea
uneia
sau
mai
multor
frliale
sau
sucufsale
s[
presteze
un
anumit
serviciu
pentru
tofi
membrii
sistemului
STN
sau
pentru o
anumitl
regiune.
De exemplu,
o
anumitl
sucursali
presteazl
servicii
de
contabilitate
pentru
intreaga
relea;
'
.
inlredinlarea
unei
anumite
activit[1i
de servicii
simultan
mai multor
filiale
sau
sucursale.
De
exemplu,
activit[Ii
precum
ceroetarea-dezvoltarea
pot
fi
desfhgurate
in
intreaga
lume,
prin
intermediul
unei
baze
de
date
cenffalizatoare.
(2)
Tendinla
de
delocalizare
este suslinutf,
9i
de
evolutia
externa-
liz6rii
p"
piui, inteme87.
Mai
mult
de
95o/o
din
aotivitatea
de
externalizare
are
loc in'aolst
fel
(ex.:
servicii
informalionale,
de
resurse
umane,
financiare,
contabilitate).
t
I
t
$
Odati ce
o
companie
a
apelat
la
prestatori
independenli
pentru
satis-
facerea
necesarului
de
servicii,
urm[torul
pas ar fi explorarea unor posibilitqti
similare,
mai eficiente,
pe
piafa internalionall.
in
plus. pe
mdsurf,
ce
prestatorii independenli de servicii
de
pe
piala
intern[
se
internalio nalizeazd,
cre$te
probabilitatea
delocalizlrii.
Astfel, servicii
ce
erau
in mod
tradilional
oblinute
de
pe piala
internS.
sunt
acum
delocalizate
gi externalizafe.
Servicii
ca
procesarea
de
date,
produc-
1ia
de
soft,
procesarea
diverselor
produse
financiare
sunt
activitEli ce
se
externalizeazl
acum
c[tre
agenti
economici
din
alte
[[ri,
pentru
a
fi
apoi
retransmise
pe
cale
electronic[
contractorului.
Jlrile
in curs de dezvoltare
participl intens la'acest
proces.
$i,
pe
mbsur6
ce
costurile
in
domeniul comunicaliilor
scad,
cre$te
importanfa contrac-
t6?i'i
€fieffid'p'eplan
int€rnalional.
Sc[derea
dramatleL-a.eosturilor'tehnologiei-
informaliei,
denumit[
,,motorul
revol4iei serviciilor",
a
permis
firilor
in curs
de
dezvoltare
s6-qi valorifice avantajul
lor
relativ de
costuri
gi
s[
presteze
servicii
la
distanfl,
prin transmisie
electronic[.
Ca rezultaq
multe
servicii
sunt
deja
tranzaolionate
in
acest
fel,
in
special
de
c6tre
[rile
in dezvoltares8:
o
pentru
servicii
audiovizuale
qi
culturale
(produclie
gi
distribulie de
filme,
alte
producfii
video, transmisii
radio
gi
TV,
Tnregistrdri
de sunet,
servicii
ale agengiilor
de
qtiri,
animagie),
exportatorii
principali
sunt
Argdntina,
Brazilia,
Hong
Kong,
India, Mexic
qi
Venezuela;
r
pentru
servicii
de
afaceri, ce
cuprind o
mare
parte
dintre
funcliile
de
back
ffice
ale
companiilor
(introducere
qi
organizare
de date,
editare,
managementul
listelor
de clienli,
secretariat
la
distanfE,
telemarketing,
design
de
site-uri
web),
India este
cel mai
important
exportator
din
rindul
6ri1or
in
dezvoltare,
dar
alte state
incearc[
s[-gi
aprecieze
pozilra sau s[
pltrund[
pe
aceastl
pia [
(Filipine,
Rusia,
Ungaria,
Romdnia);
r
pentru
servioii
informa-tionale
(instalarea
de
hardware,
implemen-
.tarea
de
software,
procesarea
de
date,
managementul
bazelor de date,
fepararea
gi intrelinerea
echipamentelor),
India
qi
Israelul
sunt
exportatorii
reprezentativi;
o
pentru
serviciile
legate
de Internet,
ce
includ
furnizarea
propriu-zis[
de
Intemet,
de
conlinut
electronic
qi
un
mix
de servicii
de
afaceri,
audiovizuale
qi
informalionale,
companiile
de
Internet
din
America
Latinl
s-au
extins
cltre
alte
1lri
din regiune
ca urmare
a
avantajului
de
limb6;
de
asemenea,
Hong
Kong,
Liban
qi
Singapore
exportE
cdtre statele
invecinate;
t8
Nielson, J., Tagtioni.
D.
(2004),
$sntices
trade
*nirna
l-tlfr..T-\
'l't-rr{a
DnIimr \trInrlrino
l)nner Nn
1
I
i h e
r a I iz ati
o
n
:
i de n tiJ,vin
g
o
p
p
or
tun
iti
e
s and
Tn /
TC AIrP(? O0
3)23
/FTI\T
AL. Paris.
:(T
Econontin
sen
icii lor
internafionale
146
fnternation
aI iza rea
$en,i
ciilo
r
147
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 31/52
r
pentru
servicii
financiare,
incluzdnd
servicii
de asigurare,
servicii
ban-
care
qi altJ
servicii
financiare,
multe
dintre
exporhrrile
f[rilor
in
curs de
dez-
;;i#;
pr*i"
de,la
filialele
qi
sucursalele
m.arilor
STN-uri
de
servicii
financiare
din
$riie
dezvoltate.
Acestea
presteaza
servicii
nu
numai
societ6lii-mam6,
dar
,.p"na
qi
c6tre
terle
piele,
inclusiv
cltre
alte
1[ri
in
dezvo]tare
$i
in
acest
caz,
rrii-
:#e
.r,
,oi
;"J"r
America
Latin6
este
specializath
in activitati
de
reasigurare;
o
pentru
servicii
profesionale
(iuridice,
de
contabilitate,
audiq
arhitec-
turale,
en[ineering),
p[trunderea
pe
pifiil
a
prilor
in
dezvoltare
a fost
mai
dificil[,
ca
urmare
u
"r.in1"lo,
in ce
piiveqte
competentele
necesare
qi
c&qtiga-
rea credibiliteui
pe
pieple
externe.
Totuqi,
exporturile
sunt
in cre$tere
pentru
acrr-vj.ratl".s.?.
-rnunus"lin*1
a-ogupenlel:ri
-9*glYlj*H':S*:.:'1**11?::,
*?;
;;;tt--"-'ii"ai";'
a"ii
gn iir,it"itural.
InffiISih'dlffoffiiceiitiri
rg1
pri'
ilin'*'
;;;"
Central[
qi
de
Est
-se
afl6
printre
cei
mai
importanli
exportatori
pentru
astfel
de servicii;
o
pentru
serviciile
medicale
(stomatologie,
asisten [
medicall
de
nivel
mediu,
servicii
sociale,
servicii
de
spitalizare),
exportul
direct
include
expe-
Ji.i.u'{.
mostre
gi
analize
de
laborator,
consultalii,
diagnosticare,
interpretare'
nrescriere
de
tratamente
prin
poqt[ sau
mijloace
electronice.
china
*:e.u:tltl
i.
r.*f"ff
"-**r",
clienlilor
iin
fuirun
qi altor
ldri
din
sud-estul
Asiei'
In
India,
radiologii
interpreteazl
tomografii
pentru
spitalele.din
Statele
Unite'
Diversele
analize
recoltate
sunt
transmise
spre
diagnosticare
din
America
Central[
in
Mexic,
iar
transcrierea
figelor
*tdi.ul"
qi
intrelinerea
bazelor
de
date
ale
multor
spitale
din
lume
se
desfapoar[
in
Bangladesh,
India,
Pakistan,
Filipine,
Zimbabwe.
Ca
qi
in
cazul
producliei
de
bunuri,
apare,
duRa
9.um
s-a
vtzut
in
exempiele
de
mai
sus,
pisibilitatea
clasificdrii
acestor
servicii
tranzac-tionate
la
Or-*p
in
funqie
de
funoqtinlele
gi
abilitfilile
necesare
pentru
prestarea
lor'
conturandu-se,
in
acelaqi
timp,
o
hart6
a
poteryialului
de specializare
la
expor
in
,f"riut
pentru
1[rilein
curs
de
dezvoitare.
Computerizarea
procedurilor
de
proirrclie
i"
rutini
poate
imbunltlfi
capacitatea
de
segmentare
a
pielelor,
poate
llr.ru'roi
oportunita.ti
de
a
crea
yalgare
ad[ugatd
in cadrul
procesului
de
iir"iU11ti.,
in
relalia
iint"
distribuitori
qi
consumatori'
poate,
de
asemenea'
duce
la o
polarizare
geografic6
a
activitdJilor'
Trebuie
-"rriioriut
faptul
ci
delocalizarea
serviciilor
nu
este
determi-
natf,
numai
de
progresul tehn;logic.
Existi
qi
motive
de
ordin
economic
pentru
care,
chiar
dac[
servioiile
sunt
stocabile
qi
divizibile
din
punct de
vedere
tehnic'
acestea
nu sunt
totuqi
tranzaclionate
la distant['
Ca urmare, constrffngerile
ce
pot
ap[rea
in
procesul
de dek:calizare
a
activitlf
lor
sau
func{iilor
de
servicii sunt
determinate de8e:
1.
Natura serviciilor
Penbu ca
serviciile
sE
poat[ fi delocalizate,
trebuie
sl
fie
indeplinite
cflteva
conditii
de
bazieo:
-
s[ nu
fi e
necesar[
interacfiune
a fs.ztc6.
prestator-consumator;
-
s[
fie
intensive
in informalii;
-
procesul de prestare
sd
poatd
ti
desfrqurat
prin Internet;
-
s[
existe diferenle
in
ce privepte costul
fortei
de muncf,
intre
diverse
localii;
-
sd
nu
existe bariere
majore la
organizarea
activitetii,
2.
Limite
de ordin tehnologic
.*-.
-..-".::A4uke
dintre,,{uneliile.de
servicii nu
pot'fi
digitizate.
Interacfiunea
directi
este
incl necesarl
in prestarea, marketing-ul, distribufia
unui numlr
,,
destul
de mare de
servicii.
in
unele
c&ztJrll
prezenfa localS
este
esentialE
pentru
,
ir1el.g..ea cerinlelor
de
ordin
tehnic
in
prestarea
serviciilor
(reglementdri
-
pentru
serviciile medicale sau
legislalie
pentru
servicii
profesionale,
de
:,exemplu).
ln
alte
ca.zJt'r,
informalia
procesatd poate fi
specifrci
pielei
5i
:'
,confidenliali,
crescind astfel
costul
de
tranzaclionare
qi
diminufrnd
'r,atractivitatea
del
ocalizerii.
3. R.eglementilri
,"
Anumili factori
de
ordin
legal
pot
servicii
cu
pia{[
global[,
dar
ju.isdiclie
calific*rilor
pentru
serviciile
profesionale.
,(contabilitate,
de
pild[), dar este
necesare
,de
origine,
Inexistenla
unor reglementf,ri
unitare
cu
privire la
proteclia
infor-
:,mafiilor
private
poate, de
asemenea,
restricliona
globalizarea
serviciilor
infor-
malionale
(cazul
Statelor
Unite
qi
Uniunii
Europene, unde
reglementirile
privind
securitatea
datelor
se
constituie
in bariere
la delocalizarea serviciilor).
.:.:
De asemenea,
existi
gi
posibilitatea
apliclrii
de
restrictii
in
tara
de
,origine,
in
scopul
protejfirii
forlei
de
munc[.
4.
Condi{ii
pe piafa gazdi
Unul
dintre obstacolele
importante
la
delocalizarea serviciilor
este
lipsa
fo(ei
de munci
corespunz[tor
educatl
(abilitetri in
lucrul
cu
calculatorul,
cunoqtinfe
de
limbi
strline
etc.).
db
uNcteu
(2004)=
world
Investment Report.
,m
gardlran
A.. Kroll,
C.
(2003),
The
new
wave
of ouisourcing,
Fisher Cenlre
Rcsearch
Report.
m. I I03.
Berkelev.
Ilniversitu
of
Califomia.
lirnita delocalizarea
in situatia
uncr
I
ocalf,,
ca
de
pil
d[
recunoa$terea
Unele
activitAti
pot f;
delocalizate
aprobarea
data cle un
expert
din
fara
tr
4tt
Econonr
ia
serv'iciilor
idternation
ale
Internafio
n
aI izarea
sen,ici
ilo
r
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 32/52
Expansiunea
fenomenului
de
delocalizare
c[tre
anumite
zone
ale
lumii
are
impaci
atit
asupra
disponibilitnlii,
cdt
qi
costului
personalului- Chiar
qi
in
6ri
cu
populalie
n r-..ou*e,
ca India,
lipsa
fo4ei
de
munc[
poate
determina
tr.qt.r"o
salariilor
gi,
in
timp,
sc[derea
atractivit6lii
localiei'
9i
aparilia
posibilit[1ii
altor
tlri
de a
accesa
aceasti
pia [-
5.
Strategia
firmei
in
funclie
de
propriile
strategii
de
dezvoltare
gi
ca urmare
a
unor
calcule de
risc,
firmele
poi optu
p"nt
.,
a
nu-qi
delocaliza
activitiXile
sau
funqiile
de servicii'
-
Oaci
deciziade
delocalizare
a
unei
activiEti
de
servicii
se
justificl
din
punct
de vedere
economic,
firma
va
trebui
si
decid[
intre
a
produce
serviciul
in
interior,
cazin
care
va
pitrunde
pe piala extern[
prin ISD,
sau
a-l
achiziliona
de
la un
prestator
"*ie*
independent
De.asemenea,
existh
posib-ilitatea
utilizirii
ambelor
variante,
pentru diverse
servicii
(cazuI Bhnk
of
ametiCa,'cb
qi-a
externalizat
dezvolta."a
de soft
9i.
in acelaqi
timp,
qi-a deschis
o filiall
pentru
operatiuni
de
back-office
in
India)'
'
il
luarea
deciziei
pii"inO modelul
de
delocalizare
(prin
externalizare
sau
prin
internalizare),
comp'aniile
iau
?n
considerare
urmltorii
factoriei:
'
f. in
primul
rind,
companiile
opteazL
pentru
a
p6stra
in
interior o
activitate
atunci
cAnd
controlul
asupra
acesteia
este
considerat
crucial,
c0nd
costurile de tranzactionare sunt
mari
sau cand cunoqtinlele
necesafe
pentru
Drestarea
acesteia
sunt
implicite,
specifice,
oblinute
cu
cheltuieli
importante,
dar
ugor
de
reproduse2.
-
Cu
cfli
funclia
de
servicii
are
un
caracter
sfiategic
mai
pronunfat
qi
este
mai
legat[ de
activitatea
principal[
a
firmei,
cu
at0t
va
fi
mai
micd
proba-
bilitatea
externalizlrii.
De exemplu,
serviciile
financiare
par a
fi
delocalizate
aproape
in
totalitate
prin
modele
iaptive
de
afacerie3
(ISD).
Cea
mai mare
parte
a- activita,titor
de
cercetare-dezvoltare
din
India sunt
prestate
de
filiale
qi
sucursale
(ex.: centrele
de'design
gi
dezvoltare
de
produse
ale
OraCle,
f,exaq
Instruments,
cisco,
Hewlett-Packard,
IBM, Lucent,
Microsoft;
laboratorul
de
cercetare-dezvoltars
al
General
Electric
din
Bangalore)
Z
in
al
doilea rf,nd,
nivelul de
interacfiune
necesar
pentru
actiyiteli
rlmf,ne
un
criteriu
important.
Cel
mai
frecvent
risc
anumite
asociat
el
UNCTAD
(2004),
li;orlcl
Inttestment
Report.
e2
Dgnning,
J.
(1989),
Transnational
Corporations
alrd
the
Conceptual
and
Theoretical
Issues, New
York,
United
Nations"
e-]
fovce-
E.
.?}AZ),
F
inancial
firm,s
lead
I'[' outsourcing
Growth
of
Services:
Some
surge,
Netrvork &
SYstem
149
externaliz[rii
este
dificurtatea
comuniclrii
cu
contractorur
externe4.
pentru
::::I,
i:
:#," ::tIl:,*
^drn_p,nct
de
vedere
tehnic,
o*
r...rita
interacliune
directi
cu
alte
activitEli
ale
firmei,
prin
integrarea
acestora
t"
,r"ii'0"';;i:X:
(cercetare-dezvoltare,
de exemplu),
pentru
i
putea
fi
utilizate
eficient,
solu,tia
internalizirii
va
fi
cea preferati.
Frin
contrast,
operatiunile
de
back
ffice
qi
serviciile
de
relali
cu..crienlii
pot
fi
u$or
standardizate
qi
,Lpurut.
de
alte
activitf,ti,
fiind
externalizate.
Astfel,
un
numdr
mare
de
STN
au
externalizat
produciia
de
soft
de
rutin[
spre
india, dar
au
internalizat
dezvoltarea
de
produse
mai
complexe.
3' In
ar
treilea
r,nd,.existenfa
"lgl
firme
rocare
capabile
sd influenleze
.
opliunea
Apa'ri1i4
prestatorilor
de
servicii
low-cost
in anr]mite
frri
in
curs
de
'
dezvoltare
este
un. f::gr*
recent.
spre-
exempru,
cdnd
STN-urile
au
inceprrt
1
s[-pi'
transfere
activit[fire'd
e
baik'
tijfici
,pta'rriiiu,
;;
Li,.,,
fiime.loJite
i :1q:
care
si
poatd.
extemaliza.
Amefrcan
Eipress
in
1993,
British
Airways
in
i
1996
qi
General
Electric
in
1998
gi-au
oryanizat
propriile
centre
de servicii,
,f'
l"",ii:'"',
^T,,llO
..
societ'lile
ce
au
pat,,uns
mai
t,rziu
pe
pia [
qi_au
putut
$
oetocallza_activitSfile
prin
externalizare.
Delta
Airlines'gi_a
,ru"ort
uCIut
*.
ljyll:
d",
r:lulii
cu
clienlii
cdtre
Specrramind,
o filiard
a
wipro,
iar
swiss
$
i:Tlo",r-r
Arrrines,
Austrarian
Airlines
qi
sabena
gi-au
externalizat
anumite
,#
serucu
de
contabilitate, facturare,
suport
de
navigafie
$
administrarea
$
programelor
de
fidelizare
a
clientelei
cltre
AFS,
o
frliile
a Tata
consultancy
$
Services,
cea
mai
importanti
"o*p*i.
indiand
de
sort.
astret,
pentru
servicile
$
,,mature",
pentru
care
s-acreat
deja
o pia 6
a
subcontractanlilor
(ex.:
dezvoltare
ffi,
.1r^:"f?l:^r:-Ti
r$oari
identificarea'unui
presrator,
decat
in
domenii
ce
sunt,
m
lnca,
la
inceput
(ex.:
anariz[
financiard)
Modelele
de
afaceri
difer[
$i
in
n
octi"
$. f-,1_"-:rprele
de.localizare
ale
diferiielor
zone:
a"io"Jirur"a
cf,tre
India
a
ffi
a:lumrlor
trrm.elor
europene
are
loc
in
special prin
extemalizare,in
timp
ce
ffi.,::l::-"fl1:,,JaT:,
Europei
centrale
el
oe
.^rst
este
prereiata
*oiuliu
Hirnternaltzani'"'
AIti
flctori
ce
pot
frina
oursourcing-ul
includ
imposibititatea
.
iIll?T,
j:tyll;l.de
propriJturc
iri.r"rt*aia,
co#iilteJe
curturale
intre
{ara
k'gazoa
$l
cea de
onglne,
precum
pi
calitatea
necorespunzatoare
a
prestatorilor
&,locali.
ffi:
ff,r
.H:
af
cost
nr.
16,
and
quality,
New
York.
Center
on
Columbia
ryi
al+ii
(2004),
Gkthat
sen)ices
axd
Sustainable
Development
sourcing:
isstte,s
Working
Paper,
'',*i:'
University.
$i':'il'""Jrri;
R.:
{*n
r3,
y.
(2(}04).
rvent
.fbr
cost,
stayect
.for
quatitr-,,
,5,i,.r,
;""::"?
r\.,
*vrureJ,
tyr.
\L\A]*),
yygl?{.for
cost,
slayecl
./or
qllalil-r_,,?
i,i:'#
*,,stgro$
:
Asia/Pacific
Research
center
stanford
universitv.
.l
L*{
t,
oxrorrd
tnreni
sence
qzoots,
r""""i';;;;;s",;;
oii'io"o,,o,
Benchmarkin<,
s,
ffi
,
''g
Iuloving
haclc
150
Econorn
ia
sen'iciilor
internationale
International
izarea
sen
i
ci ilo r'
151
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 33/52
+.
in
al
patrulea
rdnd,
in
cazul
in
care
se
delocalizeazl
activit[li
de
mari
dimensiuni,
soiulia
internalizdrii
va
fi
preferat[.
Numai
in situalia
in
care
volumul
de
munc6
necesar
este
mare
1e
pot obline
suf,tciente
economii
de
scarf,
pg;tru
a se
justitica
delocalizurea.
tn
plus, in situalia
unor
firme de
mici
dimensiuni,
este cu
atat
mai
dificill
recrutarea
celor
mai
calificali
prestatori
individuali,
astfel
c[
externalizarea
cltre o
firml
specializatf,
qi
cunoscutd
ar
putea fi
o
solulie
mai
bun[.
Prin
iintetizarea
celor
dou[
planuri,
respectiv
pia\d local6-pia]l
internalionala
(internali onalizare)
gi
modalitatea
de
organizare
a
activitilii
(intemalizare,
externalizare),
specialigtii
BCG
Consulting
au
propus urm[torul
model integrat
de
extindere
a
firmei
de
servicii:
Dclocalizare
Negcrea
locatiei
Janr
de origine
Intemalizare
Organiz,area
afacertlor
sursa:
adaptare
dupS Boston
consulting
Group
(2005),
Achieving
success
in
Business
Process
Oa
t
sour
cing
and Olls
h
or
in g.
Fig. 2.6,
Modelul
integrat de
extindere
a
firmei
de
servicii
Externalizare
Delocalizare
citre
un
prestator independent
Delocalizare
captivd
lnternalizare
internd
Externalizare
pe
Piala
internd
Model
lmpact
Control
Delocalizare
catre
un
prestator
independent
Delocalizare
caPtivi
inteqq
lnternalizare pe
Piafa
interna
2.3.3.
Impactul
tehnologiei
informa{iei
asupra
societEtilor
transnafionale
in
servicii
Determinan{i
ai
extinderii
STN
din
domeniul serviciilor
Dezvoltarea
tehnologiei
qi
impactul
acesteia
asupra imbunltalirii
capacit[1ii
de
internalionalizare
a serviciilor,
pe de
o parte,
precum gi
dereglementarea
pielelor
de servicii
gi
accelerarea
procesului
de liberalizare,
pe
de
alti
parte,
au creat
oportunitl1i
pentru
extinderea
ISD
in
domeniul
serviciilor.
tn
acelaqi
timp,
adflncirea
presiunilor
conourentiale pe
pie[ele
de servi-
cii
a
fo4at firmele
s[
inigieze
procese
de
identificare
de noi
pie{e,
pentru
a-gi
,
avantajele
de localizare
specifice
firilor
gi
avantajele
de internalizare
ale
i
;firmelor
ce
rezultl
din
investirea
directi in
striinitate
au determinat
in
i{,moO
conjugat
mlsura
gi
structura
expansiunii internafionale,
in
special
,
l,t'.
r
li
ip*ntru
firmele
de
serviciie7,
i t".t
O
conditie
necesare pentru
ca
o
firm[
s[ investeasc[
in
str[in[tate
este
i;
ca
avantajele
sale
nete
de
proprietate
s[ dep[geascfl avantajele
firmelor
de
pe
ff
pialalocal6,
determinate
de
cunoaqterea acesteia
qi
adaptare
prealabill.
,{
Avantajele
de
proprietate
derivl
din delinerea
de
active
intangibile
ce
$l;
sunt
proprietate
exclusivf,
sau
sunt specifice
firmei,
cel
pugin
pentru
o anumitf,
i:'ij,i
SUf
l
'
,
t.*,tt
d6:
tehnoiosl""t1a.1:
r
:,,v.
, '.; ;::r
' : i r ,
tA, tehnici
de
produclie
specifise,
patente,
m6rci,
,i$iii
pOrlOaOA: tennOlO$e
aVAnSAta,
te
'Ji,abilitdli
manageriale,
acces
exclusiv la
surse
de
materii
prirne
etc,
,:I.J
In
nfocesltl de nltnrndere ne alte
niefp firmn
nnsfe
dpridr
n procesul
de
p[trundere
pe
alte pie e,,
firma
poate
decide ?ntre a
pbstra
',frir
controlul
asupra activelor
specifice firmei, caz?n
care
se
va
internalionaliza prin
#"
ISO
sau export
(intemalizarea
activelor
specifice),
sau
a le
ceda
altor
ftme,
caz
,,1
t'
$
in.care,se,va.internali
onalizaprin incheieiea
de diverse
aranjamente
contractuale
ffi,'(icenla
frangizl,
parteneriat,
contract de
management).
