1 viorica ionaùcu camelia pavel economia serviciilor
TRANSCRIPT
1
VIORICA IONA CU CAMELIA PAVELECONOMIA SERVICIILOR
Edi ia a II-a rev zut i ad ugit
2
EDITUR RECUNOSCUT DE CONSILIUL NA IONAL AL CERCET RIITIIN IFICE DIN ÎNV MÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.).
3
VIORICA IONA CU CAMELIA PAVEL
ECONOMIA SERVICIILOREdi ia a II-a
rev zut i ad ugit
4
5
CUPRINS
CAPITOLUL. 1 CON INUTUL SERVICIILOR ........................................... 81.1. Conceptul de servicii ................................................................................ 91.2. Caracteristicile serviciilor ....................................................................... 151.3. Tipologia serviciilor ............................................................................... 181.4. Întreb ri gril ......................................................................................... 301.5. R spunsuri la întreb ri gril .................................................................... 411.6. Întreb ri ................................................................................................. 421.7. Teme de reflec ie .................................................................................... 42
CAPITOLUL 2. ASPECTE ALE GÂNDIRII ECONOMICE IEVOLU IA SERVICIILOR .......................................................................... 43
2.1. Începuturile, gândirea clasic i contemporan privind serviciile ............ 432.2. Evolu ia i dimensiunile macroeconomice ale serviciilor ........................ 482.3. Acquis-ul comunitar privind libera circula ie a serviciilor ....................... 562.4. Întreb ri gril ......................................................................................... 752.5. R spunsuri la întreb ri gril .................................................................... 792.6. Întreb ri ................................................................................................. 792.7. Teme de reflec ie .................................................................................... 80
CAPITOLUL 3. PIA A SERVICIILOR ....................................................... 813.1. Globalizarea pie elor .............................................................................. 813.2. Contextul economic interna ional în anii 2006 i 2007 ............................ 923.3. Caracteristici i particularit i ale pie ei serviciilor ................................. 993.4. Cererea de servicii ................................................................................ 105
3.4.1. Con inutul i formele de manifestare a cererii de servicii ............... 1053.4.2. Factori de influen ai cererii de servicii ........................................ 109
3.4.2.1. Factori generali ai cererii de servicii ....................................... 1093.4.2.2. Factori specifici de influen ai cererii de servicii .................... 111
3.4.3. Metode utilizate în studierea cererii de servicii .............................. 1133.5. Oferta de servicii .................................................................................. 115
3.5.1. Categorii de oferte ale serviciilor ................................................... 1153.5.2. Particularit i ale ofertei de servicii ................................................ 1163.5.3. Factori de influen ai ofertei de servicii ........................................ 1173.5.4. Tendin e în evolu ia ofertei de servicii ........................................... 122
3.6. Pre urile de consum ale serviciilor ........................................................ 1233.7. Conjunctura serviciilor ......................................................................... 1253.8. Întreb ri gril ....................................................................................... 1293.9. R spunsuri la întreb ri gril .................................................................. 1423.10. Întreb ri ............................................................................................. 143
6
CAPITOLUL 4. SERVICII DE PIA ....................................................... 1444.1. Servicii de pia pentru popula ie.......................................................... 144
4.1.1. Con inutul i structura serviciilor de pia pentru popula ie ............ 1444.1.2. Nivelul de dezvoltare, dinamic i structura pe activit i a serviciilor
de pia pentru popula ie ................................................................ 1454.2. Servicii de pia prestate în principal pentru întreprinderi ..................... 1484.3. Întreb ri gril ....................................................................................... 1504.4. R spunsuri la întreb rile gril ............................................................... 1534.5. Întreb ri ............................................................................................... 1534.6. Teme de reflec ie .................................................................................. 153
CAPITOLUL 5. EVOLU II, DINAMICI I STRUCTURI PECATEGORII DE SERVICII ........................................................................ 154
5.1. Transporturi i comunica ii ................................................................... 1585.1.1. Volumul i structura activit ii ....................................................... 1615.1.2. Mijloacele de transport .................................................................. 1635.1.3. Infrastructura existent pentru desf urarea activit ii de transporturi .... 1655.1.4. Transportul de m rfuri ................................................................... 1705.1.5. Transportul de pasageri.................................................................. 1705.1.6. Comunica ii ................................................................................... 1725.1.7. Distribu ia de gaze naturale ........................................................... 1755.1.8. Distribuirea apei potabile ............................................................... 1755.1.9. Canalizare public i spa ii verzi .................................................... 176
5.2. Activitatea de cercetare – dezvoltare .................................................... 1775.3. Educa ie ............................................................................................... 181
5.3.1. Baza material ............................................................................... 1825.3.2. Popula ia colar ........................................................................... 1835.3.3. Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar .. 1835.3.4. Performan ele sistemului de educa ie ............................................. 1845.3.5. Personalul didactic ........................................................................ 184
5.4. S tate................................................................................................ 1855.4.1. Infrastructura sistemului de s tate .............................................. 1865.4.2. Personalul medico-sanitar .............................................................. 1895.4.3. Principalii indicatori de eficacitate ai func ionalit ii sistemului
de s tate ...................................................................................... 1915.5. Cultura ................................................................................................. 196
5.5.1. Num rul i activitatea bibliotecilor .......................................... 1985.5.2. C i, bro uri, manuale i cursuri universitare ................................ 2015.5.3. Ziare, reviste i alte publica ii periodice ......................................... 2045.5.4. Num rul de emisiuni transmise prin sta iile de radio i televiziune. 2045.5.5. Institu ii de spectacol i cinematografe .......................................... 2095.5.6. Muzee i colec ii publice ............................................................... 212
7
CAPITOLUL 6. EFICIEN A ECONOMIC I SOCIAL ASERVICIILOR ............................................................................................. 216
6.1. Particularit i privind eficien a în sectorul serviciilor ............................ 2166.2. Criterii de evaluare i indicatori de exprimare a eficien ei serviciilor ........... 2226.3. Rezultate i performan e ale întreprinderilor de servicii de pia ........... 226
6.3.1. Principalii indicatori economici i financiari raporta i la cifra deafaceri pentru servicii de pia ....................................................... 227
6.3.2. Principalii indicatori economici i financiari raporta i la cifra deafaceri pentru servicii de pia prestate pentru popula ie ................ 229
6.3.3. Principalii indicatori economici i financiari raporta i la cifra deafaceri pentru serviciile de pia prestate în principalîntreprinderilor .............................................................................. 230
6.4. Întreb ri gril ....................................................................................... 2326.5. R spunsuri la întreb ri gril .................................................................. 2346.6. Întreb ri ............................................................................................... 2346.7. Teme de reflec ie .................................................................................. 235
ANEXE .......................................................................................................... 237
BIBLIOGRAFIE........................................................................................... 269
8
9
CAPITOLUL 1CON INUTUL SERVICIILOR
În ultimele decenii serviciile au dobândit un rol deosebit de important înprogresul economico-social i au o contribu ie semnificativ la crearea produsuluiintern brut i la ocuparea for ei de munc , fapt ce a condus la dezvoltareaeconomiilor na ionale.
Progresul tehnic, amplificarea diviziunii sociale a muncii, cre terea cereriide servicii din partea întreprinz torilor i respectiv a popula iei au determinatdezvoltarea i diversificarea serviciilor.
1.1. Conceptul de serviciiDificult ile cu care s-a confruntat societatea, legate de cre terea
omajului, intensificarea i amploarea rela iilor dintre întreprinderi, atât pe planna ional, cât i interna ional au determinat dezvoltarea sectorului ter iar, ceea ce adeterminat noi locuri de munc i a contribuit la pentru cre terea competitivit iiîntreprinderilor1. Paralel cu dezvoltarea acestui sector, s-au intensificatpreocup rile pentru definirea conceptului de servicii.
Pentru început este necesar definirea conceptului de produs.Produsul, drept concept generic, desemneaz tot ceea ce este oferit de
natur sau de pia , astfel încât s poat fi remarcat, achizi ionat sau consumat învederea satisfacerii unei nevoi2.
Termenul de produs provine din latinescul „productus”, este sinonim cutermenii „marf ”, „articol” sau „bun” i nu este limitat la un bun tangibil.
Termenul produs este sinonim cu „marf ” în urm toarele condi ii3:bunul material rezultat în urma unui proces de munc ;corpul sau substan a produsului au fost ob inute pe cale natural sau înlaborator;obiectele sau bunurile au fost ob inute în procesul de fabrica ie;
1 Ioncic , M., Economia serviciilor, Teorie i practic , edi ia a II-a rev zut , editura Uranus,Bucure ti, 2002, pag. 10
2 Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N., Al., Marketing, Dic ionar explicativ, EdituraEconomic , Bucure ti, 2003, pag. 561
3 Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St., Studiul calit ii produselor serviciilor,Editura Niculescu ABC, Bucure ti, 2005, pag. 5
10
rezultat material al unui proces social sau natural, al unui proces fiziologicsau de crea ie;produs de schimb = marf ;rezultat material al unui complex de fenomene sau de ac iuni.În practic , precum i în literatura de specialitate se folosesc ipostaze
diferite ale categoriei de „produs”: produs unicat; produs de serie; produs de lux;produs rafinat; produs nou; produs vechi; produs durabil; produs perisabil; produsde vârf; produs curent; produs de folosin îndelungat .
Pot fi considerate produse:persoan (un om politic sau un actor, a c rui imagine este promovat deun anumit electorat sau de c tre public);o localitate balneoclimateric (pentru tratamentul anumitor afec iuni);o idee (alimenta ia vegetarian în slujba societ ii)4.
Philip Kotler define te produsul ca fiind „orice lucru care poate fi oferitpe pia , în scopul capt rii interesului, al achizi ion rii, al utiliz rii sau alconsumului i care poate satisface o dorin sau o nevoie”.
În „Sisteme de management al calit ii. Principii fundamentale ivocabular” (SR EN ISO 9000:2001), produsul este definit ca fiind „un rezultatal unui proces, adic al unui ansamblu de activit i corelate sau îninterac iune, care transform intr rile în ie iri”. Corespunz tor acestuistandard, exist patru categorii de produse:
servicii (de exemplu, transportul);
4 Pop, N., Al., – Marketing, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 2001, pag. 856
Conceptulde produs
Bunuri reale(tot ce poate fi
perceput direct cusim urile)
Bunuri nominale(bani, hârtii de
valoare)
Bunuri imateriale (tot ce nuare corp material), formate din:
Servicii Drepturi(brevete, licen e,know-how etc.
Bunuri materiale (obiecte)
Fig. 1 Conceptul de produs
11
software (de exemplu, un program de calculator, un dic ionar-on line);hardware (de exemplu, o parte mecanic a unui motor);materiale procesate (de exemplu, lubrefian ii)5.Philip Kotler arat c „într-o er în care produsele devin din ce în ce mai
pu in diferen iabile pe baza atributelor intrinseci calitatea serviciului reprezintuna din cele mai promi toare surse de diferen iere i singularizare”.6
Theodore Levitt ar ta c „Nu exist sectoare de servicii ca atare. Existdoar sectoare ale c ror componente de servicii sunt mai mari sau mai mici decâtcele ale altor sectoare. Toat lumea serve te pe cineva”.
Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat apari iile înliteratura de specialitate a defini iilor conceptului de serviciu, în cadrul c rorapredomin faptul c serviciile nu se concretizeaz într-un produs, adic suntactivit i al c ror rezultat este imaterial.
În literatura de specialitate exist numeroase defini ii care eviden iazdeosebirea dintre bunuri i servicii, totu i acestea prezint o serie de neclarit i. Înpractic sunt o serie de servicii, precum serviciile cinematografice, editoriale, deinformatic , alimenta ie public , care se concretizeaz în bunuri materiale.7
5 Petre, T., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, t., Studiul calit ii produselor i serviciilor,Editura Niculescu ABC, Bucure ti, 2005, pag. 6
6 Kotler, Ph., Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie s le cunoasc oricemanager, Editura Codecs, Bucure ti, 2004, pag. 181
7 Prelucrat dup Ioncic , M., Economia serviciilor, Teorie i practic , edi ia a II-a rev zut ,editura Uranus, Bucure ti, 2002, pag 11
12
x) Sursa: Petre, T., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, ST., Studiul calit iiproduselor i serviciilor, Editura Niculescu ABC, 2005
Asocia ia Americande Marketing
„Activitatea oferit la vânzare, careproduce avantaje i satisfac ie f aantrena un schimb fizic sub forma unuibun”.
Dic ionarul Academiei detiin e Eonomice din Fran a
„Ansamblu de avantaje sau de satisfac iiprocurate fie direct, fie prin folosireaunui bun pe care l-a achizi ionatbeneficiarul serviciului (alimente,aspiratoare etc) sau a dreptului de a-lutiliza (calea ferat )”.
„Schimb ri în condi ia unei persoane saua unui bun, care sunt rezultatul activit iipe baz de comand a unei unit ieconomice. Astfel, confec ionarea debunuri pe baz de comand(îmbr minte, mobil etc.) esteconsiderat prestare de serviciu”.
Vocabularul practic altiin elor Sociale din Fran a
„Activit ile indirect productive; eleconstituie ceea ce se nume te sectorulter iar al economiei; principalele ramuriale serviciilor sunt comer ul,comunica iile, transportul”.
Standardul ISO SR EN ISO9000:2001
„Rezultatul a cel pu in unei activit inecesare, realizat la interfa a dintrefurnizor i clienti; este în generalintangibil, imaterial” x)
T. P. Hill
13
Din defini iile prezentate rezult 8:A. Materialitatea sau nematerialitatea serviciului – în condi iile abord rii
activit ii propriu-zise, a suporturilor precum i a rezultatelor.
Ca i în cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor este nevoie de:mân de lucru;capital tehnic (suport fizic al produc iei);client – beneficiarul presta iei.
Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, în procesul de produc iea serviciilor, clientul face parte din sistemul de produc ie.
Astfel, James Fitzsimmons define te serviciul ca fiind perisabil în timp, oexperien intangibil executat pentru ca un client s ac ioneze în rol decoproduc tor9.
Rezultatele sau outputul activit ilor de servicii, pot fi reg site subdiferite forme:
serviciu pur (rezultatul este intangibil);bun pur (nu exist nici un serviciu intangibil ad ugat bunului tangibil).
B. Utilitatea, beneficiile, avantajele, satisfac iile pe care le provoacserviciile consumatorilor sau utilizatorilor;
C. Produc ia, consumul i utilitatea serviciilor sunt, de regul ,simultane;
D. Natura social-economic a serviciilor.Una dintre modalit ile utilizate în definirea conceptului de servicii o
constituie schema lui Palmer10:
8 Idem 69 Fitzsimmons, James A., Mona J., Fitzsimmons, Service Management: Operations, Strategy,
and Information Technology, 3rd Edition, Irwin/McGraw-Hill, 2001.10 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Româno-American ,
Bucure ti, Editura Universitar , Bucure ti, 2005, pag. 13-14.
Serviciulca act
reprezint prestarea efectiv ;realizeaz rela ia dintre:- activitatea prestatorului;- mijloacele materiale de presta ie;- obiectul serviciului respectiv,
realitatea material sau social cetrebuie transformat sau modificat .
14
Dificult ile întâmpinate în definirea conceptului de serviciu, i-audeterminat pe o serie de speciali ti s defineasc serviciul adoptând exprim rinegative11, precum:
serviciile sunt definite drept activit i economice care nu sunt niciproduc ie industrial , nici minerit, nici agricultur ;
excluderea din sectorul serviciilor a construc iilor, alimenta iei publice,distribu iei de gaz, electricit ii sau salubrit ii.
Corespunz tor acestor defini ii sunt afectate rolul i contribu ia serviciilorla crearea produsului intern brut.
O contribu ie semnificativ la definirea conceptului de serviciu au avut-ospeciali tii de la Academia de Studii Economice12, care consider c serviciile„reprezint o activitate uman , cu un con inut specializat, având ca rezultatefecte utile, imateriale i intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale”.
No iunea de sector al serviciilor sau sector ter iar are dou sensuri:ansamblu de „meserii” (contabili, secretare, vânz tori etc.) care seexercit în organiza ii prestatoare de servicii (b nci, companii de transportetc.) sau în întreprinderile industriale sau agricole;ansamblul unit ilor de produc ie statistic izolate, a c ror activitateprincipal const în oferirea de servicii. Acest sens corespunde no iunii„statistic de ramur ”13.
11 Ecolle, L’economie des services, PUF, Paris, 1989, pag. 312 Ioncic , M., Minciu, R., St nciulescu, G., Economia serviciilor, Edi ia a II-a rev zut i
ad ugit , Editura Uranus, Bucure ti, 1999, pag. 1513 Ecolle, L’economie des services, PUF, Paris, 1989, pag. 7
Servicii
pure
Bunuri
pure
Cherestea Mobil Detergen i Parfum Mas larestaurant
Repara iiconstruc ii
Liniiaeriene
Consultanmanagerial
Domina ia tangibilelor
Domina ia intangibilelor
Figura 2. Schema lui Palmer
15
1.2. Caracteristicile serviciilorDefini iile prezentate anterior precum i multe altele cuprinse în literatura
de specialitate subliniaz diferen ele dintre natura serviciilor i cea a bunurilor.Pentru a putea în elege aceste deosebiri, în continuare vor fi prezentateprincipalele caracteristici, care descriu natura unic a serviciilor14.
Imaterialitatea i intangibilitatea- reprezint o caracteristic definitorie a serviciilor;- în Dic ionarul Explicativ al Limbii Române15, „imaterialitatea
reprezint însu irea sau starea a ceea ce este imaterial (provine din limba francez– immatérialité), iar termenul de imaterial este definit ca fiind ceea ce existnumai în con tiin ; spiritual, lipsit de form precis , de contur, de consisten(provine din limba francez – immatériel sau din latinescul immaterialis);termenul de intangibil este definit ca ceva „care nu poate fi atins, de neatins; caretrebuie s r mân intact” (provine din limba francez – intangible).
- literatura de specialitate eviden iaz intangibilitatea ca fiind una dintrecaracteristicile cheie ale serviciilor.
Nestocabilitatea- constituie o tr tur esen ial a serviciilor;- aceast caracteristic determin dezechilibre ale raportului dintre
cererea i oferta de servicii, dar pentru evitarea acestor situa ii în practic suntaplicate o serie de strategii privind oferta (angaj ri temporare sau sezoniere de
14 Ioncic , M., op.citate, pag. 14-1815 DEX, Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia a II-a Editura Univers Enciclopedic,
Bucure ti, 1998, pag. 475 i 497
imaterialitatea i intangibilitateanestocabilitateasimultaneitatea produc iei i consumuluinondurabilitateainseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului, precum ide cea a consumatorului sau utilizatoruluieterogenitatealipsa propriet ii
16
personal, colabor ri etc.) i/sau strategii vizând cererea de servicii (pre uridiferen iate, oferte speciale de serviciu, dezvoltarea de automate) 16;
- unii autori utilizeaz termenul de perisabilitate, care nu este sinonimcu perisabilitatea bunurilor (deteriorarea calit ii), ci se refer la faptul cserviciile se consum în momentul produc iei, deci nu pot fi stocate în vedereaunui consum ulterior;
- primul care a utilizat termenul de perisabilitate pentru a desemna otr tur a serviciilor, a fost economistul britanic Adam Smith în 1776. Acesta,preocupat de crearea bog iei, a remarcat diferen ele dintre rezultatele:
activit ilor productive, a c ror valoare poate fi stocat îninventarele bunurilor vandabile i care ulterior pot fi schimbatepentru ob inerea altor bunuri de valoare.activit ilor neproductive, cum ar fi cele ale guvernului, armatei,bisericii, avoca ilor, fizicienilor, muzicienilor, sau a altor „umiliservitori” care „oricum onorabili, ...utili, sau ... necesari, nuproduc ceva, astfel încât o cantitate egal de servicii s poat fiprocurat ulterior”.
- este valabil pentru o multitudine de servicii care nu pot fi stocate,îns în defini ie exist anumite neclarit i. De aceea trebuie s se fac distinc ieîntre perisabilitatea capacit ii de produc ie, perisabilitatea experien ei clientuluii perisabilitatea rezultatului, deoarece efectele anumitor servicii sunt durabile.
- excep ie de la aceast tr tur o constituie serviciile bazate peinforma ii, care pot fi înregistrate, stocate pe diverse suporturi media i oferiteulterior la cerere; (acestea au fost denumite de T.H. Hill „bunuri intangibile”).
Simultaneitatea produc iei i consumului- aceast caracteristic relev inseparabilitatea produc iei i consumului
serviciilor i decurge din perisabilitatea acestora;- presupune o bun cunoa tere a cererii i ofertei de servicii din punct
de vedere al timpului i locului, deoarece orice neconcordan a acestora produceefecte negative asupra eficien ei economice i sociale.
Nondurabilitatea- denot consumul serviciilor în momentul producerii;
16 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Româno-American ,Bucure ti, Editura Universitar , Bucure ti, 2005, pag. 19.
17
- datorit acestei caracteristici o perioad îndelungat de timp serviciileau fost considerate ca fiind neproductive;
- exist îns o serie de servicii ce au un caracter durabil (de exempluasigur rile, înv mântul, b ncile de date etc.).
Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului, precum i de autilizatorului- cel care a pus în discu ie aceast tr tur a fost economistul francez
Jean-Baptiste Say în anul 1803, folosind exemplul unui medic care î i viziteazpacientul, îi pune un diagnostic i apoi pleac f a l sa în urma sa nici unprodus.
- reflect simultaneitatea livr rii i consumului serviciilor- prestarea unui serviciu presupune:
un contact direct între ofertant i cump tor;participarea activ a consumatorului în timpul prest rii serviciului;
- în practic exist îns o mare varietate de servicii separabile (deexemplu: repara ii, între inere, cur enie, asigur ri etc.) unde produc ia precedeconsumul iar clien ii nu trebuie s fie prezen i.
Eterogenitatea- are trei sensuri în literatura de specialitate: diferen iere, variabilitate
i diversitate; primul sens a fost utilizat de economistul britanic Joan Robinson(1932), în lucrarea sa intitulat „Diferen ierea natural sau planificat a
rfurilor”, pentru ca un an mai târziu termenul s fie folosit i de economistulamerican Edward H. Chamberlin (1933); cel de-al doilea sens a fost utilizat deSasser în 1978 în lucrarea „De la produc ie la managementul opera iilor”.Ultimul sens este i cel mai recent i provine din diferite studii de economiaserviciilor i din diversitatea afacerilor.
- sensul cel mai frecvent utilizat este cel de variabilitate;- reflect poten ialul unei variabilit i ridicate în livrarea serviciilor;- reprezint o problem particular a serviciilor, deoarece acestea sunt
oferite de persoane diferite, a c ror performan nu este constant . Acest lucrucreeaz o variabilitate în calitatea serviciilor, deoarece performan a difer de la opersoan la alta, chiar i la aceea i persoan în perioade diferite de timp;
- sectorul ter iar are un con inut foarte diversificat;- dificult i în standardizarea i uniformizarea serviciilor;
18
- în urm cu dou decenii, în practic s-a f cut un progres uria înstandardizarea serviciilor prin eliminarea elementului uman din tehnologiaautoservirii (de exemplu: automatele bancare etc.).
- îmbun irea calit ii practic rii serviciilor a dus la reducereavariabilit ii, multe dintre servicii devenind omogene.
Lipsa propriet ii- deoarece serviciul ofer consumatorului o satisfac ie moral , rezultatul
nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietate;- prestatorul de servicii face eforturi evidente pentru fidelizarea
clien ilor prin diversificarea i calitatea serviciilor.
1.3. Tipologia serviciilorÎn cadrul oric rei economii, sistemele de clasificare, inclusiv clasificarea
serviciilor se bazeaz pe concepte clare i necesit o fundamentare conceptual .Aceast fundamentare deriv din utilizarea rezultatelor statistice în care urmeaz
fie aplicat clasificarea.Pentru început se impune clarificarea unor termeni17:tipologie: „studiul tiin ific al tr turilor tipice sau al rela iilor reciproce
dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;nomenclator: „....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de
produse, clasificate dup un anumit criteriu”;clasificare: „ac iunea de a (se) clasifica i rezultatul ei; distribuire,
repartizare sortimental pe clase sau într-o anumit ordine”. A clasifica reprezintactivitatea de „a împ i sistematic, a repartiza pe clase sau într-o anumitordine”.
Datorit eterogenit ii serviciilor, atât din punct de vedere teoretic cât ipractic, clasificarea serviciilor prezint dificult i deosebite. Problema caretrebuie rezolvat este armonizarea clasific rilor, respectiv asigurareacoresponden ei între clasific ri realizate dup criterii diferite18. Respectiveledificult i sunt determinate de identificarea i semnifica ia diferit de la o ar laalta.
17 DEX, Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia a II-a Editura Univers Enciclopedic,Bucure ti, 1998, pag. 1093, 697 i 184
18 Ioncic , M., Economia serviciilor, Teorie i practic , edi ia a II-a rev zut , editura Uranus,Bucure ti, 2002, pag78
19
O serie de organisme interna ionale sub egida ONU sau a ConsiliuluiUniunii Europene au depus eforturi pentru armonizarea acestor clasific ri.
Principala institu ie care elaboreaz clasific rile i nomenclatoarele unicepe ar este Institutul Na ional de Statistic . Clasific rile standardizate suntobligatorii de folosit de c tre agen ii economici în raport rile pe care ace tia lefac. Cu ajutorul codurilor din aceste clasific ri se pot prelucra datele statisticeindividuale, acestea agregându-se pe diferite nivele, atât pe orizontal (în profilteritorial) cât i pe vertical (pe activit i ale economiei na ionale la nivelmacroeconomic). F codificarea informa iei din chestionare pe bazaclasific rilor i nomenclatoarelor, centralizarea datelor statistice ar fi practicimposibil în conjunctura actual , inând cont de num rul foarte mare de agen ieconomici precum i de indicatorii statistici.
Principalele clasific ri i nomenclatoare folosite în activitatea statisticsunt: CAEN (Clasificarea Activit ilor din Economia Na ional ) i CPSA(Clasificarea Produselor i Serviciilor Asociate Activit ilor).
Astfel, clasificarea activit ilor din economia na ional (CAEN) asiguridentificarea tuturor activit ilor i codificarea lor într-un sistem unitar. Aceastclasificare permite organizarea, ra ionalizarea i informatizarea fluxurilorinforma ionale economico-sociale, crearea facilit ilor de prelucrare pentruintegrarea în sistemele na ional i interna ional de prezentare i analiz ainforma iilor. Pe aceast baz se centralizeaz datele statistice pe activit i, iaragen ii economici sunt clasifica i în general dup activitatea principaldesf urat , conform CAEN.
Cu ajutorul Clasific rii Produselor i Serviciilor Asociate Activit ilor(CPSA) se centralizeaz în principal datele statistice privind produc ia industrial .Fiecare produs este automat asimilat unui cod de activitate CAEN; practic serealizeaz o trecere de la CPSA la CAEN.
Corespunz tor CAEN, activit ile economico-sociale sunt grupate pe 4niveluri (denumite sec iuni, diviziuni, grupe, i clase) i sunt constituite dupprincipiul omogenit ii ca o totalitate de activit i, care au urm toarelecaracteristici comune:
natura bunurilor i serviciilor prestate (componenta lor fizic , stadiulde fabrica ie, necesit ile pe care le pot satisface);modul de utilizare a bunurilor i serviciilor de c tre agen ii economici(consum intermediar, consum final, formarea capitalului etc.);
20
materia prim , procesele tehnologice, organizarea i finan areaproduc iei19.Clasificarea activit ilor din economia na ional (CAEN Rev.1) a fost
aliniat la Nomenclatorul activit ilor din Comunitatea European (NACERev.1.1.) i cuprindea un num r de 514 clase. Practic, la 1 ianuarie 2003 a intratîn vigoare în România versiunea CAEN Rev.1, iar în rile membre, versiuneaNACE Rev.1.1., urm toarea modificare fiind prev zut pentru anul 2007, dat lacare toate marile clasific ri urmau s fie revizuite. Aceast opera iune cuprindeaClasificarea activit ilor Na iunilor Unite – CITI i Clasificarea Statelor Americiide Nord - SCIAN. Obiectivul esen ial al reviziei din 2007 era punerea la punct aunui sistem modern de clasific ri, care s reflecte cât mai fidel realitateaeconomic . Actualizarea Clasific rii activit ilor din economia na ional s-arealizat în România, începând cu 1 ianuarie 2008. Aceast revizuire a fostnecesar datorit schimb rii structurilor economice i tehnologiile noi caregenereaz noi activit i i produse care le dep esc ca importan pe celeexistente. Aceste schimb ri reprezint astfel o provocare constant pentruclasific rile statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie s fie prea lungi,deoarece relevan a clasific rii se diminueaz în timp, dar nu trebuie s fie niciprea scurte, întrucât afecteaz negativ comparabilitatea datelor în timp. Oricerevizuire a unei clasific ri, mai ales dac include i modific ri structurale, poateduce la întreruperi în seriile de timp.
CAEN Rev. 2 a fost aprobat prin Ordinul nr. 337 din 20 aprilie 2007 alpre edintelui INS privind actualizarea CAEN i publicat , în Monitorul Oficial alRomâniei, nr. 293 din 3 mai 2007.
Clasificarea produselor i serviciilor asociate activit ilor (CPSA) este unnomenclator de produse i servicii din România, aliniat la Clasificarea produselorasociate activit ilor (CPA), aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 53 din 25ianuarie 1999 privind aprobarea Clasific rii produselor i serviciilor asociateactivit ilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 78 bis din 25 februarie 1999.
Potrivit strategiilor de dezvoltare i armonizare a statisticii române ti cunormele i standardele europene, Institutul Na ional de Statistic – Direc iaAnchete Structurale, Registre i Sondaje în Întreprinderi a realizat versiunearevizuit a CPSA-2002, clasificare armonizat cu CPA-2002.
19 Comisia Na ional de Statistic , Regia Autonom „Monitorul Oficial”, Clasificarea activit ilor dineconomia na ional , Editura Regia Autonom „Monitorul Oficial”, Bucure ti 1998, pag. 8-9
21
Ultima versiunea revizuit a CPSA a fost aprobat prin Ordinul nr.605/2008 privind actualizarea CPSA i publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, nr. 869 din 22 decembrie 2008.
Potrivit acestor documente serviciile i service-ul sunt definite astfel:Serviciile reprezint „activit i oferite de c tre persoane calificate i
specializate în diverse domenii, altor persoane, pentru satisfacerea anumitor nevoisociale ale acestora sau pentru efectuarea unor activit i care nu se materializeazîn produse (de exemplu: realizarea de repara ii diverse);
Service-ul reprezint aceea „activitate care are ca obiect prest ri deservicii i asisten tehnic privind montajul, punerea în func iune, efectuarea deprobe, func ionarea, remedierile i repara iile, urm rirea comport rii în exploatarea ma inilor, utilajelor, instala iilor i a altor produse în cadrul termenului degaran ie”.
Leg tura între CPSA 2008 i CAEN Rev. 2 apare în cadrul coduluiCPSA. La toate nivelurile din CPSA 2008, codificarea primelor 4 cifre esteidentica cu cele 4 cifre ale clasei corespunz toare din CAEN Rev. 2.
Structura Clasific rii produselor i serviciilor asociate activit ilor (CPSA2008) este grupat pe 7 niveluri, având 2610 pozi ii, la cel mai detaliat nivel.
Clasificarea produselor i serviciilor asociate activit ilor (CPSA 2008)cuprinde 17 sec iuni, (A – Q), dup cum reiese din tabelul nr. 1.
Sec iunile cuprind urm toarele ramifica ii: subsec iuni – diviziuni –grupe – clase – subclase – coduri. Pentru a putea în elege mai bine aceaststructur de tip arborescent, este prezentat în anexa 1, Sec iunea I privindServiciile de transport, depozitare i telecomunica ii care cuprinde:
- sec iune (1A);- 5 diviziuni (61-64);- 14 grupe (601-603; 611-612; 621-623; 631-634; 641);- 21 clase (6010; 6021-6024; 6110; 6210-6230, etc.);- 39 subclase (6010.1; 6010.2 etc);- 112 coduri (6010.11; 6010.12 etc).
22
Tabel nr. 1Clasificarea produselor i serviciilor asociate activit ilor (CPSA 2008)
Sec iuniCOD DENUMIRE
A Produse ale agriculturii, vân torii i silviculturiiB Produse ale pescuitului i pisciculturii; servicii anexe pescuitului i pisciculturiiC Produse ale industriei extractiveD Produse ale industriei prelucr toareE Energie electric i termic , combustibili gazo i distribui i i apF Lucr ri de construc iiG Vânz ri cu ridicata i am nuntul; repararea i între inerea autovehiculelor,
motocicletelor i a bunurilor personale i casniceH Hoteluri i restauranteI Servicii de transport, depozitare i telecomunica iiJ Servicii de intermediere financiarK Servicii de tranzac ii imobiliare, de închirieri i servicii prestate în principal
întreprinderilorL Servicii de administra ie public i ap rare; servicii de asigur ri sociale din
sistemul publicM Servicii de înv mântN Servicii de s tate i asisten socialO Alte servicii colective, sociale i personaleP Servicii ale personalului angajat în gospod rii particulareQ Servicii realizate de organiza iile i organismele extrateritoriale
Sursa: Institutul Na ional de Statistic , CPSA, 2008Clasific rile statistice na ionale armonizate cu clasific rile
interna ionale permit realizarea de compara ii privind nivelul de dezvoltarea sectorului ter iar din diferite ri, ceea ce ofer posibilitatea ob inerii deinforma ii pentru fundamentarea m surilor de politic economic .
În literatura de specialitate, precum i în practic se reg sesc diferitecategorii de servicii, grupate în func ie de anumite criterii20:
a) Dup sursele de procurare (provenien ), serviciile pot fi:servicii marf (market sau de pia ): sunt serviciile care sunt
procurate prin acte de vânzare – cump rare;servicii ne-marf (non-market sau necomerciale): sunt serviciile care
ocolesc rela iile de pia i cuprind: serviciile publice, serviciile furnizate deorganismele private non-profit („self-service”, armata, poli ia, justi ia, educa ia,
20 Prelucrare dup Ioncic , M., Economia serviciilor, Teorie i practic , edi ia a II-a rev zut ,editura Uranus, Bucure ti, 2002, pag. 83-93
23
ocrotirea s ii, asisten a social , serviciile religioase, de caritate, servicii aleunor organiza ii sindicale); m surarea valorii ad ugate i a contribu iei lor lacrearea PIB-ului este dificil de realizat, datorit faptului c ocolesc pia a.
b) Dup natura nevoilor satisf cute, serviciile pot fi: servicii private i serviciipublice. Gruparea în func ie de acest criteriu deriv , dar f a se suprapune complet, cugruparea serviciilor în func ie de sursele de procurare (provenien ). Aceast clasificarevizeaz natura prestatorilor, din punct de vedere a formei de proprietate asupracapitalului. Cu toate c tendin a general este privatizarea organiza iilor prestatoare deservicii, aceast clasificare nu- i pierde din interes, deoarece exist o serie de servicii(armata, asisten a social , justi ia, ordinea public , protec ia mediului etc.) care exist iîn alte ri care au o economie de pia i func ioneaz în gestiune public .
Serviciile private satisfac nevoi particulare ale persoanelor sau alefamiliilor acestora. Preocuparea prestatorilor de astfel de servicii este de a identificacererile consumatorilor, de a ac iona pentru a le satisface i de a stimula cererea.
Serviciile publice sunt activit i organizate de autorit ile administrativecentrale sau locale i au drept obiectiv satisfacerea nevoilor de interes public(înv mântul public, s tatea public etc.). Acestea au anumite particularit i, cepresupun existen a unui management al resurselor materiale, financiare i umane, alrela iilor dintre prestator i client, precum i al modului de evaluare a rezultatelor.Deoarece la unele dintre aceste servicii persoanele apeleaz din obliga ie (exemplu:înv mântul obligatoriu), prestatorii respectivi se afl într-o pozi ie de monopol fa deconsumatorii i în general la aceast categorie de servicii apeleaz popula ia cu veniturirelativ mici i foarte mici. Scopul acestor prestatori de servicii publice este de adiminua cererea pentru aceast categorie de servicii i de a valorifica cât mai ra ionaloferta disponibil .
c) Dup func iile economice îndeplinite serviciile pot fi:de distribu ie: transport, comunica ii, comer ;de produc ie (de afaceri): b nci, asigur ri, publicitate, cercetare;sociale (colective): s tate, educa ie, servicii publice non-profit;personale: casnice, hoteluri, restaurante, îngrijire personal etc.
d) În func ie de beneficiar, (consumator sau utilizator), serviciile pot fi:intermediare i finale.
Serviciile intermediare sunt activit i care sunt utilizate pentruproduc ia bunurilor sau altor servicii (exemplu: stocarea i depozitarea m rfurilor,
24
transporturile, asigur rile i reasigur rile, telecomunica iile, serviciile juridice,contabile, de formare i perfec ionare a preg tirii profesionale);
Serviciile finale (de consum pentru popula ie) sunt serviciile carecontribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale popula iei (exemplu: turism,alimenta ie public , spectacole etc.), precum i serviciile ne-marf (furnizate dearmat , poli ie, pompieri etc.).
La rândul lor, serviciile finale, în func ie de natura nevoilor i modul lorde satisfacere, pot fi de dou categorii:
servicii pentru consumul individual al popula iei, ob inute prinrela iile de pia sau „self-service”;servicii publice, care se adreseaz unor nevoi sociale sau mixte (cucaracter individual sau social) i care sunt finan ate prinredistribuirea veniturilor la nivelul bugetelor centrale sau locale.Aceste servicii pot fi: colective (armata, poli ia, etc.) sauindividualizate sau personalizate (înv mânt, cultur , s tate etc.).
O alt clasificare a serviciilor, în func ie de beneficiarul direct al serviciilor, serefer la natura activit ii de servicii i beneficiarul direct al serviciului.
Naturaactivit ii de
servicii
Beneficiarul direct al serviciuluiPersoane Lucruri
Ac iunitangibile
Servicii destinate corpuluipersoanelor
Servicii destinate bunurilor iposesiunilor fizice
- îngrijirea s ii- transport de persoane- salon de frumuse e- sal de gimnastic- restaurant- salon de coafur
- transport de m rfuri- între inerea i repararea
echipamentelor- paz- cur torii chimice- servicii zootehnice
Ac iuniintangibile
Servicii destinate spirituluipersoanelor
Servicii destinate posesiunilorintangibile
- educa ie- emisiuni radio/Tv- servicii de informare- teatre- muzee
- nci- servicii juridice- contabilitate- burs- asigur ri
Fig. 3 Clasificarea serviciilor dup beneficiarul lor directi natura activit ii de servicii21
21 Christopher, Lovelock, Classifying services to gain strategic market insight, Journal of Marketing, vol. 16, 1983
25
e) În func ie de natura efectelor se pot face mai multe clasific ri aleserviciilor. O prim clasificare grupeaz serviciile în:
servicii materiale, care sunt încorporate în bunuri (transport, reparareai între inerea echipamentelor industriale i casnice);
servicii nemateriale, care de regul , contribuie la satisfacerea unornevoi spirituale ale persoanelor individuale sau a unor nevoi sociale, colective.
O alt clasificare dup acela i criteriu, grupeaz serviciile în:servicii care afecteaz bunurile (transport de m rfuri, cur torie,repara ii etc.);servicii care afecteaz persoanele, care la rândul lor se pot grupa în:
servicii care vizeaz condi ia fizic a persoanelor (transport depersoane, frizerie-coafur etc.);servicii care vizeaz condi ia intelectual a persoanelor (educa ie,cultur etc.).
f) În func ie de modalit ile de livrare, serviciile se pot clasifica în:servicii care necesit deplasarea produc torului la sediul
beneficiarului, care poate fi persoan fizic sau juridic (între inerea locuin ei,servicii de repara ii pentru bunuri de folosin îndelungat );
servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei(restaurante, diverse activit i de divertisment etc.).