Necesitatea
opliunii
,,:',i,,l
\t
t
v\rrr Ltt')
ii,.
refl
ecte
irnp
erfec{i
ec{iunile
pielelor
de tranzac,\ionare,
legate,
in
special, de costurile
in
vedere tot
criteriul profitabilit[tii
relative
a
Dup[ satisfacerea
conditiilor
legate de proprietate
$i
intern
ahzare,
lffiirrnu
va alege
intre
intemalionalizarea
prin
export
qi
ISD.
Similar deciziei de
152
Econom
ia
serviciilor
irtterna{ionale
Internation
alizarea
selviciilo
r
153
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 34/52
includ
costul
transporlului.
rn[rimea
pielei
9i
potenlialul
input-urilor
in
productie
(inclusiv
munca)
qi
calitatea
**dirlui
politic
etc.,
respectiv
avantaje
de
localizare
(a
ei
de creptere,
costul
acestora,
stabilitatea
se
vedea
tigura
2 7)
Firnra
delrne
active
specificc,
care
ii
corrfer[
avantaj
cornpetitiv
Este
profitttbilfr
Paslrat
ea
controlului
asupra
ace
stor
actirre?
Vflnzarea,
Llcentielta
sau
inchinerea
activelor
lntemalizarea
activelor
Este
rnai
profitabil6
i
ntc
rna,ti onali
zarea
Prin
ISD
sau
prin exPort?
Avantajul
de
p
roprietate
.A.vantajul
de
internalizare
Avantajul
de localizare
Sursa:
adaptare
tlupi
Dunning,
J.
(1993)
,lv.{ultinational
Enterprises
and
the Global
Economy'
Harrow.
Addison-WesleY.
Fig. 2.7.
Avantajele
PLI
(proprietate, localizare,
internalizare)
Avantajele
de
proprietate
ISD
in
domeniul
serviciilor
au
fost
in
mod
tradilional
determinate-de
necesitatea
de
a asigura
inpuruile
intermediare
de
servicii
in
produclia
clienfilor
interni
ce s-au
intemalionalizat
(urmarea
olienlilor),
Astfel, bdncile,
companiile
de
asigurlri
9i
transportatorii
;i-a.u
stabiiit
piezenla
comercialb ca
un
complement
9i
suport
al ISD in
produqia
de
bunuri.
Aceastl situapie
este
valabill
in
prezent
in special
in
cazul STN
de
pe
pielele
lSrilor
in
dezvoltare.
Totugi,
firmele de
servicii
investesc
din ce
in
ce mai mult
in str[in6tate
pe cont
propriu,
din
dorinta
de
a
identifica
noi
clienli
gi
de
a
exploata
avanta-
jele
lor competitive,
specifice. Acestea
pot
lua
urmltoarele
forme:
o
pentru
serviciile de
produclie.
cum
sunt cele
bancare, financiare, de
afaceri
gi
profesionale,
firmele
igi
construiesc
avantaje
globale pebaza
delinerii
sau accesului
privilegiat
la
informagii,
cunogtinge,
abilitigi,
mlrci (inclusiv
cele
provenite
de
la
sucursalele
sau
filialele
lor);
.
pentru
serviciile
de
consum,
cum
sunt
cele
hoteliere,
fast-food,
inchiriere
de
autovehicule,
distribulie
cu
amlnuntul,
firmele
exploateazd
capacit{ile
lor
(originare
de
pe
piala locali)
de
a organi
za
aofrvitatea,
de a
,
obline
informalii cu
privire
la clientel5.,
de a
crea
relele
de comunicare
cu
alli
agenli
gi
de
a crea
mlrci putemice;
.
pentru
servicii
ca brokeraj, intermediere financiari, consultanli
de
afaceri,
procesare,
culegere, transmisie de date,
avantajele
de
proprietate
at
la
bazd"
delinerea de tehnologii
(sofnuare
Si
har&tare)
gi
abilit[tile
in
utilizarea
acestora;
.
pentru
anumite firme de
servicii, expansiunea
pe
pielele
externe
are
ca
motiva{ie
necesitatea
de
a
obline
economii
de
scari
gi
de
gam6,
ca
gi
accesul
la
pieple
globale gi
la
noi
surse
de aprovizionarO.
Exemple
includ
serviciile
de
'asigurlri,
bancare,
profesionale,
de
distribugie
cu
aminuntul.
Avantajele
de
localizare
Avantajele
de
localizare pe
care
lIrile
le pot
oferi
STN
din domeniul
serviciilor
au evoluat, la
rAndul lor,
gi
s-au diversificat.
Pentru
serviciile
ce
nu
se
pot
interna{ionaliza
prin
transfer
transfrontalier,
precum
gi
pentru
cele
publice,
cre$terea
pie,tei
gi
liberalizarea
rlmdn
factorii
$,cheie
pentru
atragerea
ISD. Pentru
serviciile
comercializabile
direcq cele mai
lmnortante
avantaje
de
localizare
sunt accesul
la
infrastructrra informalionali
qi
i,de
comunicalii, existen{a
gi
buna
funcflonare
a
instituliilor
pielei,
disponibilita-
,teq
irivelul de
pregltire
gi
costul
personalului.
Toate aceste
conditii
sunt'in
proces
de
ameliorare
pe
un
num[r din ce
in
ce mai
mare
de
pie1e.
Privati
zarea
utilit[filor
publice,
precum
$i
deschiderea
pielelor
concu-
rentei
externe
in
domeniile
telecomunioaliilor,
energiei electrice
;i
distribuliei
,de
api
au
dus,
de asemenea,laattagerea STN,
Pentru
anumite servicii,
cum
sunt
cele
informatrionale,
de comunicalii,
existenla
unei legislagii
adecvate
rpentru
protectia
drepturilor
de
proprietate
intelectuall
este
de
naturi
a
influenfa
'
alegerea
localiei
ISD.
Avantajele
de
internalizare
Cele dou[
posibiliffiti
de
pdstrare
a
ffi
controlului
asupra activelor
strategice ale
firmei prin
internalizare,
in
procesul
ffide
internafionalizare,
sunt
exportul
gi
ISD.
Firmele aleg intemalizarea
in
ffide
internafionalizare,
sunt
exportul
gi
ISD.
Firmele aleg intemalizarea
in
.4
special
c6nd
este
vorba
despre:
Eco
nomia
sen:iciilor
in1"'11'ol3l
a
c.ti
,t-l
-
r(E
C
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 35/52
154
.
protectia
unor
informalii
specifice
-
cazul
serviciilor
tinanoiare'
bancare,
piofesionale
ti
al
c"lot
intensive
in
informa'tii;
o
asigurarea'cuirtetii
produselor
-
cazul
serviciilor
<le
publicitate,
cercetare
de
pia16,
anumite
servicii
de
consum;
o
minimizarea
costurilor
de
tranza4ionare-asociate
cu
oporfimismul,
protej area
or"pt
rr
tor
i"-
p."pri"tu,e
intelectuala,
evitarea
coshrrilor
de
ciutare
de
parreneri
gi nugociJl,?tinrr.u
de sinergii
din
diversificarea
internationala
:""ffii.."*iliiioinnun"iu",
1
.-
:
raccesullanoiinpul-lnsaudezvoltareadenoipiele_cazu|
serviciilor
de
intermedi
ere'
Pentrualteservicii,suntpreferatemetodeledepEtrundereindi.rect[.'
'.'in.-iceasl[situaqie,controlulca}it*lii,,rninimizareacosturilorde
tranzaclionare
pot
n
pi"udeute
in.contractele
de
management,
licenliere
sau
franqizare
-
cazti
r"rii"ii*
turistice.
in
plus,
este
importan|
Pentru
anumtte
servicii,
si
existe
d;;r*F]"g"r"
ru*i"rizate
sau
ca
produsele
si
fie
adaptate
pielelor
gazdi
-
;;i;;iciilor
di
"nirneering'
le
th11"::t['
tehnice'
Mai
mult,
aranjamrnttrJie;f,*t*t;'
at
piiJa' suni'vlzute
gi'ca
o
modalitate
de
imp[rtirearisculuifinantiarinactivitateab[ncilordeinvestiliisaua
to.ittilitot
de
asigur[ri
'i
de
internalizare
Dupi
cum
s-a
v6zut'
argumentele
tn
favoarea
oplunl
variazbtn
funclie
;;6;i"a;
I"tivitate
qi
de
specificul
firmei'
Este,
de
ase-
menea,
dificil
de
stabiiit
dacl
avantaj"ie
de
internalizare
ale
firmelor
din
sectorul
serviciilor
qi-au
sporit,
in
timp,
i*ponllu.TotYqi'
*
P?It
: '1:::'
profitabilitate,
"rJ;F;
J*'propAiate
ale
firmelor
de
servicii
este
maxl-
mizat6"tJi,_TJ;j}T'#ir,r:**
plr.
pornind
de
la
motivaliile
de
internafio-
nalizare,pentru
"
;;;;;
scopul
rtiut"gi"
ur
sTN,
este
prezentat[
in
tabelul
2.r0
s
t)
"A.r.
^\)
f{
HI
FII
n{
{)
,r-...
{J
at=
-
Y
'tr)
F
ts{
-
Y
a
i
.tl
v>
E)
ti
t
\rY
N
.-
-
-
.\t
t4
Fl
o
.tl
tic
-
.Y
A
h
ld
q)
{i1.
t4
H
rt
()
d
'L)
a)
rrI
.t-l
.-
{rir
6i
P
rFl
"{-)
o
ti
>
,+.,
,F
Ez.
J
t-
to
,u,
-S
o)
I-
rtl
L
5
o-
tr
o)
-=
q)s
C()
(DC
f-)
-=
,-
L
tL)
l--
+'-
aa
g'g
t
q;
'=
)cg
lJ
+,
-*-.,
o(r=
=
I
5
-cs
e
_c)
o-c
@_r
rfi t_
UO
O
iHg
A
E'B
ilRE
rU(D.)
q
E
E-
=(D(U
L'
3EE
H
B EE
E-
E
(J
IE
(r)
(l,
E=
lfiu,
a-
o
(J
a
a
()o)
I
3'S-
qaE
L_)
\-
,\
=CUts
EE
8
EE*
E-:=
{s"
o a-s
;----.- -
CE
0)
t- l*
LJ
E-O
E
g
-E
8-9
=
o--
ft6,cu
Lu
-
-1;
cf
#''
H€€gE
l :*v=
-E+?
=
q)
6
9H,€E5
0-
()
o-o-o
C
-=
()()
-
tr-
d\ ()-
CS
t
o-Li
CUOCU
(l)
()-c5
b
'cg'
R
tl-
.\- C
U)
x-(U
-J \
S-
./
--
(J (s
Tl
or9' I
15
Efr
c,
.N
(\'l
g'E
5
gE3
,E-
'Jg
$
ht
\
-
6
0)
;=
S
EEH
E:EEE
16 x
o
=
= Y'c o
l-) r-
t*-J-d
lHl:E'r
l<(=
o-()
o-a.
'a,
S
=E
g
=
E H
a:E
Ee
:fi_o:=
H'E-O
Sq,rti
UE
s€
Efi
sEE
:H
U
EE E,H
E
*E
IEEEEE
sEsE
)CU
E
Jgc:
t-
--
CI(I)
Po>b
.3F€,nj
E
R'8tr
o*
o)-s
c.=_>
o
O
--rl
N
r\ L-
L
LU15
UT
O
A
(\.
(I)
o,
'c,
EE
or)
'ft.
*-1
Eo,
-t-
u cE
ZN
{=
AT
(J
o
-Er
YIFI
().r\8-G)
I
cs-x
CI
=
V
=r..r
(D
tr 0)
'E'|Y
+J
'E
><
cu
5
--.^-
cD
cu
()
tg=bE-.,)
i f' +()
q)
ld
E
e
=
I
l#Es
Eg
()b
:
-(u
.,iri
-=
'H
'i5
'uv
)(s
=
E
=_()g_
dEE
E,E3
-H
3€E3
EE=€E
=,;.qrPaEE+,o>=
r5tr-E
rg
EgEEE
lEs
E'EAaEETE
j
E
EE-*
E
rqf,
E
'-u>,
,u
=fi
frE
,-
j=
E
L\r
=-(J----
O
o-
gq-.9
6 ?
8E-E
8 E
"8sf-
S"s
T
Erq
dl
.q*b
qa'6
E
-E
rS
\-
a
f
=-=
o)
iH-U'E'1:,
IBgg;E
id88Fa
*
81,.r
a
',gl
ErE=eEEgEEE
EESf-H#=EE'tr
",
SEBEE$gBEE
(I)r
v c-
g
[*ge
g=.
-=ilg-F
(l)
c
cg
=
()
H
8.BrO
CJ
=
I
e€
8;g
+E
'tE
.tu.9 s
aJ-
g-
L
iut$G
E.E-
EE
G
-
(D
qt, -=
EET
cs
\--
(D
-C)
11;r
SJ
L-
\'
c=o
sE$
()
q)
-cJ
r.rrr.
3*
E
E6
=
--.=
<u*:a
b 6-H
-
\&,
\JOU)
g
6P
€#
H
H
e€
3
e€E.u
E EgS
\
,|:r-
)(g
)(U
fnternational
izarea
se
rvi ci
ilo
r
157
t
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 36/52
F.
()
ct7
u
F
*
o
a
l
'a
o
t<
t-r
iJ-{
I\J
le.
IY
I\J
Itil
Its
l€
IU
le
F\
t\
'l
s
l:
IP
t'{
ls-
l$,
ls
*a'.
lsr
I'E
lx
\J
lq
ls
la
It"
"ts
ls
l'<
l"
lcn
lcrr
lo'r
I t-r
l'---,
l,-'
I
hi)
Itr
IE
lc
'JF{
l5
I
rcd
l3
l€
l,
IH
lo.
Id
l-(,
ls3
I
..
lcE
la
IL
Fi
U
r-'i
a)
"e
r\)
P
,F
E=
tr
'(n
€q)
t-c
(U
l=
lo-
lF-
I
:
,(I)
s€
E
(U=()
()XC
CXCU
(s\'/-
-o
)(s
L-
6'E
'S
EFE
CD0)CU
'6b
-b
P6
g.,6d
CS
ni
j=
C
=
cs
()'-u)_
EE
E E
C
o=
6
6
O
o--cr
cu
(
(J
,6,
(u
*2.
UF-
HU'
o-
()
()
w
Ecul
CU
G)
L;-t--
,l
.#.rF
ar
o
)(u
Y
Lt)1
c=_l-
\--(D
cs ^\ -= _b a
9t=
o€
ffi-=-&.4 E
;if,
'ly
L
-E-
o-
=EqEes
*.:
E
c>
o'}
.
-
O
Cty.
(a
-(f,
-O_
()
rffi
E
o) -\-'
EEH
6
=-o
/rf*
r{-
. \V
aa9
(tro)0)
.PE€
EsC)o)
O-
tf)
-D
<ug,
13
E-
(l)
.tl
(r.
EE5
EE3
CS
P
o)
()
'6=
q)E
cs
r*
^,
E- id
H'g'3-{
=.=-a(t)=
-
()
Lt f
cs-(s6
Z .,*=
CJ)
.(s
E
CI
-CI
o)
o)
()
o)
(U
n
r- lh
r.o=,
A
r.
(1)
(uTI
1)E
(l,-{
'fr"
*-i
E, O'
gs
(o
(.}
o
?
>cu
--
a)
(D
k
CD"
-..r-
E€-sHE
x;_a)
o'c)
g
6
d.=b
.
q
ot61-<)
-rr
6-0-= P
P';noEE
6Eqcscu
0()EC.,4\
5€5*E
(E
CI
+J
(s
=
_(:)
L
,^l
v
X<u
-
_a
h)
(f
'a
*si^
'sEE
E
8.8=
(l)
(u(l>
e
g,E
gE
E ot'E
'P
.E
XE+Eb
F o o--
E;'s
Ag
i-o,.E
<uE
C)
cq
c>
-c,
cu
q,
.t
(Jc
orO
A
-.:
-
|rrs
{-r-
L
(E((,II
.i-
r-
5
=o,
=h
o)
EF
€EE
(U
-(a
-:i
(l)
h(I)0)
:P()Q)
.H'5
cD
rsE
bg3,
c)
=^s
E
.()=
,5€
CU
.O
(l)L
t-
-l.{
CUE
E0)
-
r-
-:
i
.,Revolufia
economic6",
generati,
de impachrl
tehnologiei
informaliei
asupra
diverselor
sectoare
de
servicii,
are
gi
alte
implicafii
majore
asupra
stN
din
domeniul
serviciilor-
Pe
lAng5.
(l)
dispersarea
in plan
fizii
a
operayiunilor
SIN,
ca
rezultal.
al
delocalizdrii
(cu
o
parte
dintre
filialele
sau
sucursalele
periferice
din
punct
de
vedere
geografic
irnplicate
numai
in procesarea
de date,
dezvoltare
de
soft
sau activitf,f
similare,
fiind
dependente intotalitate
de
sediui
central
in ceea
ce
priveqte
transferul
de
cunoqtinle
qi
tehnologie),
asistf,m
in
prezent
qi
la intensificarea
proceselor
de
concentrare.
Eliminarea constrlngerilor
legate de distanfd gi
capacitatea
de a
obfine
economii
de
scard prin
combinarea
proceselor
de
produclie
automatizate
9i
centralizate cu
relele globale
de
distribuiie
sau
centre
de vinzlri
raspandite
pe
scar6
largd
au contribuit
la
(2)
recentele
achizilii
si fuziuni,
nu
numai
intre
hrmele d'b
sbrvicii,
dai
gi
intre acestea gi
cele'din''drjctorut
pioaucflei
ddbunuri,
ductnd
la
o
expansiune
rapidE
a
srN-urilor
din domeniul
serviciilor, precum
gi
la
(3)
o
modificare
a distribu[iei
geografice
a
acestora,
din
punctul
tle
vedere
al
{drilor
de
prlvenien{d.
Astfel,
sectorul
telecomunicatiilor,
de
pilda,
a devenit
o
industrie
global6,
dominat[
de mari
firme
multinalionie
qi
marcat[
de numeroase
fuziuni.
Multe
dintre
acestea
sunt
foste
monopoluri
publice
europene,
de
tipul
France Telecom, Deutsche
Telekom, Telecom
Italia,
Telefonica
Espafra,
cire
; se
situeaz[
printre
primele
cele
mai
mari
zece
companii
de
telecomunicatii
din
r
{ume.
cea mai mare
dintre
acestea,
vodafone,
originari
din
Marea
Britanie,
a
i;
fost
cotat[
ca
fiind
a doua
cornpanie
transnapionalE
din
lume
ca valoare
a
activelor internationale
in
2002.
:,
. .
_
companiile
europene
de telefonie
sunt,
in
acelagi
timp, participanli
iictivi
la
procesul
de
privatizare
Ge
are loo
peste
tot
in
lume.
nrinci
Teleiom,
firma
italianr
srET
gi
Telefonica
Espafla au
cump[rbt
acliuni ale
operatorului
l,'argentinian
de telefonie,
ce
a
fost
pd.vabzat.
Telefonica
gestioneaz[]e1ele
qi
in
ii
Ctrite
gi
Peru.
iar France
Telecom
in
Mexic"
Tot France
telecom
a
intiat
intr-o
I
asociere
cu
Deutsche
Telekom
gi
Sprint
pi
au
cumpdrat
operatori
privali
de
[telefonie
din Anglia,
Germania'ii
ririi".
BT
s-a ariar
cu MCI
qi
Banco
de
I
SantandSr
pentru
a
oferi
noi servicii
pe piala
Spaniei.
In
SUA,
AT&T
a
achizitionat
companii
din domeniul
transmisiilor
prin
,|
m suA:
Aldgl
a
achrzrhonat
companii
din domeniul
transmisiilor pri
i
cablu
ca
TCI
qi
Mediaone qi
gi-a
unit fo4ele
pe
plan
internafional
cu
Britis
oaulu ca
lul
$l
Medlaune gl
g-a
urut tbrlele
pe
plan
internafional
cu
British
l.Telecom
worldcom gi
MCI,
dou6 companii
relativ
noi
in domeniul
'telecomunicaliilor,
s-au
unit
pentru
a
crea
una
dintre
cele
mai mari
companii
de
telefonie
mobilE
din
lume. Microsoft
a
achizilionat
o
parte
a
Ai&T,
o
oompanie
britanic[
de
transmisii
prin
cablu,
Telewest
qi
firma
suedezE
de
comunicalii
mobile
Sendlt.
1stt
Econom
ia serviciilor
i
nterntlio
nale
lnte
rna{ionnl
iza
t"ea sen'i ciil o
r
l5e
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 37/52
Marile
societ[li
transnafionale
din
domeniul
serviciilor
sunt
acum
mult
I
mai
uniform
distribuite
din
punctul de
vedere
al
statelor
de
proveruenti'lecat.in
I
urmf,
cu
15
ani,
dacb
avem
in vedere
criterii
ca
dimensiunea
achvelor
lor
I
irt**ulronule,
forla
de
munc[
angajatd
sau
cifra lor
de
afaceri'
STN-unle
americane
iEi
menlin
incf, o
pr"r.np
ri-nificativi
pe
multg
piele
de servicii,
dar
dominalia
lor este
in
sc[dere,
in unele
domenii
pierzfrnd,chiar
pozitria
de
lider'-in
p"Ufi"iOt"
gi
media,
de
pild[,
considerate
a.ti
punciul
,forte
al STN-urilor
l*.rirurr,
companiile
europene
au
preluat
conducerea.
In
domeniul
distribufiei,
de
asemenea,
compozilia
clasamentului
s-a
modificat
substanlial
in
ultimii
20
de
ani
de
rapidi
transnagionalizare.
in
timp
cetn
j986,
noui
dintre
cele
mai
mari
doulzeci
'de
societ[1i
de
distribugie
proveneau
din
su_A,
ln
2002
rimlsese
numai
una
singurf,.
:--;--
-:i
dombniul
'b'iLncai,
modificbfi1'br'SffiiniffUueflv'6"'s+atl
tnregistrat
in'
'-"
special
la
nivelul
companiilor
japoneze.
in
1986,
bincile
japoneze
dominau
ciasamentul
celor
mai
mari
banii
din
lume
dup[
dimensiunea
activelor
(12
dintre
e1e
se
situau
intre
primele
20)
Ast5zi,
chiar
dacl
cea
de-a
doua
banci
din
lume
ca
mlrime
continuil
s[
fie
japoneza
(sumitomo
Mitsui),
numai
patru
;;;;i-l"deze
mai
figureazdin
topul
primelor
20
de
b[nci
din
lume,
in
special
ca
uflnare
o
,.*t*rtlr[rii
qi
consoliddrii
industriei
bancare
japoneze,
dup[
."c"si,rr,ea
economica
pronunlat[
din
anii '90,
dar
qi ca
o
consecinf[
a
reformirii
gi
dereglementdrii
sistemului
bancar
japonez
qi
-necesitdtii
de a
irr"t",
protl.*u
lriti*
a
imprumuturilor
neperformanle'
Clasamentul
celor
mai
mari
b[nci
din
tr*"
".t",
in
prezent,
dominat
de
binci
europene'*.
Strategiile
de
achizilie
ale
b[ncilor
europene
au
avut
ca
scop,
in
interiorul
1[rilor,
crearea
de
,,campioni
nalionali",
iar
in
e;xtelor
formarea
de
aiiante.
Acesta
este
cazul ABN-Amro
-
cea
mai
mare
institulie
financiar[
din
olanda.
Alte
exemple
sunt
Deutsche
Bank,
ce
s-a
extins
in
Europa
prin
u.tiritiorurea
Credii
Lyonnais
(Belgia),
cumpir6nd
-rctiunl-h
blnci
italiene,
ir".r"arA
s[
pitrundl
in
sistemul
bancar
franciz
5i
preluind
Bankers
Trust
din
New
York.
Miqcdrile
intreprinse
de
ABN-Amro
qi
Deutsche
Bank
pot
fi
intrelese
ca raspunsuri
strategioe
la extinderea
giganlilor
financiari
americani'
HSBC
Londra
a
achizilionit
Seoul
Bank
din
Coreea
de
Sud
qi
Republic
Corporation
of
New
York.
Sectoarele
telecomunica,tiilor
qi cel financiar
nu
sunt
ins[ singurele
care
se confrunte
cu
tendinle
de
conoentrare
gi
conglomerare.