În figura 4 este prezentat o matrice a serviciilor care se refer ladisponibilitatea acestora:
Natura interac iuniidintre client i
întreprinderea de servicii
Disponibilitatea serviciilorAmplasate într-un singur
locAmplasate în mai multe
locuriClientul se deplaseaz laîntreprinderea de servicii
- teatru- salon de frumuse e
- sta ii de autobuz- unit i tip „fast-food”
Furnizorul de servicii vinespre client
- taxi - servicii po tale- repara ii de urgen
Tranzac ia este la „olungime de bra ” - sta ie local TV - re ea de TV
- companie de telefoaneFig. 4 Matricea serviciilor dup disponibilitatea serviciilor i natura
interac iunii dintre client i întreprinderea de servicii22
22 Fitzsimmons, James A., Mona J., Fitzsimmons, Service Management: Operations, Strategy,and Information Technology, 3rd Edition, Irwin/McGraw-Hill, 2001
26
g) În func ie de raportul capital/munc în procesul de produc ie, serviciile pot fi:servicii ce se bazeaz pe personal, unde rolul principal revine for ei
de munc (baby-sitter, servicii de frizerie-coafur etc.);servicii ce se bazeaz pe echipamente (pompieri, transport,
telecomunica ii etc.).h) Dup opinia lui Ph. Kotler23 oferta de pia a unei firme include, de regul
i o serie de servicii. Acestea pot de ine o pondere diferit în ansamblul ofertei,care poate fi constituit din bunuri autentice sau din servicii autentice. Din acestpunct de vedere, Ph. Kotler distinge cinci categorii de oferte:
bun tangibil pur (past de din i, s pun, sare etc.);bun tangibil cu servicii înso itoare, cu scopul de a m ri interesul
consumatorului sau utilizatorului. De exemplu, un produc tor de automobilevinde ceva mai mult decât o simpl ma in . În viziunea lui Th. Levitt, „cu câtprodusul generic este mai sofisticat din punct de vedere tehnologic, cu atâtvânzarea sa este mai dependent de calitatea i disponibilitatea pentru clien i aserviciilor care înso esc produsul (saloane de prezentare, livrare, reparare,perioada de garan ie etc). Din acest punct de vedere, General Motors furnizeazpoate, mai pu ine produse i mai multe servicii”;
ofert hibrid unde oferta const din bunuri i servicii în propor iiegale. De exemplu, restaurantele sunt frecventate atât pentru produsele culinareoferite cât i pentru serviciul de servire;
serviciu de baz înso it de bunuri i servicii secundare. Deexemplu, pasagerii unei linii aeriene cump un serviciu de transport. C toriainclude îns i o serie de bunuri tangibile, cum ar fi servitul mesei i b uturilor;
serviciu pur (supravegherea copiilor în lipsa p rin ilor, masaje etc.).Având în vedere aceste combina ii de bunuri i servicii extrem de
complexe, Ph. Kotler arat c serviciile se mai pot grupa în (vezi gruparea dupcriteriul din precedenta clasificare):
servicii bazate pe folosirea echipamentelor (automate comerciale);servicii bazate pe utilizarea personalului (activit i de contabilitate
etc.) care la rândul lor se grupeaz în func ie de personalul care le presteaz , în:servicii prestate de personal necalificat (sp larea vitrinelor);servicii prestate de personal calificat (hoteluri, restaurante etc);
23 Kotler, Ph., Managementul marketingului, edi ia a IV-a, Editura Teora, Bucure ti, 2005, pag. 581
27
servicii prestate de personal specializat (s tate, cercetare etc).i) În func ie de prezen a sau absen a consumatorului în timpul prest rii,
serviciile se pot grupa în24:servicii care necesit prezen a consumatorului în timpul prest rii
(exemplu: efectuarea unei opera ii chirurgicale etc.); în cazul acestor servicii,prestatorul trebuie s in seama de nevoile clientului, prin preg tirea, amenajareai decorarea interiorului;
servicii care nu necesit prezen a consumatorului în timpul prest rii(exemplu: repararea unei ma ini).
j) În func ie de forma de proprietate i modul de organizare aprestatorului de servicii, se disting25:
sectorul public (serviciile prestate în tribunale, spitale, po , coli etc);sectorul asociativ, constituit din organisme de ajutor i asisten
(servicii prestate în biserici, muzee etc);sectorul privat (firme de transport, organisme financiar-contabile, de asigur ri etc).
k) În func ie de obiective (prestarea unor servicii în urma c rora se ob ineprofit sau nonprofit) i de forma de proprietate, prestatorii de servicii austrategii diferite. Astfel, programele de dezvoltare pentru un spital particular cuplat , vor fi diferite fa de cele ale unui spital particular de caritate sau de celeale unui spital apar inând Asocia iei Veteranilor de R zboi26.
l) Dup momentul apari iei în sfera vie ii economice se disting27:servicii tradi ionale sau vechi (arhaice), care în general se refer la
activit i ce i-au pierdut din importan a economic (servicii casnice saudomestice). Aceast categorie de servicii mai cuprinde i alte activit i, precumsporturile, medicina, arta, comer ul, transporturile etc., care se presteaz din celemai vechi timpuri, dar care sunt foarte actuale. În timp, aceste servicii au suferitevolu ii deosebite i de aceea se poate vorbi despre servicii clasice sau moderne(comer ul desf urat în târguri, iarmaroace, oboare se desf oar în paralel cucomer ul electronic).
24 Kotler, Ph., op. citate pag. 58225 Ioncic , M., Minciu, R., St nciulescu, G., Economia serviciilor, Edi ia a II-a rev zut i
ad ugit , Editura Uranus, Bucure ti, 1999, pag. 8226 Kotler, Ph., op. citate pag. 58327 Ioncic , M., op. citate pag. 92
28
servicii moderne sau noi care au ap rut relativ recent i sunt legate deprogresul tehnico- tiin ific (serviciile de informatic , televiziunea) sau decre terea semnificativ a veniturilor i a timpului liber (industria loisir-ului).
m) Dup natura rela iilor cu clien ii, serviciile pot fi:servicii livrate permanent;servicii discrete;
Ambele grup ri de servicii genereaz la rândul lor rela ii formale sauinformale28, a a cum reiese din figura de mai jos:
Natura serviciuluilivrat
Rela iiFormale Informale
Servicii livratepermanent
- asigur ri- telecomunica ii- utilit i- bancare
- servicii audio (radio)- drumuri publice- protec ia poli iei- iluminat
Servicii discrete - telefonie la distan mare- abonament la teatru, club- pasagerii frecven i ai unei
companii aeriene
- restaurant, film, teatru- plata telefonului- tax autostrad- transport public
Fig. 5 Tipul de rela ie dintre întreprinderea de servicii i clien ii s i
n) În func ie de modalit ile de comercializare, serviciile pot fi29:servicii transferabile (comercializabile), care pot fi schimbate la
distan , încorporate în bunuri materiale sau cu ajutorul unui suport electronic saude alt gen; sunt comercializate în afara rii, pe baza accesului liber pe pia(servicii editoriale, servicii cinematografice, de telecomunica ii etc);
servicii netransferabile (necomercializabile).o) Dup gradul de intensitate a muncii prestatorului i gradul de
interac iune dintre prestatori i clien i se poate constitui urm toarea matrice aprocesului serviciilor30:
28 Fitzsimmons, James A., Mona J., Fitzsimmons, op. citate29 Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St., op. citate pag. 1230 Idem 26
29
Gradul de intensitate amuncii
Gradul de interac iune dintre prestatori i clien iRedus Ridicat
Redus - transport aerian- hoteluri- recreere
- repara ii auto- spitale
Ridicat - comer cu am nuntul- comer cu ridicata- servicii bancare
- medicii- avoca ii- contabilii
Fig. 6 Matricea procesului serviciilor
p) În func ie de fluctua ia cererii în timp a serviciilor i nivelul ofertei sepoate realiza urm toarea matrice a serviciilor31:
Nivelul ofertei Fluctua ia cererii în timpLarg Îngust
Vârful cererii poate fiatins f întârzieri ale
ofertei
- electricitate- telefonie- urgen e- maternit i
- asigur ri- servicii juridice- servicii bancare
- sp torii i cur toriiVârful cererii dep te de
regul nivelul ofertei(capacitatea)
- transport de pasageri- hoteluri
- restaurante fast-food- teatru, film- benzin rii
Fig. 7. Matricea serviciilor dup fluctua ia cererii în timp i nivelul ofertei
q) O alt clasificare interna ional a serviciilor este Clasificarea sectorial aserviciilor elaborat în cadrul Acordul general asupra tarifelor i comer ului(GATT-General Agreement on Tariffs and Trade). La 1 ianuarie 1995 a fostcreat Organiza ia Mondial a Comer ului (WTO- World Trade Organisation)pentru a înlocui GATT, organiza ie care supervizeaz un num r mare de acordurice definesc „regulile comerciale” dintre statele membre. Organiza ia Mondial aComer ului este succesoarea GATT-ului i opereaz în direc ia reducerii iabolirii barierelor comer ului interna ional.
Conform Acordul general asupra tarifelor i comer ului, serviciile pot ficlasificate în func ie de sectoare i subsectoare, a a cum reiese din anexa nr. 2,existând în acela i timp o coresponden cu Clasificarea Centrat pe Produs(CPC vers. 1) elaborat sub egida Comisiei de Statistic a Organiza iei Na iunilorUnite.
31 Idem 26
30
Serviciile sunt grupate pe sec iuni (I – Servicii de afaceri, II – Servicii decomunica ii, III – Servicii de construc ii i engineering asociat, IV – Servicii devânzare, V – Servicii de înv mânt, VI – Servicii de ambient, VII – Serviciifinanciare, VIII – Servicii legate de s tate i sociale, IX – Turism i serviciilegate de c torii, X – Servicii recreative i sportive, XI – Servicii de transport iXII – Alte servicii neincluse în alt grup , iar în cadrul sec iunilor se reg sescsubsec iunile, cu mai multe grupe.
1.4. Întreb ri gril1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului ter iar?
a) dificult i determinate de cre terea omajului;b) intensificarea rela iilor dintre întreprinderi;c) amploarea rela iilor dintre întreprinderi;d) clarific ri conceptuale ale dezvolt rii economice.
2. Care din enumer rile urm toare constituie consecin a dezvolt riisectorului ter iar?a) crearea de locuri de munc ;b) cre terea speran ei de via ;c) dezvoltarea tehnologic ;d) dezvoltarea rela iilor dintre întreprinderi.
3. Care din enumer rile urm toare constituie consecin a dezvolt riisectorului ter iar?a) cre terea speran ei de via ;b) cre terea competitivit ii întreprinderilor;c) dezvoltarea tehnologic ;d) dezvoltarea rela iilor dintre întreprinderi.
4. Paralel cu dezvoltarea sectorului ter iar s-au intensificat preocup rilepentru definirea conceptului de:a) marketing;b) competitivitate;c) servicii;d) omologare.
5. Produsul drept concept generic desemneaz tot ceea ce este oferit denatur sau de pia , astfel încât pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi:a) remarcat;
31
b) achizi ionat;c) consumat;d) toate variantele enumerate.
6. Termenul de produs (“productus”) nu este sinonim cu:a) “marf ”;b) “articol”;c) “bun”;d) “grup ”.
7. Termenul produs nu este sinonim cu „marf ” în situa ia:a) rezultat material al unui proces social sau natural;b) consumului casnic;c) produs de schimb;d) bun material rezultat al unui proces de munc .
8. Termenul produs nu este sinonim cu „marf ” în situa ia:a) bun material rezultat al unui proces de munc ;b) produs de schimb;c) autoconsum;d) rezultat material al unui proces social sau natural.
9. În practic i în literatura de specialitate nu se folose te ipostazacategoriei de „produs” pentru:a) produs unicat;b) produs de serie;c) produs de lux;d) produc ie proprie.
10. Produs poate fi considerat :a) persoan (om politic/actor a c rui imagine este promovat );b) personaj dintr-un film;c) o salariat ;d) o parte dintr-o familie
11. Produs poate fi considerat :a) o por iune dintr-o lucrare;b) un personaj dintr-o pies ;c) o localitate balneoclimateric ;d) un membru al familiei.
32
12. Produs poate fi considerat :a) o idee (alimenta ia vegetarian );b) personaj dintr-un film;c) o parte dintr-o familie;d) o salariat .
13. Bunurile reale sunt numai:a) bani;b) hârtii de valoare;c) tot ce poate fi perceput direct cu sim urile.d) dobânzi.
14. Bunurile materiale sunt:a) obiecte;b) servicii;c) licen e;d) know-how.
15. Bunurile imateriale nu sunt:a) bunuri nominale;b) bunuri reale;c) servicii;d) drepturi.
16. Drepturile, ca produse, nu sunt:a) servicii;b) brevete;c) licen e;d) know-how.
17. Bunurile nominale sunt:a) bani, hârtii de valoare;b) bunuri materiale;c) servicii;d) brevete.
18. Definirea produsului ca fiind „orice lucru care poate fi oferit pe pia înscopul capt rii interesului, al achizi ion rii, al utiliz rii sau alconsumului i care poate satisface o dorin sau o nevoie” apar ine:a) Th. Levitt;b) Ph. Kotler;c) T. P. Hill;d) A. Palmer.
33
19. Definirea produsului ca fiind „un rezultat al unui proces, adic al unuiansamblu de activit i corelate sau în interac iune, care transformintr rile în ie iri” o reg sim în:a) Dic ionarul Academiei de tiin e Economice din Fran a;b) Vocabularul practic al tiin elor Sociale din Fran a;c) S.R. EN ISO 9000:2001;d) Dic ionarul Explicativ al Marketingului.
20. “Într-o er în care produsele devin din ce mai pu in diferen iabile pebaza atributelor intrinseci, calitatea serviciului reprezint una din celemai promi toare surse de diferen iere i singularizare” apar ine lui:a) Th. Levitt;b) Ph. Kotler;c) Tp. Hill;d) J. Gadrey.
21. ”Nu exist sectoare de servicii ca atare. Exist doar sectoare ale c rorcomponent de servicii sunt mai mari sau mai mici decât ale altorsectoare. Toat lumea serve te pe cineva”, apar ine:a) Ph. Kotler;b) Th. Levitt;c) Tp. Hill;d) A. Palmer.
22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat apari iile înliteratura de specialitate a defini iilor conceptului de servicii, în cadrul
rora predomin faptul c :a) serviciile nu se concretizeaz într-un produs, adic sunt activit i al c ror
rezultat este imaterial;b) serviciile se concretizeaz într-un produs;c) serviciile au ca rezultat un bun material;d) serviciile nu au nici un rezultat.
23. Serviciul ca act reprezint :a) prestarea efectiv ;b) prestarea prognozat ;c) prestarea previzional ;d) nici o prestare.
34
24. Serviciul ca act nu realizeaz rela ia dintre:a) activitatea prestatorului;b) mijloacele materiale de presta ie;c) resursele prestatorului;d) obiectul serviciului respectiv.
25. Ca i în cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de:a) mân de lucru;b) capital tehnic;c) client;d) salariile personalului puse pe card.
26. Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, în procesul deproduc ie a serviciilor:a) clientul face parte din sistemul de produc ie;b) clientul nu face parte din sistemul de produc ie;c) nu este nevoie de client;d) produc torul se identific cu clientul.
27. Rezultatele sau out-put-ul activit ilor de servicii pot fi reg site suburm toarele forme:a) nici un serviciu;b) nici un bun material;c) serviciu pur, bun pur;d) previziuni.
28. Serviciile nu provoac consumatorilor/utilizatorilor:a) utilitate;b) beneficii;c) avantaje, satisfac ii;d) disconfort.
29. Produc ia, consumul i utilitatea serviciilor sunt:a) simultane;b) continue;c) nu exist nici o rela ie;d) post factum.
30. În schema lui Palmer care define te conceptul de serviciu, activit ileliniilor aeriene, repara iile, construc iile sunt prezentate drept:a) servicii pure;b) bunuri pure;
35
c) domin tangibile;d) presta ii în afara primelor trei variante.
31. Dificult ile întâmpinate în definirea conceptului de serviciu, i-audeterminat pe unii speciali ti s defineasc serviciul adoptând:a) defini ii negative;b) abandoneze domeniul respectiv;c) ignore dificult ile respective;d) valorifice gradul de cunoa tere.
32. Corespunz tor defini iilor negative, serviciile sunt definite dreptactivit i economice care nu sunt:a) nici produc ie industrial ;b) nici minerit;c) nici agricultur ;d) toate variantele enumerate.
33. Defini iile negative date serviciilor au afectat:a) dinamica dezvolt rii serviciilor;b) structura serviciilor;c) rolul i contribu ia serviciilor la crearea PIB;d) tipologia serviciilor.
34. Literatura de specialitate eviden iaz intangibilitatea ca fiind pentruservicii o caracteristic :a) nu este cazul;b) cheie;c) obi nuit ;d) de efect.
35. Unii speciali ti în locul nestocabilit ii, o tr tur esen ial a serviciilor,utilizeaz termenul:a) imaterialitate;b) intangibilitate;c) perisabilitate;d) simultaneitate.
36. Serviciile bazate pe informa ii, care pot fi înregistrate, stocate pe diversesuporturi i oferite ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill:a) „bunuri tangibile”;b) „bunuri intangibile”;
36
c) „bunuri imateriale”;d) „bunuri eterogene”.
37. Simultaneitatea produc iei i consumului unui serviciu decurge din:a) perisabilitatea serviciului;b) materialitatea serviciului;c) tangibilitatea serviciului;d) intangibilitatea serviciului.
38. Nondurabilitatea serviciilor denot :a) consumul serviciilor în momentul producerii;b) consumul serviciilor dup producere;c) nonconsumul;d) consumul serviciilor dup un timp precizat.
39. Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflect :a) simultaneitatea livr rii i consumului serviciilor;b) precedarea consumului;c) nesimultaneitatea producerii i consumului serviciilor;d) consumul nu se produce.
40. La care din urm toarele servicii produc ia precede consumul iar clien iinu trebuie sa fie prezen i:a) repara ii, între inere, cur enie, asigur ri;b) tate, înv mânt, frizerie;c) transport feroviar, auto, naval, aerian;d) teatru, radio.
41. Eterogenitatea ca o caracteristic a serviciilor, nu are sens de:a) diferen iere;b) variabilitate;c) diversitate;d) complexitate.
42. Variabilitatea este sensul de eterogenitate folosit:a) mai pu in;b) sinonim;c) cel mai frecvent;d) de loc.
37
43. Eterogenitatea serviciilor reflect :a) nondurabilitatea lor;b) nestocabilitatea lor;c) poten ialul unei variabilit i ridicate în livrarea serviciilor;d) materialitatea i intangibilitatea serviciilor.
44. Eterogenitatea reprezint o problem particular a serviciilor, deoarece:a) produc ia este simultan cu consumul;b) acestea sunt oferite de persoane diferite, a c ror performan nu este constant ;c) serviciile nu se pot stoca;d) serviciile sunt nondurabile.
45. Sectorul ter iar are un con inut:a) foarte diversificat;b) mai pu in diversificat;c) complicat;d) simplu.
46. Eterogenitatea serviciilor determin :a) dificult i în standardizarea i uniformizarea serviciilor;b) clarific ri terminologice;c) complicarea metodologiei de evident ;d) valorificarea resurselor organiza iei.
47. Îmbun irea calit ii practic rii serviciilor a dus la :a) reducerea variabilit ii serviciilor;b) lipsa propriet ii;c) nestocabilitatea serviciilor;d) nondurabilitatea serviciilor.
48. Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer aldreptului de proprietate deoarece:a) serviciul ofer consumatorului o satisfac ie moral ;b) serviciul se consum concomitent cu producerea lui;c) serviciul este eterogen;d) serviciul este intangibil.
49. Termenul de tipologie semnific :a) „....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,
clasificate dup un anumit criteriu”;b) „studiul tiin ific al tr turilor tipice sau al rela iilor reciproce dintre
diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;
38
c) „ac iunea de a (se) clasifica i rezultatul ei; distribuire, repartizaresortimental pe clase sau într-o anumit ordine”;
d) „rezultatul a cel pu in unei activit i necesare, realizat la interfa a dintrefurnizor i clien i”.
50. Termenul de nomenclator semnific :a) „....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,
clasificate dup un anumit criteriu”;b) „studiul tiin ific al tr turilor tipice sau al rela iilor reciproce dintre
diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;c) „ac iunea de a clasifica i rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimental
pe clase sau într-o anumit ordine”;d) „rezultatul a cel pu in unei activit i necesare realizat la interfa a dintre
furnizor i clien i”.51. Termenul clasificare semnific :
a) „....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,clasificate dup un anumit criteriu”;
b) „studiul tiin ific al tr turilor tipice sau al rela iilor reciproce dintrediversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;
c) „ac iunea de a (se) clasifica i rezultatul ei; distribuire, repartizaresortimental pe clase sau într-o anumit ordine”;
d) „rezultatul a cel pu in unei activit i necesare realizat la interfa a dintrefurnizor i clien i”.
52. Clasificarea serviciilor prezint dificult i deosebite datorit :a) materialit ii;b) eterogenit ii;c) tangibilit ii;d) nondurabilit ii.
53. Principala institu ie care elaboreaz clasific rile i nomenclatoareleunice pe ar este:a) Institutul Na ional de Statistic ;b) Organiza ia Na iunilor Unite;c) Consiliul Uniunii Europene;d) Camera de Comer i Industrie a României.
39
54. Principalele clasific ri i nomenclatoare folosite în activitatea statistic abunurilor i serviciilor sunt:a) CAEN i C.C.I.R.;b) CAEN i CPSA;c) C.C.I.R. i CPSA;d) C.C.I.R..
55. Corespunz tor CAEN, activit ile economico-sociale sunt grupate pemai multe niveluri constituite dup principiul:a) complexit ii;b) structurii;c) eterogenit ii;d) omogenit ii.
56. Care sunt caracteristicile comune ale clasific rii activit ilor economico-sociale CAEN?a) natura bunurilor i serviciilor prestate;b) modul de utilizare a bunurilor i serviciilor;c) materia prim , procesele tehnologice, organizarea i finan area produc iei;d) toate enumer rile.
57. Corespunz tor CAEN, activit ile economico-sociale sunt grupate peurm toarele niveluri:a) sec iuni, subsec iuni;b) diviziuni;c) grupe i clase;d) toate enumer rile de mai sus.
58. Dup sursele de procurare (provenien ) serviciile pot fi:a) private i publice;b) intermediare i finale;c) consum individual i servicii publice;d) marf i nemarf .
59. Dup natura nevoilor satisf cute, serviciile pot fi:a) marf i nemarf ;b) private i publice;c) intermediare i finale;d) consum individual.