Asist[m
9i
in
domeniul
serviciilor
informalionale
la
preluLri,
achizilii
gi
fuziuni:
preluarea
Thornpson
Directories
de
citre firma
US
West
(SUA);
cumphrarea
de
acliuni
ale
firmelor
Teleworks
(suA)
-
multimedia/software
gi
Thames
(Anglia)
-
transmisii
TV, de
citre finna
britanicl
Pearson; achizilionarea
de acliuni ale
Ofhcial
Airline
Guide
(SUA)
-
rezervlri
on-line, de
cltre
ReedlElsevier
(Anglia/Olanda)
qi
cump[rarea de
acliuni
ale firmei
Extel
(Anglia)
-
servicii
financiare,
de
cltre Financial
Times
(Anglia);
extinderea
Reuters
(Anglia)
pe
piala americanl
prin
Quotron
-
servicii
financiare
in
timp
real
5i
Vamp
Health
(Anglia)
-
servicii
computerizate
pentru
dorneniul
medical; cumpirarea
firmei
Data-Star
(g6zduire
de
site-uri),
de cltre
Knight
Rider
(SUA);
fuziunea
dintre
Reed
(Anglia)
gi
Elsevier
(Olanda)
-
edituri.
Cregterea
importanlei
STN-urilor
europene pe
piala mondiald
a
serviciilor
intervine,
dupf, cum
s-a
vizut, in
acelaqi
timp
cu
imbunltdlirea
participlrii acestora
la
procesul
de
achizili
qi
firziuni,
ce
a
dus la
crearea
unor
conglomerate
,internalioniile
in
domeniul
serviciilor,
de
o
naturh
hibrid6.
Aqa-numitele
::;.r,,.;0orlglor{re,ra$e.t{ensnelionale
de
servicii"ee'au,dobindit
capacitatea"de
a
p[trunde
pe
piefe exteme cu
o
structurl
diversificat[
qi
integrati
a
ofertei
de servicii.
Procesul,,fansnafionalizlrii"
este mai accentuat
in
domeniul
telecomunicaliilor,
publicit[lii,
serviciilor
bancare,
turismului. asiguririlor,
serviciilor
de
contabilitate,
disnibutiei
qi,
mai
recent, in domenii
ca:
slnitate,
pogtl,
energie.
Tendinla
de diversificarc
a
acestor
firme dinamice,
care
practic[
aga-
numitele
strategii
de
tip senice
supermarkel"'0,
*
putea necesita combinarea
mai
multor
zone
de
expertiz6
profesionall,
lucru
ce
poate fi
restriclionat
in
anumite
6ri.
Astfel,
mdsura
tn
care aceste
firme
se
vor
putea
extinde
9i
vor
putea
opera
este
determinat[
gi
de
gradul
in care
reglementirile
interne
vor
fi
ieformatelol.
w
,,Transnational
service
conglomeratef',
in
Clainnonte,
F-
&
Ciwanagh,
J.
(1984)
Traysnational
corporations
ans
services:
The
./inal frontier,
T'rade
and
Dwelopment,
revista
LINCTAD,
5,pp.215-73.
lm
Ceea ce
inseamni
reorganiizarea
qi
orieutarea
lor
spre
furniizarea unei
game
ample
de
servicii
c6tre
segmenle
de
pia{[
bine
detcrminats,
ln locul oferirii
umri
numir restrins
de
servicii
cdtre
intreaga
pia 6.
'o'
Noyelle,
T.,
Dutka
A.
(19S6), T'he
economics
oJ the
world
marlrct
Jitr
husiness
.services:
Implications
for
negociations
on
trade,
in services, Colunrbia University.
130
(M2),
prin
prezenla
comerciali,
respectiv
lsD
in
campusuri
de
educalie
preuni_
Tranzacliile
internalionale in
economi
a
imaterialE
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 38/52
versitari
sau
universitard
(M3)
precr-\n
gi
prin
deplasaiea prestatorutui,
reipeciiu
a
proresoriror
spre
larirJim(;:?#::S
3:ff"r,,ff?3;::if,fjiJlil?lurui'
respectiv
l,
Tabelul
nr, 3.6.
Structura
indicelui
de restric
nare
la
intpor"tul
sertticiilo
educalionale
Capitolul
IY
LTBERALTZAREA
PIETEI
SERYICIILOR
1,
Libertatea
economic5,
premiza
liberalizlrii
comerfului
internafional
Libertatea
economicd
a
unei
dri,
pe
fondul
cireia
se
manifesti
gi
libertatea
tranzac[iilor
cu
servicii,
reprezinti
voinla
exprimatd
9i
reglemgnFta
a
unui stat de
a
perrniie intrarea
9i
iegir6a
fdri
restriclii a persoanelor,
mirfurilor,
capitalurilor
9i
idiitor,
respectiv
implicarea
in
schimbul
de valori
materiale
9i
spirituale
cu
celelaite
siate.
Libeitatea
economicd
fiind
un concept.
complex
ar
putea
fi
analizati
gi
miSuratS,
conform
opiniilor
unor
specialigti',
prin
trimitere
la
10
-criterficareo
definesc:
.
-i
.
,
r-
-s.l
.
Libertatea
afacerilor;
.
Libertatea
comertului;
.
Libertatea fiscalS;
.
Libertatea
fa[i
de
interventia
guvernului;
.
Libertatea monetari;
.
Libertatea
investifiilor;
.
Libertatea
financiari;
.
Respectul
dreptului
de
proprietate;
.
Absenla coruPliei;
.
Libertatea
pielei
muncii.
Metoda
prin
care
este
cuantificata,
sintetic,
libertatea
economici
a fost
elaboratd
in tg9+
sub
auspiciile
Heritage
Foundation
9i
Wall Streei
Joumal.
Concluziile
au
fost
publicate in
raportul anual
ln care
este
calculat
lndicele
iiU"rtalii
Economice
(
lndex of
Economlc
Freedom
-
tEF).ln cea mai
recenti
edilie,
iin
2007, a
fost evaluati
libertatea
economici
pentru
157_ de
5ri
pe
baza
a
iZ
ae
indicatori
care
cuantifica
cele
10 criterii
amintite.
lndicatorii
fiecdruia
dintre
criterii
sunt calculali
pe
baza
informa{iilor
oblinute
din
publicafiile
diferitelor
organisme
internationale
qi
institute
independente
9i
sunt
sintetizali.ln-nota
odlinuti de
fiecare criteriu
(intre
0
9i
100):
lndicele
Libertd$i
Economice,
la
rAndul
siu,
este
calculat
ca
medie
aritmeticd
simplS
a
celor
10 criterii
gi
are
valori
situate
intre 0
(libertate
minimi)
gi
100
(libertate maximi).
Printre
primele
10
5ri'
ierarhizate conform
metodei
amintite,
actualizate
la nivelul
anului
2009, se
afli cu
cel mai
ridicat grad
al libertifii
economice Hong Kong, Singapore
9i
Australia,
respectiv
ldri
extraeuropene.
Din
Europa
pe
primul
loc
aflAndu-se
lrlanda
9i
pe
ultima
poiilie,
dintre
piimele
10 cele
mai libere
piefe,
Marea
Brit_anie.
ln
afara
acestoi
2
fdri
europene
gi
Danemarca,
nici o alti
[art
din
Uniunea
Europeani nu
se mai calitica
ln'topul
celor
10
fdri.
Trebuie
preclzat
ci
valoarea
indlcelul
se
poate
modifica
de
la
un
an
la altul
ii
tot astfel
se
poate
modifica
9i
pozitia
lirilor.
$
Sonrum*l
p**t*
*rfifirl{S
*
Exp*n
ds
s[rtrBcii
*duuatlo
."
:riuiltr#ulSe
$tudsr,Ui
str5ini
"
sef,wrle
pf,fgru
fl$sr$Er,t-B
--
rtrixrfiuff*t8.{Gfr
{xr}ffitr.&rtfot
,,
creiriilrted*'lnregistracespeqi
.
8lt*
f6,strif:tii
-
Xrpsa
$&
rr$nsp
lndica[a ileiifftal
-
tron:Bu,mul
*
rhtrErrge
dp
s
:sgf,UE{
gdunFtN&ate
tonr*mul
S#.*ts
SffiniS
*
sltN#t
trnF*rrt
de
ssrulcil edtrcrtlorilt#
,
lturn6rui.de
,ttudtnti
*At
{eft*[*
F{f}tru
Acnrdf,
res
- Grf,lr$ffirss
ffififrsfildfi
.
aile Fs. riqii
-
se
Iipsa
S* [ransparen{S
Bt
uirtirl$gsfis
$Lu,#efi[*
tt*fitr]s$t
uf,
l*,*
Bb
h{lirii c$nrg,rth
fFrfins
d*,
aisnafiF
s,ti*^f"
ir,tt
vncrlu*t
gau
Futtsfisftsis
nu"sBf,
ru$ de,
siludar,r,$
ian*grstn*f
in
resunsesisrss,rsi,li*sl{ur
*{Ef
itlH
de
uila
tee opsr*fiarlitsr
"
fllts fssrifitii
-
ds
s:rs.ffitu, f,6p3#is
",
lipsa
de rsnspaili€$t*
l*dicn{e *trsin
-
F;Emn{n
cunrereial&
tnsnglftIn
tr{}eil
*
sfisrtran$J
srtrCilnf
pisEeflt*
E
FAfler:rrryiatg
/
n*R{nos$ta1**
s$_r-tr*smf,f
sh+?rtiit+
Fi}ll
ti1,f.*[i&t-rsfr
*n
si
"
altE
re5tnctii
-
gE,
er8flIphJ,
rEFBE:mrua:prof,ik}-t6or
"
iliFr}rj
SrD
trsnss€rssiffi
lntliceh
gtr{In
*
HvmnEr tfirnfilrgf,rtrftert
Fr+rr,np
pErreenetor
iiurjdice
*
ofBfirrfig
strffi*
'
'rlHrnsrul
sr
eft#fljryil
s ,r'flilt
ftr
rngirn
[eff#rq4an
s
nrf?]#rs
&
psrmtsB
de
mund
f,
iI*
rmttrlfi
ti
*
d*
6pr
g
r.rr pIt
t,,
rf
Fff
Fr
ffi
ff
g:,[.1rft
filuffi
Af
,
.lipsa
de
tranrpsrefl{A
lnd
fcsls
*tr{i n,*,
p,#t*irtt
psfi}asrisl
sr
I$f}d
ir*
1
Tirn Kanrr
Kim
Fl
Hnlmes si Marv
Anastasia
O'GradY.
r32
Tranzacliile
internalionale
in
econo
mia
imateri
al6
Tabel
nr.
4,1.
Pinwle
l0
lari
clasate
tnfunclie
de
vabalia
Indicetui
Libertdsii
Econonite
Lib
eralizare a
pielei
s e nt
iciilo
r
133
liberalizdrii tranzac[iilor
cu
servicii
s-au
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 39/52
in anut
2009
Pozi(ie
[ara IEF
1
Hong
Kong
90.0
2
Singapore
87.1
3
Australia
82.6
4
lrlanda
82.2
5
Nqua
Zeelandi
82.0
6
Statele
Unite
80.7
7
Canada
80.5
I
Danemarca 79.6
I
Elvelia
79.4
10
Marea
Britanie
79.0
Sursa:
Trade
Liberalization
Continuing
Despite
Doha
Impasse
',,Heritage
Foundation"
din
18
martie
Z0Ag
':r
i':-'.^,-
.
-
by
Daniella
Markheim
citafi
in
.
_La
rAndur
siu,
procesut
de
riberatizare
a
schimburiror
comerciale poate
fi
definit
ca
o sumi de
acliuni
menite
sd
elimine
sau
si
atenueze
efectele
barie-
relor
cu
care
se confrunE
ra pitrunderea
pe piap
turniiori"ii",#'-r",i'.a
reduci
tratamentul
discriminator
fafi
de
ace$tia.'oinamica
rio"r"riiarii
serviciilor
se
inscrie,
in
mod
firesc,
in
dinamici
de
ansambru
a retormei
come4urui
mondial,
reformi
care
a
debutat
inci-ra
inceputur
aniror
'80.
rrrute
aintie'irasurire
adop-
tate
in
acest
cadru
au
urmdrit
realizarea
unei
anumite
,iiwitiiiin
aplicarea
instrumentelor comerciale stimulative gi
tiberalizaiei Jrriti"ii
""il"lciate,
cum
ar
ti
reducerea
restricfiilor
comerciale gi/iau
substituirel
masuritoi
netaritare prin
aplicarea
unor instrumente
cu
efecte
asupra prefurilor.
Liberalizarea
se
poate.concentra
asupra
unui
anumit
mod
de
realizare
a tran_
zac[iilor
sau
se
poate
extinde
asupra
tuiuror
modariti,titoi
J;
t"t#ii"rJri="iJ'"
firmelor
striine.
La
inceputul
anilor
'g0
[drile
dezvoltate,
in
special
sUA,
au manifestat
un
tot
T1,J,3f ]nrgl"r.pg.nJru
deschiderea
pieleroi
p"ntr-trir"";fii;
.,
servicii.
i-j:::,,1l1:lj".lilElilta
practicire
proreclioniste,
in
acest
domeniu,
a majoriEfii
Frrlor
lumii
a fost
privild
cu
mult
scepticism..
Politica
protecfionisti
ain
serviiii
este
sustinuta,
aga
cum
am
ariiat,
de un
sistem
o"e
releie
oiiri"
Je'iegrementiri,
adeseori
confuze,
care
afecteaza
industiia
mondiali
a serviciilor
iri
ansamotul
ei.
Principatut
obiectiv
decrarat pelarcursur
reuniuniior
o,s;i;il
jiiili.'iiIi1[,.
liile
internafionate
din sistemut
ONU (OM.T,
e4TS,
Uf.fifnOTii
riu-numai,
a
tost
jyupfr9.a
[iriror in
curs
de dezvortare
de
a-gi
aeichide
piet"6.
ii#Hil;i;;
[iri
la
iniliativa-tirircir
dezvortate
de
a
incrud'e
servicNei.-';dri;
negocieriror
multilaterate
GATS
a fg:t,.
r?
inceput,
de
suspiciun"
t"ta
J"
,Eopuirrrarft
gi
de
ingrijorare
privind
consecinlele__aiingerii
"""5tri=""opl'a;;;t#;estea,
de ra
lgpulur
Rundei
Urusuav
ln
1e86,
m-rrte
fii-in;r;;
G
d*;;iilr";r-rri"it., rj
ini(iative
de
liberarizare
a
anumitor
servicii,
de
obicei
,r.
.."iori..#;pr;
zentau
domeniire
lor
de
speciarizare
(turism,
construcfii,
t[".p.rtj.'-
'Enumerate
si analiz_ete
?n
eanitnhrl
nronortonr
Fo(ele
care
au ac{ionat
in sensul
manifestat
atdt
pe plan
conceptual,
cAt
9i
pe plan
strategic.
Din punct
de
vedere
teoretic,
s-a incercat demonstrarea
unei corelalii
directe
intre liberalizarea
comer[ului
9i
cregterea
economicil tot
astfel cum
a fost demonstrata
gi
legitura
dintre
iibertatea
economici
gi
dezvoltarea
economicl.
Un rol deloc neglijabil
la
,
impulsionarea
procesului
de
liberalizare
a come(ului
cu
servicii
l-au
jucat
orga-
nismele
internafionale,
cum
ar
fi
Banca
Mondiali,
Fondul
Monetar
lnternalional
,
care au
incurajat
reformele
structurale
dintr-o
serie
de
liri
ce au
aparlinut
sistemului
economic
centralizat
sau
care se
caracterizau
printr-un
grad
scizut
de
Ritmul
implementirii
9i
amploarea reformelor au
variat
de
la
o
[art
la alta.
De
aceea, dinamica
liberalizirii
in
firile
in
curs de
dezvoltare
este
pusd
in
evidenf5
'
de
performanlele
inregistrate
in
ultimuldeceniu
de
aceste
5ri,
ca urmare
a des-
ri
.'-
--ehiderii
piefelor
nafionale.
Dac5,
de exemplu,
in
domeniul
comertplui
cu_mirfuri
,*-.
-..
c,e3.-ry1?i
1n.?fe*P^E4e*a
jnitiativelor
de liberalizare
in
cadrul
negocierilor
GATT
a
apa-rtihutiSiilorin
Cuis
db dezvoltare
sau-a
cel6f-iUetbhomie-centrattzatal5l
'r,
Oin
iete Oe
Oe acliuni autonome
de
liberalizare
raportate
pAni
in
1992),
in
,',
domeniul
schimburilor cu
servicii,
trendul
liberalizirii a fost
lent
gi
alimentat
inc5,
cu
miciexcepfii,
de
ldrile
dezvoltate.
Particularizdnd in
cazul
serviciilor
definitia
procesului
de
liberalizare
prezen-
I
tata
mai
sus,
mdsurile cuprinse
vizeazd
facilitarea accesului
pe
piali
a
furni-
zorilor externi
gi
diminuarea discriminirii
acestora
in
raport cu furnizorii
interni.
Arcesulpe
piafa
poate
fi limitat
nu numai
prin
adoptarea
de
restrictii
la iron-
fiera
ci
gi prin
anumite
misuri
de
politici interni care
deformeazi
manifestirile
concurenlei
9i
fluxurile comerciale.
Accesul
"liber"
pe
pia 5
presupune
posibi-
litalea
furnizorilor
9i
a
consumatorilor
externi
de
servicii
de a
alege
in
mod
liber,
intre oricare
dintre cele
patru
modalita$
de
livrare a
serviciilor
(lSD
sau alte
forme
ale
prezenlei
comerciale,
deplasarea
prestatorilor,
comertul
transfrontalier,
deplasared
consumatorilor), o
cale
de
pltrundere
pe
piala
externS.
Tratamentul
nalionatface
trimitere
la
relalia
autorita$lor
publice,
care
imple-
menteaza
politica
economici
a
statului,
cu
furnizorii
externi
de
servicii
care,
odata
ce
au
intrat
pe
piala
interni,
trebuie
tratati
la
fel ca
furnizorii
interni de
servicii.
in cazul
seruiciilor,
spre
deosebire de
bunuri,
distinctia
intre
liberalizarea
.
aeeesului
pe
piali
prin
traversarea
frontierelor-gi
garantarea
tratament0lui
nalio-
nal
este
mai
greu
de determinat
astfel
incAt
si
serveascd
implementirii.mEsurilor
politice
9i
ob$nerii
efectelor
scontate.
Frontiera,
ca
reper
spalial
pentru
aplicarea
instrumentetOr
de
politici
comercial5
in
tranzacliile
internalionale
cu
servicii,
nu
are
aceeagi semnificalie
9i importanli ca
ln
cazul come(ului
internalional
cu
bunuri.
De'aceea,
in
politica
guvernelor
al cdror
obiectiv
este
liberalizarea
accesului
pe
piala nafionald a
furnizorilor externi,
accentul
cade
asupra
regimului
de
acordare
i
trhtambntului
nalional
datd
fiind
importan[a
locului
de
regedin 5 a
furnizorului
de servicli,
acesta
fiind
criteriul
care
imprimi
unui
act
de'comert,
caracterul
de
tranzacfie
internalional5.
lnternalionalizarea
serviciilor,
a9a
cum am
precizat,
se realizeazi numaiintr-o
mici
misuri
pe
cale transfrontalieri.
'
Ann
Harrison,
Openness
Developing
Countries,
in
PolicY
\Alr.rlr.l
Elanlr
l Oql
and Growth:
A Time
Series,
Research
Working
PaPer,
No.
Cross-country
Analysis
for
809,
Washington
D.C.,
The
134
Tranzacliile
internalionale
in ec
ono
mi
a imaterial[
De
aceea,
particularit6file
politicii
cornerciale
din
sfera
serviciilor
impun
struc-
Liberalizarea
piepei
s
erui ciilo
r 13s
activitdlii
de
prestare,
extinzAndu-se
apoi
la
cea
de comercializare
a serviciilor.
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 40/52
turarea
mdsurilor
adoptale
tn
scopul
liberalizirii
schimburilor
?n
doud
cabgorii:
mdsuri
care
in
mod
explicit
deschld
accesul
pe pia[e^(permi[and
concurenia)
9i
misuri
care
extlnd
acordarea
tratamentului
nalional.
in
paralel
pot
ti
adoptite
t
serie
de
iniliative
guvernamentale,
practici
comerciale
sau reglementiri
(de
exemplu,
simplificarea
iormalitifilor
de
recunoagtere
a
dreptului
de
proprietate
intelectuald),
al ciror
efect indirect
este de
promovare
a
accesului
pe
pifua
sau
de
extindere
(rareori
condifionat)
a
acordirii
tratamentului
nafional
spie
firmele
ou
capital
strdin.
Unii
autori
considerd
cd
aceste inifiative
formeazi
o
a
treia
categorie
(reziduali)
de
misuri
privind
liberalizarea
comerciali,
definita
sub
titulatura de "alte
misuri",
Liberalizarea
accesului
furnizorilor
striini
pe
o
piafi
este de
obicei
precedata
de
liberalizarea
internd,
adici de posibilitatea
oricirui
furnizor
intern de
servicii
de
a
concura
cu
ganse
egale in
interiorul
unei
piefe.
La
rdndul
ei, liberalizarea
'll?ll1r e.
l"la.lg*',.iilol^
?re
..dlept
gegilq*nec€ealfl,,geei
nu
.iuriqtg0tq*,*
exi?tenla
proPrietafii
private
in
aCele
sectoafb
cdre
in
mod
tradilionit
se'atidu,f6i'*'
pufin.
pa(ial,
in
proprietatea statului
gi
sunt
in
continuare
ienumite
generic
"servicii publice".
[n consecinfi,
in
abordarea liberalizdrii,
aceasta trebuie
tratati
ca
un
proces
secvenfial
gi
de
durati
al
elimintrii
treptate a
acelor restric{ii
al
ciror
principal
elect
este limitarea
concurenlei
pe pia[a
serviciilor.
-
Reforma
politicii
comerciale
externe
destinatd
tranzacfiilor
cu
bunuri
gi
servicii
a
fost
dirijati
spre doul
niveluri
de
acliune:
pe
orizontaid
-
prin
instrumente
de
politici
generali
(care
se referi la
bunuri
gi
servicii)
gi
pe
verticald
-
prin
instru-
mente
de
politicd
sectoriald
(specifice
serviciilor).
Prima categorie cuprinde
trei
grupe
de
instrumente
de
politici
comerciali:
cele
care vizeazd
dreptul de
proprietate
(ow),
cele
care
urmlresc
schimburile
trans-
frontaliere
(Fx) gi
cele care
se concentreazi
asupra fluxului
fo(ei
de munci
(LM)i.
_
lnitiativele
concrete
de
liberalizare
de
la
primul
nivel
de
acfiuni,
cel
pe
orizon-
tal6,
cuprind:
cregterea
plafonului
privind
dreptul
de
proprietate
al tirmetbr
striine,
relaxarea
reglementirilor
privind
repatrierea
capitatutui (ow),
reducerea
taxelor
vamale la
importuri,
restrangerea
practicii
de
plafonaie
siu
contingentare
a
importurilor (FX),
relaxarea
condifiilor de
acordare
a
liberei practici
siu
a
seju-
rului
pentru
fo(a de
munca
de
provenienp
streina
(LM).
La
cel de-al
doilea
nivel,
cel
pe
verticald,
intalnim
instrurnente,care
asociazi
specificului
sectorial
pe
cel
al modului
propriu
de
internalionalizare.
Acesta
oler6
un
tablou
mai fidel
al conlinutului
gi
al
stadiului procesului
de
liberalizare.
Rerorm_a
politicilor
sectoriale
angajeazi
o
gami
foarte larga
de
instrumente
aplicabile comerfului
cu
servicii.
De
exemplu-,
anularea
timitirii lsD
in
sistemul
bancar
dintr-o
serie
de
iri,
adoptarea
legii
copyright-ului
pentru
a se combate
pirateria
din
domeniul
.cultural-artistic,
adoptarea
unor
reguli
mai
transparente
pentru
atestarea
profesionali
a reziden{ilor
striini
etc.
...
Rareorl
se
menfioneaza
faptul
ca, ln
majoritatea
subsectoarelor
de
servicli,
liberalizarea
a debutat
sub forma
acfiunilor
de
dereglementare (descentralizarea
reglementirii
unor
sectoare
gi
aplicarea
unor
re-glementdri
mai
flexibilet,
a
Experien[a
[irilor
dezvoltate
privind
reforma
din
domeniul
politicii
comerciale,
apiicate
l'a
tianzacliile
cu
servicii,
a
aratat
cd
asocierea
dintre
dereglementarea
sectoriali
(cazul
trinsporturilor
aeriene)
gi
globalizarea
pielelor
financiare
poate
avea efecie
spectaculoase
asupra
viabilitnlii
rezultatelor
reformei.
Adoptarea
"politicii
cerului
libe/'in
Uniunea
Europeani,
in contextul
globalizArii
serviciilor
financiare,
a
reprezentat
pentru
companiile
aeriene
din
lirile
membre
un
act
revolulionar
gi,
totodatd,
prefigurarea
conceptului
de
Pia 6
Unicd.
Agi
cum-afirmi
adeplii accelerSrii
procesului de
liberalizare
a
tranzacliilor
internafionale
cu
servicii,
aceasta
va
permite
l5rilor
lumii si
se
specializeze
in
conformitate
cu
avantajul comparativ pe care-l defin, adicd
in
acele
ramuri
ale
serviciilor
ln
care
sunt
mai eficiente
sau
performante. Deschiderea
pielei
servi-
ciilor
va
potenta
eficienla
alocdrii
resurselor
9i
va
putea
-furniza,
.in
anumite
conditii,
un impuls
pentru
realizarea
eficienfei
iehnic6
(X-efficiency;t'
Totodata,
compiniile
voi'tinde
s6-9i
valorifice
resursele
productivein
acete
activiti[iin.care
'-'pot
;b$ns.m@(irnurn
de-
efeet,,util'"iar-
oonsumatorii
vor.
"b,
eqeficia(-.9..sgrvj.q[i
mai
variate
gi
mai
accesibile
ca
Pre[.
Avaritajele
descrise
nu
lnc6arcd si
sugereze'ci
liberalizarea
reprezintd
un
panaceu. Este de
la sine
in[eles'ci
oblinerea
unor
rezultate
pozitive
de
amploare
necesit6
timp
pentru
a
se
materializa;
in
schimb,
costurile
asociate
liberalizdrii
serviciilor
nri
vbr intArzia
si se
manifeste.
Ele se
vor
exprima
ln mod
direct
sau
sub
forma
restructuririi
proprietilii
din
industrie, a
redistribuirii
fo(ei
de
munci
intre
sectoarele
de activitate
sau
intre
iri.
Factorii
de decizie
politici
din majoritatea
tirilor
lumii
au
acceptat
ideea ci,
atunci cAnd sectorul
de
servicii funclioneazi
ineficient,
el
reprezinti.
un
impediment
major
in
procesul
cregterii
economice,
fiind
preferabilS acoperirea
necesarului
de
lervicii
din
import.
TotodatS,
aprecierea
gradului
de eficienld,
a
unui
sector
de
activitate
nu se
poate
realiza
decAt
prin
confruntarea
rezultatelor
oUtinutJ
cu
cele
de
pe
piala
moitdia[,
cu care
trebuie
sl
comunice
in mod
liber,
2.
Pia[a
europeani
a serviciilor
pia[a
unici
europeani
ar
putea
prefigura
efectele
liberalizirii
tranzactiilor
cu
servicii
indiferent
de
modalitdlile
de
internalionalizare
a
acestora.
-
Dimensiunea
sectoriala
a
serviciilor
este
apreciatd
in
lirile
UE
pe
baza
unei
taxonomii
proprii
a
activitifilor
destinate
pie[ei
externe.
Astfel,
distingem
urm6-
toarele
pairu
tategorii
de
tranzaclii
externe
cu
servicii:
Categoria
A
Cons-umatorul
-
importator
gi producitorul
-
exportator
imobiti
9i
localizali
in
liri
diferite.
Tranzacfiile se
pot
iealiza-prin
intermediul
relelelor
de
transmitere
a
informaliilor, ca
in cazul
unor
servlcii
flnartclare'
1
prin
contrast
cu
"X-inetficiency" sau
ineficienla
tehnica
ce
se reler6
la
situa$a
in care
firmeie
nu
sunt capabile
sa
obline
minimizarea
costurilor,
producAnd
sub
posibilititile
ofe'
rite
de resurse.
Piin
liberalizare
se deschid
noi
debugee,
a
ceror
satislacere
va
necesita
,n
,otum
al
oroductiei
care
si
permite
ob$nerea
eficientei
tehnice
-
"X-efticiency"'
'
Ownership
policies
(OW),
policies
(LM)
conform
lucr6rii
A
Handbook.
WTO. 1s9s.
Foreign-exchange
policies
Liberalizing
lnternationat
(FX)
$i
Labour-movement
Transactions
in
Seruices;
136 Tranzacliile
internalionale in economia
imaterial[
Categoria
B
'ffir
ffi
,[."..bH
Liberalizarea
pielei
serviciilor
137
{':S-t
lrfr,
angajati
este
cuprinsd
in
firme
cu mai
pulin
de 10
angajali
g
90:/:,in
firme cu
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 41/52
Consumatorul
-
importator
se deplaseazi
spre
lara
de
origine
a
produ-
cltorului
-
exportator. Este
cazul
servlciilor
turistice,
educafionale,
medicate,
service-ului
portuar
gi
aeroportuar,
transportului rutier
gi
ferovlar
gi
al
unor
subramuri
ale
servlciilor
de
distributie.
Categoria
C
Producitorul
-
exportator
se
deplaseazi
spre
o
altd
fari,
pentru
a
presta
servicii
consumatorilor
-
importatori
in
{ara
de
regedinfi
a
acestora.
Este
cazul
servlclllor.profeslonale,
de transport
9l
de constructii.
Categoria D
Producltorii
dintr-o
[ari
?gi
stabilesc
o
filiald
intr-o
ahe
[ari,
cu
scopul
de
a
produce
gicomercializa
servicii.
Aceasla
este
9i
modalitatea
dominanti
de
exter-
nalizare
a
aetivitifii ofertan{ilor
de
servicii din
lirile
UE,
deoarece
asigurd
con'difia'
el,g$fl3,a;pd ]g igi"t-i
c,91qu1ulqf
sgrviqiilg-r,j
i :'"tp*r"g-qti.g.n-eg=pLqqs#g-rp.o"nsu--
nia'i6i.
'lritrtrTiiirc6esierdt'es'oria
ceia' iiiar
riaie'p'affEH'6;trftiii(iflFi6i6$bln{rdf
'"'
'
serviciile financiare
gi
de
distributie.
2.1. Indicatorii
sectorialil
La inceputul
acestui secol,
economia
europeani
a
devenit,
ln
mare,
o
eco-
nomie
de
servicii sau
o
economie
"postindustriali".
cregterea
preocupirii
privind
protecfia
mediului
9i
pentru
ameliorarea calitS{ii vielii,
ponderea
in
cregtere
a
persoanelor
varstnice in
totalul
populaliei gi
a
femeilor
in
populalia activ6,
redu-
cerea
timpului
de
munci
au determinat
o
spectaculoasi
cregtere
a
cererii
pentru
serviciile
de
consurn:
audiovizuale,
turistice,
de
divefiisment,
culturale, medicale
etc.
Dezvoltarea
serviciilor
este
legata gi
de
strategia
deanoltdrii
durabite.
activitdlile
subsumate
sectorului respectiv
nefiind
consumatoare
de resurse,
fiind nepoluante
gisusfindnd
tendinla de
protejare
a
potenfialului
natural
planetar.
Subsectorul
distribuliei
mmerciale
(comerful
cu ridicata
gi
cu
amdnuntuf
mobili-
zehzA
tortp
de munci
a
peste
25
mil.
persoane
sau
aproape
a
cincea
parte
din
totalul
populatiei
ocupate,
generAnd
o
valoare
adiugatd de
660 mld.
euro. in
aproape
toate
lirile
(excepfie
facand Danemarca),
serviciile de
distribulie
au o_con-
tribu{ie mai
ridicati
la
atrager€a
fo(ei de muncd
comparativ
cu
aportril
la
crearea
de
valoare
addugatd.
Numdrul
cel
mai
mare
de firme de distribulie
il
intdlnim
in
Italia,
urmati
de
spania
9i
Germania,
iar
cifra
de
afaceri
cea mai ridicati
o
oblin
firmele
din Germania, Franta
gi
Marea Britanie
unde capitalul
este
puternic
coh-
centrat
gi
productivitatea
activitilii
este mai
ridicatd decAt media
europeani.
subsectorul
hotelier
gi
de restaurante
(H)RECA)
este
asociat
in
cele
mai
multe
cazuri
industriei
turistice,
degi
turismul
reprezintd
o
pia[6
distincta
gi
mult
mai
complexi.
Putem
considera
cd
HoREcA
se
constituie in
furnizor
de input-uri
pentru piala
turistici.
in Europa
activeazi
cca.
1,3 mil. de
firme hoteliere
gi
de
restaurante,
reprezentand
7,5%
din totalulde
intreprinderi
neagricole
de
pe
con-
tinent. capitalul
este dispersat
?ntr-un
numir
mare de
mici
intreprinderi (media
de
angajafi
fiind
de
3
-
6
persoane),
astfel incAt
60% din
fo(a
de munca
{
,:l
mdl
6utin
de
S0
de
angajati.
in
total,
10
mil.
persoane lucreazi
in
firmele
incluse
l;+-
in acest
subsector.
Splnia
este
tara
in
care
HORECA contribuie
cel
mai
mult
la
I*,
formarea
produsului
nalional
net
(7,5%), {iind
urmati
de
Portugalia,
Austria,
I H.
ftalia.
in
Fianta,
Portugalia,
Luxemburg
gi
ltalia
s-a
inregistrat
in
ultimii
ani
un ritm
fffi
pozitiv
d
anlajirilor
-in
sfera
HORECA,
in
timp
ce
in
Danemarca
9i
Austria
Iffi
atragerea
de fo(i
de
munci este
in declin'
L$.
-
-$rOrr"to
rul transporturllorcuprinde
intreprinzitorii
a
ciror
activitate
constd
in
I.,'ft,
transportul
mirfuriloi
9i
persoanelor,
fie
prin
acliune
directi
(prin
mijloace
de
If
iiliilil,i
tli""t*,
""ri6n6
9i
navale),
fie
piin
acguhi
indirecte
sau complementare
lffi
iprin'servicii de
depozit,
sirvicii
portuare
9i
aeroportuare).
lnformaliile
statistice
lt$j
liirinA dimensiunea
subsectorului
se refer6
numai la
activitatea
firmelor
specia-
l,-n'
'lizate.
Trebuie
subliniat
faptul
ci
un numir
mare
de mari societdli
producdtoare
lfF
r",
Oe
distribulie
dispun
de
propriile
lor mijloace
de transport
9i
efectueazd'
l'ffi.
oantp
uzul
propriu,
tiansportul
mdrfurilor
sau
persoanelor,
firi
ca
activitatea
'.:*.'i'.tFi
'**5td.g-'6Eima-Sdn'ditnClusE
?n
statistica
subsectorului,
Evolulia
transporturilor
a dost
1.,h"
i;i&;;;r;"
inftuentati
de activitatea
economici
general6,
existAnd
o strAnsd
l:#.' boituri
Intre subsectorul
transporturilor
gi
celelalte
rarnuri
economice'
Iffi
'--in
,ttlrii
ani,
industria
transporturilor
a fost
influenfati
9i
de o
serie
de
factori
}.,ffi,
""og;i
extindlrea
Pielei Un'rce
Europene,
schimbiri
in
tehnologia
9i
organi-
{,,ffi
i"iJ"
pro."relor
de
pro'duclie
(aprovizionarea
9i
deslacerea
unor
cantitSii
mici
ti$ ;;;;"er*
livrate
cu o
fre6venlb
mai mare:
sistemul
iustin+ime),
deregulari-
lffi
i"rJ"
tr"nrporturilor
gi
in
special
a
celor
aeriene.
Subsectorul
serviciilor
de
l"H. t*_-**ort
s-a caracteriiat
in anii
'80
prin
cre$terea
numdrului
de
intreprinderi,
de
flffi
"i"niofr.
acesta dubtdndu-se
intre
1980
9i
1990ln
Germania
gi Belgia.
Numirul
ffi
tot"f
a"
intreprinderi
Europene
private,
publice
gi
mixte
care-gi
desfSgoarS
i,# uoiuitiL"
in
industria transporturilor
depigegte
800
de mii, ceea
ce
reprezinti
lffi.
"".i"
+"2.
Oi. numarul
total
be
intreprinderi
neagricole
de
pe
continent.
Cel
mai
{#
'mare
numar
de
intreprinderi
de
transport
il
gtsim
in
Spania,
Germania
gi
ltalia,
l#
i"i"Lf r"i
mare
votum
al fo(ei
de
munci
angajate
in transporturi
este
intAlnit
in
l#-
O"*ani".
Marea
Britanie,
Fian{a,
Spania.
Cel
mai
mare
transportator
al
Europei
tS"
"=1"
ftf"i6"
Britanie.
in
Danemarca,
transporturile
igi aduc
cea
mai
ridicati
itffi.
IJniriorii"
ta
formarea
pNB
urmate
Belgia
9i
rinhnda.
in celelalte
liri
po-nderea
IHI
iransJortrrifol
la
Jormare.a
valorii
qQaugate
este
mult
mai
scdzutS,
Se
Inregis-
l'[i
i;;;;e-ft;oinia
cohtnui
de
6regierd
a
numdrului
de
persoane
anlajate
in
:
l:$'i
aceastl
actiVitate,
in
toate
tariE
UE.
l&
--
S;E;;ilit
comunicafitlor^cuprinde
intreprinderile
care
presteazi
servicii
ljEi
ooat"rr-ii
a"
telecomunicalii.
in Europa
acest
sector
a fost,
in
mod
tradilional,
I
*l
i-o'nopoi a" .t"t.
in
prezeni,
in
majoritatea
lirilor
europene, operatorii
nationali
I
,i'
Oin
u'i,J.
subramuri
ale
comunicatiilor
se
pregitesc si
concureze
cu
societSlile
I
,;
", ""oit"r
orivat
ca urmare
a
transformarii
pietelor
respective
in
piele
concu-
I i
i"nti"E.
SriUsectorulcomunicatiilor
se
caracterizeazA
incl
printr-,un
grad
inalt
de
l*i
i,ort.rtt.o
i
cipitaiutui
$i
a'fo(ei
de
muncd.
Astfel,
97%
din
angajalii
din
1.8
;;;;;hr""i{in
ioci&a1i
cu hai
mult de
250
de
lucrltori'
Este
susestiv
l"ti
pr.ti,
ilurtorea
gradului de
integrare
al
comunicaliilor
{aptul
c5
cel
mai.mare
I
:
Ir*ai
J"
"orp"n]i
nalionale
apa4ine
Marii
Britanii,
care
inregistreaza
totodatl,?:fiA
I
i
;;;
m;
mare
cifr6
de
afaceri.
La
aceiapi
indicatori
ltalia
ocupi
pozi[ia imediat[/(r/
I
.'
;;;at*r;;
eupa
u"r",
Britanie
iar
pe
locul
trei se
plaseazi
Suedia.
Analiz6nd\-Z
lndicatorii
sunt
obtinuti
din Eurostat.
No. 4. 2008.
138
Tranzacfiile
internalionale
in
economia
imateriali
ponderea
comunica$iilor
in
crearea
de
valoare
addugata, putem
grupa
lirile
UE
Lib
eralizarea
piele
i s e nt
iciilor
139
subsector
"rezidual"
igi
aduce,
in
cadrut
serviciilor,
cea
mai ridicatd
contributie
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 42/52
in
trei
mari.galeoorii:.Luxeglurg
9i
Grecia,
unde
coiuniciliite
au-cdi
ri1;iil;
contribufie
(s,5
gi
9,4y"),Belgia,
Danemarca
9i
ltalia,
in
cire
contribu[ia
comr-
nicafiilor
este sub.media
europeanl
de 2%
91
ceblahe
state
membre,
in
care
aportul
subsectorului
respectiv
se situeazi
intre
Z
gi
2,5%.
Subsectorul
ftn1nclar..a
inregistrat
in
ultimel6
d'ecenii
profunde
modificari
structurale.
Dintre
factorii
care
au
dus
la
restructurarea
activitdlii
tinancLielac
parte
desigur
cei
de
naturi
economicd,
cunoscuta
fiind
legtiura
org;i"a
;
subsectorului
financiar
cu
celelalte
domenii
ale viefii
econom-ice,
o"i
iii""irii
olitici
gi
tehnologici,
a
ciror influenfd
a
prevalat
in
ultimul
o"i"'nirl
piogia1i;f
legislativ
al
comisiei
Europene
a
avut drbpt scop liberalizarea
suosectoiuiliin
interiorul Pielei
Unice
prin
abolirea
reglernentdril6r
privind
controlul
r"ni*oriiro,
valutare
gi
desfiinfarea
barierelor
din
calea
expansiunii pie[elor
tinanciaie.
Oin
punct
de
vedere
tehnologic,
informatica,
in
general,
gi
utifizdrea
"r"r[b;;do;
n
special,
au
redus
necesarulde
fo(i
de
mrinci
p"iti,
ii"ni"ctiit
ii.;;;i;;;:i;
--+'"-
o.,".'.,':-.d.Qmeniile"banoargi.aFasiEur6r'ilor
function€tr
*udeffg;smfUtsttiiBtAHtiiiEafa$'i*:':ei;t
o
treime
sunt
societlli
de
asigurare gi'doui
treimi
sunt
societdti
Oe
intljrmeOieie
financiari.
Activitateade
asiqurare
eite organizate gi
a
evotuadin
m;Jeii;rift;
13
o
fari
la
aJta.
ln Belgia
gi
Spania
ea
a
avut
un
ritm
descende,ni,
?n
contrast
cu
5ra$g,.ltalia
i
Luxemburg,
unde
a
fost
inregistrati
o
evolu[ie
oinamicj
a
piliei
in
ultimii
ani'
Dacd
ne
indreptim
atenfia
spre
activitatea
uahcara,
;;;;-1.";.'i;
derulatt
de
peste
8.000
de companii,..cu
tendinfa
de
scidere'"
nrrirrlri
respectiv^in
avantajul
cregterii
dimensiunii
firmelor,
[e
baza
frecventelor
tuziuni
si
ag 'tizitii'
ln
acest
fel,
dimensiunea
medie
a
intreprinderii
bancare
"
cr"i"rt
i'n
ultimii ani, 807"
din
personalul bancar
activAnd
in
intreprinderi
cu
mai
,rii-ae
250
de
angajali.
Alte
seruicii
de
pi$d
cuprind
o
mare
varietate
de activitati,
ca
serviciile
imobi-
liare,
leasing,.servicii
informafionale,
servicii
de
cercetare'ii
J"-oli"i;;til;
servicii
profesionale.
Este
grupa
de
servicii
care,
comparativ
tu
celetatte
sdbsec-
toare,
a
cunoscut
cea
mai
rapidi
cregtere
in
ultimele
doud
decenii.
Oezroftirea
acestei
piele
poate
fi
atribuiti
mai
mulior
factori:
'
ln
primul
rdnd
faptului
ci
industria
prelucritoare
a
cedat
sectorului
de
servicii
o
pa.rt9_fl
activitifilor
inElectuale
cu
caracter
creativ
pe
care le-a
lncredin-
,
g. .unor
societ5fi
specializate.
Este
cazJ,l
sel-yiqiilpt de
geS.tiu.ne,
O"
,Lnugg;u;i,
ddbercetareapie ei,dedesignindustrial,oepuoticitatE,oeberlonar
'
In
al doilea
iand,
exparisiunea
intregutul-se.tliir
sirvicii
s-i
relectat
gi
asupra
acestui
subsector.
'
ln
al
treilea
rAnd,
tiind
vorba
despre
un
subsector
cu
caracter
rezidual,
orice
noui
activitate.
de-
servicii care apare
gi
nu se poate
inscrie
in
celeiatte
s,iU.".-
toare
este
inclusi
aici.
Asttzi
in
U_E
funcfioneazi
cca.
z mil.
inirep1na.ri
Ol
servicii
profesionale.
in
majoritatea
firilor
riremore,
numarul
de
firme
active
s-a
dublat
in
ultimul
deceniu.
Astfel,
Geimania
are o
;uhalate
de
milion
oe astrll
ae
lntreprinderi,
Franfa
289
mii, Marea
Britanie
9i
nafta
-
eii
mii,
spania
_
iio
*ii,
in
primele
doud
liri
inregistrAndu-se
9i
cifra
dL
afaceri
cea
mai
ridicatd,
respectiv
247
mld'
euro
gi
137
mld,
euro..Fian[a,
Marea
eritanie
si
tarile
ebnetlxle
remarcd
pri199.?
qai
ma19
proporfie
a to4ei
de
munci
activi
a'nj4ata
i;;;;.j;
servicii,,.respectiv
intre
1s
-
z5./".
La
cbahftt
e*trera
se
ptis'Jiia
tdail;,
ortugaria
gi
spania
cu
5
-
9oh.
pe
ansambrur
uE
(cu
eiclpga
F"rtrgrri"rj,
,;".i
forrnarea
PlB.
?n
2.2. Reglementarea
sectorului
de
servieii in
uniunea
Europeani
in,cea maimare
parte
a
firilor
Uniunii
Europene,
serviciile
sunt
supuse inter-
venfiilor guvernamentale
mai
mult
decAt
alte activitifi
economice.
lnstrumentele
intervenfiei pub_lice
acoperd
o arie
foarte
largi
de
prdbeme.
prin
sistemulfiscal,
cel..al subvenfiilor,
sistemul
de norme
gi
regiemeniiri,
statul
controleazd
in
mod
i\drlect
volumul
li
structura
activitililoite4iare,
iar prin firmele
de
siat gi
politica
de
incurajare
a
concuren{ei,
controlur
se reilizeaze
in
mod
drrect
-
Mdsurile
de..politic6
comerciali
gi
evolufia
tranzactiilor
invizibile
ale Uniunii
,g p"-ng:e,.a t
euF
inftuen{a
a trei
grupe
3e determinanli:.rrasaruiire
specifice
pielei
seiriGiiior,
principiite
cire
stau-la'
bazi
irt;;;ilru;;ffi;,"i#;fi;
Anotleleilt.serlfnti.ilHi
tarfiaF<i
"^ti$+6+ilh.ti+.ffi-+-**i?---iigir,*i:.:ir,.=*xrr+:.i-*-+--r1:-r.i.,liiili-n--m
:-:'-i:p:',&ord8Hh'seetolr*liti
te(lar'$
?olutaibuit'aeestufa.trt+EddreUifrtf6.tgFiiEtrl-Eliit;idlj''*r.*
...Pi31"
serviciilor,
in
generat
giin
UE,
este
marcate
de
o
serie
o'e
imperrecliuni
9i
limite
ale
manifestdrii
fo(elor
de
pialt.
Acestea
sunt:
a) concuren{a
imperfecti:
unele
subramuri,
cum
ar
fi
transportul
feroviar,
segmente
ale
telecomunicafiilor,
reprezintd
monopoturinaturale
gilsau
puOlicei
serviciile
bancare
gi
serviciile
de.
transport
se
caracterizeazd
prin
foncurbnli
de
lip oligopolisfic,
in
timp
ce
celelalte
subramuri
tind
s6 funclLneze
fn
con|itiiru
unei
piefe
monopolistice
b)
Fluxul
asimetric de
informafii,
?ntre
ofertanli
9i
consumatori,
cu
privire
la
calitatea
serviciilor
comercializatet.
Cererea
de servicii,
in
lipsa
unor
determiniri
obiective
ale calite$i
acestora,
este
influentatl
de
reputalia
producitorilor,
astfel
?nc&t
concurenla
nu
se manifesti pe
terenul
prefurilor,
ci'pe
acela at
creOiUltiralii
gi
calificdrii
profesionale
ale ofertanfitor.
t-icenlierea
9i
ceriificarea
acestora
depinde
in
mare
mdsuri
de
autorittfile'publice
care
pot
interveni
astfel
pe
piafd.
c)
Externalizarea
firmelor
din
unele
sectoare
de
servicii,
prin
oriiare
dihtre
etile
amintite,
poate
avea
consecinle
negative,
ca
in
cazul
serviciilor
financiare
(de
exemplu,
prin
diseminarea
situaliilor
economice
critice
din
{irile
gazdi
a
ISD
spre
Jirile
de
origine
a
capitalului)
sau
consecinle
pozitive,
ca
ih
cazut
telecomu-
.,
n'rcaliilor
(de'exernptu,
posibilitatea
de
a adopta:sriategia
de riraid[-Astfel;
intei-
vgnfia.
autorita$br
guvernamentale
este dirijati
cu
plecidere
spre
prevenirea
efectelor
negative gi
amplificarea
celor
pozitive.
Daci,
.fa[i
de
te4i, reglemenErile
de
politici
comerciali
la
tranzacfiile
cu
servicii
ale
UE
sunt
asociate_
celor patru
posibilitSli
de
internationalizare,
constituindu-se
in
patru
categorii
de
barierez,
in
cazul
tranzacfiilor
intraeuropene,
reglementirile
respective
pot
acfiona ca
bariere
numai
daci
ele diferd
dd la
o
-
1..Din
punctul
de
vedere
al
accesului
eumpirltorului
la
informafiile privind
calitatea
mdrfii
(bun
sau
serviciu)
existii trei
situafii:
calitatea poate
fi crnoscrie
inainte de
achizi-
tionarea
mirfii,
dupd
ce a fost achizilionati
9i
consumatl gi
calitatea nu
poate
fi
pe
deplin
cunoscutl
nici
dupi
ce consumul
a
avutloc.
Serviciile
se
fnscriu
ln
ultimae
dout'categorii
de
mirfuri.
2la
accesul serviciilorpe
piati,
la
deplasarea
consumatorilor,
la
deplasarea
produ-
aitarilnr la nElarn,{araa
len l-
^^-, ^ll
140
T r
anzac
liile
intern
afio
nale in
economia
imateri
a16
{ari
la alta,
chiar
9i
firi
si
existe
in
mod expres
intentia de
limitare
a
tranzacfiilor
Ltb
e ralizarea
pielei
s
e ry
ic ii
lo
r
141
forli
pe
piali
a
marilor
firme
polifuncfionale,
care
dispun de
o
relea
ampli de
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 43/52
cu
servicii.