40
60. În func ie de beneficiar (utilizator), serviciile pot fi:a) intermediare i finale;b) private i publice;c) marf i ne-marf ;d) consum individual.
61. Dup func iile economice îndeplinite, serviciile pot fi:a) de distribu ie, de produc ie, sociale i personale;b) materiale i nemateriale;c) bunuri pur tangibile i bunuri înso ite de servicii;d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ i sectorul privat.
62. În func ie de natura efectelor, serviciile pot fi:a) de distribu ie, de produc ie, sociale i personale;b) materiale i nemateriale;c) bunuri intangibile i bunuri înso ite de servicii;d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ i sectorul privat.
63. Dup opinia lui Ph. Kotler oferta de pia a unei firme includeurm toarele:a) serviciile de distribu ie, de produc ie, sociale i personale;b) materiale i nemateriale;c) bunuri pur tangibile i bunuri tangibile înso ite de servicii, hibrid, serviciu
de baz înso it de bunuri i servicii secundare i serviciu pur;d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ i sectorul privat.
64. În func ie de forma de proprietate i modul de organizare aprestatorului de servicii, se disting urm toarele categorii de servicii:a) de distribu ie, de produc ie, sociale i personale;b) materiale i nemateriale;c) bunuri intangibile i bunuri înso ite de servicii;d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ i sectorul privat.
65. Dup momentul apari iei în sfera vie ii economice, se disting:a) servicii tradi ionale i servicii moderne sau noi;b) servicii livrate permanent i servicii discrete;c) servicii care necesit prezen a consumatorului în timpul prest rii i
servicii care nu necesit prezen a consumatorului în timpul prest rii;d) servicii publice, servicii asociative, servicii private.
41
66. Serviciile de s tate, cercetare etc. necesit :a) personal necalificat;b) personal calificat;c) personal specializat;d) personal cu studii medii.
67. Dup natura rela iilor cu clien ii, serviciile pot fi:a) servicii publice, servicii asociative i servicii private;b) servicii livrate permanent i servicii discrete;c) servicii tradi ionale i servicii moderne sau noi;d) servicii transferabile i servicii netransferabile.
68. Asigur rile, telecomunica iile, protec ia poli iei sunt servicii:a) livrate permanent;b) discrete;c) asociative;d) transferabile.
69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrad sunt servicii:a) livrate permanent;b) discrete;c) asociative;d) transferabile.
70. Pasagerii unei linii aeriene pe o distan foarte mare solicit :a) bunuri tangibile pure;b) bunuri tangibile cu servicii înso itoare;c) oferte hibride;d) servicii de baz înso ite de bunuri i servicii secundare.
1.5. R spunsuri la întreb ri gril1 d 11 c 21 b 31 a 41 d 51 c 61 a2 a 12 a 22 a 32 d 42 c 52 b 62 b3 b 13 c 23 a 33 c 43 c 53 a 63 c4 c 14 a 24 c 34 b 44 b 54 b 64 d5 d 15 a 25 d 35 c 45 a 55 d 65 a6 d 16 a 26 a 36 b 46 a 56 d 66 c7 b 17 a 27 c 37 a 47 a 57 d 67 b8 c 18 b 28 d 38 a 48 a 58 d 68 a9 d 19 c 29 a 39 a 49 b 59 b 69 b10 a 20 b 30 a 40 a 50 a 60 a 70 d
42
1.6. Întreb ri1. Care sunt factorii care au determinat dezvoltarea sectorului ter iar?2. Care sunt consecin ele dezvolt rii sectorului ter iar?3. Ca un produs s fie marf , ce condi ii trebuie s îndeplineasc ?4. Ce înseamn autoconsum?5. Defini i consumatorul.6. Defini i utilizatorul.7. Ce înseamn produc ie proprie?8. Ce sunt bunurile reale?9. Ce sunt bunurile materiale?10. Ce sunt bunurile imateriale?11. Ce sunt bunurile nominale?12. Serviciul reprezint o prestare efectiv sau nu?13. Care sunt rela iile ce se realizeaz în timpul prest rii unui serviciu?14. De ce este nevoie în timpul prest rii unui serviciu?15. Sub ce forme se reg sesc rezultatele activit ilor de servicii?16. În ce const defini iile negative date conceptului de servicii?17. Ce au afectat defini iile negative date serviciilor?18. Care sunt caracteristicile serviciilor i în ce const fiecare caracteristic ?19. În ce const perisabilitatea drept caracteristic a serviciilor?20. Exemplifica i structurarea ofertei de pia a unei firme realizat de Ph.
Kotler?
1.7. Teme de reflec ie1. Defini i sau redefini i conceptul de servicii.2. Importan a definirii corecte a conceptului de servicii.3. Semnifica ia i relevan a cunoa terii caracteristicilor serviciilor.4. Propuneri de îmbun ire a relev rii caracteristicilor serviciilor i
argumentarea lor.5. Semnifica ia, obligativitatea practic a aplic rii nomenclatoarelor oficiale
ale tipologiei serviciilor.
43
CAPITOLUL 2.ASPECTE ALE GÂNDIRII ECONOMICE
I EVOLU IA SERVICIILOR
Serviciile au avut o contribu ie deosebit la progresul economico-social,în mod special în perioada postbelic . Desigur, dezvoltarea proeminent aserviciilor, atât din punct de vedere cantitativ cât i structural a fost favorizat deprogresul tehnico- tiin ific, de cre terea cererii pentru servicii din parteaîntreprinderilor, institu iilor cât i a popula iei. Desigur c la expansiunea idiversificarea serviciilor un rol deosebit de important revine: adâncirii rela iilorde întrep trundere i de integrare dintre sectorul serviciilor i celelalte sectoare,dezvolt rii tranzac iilor interna ionale32.
În cadrul economiei na ionale, rolul i importan a serviciilor este atât demare încât neglijarea acestora poate avea urm ri dezastroase asupra dezvolt rii,mergând pân la regresul economic.
2.1. Începuturile, gândirea clasic i contemporan privind serviciileAmplificarea importan ei serviciilor, mai ales în ultimele decenii, a
intensificat eforturile teoreticienilor în direc ia con tientiz rii aportului serviciilorla dezvoltarea economic i teoretiz rii unor aspecte ale gândirii privind evolu iaserviciilor. Astfel, din acest punct de vedere s-au conturat mai multe faze33:
prima faz , debutul procesului de con tientizare a importan eiserviciilor de c tre practicieni, care s-au confruntat cu o serie de dificult iprivind lipsa unei teorii economice fundamentale în domeniul serviciilor, încondi iile introducerii i dezvolt rii acestora, mai ales în industria prelucr toare;
a doua faz , determinat de un grup de economi ti (Orio Giarini, JeanGadrey, Jaques Nusbaumer, Juan F. Rada), care în urma observa iilor ianalizelor efectuate la sfâr itul deceniului 7 al secolului trecut, i-au exprimatopinia potrivit c reia serviciile au devenit partea predominant a sistemelorde produc ie, având în vedere alocarea resurselor. Grupul respectiv de
32 Flitar, M., P., Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor, tez de doctorat,2005, pag. 18
33 Ghibu iu, A., Serviciile i dezvoltarea. De la prejudec i la noi orizonturi, Editura Expert,Bucure ti, 2000, pag. 41-42
44
economi ti a sus inut importan a strategic a serviciilor în alocarea resurselori contribu ia deosebit a acestora la dezvoltarea economic ;
faza a treia a fost determinat de includerea serviciilor pe agendanegocierilor interna ionale în GATT, la începutul deceniului 8 al secolului XX,cu urm toarele efecte benefice:
a) dobândirea de c tre servicii a unui statut oficial în cadrul rela iilorinterna ionale;
b) impulsionarea puternic a cercet rii tiin ifice în domeniul serviciilor.faza a patra a fost marcat de intrarea în vigoare în anul 1995 a
Acordului General privind Comer ul cu Servicii (GATS) i încorporareacomer ului interna ional cu servicii în sistemul comercial global patronat deOrganiza ia Mondial a Comer ului (OMC). Prin Acordul General privindComer ul cu Servicii (GATS) s-a realizat o liberalizare progresiv aschimburilor interna ionale cu servicii i de asemenea a fost recunoscutproblematica serviciilor de c tre comunitatea interna ional . În cursul anului1997, au fost convenite noi tratate multilaterale de liberalizare în domeniulserviciilor financiare i de telecomunica ii, din perspectiva liberaliz rii maiaccentuate a pie ei interna ionale de servicii.
Cu toate realiz rile înregistrate pe parcursul celor patru faze privindprocesul de con tientizare a importan ei i rolului serviciilor, între realit ileeconomice referitoare la dezvoltarea serviciilor i recunoa tereapoten ialului acestora exist o discrepan elocvent .
Aceast stare de fapt este determinat de:a) complexitatea i diversitatea activit ii de servicii;b) absen a definirii unor concepte, no iuni, teorii specifice serviciilor;c) absen a unui instrumentar teoretico-metodologic specific cercet rii
serviciilor;d) neutilizarea unor metode moderne de culegere, prelucrare i analiz a
datelor statistice;e) necorelarea i lipsa de date statistice privind activitatea de servicii, în
întreaga sa complexitate etc.În aceste condi ii apare necesitatea i oportunitatea abord rii
interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marketing, cercet ri demarketing, studiul comportamentului consumatorilor, sociologia, psihologia etc.,datorit :
45
- caracterului intangibil al serviciilor, care determin ca evaluarea icuantificarea produc iei i consumului de servicii s fie foarte dificile, metodele iinstrumentarul utilizat pentru bunurile tangibile s nu mai fie atât de eficace;
- necesit ii abord rii serviciilor într-un context social i institu ional;- dependen ei valorii serviciului pentru consumator de personalitatea
prestatorului/furnizorului serviciului respectiv34.Din perspectiva istoriei gândirii economice, se disting trei modalit i de
abordare a serviciilor: abordarea clasic a serviciilor, abordarea tradi ional(rezidual ) i abordarea modern a serviciilor35.A. Abordarea clasic a serviciilor
Datorit faptului c serviciile nu puteau fi acumulate, acestea erauconsiderate neproductive, nu generau o valoare nou . Singura activitateconsiderat a fi creatoare de valoare, de avu ie na ional , era produc ia de bunurimateriale. Serviciile erau încadrate de c tre economi tii clasici, în primul rând de
tre Adam Smith, în categoria activit ilor din care rezultau cheltuielineproductive i care constituiau o frân în calea acumul rii capitalului. Cu toateacestea, în secolul XVIII (1776), se f cea distinc ia între activit ile care aveau unrezultat tangibil (de exemplu agricultura, manufactura) i activit ile care aveau ofinalitate intangibil , dar deosebit de util (de exemplu presta ia comercian ilor,medicilor, avoca ilor, bancherilor, militarilor etc)36.
Reprezentan ii teoriei economice nemarxiste din secolului al XIX-lea,(Jean Baptiste Say, Alfred Marshall, Frédéric Bastiat, Clément Colson) ausus inut ca aprecierea unei activit i ca fiind produc toare sau neproduc toare devaloare s se fac în raport de existen a unei nevoi i a unei cerericorespunz toare. Rezult c rela iile economice din economia capitalistrespectiv erau considerate rela ii de servicii, iar munca neproductiv era practiceliminat din literatura economic de specialitate.
34 Flitar, M., P., Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor, tez de doctorat,2005, pag. 20-21
35 Prelucrare dup Flitar, M., P., Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor,tez de doctorat, 2005, pag. 22-29
36 Cristureanu, C., Economia imaterialului: tranzac iile interna ionale cu servicii, Editura AllBeck, Bucure ti, 1999, p. 5.
46
F. Bastiat (1801-1850) i C. Colson (1835-1939) au contestatexclusivismul rela iei dintre valoare i materialitate sau tangibilitate37.
Astfel, F. Bastiat a considerat serviciul ca fiind un concept fundamentalal reprezent rii activit ii economice, iar teoria valorii bunurilor fiind doar un cazparticular al teoriei serviciilor. În opinia sa, economia de pia reprezenta unansamblu de schimburi de servicii.
C. Colson a definit serviciile ca fiind „ac iunile oamenilor i utiliz rileavu iilor neantrenând consumul lor i care contribuie la satisfacerea nevoilorumane”.B. Abordarea tradi ional (sau rezidual ) a serviciilor
Analiza serviciilor din aceast perspectiv se fundamenteaz pe diviziuneaeconomiei na ionale în sectoarele primar, secundar i ter iar. Serviciile suntîncadrate în sectorul ter iar, în categoria activit ilor economice reziduale,neincluse în agricultur , industria extractiva i industria prelucr toare.
Tratarea serviciilor ca un sector distinct al sistemului economic globalapar ine în principal, urm torilor autori:
Allan Fisher (1935) a grupat activit ile economice în trei sectoare:- sectorul primar compus din activit i agricole i extractive,
exploat ri forestiere;- sectorul secundar care cuprinde industriile prelucr toare;- sectorul ter iar definit ca „un amplu complex de activit i consacrate
furniz rii de servicii” (activit ile b ncilor, asigur rile, comer ul, activit ileme te ug re ti, de repara ii etc).
În decursul timpului, A. Fisher a remarcat o deplasare a investi iilor i afor ei de munc din sectorul primar spre sectorul secundar i apoi spre sectorulter iar.
Colin Clark (1941) a fundamentat teoria „celor trei faze”, potrivit c reiaîn decursul istoriei s-au succedat trei tipuri de economii: economia agricol ,economia industrial i economia serviciilor. Într-o asemenea optic , economiaserviciilor reprezint „o form superioar de organizare economic ”.
Jean Fourastié38 (1949) a considerat c încadrarea activit ilor în unuldin cele trei sectoare (primar, secundar i ter iar) se face în func ie de:
37 Bastiat, F. – Harmonies économiques, Guillaumin, 2nd edition Paris, 1851, citat de Flitar, M., P.,Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor, tez de doctorat, ASE, Bucure ti, 2005, pag. 23
47
- dinamica productivit ii muncii;- nivelul progresului tehnic i receptivitatea fa de acesta.Astfel, fiecare dintre cele trei sectoare prezint o serie de caracteristici,
dup cum urmeaz :sectorul primar se caracterizeaz printr-un ritm mediu alproductivit ii muncii i al progresului tehnic;sectorul secundar se caracterizeaz printr-un ritm peste medie decre tere pentru productivitatea muncii i pentru progresul tehnic;sectorul ter iar este cel mai pu in receptiv la p trunderea progresuluitehnic i se caracterizeaz printr-o productivitate a muncii sub medie.
În aceste condi ii, dezvoltarea sectorului ter iar este direct propor ionalcu evolu ia cererii, iar dinamica i modific rile structurale i calitative aleproduc iei necesit tot mai multe servicii.
Economia unei ri poate avea mai multe ramuri i sectoare, în func ie degradul de agregare a activit ilor. Astfel, trebuie remarcat faptul c în literaturaeconomic de specialitate, abord rile actuale privind sectoarele economieina ionale propun i un sector cuaternar (al „materiei cenu ii”, al cercet riitiin ifice i dezvolt rii tehnologiei, al cunoa terii tiin ifice) în scopul adapt rii la
realit ile economice contemporane. Acest sector grupeaz serviciile oferiteindustriei în amonte de sectorul industrial, iar evolu ia sa se verific în toate rileindustrializate în care sectorul ter iar de ine o pozi ie dominant .
C. Abordarea modern a serviciilor apar ine speciali tilor Daniel Bell, V.R. Fuchs i J. Singelmann.
Daniel Bell (1973) aprecia c societatea post – industrial este o societatede servicii care se eviden iaz prin39:
- caracterul ter iar al societ ii post – industriale, datorit popula ieimajoritare care î i desf oar activitatea în acest sector;
- cre terea rolului tiin ei i noilor tehnologii;- amplificarea importan ei informa iei;- definirea mai bun a locului de inut de profesioni ti i tehnicieni.
38 Fourastié, J., Le grand éspoir du XX-ème siècle, Gallimard, Paris, 1963, citat de Ioncica, M.,în lucrarea Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucure ti, 2003, p. 40-41.
39 Bell, D., The Coming of Post-Industrial Society – A Venture in Social Forecasting, BasicBooks Inc. Publishers, New York, 1973, citat de Ioncic , M., în op. cit., p. 23 -25.
48
V. R. Fuchs (1968) a realizat o analiz mai aprofundat a serviciilor,desprinzând cele mai importante caracteristici ale acestora, El a fost primul autorcare a utilizat în lucr rile sale sintagma „economia serviciilor”.
Jonathan Gershuny este sus in torul teoriei neo-industriale a „self-service-ului”, potrivit c reia principala tendin se refer la consumul masiv ireînnoit de m rfuri industriale în cadrul menajelor40.
J. Naisbitt i M. U. Porat sus in c economia informa ional constituieviitorul societ ii neo-industriale, iar informa ia devine în opinia acestora, resursafundamental a societ ii.
T. P. Hill (1977) a propus urm toarea defini ie, care a fost considerat unpunct de referin pentru servicii de c tre mul i economi ti: „ un serviciu poate fidefinit ca o schimbare în condi ia unei persoane, sau a unui bun, care a fostrezultatul activit ii unei persoane sau unit i economice, cu consim mântulpersoanei”.
La sfâr itul secolului XX, în special în ultimele dou decenii, tot maimul i speciali ti i-au exprimat opinia potrivit c reia societatea viitoare va fi „oeconomie a serviciilor”. Printre ace ti speciali ti pot fi aminti i: Orio Giarini,Walter R. Stahel, Jaques de Brandt, Jean Gadrey, Jean Claude Delaunay, FrançoisEcalle41.
2.2. Evolu ia i dimensiunile macroeconomice ale serviciilorStatisticile economice prezentate de c tre Institutul Na ional de Statistic
confirm c România a progresat din punct de vedere economic, mai ales înperioada 2002-2006, concentrându- i for ele pe transformarea unei economiiplanificate centralizat într-o economie de pia . La stabilirea produsului internbrut i-a adus îndeosebi contribu ia sectorul privat. Cea mai mare contribu ie lastabilirea plus-valorii a fost adus în primul rând de sectorul serviciilor, fiindurmat apoi de industrie, agricultur , silvicultur , construc ii i turism.
40 Delaunay, J. Cl. i Gadrey, J., Les enjeux de la société de service, Presse de la FondationNationale des Sciences Politiques, Paris, 1987, p.129-139, citat de Ioncic M. în op. cit., p.24-26.
41 Ioncic M. op. cit., p.27.
49
Tabel nr. 2Valoarea, indicele de volum a produsului intern brut pe locuitor
i structura popula iei ocupate în Româniacomparativ cu Uniunea European
U/M România UE-25 UE-272004 2007Produsul intern brut(P.I.B) pe locuitor
P.C.SMiieuro
7,1 10,1 22,5 24,8
Indicele de volum al PIB pelocuitorUE-27 = 100
% 31 41 100 100
Ponderea popula iei ocupate în: - agricultur - industrie - servicii
%%%
31,631,237,2
29,531,439,1
5,125,169,8
5,627,766,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 797 i 2008, pag. 886
În anul 2007, corespunz tor informa iilor oferite de Institutul Na ional deStatistic , 39,1% din totalul popula iei ocupate i-a desf urat activitatea însectorul serviciilor, cu aproximativ 2% mai mult, comparativ cu anul 2004,ponderea fiind inferioar celei realizate pe ansamblul rilor Uniunii Europene, de66,7% în anul 2007 i 69,8% în anul 2004.
Indicele de consum al PIB-ului pe locuitor realizat de România în anul2007 a fost de 41% din cel realizat pe ansamblul Uniunii Europene, aceastpondere crescând cu 10% fa de nivelul anului 2004. Produsul intern brut pelocuitor a fost în anul 2007, pe ansamblul Uniunii Europene, de 24,8 mii euro(P.C.S.), iar în cazul României de numai 10,1 mii euro.
În anul 2007, comparativ cu anii de analiz (2006 i 2002), produsulintern brut pe locuitor în România a înregistrat dinamici superioare fa decelelalte ri. În anul 2007, România a realizat cel mai mic nivel al produsuluiintern brut, cu excep ia Bulgariei (9,5 mii euro).