Din acest
punct
de vedere,
distingem
bariere
involuntare, care
decurg
din structura
pielei
subsectoarelor
te(iarului
gi
bariere
voluntare care
sunt
conse'
cinla
diferitelor
reglementiri
privind
structura
gi
dinamica
serviciilor,
in
vigoare in
fieiare
dintre
Frile
membre
UE dar
in
atenuare
ca
efecte
datoritd extinderii
principiilor
strategiei
adoptati
la Lisabona
in
anul
2000.
2.3. Accesibilitatea
piefei
Pentru
a
putea
aprecia
gradul
de
permeabilitate a
pie[ei
serviciilor
din UE
trebuie
in
prealabil
si
circumscriem sfera
de
cuprindere
a
acesteia, respecliv sd
nominaliz6m
acele
subsectoare
al
ciror
rol
gi
importan 6
le
conferi
reprezentati-
vitate,pe
piafd.
Stdtetf
membre
UE
9i
Eurostat folosesc
urmitoiui'nomenilatcir'de
berviciil:
dihitibfiIe,(s'ecTunedtE),
kbtelorl*gi
iesawanG,(-secliuneal
H);"iffapq*Fti: r..{1 ':
depozithre
gi
comunicfitl
(secliunea
l),
intermediere flnanciart
(secfiunea
J),
serulcll
lmobillare,
renilng
Si
activitd{
proteslonale
(secfiunea
K),
admlnis-
tralte
publtcd
(sectiunea L),
educalie
(secfiunea_
Y),
S1dt
-t?
9i
asisfelfd
soiiata(secliunea
N),
alte
servlcil
personale,
soclale,
obgtegfi(sec[iunea
O)..
Dintre
caiegoriile
amintite
vom
selecliona
subsectoarele
care
oferi
posibili-
tatea externatiiarii
Si
reprezinti
in
acelagi
timp cea
mai
mare
parte
a tranzactiilor
internationale
cu
servicii.
Este
cazul:
1)
serviciilor
bancare, 2) serviciilor
de
asi-
gurdri,
b1 transportului
rutier,
4)
transportului
aerian,
5) telecomunicaliilor,
6)
dis-
iribu[iei,
Z)
conitrucliilor,
8) serviciitor hoteliere
9i
9) serviciilor
profesional
ionOlliile
in care
se
formeazi
at&t cererea,
cAt
9i
oferta
pe piala
serviciilor
joaci
rolirl
de determinanti
"naturali"
ai
structurii
pietei,.iar
dimensiunea
9i
ltructura
ofertei
sunt
rezultatul
strategiei
tehnico-economice'
(producfia
de masl
gi/sau
de
gami
gi gradul
de
concentrare
a ofertei)
proprii
diferitelor
subsectoare
de servicii.
Pielele
celor
noui
subsectoare
enumerate
mai
sus se
caracterizeaz6
prin
grade
diferite
de:
diferentiere
a
produselor,
de
concentrare
a ofertei,
de'inten-
iitate
a
concurenlei,
de
dependenla
fafa de
investitiile
ireversibile
(de
exemplu,
cele
destinate
activelor
invizibile care
s.e transformd
i1_
costuri
fixq
iqe_yitabile
9i
ireversibile:
Cll)
gi,
ca o
consecin[t,
de regiementarti
a
traniabfiilbi
bxteirie.
'
-
lntensitatea
concurenlei
pe
pielele
celor noud
subsectoare
de servicii
este
apreciati
la
nivelul
anului
1992
gi
in
perspectiva
deschiderii
pielelor
9i
formirii
Pielei
Unice Europene
a
Serviciilor.
Cinci
subsectoare
se
pare
ci
vor
inregistra,
in
cel
mai bun
caz, un
nivel mediu
al
concurenlei.
Este
vorba despre
serviciile
bancare
9i
de
asigurlri,
transportul
aerian
9i
telecomunicafiile,
care
pAni in
anul
1992 ficeau
parte din
pielele
cu concurenld
de
oligopol
sau chiar
de monopol.
Pe
piafa
transporturilor
rutiere,
hotelieri
9i
a construcliilor,
prezenta unui
numir
maie
de
firme
mici
permite
pdstrarea
unui
nivel
ridicat
alconcurenlei
sprijinite
de
strategia
de
diferenliere
a
produselor
din aceste
subsectoare.
Pitrunderea
in
1
NACE Rev.
1,
Council
Regulation,
No.
3037
din 9 oct.
t
sau
al functiei
costului
optim:
prin
economie de
scara
de
output'de mari dimensiuni
gi prin
economie
de
game
1
990.
(masd)
Tn
cazul
unui singur tiP
in
cazul
unei
produclii
diversi-
puncte
de
prestare
a unor
servicii
standardizate
gi
automatizate,
va
modifica
probabilin
viitorii
ani aspectul
pielei
9i
in cazul
serviciilor
amintite.
Din
punctul
de vedere
al
regtementdrilor,la
nivelul
autoritSfii
publice,
oblinem
trei
categorii
de
subsectoare
de
servicii:
puternic
reglementate'(bancar,
asiguriri,
transport
aerian
9i
telecomunicafii),
moderat
reglementate
(transport
rutier,
distribulie
gi
constructii)
gi
minin
reglementate (hotelier,
servicii
profesionale).
Barierele
la accesul
pe piafi
sunt
create
de acei
determinanfi
ai
piefei
care
conferi un
avantaj
comparativ
ofertanlilor
locali
in
rapofi
cu
cei
externi. Aceste
avantaje
pot
fi de
naturi
endogeni
(legate
de
strategia firmei)
9i
de
naturi
exogend (legate de specificut piefei).
Expe(ii
uE apreciazi
c6
cea
mai
importantd
barieri
ta
pitrunderea
pe
piaf6
are_
ca
punct
de sprijin
existenla
costurilor tixe
pasive,
determinate
Oe
investiliiie
"
'obligatorii
neamortizabile,
care
au
o
pondere
iidicatd
in
industtia
serViciiior.
"*lnvpStli&q.Jete.c,u-Ppjahife
ppJJL
sgjjatesp-r.g€Jeeqqlg*teuhits.-sus'-,ar..t
jrtrr-a--..-.*.-*,
structura
unor activitlfi,
dar
ele
sunt in
cea mai
mare
parte
buprinie
in-iciive
--'
-
imateriale, generdnd
costurile
fixe, inevitabile,
ireversibile,
nerecuperabile.
Aceste
costuri,
denumite
in
literatura
economici
anglo-saxoni
,,sunk
costs',l,
sunt
asociate
in
mai
mare misuri
anumitor
categorii
de
servicii,
cum ar
fi
ser-
viciile financiare,
serviciile
profesionale,
telecomunicaliile
gi
transportul
aerian.
in
cazul acestor servicii,
costurile ireversibile
se mai
numesC
Ai
cosiurl de
reputalie
deoarece
sunt
generate,
tn
cea mai
mare
parte,
de
eforturile materiale'peniru
construirea imaginii
gireputafiei
uneifirme
pe
piali.
..
.O
llt?
barieri
specificS
serviciilor,
semnalati repetat
de
cdtre
partizanii
Piefei
Unice'
deoarece decurge atAt
din
caracterul relalional
al
serviciilor,
cAt gi
din
modul
specific
de
externalizare
a
acestora (flux
extern de
consumatoril
flux
extern
de
producitori
etc.),
este
reprezentata
de
diferenlete
cutturale
intre
tarile
importatoare gi
cele
exportatoare,
dintre
care
cele mai iniportante
sunt bariirele
de limbi.
conform
unor
pireri
autorizate,
nivelul
de
integrare
existent
pe
piala
sUA,
ca model
de integrare
regionalt,
nu
va
putea
fi niciodati
atins
pe pia{a
europeanl, datoriti
eterogenitdlii
consumatorilor
indusd
de
diversitatea
lor
culturali.
De
aceea,
avantajele
economiei
de
mas6 sau
de
gamd
ob[inute
pe
piata
americalS
pe
baza adoptirii
unor
sisteme
integrate
de producfie'9i
disiri-
bufie
sunt
rnai'reduse
pe piata'europeani.
Pentru
mlrfurile
tdngibile,
crltr
ar
fi;
.,..
de
exemplu, cazul
produselor
electrocasnice
din
import,
consumatorul
poate
primi,
prin
rnateriale
explicative
specifice
in
timba
maternd,
suficiente infoimalii,
astfel incat
si
nu
aibi
dificultd{i la
utilizarea
produselor
respective.
in
cazul
serviciilor
insl,
de
exemplu
al
serviciilor financiare oferite
de
o
bancd din
strai-
1
O
contribufie interesantd
la
teoria
pietei
concuren$ale prezentati
de Baumol,
panzar
9i
Willig (1982)
a
fost
adusd
de Scherer gi
Ross (1990)
care au accentuat
importanla
Cll
(costurilor
fixe
inevitabile
qi
ireversibile
sau
nerecuperabile) pentru
aprecierea
graduiui
de
accesibilitate
a
unei
piele.
Aceste
costuri, spre
deosebire
de
cele
care
sunt recuperate
prin prel,
reprezinte
o
categorie
de cheltuieli
trecute, obligatorii
gi
ireversibile
cuprinse
inzrQ
rr \
investifiile
destinate,
de
exemplu,
pentru
acumularea de informafii,
formarea reputaliei,[
fS/
accesul
sau
racordarea
la inlrastructura
logisticA
etc.
\?
-
-
'
Frances
Ruane,
lnternationalization
if
Services:
Conceptual and
Empirical
lssues,
Trinih,
(1^lla^6
l} rhlin I oo,l
142
Tranzacliile
interna$onale
in
economia
imateriali
netate,
diferenla
de
limbd
poate
micaora
atractivitatea
sau
accesibilitatea
servi-
Lib
e
ralizare
a
p
ie
pe
i
s e rttic iilo
r
143
cl
Reglementare
organizatoricd
pa(iatd
pentru
serviciile
de distributie,
mai
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 44/52
ciilor
oferite,
deoarece,
prin
contactul
direct
intre
client
gi
prestator,
existi
riscul
de alterare
a
comunicirii
9i
de
viciere
a schimbului
de informalii.
Bariera
de
limbd
se manifestd
mai
ales
atunci
cAnd
consumatorul
nu este
un
profesionist al
serviciului
oferit,
precum
gi
atunci
cAnd
consumul
necesitd
contactul
repetat
sau
continuu
intre consumatoi
9i
producitor.
in
aceste
doud
situalii,
considerAnd
cd,
din
punct
de vedere
tehnologic
ai
al
reglementdrilor
nu existd
nici
un
impediment
peniru realizarea
tranzac[iilor
cu
servjcii
pe piap
exlerni,.
limba
se
poate
constituiin
barieri
la acceiul
pe pia 6.
Ca
pentru
orice altd
barieri,
este
posibile
adoptarea
unor solulii
pentru
ocolirea
sau
depSgirea acesteia.
O
primi
cale
-o
repiezinti
stabilirea'
uirei
retele
de
brokeri
sau
agenli
/ocall
specializa[i in
serviciile
oferite
(bancare,
de asiguriri
etc.) care si
preia
funcfia de
reprezentare
a ofertantului,
precum
gi
pe
cea
de
intermediere
9i
distributie
pe piaf6.
ln
cazul
serviciilor
(turistice,
de
publicitate
etc.)
care
implicd ionthdtttl"cOntiniiu
sau--"
r"*,+*:"ftssqlsffi,intreparg,.,unactintr.esolulii.o.r,epre4lpttdsdGE#.Jeq,dgJitB.l"9J3H=,lref-lR,;
lF
r.+.8
zentan{e
prin' lSb, asociate
cu
deplasarea
unui
personal
managerial
adaptat'
mediului
cultural
din
fara
importatoare.
Rezult5
ci,
atunci cAnd
limba devine
o
bjriera
comerciali
gieu
de'depigit,
externalizarea
activitdtii
unui
ofertant
de
servicii
este
preferabil
sa
se realizeze
prin
exportul
fac'torilor
capital
gi
munc5.
ConstrAngeriie
asupra
internalionalizirii,
generate
de diferenla
de
limb5, sunt
pe
cale
si
se
atenueze
datoriti
perfecfionirii
mijloacelor
de comunicare,
politicii
educalionale
din
lirile
UE
Si
creSterii'mobilitdlii
rezidenlilor
acestor
iri.
Acegtia,
in caliiate
de turigti,
studenli,
oameni
de
afaceri,
divergi
profesionigti
se
familia'
rizeazd
treptat
cu
diferitele
medii
culturale
ale
lSrilor
UE.
Se apreciazi
c5,.in
viitorul
nu
iocmai
indepirtat,
facilitalile
de comunicare se vor
miri
substanfial9i
prin
cregterea
numiruiui
de
persoane capabile
s6-gi
poati
exercita
profesia
in
cel
pulin
doud
din
limbile
de
circulafie
europeand.
2.4.
Instrumentele
de
politici
comerciali
Toate
guvernele
tirilor
membre
UE au adoptat
in
politica
economici
na[ionali
un
vast
instrumentar
de
reglementiri,
destinat
si
atenueze
"imperfecliunile"
pielei
serviciilor.
Aceste
instrumente
pot
fiimpi(ite
ln doui
categofii;-gele
cale
ie'referi
la
organizarea
sectorului
gi
cele
care
influenleazd
comportamentul
participanlilor
p6
piafa.
Ambele
catelorii
de
instrumente
se
aplici
la
cea mai
hare
parte
a
serviciilor,
dar mdsura
aplicdrii
lor
diferi
de la
un
subsector
la
altul.
Cele noui
subsectoare
seleclionate
pot
fi
incadrate
in
patru
situafii
distincte:
al
Grad
ridicat
de
reglementare
organizatorid
gi
comportamental5
pentlu
serviciile
bancare,
serviciile
de
asigurare,
transport
aerian
9i
telecomunicafii.
ln
cazul
transporturilor
aeriene
9i
al
telecomunicafiilor,
statul
este
principalul.titular
al
ofertei, aga
incdt
controlul
asupra subsectorului
este
direct
9i
deplin.
ln
contrast,
in domeniul serviciilor
bancare
gi
de
asigurare
guvernele
se
implici in
mod
indirect, dar suficient
de riguros,
mai ales
din
motive de
prudenli.
bl
Grad sdzut
de reglemeniare
organizatorid
gicompoftamental5
pentru
seM-
ciile
profesionale, hoteliere
9i
de
construclii, care
sunt
relativ
mai slab
reglementate
la
nivei
guvernamental.
Normele de
participare
la
activiti$le
amintite sunt
mai
pulin
riairla
iar
^^mn^rtamcntr
rl
narticinantilor
oe oiati
este
mai
putin
supravegheat.
ales
cele
oferite de
marile
spa[ii
comerciale,
care
sunt
supuse
unor norme privind
localizarea.gi
func[ionarea
lor.
scopul
urmdrit
este
de
a
proteja
releaua
micilor
comercian[i
independen[i.
dl
Reglementare
comportameilale
pronunfatd,
de exemplu
in
cazul
transpor-
tului
rutier,
care
este
supus
unei
serii de
prevederi
privind
conduita
participanlilor
la
trafic.
Pentru
transportatorii
auto de
mdrfuri
gi persoane
sunt
prevdzute
norme
cantitative,
standarde
tehnice gi
uneori
restriclii
de
pre .
La
consolidarea
gi
dezvoltarea
piefei
serviciilor
?n
UE au
contribuit,
in
mare
mlsuri,
acfiunile de
concentrare
gi
centralizare a eapitalului
investit
in
diferitele
ramuri
ale sectorului:
Fuziunile
gi
achiziliile
ih
servicii
au
un
pronun[at
caracter
nalionall,
fiind
folosite
in
rnai
rnici
misurd
in
cadrul.procesului
de
internalionalizaie
a firmelor
...
;
de
servicii. Dacd
urmdrim,
pentru
intervalul
1987
-
1992,
acfiunile
de
concentrare
;a+:x+4;'<+"sffiilifelslut{exprftfleftapriffTii}rneni}'de't'a'nz?ffff'$i.vatoatEi
tiffizdegilbi)
s6niru.-'-.'-
;,,0 -
fiecare
din
cele noui subsectoare
ale serviciilor,
constat6m
cd,
pentru
serviciile
bancare,
de asigurdri.gi
de
distribu(ie,
rata
de
externalizare2'a
achizifiilor
gi
:i
fuziunilor
este mai
ridicati decat
media tn
uE,
atAt din
punctul
de vedere
al
ir
numiruluide
tranzaclii,
cAt
gi
alvalorii
acestora.
Transpofiul
aerian
inregistreaza
r;
cea mai sclzutS
rata a externalizirii
capitalului,
dat
tiihA
taptul
ce soci&a1ite
Oe
i
transport
aerian
ale
UE
au dimensiuni'gi
fo(d
egale
9i
urmaresc
mai
curand
r consolidarea
poziliei
lor
in
cadrul
pielei
na[ionaie
gi
regionale.
in interiorul
UE,
cele
mai
maii fiime
cje
servicii slnt
concentrate
in
trei
[iri:
Marea Britanie, Franfa gi Germania. Prin
corporaliile formate, capitalul
european
9i-a
croit drum
spre
sectorul
de servicii
gi
din
alte
regiuni
ale
lumii.
Rr
ii oe
remarcat
dinamismul
deosebit
al
societililor de
asigurare,
care,
prin
dimensiunea
lor
europeani, au
reugit
si se internalionalizeze
spectaculos.
3. Cadrul
institufional
al
procesului
de
liberalizare
Posibilitatea
guvernelor
de
a opta
pentru
aplicarea
unor instrumente
de
politicd
comerciali,
atunci
cand doresc
s5" amelioreze
competitivitatea
sectorului
de
servicii, reprezintd
in
cele
mai multe
cazuri
obiect de
negociere
intre
doui
sau
mai multe
state. Este
important
sd
se
facd distinclie
intre
instrumentele
de
politica
comerciali
care
pot
fi
adoptate
unilateral
9i
cele
care
necesite
coope-
rarea mai
multor
liri
sau
sunt
cuprinse
in
acorduri
internafionale.
in
al doilea
paragraf al capitolului
am
prezentat
acele
instrumente
de
politici
comerciald
care
reprezinti
opfiunile
unilaterale
ale
diferitelor
guverne
nafionale.
Aderarea
la
organizafiile
sau
acordurile
internalionale poate
facilita
autoiitalii
publice
centrale
'
Degi
procesul
de fuzionare,
preluare gi
achizi$e
s-a accentuat
in
ultimii
ani,
in
19g7
lpLori 1tly
857o
din
acfiunile
respective
aveau
loc
in
interiorul
granitelor
nafionale
ale
firilor
CEE; iar
in
1992
s-a
inregistrat
o
scidere a
ponderii,
707.
din'totatul
investiliilor
realizAndu-se
pe
piata
nalionali.
'Tranzactiile
realizate
cu firme
din
UE raportate
la
cele incheiate
cu firme
din afara
UE
(Andr6
sapir,
Marl<et
services in
the
comunity
Economy:
sectorial
Dimension,
E
144
rreaqiii.
intEma$odarc
io
@lomia
i@teriE
tr
@lor
Ouiqaliile
qenerale
cuprinsg
ln
primele
2
parll
ale
acordulul{ac
l mitere
prea'
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 45/52
imotementarea
unor
noi
masud
de
politica
comelcide
sau
modificarea
lF
:ljffiiJi;;;i;
U;;i"J*r"
""oi,on1i""
,"i.iiiIiiaJl;"sirat"i
nn"u
o"
lB.
hbitt
ta o
sede
de
concepte
care trebuiau clariricare
si
adaptate specilicului
seF
Iiiijlti",,il"lliiLir&;rizaa'isctimou,itor,"ontiiiJi&ioirrti"i"""t"i*."r"'i
l.t
"l"Silf":":"r;ilnilff:;fl:il:i1::";f:f:;f;:::,"
3.1. Acordul
Gercral
peErru
comer,tul
cu
s€rvicii
{&
frffi:i[l,r:ffiffiEHvitare
sau
ramure, cu exceplia
celor ote
te ln exerci$ul
cadrul
multjlaterat
de
flegoc.rere
a
instrumentetor
apncabile
tranza4iilor
_cu IS
.
irodafitefile
de
lumlzarc
(nodes
ot
suwly)'
carc
lncludi
(i)
liwarea
trans-
servicii
este
oferit
de
Acordut
tnternagonar
priliitli#ffi-s"rvi"1i
tolrst,
lf;
l@nta]ied,
delinia
ca'lumizarea
unui
seruiciu
de
pe
tedtoriul
unui stat
Mombru
sesrionat.si monitorizat
de
o,gi,,i,.tia
Naoid
i i
di'-rnEiliili-uibt'
*";
l$
lttgtu;H,it;i#:?Bk"g;:'*ffi::?""il811i,nl['1,,''"?il',i1f,f,ff,"
inrat
ln
vigoate
E
I
Enuafl€
rvec
lstltutional.
cupdnzand
conceptete,
fE
(,,ro
r,.,F,.E,ne
iurwe
si*ine
@al
dar epe4ineM
altei
Ei
nen]f.re,
(M)
GATS
reprezintS
cel
mai
larg caoru
lI
*#**ffiirffitfi#ffiffirffi--ffi
doua
cateqoie
de
@iwn"rr"
o
,upr"o.,ti.ii"iJJ-at._Jurirr
care
ta".reedd
Itr
d
exlit.d,e,
imedLt
$i
necandtional
aswra
seNidllor
sau
turnizotllot
de
aeNicii
te
unel€ ramuri
6isub6muri
ate
sewiciitor
1slffi lii.i-"r",
i"r*orrniotiil".
16
dtntr-un
alt *at semnarar.
a1.E,te€6i avantaie
de carc
beneficiad
seNiciile
9i
transoortul
ae
an),
precu.
9i
r.
"r""4irr"
oJ'r"-u"-oil.il"
t."rt
""tt
tr.ri
"+i"""t
|*
fumizodi
de
sen/icii
din @telalte sE,te
cu cate
lntqine rel4il
conerciale;
e
t;
f,uxut
de
eersoanenzic.
rn
"ar,tat"
oe"p?oiir-&iti'ii
a t*a
ciregtk
*
lE
'obllgaitile
spe"flct
(so)
se relera
la
accesul
pe piate
sl
tratamontul
;i;.:;;;";i;;;
;ngaiamentere
""0;ffi;6iliii'si
"gellG
tlte-rati.:,ii
lU
n4bnat,
aplbandu-s€
,umarla
seMciile care sunt
incluse
in listEl€
de
propuned
mtr##i:;"ffill"'s1'ffi51'rUlffir*n*':f'frilru,ffi
t$
Iim*Hffi;,##ftr,'#ffiEmiil:ffiia:;
ili3l[iia
iai;,u
ae
poiitice comerciaE
9i
reducedi
incertiuinli
cr'r care
se
I
Ii;"1ffi'liiilffi;ffin""i'ana
r+
ranse"ia:oiJiiil
setuaii'-u
Investi$a
oe
l& ',iE
Xg,ffi:.3;:il
ff"Jtr1i"J*f'&e'"fi'"3*iffi"Tf"E'ff,'X;"'ffI
.,bital
De
o
noua
piaE
nsi,,t
bedru
comertrtcu
servicii.
card
li}
i"r"rt-r"=Lir[a^i
a"lrri-ri,
i,"iii*,
td-qiitor,
v'aloarea
activelor
sau a
'p.r
u aOmingtarea
enfS
sq
insttuit
Co
a*turi
de
consriutpentu
comerp
cu
rvrerun
$''dr[iiii-p"]iiir-6."rt
r",
o;"p,trtl
lF
colei
de
partlclpare.la formarea
lor,
precum
9i
de naturE
c€lihtiv6,
cum ar li
i5tlfr#il"iii#ffia
s.JrErn"oo,oir6"-ci,rsiri,ilio""t,a
aixr.
t1$
""iE:f#i?ji,,*flf,itH,'j#',1,i+3i"'jff]f,ihe,anrg4iaunapri
ae
}[
a @da
a@t.{]i
,i/ahin€,lt
tulimtilot de
sevicli
sau se
iq
oralwled'ceiicel
'
l# adkzt orariilol
seltd
sau tumieri
de
seNicii:
#iflH?if#ffirrdffiffiu1#fffilt{*'ffi#
t$
"'ffiYff5ffffffi;"ff9*,
srs,rr},..
,::r
ffrg"si*:.:::*'.H:*lirlfgtfli.ff,;"#;',J"illlffiffigff5"':IE"#
l:"
'"?x,.,""5ffi?'[iffiHffi,,i"";'iH"::i''#l,","p"jt:'#ffiTj'i;Tfli,;
i*il"
-irr'a"
G"ilt:,
"'irt
psf
+i
trarcloruri,
sn.l2xestddii
p.ni.-1T]m
l;-
naton;t
@dd
do
tibealizir
esto ex$imat
de nume
de estidji
induse
tn
p*l::
ffi;*1.":llffiH"1lp1ffiT,#ji"tXffS#,t"Uimf*m
t
:
tisia
ndrit
peiisemna,an,
@@at
cu nunetut
do
ramurt
$i
subaiati
din
tis6'
Acce;do€Disl5,ant7R€{rmulflalonal,iriivrgaF;"i6suplim€ereiPadaeliUstekcuqbhg;tiisuit'blocater''ln'sensdceoFranuaredreptulsa-gisupli'
,vi
-
LrheErE
@
DroorEdve:
art.rs
"d;#l'ft;;;i:ilr-"iiai"",
'nzo
I:
meniez€
mesu
l;
cere'
limiteaz:
accesul
pe piaF
sau
a@rdarea
tratamentului
'p_.o.u^ir"i
-g.jut*nt"lor
sp€cific€,
'art
21
Modificarea
prcgramebr;
Panea
a
Y{
-
I
j
;;:ffi.i;;fi;;#;,
aonsurgd
art
23
sorutonar€a
direrend€ror
*
resp€c'
fl%iliglir',irr;1ft".?l'l*r,$Iir*:dl3.HJ$#i###H"",-E
tu
=flH:{r',8#:rffiE;"txq#i*iiiltrtri'ii+ruii:@
146
Tranzacfiile
internafionare
in
economia
imateriard
nafional
pentru
ramurile
gi
subramurile
serviciilor
deja
lncluse
?n
liste.
T
Lib
eralizarea
pielei
s e
rv
iciilo
r
147
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 46/52
Tratarea
in
extenso
a.continuturui
GATS
in
cuprinsur
acestei
rucriri
nu
este
nici
necesard
9i
nici
pbsibiri.
Ne
vom
rimitala
semnararea
uno,
i"riio"
impricafii
gi
imperfectiuni
are
crauzeror
acordurui,
"ui"
",
produs
ingrijorare
in
rindur
semnatarilor
Acordarea
necondifionata
a
clarrzei
MFN,
conform
articolului
2
din
Acord,
presupune
ce,
odate
cu
intrarea
in
vigoare
a
e"orarrri,
toate
avantajere
de
care
beneficiau
partenerii unei
firi
in
baza
unor aranjamente preferenfiale
bilaterale
sau
regionale,
limitate
la
un
anumit
s,e:torcI
";*i;iililse
vor
extinde
automat
asupra
tuturor
membriror
semnatari
ai Acordurui.
gsie
""rrr,
d;
"-;;rr,
;ffi;;
-
""."
3r,fJ',^^q:kll:*::f:,_g*,grfo
o'rvirot,*Jp"rt"rjt"rgo.
Acestea
ar urma
:
i'{
:aa r
F
:
ffill1X8ifflS;%fi
3035';;39;93311"9ffi
i:;'4.
-
*-.
lip rovizrsiti r
:il?",*',".r,H,"*r:
j*f
:lii:1a,i".11,,("X",8'1"#?3".H 'i;'l**r;l
::ln:l
:TT
ff
r:'9':l-9ottt'
ea
t
rebu
i
e
"a
i"
"l*
p
Jn
;;
;;
?;
:o"'"#T,JJ
;
vantaje
pir[ilor
afectate.
fie, revizuiri
periodic
qina
ry'preferinfera
iespective
6i
p;i;;
fi
'"[,#:'#:
i
celelalte
pi(i
semna 1qe.
Elcep{iite_
'sunt
rregociate
cu .ocazia
ilo.ej";'H
I
iberalizare'
iliFeaggiti,mp,
crauza'MlnH
are in
vedere
existenta
orearabir:
; l
unei
anumite
deschideri
a
piefei,
ci
numai
icoroar""
,"r"rH"il6;ffi;,ffif
I
atoriu
privind
accesul pe
iial .
b"o"i"""
Jxisti
o
;*#;;;ie-a
gradetor
de
I
accesibiritate.a
pieferor.din
diferirere
1dri,
criuza
amintiri
poate
fi
irLibiJi"i;j
";
I
un accept
primit
de
firire
care practici
poritici
,".tri"iir";;;;
;;;ii;;'tffi:
I
entele
de
poritice
comerciard
in
vigoare
ra
data
semndrii
""ortrrri,
pe care
sa
l
:
le
aptice
nediscriminaroriu,
tururor-partenerilor.
Di
i;il-iaii"',i['#"
i"
|:
I
anumite
subsectoare
are
seMciiror,
accesur
este
rerativ
riuer,
iu
insistat
asupra
I
,
posibilitdfii
aplicirii
excepfiiror
oe
ia
ctar,za
MFN
ca
o
."]"
de
a
obriga
6rire l.
,
partenere
gi
semnatare
GATS
de
a
practica
reciprocitate
a;"""";
Tn
domeniur
,[,r:
respectiv.
Tentalia
de
a
exclude
de
ti
ertinaerea
ctauzei
trrriroiii
.iiairi'pl",rl,,ii
I
,
anumite
servicii
este
cu
atat
mai
rn"r.,
"u
"at.t"L-ir"p";;i;il';il;Ji;';
I ,
i$a.1{
larsi
ei
mai
accesib-ira.
o-htJ
prodr"*a
il"j;;},-b;rati
tot
de
r
;,
3l:l]_r^1",^..""
j.?f:li]1_:yentuatitarea.pre;ucficierii
srave
a turniioriroisi_iir:
il I
.
eflHji;:ili:: #::g::1;f,'""':.$3,irff::';J
;:,H;,:,'HJ:":'1",',:lf[,:ff
I
,
:_X_T:"glT:f
:,::p^':*:Fl":l*ni"rio"pi"t;ffi;,5dd;:iHifl
:tt
tet
riscul
unor
efecte
negaiive,
de'anvefr;C;;
ffi;#,#
:urajarea
I Itlinlrii firilnr in n,,'- ;l^ .t^*,^tr--- +-
-
'-:-:
.-.
lll,kil:El,':::::ll'-
tl_"t;il
il
;;;$iHhLll,,]l,f"L'ffi;i#lllrff:
I,u
afionate
cu servicii.
in
aceastd ordine
de ideieste
menfionard,**n5iiil,"J.ffi
corecte
a
niverurui
de
dezvortare
economicd.a
fdriror'respectirS,
,"tt""t"t
si
a"
ritmutdezvortiriisectoruruide
servicii.
s"
pr*ir"i.i,
iilA;;;iin
in"rr"j"r",
tdrilor
?n
curs
de
dezvortare,
se
in{erege
"Jof"rrruu
cu aceste
tiri
in
scopur
stimu_
iriiob{inerii
unor
rezurtate
performan"te
a,
t"i,r[i##:H,fi:iu'pi"i.
inrern6
9i'
in
acelagitimp,
acordare'a
unui
dd;";;referentiar
,.ir"t"hitestor
teri
ra
serviciile
pentru
care
se
urmdregte
ougn"rea
unei
speciiizaiih
;il.
J€rile
in
curs
de
dezvortarq
srnt
n,unijon.te
gi
in
articorere
care
se
referd
a
egiemenririh,
nafionaie,
ia,qllnsoaren .'pririra
"rJrri'ir"iitJriJl"i
r"
uzantere
ornerciale
gi
ia
arte
informaiii
t"g'ate
cil
pi"i"r"
a"
servicii,
precum
s,'?,.,
",i,lf]l]
are
face
trimitere
ta
oosibilitateJaOoptaiii
unei
potitici
de
salvgardare,
Tn
situatia
l:,::,:l:lr:llj:
g1 i
inregistreazd
un
deficit
cronic.
una
dintre
deciziile
care
avorizeazi
aceste
tiri
rcu.r
u
rr
ugtsrreaza
un
OeIiCit
CfOni
firi
se
referd
la
con{inutul
articolel
lor
17
Si
18.
in
conformitate
U
aCeStea,
aiOfdafea
sr
ltwrErvr
|
'
Yr
I
o.
ln
Conlgfmltate
siderate n,
^hri^.iii
,^=:::tlle91ag
9i
a.tratamentului
nalional
nu
sunt
con-
ii';Jil".:::":yiil',':"":1,r.?^-:Tii[:ei;,:::1'il,H':,;3Hl?lH;"ffi
:s
: li:f$
propuneri
ramurire
si
activit5tire
i.
,?.ii
angajamente
?n
acest
sens.
tcil
pentru
care
gi_a
asumat
,..:.
.
. ' l 1 '
Articorur
5,
care
se,referS
ra
integrarea.economicS,
permite
[iriror
membre
ATS
si incheie
acorduri
prererenliite
de
riberarizar"
u""oriaurui
cu
servicii,
ntre
ele
sau
cu arte
{Eri,
"bnJilrondi
a"
angajamentur
ae
a
nu adopta
restrictiisuprimentare
ra
accesur
pe
piati
fai;
J;
;"'Ed;;;;il#J;
oor..
De
asd_
enea,
se
precizeazd
c5,.fa{d
de
larire
in
curs
oe
,ie.rirtaie,
,"
parti
semnatare
ale unor
acorduri
oreferenfiaie,
tr"6ri"
,"nifestate
trexiuiiitailin
condifionirite
gi
-liryitlril.e.prevezuie._Totoiatd,
in-"rti.oiur
zs,
care-
seI"L;
ra
cooperarea
ehnr-ci,
se
sbecirica
hecesitaiea
o"
"
""
*lr#ia;ir'"I
;i=';11."
de
dezvoitare
ssr':€Elst€rlt6tahraio*inuracai-*prln
r
intermldiur.
secretariritriri
oiid
$i
.cu.,ev-entuara
mplicare
a unor
organisme
rp""i"rii"l",
cum
ar
fi
agenfiire
9i
comisiire
din
istemur
oNU.
Aicipbt
Ii
mentibnit.-iln"u
ruonJiara,
ur;;il
{nterna{ionard
a
ejleconiunicatiiroi.
organi.ai"
noi"g"i
6irir".rnt"rnafionare,
organiza(ia
rnterna_
fionald
Maritimi
etc.
foate
i"u"t"lig.-nizalii
9i
artere
asemdn-atoare
deruteazd
deja programe
murtiraterare
oe
coop"ii[
iehnica,
?n
domeniire
specifice.
tn tesituri
cu
subvenriite
r"nlioniirln
;;i";irrl;'iriuito,nu"
arricorere
Acordutui
la
care
se
face
iefe.rire
"i;i';;
dat
fiind
""r""tJrrr' au
mai
"deticat"),
se
accepta
existen[a
sistemurui
de
subve.ntii,
oai
si
tapi;r
;;
duce
ra
distor-
ionarea
come(urui.
internafionar
",
.".i"ii.'o"
"'.".L'"J,-.I
pr""i,
eazd
cd,
entru
evitarea,
diminuarea
sau
eriminarea
consecinferor
amintite,
este
necesari
negocierea
acesteip,ractici,
cu
menliunea
ca nu
poate
fi
neglijat
efectul
stimulator
al
subvenp-iror.asupra
programeror
de
oezvortare?i;,ta;idffiii""o"
dezvortare.
Rezuttd,
din
cete
-exfuse
pana
aici'cd
principatut
obiectiv
at GATS
este
b{inerea
unei
eficienfe
economice
sporit"
u
sectorului
de
serviciidin
firile
sem-
atare,
ca urmare
a
unei
mai
bune
aiociri
a
resurselor
si
i
creiierii
accesurui
ra
aprovizionarea
cu servicii
de
caritate
mai
ouna,
ra
costuii
,"iLarrt".
Arinierea
ofertei
nagonale
la
a:?:te
conditii,
piin
*ntrunta.rqa
p9
piafd.cu
furnizorii
externi,
ar
putea
creste
totodatd
competitivitatea
sectorrrui
olti,in"i;ff;;
permite
sd
se
#;Tri#itllil,"
acesi
tli
,mpo.rJr?e
servicii
va
crei
opbrtunitig
penku'
GATS
nu
este ?nsd
unicur
acord
murtilaterar
cu
rerevanli
asupra
comerturuiinterna{ional
cu servicii, degi
er
crprinou
-"ea
mainare pirtu
u
.""torurui
gi
are
cea
mairargi
extindere
geografici.
Ariturioe
Gars
iu;,;il;in.gociate
g
au
ntrat
?n
funcliune
un
nunier
iirpr.rion*t
de.acorduri,
tratate
gi
inferegeri
intergu_
vernamentare
ra
niver
regionar,
grupdnd
fie
fari
oezvottitqli6
ti,ii
in
dezvortare,
rareori
reusind
s6
concilieze
inielresere
ilLdb;;;;;;;'i riT"u-u"
acr
unicr.
1
cete
mai
notorii
aco,rduri.au
grupat
5rire
dezvortate
?n;
Uniunea
Europeani
(1957),
socia[ia
E
u
ropeans
a
Liberurui
sb,i-i-re
iJ
iid;j;;;;;".;i'
6ffi"";,,,oe
ntru
Frerag
i
rconomice
ap,'opiate
int'e
Austraria-r.i"r"-z"llr-o)ler.rzcenre
(1983),
Acordur
pentru
Zona
e
Come(
uber
SUA-tsra"t
(l?gfl,;;;Jrt*d;ru
come4
uber
SUA_Canada_CUSFTA
(1
988)
9i
altele.
La
rdndul
lor
ii
tarii"
in
O".r.rirr"'.r.,
semnri
,n m.r6 nr ra.B- r^
^^^-).._t
I
I
"S[$i.
iHi
'l
I
J
ii1.
,t' :
r''
f"l
I
148
\
anzac
fiil
e
intern
agio
nal
e
in
ec
onomi
a imateri
al d
De
asemenea,
o mare
parte
din
ramurile
industriei
Liberalizarea
piepe
i
s
erv ic
iilo
r
149
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 47/52
['
tr'
[;i
[
,.:;"
I
'...,i
I;';
l'i,'il;"
I
tli
I
f.j,
1
.rii
I :ixi:
I
*j:'
{*,l$'
I
.
i . , .
'
f:":''','''
'l ;ui
";at r. ;+: :"C*-
S",i...*
_
<:
:
.
I"ii:,
-
'
x. .'fi,,
L,f1
l#r
h*
I
"jli.
l#l
lffi
l1i1
{ ',8t:
fffi,
l'H$'
I
':iil;.
[
;;]$'
l:
lt,i,.
I i#"fi ,.
Iffii
l,,i#-,
,l
't'J.t'
I
,, i+"
Iffi
'
'
Ii{,it
t;
hti
lid'
l,rlrr
l,:
l'*i
I-i
I
ir;
I,
i
:,"
i.,
I"'.
3-2,1
. uniunea
Europeani
care reprezinti
una
dintre
cele
mai
puternice
grupiri
economice regionale
a
statelor suverane
?gi
concentreaza'acgrnile
asupra
uniformizirii
reglementirilor
care sd
extindd
at6t
in spaliu
cit
gi
ca
domenii
teritoriul Pietei
Unice.
Aplicate
pie{ei
unice
angajamentele
formulate
intre
tdrile
serhnatare.
au'ci'arie
gi
o forfi
,ai
*are
decat
cele
asumate
?n
cadrul
-
ff
;ilqjlJffi?fl
X,#[,JTJ,";;Xl5$;fi'8tr#E.if
t;ftTi',k'HiXtl,\#ffi
-*
Roma
(1957),
gare
a
pus.bazele
integrdrii, p6nd
in
prezent
au
tost
parcurse
mai
multe
elape
privind
liberalizarea
fluxuritor
de valori-9i-persoane,
etaie
.rnareate,gl.
de
cregterea
numdruluide
fEri
rnembre.
Liberalizarea
efectivi
a
comer[ului
cu
seruicii
a
fost
mult
timp
amanatl,
dat
flind
caracterul puternic
regremeritat
ar
acestui
sector
in
toate
tirire
membre.
Astfelci,
pani
Ia
mijloculdeceniului
g,
nu
se
poate
vorbi
oespre
"Joptarea
unor
misuri
cu efect
radical
privind
constituirea
pie[ei
europene'unice
a
serviciilor.
odati
cu
adoptarea
in
1997
a
programuui
ei'e1ei
unice
s-i
"tntrr"t
o
nou6
directie
de
acfiune.
Accentul
pus,
?n
cadrul politicii
comunitare, pe
armonizarea
reglementirilor
9i
standardelor
din
diferitele
sectoare,
s-a
deptasat
spre
consti_
tuirea
unui
se]
_de
principii
comune
pe
suportul
cirora
sa
tie'mooelat
un
sector
unitar
d.e
servicii,
competitiv
gi
puternic.
Principiite
amintite
r"r"Gra
i",
subventii
(ca
opfiune de
politicd
promofionard
decisi
numaira
nivel
nrtionalj,;;;;G:
terea reciproci
a furnizorilor
9i
ofertanlilor
de
servicii
1ca
o vaiiani{conoigioniia
a
clauzei
tratamenturui
nafionar)
9i
drepiut
de
contror
hr
larii
gaid-
(a
inv6stiliei,
a
stabilirii furnizorilor
sau
consumatorilor
de
servicii).
"
.
-
-
'
.Jmporfnfa
serviciilor pentru
economia
lirilor
U'E
justificd
preocupirile
autori-
t5fiforJdriloi'melbre
pentru
integrarea
cat mai
grao;t",
"
s";il-r;i
respectiv
in.
strategia
unicd
de
dezvoltare.
in
anul
2006, comisia
europeani,
in moo
explicit,
a raportat
cd 7s/"
din
misurile
pe
care
le
considera
ca
tiind parte
a str"t"gi"i
i3ab9n1
au
fost
puse
in
apricare.
Dintre
acestea
fdceau'pil"
adoptarea
Directiveiprivind
serviciire,
agrearea
programuruicadru
7,
pi""r* ii
prog;;J"
serviciilor
beneficiazi
de
acorduri ?ncheiate
intre
ldrile
interesate
in
tranzacfiile
internationale
cu
anumite
servicii
(in
special
transport,
telecomunicalii,
serviiii
audiovizuale,
servicii
finan-
ciare).
vom
trece
in
revistd
cateva
dintre
acordurile
mai
irportante
di.n
punctul
de vedere
al
pie{ei
serviciilor,
dar
9i
al intereselor
economiei
,'"ra""iti.
3.2.
Acorduri
preferenfiale
A,sociafia_Nafiunilor
din Asia
de
sud-Est-ASEAN
(1967),
pactul
Andin
(1969),
comu-
nltatea
caralbelor-cARlcoM
(1979),
cornunitatea
Ebonomica
a
statelor
Africii
de
vest-EcowAs
(is75),
a1o9 t a
oe
lntesrare
a Americii
r_utin"-r_nle
fisi;l;
c6;iiil;r
i"
cooperare
al
Gorfurui-GCC,
(1981),
Zona
de comer
ereterenfiar.pent^i
errl*
de Est
9i
de
sud
(1981_),-PiaF
comun6
a
Gonului
de
sud-Mercosur
(t9sir)
ii
ncoroul
oe
cooperare
Economici
chire/
Mexic
(1991)-
in
urtrmur
deoeniu
s-au
mai
?nih,eiat gi
ol
serie
de
miero_
acorduri
care
au
antrenat
leri
dezvortate
gi
ldri
in
dezvortare,
cum ar {i:
Acodu
de
ccme*
Liber,AELS-Turcia
(1991)
9i
Acordur
Nord
American
oe
comert,
r-io",.
ii
ilii.
i";t";;#
cnnltti
err
vizat
in
soecial
comertul
cu
bunuri.
materiale,
oegl
in
malo'rit"t"l
ror
s-au
facut
continuare,
periplul
controversatei
"Directive
a
serviciilor"
rs4Erlrcr'
rrr
i
ln
forma
sa
initiatd'
Proiectul
de
Directivi
a
seruiciilor
(denumit
gi
.,Directiva
I
g:'5il::lll
_
f-T"l
g
: 9:
rj:
il
e"
a[aa4
a
t;,
;;i;
jI"
i i"
ijii,,
ai-,#il;,,
ryRengohee,:edr+6sy6xi,
,niare"
ftuiditar?-*-,pi"1ei.iut"rn",
""
*e*1.,,#.,]ill"ri,ilt"...,."
fl:*:,lyl3f:
l"]iylelii
firmetor,
cresterea
-economici
ei
"p".iaii."rea
fortei
de
*H:i;
j:,::1::.:j:j.:fl:y1irl1e1za.zaez.ainpspur.tju.";il;;;;G#;:,:;
consolida
competitivitatea
artor
sectoare
""r"-r-J"r['r"'.-*i"ii'#;iiE""'#
nput-uri
intermediare"l.
Directiva
serviciiloi
a
avut drept
obiectiv
realizarea
unei
iele
rntern
e
u;i";-,'
;',,"iiil
ffi
ffi
'fi,llJ:'1lT;ffjl,'J.:i#'
i::,:.il,:i
l*::Sl,l::""iJ"i"tiu"='#;i#::#f;ilfffi
,j[lXI3',,i#J'"J?,"J,JT:ffi
,::
Directiva
urma
sd asigure
.securitate
jurioica
prestatorilor
de
servicii
in
exer-
citarea
drepturiror
ror-fundament"r;
iril;ffi";;;:ffiiri[
ii'rlo"natea
de
?nregistrate
?n
ceea
ce..priv^egte
reglementarea
serviciilor
financiare.
pe
tista
oe
obiective
"in
suspensie"
se
inscriau-t"trli
rio"lrlizarea
incompreti
a
energiei gi
a
ransporturilo-r,
precum
gi
reforrna
sistemrrtrri
errrnna2n
nrirrinrr h?^^-;^.^r-_
,q,,oyvrrurrrJr,
precum
$t
reTorrna
sistemului
european
privind
propiietaiea
intelectuari-
in
decembrie
2002,
ralrei;;i.;;
ra
reransarea
Strategiei
Lisabona,
l1;#"Tifrf
:,1^:.",_,::::.::l;,1;1., J{a
cd
poriticire
derinite
de
stratesia
l]:P"1".
dau,
in-
sfArgit,
rezuttate.
C;
#;;"estea
raportut
srUtir"ilr t:1?:
:li:fl"l"]l31*i?i,-" ril:
reforme
cu
aceeasi
oeterminaie;JiG'ietormete
din
anurnite
domenii
(deschi-derea
pie_teror
de
en'ergie
9i.de
serJiciifau
tost
imptel
mentate
mai
lent.
Raportul,
prezentat
la
consiriur
de
orim5var: din
1a
-
1A
,.aai^
,
,e,
*qrs
,
rdr
rerl.
naponur,
prezentat
la
Gonsiliul
de
primdvara
din
.1
3
_
1
4
martie
2008,
considera
cd,
pentru
urmitorul
ciclu
de
trei ani_ rpformoro rroh,ia
ax
vvv'
vv,,e,vv,q eq,
.,'il.ru
urnarolur
crcru
og
trgi
ani,
rgformele
trebuig
si
::*::::
t::lP.f^"g
1.a,
lu.Ly9r
na{ionar
"at
si
"ormid;rffi
prezenta,
?n
prestare
a
serviciiror)
garantate
in
Tiatatur..c5.
va1iani"1,6i*ra
;;;ir";;
regula
fdrii
de
orisine",
potrivit
cdreia
furniiorii
o"
s"*i"ii'ai
fi
ili;i
si
Tgi
ofere
ffI':,::",11,:"_f',:**::
g-:-?i
":"
^4 "i,gi;d,e
"
iiltiblii'la
""
supune
:::"j"::'Jlf #Ti:l:j:il':::il":19e.."3,";dil;;;;a?r.,"'irlil"-"-:i;ffi
::
rerogativa
de
a supraveshea
si
controra
iraipii,iii"u;;ild;;;irlli,"iiI""ii
Iegale
revenea
exclusiv
taiii
Oe
brigine.
chiar
daci
principiur
llrii
gt
originlnu
reprezinti
decdt
o
reruare
a
principiurui
f.:y l?l*:ii
j:?1r;::,
g:
^"11"^
: 9"
I
e
1
b1e
ur."s r",
un ieii6;
;o,
i
n
"u,u,,G
nei
armoniziricomunitare,
er
a
fdcut
obiectut
unor
a"mge;;;i;;";;;'ffilt:
de
urmitoarele
aspecte:
f .1,e0^lilarea
de
cdtre
{ara
de
originii'i
'bbriga{iiror
sare
de
supravbghere
qi
control"'
in
contextul
in
caie
furniiorul
respectiv
desfigoari
activititi
foarte
Iimitate
Tn
fara
sa
de
origine;
/
remunerar:ea
fortpi
de
muncd
stiiine
in
condifii
neconforme
cu
legisralia
fll,.*^ "-:iina ie.pentiu.a
preveni
"r"runi"i"
de
muncitori
care
ar face
dificird
m
isiunea
aut?:El,:r]:*re
de
a
controra
core;p*;t";;;lr,J
".ifi
"i[,e
u"
Ie',i'
,^^:^:::e^":rflcarea'.concurenlgi
dintre.sistemere
na[ionare
de
regrementare
?n
Tncercarea,de
a oferi
un
avantaj
competitiv
prop;lcr';;;ffiil
'|EUr.,
Ca
urmare,
regula
fdrii
ce
crigine
iost
ellminati
dln
text"ffiii;cttvet.