50
Tabel nr. 3Produsul intern brut pe locuitor
(calculat pe baza parit ii puterii de cump rare – PCS)pentru rile membre ale Uniunii Europene (U-27)
Mii euro Dinamica PIB - % -Uniunea European
(UE-27) 2002 2006 2007 2006/2002
2007/2002
2007/2006
Austria 25,8 29,9 31,6 115,9 122,5 105,7Belgia 25,6 28,3 29,7 110,5 116,0 104,9Bulgaria 6,3 8,6 9,5 136,5 150,8 110,5Rep. Ceh 14,4 18,4 20,2 127,8 140,3 109,8Cipru 18,3 21,7 23,2 118,6 126,8 106,9Danemarca 26,3 29,6 30,5 112,5 116,0 103,0Estonia 10,2 15,9 17,6 149,0 172,5 110,7Finlanda 23,6 27,5 29,0 116,5 122,9 105,5Fran a 23,7 26,3 27,6 111,0 116,5 104,9Germania 23,6 26,9 28,1 114,0 119,1 104,5Grecia 18,5 22,8 24,1 123,2 130,3 105,7Irlanda 28,2 34,7 37,1 123,0 131,6 106,9Italia 22,9 24,3 25,2 106,1 110,0 103,7Letonia 8,4 12,6 14,4 150,0 171,4 114,3Lituania 9,0 13,4 15,2 148,9 168,9 113,4Luxemburg 49,2 65,8 68,9 133,7 140,0 104,7Malta 16,3 18,2 19,2 111,7 118,5 105,5Olanda 27,3 31,0 32,9 113,6 120,5 106,1Polonia 9,9 12,3 13,3 124,2 134,3 108,1Portugalia 15,8 17,6 18,6 111,4 117,7 105,7Regatul Unit 24,7 28,1 29,1 107,5 117,8 103,6România 6,0 9,1 10,1 115,7 168,3 111,0Slovacia 11,1 15,0 17,0 135,1 153,1 113,3Slovenia 16,8 21,0 22,6 125,0 134,5 107,6Spania 20,6 24,7 26,5 119,9 128,6 107,3Suedia 24,8 29,3 31,3 118,1 126,2 106,8Ungaria 12,6 15,3 15,8 121,4 125,4 103,4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2008, pag. 899
Comparativ cu anul 2002, produsul intern brut a înregistrat o dinamicascendent pe toat perioada analizat (2002-2007). Cre terile procentuale auvariat între 5,2% în anul 2003, pân la 36,3% în anul 2007.
51
Pe categorii de resurse, în perioada 2002-2007, s-au înregistraturm toarele tendin e:
dinamici ascendente în to i anii analiza i la: comer ; hoteluri irestaurante; transport; depozitare i comunica ii; tranzac ii imobiliare; închirieri iactivit i de servicii prestate în principal întreprinderilor; înv mânt;
dinamici ascendente în ultimii ani ai perioadei la: administra ie publici ap rare; s tate i asisten social ;
în anul 2007, comparativ cu anul 2002, cele mai accentuate dinamici s-auconstatat la: comer (104,0%); hoteluri i restaurante (51,5%); transport,depozitare i comunica ii (46,6%) i intermedieri financiare (30,2%).
Tabel nr. 4Indicii produsului intern brut,
pe categorii de resurse2002 = 100
2003 2004 2005 2006 2007Produsul intern brut (PIB)Agricultur , vân toare i silviculturPescuit i pisciculturIndustrieConstruc iiComerHoteluri i restauranteTransport, depozitare i comunica iiIntermedieri financiareTranzac ii imobiliare, închirieri iactivit i de servicii prestate înprincipal întreprinderilorAdministra ie public i ap rareÎnv mânt
tate i asisten social
105,2105,2112,6104,4107,0114,8101,7107,791,3
101,3
107,3104,4101,4
114,2124,6101,4112,3117,1129,3106,2119,2116,2
108,3
90,0113,7104,8
118,9103,2102,8115,2130,2150,5118,4127,7118,9
119,9
92,0115,7108,9
128,3106,8106,6123,5160,6177,0136,5138,7120,5
135,6
75,3110,796,1
136,389,1
108,6130,3214,5204,0151,5146,6130,2
145,1
73,3113,499,8
Sursa: I.N.S, Anuarul Statistic al României, 2008, pag. 478
Analizând structura produsului intern brut pe categorii de resurse(tabel nr. 5), în perioada 2002-2007, din informa iile oferite de Anuarul statistical României 2008 se eviden iaz urm toarele aspecte mai importante:
pentru anul 2007, contribu ia pe categorii de resurse a valorii ad ugatea produsului intern brut, poate fi ierarhizat astfel: 1. tranzac ii imobiliare,închirieri i activit i de servicii prestate în principal întreprinderilor (16,4%); 2.comer (12,6%); 3. transport, depozitare i comunica ii (11,7%); 4. administra ie
52
public i ap rare (5,1%); 5. înv mânt (3,6%); 6. s tate i asisten social(2,9%); 7. hoteluri i restaurante (2,3%); 8. intermedieri financiare (1,9%).
o contribu ie relativ constant la realizarea produsului intern brutau avut-o urm toarele categorii de servicii: comer ul; hoteluri i restaurante;transport, depozitare i comunica ii; s tate i asisten social etc.
reducerea contribu iei la realizarea valorii ad ugate în anul 2007comparativ cu anul 2002, la: intermedieri financiare (de la 2,8% la 1,9%);
cre terea ponderii contribu iei la realizarea valorii ad ugate la:comer (de la 9,4% la 12,6%); transport, depozitare i comunica ii (de la 10,5%la 11,7%); administra ie public i ap rare (de la 4,4% la 5,1%) etc., pe seamareducerii ponderii contribu iei la crearea valorii ad ugate la agricultur (de la12,6% la 6,4%) i industrie (de la 30,0% la 27,1%).
Tabel nr. 5Structura valorii ad ugate brute a produsului intern brut,
pe categorii de resurse- % în totalul produsului intern brut -
2002 2003 2004 2005 2006 2007Agricultur , vân toare i silviculturPescuit i pisciculturaIndustrieConstruc iiComerHoteluri i restauranteTransport, depozitare i comunica iiIntermedieri financiareTranzac ii imobiliare, închirieri iactivit i de servicii prestate înprincipal întreprinderilorAdministra ie public i ap rareÎnv mânt
tate i asisten social
12,6< 0,130,06,39,42,0
10,52,8
15,7
4,43,22,8
13,0< 0,127,86,4
10,01,8
11,12,1
14,5
7,03,52,8
14,0< 0,127,96,6
10,11,7
11,22,5
14,0
5,33,82,8
9,5< 0,128,17,4
11,02,0
11,52,3
15,6
5,73,83,0
8,8< 0,127,88,4
11,52,2
11,42,0
16,2
5,33,62,8
6,4< 0,127,110,112,62,311,71,9
16,4
5,13,62,9
Sursa: Calcule realizate pe baza informa iilor din Anuarul Statistic al României, I.N.S,2005, pag. 415 i 2008, pag. 477
la sfâr itul anului 2007, popula ia ocupat civil (tabel nr. 6) îneconomie a fost de 8726 mii persoane, din care 50,6% i-au desf urat activitateaîn agricultur , vân toare i silvicultur (28,2%), industrie (22,4%) i construc ii(6,8%), fa de 62% cât concentrau aceste ramuri economice în anul 2004.Serviciile concentrau 42% din popula ia ocupat civil , cu 6,5% mai multdecât în 2004.
53
Tabel nr. 6Structura popula iei ocupate civile,
pe activit i ale economiei na ionale la 31 dec. 20042004 2007
miipersoane - % - mii
persoane - % -
Total economieAgricultur , vân toare i silviculturPescuit i pisciculturaIndustrie din care: - industria extractiv - industria prelucr toare - energie electric i termic , gaze i apConstruc iiComerHoteluri i restauranteTransport, depozitare i comunica iiIntermedieri financiareTranzac ii imobiliare i alte serviciiAdministra ie public i ap rareÎnv mânt
tate i asisten socialCelelalte activit i ale economiei na ionale
82382634
42052
117180013541993813340482383159430367233
100,032,0
sub 0,124,9
1,521,81,65,111,41,64,91,04,71,95,24,42,8
87262462
31958
851744129594
1200156478109486209429394248
100,028,2
sub 1,022,4
1,020,01,46,8
13,81,85,51,25,62,44,94,52,8
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 180-183, 2008, pag. 122
Pe categorii de servicii, ponderea popula iei ocupate civile înregistrate înanul 2007 pe ansamblul economiei s-a concentrat astfel: 1. comer (13,8%); 2.înv mânt (4,9%); 3. transport, depozitare i comunica ii (5,5%); 4. tranzac iiimobiliare (5,6%); 5. s tate i asisten social (4,5%); 6.administra ie publici ap rare (2,4%); 7. hoteluri i restaurante (1,8%); 8. intermedieri financiare
(1,2%).Comparativ cu realiz rile ob inute în alte ri, în ceea ce prive te
contribu ia serviciilor la realizarea valorii ad ugate brute, în România, înanul 2006, ponderea acestora a fost de numai 51% fa de 70% în ri precum:Belgia (75,1%), Danemarca (72,0%), Elve ia (70%), Fran a (77%), Grecia (76%),Italia (71%), Letonia (75%), Olanda (73%), Portugalia (72%), Regatul Unit(75%), SUA (76%), Suedia (70%).
Se constat c în anul 2007, comparativ cu anul 2002, a crescut pondereapopula iei ocupate în serviciile: comer , transport, depozitare i comunica ii,tranzac ii imobiliare, administra ie public i ap rare.
54
Tabel nr. 7Contribu ia principalelor activit i la
realizarea produsului intern brut, în anul 2006 (%)
araAgricultur ,silvicultur ,
vân toare, pescuit
Industrieinclusiv
construc iiServicii
AlbaniaAustriaBelgiaBosnia i Her egovinaBulgariaCroa iaRep. CehDanemarcaElve iaEstoniaFinlandaFran aGermaniaGreciaIrlandaItaliaLetoniaLituaniaNorvegiaOlandaPoloniaPortugaliaRegatul UnitRomâniaFedera ia RusSlovaciaSloveniaSpaniaS.U.ASuediaTurciaUcrainaUngaria
23,12110973213321322452253195423111094
17,130,325,626,730,028,938,42628293221302136272135452532252440393235302329273530
55,867,573,161,258,663,158,27270686577697662717559547364727551566563677670635766
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2008, pag. 895De asemenea la realizarea valorii ad ugate brute, contribu ii superioare,
fa de cea înregistrat în România, dar inferioare celor prezentate mai sus (între60-70%) s-au înregistrat în urm toarele ri: Austria (67%), Bosnia i
55
Her egovina (65%), Croa ia (61%), Estonia (68%), Finlanda (65%), Polonia(64%), Slovacia (65%), Slovenia (63%) Spania (67%), Ungaria (66%), Turcia(63%), Bulgaria (60%) i Irlanda (62%).
În aceea i perioad , contribu ia serviciilor la realizarea valorii brute s-asituat sub pragul de 60% în urm toarele ri: Albania (56%), Republica Ceh(58%), Lituania (59%) i Ucraina (57%). A a cum am ar tat anterior, Româniase situeaz în aceast categorie, ponderea serviciilor la realizarea valoriiad ugate brute fiind de numai 51%, ceea ce situeaz ara noastr pe ultimulloc în acest clasament.
Analizând dinamica contribu iei serviciilor la realizarea valoriiad ugate brute s-a constatat o cre tere în anul 2007, comparativ cu anul 1999 lamajoritatea rilor pentru care s-a putut face aceast analiz : Austria (de la 66,8%la 68%), Belgia (de la 71,6% la 75%), Republica Ceh (de la 53,7% la 60%),Finlanda (de la 64,4% la 68%), Fran a (de la 71,6% la 77%), Olanda (de la 58,7%la 65%), Portugalia (de la 66,4% la 73%), Slovacia (de la 60,2% la 67%),Slovenia (de la 58,9% la 63%), Spania (de la 66,6% la 67%), Suedia (de la 67,2%la 71%), Regatul Unit (de la 71,4% la 73%), Ungaria (de la 61,7% la 65%),Bulgaria (de la 55,9% la 59%), Croa ia (de la 61,2% la 62%), Federa ia Rus (dela 55,3% la 56%), SUA (de la 72,6% la 77%).
În cazul României, cre terea a fost de 5,2% (de la 50,8% în anul 1999 la56% în anul 2007).
Tabel nr. 8Contribu ia serviciilor la
realizarea valorii ad ugate brute în perioada 1999 – 2005- (%) –
ara Servicii1999 2003 2005
UniuneaEuropeanAustriaBelgiaRep. CehCipruDanemarcaEstoniaFinlandaFran aGermaniaGrecia
66,871,6
53,73)
73,1
64,471,63)
68,469,53)
67,573,158,275,572,567,566,273,670,370,5
687560
746768776974
56
IrlandaItaliaLetoniaLituaniaLuxemburgMaltaOlandaPoloniaPortugaliaSlovaciaSloveniaSpaniaSuediaRegatul UnitUngariaBulgariaRomâniaTurciaBelarus1)
Canada3)
Croa iaGeorgiaRep. MoldovaNorvegiaFed. RusS.U.A.
68,6
71,358,7
66,43)
60,23)
58,966,6
67,23)
71,461,73)
55,950,857,3
67,361,2
63,355,3
72,65)
56,31)
70,970,961,983,2
71,72)
72,966,369,664,1
61,51)
68,370,973,2
66,11)
58,652,260,9
52,61)
67,363,154,554,062,260,3
73,94)
60717461
74657367636771736559566549
62
59555677
1) 2002. 2) 1999. 3) 1998. 4) 2000. 5)1996.Sursa: I.N.S., Economia mondial în cifre, Breviar de statistic interna ional , 2001, pag.35, 2005, pag. 36, i 2007, pag.42;
2.3. Acquis-ul comunitar privind libera circula ie a serviciilorAcquis-ul comunitar este ansamblul de drepturi i obliga ii asumate de
statele membre ale Uniunii Europene, normele juridice ce reglementeazactivitatea Comunit ilor Europene i a institu iilor Uniunii Europene, ac iunile ipoliticile comunitare. Acquis-ul comunitar este format din legisla ia comunitarprimar (tratatele de aderare, Tratatul de la Roma etc.), legisla ia secundaradoptat în temeiul tratatelor (regulamente, directive, decizii etc.), jurispruden aCur ii de Justi ie a Comunit ii Europene i a Tribunalului de prim instan cusediul la Luxemburg, declara iile, rezolu iile, acordurile interna ionale la careComunitatea European este parte, precum i cele încheiate între statele membreU.E. i care fac referire la activitatea Uniunii Europene.
57
Acquis-ul comunitar înseamn tot ce s-a hot rât i a fost convenit de laînfiin area Comunit ilor pân în prezent, fiind o construc ie complex care s-adezvoltat în decursul a 50 de ani. Termenul de „acquis” provine din limbafrancez , se scrie i se cite te ca în limba de origine. Cuvântul înseamn „ceea ces-a dobândit”.
România a acceptat acquis-ul comunitar privind Capitolul 3 „Liberacircula ie a serviciilor” în vigoare la data de 31 decembrie 2000. România vaimplementa acquis-ul comunitar în domeniul liberei circula ii a serviciilor, pânla data ader rii, 1 ianuarie 2007, cu excep ia a dou acte comunitare:
Directiva Consiliului nr. 84/5/CEE privind aproximarea legilor StatelorMembre referitoare la asigurarea de r spundere civil a autovehiculelor, pentrucare România a solicitat o perioad de tranzi ie de 5 ani, pân la 1 ianuarie 2012;
Directiva Consiliului nr. 97/9. CE privind schemele de compensare ainvestitorilor. i în acest caz România a solicitat o perioad de tranzi ie de 5 ani ianume pân la 1 ianuarie 2012.
România, pe toat aceast perioad (2000-2007) a fost preg tit sexamineze dezvoltarea acquis-ului în acest domeniu i s informeze sistematicConferin a pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legisla ia i
surile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis.În cele ce urmeaz vor fi prezentate:
I. Dreptul de stabilire i libera practicare a serviciilor;II. Serviciile financiare: 1. Servicii bancare; 2. Asigur ri; 3. Investi ii i pia avalorilor imobiliare;III.Serviciile nefinanciare: 1. Protec ia datelor cu caracter personal; 2. Liberapracticare a serviciilor de c tre fermieri, me te ugari i comercian i; 3. Agen iicomerciali independen i; 4. Serviciile societ ii informa ionale, (Schimbul deinforma ii în domeniul standardiz rii i reglement rilor tehnice; Semn turaelectronic i comer ul electronic).I. Dreptul de stabilire i libera practicare a serviciilor;
România a acceptat principiile privind dreptul de stabilire i liberapracticare a serviciilor stipulate de Articolul 43 i Articolul 49 din Tratatul deînfiin are a Comunit ii Europene.În general, legisla ia român nu prevede discrimin ri privind na ionalitatea pentrulibera practicare a serviciilor. Legisla ia, în anul 2000, a fost par ial armonizat cuacquis-ul comunitar.
58
Prin Legea nr. 123/2001 este reglementat regimul str inilor din România,potrivit c reia cet enii str ini pot intra în România în scop oficial, pentru afaceri,pentru activit i de pres , pentru angajare în munc sau pentru studiu, pe bazadocumentelor valabile recunoscute i acceptate de statul român, în condi iilevalabilit ii vizei române.
Directiva 73/148/CEE privind abolirea restric iilor cu privire la liberacircula ie i re edin în cadrul Comunit ii Europene a na iunilor StatelorMembre referitoare la dreptul de stabilire i libera practicare a serviciilor, prinOrdonan a de Urgen nr. 265/2000, aprobat prin Legea nr. 227/2001, pentrucet enii Uniunii Europene s-a desfiin at în mod unilateral regimul vizelor.Str inii au obliga ia de a se prezenta, în termen de 15 zile de la data intr rii înar , la organul competent al Ministerului de Interne, în scopul lu rii în evideni de primire a permisului de edere.
Legea nr. 123/2001 s-a modificat i completat cu prevederi specialereferitoare la dreptul de re edin al cet enilor statelor membre, astfel:
eliberarea permiselor de reziden conform condi iilor stipulate de actelenormative comunitare, atât pentru cei care desf oar diferite activit i, cât ipentru membrii familiilor lor;
abolirea restric iilor privind libera circula ie i re edin a pentru cet eniiapar inând statelor membre i membrii familiilor lor;
stabilirea unor reglement ri speciale pentru persoanele angajate ilucr torii independen i, conform cerin elor acquis-ului comunitar.
Barierele referitoare la dreptul de stabilire i practicare a serviciilor suntîn curs de identificare i vor fi eliminate treptat, pân la data ader rii. În acestscop, în cursul anului 2002 s-a constituit în cadrul delega iei sectoriale pentrunegocierea capitolului 3 (Libera circula ie a serviciilor) un grup de lucru pentrumonitorizarea barierelor în calea dreptului de stabilire i liberei practic rii aserviciilor. Acest grup a avut rolul de a evalua legisla ia român i practicile îndomeniu.
În leg tur cu legisla ia privind organizarea i exercitarea profesiei deavocat, aceasta a fost armonizat cu Directiva 98/5/CE pentru facilitarea profesieide avocat într-un stat membru altul decât cel în care s-a ob inut calificarearespectiv , i cu Directiva 77/249/CE privind facilitarea exercit rii de c treavoca i a libert ii de a furniza servicii. Amendamentele privesc condi iilereferitoare la domiciliu, la formele i condi iile de exercitare a profesiei.
59
II. Servicii financiareÎn cadrul serviciilor financiare se vor prezenta: 1. Servicii bancare; 2.
Asigur ri; 3. Investi ii i pia a valorilor mobiliare.1. Servicii bancare
În România , activitatea bancar se desf oar prin:nci, persoane juridice române, constituite sub form juridic de societ i
comerciale pe ac iuni i prin sucursale ale b ncilor;persoane juridice str ine;organiza ii cooperatiste de credit.Activitatea b ncilor române ti i ale persoanelor juridice str ine este
reglementat prin Legea nr. 58/1998 – Legea bancar , modificat prin Ordonan ade Urgen a Guvernului nr. 137/2001.
Activitatea organiza iilor cooperatiste de credit se g se te în proces deautorizare în baza Ordonan ei de Urgen a Guvernului nr. 97/2000 privindorganiza iile cooperatiste de credit, modificat i completat prin Ordonan a deUrgen a Guvernului nr. 272/2000.
Întreaga activitate bancar din România este obligatoriu autorizat detre Banca Na ional a României. Legisla ia româneasc nu face discriminare
între b nci, persoane juridice române ti i str ine i sucursale ale acestora. Elebeneficiaz în totalitate de acela i tratament. B ncile cu capital autohton nu sebucur de un tratament mai favorabil.
Condi iile de acces i exercitare a activit ii bancare de c tre institu iile decredit sunt prev zute în actele normative comunitare (2000/12/CE, 2000/28/CE,2000/46/CE). Aceste prevederi au fost transpuse în urm toarele acte normativena ionale:
Legea nr. 58/1998 – Legea bancar , cu modific ri ulterioare;Legea nr. 101/1998 privind Statutul B ncii Na ionale a României,
completat i modificat de Legea nr. 156/1999 i de Ordonan a de Urgen aGuvernului nr. 136/2001;
Ordonan a de Urgen a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza iilecooperatiste de credit cu modific rile ulterioare;
Normele B ncii Na ionale a României nr. 1/1999 privind registrul bancar;Normele B ncii Na ionale a României nr. 2/1999 privind autorizarea
ncilor, cu modific rile ulterioare;
60
Normele B ncii Na ionale a României nr. 3/1999 privind modific rile însitua ia b ncilor, cu modific rile ulterioare;
Normele B ncii Na ionale a României nr. 9/1999 privind capitalul minimal b ncilor i al sucursalelor b ncilor str ine;
Normele B ncii Na ionale a României nr. 4/2000, privind autoritateasociet ilor pe ac iuni rezultate în urma schimb rii formei juridice a organiza iilorcooperatiste de credit, care au optat pentru func ionarea ca banc în condi iileLegii nr. 58/1998 – Legea bancar ;
Normele B ncii Na ionale a României nr. 6/2000, privind capitalulagregat minim al unei re ele cooperatiste de credit;
Normele B ncii Na ionale a României nr. 7/2000, privind autorizareaorganiza iilor cooperatiste i de credit.
Pentru transpunerea integral a prevederilor comunitare privind condi iilede acces i exercitare a activit ii bancare de c tre institu iile de credit aufost luate urm toarele m suri:
modificarea Legii bancare în sensul:- armoniz rii defini iilor;- modific rii sferei de cuprindere i a condi iilor pentru ac ionarii
semnificativi;- exercit rii în mod direct de c tre b nci a activit ilor desf urate prin
societ i distincte etc;- aplic rii la data ader rii a disponibilit ilor privind libera stabilire i
libera prestare de servicii pe principiul autoriza iei unice recunoscuteîn cadrul comunit ii precum i principiul exercit rii supravegheriiinstitu iilor de credit de c tre autoritatea competent din statul deorigine;
modificarea legii privind Statutul B ncii Na ionale a României;emiterea de c tre Banca Na ional a României de reglement ri pentru
modificarea normelor privind autorizarea b ncilor:- extinderea obiectului de activitate pentru banca universal ;- modificarea motivelor de respingere a cererii de autorizare;- introducerea principiului autoriza iei unice;emiterea de c tre Banca Na ional a României de reglement ri pentru
modificarea normelor privind schimb rile în situa ia b ncilor:
61
- obiectul de activitate completat cu opera iuni i cu instrumentefinanciare derivate;
- redefinirea sferei de cuprindere i a condi iilor pentru ac ionariisemnificativi;
norme ale B ncii Na ionale a României cu privire la capitalul caselorcentrale de credit;
emiterea de c tre Banca Na ional a României de norme pentru aplicareaprincipiului exercit rii supravegherii institu iilor de credit de c tre autoritateacompetent din ara de origine;
emiterea de c tre Banca Na ional a României de norme privind procedurile imecanismul de control intern de care trebuie s dispun institu iile de credit;
emiterea, de c tre Banca Na ional a României, de norme cu privire lamodific rile în situa ia organiza iilor cooperatiste de credit;
De asemenea, în procesul implement rii prevederilor comunitare se vaavea în vedere i Rezolu ia Parlamentului European privind comunicareainterpretativ a Comisiei SEC/97/1193.
În vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare privindfondurile proprii ale institu iilor de credit au fost luate urm toarele m suri:
modificarea Legii bancare (ex.: definirea institu iei de credit, înlocuirea“rezervei generale pentru riscul de credit” cu “fondul pentru riscuri bancare generale”,precum i amendarea în vederea introducerii normelor contabile armonizate cuDirectiva 86/635/CEE i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate);
amendarea, inclusiv dup modificarea legisla iei, de c tre BancaNa ional a României, a normelor existente privind fondurile proprii ale b ncilori introducerea de prevederi privind fondurile proprii ale altor institu ii de credit,
altele decât b ncile i organiza iile cooperatiste de credit;emiterea, de c tre Banca Na ional a României, de norme privind
fondurile proprii ale organiza iilor cooperatiste de credit;emiterea, de c tre Banca Na ional a României, de norme privind
supravegherea consolidat a fondurilor proprii ale institu iilor de credit.În vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare privind
solvabilitatea institu iilor de credit au fost luate urm toarele m suri:modificarea legisla iei privind falimentul i modificarea Legii bancare
(armonizarea unor defini ii, introducerea competen elor B ncii Na ionale aRomâniei legat de supravegherea pe baz consolidat a institu iilor de credit);
62
amendarea, de c tre Banca Na ional a României, a normelor privindsolvabilitatea b ncilor pentru stabilirea de cerin e de capital în cazul expunerilordin opera iuni cu instrumente financiare derivate;
amendarea, de c tre Banca Na ional a României, a normelor privindsolvabilitatea b ncilor pentru introducerea prevederilor privind recunoa tereaacordurilor de compensare bilateral , dup modificarea Legii bancare i alegisla iei privind falimentul;
emiterea, de c tre Banca Na ional a României, de norme privindsolvabilitatea organiza iilor cooperatiste de credit;
emiterea, de c tre Banca Na ional a României, de norme privindsupravegherea consolidat a solvabilit ii institu iilor de credit.
În vederea transpunerii prevederilor comunitare privind supraveghereape baz consolidat a institu iilor de credit (2000/12/CE) au fost luateurm toarele m suri:
modificarea Legii bancare (armonizarea cu defini iile în materie,introducerea prevederii privind necesitatea supravegherii pe baz consolidat aactivit ii institu iilor de credit);
modificarea Legii privind Statutul B ncii Na ionale a României;emiterea de c tre Banca Na ional a României de norme cu privire la
supravegherea pe baz consolidat , dup amendarea corespunz toare a legisla ieii dup intrarea în vigoare a Normelor privind consolidarea conturilor.
În vederea transpunerii prevederilor comunitare privind adecvareacapitalului institu iilor de credit (93/6/CEE i 98/31/CE) vor fi luateurm toarele m suri:
emiterea, de c tre Banca Na ional a României, de reglement ri contabileîn ceea ce prive te un num r limitat de instrumente financiare derivate, cu ungrad de complexitate mai redus (futures pe cursul de schimb, futures pe ratadobânzii, FRA - forward rate agreements, swap pe rata dobânzii, swap pe cursulde schimb);
modificarea, de c tre Banca Na ional a României, a normelor privindsolvabilitatea b ncilor în sensul trat rii, din punct de vedere al riscului de credit, ainstrumentelor financiare derivate care vor fi reglementate sub aspect contabil;
emiterea, de c tre Banca Na ional a României, de norme în care vor fitranspuse prevederile Directivei nr. 93/6/CEE, ce au intrat în vigoare (2003 -2004), pe m sura dezvolt rii pie elor financiare i activit ii b ncilor în acest
63
domeniu i acumul rii de experien , de c tre institu iile de credit, în gestionareariscurilor aferente acestui tip de activit i;
modificarea, de c tre Banca Na ional a României, a Normelor de aplicarea Planului de conturi bancar, în sensul includerii de prevederi cu privire laobligativitatea reclas rii titlurilor din portofoliul de tranzac ie ce nu îndeplinesccondi ia de a fi tranzac ionabile pe o pia lichid , în titluri de plasament;Realizarea acestui obiectiv va conduce la implementarea mai eficient a normelorde transpunere a Directivei nr. 93/6/CEE, în condi iile asigur rii lichidit iititlurilor de inute de b nci în portofoliul de tranzac ie i limit rii riscuriloropera ionale i de contrapartid în cadrul execut rii opera iunilor cu titluri, caurmare a organiz rii i supravegherii adecvate a pie elor de capital;
emiterea, de c tre Banca Na ional a României, de norme în care vor fitranspuse prevederile Directivei nr. 98/31/CE.
Conturile anuale i conturile consolidate ale institu iilor de credit ipublicarea de c tre sucursalele institu iilor de credit i institu iilor financiareînfiin ate într-un Stat Membru i având sediul în afara acelui Stat Membru adocumentelor contabile anuale ale institu iilor de credit i financiare suntreglementate prin directivele 86/635/CEE i 89/117/CEE.
În vederea transpunerii în totalitate a prevederilor i principiilorrecomand rii directivei 90/109/CEE privind transparen a condi iilor bancarereferitoare la tranzac iile financiare transfrontaliere se va crea un cadru legali institu ional, în conformitate i cu specificul na ional, astfel încât la data
ader rii s fie asigurate toate condi iile pentru îndeplinirea cerin elor impuse.În scopul transpunerii integrale a prevederilor Directivei 94/19/CE privind
garantarea depozitelor au fost incluse persoane juridice în schema de garantarea depozitelor începând cu anul 2005, iar plafonul de garantare se majoreaz . Prinmajorarea plafonului de garantare, se va asigura garantarea integral a depozitelorconstituite în sistemul bancar.
Activitatea B ncii Na ionale a României este reglementat de Legea nr.101/1998 privind Statutul B ncii Na ionale a României, cu modific rileulterioare, iar atribu iile pe linia supravegherii bancare sunt conferite de Legea nr.58/1998 i Ordonan a de Urgen a Guvernului nr. 97/2000, cu modific rileulterioare.
Autorizarea b ncilor i reglementarea activit ii acestora sunt realizate detre Direc ia Reglementare i Autorizare, constituit dintr-un num r de 62 de
64
persoane, iar supravegherea activit ii acestora este exercitat de Direc iaSupraveghere.
Tehnicile utilizate de Banca Na ional a României pentru supraveghereapruden ial a activit ii desf urate de b nci sunt supravegherea off-site(asigurat pe baza raport rilor transmise de b nci) i supravegherea on-site(asigurat prin inspec ii la sediul b ncilor).
Totodat , în cadrul B ncii Na ionale a României a fost creat Comitetul deSupraveghere al B ncii Na ionale a României, ca o structur permanent cucaracter deliberativ i decizional, ale c rei atribu ii i competen e se refer înprincipal la:
evaluarea i monitorizarea func ion rii b ncilor comerciale;aprobarea programelor de inspec ii la b nci i strategiilor de
supraveghere;aprobarea aplic rii unor categorii de m suri i sanc iuni prev zute de
Legea nr. 58/1998 - Legea bancar ;aprobarea reglement rilor B ncii Na ionale a României din domeniul
contabilit ii bancare;avizarea, în scopul aprob rii lor de c tre Consiliul de Administra ie, a
propunerilor privind autorizarea, fuziunea i divizarea b ncilor, instituireasurilor de supraveghere special i de administrare special a b ncilor,
proiectele reglement rilor B ncii Na ionale a României privind pruden a bancar ,politica monetar , valutar , de credit i de pl i.
În ceea ce prive te organiza iile cooperatiste de credit, acestea vor fiincluse sub supravegherea B ncii Na ionale a României la momentul finaliz riiprocesului de autorizare a acelor entit i care au hot rât s func ioneze în cadrulunei re ele.
Procesul de restructurare a sectorului bancar continu , materializându-se prin:
aprobarea de c tre Guvern a Strategiei de Privatizare a celei maiimportante b nci române ti, respectiv Banca Comercial Român S.A. (Hot râreaGuvernului nr. 1017/2001), având drept obiectiv vânzarea pachetului majoritar deac iuni apar inând statului unui investitor strategic - institu ie financiar – bancarinterna ional reputat sau un grup de investitori strategici din care s fac partecel pu in o institu ie financiar - bancar reputat ;
65
determinarea cerin elor necesare de ordin legal, opera ional iorganiza ional pentru elaborarea planului de restructurare în vederea privatiz riiCasei de Economii i Consemna iuni CEC S.A.;
restructurarea B ncii de Export Import a României EXIMBANK S.A. încontextul amend rii cadrului legal, în sensul încet rii desf ur rii de c tre aceastbanc a activit ilor comerciale i concentr rii rolului acestei b nci în promovareaactivit ilor de export i import în România.
surile adoptate în cadrul programului de reform structural , cât i pelinia înt ririi supravegherii b ncilor au avut un efect pozitiv asupra evolu ieiprincipalilor indicatori economico - financiari i de pruden bancar ai b ncilorcare, dup o perioad de îmbun iri progresive, s-au stabilizat în jurul unorvalori pozitive. În acest context, se remarc evolu ia favorabil a crean elorrestante i îndoielnice în volumul agregat al activelor, al surselor atrase iîmprumutate i în cel al capitalurilor proprii, a raportului de solvabilitate care seînscrie pe un trend ascendent situat deasupra limitei minime reglementate (28% la31.08.2001) i a indicatorilor de profitabilitate care se reînscriu pe un trendpozitiv cresc tor.2. Asigur ri
În România, activitatea de asigurare se desf oar prin societ i pe ac iuni,societ i mutuale, filiale ale unor asiguratori str ini, constituite ca persoanejuridice române, sucursale ale unor asiguratori persoane juridice str ine,autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigur rilor (CSA). În ceea ce prive teprocedura de autorizare, în principiu aceasta este aceea i pentru to i solicitan ii,dar asiguratorul str in trebuie s fac i dovada c în ara în care este înregistrat s-a constituit legal i desf oar , de cel pu in cinci ani, o activitate de asiguraresimilar cu cea pentru care solicit autorizarea în România. Aceast condi ie va fieliminat prin aplicarea Directivei 73/240/CEE referitoare la dreptul de stabilirei înl turarea restric iilor.
Activitatea de asigur ri este guvernat de Legea nr. 136/1995 privindasigur rile i reasigur rile în România, de Legea nr. 32/2000 privind societ ilede asigurare i supraveghere a asigur rilor precum i de normele emise deComisia de Supraveghere a Asigur rilor în aplicarea legii, publicate în MonitorulOficial. Legea nr. 32/2000 creeaz cadrul legal general, care va permitearmonizarea cu Standardele Interna ionale i cu acquis-ul comunitar pân la dataader rii. Caracterul flexibil al acestei legi va permite ca numeroase elemente -
66
cheie ale activit ii de supraveghere, în special prevederile cuprinse în Directivelede asigur ri de via i generale din prima genera ie - pentru unele din ele, cumodific rile ulterioare, s fie introduse prin norme în aplicarea legii.
Prevederile Directivelor comunitare privind condi iile de acces iexercitare a activit ii de asigur ri generale (73/239/CEE, 75/580/CEE,78/473/CEE, 84/641/CEE, 87/343/CEE, 92/49/CEE, 95/26/CEE i 2000/64/CE)sunt transpuse par ial în legisla ia româneasc din domeniul asigur rilor i serefer la:
obligativitatea autoriz rii prealabile a societ ilor de asigurare de c treautoritatea competent , respectiv Comisia de Supraveghere a Asigur rilor;
clasele de asigur ri generale care pot fi practicate;condi iile de autorizare:- prezentarea planului de afaceri, con inutul acestuia privind natura
riscurilor care vor fi asumate, principiile de reasigurare, previziunilefinanciare;
- cerin ele privind conducerea societ ii;- prezentarea condi iilor generale de asigurare;- aprobarea ac ionarilor semnificativi;- motivarea refuzului de acordare a autoriza iei i dreptul societ ii de a
contesta refuzul;desf urarea activit ii de c tre societ i i supravegherea exercitat de
autoritatea competent ;necesitatea constituirii rezervelor tehnice;activele care reprezint rezervele tehnice;obliga ia p str rii marjei de solvabilitate;obliga ia prezent rii anumitor raport ri (bilan , cont de profit i pierdere,
alte raport ri);prezentarea unui plan de redresare de c tre societ ile în dificultate;aprobarea transferului de portofoliu;prevederile privind retragerea autoriza iei (în cazul în care nu a început s
desf oare activitate timp de 12 luni de la acordarea autoriza iei, sau nu maiîndepline te condi iile de la autorizare).
Prevederile Directivelor comunitare privind condi iile de acces iexercitare a activit ii de asigur ri de via (79/267/CEE, 90/619/CEE,92/96/CEE i 2000/64/CE) vizeaz :
67
obligativitatea autoriz rii prealabile de c tre autoritatea competent ,Comisia de Supraveghere a Asigur rilor;
clasele de asigur ri de via care pot fi practicate;condi iile de autorizare;prezentarea unui plan de afaceri, con inutul acestuia privind natura
angajamentelor acoperite, principiile care stau la baza reasigur rilor i previziunifinanciare;
cerin e privind conducerea societ ii de asigur ri de via ;avizarea condi iilor i a elementelor de calcul ale tarifului de prim ;aprobarea ac ionarilor semnificativi;motivarea refuzului de a acorda autoriza ia i dreptul societ ii de a
contesta refuzul;desf urarea activit ii de c tre societ ile de asigurare i supravegherea
exercitat de autoritatea competent ;obliga ia de a constitui rezerve matematice;obliga ia de a avea permanent marja de solvabilitate;metoda de calcul a marjei de solvabilitate;o parte din principiile de alegere a activelor care reprezint rezerva
matematic , i condi iile pentru utilizarea activelor care reprezint rezerveletehnice;
prevederi speciale pentru produsele unit linked;obligativitatea prezent rii anumitor raport ri (bilan , cont de profit i
pierderi, raport ri financiare);prezentarea unui plan de redresare de c tre societ ile în dificultate;aprobarea transferului de portofoliu.
surile care se vor lua pentru transpunerea integral a prevederilorcomunitare privind condi iile de acces i exercitare a a activit ii de asigur ri devia sunt urm toarele:
- modificarea Legii nr. 32/2000 privind societ ile de asigurare isupravegherea asigur rilor (autorizarea extinderii obiectului de activitate cu unasau mai multe clase de asigur ri de via i prezentarea planului de afaceri pentrua verifica încadrarea în marja de solvabilitate; autorizarea ac ionarilorsemnificativi direc i sau indirec i; moneda în care se vor pl ti angajamenteleasumate;
68
- modificarea Legii nr. 32/2000 privind societ ile de asigurare isupravegherea asigur rilor (fondul minim de garantare, con inutul lui;supravegherea suplimentar a societ ilor de asigurare care au rela ii strânse cupersoane fizice/juridice; societ ile în dificultate; prevederi referitoare laretragerea autoriza iei);
- modificarea Legii nr. 32/2000 privind societ ile de asigurare isupravegherea asigur rilor (notificarea nesistematic a condi iilor generale i aelementelor de calcul ale tarifelor de prim ; completarea planului de afaceri cucerin ele nepreluate din Directive; cotele aferente activelor admise s reprezinterezervele tehnice ale societ ii, preluarea integral a diferen elor existente la acelmoment);
- modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigur rile i reasigur rile înRomânia (informa iile care trebuie prezentate asigura ilor înainte de încheiereacontractului de asigurare);
- completarea Normelor Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor nr.2/2001 privind informa iile i documentele cerute pentru autorizareaasiguratorilor i criteriile pentru aprobarea ac ionarilor semnificativi i apersoanelor semnificative ale asiguratorilor (situa ia financiar pe trei anicuprins în planul de afaceri);
- modificarea Normelor Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor privindrezervele societ ilor de asigur ri de via (activele care reprezint rezervelematematice s fie stabilite în func ie de tipul de activitate);
- emiterea de c tre Comisia de Supraveghere a Asigur rilor a normelorspecifice pentru transferul de portofoliu, raport rile financiare pe care le facsociet ile de asigur ri de via , secretul profesional.
Prevederile actelor normative comunitare privind acoperirea r spunderiicivile a autovehiculelor pentru accidentele produse ter ilor prin:
- asigurarea obligatorie, atât pentru pagube la bunuri, cât i pentru v ricorporale;
- înfiin area unui birou na ional al asiguratorilor;- emiterea asigur rii Carte Verde pentru autovehiculele care c toresc în
alte state;- verificarea existen ei asigur rii Carte Verde la intrarea pe teritoriul
României sunt cuprinse în urm toarele acte normative române ti: Legea nr.136/1995 privind asigur rile i reasigur rile în România, Legea nr. 32/2000
69
privind societ ile de asigurare i supravegherea asigur rilor, Normele CSAprivind asigurarea obligatorie de r spundere civil a autovehiculelor.