--
t
B6nassy-ou6r€A.,
schweirnuss
c.,
unai-Kesenci
D.,
R-econfiguration
des
seruices
Ri
"::""1::rP,:'=::":::'^"tt:^y* 6 Y i^, :Z..ii:,2,i,
Probrames
economiquel]f#;: (
SJ
" t1tjgl
Frangaise,
paris,
nr.
zgos/2o06,
p.24_2g'.
vvv,vrr,Yuco,
Ld
uvuu-
\A
'-"'Conpetition,
Productivitv anrt nriics
in
tho
Frtrn araa
a^a,;^^^
6^^.^- F^h
l'.
-
Un
all aspect
controveF€l
l-a
reprezentat
controlul
exercitat
asupra
stabillrii
150
Tranzaciile
intemaflonale
in economia
imateriall
{i}t,
W
'
t"of
:
ri,'
I.;
Liberalizareapiepei
serviciilor
l:
locale
distribufia
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 48/52
contioalelorprevizutep,i"*""iu"t""i,.ii"Tii::#ixil:j,''H:":fHl:.dleptulUidestabilirepentruorratoriidiniGii;;
stabiEascE
sediulintr-o
afta
lare
msi
pugn
protejat5
oin
pun*
u" r"o"r"
"Lfi
ld
oe
h bun
lnceput.
Dlrcctiva
cu
scopul
de
a
presta
seJ"ii
ii
ir"j'in
,nt"rioa..
"etor
din
tara
de
orioin. lt
situatii
paniculare,
n'
urma
si se
aplice
serviciilor
allale
?n
doua
..
il,,1f,T#,H
Sff"^''iE[I
:'#i:r:j'#:i
iifillH.i'ffilHtfi:]:l
li
,""fl,;:fl,s:$l5:
(E;Jiy5ffrs":
,a
nive,
comunirar
este
r€a,izat
i
prin
;*"",.5ffi."ji}?f,.*",#::1"J#:fr"ffi"t.*:"ffiH'f"r;[,fl#
l$
.-_ri
;",iirip-,-ri[j*#;n.;f"Jfli,,#iffii]:i;"m:u:ln&,n"1*::,"
Hni'ii:,:"ffif;i,:t':1l:;rtru:rr*,'lfmi:;,H;frgs':'J'#
l.*
fiEi{i;tl,&x'EilH,t':ffit,xEtlr,ru;ihm,*,x#Jrui
*
#sEEsffi *r"r5&Tni"fttr##ffrffi*1is1ffi##[='".*ff;.tr6*i,:#,ffi,61i"flTffi]l#i*#*lf_#[]ffij#i#
Asfielinc$
Direc
va
serviciitor
are
urmAorul
crr'prtns
tri".t
if"
*AEii,ii*-
-
1
.
obligatlvitatea
statelor
Membre
de
a
respec{a
dreptul
lumizorilor
de servir,
[*
Fina
un
numer
mare
de
obstacole
f""S;""91,:"ngml;t*:*#*[.#*:n#f"".iie,#j
ffi
""j;,Hffiry;im#fiffiffi"#fi,trfl?i,8.#,T:t"#"Hffifii*
seryicit
poghje,
erecricirate.
apa.
kati,enturdegeuriroi,
g;.
-- -''-'""'"
lE
""rpr"
p"oon"iuiri
a]niili,iitl'oror""u,
2 drepludle
consumatodlor
de serylcii
*
d s"
'ai iaona
din
db
srare
ffi
i.
r"i"ru]"tl
-l,r-"i#;?iii'[rlror
servicii
ae
*t=
aceeagr
inrreprindere
ceea
embre
farS
a
ff
limitati
de
masuri
restrlctive
sau
dl*,i]"i"u.orii,
upr-*tii"'iJ &
ce
poate
mita
activitrtea
ac.steia:
pdiie
auba'liili
sau
de
cate
aubriEtile
din
tara
de
origr';#;it;ff#;',"fti. tr
_
'".
epri
i"i""-i-r"ffr"lijifr5j*ntajoase
numai
penrru
seMciire
oferite
de
..
apticarea
unui
mecanism
i;ovator'de
"r".i"-"
ii"-
A;;
-i;;;;
"i;I;
H
fumizorit
tocatr:
aplicate
clntravin
iurisprudenEi
curdi
si
de
a Ie
remedia.
IS
pot
antrena
cbsuri
rdr&tJir-prri"
*
r""p"a",""
,oglement
idror
de
c&re
Dres-
d,
privire
la
dreptul
de
stabika.
Directlva
introduce
regutiimponame
drnro
ff,
i.t"rii
"iai"ii"r"
diiliri"ificara
internaponira,
mai
ares
?n
cazur
intre-
ate.
unele
nu
au
precedonte
in
jurisprudenta
ca,
,"p1,"r"#aiio
oioi,iJ h*
prinoeritor
mici
simtji
ii
absolute ?n
dir€4ia
asisurarji
liberei
clrcuLp
a
JM
f$
-
g.
e-*ptie-i"
iiiairh-potriv
.careh
raxa
pe
valoare
adeuga€
esre datorata
condi{l
ca nationaliEtea
sau
loculd;
resedinF
al aclionadtor
si
membdlo1
It
in
tara
de
ddbifire
pot
drpf"a
.rn
r3roro*"r
TVA
penrru
turnizodl
de sorvicji
:i,flr##],
€xoqJtrv€ pdviroare
ra
acoraarea
irrepirrui
ae'"t.iiil;;;il;;:i
IF
,rT*gf,,""*fj[",I5_4j]l
,-,"oon
*
,nr"uinde,ire
aubrrbne;
6-_criteriile
de
autorizare
care
nu
vor
fi
eliminate
vor
trebui
s6
satisfaci
anu_
l.
,
-
apei,
colectare.a
degeurilor),
nu
existd
obligalia
acordirii
l,ar
dreptuluide
stabiiire
pentru
operatoriidin
arte state
Membre
{ii:'
De
Ia
bun.inceput,
Directiva
nu
urma
s5
se
aplice
serviciilor
aflate
in
douS
l:;
situa[ii particutare:
lli
li
a) servicii
pentru
care
reglementarea
la
nivel
comunitar
este
realizata
prin
I
i'
instrumente
speciale
(serviciiiinanciSrertransJo,iurJi"lu"omunica{ii,
energie);
f'ii
b)
servicii'prUii"Jof"riie"ie
stat.fere
litara,
in
virturea
funcfiitor
sate,
in
i;i
domenii
pl.egYm.eoucilie,
curtur.ar^socj.1l,
justi{ie
precum
si
pentru
servicii
consi-
l,ir
derate
3 {i
"dg.interes
g'enea'.tingiuiiii';; iafi,
;;diovizuarurui,
jocuriror
de
lfi
loj":jl.,"r
activitigi
notariare
si
jtlridict,
a;;;tri?"
pia"","
a
ansajafiror
tempo-
l,t
rari,
serviciide
securitate
privati,'tocuinlu
i6"iri"[-
-'
'-'''l+'
''^:'Degl-DirectivaserviciilorsesprijinS..pearticolele.43gi4galeTratatului
dela
,'o*'.
F*'*.$ET,:ilt?L1'.:$'fi,i3r{F".,ftxi?i,S,r,g*J'#?=flH-Eg:?,H:r:r:t{i
ililljA{i[m
.
.
|,,g
pina
u1
numir
mare
de
obstacote
care
cuprind:
t'. r
a' Ex'stenta
monopolurilor
nationale
($e.91e.r1nfg
pentru
unele
servicii
pogtate);
li''
b'
Restriclii.cantitative
prin
intermediut
timiurii
rbo'iare
afecteazi
companiite
l,$,
striine
de
seivicii;
l;;
c'
criteriile
privin{
obfinerea permisului
de
rezidenfe
cu
efecte
restrictive
tg
asupra
personaiutui
ain
anumite
piofesii;
l'H."
d'
Interdicfia
furnizdrii
mai
multor
servicii
de
citre
aceeagi
?ntreprindere
ceea
[ffi.cepoa1eIimitiactivitateaacesteia.----
{ii*
e.
Aolicarea
unei
fiscatitdti
avantajoase
numai pentru
serviciile
oferite
de
ti#
furnizoriirocarf
- '|lvverr'str
c
IS'
f' Diferenfele
in.regimurile
fiscale
ale
intreprinderilor
9i
in
regulile
contabile
ffi *lir:::*1s1y1i
igicat;;;;;;"
oe_,uspeciil""'i"gil*"ntiriror
de
cdrre pres_
rY
lalorrr
strarnl
care
opereazd
la
scari
internationald]
mai
ales
in
caiii'i-ntre-
i#
prinderilor
mici
gi
mijlScii;
-
evqrq
rrrrerrrql \''rrcrrcr'
I$,
^
g'
Excep{iile..de
la
regula
potrivit.cdreia
taxa
pe
valoare
adiugatd
este
datorate
l*'
in
fara
de
stabilire
pot
complica
mult
ramburs"r6i
wn
p"ntru
furnizorii
de
seMcii
i,it
internalionale
care
vor
ti oelavintaiati
i.
.p"?"i,-intrfrlinoerite
autohrone;
{t[
- -
,-
_,.f-',.F.egulile
referitoare
la
calificarile- proiesionate,
tire
solicitd,
in
mod
obliga-
X:-*l
toriu,
anum.ite
diplom.e,.pot
avea
ch
efect
rirruftrrea:acces;ld;;r;il;i#
iill-iuri
ti
in
srriindtate
in
iondiliire
inexriGnlei
,noi
""r,lr"iariJlipurero
r;
[.i'
i'
Normele
tehnice
nafionale
pot
dezavantaja
griv
investi{iile
strdine
poten-
I
I
tiare; terecomunicafiile
gi
iransportur
,"n*
;;;i;ri'lpeciat,
afectate
de aceste
I'il
obstacole;
I i'
Criteriile
economice
impuse
d_e
autoritifile
lirii
gazdd,
prin
care
acestea
se
I
i
asigurd
cd
cererea
este
suiicilntd.
pentru
a
permite
viabilitatea
economici
a
l-
prezen[ei
comerciale,
pot
Jonsiitui
obstacole
de
intrare
pe
piald
care
garanteazi
I
'
protectia
intreprinderilor
locale;
vv
rrr'rqr
v
I
tr
k'
Aplicarea.
regulii
{Erii
gazdd
prestatorilor
originari
dintr-un
alt
stat
membru
I i:*:-l*,oblisalia
ile
a-apeta
ia
infrastructriii""rra
sau
de
a dispune
de
o
^
I
'*':l't:"
rvvq'q,.
16z)
[;'i
h.
Reourire
referitoare
ra
carificarire
p.oigrdnd",'ilreloricite,
?;
;;;obriga_
'lii
-
l:,:y:=?:g.Tll"^_oIG"",,o9i;;;."feo
rim.tdieadcbdsurui
operatoriror
stabititi
mite
principii
senericE
de
bun.
Dracric.: r,ansparenta
t;i"rr"t"J, ir"riiji
lt
in
srrEinatate
in
;ndtii6
rc;l"Gfirii""iiiit"Eir,i-frlliieif'"'"''or
s,orrr,
criteriilor
de
acordare
a autorizaliiior),
propo4ionalitatea
9i
n€discriminarea,
I
'
..
,
i.
Normele
t"t nt"
nqionir"
poi
o"iavantala
grav
investitil€
strdine
ooten-
aceasta
esie necesara
lnteresului
general
qi
se
recomanua
tnmuirea J*i--"lr"i I,lJ
otstaoolei
:ffiifi,i'il1"x1ffii",iiffi
*,"n,,.,.*,',*,",;";**l
l, si_,jH&ffi:"g,Tsfr:i""##flj',?sxl,ET;.3,il1"T,"""ffii""f&"i
uncr€-
unice
de
contact
?n
fiecare
tars
.;ril;
U;
s;
;r |"il;'Si;
ii
[
.
c,"3"11"1*."niale,
pot
coostitui
odiacor.
od intr",i,
p"]upE&-.#;ffi;
permila
indepllnirea
formal
aglor
ad;inistrative
teaate
de stEbitirE, un.i
^ra?.nr6
t
protectia
intreprindedl6r
bcate;
r#frff5il*.lffl.i#
terito,iurr.rii
,especrive
si
continuano
cu
friLrc-rirJi
I
G+-ffiir:JffJf,x
H,:r#,:
r,i::l?Hg;H,,::1,..'9.;T"rr,.:tsriT""Ty:
^
-^1^"1-*S
t
D-if$.]€
prevederi
care
se
oblige
vreun
stat
niembru
sa
Driva- l
seranlte
locale).
-
lizeze
anumite
activiqi
s;u
d
#.t"iij
li*="1-,lr,1radl-r-e
ni4e
in
trice
i
Nici
pan:
spre
mijroclr
anurui
2oo9
nu
se poate
vorbi
despo
o
r"ro,r"r"
"0J
manr'r
/Bnrnr
catui'iitA
md'r;
si
ncnrn'
o serie
de
servicii
de
iosoodarie
I
?ntresii
pro;teni;ii"i
lig;al
fi"J[iiJ"",J"
dep
ne
a
pretei
seMciiror.
cresi
aceste
t52
Tranzactiile internationale
in economi a
imaterialI
3,2.2.
Acordul
Nord American
pentru
Comerful Liber
(NAFTA1,
in
august
Lib eralizarea
piele i
s
enticiilo
r
1s3
deoarece contribu[ia
lor
la
dezvoltarea sectorului
nalional
de
al
fdrilor
ffi
n$H,
l'H
servlcll
-
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 49/52
1992,
guvernele
Canadei,
Mexicului
9i
SUA
au
anun[at finalizarea
negocierilor
privind
incheierea
unui acold
pentru
liberalizarea
schimburilor comerciale
intre
respectivele
5ri.
NAFTA
se
referS, in
mai multe din capitolele sale,
la
tranzacliile
cu servicii,
licAnd o
serie de
precizdri
in
legdturi cu investi{iile in
servicii,
come(ul transfrontalier
cu servicii,
serviciile
de
telecomunicafii,
serviciile
finan-
ciare
gi
sejurul temporar
al oamenilor
de
afaceri
in
cele trei
Fri.
De
asemenea, in
cadrul
reglementdrii drepturilor
de
proprietate
intelectualS,
a comenzilor
guvernamentale
9i
a concurenlei
pe
pia 5
se
fac
referiri
exprese
la
problemele
specifice
sectorului
de servicii.
O
serie
de
servicii de
importanli
strategicd,
cum
ar
fi
telecomunicafiile
de
baz5,
transportul maritim
gi
transportul
aerian,
sunt
antrenate
in
mai
micd
mdsuri in
procesul
de
liberalizare.
Deoarece NAFTA
a
.preluat..cea
mai
mare
parte
a direc[iilor
9i
soluliilor de
liberalizare
stabilite
prin
Acordul
pentru
Come4
Llber
SUA
-
Canada, o serie
de
clauze
nu
reprezinti
--
,decfrt*o-repetare:',a'ce{or
cuprinse"'in
vechiul
acdrd:*Acesta-este eazul; de
---',",
exemplu, al
fluxurilor temporare
ale
fo(ei
de
muncd liberalizate numai
pentru
profesiile
mentionate
in
acordul
inilial.
NAFTA se referd
9i
la
domeniile care nu
au
fost
cuprinse
in
acordul
canadiano-american,
cum
ar fi transportul rutier
9i
drepturile
de
proprietate
intelectuali.
De asemenea,
noul acord
prevede
o
substangialS
liberalizare a accesului serviciilor financiare
pe piala
Mexicului.
O
alti
particularitate
a
NAFTA
este
sistemul
"listelor
negative',
adicd
nomina-
lizarea, de
citre
fiecare
ari,
pe
o
listi proprie,
a excefiiilor de
la
liberalizare,
subinfelegindu-se ci toate celelalte servicii sunt
supuse,
in
principiu,
regle-
mentdrilor din acord.
3.2.3.
Multe
din
convenliile
economice incheiate intre
unele
ldri
in
dezvoltare
vizeazd aspecte speciale din economia lor,
reglementAnd ?n
acelagi timp
9i
retatiile
de
cooperare
gi
come( in sfera
serviciilor.
Prevederile
din acorduri cuprind referiri
la
clauza tratamentului nafional,
dreptul
de
stabilire,
fluxurile de munci
9i
capital
S.a.,
reflectdndu-se
gi
asupra
mediului institufional
internafional. Ca
ramuri distincte
ale sectorului
de servicii,
sunt
rnai
frecvent obiect
al
acordurilor turismul, constructiile,
serviciile
profesio-
nale,
telecomunicafiile
9i
transportul.
lnlelegerilor
interstatale privind
serviciile,
le
sunt
asociate
de multe
ori
Programe
comune
de
cooperare.
de
exemplu
in domeniul
infrastructurii de
acces, a
relelelor
informatice
9.a.,
solu[iile
privind
liberalizarea
preferenliale
fiind
?nlocuite
de
cele
care
vizeazd
cooperarea tehnice
gi
economici.
in
alte cazuri,
obiectul
inlelegerilor
respective
il
reprezinti
chiar
liberalizarea
serviciilor sau
a
fluxului
factorilor
de
produclie
din
servicii. Acordurile
inter-regio-
nale
din
Africa
de
Vest
(ECOWAS)
Si
Jirile
Golfului
(GCC) prevdd
liberalizarea
fluxurilor
fo(ei
de
muncd
de
calificare
superioard.
Chile
9i
Mexic
igi
consacra
politica
de liberalizare a tranzac[iilor reciproce cu
servicii asupra
transporturilor
maritime
9i
aeriene
("politica
mdrii libere"
9i
"politica
cerului
liber").
Ca o concre-
tizarc
a
caracterului
preferen{ihl
al acestor
acorduri,
meriti
relevati clauza
"rutei
preferen[iale",
care oferi
prioritate
lirilor
semnatare ale acordurilor,
la stabilirea
traseului
extern
pentru
transporturile cargo
(de
marfi) sau de
pasageri,
indiferent
dacl
sunt indeplinite criteriile
de
eficien{d
ale
activitSlii respective. Este
dificil
de
semnatare, Tn
conditii de
competitivitate,
este
minim5.
3.3.
Acorduri internafionale la nivel
sectorial
Acordurile
gi
aranjamentele
internalionale
care
reglementeazd
relaliile
comerciale
in
anumite
ramuri
gi
subramuri ale sectorului
te(iar
au un
foarte
pronunfat
caracter
practic.
Fiecare
din
aceste structuri
este
specializatd
pentru
un
anumit
domeniu
tehnico-economic
ceea ce
le
permile
sa-gi
concentreze
acfiunile
9i
si
oblini
gi
rezultatele
cele
mai vizibile.
Din
numeroasele
acorduri
incheiate
pAna
in
prezent,
vom
prezenta
in
continuare
patru
exemple,
optAnd
pentru
cele a ciror
importan 5
este
justificati
de chiar domeniul
implicat.
3.3.1.
Oroanlzatla
Aviatiei Civile
lnternationale
(ICAO).
"Conventia
de
la
-
dnai[os d'fFsr
ir*tieihtdia'saieitur'ahlltifl'ea?;Tne*i'A-i65u[U'eliaftf-5tii6-ilea
-1.
lri'l
Rtzboi Mondial
9i
a intrat in vigoare
la
4
aprilie
1947.
ln cadrul Convenliei,
semnati
de 99 state, s-a stabilit crearea
unei
organizalii
internalionale
specializate
pe problemele
avia[iei
civile
-
ICAO
-
la
care
au
aderat
pAni
astdzi
un
numir de
161
de state. ln
articolul
1
al
Conventiei,
p5(ile
contractante
igi
recunosc reciproc suveranitatea asupra spaliului aerian al teritoriului
nafional. ln
Convenlie sunt
propuse
gi
direcliile
de
acliune
pentru
ca
statele
membre
s6-gi
acorde
reciproc drepturi de utilizare
a spaliului
aerian
nalional,
pentru
traficul
aerian
civil
de
/inle.
Statele
semnatare au dreptul
de
a efectua curse
neregulate
pe teritoriile celorlalte
[iri,
dar
in
limitele 9i
condifiile
impuse
de reglementirile in
vigoare
pe
teritoriul
nalional
al
fiecirei
iri'.
Convenlia
mai cuprinde
18 anexe
care se
referi
la
diferite aspecte
ale
navigaliei
aeriene,
cum
ar fi
protecfia
mediului; securitatea
zborurilor,
misuri
de
siguranF
la transportul
mdrfurilor
periculoase,
reguli
privind
imigralia
gi
alte
probleme
legate
de survol, decolare
gi
aterizare
pe
teritoriul statelor
membre.
Fiecare
din
cele
99 de
state
semnatare
care
au ratificat Convenlia
s-a
obligat si acorde curselor
internalionale
de
linie,
apatinand
celorlalte
state
semnatare,
dreptul
de survolin
spaliul nalional
aerian,
precum
9i
dreptul
de a
ateriza, cu
scop
necomercial.
Datliind numirul mare
al
.statelor
semnatare,gi.marea
diversitate de
interese
nafionale,
precurn gifaptulca
industria
transporturilor aeriene
civile este una
dintre cele mai
puternice
ramuri
din
sectorul serviciilor
grupAnd
companii
puternice
cu
mare influenfd
asupra
deciziilor
adoptate
de
statele
membre,
nu
a
fost
posibilt
stabilirea
unor
regle-
mentiri
multilaterale
care
sd
satisface,
Tn
egali
misurd,
toate
interese/e. Astfel,
reglementarea
problemelor
concrete
ale
traficului
aerian
international
a rimas
in
seama celor
aproximativ
1800
de
acorduri aeriene
bilaterale.
ln consecinfi, se
poate
afirma ci
transportul
aerian
internafional este foarte
minufios reglementat,
dar
ci
tentativele de
liberalizare
ale
acestuia sunt
relativ
timide
in
comparalie
cu
ritmul liberalizirii
din celelalte
sectoare ale come(ului
international
cu servicii.
l
l$
l-
{
',:-f;.#'j;;
1
l;l
im
l$
tffi
1$
lt
I
I
detaliile
privind
"libertalile
aerului"
gi
modalitalile
de
negociere
a
acestora
sunt
t54
T
r anzacliile
internalionale
in econo
mi
a
imaterial
6
3.3.2.
Comitetul
Basel
privlnd
Reglementirile
Bancare
9l
Practiclle
de
Lib
eralizare
a
p
ielei
s ent ic iilo
r
155
de
cdtre
UIOOT.
OMT
este
o organizatie
interguvernamentali
.cu
statut
de
specializat
al Naliunilor
Unite.
Rrticolul
3 din
statutul
OMT
declara
ca
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 50/52
Confrol
a
fost
infiintat
la
ifdrgitul
anului
1974 de
cdtre
Guvernatorii
Bdncii
C"ntr"f"
din
.Grupul
belor
zece';
( iri
industrializate).
Comitetul
se
intruneste
in
moO
regutat
la
Banca
pentru
Reglementiri
lnternalionale
din
Basel,
Elvetia
(BlS)
p"ntru i
discuta
masuiile
de
imbunitdtire
a
controlului
bincilor
care
opereaza
pe
[i"tiif"
-internalionale,
incercAnd
si
ajungd
la un
acord
cu_
privire
la
cele mai
p"tlirit" metode
de control.
Aplicarea
misurilor
este
lasata
insd
la
latitudinea
autoritdlilor
nalionale
gi
depinde
de
gradul in
care
acestea
doresc
si se
alinieze
iJgl"*dntaritoi
oe
la'Basel.
Comitbtul
face
o
serie
de
recomandiri
publice,
injr.iu
.u
privire
la controlul
bincilor
cu capital strdin
(stabilite. in alti
ard.decAt
cea
de origine
a capitalurilor),
reglementiri
cu
privire la-raportul
intre
partioiparea
"u."pit"fii
capacitatea
de'creditare'
9i,
mai
recent,
in
leg-dturi
cu
prevenirea
.
ipaiarli
Uanilsr.
in acest
ultim
caz,
Comitetul.a
recomandat
bincilor
private
un set
de orincioii
etice
menite
s5
restrdnga
practica amintiti,
in,99$i i 9.
mentjnerii
.---
-.-,f--
I';ri:_:-rj;:j:rr.:;*-,..',..-q.
..,.-...-:r..
ry'+
.ffi+esg...-.:-{ff'*}r_i-.:
j:l*r--t+-*q{
bonf
iden[ialititii
bancare'
3.3.3.
Uniunea
lnternalionali
a
Telecomunicafiilor
(lTU).a.fost creata
in
1965,
deveninA
prima"adenlie
specializati
din
Listemul
irlaliunilor
Unitez'
nirifiuliite
sate
cuprind
acfiuni
de
stabilire
a standardelor
internalionale,
alocarea
gi
fnr"ti.tr"rea
frecvenlelbr
radio, coordonarea
etorturilor
de
dezvoltare
a
facili'
iatitor
6rivinO
telecomunicaliile,
in
special
in
lirile
in
dezvoltare.