Pentru transpunerea integral a prevederilor comunitare privindasigurarea obligatorie de r spundere civil a autovehiculelor (72/166/CEE,75/23/CEE, 74/167/CEE, 74/166/CEE, 86/218/CEE, 86/219/CEE, 86/220/CEE,87/344/CEE, 88/367/CEE, 88/368/CEE, 88/369/CEE, 91/323/CEE, 93/43/CEE,97/828/CE, 84/5/CEE, 90/232/CEE, 90/618/CEE i 2000/26/CE) s-au luaturm toarele m suri:
- înfiin area Biroului Român Carte Verde;- includerea în asigurarea obligatorie a oferului i a membrilor s i de
familie în leg tur cu v marea lor corporal , chiar dac ei au condusautovehiculul care a produs accidentul;
- crearea unei baze de date unice privind asigurarea obligatorie despundere civil a autovehiculelor - în vederea identific rii societ ii de
asigurare la care are încheiat asigurarea autovehiculul implicat în accident;- înfiin area unui birou, sau abilitarea unuia deja existent, care s pl teasc
compensa ia în situa ia în care accidentul a fost produs de un autovehiculneasigurat, neidentificat, furat sau ob inut prin violen i la care victima poateapela;
- crearea unui centru de informare în care p ile v mate s poat g siinforma iile necesare identific rii societ ii de asigurare care a asiguratautovehiculul implicat în accident;
- înfiin area unui birou sau abilitarea unuia deja existent privindadministrarea fondului de garantare din care se vor desp gubi persoanele
gubite în cazul în care autovehiculul care a produs accidentul era neasigurat sauneidentificat;
- înfiin area unui birou de compensare, sau abilitarea unuia deja existent, lacare partea v mat s poat apela atunci când societatea de asigur ri saureprezentan a sa pentru daune nu a pl tit compensa ia într-un termen stabilit;
- acoperirea întregului teritoriu al Comunit ii printr-o singur prim pentruasigurarea obligatorie de r spundere civil a autovehiculelor;
- obliga ia societ ilor de asigurare care practic asigurarea obligatorie despundere civil a autovehiculelor s deschid reprezentan e pentru daune în
celelalte State Membre ale Uniunii Europene, reprezentan e care s fie
70
responsabile pentru administrarea i stabilirea daunelor în Statul Membru în careau re edin a.
surile care se vor lua în vederea alinierii la nivelul compensa iilorprev zute în legisla ia Uniunii Europene (Directiva 84/5/CEE) sunturm toarele:
- crearea unei baze de date centralizate pentru acest tip de asigurare, care sfurnizeze date statistice pe baza c rora s se poat determina prima de asigurare;
- stabilirea nivelului primei de risc pe baza unor factori de risc, folosi i i înalte state europene, pentru împ irea pool-ului de asigurare în grupuri omogene.Printre ace ti factori sunt: vechimea autovehiculului, modelul i fabricantulautovehiculului, densitatea de trafic, vârsta asiguratului/ oferului, ocupa iaasiguratului/ oferului, etc;
- cre terea gradului de cuprindere în asigurare a autovehiculelor, prinrirea amenzilor aplicate celor neasigura i etc.;- cre terea treptat a nivelului compensa iei pl tite în caz de accidente de
autovehicule, în corela ie direct cu cre terea economic realizat la nivelulîntregii ri.
Procedura de autorizare a societ ilor de asigurare cuprinde douetape: autorizarea constituirii i autorizarea func ion rii.
Neacordarea autoriza iei de func ionare atrage dup sine, automat, irevocarea autoriza iei de constituire. Supravegherea asiguratorilor i brokerilor deasigurare este realizat de Direc ia General Supraveghere i Control i deDirec ia General Analiz , Raport ri Financiare, Evaluare Active i Marj deSolvabilitate.3. Investi ii i pia a valorilor mobiliare
Codul de conduit ce trebuie respectat în efectuarea tranzac iilor mobiliareeste prev zut în Directiva 77/534/CEE.
Transpunerea Recomand rii 77/534/CEE, este asigurat , în parte, delegisla ia în vigoare. (Legea 52/1994, Regulamentul nr. 5/1995 privind codul deetic i conduit al membrilor i personalului CNVM).
Legea privind valorile mobiliare, serviciile de investi ii i pie elereglementate asigur o sistematizare i o completare a acestui efort dearmonizare, principiile subliniate în cadrul acestui act reflectându-se la nivelultitlurilor i sec iunilor privind pie ele reglementate, protec ia investitorilor,opera iunile pe pie ele reglementate i societ ile de investi ii financiare.
71
Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare i bursele de valori prevededefini ia valorilor mobiliare negociabile. De asemenea, aceea i lege con ineprevederi referitoare la autorit ile îns rcinate cu autorizarea i supravegherea,precum i la colaborarea între autorit ile competente ale Statelor Membre pentruîndeplinirea sarcinilor ce le revin. În Legea nr. 52/1994, precum i înRegulamentul nr. 2/1996 exist prevederi referitoare la forma, mijloacele itermenele precise pentru furnizarea informa iei, inând cont de natura, m rimea inecesit ile pie ei vizate i de investitorii care opereaz pe pia a de capital.Regulamentul nr. 2/1996 con ine i prevederi referitoare la condi iile ce trebuieîndeplinite pentru înfiin area unei societ i de valori mobiliare legate desolvabilitatea societ ii, raport rile contabile i protec ia investitorilor. ÎnRegulamentul nr. 3/1998 se reg sesc prevederi referitoare la autorizarea iexercitarea intermedierii de valori mobiliare.
În vederea armoniz rii Directivei privind reglement rile referitoare laserviciile de investi ii (93/22/CEE i modific rile ulterioare - 2000/64/CE), înnoul proiect de lege ce modific Legea nr. 52/1994, s-au introdus numeroaseconcepte i institu ii noi în raport cu cadrul legislativ anterior i s-au aduscomplet ri unor no iuni sau institu ii precum: „pia a reglementat ”, „societ i deservicii de investi ii financiare”, „servicii de investi ii financiare”, „instrumentefinanciare”, „valori mobiliare”, etc.
Pentru aplicarea Directivelor comunitare, Comisia European puneaccentul pe existen a autorit ii na ionale competente. Aplicarea în condi iioptime a legilor i reglement rilor pie ei de capital, impune existen a unuiorganism autonom care are drept sarcini reglementarea, supravegherea icontrolul pie elor de capital.
În România, acest organism este reprezentat de Comisia Na ional aValorilor Mobiliare (CNVM) care este reglementatorul pie elor de capital i dederivative, fiind responsabil de reglementarea burselor, emiten ilor, societ ilorde administrare, de depozitare, organismelor de plasament colectiv, registrelor,caselor de compensare.
CNVM func ioneaz în baza Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliarei bursele de valori ca autoritate administrativ autonom subordonat
Parlamentului. Conform articolului 6 din Legea nr. 5/1994, atribu iile CNVMsunt urm toarele:
de a favoriza buna func ionare a pie ei valorilor mobiliare;
72
de a asigura protec ia investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive ifrauduloase;
de a realiza informarea de in torilor de valori mobiliare i a publiculuiasupra persoanelor care fac în mod public apel la economii b ne ti i asupravalorilor emise de acestea;
de a stabili cadrul activit ii intermediarilor i agen ilor pentru valorimobiliare, regimul asocia iilor profesionale constituite de ace tia, i alorganismelor îns rcinate cu asigurarea func ion rii pie ei valorilor mobiliare.III. Servicii nefinanciare1. Protec ia datelor cu caracter personal
Legea pentru protec ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cucaracter personal i libera circula ie a acestor date, transpune integral prevederileDirectivei 95/46/CE i a intrat în vigoare în luna decembrie 2001.
Aceast lege con ine prevederi referitoare la caracteristicile datelor cucaracter personal în cadrul prelucr rii, condi iile de legitimitate a prelucr rii,încheierea opera iunilor de prelucrare, prelucrarea datelor sensibile, drepturilepersoanelor fizice în privin a prelucr rii datelor cu caracter personal, anume:
dreptul la informare;dreptul de acces la date;dreptul de interven ie asupra datelor, care include posibilitatea de a ob ine
tergerea, blocarea, corectarea, actualizarea, transformarea în date anonime;dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale adoptate exclusiv pe baza
unei prelucr ri de date cu caracter personal efectuate prin mijloace automate;dreptul de opozi ie;dreptul de a se adresa justi iei.Au fost incluse reguli stricte privitoare la confiden ialitatea i securitatea
prelucr rilor, precum i la transferul în str in tate al datelor cu caracter personal,în concordan cu Directiva 95/46/CE. Astfel, transferul c tre un alt stat de datecu caracter personal care fac obiectul unei prelucr ri sau care sunt destinate a fiprelucrate dup transfer poate avea loc numai în condi iile în care nu se încalclegea român , iar statul c tre care se inten ioneaz transferul asigur un nivel deprotec ie adecvat.
Legea pentru protec ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cucaracter personal i libera circula ie a acestor date nu se va aplica prelucr rilor i
73
transferului de date cu caracter personal efectuate în cadrul activit ilor îndomeniul ap rii na ionale i siguran ei na ionale.
Autoritatea de supraveghere va monitoriza i controla, sub aspectullegalit ii, prelucr rile de date cu caracter personal care cad sub inciden a acesteilegi sau, dac o dispozi ie legal prevede aceasta expres, sub inciden a unei legispeciale i are o serie de atribu ii (puteri de investigare, puteri efective deinterven ie, puterea de a sesiza organele de urm rire penal i de a intenta ac iuniîn justi ie, puteri consultative) i î i desf oar activitatea dup un statut.2. Libera practicare a serviciilor de c tre fermieri, me te ugari icomercian i
Directiva 99/42/CE reglementeaz libera practicare a serviciilor îninteriorul Uniunii Europene în baza recunoa terii diplomelor i a calific rilorprofesionale. În România, dreptul de a organiza i desf ura activit i economiceindependente este reglementat de Decretul Lege nr. 54/1990.
În prezent, în România cet enii str ini pot desf ura activit i în calitatede angaja i conform Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc i a HG nr.434/2000 de aprobare a Normelor Metodologice privind procedura de eliberare apermiselor de munc . În conformitate cu articolul 7 din Norme, se stipuleaz c ,pentru a dovedi preg tirea necesar practic rii unei profesii, sunt necesaredocumentele care atest calificarea persoanei solicitante în Statul de origine, carese traduc i se legalizeaz la notarul public.
Legisla ia privind permisele de munc va fi modificat în sensularmoniz rii depline la exigen ele Uniunii Europene privind angajarea în munc .
Actele de studii eliberate în str in tate sunt recunoscute de c tre CentrulNa ional de Recunoa tere i Echivalare a Diplomelor din cadrul MinisteruluiEduca iei i Cercet rii.3. Agen ii comerciali independen i
Contractul de agen ie comercial definit de Directiva 86/653/CEE arecorespondent în dreptul român: contractul de mandat comercial (mandat cureprezentare: mandatarul încheie acte comerciale pe seama i pe socotealamandantului) i contractul de comision (mandat f reprezentare, în care cazcomisionarul încheie acte comerciale în nume propriu, dar pe seamacomitentului), fiind prev zute în Codul Comercial - Titlul XI. O variant acontractului de comision prin care s-a conferit o protec ie sporit agentuluicomercial este contractul de consigna ie, reglementat de Legea nr.178/1934.
74
4. Serviciile societ ii informa ionale4.1. Schimbul de informa ii în domeniul standardiz rii i reglement rilortehnice
Implementarea directivelor 98/34/CE, amendat prin 98/48/CE, referitoarela schimbul de informa ii în domeniul standardiz rii i reglement rilor tehnice, vaconcura la dezvoltarea mediului transparent, favorabil liberei circula ii abunurilor i serviciilor. De i, punerea în practic a mecanismelor promovate decele dou directive se va face în momentul ader rii României, preluarea celordou directive s-a realizat la sfâr itul anului 2002.4.2. Protec ia juridic a serviciilor bazate sau constând în accesul condi ional
Directiva 98/84/CE privind protec ia juridic a serviciilor bazate pe, sauconstând în accesul condi ional a fost transpus în legisla ia na ional pân lasfâr itul anului 2003.4.3. Semn tura electronic i comer ul electronic
Trecerea la Societatea Informa ional este unul din obiectivele strategiceale Guvernului României pentru întreaga perioad 2001-2004, rezultateleurm rite prin acest demers vizând în principal îmbun irea calit ii serviciiloroferite cet enilor i o mai mare competitivitate a economiei române ti. Ac iunileîntreprinse pentru atingerea acestui obiectiv se desf oar pe dou planuri:
primul vizeaz derularea în perioada 2001-2004, sub coordonareguvernamental , a unei serii de proiecte privind facilitarea accesului larg laInternet, educa ia i formarea continu , stimularea comer ului electronic,asigurarea accesului rapid al cet eanului i al companiilor la serviciileadministra iei publice, trecerea la e-government;
cel de-al doilea plan are în vedere promovarea unui set de acte normativecare au ca scop dezvoltarea pie ei serviciilor societ ii informa ionale.
A fost elaborat un pachet de acte normative care pune bazele dezvolt riiserviciilor societ ii informa ionale în România. Acest pachet include, înprincipal, proiectul de Lege privind comer ul electronic i Legea nr. 455/2001privind semn tura electronic .
Legea privind comer ul electronic propune astfel un cadru coerent dereglementare a activit ilor desf urate în mediul electronic, în acord cu legisla iaeuropean în materie, a c rui principal contribu ie const în eliminareaincertitudinilor de natur juridic , inerente vidului de reglementare. Adoptarea sava permite dezvoltarea capacit ii pie ei române ti de a oferi servicii ale societ ii
75
informa ionale care s r spund imperativelor de legalitate ale Pie ei Interne aComunit ii europene.
Legea privind semn tura electronic nr. 455 din 18 iulie 2001transpune prevederile Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European i aConsiliului din 13 decembrie 1999 privind stabilirea unui cadru comunitarpentru semn turile electronice.
2.4. Întreb ri gril1. În cadrul economiei na ionale, rolul i importan a serviciilor este atât de
mare încât neglijarea acestora pot avea:a) urm ri dezastroase asupra dezvolt rii, mergând pân la regresul economicb) o influen pozitiv asupra dezvolt rii sectoarelor de produc ie industriale;c) o influen pozitiv asupra dezvolt rii agriculturii;d) nici o influen .
2. Câte faze s-au conturat în evolu ia serviciilor?a) o faz ;b) dou faze;c) trei faze;d) patru faze.
3. În direc ia con tientiz rii aportului serviciilor la dezvoltarea economici teoretiz rii unor aspecte ale gândirii privind evolu ia serviciilor s-au
conturat mai multe faze. Ultima faz a fost marcat de intrarea învigoare în anul 1995 a Acordului General privind Comer ul cu servicii(GATS) i prin care s-a realizat:a) cre terea importan ei strategice a serviciilor în alocarea resurselor;b) dobândirea unui statut oficial al serviciilor în cadrul rela iilor interna ionale;c) impulsionarea puternic a cercet rii tiin ifice;d) liberalizarea progresiv a schimburilor interna ionale cu servicii.
4. Între realit ile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor irecunoa terea poten ialului acestora exist :a) o discrepan elocvent ;b) nici o discrepan ;c) o corela ie;d) o corela ie perfect .
5. Din perspectiva istoriei gândirii economice, se disting trei modalit i deabordare a serviciilor:
76
a) clasic , tradi ional i modern ;b) capitalist i economie în tranzi ie;c) clasic , rezidual i specific economiei în tranzi ie;d) capitalist i modern .
6. Necesitatea i oportunitatea abord rii interdisciplinare a serviciilor cudisciplinele de marketing, cercet ri de marketing, studiulcomportamentului consumatorului, sociologia, psihologia etc. suntdeterminate de o serie de cauze. Marca i varianta fals :a) caracterul intangibil al serviciilor;b) abordarea serviciilor într-un context social i institu ional;c) dependen a valorii serviciului pentru consumator de personalitatea
prestatorului/furnizorului serviciului respectiv;d) fluctua ia pre urilor/tarifelor i materiilor prime pe pia a regional în
condi iile globaliz rii.7. Corespunz tor abord rii clasice, serviciile:
a) se fundamenteaz pe diviziunea economiei na ionale în sectoarele primar,secundar i ter iar;
b) erau încadrate în categoria activit ilor din care rezultau cheltuielineproductive i care constituiau o frân în calea acumul rii capitalului;
c) nu constituiau o preocupare pentru speciali ti;d) erau incluse în categoria activit ilor economice reziduale.
8. Activit ile agricole, extractive exploat rile forestiere apar in:a) sectorului primar;b) sectorului secundar;c) sectorului ter iar;d) nici unui sector.
9. Industriile prelucr toare sunt cuprinse în:a) sectorului primar;b) sectorului secundar;c) sectorului ter iar;d) nici unui sector.
10. Activit ile b ncilor, asigur rile, comer ul, activit ile me te ug re ti,activit ile de repara ii apar in:a) sectorului primar;
77
b) sectorului secundar;c) sectorului ter iar;d) nici unui sector.
11. Încadrarea activit ilor economice în unul din cele trei sectoare –primar, secundar, ter iar – se face în func ie de:a) dinamica productivit ii muncii;b) nivelul progresului tehnic;c) receptivitatea activit ii fa de progresul tehnic;d) toate elementele prezentate.
12. Din punct de vedere al productivit ii muncii i al progresului tehnicsectorul primar al activit ilor economice se caracterizeaz printr-un:a) ritm mediu;b) ritm înalt;c) receptivitate redus la progresul tehnic i o productivitate sub medie;d) nu prezint importan .
13. Din punct de vedere al productivit ii muncii i al progresului tehnicsectorul secundar al activit ilor economice se caracterizeaz printr-un:a) ritm înalt;b) ritm mediu;c) sub medie;d) nu prezint importan .
14. Din punct de vedere al productivit ii muncii i al progresului tehnic,sectorul ter iar al activit ilor economice se caracterizeaz printr-un:a) ritm mediu;b) ritm înalt;c) este cel mai pu in receptiv la progresul tehnic i o productivitate sub medie;d) nu prezint importan .
15. Sectorul cuaternar nu este un sector al:a) „materiei cenu ii”;b) cercet rii tiin ifice;c) dezvolt rii tehnologiei i cunoa terii tiin ifice;d) moderniz rii bazei tehnico-materiale.
16. Primul autor care a utilizat sintagma „economia serviciilor” a fost:a) D. Bell;b) V.R. Fuchs;
78
c) T.P. Hill;d) J. Gadrey.
17. Dup opinia unor speciali ti, economia informa ional constituieviitorul:a) sectorului primar;b) societ ii neo-industriale;c) sectorului secundar;d) sectorului ter iar.
18. Dup opinia unor speciali ti, informa ia devine:a) resursa fundamental a societ ii;b) important pentru societate;c) mai pu in important ;d) nu are însemn tate.
19. La sfâr itul secolului XX, în principal în ultimele dou decenii, tot maimul i speciali ti i-au exprimat opinia c societatea viitoare va fi:a) o economie în tranzi ie;b) o economie a serviciilor;c) o economie a valorific rii resurselor naturale;d) o economie a cercet rii tiin ifice.
20. Considerând 100% PIB pe locuitor, pe ansamblul UE – 25, în anul 2004,indicele de volum al PIB pe locuitor pentru România se situeaz înintervalul:a) 30 – 40%;b) 41 – 50%;c) 51 – 60%;d) 61 – 70%.
21. În ce interval s-a situat ponderea popula iei ocupate în activitatea deservicii pe ansamblul UE – 25, în anul 2004:a) 35 – 40%;b) 41 – 50%;c) 51 – 60%;d) 61 – 75%.
22. În ce interval s-a situat ponderea popula iei ocupate în activitatea deservicii din România, în anul 2004:a) 35 – 40%;
79
b) 41 – 50%;c) 51 – 60%;d) 61 – 75%.
23. Contribu ia serviciilor la realizarea valorii ad ugate brute în anul 2003s-a situat în România, comparativ cu situa ia din rile dezvoltate dinEuropa în una din urm toarele variante:a) 52% în România, fa de peste 70% în rile dezvoltate din Europa;b) 65% în România, fa de peste 75% în rile dezvoltate din Europa;c) 70% în România, fa de peste 80% în rile dezvoltate din Europa;d) 75% în România, fa de peste 85% în rile dezvoltate din Europa.
24. Abordarea tradi ional sau rezidual a serviciilor se fundamenteaz pe:a) diviziunea economiei na ionale în sectoarele primar, secundar i ter iar;b) crearea de valoare, de avu ie na ional doar în domeniul produc iei de
bunuri;c) aprecierea unei activit i ca fiind produc toare sau neproduc toare de
valoare;d) existen a unei nevoi i a unei cereri corespunz toare.
25. Din analiza structurii produsului intern brut pe categorii de resurse, dininforma iile oferite de Anuarul Statistic al României 2005, cele mai mariponderi au fost realizate de serviciile:a) transport, depozitare i comunica ii;b) tranzac ii imobiliare, închirieri i activit i de servicii prestate în principal
întreprinderilor,c) comer ;d) administra ie public i ap rare.
2.5. R spunsuri la întreb ri gril1 a 6 d 11 d 16 b 21 d2 d 7 b 12 a 17 b 22 a3 d 8 a 13 a 18 a 23 a4 a 9 b 14 c 19 b 24 a5 a 10 c 15 d 20 b 25 b
2.6. Întreb ri1. Care sunt factorii care au favorizat dezvoltarea serviciilor?2. Ce urm ri ar putea avea neglijarea rolului i importan ei serviciilor? De ce?
80
3. Care sunt fazele constatate în con tientizarea rolului i importan eiserviciilor? Prin ce se caracterizeaz fiecare faz ?
4. Care sunt factorii care au determinat discrepan a dintre realit ile economicereferitoare la dezvoltarea serviciilor i recunoa terea poten ialului acestora?
5. Ce înseamn abordarea interdisciplinar a unui eveniment?6. De ce este necesar abordarea interdisciplinar ?7. Care sunt modalit ile de abordare a serviciilor?8. În ce const abordarea clasic a serviciilor?9. În ce const abordarea tradi ional sau rezidual a serviciilor?10. În ce const abordarea modern a serviciilor?
2.7. Teme de reflec ie1. Actualitatea i perspectiva rolului i importan ei serviciilor.2. Efectele benefice ale dezvolt rii serviciilor.3. Influen a crizei economice asupra dezvolt rii serviciilor.4. Care sunt categoriile de servicii ce s-ar putea dezvolta mai mult pe perioada
crizei economice?5. Care sunt categoriile de servicii a c ror dezvoltare ar stagna pe perioada
crizei economice?6. Locul ocupat de România din punct de vedere a dezvolt rii serviciilor în
cadrul rilor Uniunii Europene.