Cel
maiimpor-
ilii;6;;ffi
arlru
este
iomitetul'Consultaiiv
lnternalional.pentru
Telefoane
9i
ieilgrii[
(GctTT), care
face
recomandSri
pentru..slandardele
tehnice
ale
aorEniUlui
ii
staUiieSte
contacte
in
vederea
coopeririiintre
membrii
Uniunii,
in
r.oprf
corelarii
unoriarife
cAt
mai mici
cu cele
mai
eficiente
servicii.
Prin
faptul
"a-Jt"Uilrqir
principiile
gi
procedurile
de
alocare
a
veniturilor
generate de
teleco'
r*"i""tiit"
i"[ernalionale,
care
in b._u$
n3{e
sunt
derulate
de
societili
publice,
CCfff
icgoneazi'ca
un
cartel.
Tarifele
teiefonice
sunt
stabilite
pebaze
bilaterale
i.tr;
"t;Abiii
uttimutui
emilitor
9i
operatorii
ultimului
destinatar
al
apelului
i;bil';-
Daci
cete
doui
companiiimpiicate
in transmiterea
apelurilor
telelonice
l"fn
*o.opolul
pe
piefele
reipective,
tarifele
de decontare
sunt
stabilite
intre
;il1"
moriopoturi
(6vehtuat
pe
baza
costurilor
celor
mai
ridicate),
iar
veniturile
srni
partaiatrj
in
rnod
egat.
in'multe
cazuri,
degi
Uniunea,
recomandi
practicarea
""ior-riiictzute
tarifel
in
condi[iile
de
eticienli
a
unei oferte
de cea
mai
bund
calitate,
practica nu
se
aliniazi
acestor
cerinle'
3.3,4.
Organizafia
Mondiall
a
Turismulul
(OMT)
a
succedat
Uniunii
lnterna-
lionale
a Orf,anismllor
Oficiale
de Turism
(UIOOT),
o asocialie
infiintatdln
1946'
6ir"
g*p"-cca.
100
de
organizalii
nalionale
de
turism
din
toatt
lumea.
La
Sesiuiea
Extraordinard
a
UtOOt
dih
septembrie
1975 care
a avut
loc
in
Mexic, a
fost
creat6
OMT,
pentru a asigura
continuitatea
acliunilor
interna[ionale
iniliate
1
in
1988 a fost adoptat
un
sistem
coriun
de
cuantilicare
a dimensiunii
capitalului
unei
binci
gi
un
set
de standarde
minime
pentru
corelarea
acestuia
cu
capacitatea
bincii
de a
actiona oe oiata
creditelor.
--'z
ini6miati6,
ca
Si
toate cele
cuprinse
in
acest
paragrat,
are
ca,sursa
lucrarea
LtDe'
ratizinn
tntarnatinnei
Trancar:tions in Scruice: A Handbook. WTO.
1994.
caOitolul lntefna'
oioanis*
;iililiil.-J;;;i"l
al
oisanizaliei
este
si
promoveze
si
si
dezvolte
turismul,
in
scopuf
cregteriicontribu{i|i
sale
ia dezvoltarea
economicd'
inlelegerea
interna-
tionifd,
pace
9i
pro"p"iiiJ't",
ca
9i
pentru
respectarea
tibertaiilor
9i
drepturilor
ffiril'fira
OriodeOirb
de
rasa,
sex,
timUa
sau
religie'
Acestor
scopuri,
cu
.un
iiirintat
caracter
declarativ,
le-a
corespuns
un numer
mic
de
acliuni
practicg'
5r-dil;iii
;'iirnit"t
i"
"
i"""
recomanddri
Frilot_]1c_11s^deiezvoltare
in
feg"aiura
cu
valorificarea
potenfialului
lor
turistic,
precum
gi..la-
elaoorarea
unor
d;;ii.i
giituoii
turistice,
de
intbres
pentru
administralia
publicd
din cele
120
ldri
membre
9i
pentru
..t"
'faZ
organiialii
neguvernamentale (companii
aeriene,
;fi1;i
O" ud,i";,
tanluri
de
hoteluii.gi
reitaurinte,
institute
de
cercetlri)
care
sunt
"fifirt'e
ta
OMt.
Aite
aclivititi
afl
Ofr4f
cuprind:
asistenla-tehnicd,
crearea
lll?riri'p".ii,
't";iii"t."
undr
cons.ultari
internatioll-"-p-"
9i.Y l?3l-t"^?l"T?l
vt(Efft{icare6yproble*Jii*"t'.*eoesiti"a{utor.
financiar=
$'a
Elenl$enlele.
mai
;;;;i;
dii
"ctirit"t""
ot'lr
pot
fi considerate.:,31?g:3:::^?::H1q::-i:"11
Manila
(1980)
""r"
pun"G"ri
necesitatea
dezvoltdrii,
alituri
de
turismul
interna'
ffi;i,
sj;ilismutui
ini"rn,
artoi'td
funclieisale
sociale
giculturale
9i
Carta
de la
ilcapu;i,o
tiSB2),
un
r"i
Oi
iiincipii
9i.uh
cod
al
prof.esiilor
implicate
in
industria
turistici.
OMT
colabsreazacu
o serie
de
organisme
din
sistemul
Na[iunilor
Unite'
|reiu-rn
$
cu
UNcTRo
l0onteri$.pqg'
Come(
9i
Dezvoltare)'
GATS
9i
bireclia
denerald
de
specialitate
a
Uniunii
Europene'
3.4.
Atte
institufii
internalionale pentru
asistenff,
tehnici
9i
financiarl
Dezvoltareasectoruluite(iargi,maiales,recuperareadecalajuluidinacest
Aor*iu
Jintr"
,
iu
oeivoriaie
9i
cete
in dezvoltare
reprezinti
expresia
preocu-
piiii-org"nirmeior
intern"iio*l,j
create
pe
baza
unor
acorduri
care
au
drept
56i..iOj[itt"
iituri
ate
Oilvoltirii
economice.
Rm
putea
grupa
ciite
9i
domeniile
de actiune
ale
acestor
organizalii
in
doud
caiegorii:
' a'sistenla
tehnicd
tn servicii
9i
-
elaborarea
Oe
progi"r"
car6
sa
spr'rjine
fluxul
de
ISD
spre
sectorul
de seMcii
I
at
lirilor
in
dezvoltare.
I
GATS
ofer6
aJsienfa
Ehnid
lirilor
in
dezvoltare,
degi
nu este
inci
foarte
f,
"n;1il
qi
U
JG
"ih"
este
fininlata
aceasta
activitate'
ln
schimb'
existe
o
i
rlliiJ;';.;;.iiiii 9i
multilaterale.care,
prin.
agentii
create
in
acest
scop'
oferd
i
;;i.i""ia
iennici
tnJnFta,
in
diferite
donienii,
in
baza
unor
relalii
de
cooperare
i
stabilite
cu
pritJin
oulrort"r".
Multe din
tlrile
membre
ocDE
deruleazi
astfel
,
;;';;i*i
'p.
-dif;t.
il="
9i
in diferiie
condilii,
mai
ales
prin
programe
;
individuale
de
ti""ni"i"
piinta
cum
ar
fi
de
exemplu
cele apa(inAnd
lnstitutului
I
iil;;;;;";*riins
iau
AsentieiGermane
de
Cooperare
Tehnics'
li UNCTAD
Orirf.ir?
o lerie
Oi
programe
de
cooperare
tehnicl
ln servicli'
ca
i
o.#liir';piili,
il1.
J9.ryg11"ailenerate,
caie
in.,mod
implicit
cuprind
ei
ir
serviciile.
Din
".Lirgge,
uNrcrno
gi-iasumat
li
funcliile
care
decurg
din
Pro-
: ;ffi;i'i\;iil;i";
unif
pentru
Corooratiile
Transnafionale'
Acest
prosram
;
reprezinta
atat
o .ui"J'0" J:'g"ti
t"nnri'
"at
tl-:"lYld^11?lTY13':1$':I3,'l;
.,
lIll,iilJ'l
ilii,iiirii'il'/rdlsD
in
industria
serviciitor
(cum
ar
ri
in
turism,
servicii
r
v .-r
-
f
-
r
--.
.-1.--^
ct'^aramr
rl nnnnarozTl
ci ef f alte
156
T rar,zacfiixe
internafo
nale
in economia
irnateriald
institulii
internafionale,
cum
ar fi Programul
EFDITS
(pentru
Extinderea
.lnves-
Lib e
ralizarea pielei
s
e
ry
ic
iilo
r
157
3.5. Efectele
liberalizlrii
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 51/52
titiilor
Directe
de
Capital
gi
Come(ul
cu
SeMcii),
care'este
rezultatul
conlucririi
dintre UNCTAD,
Banca
Mondiald qi
PNUD.
'
Banca Mondiald
gi
alte
binci
de
dezvoltare
cu caracter
regional
oferd la
rAnr{,r lar aola+aqlX a^A-.r^x
-i
-i..t--
4----:-.-
-.
t
rqrrvu,
,vr
a-,Drsrr(q
.cttrttvd
it
alulut
uttatrcrar
pgnrru
qgzvortarga
gi
manage_
mentul
sectorului
de
servicii,
-in
ipecial
al
celoi
oe
oazi,
cum
ar
ti
telecomu-
nicafiile
gi
transporturile.
centrul
de
comer{
lnternalional
din
Geneva (lrc),
un
organism
format
in
colaborare
de
GATT
9i
UNCTAD,
oferi
asisten{5
in
elaborarea
de
strategii
de
m
{keting
pentru
exportul
de
servicii.
ln cadrul
Bdncii Mondiale
s-a
constituit,
in
aprilie 1g88,
Agenlia
Multilaterald
de Garantare
a lnvestifiilor
(M|GA),
care
grupeazd
42
de
liriilembre
ale
Bdncii
Mondiale'
Acest
organism.
oferd investitorilor
striini
din
t{rile
dezvoltate
garantii
impotriva
riscuriior
potiticel
din
ldrite
in
dezvoltare,
contribuind
;tf;l
E';r#;;;;
",-':.'gradului
'de'atr:aotivitate"a
acestor
{eri,pentru
investitoril..strdini,.
De
asem'enea,
,.
MIGA
oferd
9i
consultan 5
pentru_companiile
care
sunt
formate
cu
capital
mixi
sau in
exclusivitate pe
baza
unei lSD.
O
categorie
distinct5
a
institufiifor
internationale;
cei.e au
ea 6bieet-d6
adtiti-
tate
garantarea
sau
asistarea
investitiilor
de
capital
striin in
lirile
?n
dezvoltare,
cuprindb
corporgiite
financiare
be
aeznittarei-l;o"r,iilpr"nt
Finance
Corporations"),
care turnizeazd
informa[ii
9i
evalueazi
proiectele
de
investitiidin
firile.gazd5,
participind
uneoricu
capitirefectiv.
sectorutoe
serrtii;;;&"i;
in
ultimiiani
de cea
mai mare
parte
a
acestor
proiecte.
De
asemenea,
oanitr,
fonduile gi alte
organiz$ii
financiare din
firile
industrializate3
ofer6
la
rdndul
loi
garanfii'
pentru
investitori
gi
credite,
facilitAnd
astfelfluxurile
de
capital
spre
ldrile
in
dezvoltare
.
Din
cele
expuse
mai
sus,
rezulti
ca
GATS
rimdne
in
continuare
cadrul
institufional
9u
ce1 mai
targi
cuprindere
a
come(utui
internalional
;
.;i;ii;
principiile
sale
9i
deciziile
adoptate
fiind
relevante
pentru
toate
statele
mernbre
care urmdresc
liberalizarea
tranzacfiilor
cu
servicii.
Coexisten{a
GATS
cu
acordurile
preferenliale
regionale
sau
bilaterale
complica
desigur
negocierile
multilaterale
din
procesul
de tiberalizare
iniliat
Je
GATSr dar
pune
in..evidentd
contributia
fiecirui
stat
sau
grupiri
de state
la
obiectivtil
comun,
adicd la
transforrharea
liberalizdrii
ae
priin'aescniAeiea
Ae
facto
a accesului
pe
piali pentru
fiecare
categorie
de
serviciia.
'
Riscurile
garantate
de
MIGA
sunt:
riscul
de
expropriere,
pierderile suferite
la
transferul
valutar,
pagdOe-le
suferite
din cauzi
de
rdzboi
civil
sau'Oe
conRicte
sociale,
incilcarea
contractelor
de
c6tre
Guvernele
lirilor
gazdd
a
lsD. (Sursa,
tutteR
-
Rapori
'
gase
dintre
cele
mai.importante
corporatji
europene
sunt:
cDC
-
Marea
Britanie,
FINNFUND
-
Finlanda,
FMo
-
olanda,
IFU
-
banemarca,
SBI
*
Belgia,
swEDcoRp
-
uedia.
^
i."*
mai
prestigioase^institutii
fiind
ERp-Fonds/
Austria,
KFW/
Germania,
shoko
ctukin
Banly'
Japonia,
sBFG/
Japonia,
FGG/
.Austria,
or.,rD/
Beigia,
rrlv suecia,
ECGD/
Marea
Britanie,
OPIC/
SUA.
"
La capitolele
referitoare
la
subsectoarele
de
servicii
din
Partea
a
ll-a
a
lucririi
vom
prezenta
cdteva
dintre reglernenterile
interna{ionale
privind
fiecare
activitate
de i"*r"iiii
Gonsecinlele
extinderii
acfiunilor
de liberalizare
a
tranzactiilor internafionale
cu
conrinii nrin mEcr
rri
,{^ ,i'{i^^,^
^
,^^+'i^+ill^.
^^..
,^
^:--.^--'
,,rr
rrtoourr
us
rrurvqrc d LEoriruaiiaui
SaU ue
aUU[JfatE,
a
UnUf
fegigmgntafi
fiexibiie
gi
transparente
au fost
evaluate
atat
pe
plan
nafional,
cdr
gi
h
nivelul
diferitelor
subsectoare de
servicii. Nirnic
nu ne
indreptblegte
si
credem
ci
liberalizarea
serviciibr
ar
avea
e{ecte diferite
de
cele
generite
de
liberalizarea
come(ului
cu
mdrfuri
fizice. Efectele
care
se
regasesc la
nivelul
pNB,
calculate
pentru
doud
subsectoare
-
servicii financiare
gi
servicii de
telecomunicalii-
a
ciror
liberalizare
a
suscitat
maricontroverse,
le
prezentdm
in
tabelulcare
urmeazd:
Tabelul
Dlr. 4.2. Evaluarea
posibilelor
efecte ale
liberalizdrii
serviciilor
asupra
PNB
(nt-d-
USD)
--.".
Sg-[p..c-4
"
"
financiare
i:-*
s*q.ryiQr.d€*,":d
te{ecamunicatii
SUA
1.091
662
Mexic
1.7A1
'143
China
384
5.321
America
de
Sud
(Argentina,
Brazilia,
Columbia,
U
ruguay)
6.62s
151
UE
3.518
3.375
Total
22.640
24.313
^Su64.'R
Stem,
D. Brown,
A- Deadoff,
Tmde Liberalizotiott,
GlobatWetfare
and.World
Seruices
Sector
Nu
este
greu
de inleles
de ce
liberalizarea
serviciilor
financiare
gi
de
teleco-
municafii
este controversati.
Este
suficient
si remarcdm
efectul negativ
asupra
PNB
din SUA.
Rezumdnd
contribufia liberalizirii
tranzacliilor
interna,tionale
(reducerea
cu 33%
a
taxelor vamale
existente
sau
echivalente)
la
bunistarea
globald
concretizati
printr-o
cregere
a venitului
globalcu
613
mld.
dolari,
se
poate
spune
cd
produsele
manufac-
furate ar contribui
cu34/",
produsele
agrare
cu2/o,
iar
serviciile,
cu64/o.
rm
cS
trf
\Y
I
I
Figura
nr. 4"i" Eiecteie prezunutte
aie
iiberalizarii
globale
i58
Tranzactiile internationale in economia imateriali
Procesul de liberalizare
a
tranzacliilor
internafionale
cu
servicii
reprezintd,
in
fapt, o
reformd
a reglementirilor
care,
de
la
un
sector la
presu-
Lib
e
ralizarea
pielei
s
e
rtt iciilo
r
159
statelor
membre OMC
de a
publica
toate
misurile
relevante
pentru
comer[ul cu
servieii.
Din
picate
?ns5,
nevoia
de
a
indeplini acest
angajament
nu
a
fost
8/17/2019 Economia Serviciilor ACA (Nou)
http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-aca-nou 52/52
altul de servicii,
pune
eliminarea oriciror
reglementdri
gi/sau
adoptarea unor
mdsuri
de
reglementare
prin
care s5'se
realizeze in
mod efectiv
dezvoltarea
industriei
de
servicii cu efecte
benefice
asupra
bunistirii
gi
echilibrului
global.
GATS
face diferenfa
intre:
(a)
obligalii ce
rezultd
direct
din
Acord
gi
care
se
aplicd tuturor
ltrilor
membre
OMC
9i
(b)
angajamentele
"specifice"
privind
liberalizarea
ale unui stat membru
numai
dacd,
giin
misura in
care,
respectivul
stat
a
acceptat acest
lucru.
Aceasti
abordare
complexi
este
rezultatul
compro-
.-
.
m,isurilor
fdcute
intre
dorinta
acerbd de
liberalizare,
pe
de
o
parte
gi
dorinfa
ldrilor
OMC,
pe
de
alti
parte.
de
a
oistra
sub control
anoaiamentele
lor
si de
a detine
I
nca
aulontatea suverana
Clauza
Nafiunii
celei Mai Favorizate
este o obliga[ie
cu caracter
general
(cu
excepfia situafiilor
de
nereciprocitate),
aplioabili
tuturor mdsurilor ce
afecteazd
comertul
cu servicii
9i
se
referi la
obligatia semnatarului
tratatului
de a extinde,
imediat
gi
necondilionat,
asupra serviciilor sau furnizorilor
de servicii
dintr-un
alt
stat
semnatar, aceleagi
avantaje de
care
beneficiazd
serviciile
gi
furnizorii
de
servicii din celelalte state cu
care
intreline
rela[ii comerciale.
Obligaliile
specifice
se
refer6 la
accesul
pe
piald gi
tratamentul na{ional,
aplicindu-se
numai
la
serviciile
care sunt
incluse
in listele
de
propuneri
ale
p5(ilor
contractante,
fiind
condilionate
de
acceptarea
lor de cdtre
acestea.
Nu
existi
un
standard
minim
obligatoriu referitor la
numirul
gi
natura
sectoarelor
incluse.
Jdrile
industriale
gi-au
introdus
aproape toate sectoarele
importante pe
listele
lor,
in
timp
ce
multe
liri
in
curs
de
dezvoltare
au
profitat
de
flexibilitatea
oferiti
gi
au liberalizat
un
numir
mic de
sectoare. in
plus,
fiecare
tarn
OMC lgi
poate
limita
obligaliile
de liberalizare
sectoriale
prin
restriclii
gi
condifii
individuale.
De aceea, abordarea GATS
poate
fi
consideratl un
concept
de
liberalizare
"hibrid"
care
leagd
"lista
pozitivd"
specifict
unei
firi,
referitoare
la
liberalizarea
sectoarelor
de
servicii, cu
"lista
negativi"
de
excepfii.
, .Obligafia
de
a oferi
acces
pe piald
se
referi la
toate
restrictiile comerciale
cantitative,
indiferent
dacd au un
impact
discriminatoriu
sau
nu. Accesul
pe
pialt
se
referd la
acordarea
dreptului
de
p6trundere pe
piafi,
in
cele
patru
modditag
amintite, tuturor
{iflor
contractante,
in
mod
egal,
fdri limitdri, eondiliondri
sau
restrictii
care
nu au fost
acceptate
sau
specificate
in
listele
de
propuneri
ale
fiecirei
5ri:
restrictiile
pot
fi de naturi
cantitativA,
cu
referire la
numlrul
de
furnizori, valoarea tranzacfiilor, valoarea
activelor
sau
a
cotei de
participare
la
formarea lor,
precum gi
de naturi
calitativl,
cum
ar
fi
natura
organizdrii
juridice
a
furnizorului
striin
de
servicii.
Clauza
Tratamentului
Na[ional
este definita
ca obligalia
unei
teri
de
a
acorda
acelagi tratament
furnizorilor
de
servicii sau
serviciilor altor
[iri,
ca
cel
aplicat
f
urnizorilor nalionali.
Transparen{a
regulilor:
Exportatorii
de
servicii
au nevoie
de
un cadru
econo-
mic
ai
legal
transparent
pe
piafa
externa,
mai
ales
ci
multe
sectoare
de servicii
ct
tnl
nt
tiarnia raalamanlala I1a aaaa-
ta
ATC
^.
'^,i6.1^ ^ ^hf
i^^+i^
^-i-^i^-lx ^
evidenti
in
toate
5rile.
Liberalizarea
progresivd:
Agenda
liberalizdrii
progresive
cuprinde
obligatiile
asumate
de fiecare
lard
in legdturd
cu accesul
pe
pia 5
gi
tratamentul
nalional,
in
scopul oblinerii
transparentei misurilor de
politicd
comerciali
gi
reducerii
incertitudinii
cu care se
confruntd
exportatorii atunci cand
?gi
lanseazd oferta
de
servicii sau
investilia de
capital
pe
o
noud
pia[i.
Toate
statele
membre
prezinti
un
program
cu
angajamentele
specifice
referi-
toare la liberalizare, care
apoiface
parte din
tratatele
internationale
gi
este
multi-
lateralizat
pe
baza clauzei naliunii celei
mai
favorizate;
totugi,
con[inutul
acestor
programe
poate
varia considerabil.
Reguli
privind
concurenfa:in
multe
5ri
existen[a
monopolurilor
in
sectoarele
.qiFdg€€rF$bii.€reeaz*
dificutt6fi"fnderularea'-tranzaefiilor,internalionale
-ss
s.svvip'i,i"
;
'."';+*
Pe
parcursul Rundei
Uruguay s-a
dovedit a
fi imposibilS adoptarea
de
reguli
multilaterale
in
aceasti
privinfi.
Totugi,
statele
membre trebuie
cel
pufin
si se
asigure
c5
monopolurile
lor
nu
incalcl
clauza
nafiunii
celei mai favorizate
sau
orice alt
angajament specific
privind
liberalizarea.
Alte
restriclii
privind
concurenta
din
sectorul
privat
nu sunt
precizate
in GATS, dar
in Acord
se stipuleaza
ci
astfel
de
practici
ar
putea
ingreuna come(ul
gi
obligd statele
membre si
inlormeze
gi
si
se
consulte
in
vederea eliminirii lor.
Pldlile
gi
transferurile
Dreptul
lSrilor
OMC
de
a
controla
plilile
gi
deplasdrile
de
capital
la
nivel
interna[ionala
reprezentat
o
problemd
importanti de-a
lungul negocierilor.
Jirile
puternic
dezvoltate aveau ca scop
liberalizarea
restricliilor
referitoare
la trans{e-
iurile de capital
de
citre
statele
fn
curs
de dezvoltare.
in
principiu,
GATS
inter-
zice
lSrilor
OMC
impunerea
"de
restric[ii asupra
transferurilor
gi
pl5lilor
interna-
tionale
pentru
tranzacfiile
curente referitoare
la angajamentele
lor specifice".
Excepliile sunt
permise
numai
in
cazul
"unor
dificultSli
serioase ale
balanlei de
pl5 i
9i
ale
finanlirii
externe".
Subventiile
ln
legituri
cu
subvenliile menfionate
in
articolul 15
(unul
dintre
articolele
Acordului
la
care
se
face
referire
md
rar, dat fiind
caracterul
slu
mai "delicat")
se
accepta
existen[a sistemului
de
subvenfii,
dar
gi
faptul
ci
el
duce
la
distor-
sionarea
comerfului
internalional cu
servicii.
De
asemenea, se
precizeazi
ci
pentru
evitarea,
diminuarea sau
eliminarea
consecinlelor
amintite este
necesari
negocierea acestei
practici,
cu
menliunea
ci nu
poate
fi neglijat efectul stimulator
al
subvenfiilor
asupra
programelor
de dezvoltare
din
6rile
in
curs
de dezvoltare.
Participarealdrilor
in curs de
dezvoltare la
comerlul
cu seruicii
Mandatul negocierilor.de
la Punta
del
Este
stipuleazi
ci
negocierile
referi-
toare
la
servicii
irebuie
de asemenea
si
promoveze
implicarea
l5rilor
in
curs
de
dezvoltare
in
procesul
de
liberalizare
a tranzacliilor
internalionale cu servicii.
La
inceputul
negOcierilor,
acestea
au fost sceptice
in
ceea ce
privegte
admiterea de
filiale
striine. ln
acelagi timp
insi,
ele au cerut
tarilor
indusUiale
sd
igi
deschidi
niatalc
do mrrnci
nantnr
ncrsnanele slriine
Totusi-
de-a lunoul neoocierilor.