81
CAPITOLUL 3.PIA A SERVICIILOR
Fenomenele care marcheaz evolu ia pie ei mondiale în ultimele deceniistau sub semnul globaliz rii, al interdependen elor i interac iunii. Astfel, orice s-ar întâmpla, în orice col al lumii, are efecte mai mult sau mai pu in ample asupraîntregii economii mondiale i implicit asupra pie ei mondiale a serviciilor.
3.1. Globalizarea pie elorProcesul globaliz rii este de dat relativ recent . El s-a manifestat mai
ales dup al doilea r zboi mondial i a cunoscut o dezvoltare spectaculoas maiales dup anii 80 ai secolului trecut, odat cu globalizarea pie elor financiare.Zonele cele mai “expuse” globaliz rii au cunoscut cele mai înalte cre teri. Între1987 i 2001, ponderea în P.N.B. mondial a Americii Latine a crescut de la 4,1%la 5,7%, pentru Asia (f Japonia), de la 8,8% la 12,2%, în timp ce pentru Africa(zona cel mai pu in atins de “virusul” globaliz rii) aceast pondere a sc zut de la2,4% la 1,5%. Eficien a finan rii private în procesul de globalizare este, deasemenea, demonstrat de fapte: investi iile în rile emergente au crescut de la13 miliarde dolari pe an între 1981 i 1989 la o medie de 84 miliarde pe an între1990 i 2001. În ceea ce prive te Asia, dezvoltarea nu este un mit, ci o realitate.Durata medie a vie ii în Coreea de Sud, Thailanda i Malaiezia este acum de 68de ani, fa de 57 în anii '70. În aceea i perioad , rata de alfabetizare a crescut dela 83% la 91% în aceste ri.
Viteza deosebit cu care globalizarea a cuprins întreaga lume i-a f cut peunii speciali ti s aprecieze c „... tr im transform ri profunde care vor rearanjapolitica i economia secolului urm tor. Nu vor mai fi economii na ionale, atuncicând acest proces va fi încheiat. Tot ceea ce va mai r mâne în cadrul unor grani evor fi oamenii, care vor compune na iunile ... „42. Cu alte cuvinte, tot ceea ce inede activitatea economic va apar ine unei economii globale, în care na ionalul vafi foarte greu de identificat. În opinia aceluia i specialist, bun starea oamenilor vadepinde de succesul marilor corpora ii i nu de succesul fiec rei na iuni.
42 Robert Reich – “The Work of Nations”, în Mark Lewis, Robert Fitzgerald, Charles Harvey“The growth of nations Culture, competitiveness and the problem of globalization”, BristolAcademic Press, 1996, p. 11
82
Rolul statului, în contextul globaliz rii, tinde s se minimizeze. Dac ,pân acum câteva decenii, el reprezenta principalul actor al rela iilor economiceinterna ionale, regulatorul activit ii economice na ionale, se apreciaz c statul apierdut ast zi acest rol în favoarea companiilor transna ionale.
Cu toate acestea, exist i opinii43 conform c rora institu iile politice alestatului r mân principala for în modelarea economiei mondiale. Economiamondial este ast zi tot mai politizat , interdependen ele dintre ri sunt tot maimari, nu numai în plan economic, ci i politic. Efectele balan elor de pl i, aleratelor de schimb i ale celorlalte aspecte economice sunt resim ite în economiamondial i prin prisma implica iilor lor politice.
În afar de acestea, globalizarea ridic i multe alte controverse.Volatilitatea ridicat a variabilelor pie ei (rate de schimb, rate ale dobânzii, cursultitlurilor) este o consecin a globaliz rii. Liberalizarea pie elor (80% din pie eleemergente au o total convertibilitate a monedei, fa de 37% în 1987)concomitent cu men inerea unor rate fixe de convertibilitate au încurajatspecula iile, care au condus în cele din urm la declan area unor adev rate crize(vezi criza din Asia). Alte neajunsuri ale procesului de globalizare a finan elor lereprezint deficitele conturilor curente, care în ultima decad au crescut,îngreunând i mai mult îndatorarea extern , peste capacitatea de finan are aacesteia de la b nci sau institu ii multilaterale. Decalajul între nevoile de finan arepe termen lung i resursele disponibile a început s fie acoperit de fondurilevolatile pe termen scurt. Dup 1992, pie ele emergente au devenit puternicdependente de pie ele de export, mai ales ca urmare a politicilor monetare ibugetare.
Pân la globalizarea finan elor, principalele probleme ce trebuiau avute învedere erau de natur macroeconomic : infla ie, buget, comer exterior. Dup anii'80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate sunt de naturmicroeconomic i privesc44:
înt rirea sectorului financiar;evitarea excesului de ofert financiar , care poate conduce la opera iuni
speculative de anvergur ;
43 Peter Dicken – “Global shift. The intemationalization of economic activity”, second edition,Paul Chapman Publishing Ud., 1992, p. 121
44 XXX – “The merits and demerits of globalization and the future oftbe Asia”, JElROInternational Symposium, Tokyo, februarie 1999, p. 13
83
înt rirea sistemului companiilor private;evitarea dezechilibrului reformelor structurale, în sensul c o deschidere
brusc c tre exterior poate conduce la un puternic deficit al balan ei de pl i;modelul asiatic de dezvoltare, în special neajunsurile sale.Theodore Levitt a semnalat pentru prima dat existen a unui fenomen, i
anume globalizarea pie elor lumii i a explicat din punct de vedere teoreticstandardizarea la nivel global, sus inând c „Lumea este pe cale s devin o piacomun , în care oamenii, indiferent de unde sunt, doresc aib acelea i produse istiluri de via . Companiile globale trebuie s treac peste deosebirile particularedintre ri i culturi i s se concentreze asupra satisfacerii nevoilor universale”45.Th. Levitt consider c noile tehnologii din domeniul telecomunica iilor itransportului au avut o mare contribu ie la cre terea omogenit ii pie ei mondiale.
Definirea globaliz rii. Pentru fiecare dintre noi globalizarea reprezintaltceva. Implica iile pe care acest fenomen le are asupra tuturor componentelorvie ii economice i sociale determin apari ia numeroaselor curente de opinie înleg tur nu doar cu ce reprezint aceasta, dar i cu ceea ce implic ea.
În încerc rile de a defini globalizarea, cel mai la îndemân mod este de ao considera sinonim cu schimburile comerciale între na iuni. E o imensgre eal , pentru c nu reprezint realitatea, globalizarea reprezentând un saltcantitativ i calitativ al unei întregi ordinii economice interna ionale. Globalizareaeste o nou er , în care nu se mai aplic vechile paradigme i analize, o revolu ie
precedent la scar mondial .Într-un sens neutru, globalizarea este un proces de extindere a tranzac iilor
între oameni dincolo de grani ele fiec rei ri i de adâncire a interdependen elorîntre entit i globale, care pot fi private, institu ii publice sau guverne. Acestproces este condus de for e economice (ca liberalizarea schimburilor comerciale),tehnologice (comunica ii, informa ii) i politice (c derea comunismului).
Globalizarea difer de celelalte forme de intensificare ainterdependen elor între na iuni, ea implic un proces calitativ, bazat mai degrabpe o pia global consolidat a produc iei de bunuri i servicii, distribu iei,consumului, decât pe pie e na ionale autonome. Ea implic , de asemenea,cre terea atât a riscurilor cât i a oportunit ilor pentru indivizi i comunit i întransformarea tradi iilor i modelului de consum, accentuându-se mobilitatea,
45 Levitt. Th., The Globalisation of Markets, Harvard Business Review, mai-iunie, 1983, pag.92-102.
84
simultaneitatea, pluralismul i cre terea alternativelor de satisfacere a nevoilor.Globalizarea implic cre terea interdependen elor i leg turilor în lumeamodern , ca urmare a dezvolt rii f precedent a fluxurilor de bunuri i servicii,a capitalurilor, informa iilor, precum i mobilitatea ridicat a persoanelor.Procesul este condus de cuceririle tehnologice, reducerea costului tranzac iilor iare drept actori principali - societ ile transna ionale.
Dintr-o perspectiv mai practic , globalizarea reprezint , a a cum ar tapre edintele grupul american ABB, „libertatea grupului meu de a investi unde icând dore te, de a produce ce dore te, de a se aprovizioneze de unde dore te, de erealiza tot ceea ce dore te cu cât mai pu ine piedici posibile legate de dreptulmuncii i reguli sociale”.
Originea globaliz rii. Chiar înainte de Christos, negustorii fenicienii igrecii aveau reprezentan i dincolo de grani ele rii lor pentru a vinde saucump ra m rfuri. Expansiunea roman a dus cu sine r spândirea tehnicilor,produselor i a altor simboluri materializate, care se p streaz i ast zi.
În 1600, compania britanic a Indiilor de Est i-a stabilit sucursale în toatAsia. Cam în aceea i perioad , companiile daneze i-au deschis i ele sucursale înAsia.
Succesele repurtate dincolo de grani ele propriei ri, curiozitatea idorin a de a face afaceri în toat lumea, chiar i e ecurile, au contribuit lamen inerea vie a interesului pentru pia a extern .
Dup 1800, tot mai multe firme sunt angrenate în derularea la scarinterna ional a afacerilor lor. Prima firm de succes american pe pia a extern afost Singer Sewing Macrune, care a construit o fabric în Sco ia în 1868. În maipu in de dou zeci de ani, Singer a devenit o firm binecunoscut în lume, cufabrici în mai multe ri. Alte firme americane au urmat exemplulinterna ionaliz rii, iar în 1914, cel pu in 37 de companii americane deschiseserunit i de produc ie în dou sau mai multe ri. Pân la primul r zboi mondial,multe companii, mai ales americane, î i deschiseser por ile c tre pia ainterna ional . Compania Ford avea unit i de asamblare în 14 ri, GeneralMotors i Chrysler au urmat-o. În anii '20, toate trei companiile de ineaudimensiuni impresionante ale activit ii lor dincolo de grani . Tot atunci, toatema inile vândute în Japonia erau fabricate în Statele Unite i asamblate înJaponia. Tot în aceea i perioad , un alt mare investitor american, GeneralElectric, avea unit i productive în Europa, America Latin i Asia. Firmele
85
americane erau în aceea perioad de departe cei mai mari investitori ai lumii. Dari firmele europene î i îndreptau aten ia tot mai mult c tre pia a mondial .
Friedrich Bayer i-a construit fabrici în Rusia, Belgia i Fran a, iar ast zi este unadintre cele mai mari companii de produse chimice din lume.
Aten ia asupra exteriorului a fost o preocupare permanent a omului, încdin cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea procesul de globalizare începe s sedefineasc mai concret dup cel de-al doilea r zboi mondial, prin participan ii s i.Globalizarea implic interna ionalizarea schimburilor comerciale, a produc iei iserviciilor i în ultimele decenii, a pie elor de capital.
Interna ionalizarea produc iei este considerat inima procesului deglobalizare. În cadrul procesului de interna ionalizare a produc iei, de fapt deglobalizare a procesului de produc ie, corpora iile transna ionale reprezintelementul esen ial. Peste 800 000 de filiale, apar inând celor peste 60 000 decorpora ii formeaz un univers care implic atât rela ii pe baz de transferuri decapital cât i a a numitele non-equity relations, respectiv rela ii care nu implictransferuri de capital. Dimensiunea procesului de globalizare la nivelul produc ieieste reflectat de amploarea procesului de transna ionalizare a economieimondiale.
Produc ia interna ional are mai multe dimensiuni. Principalele salecaracteristici globale pot fi rezumate astfel46:
Valoarea produc iei realizate de societ ile transna ionale(societ i-mam i filiale) reprezint un sfert din produsul global mondial, dincare o treime se realizeaz în rile gazd . Din punct de vedere al structuriiproduc iei mondiale, în rile dezvoltate domin produc ia de servicii, în timpce în rile în dezvoltare domin produc ia de bunuri. De altfel, orientareainvesti iilor directe la nivel mondial reflect schimb rile survenite în structuraeconomiei mondiale precum i dinamica deosebit a sectorului ter iar în toatecategoriile de ri;
Fluxurile tehnologice joac un rol deosebit de important înprocesul de globalizare al produc iei. Tehnologia se export prin produsele pecare o încorporeaz (m surat prin valoarea exporturilor c tre filiale) direct, caurmare a în elegerilor contractuale (m surat prin valoarea pl ilor i încas rilorgenerate de acestea) sau prin intermediul programelor de training (m surat prin
46 XXX – “World Investment Report 2004 The shifts towards semces”, UNCID, New York,Geneva, 1999, p. 2-25.
86
costul resurselor antrenate în aceste procese). Un indicator care reflect deasemenea transferul de tehnologie îl reprezint royalty-urile i taxele din contractelede licen , care au cunoscut o important cre tere dup 1980. Fluxurile de tehnologiereprezint motorul globaliz rii produc iei, iar în rile dezvoltate continu s de inmonopolul tehnologic, esen ial în lupta pentru p strarea competitivit ii la nivelintern i interna ional. De altfel, din punct de vedere al încas rilor din royalty i taxede licen , rile dezvoltate de in peste 98%.
În strâns leg tur cu fluxurile tehnologice, cercetarea-dezvoltareaconstituie secretul succesului în procesul de globalizare. Activitatea decercetare-dezvoltare continu , îns , s se deruleze la nivelul companiei mam ,adic în rile de origine, iar filialele cheltuiesc mult mai pu in în activitatea decercetare dezvoltare decât firmele mam . Acest lucru este de natur a face dinprocesul de globalizare o “cale” de p strare a decalajelor ce exist între rile deorigine (marea lor majoritate ri dezvoltate) i rile gazd în dezvoltare.
Comer ul interna ional, în calitate de component a procesului deglobalizare, este stimulat de produc ia global , ca urmare a schimburilorcomerciale pe care le genereaz societ ile transna ionale. Se poate aprecia cglobalizarea procesului de produc ie este o consecin i a piedicilor ridicate încalea comer ului interna ional, în sensul c firmele i-au transferat produc ia în
rile cu restric ii în calea schimburilor interna ionale. Comer ul interna ional esteast zi de departe dominat de societ ile transna ionale, apreciindu-se c elederuleaz peste dou treimi din schimburile comerciale interna ionale, iarcomer ul intra-firm de ine cam o treime.
Globalizarea produc iei genereaz oportunit i de angajare, ceeace constituie un aspect pozitiv pentru economia rilor gazd , mai ales atuncicând este vorba de ri care se confrunt cu grave probleme ale omajului.
În strâns leg tur cu interna ionalizarea produc iei, un alt factor care afavorizat globalizarea îl reprezint comer ul interna ional. Comer ulinterna ional, ca cel mai vechi flux al circuitului mondial a fost devansat deproduc ia global . i comer ul interna ional este puternic dominat de companiiletransna ionale.
Institu ionalizarea comer ului interna ional dup cel de-al doilea R zboiMondial a avut drept consecin principal reducerea tarifelor, în special laprodusele manufacturate, ceea ce a permis rilor în dezvoltare s câ tige noi inoi pie e. Valorificarea oportunit ilor oferite prin prisma globaliz rii s-a
87
constituit într-un factor dinamizator al comer ului interna ional. Ritmul mediuanual de cre tere al exporturilor interna ionale a fost în perioada 1995 - 2000 de3,6% pe ansamblul economiei mondiale, iar cel al importurilor de 3,8%. Cele mairidicate ritmuri le-au înregistrat rile în dezvoltare, ceea ce demonstreaz oevolu ie ascendent a pozi iei lor în comer ul interna ional.
Cu toate acestea, evolu ia comer ului interna ional în ultimii ani a fostmarcat de crizele care au avut loc în diferite regiuni ale lumii. Procesulglobaliz rii a demonstrat o dat în plus c interdependentele dintre state sunt maistrânse ca oricând i c nimeni nu este invulnerabil în fa a fenomenelor negativecare afecteaz o regiune sau alta. În ceea ce prive te termenii schimbului, seconstat o înr ut ire a acestora, mai ales pentru rile africane, ceea ce reflect oadâncire a decalajului dintre aceste ri i cele dezvoltate.
De i liberalizarea comer ului interna ional, în special prin prismaacordurilor negociate în cadrul Rundei Uruguay, este un fapt de necontestat,aceasta nu a condus întotdeauna la accelerarea dezvolt rii în rile mai pu inavansate. Produsele de interes la exportul rilor în dezvoltare continu s seconfrunte cu bariere la intrarea în rile dezvoltate. Este vorba în special deprodusele agricole i cele textile. Dificult ile resim ite ca urmare a restric ion riicomer ului cu aceste produse, se reflect negativ asupra unor aspecte deosebit desensibile ale economiei acestor ri. Accesul greu al produselor agricole pe pie ele
rilor dezvoltate influen eaz negativ agricultura acestor ri, care este i a apu in performant . De cealalt parte, sectorul textilelor i confec iilor absoarbefor de munc necalificat i în mare parte feminin , care este excedentar înaceste ri.
Sunt i alte aspecte care îndrept esc rile în dezvoltare s considere csistemul comercial actual nu sus ine întotdeauna în mod real dezvoltarea acestoraEle se refer la maniera în care sunt implementate m surile sanitare i costurilede certificare, cre terea utiliz rii abuzive a m surilor antidumping în aceledomenii în care rile în dezvoltare au reu it s penetreze pie ele rilordezvoltate, gradul mult mai înaintat de liberalizare a comer ului i serviciilorpentru acele sectoare de interes pentru rile dezvoltate comparativ cu cele deinteres ale rilor în dezvoltare, dificult ile înregistra te de rile în dezvoltare înexercitarea drepturilor lor în cadrul O.M.C., etc.
O component important a globaliz rii o constituie interna ionalizareafluxurilor financiare interna ionale. Momentul esen ial al începutului
88
globaliz rii pie elor financiare l-a constituit trecerea la cursurile flotante ideschiderea pie elor financiare. Ast zi, fluxurile financiare interna ionale suntcele mai dinamice. Conform datelor publicate de PNUD47, între 1980 i 1995,fluxul de investi ii str ine directe a crescut de patru ori, iar exporturile de bunurii servicii, de 1,5 ori (considerând anul 1980=1). Mai mult de 1500 miliarde USD
sunt schimba i pe pie ele valutare interna ionale în fiecare zi. Cu toate acestea,volatilitatea financiar se dovede te unul din riscurile majore ale globaliz riipie elor financiare, afectând toate rile lumii, chiar dac actorii principali sunt
rile dezvoltate. Acest lucru a fost demonstrat de efectele pe care le-a avutasupra întregii economii mondiale criza din Asia.
Dar poate c mai mult decât orice, revolu ia informa ional a fost ceacare a dat aripi noi procesului de globalizare. A a cum remarca un reporter alteleviziunii franceze, acum zece ani nu se vorbea de Internet i foarte pu ini aveautelefon mobil. Ast zi ni se pare imposibil via a f aceste dou instrumente carene pot conecta în câteva secunde cu oricine de pe glob. PNUD aprecia c lamijlocul anului 1998 erau peste 140 milioane de utilizatori Internet, pentru ca înanul 2002 s fie peste 740 milioane. Sc derea costurilor tehnologiilorinforma ionale i continua perfec ionare a instrumentelor comunica ionale suntelemente care contribuie din plin la accelerarea globaliz rii.
Dincolo de aceste aspecte succint prezentate, legate de procesulglobaliz rii privit mai ales prin prisma implica iilor societ ilor transna ionale,interesante sunt i opiniile care v d în acest fenomen ireversibil o serie depericole, care, dac sunt ignorate, pot avea un efect total contrar procesului dedezvoltare. Marginalizarea rilor s race nu mai reprezint o amenin are, ci orealitate, care, dac va persista, nu va face altceva decât s adânceasc tot maimult decalajul dintre boga i i s raci. Ponderea Africii în exporturile mondialeeste în continu sc dere din anii '70, precum i a investi iilor str ine directeorientate c tre aceast regiune. Nici rile latino-americane nu înregistreazcre teri spectaculoase, dup unele aprecieri, ponderea lor în produsul globalmondial crescând nesemnificativ. Japonia este considerat , intr-o oare care
sur , o victima a fenomenului de globalizare. Criza financiara din 1997 dinAsia de Sud Est a afectat foarte puternic economia japonez , care nu a avutputerea s revin . A a cum deschiderea c tre pia a mondial din deceniile opt i
47 XXX - ,,Human Development Report 1999”, UNDP, New York, 1999, p. 15
89
nou a favorizat dezvoltarea deosebit a Japoniei, expunerea economiei lafenomenul de globalizare a „permis” observarea i reversului medaliei:globalizarea aduce nu doar beneficii, ci implic i riscuri i nesiguran .
rile cu foarte pu ine beneficii de pe urma globaliz rii, cum ar fi ri caMadagascar, Niger, Venezuela devin din ce în ce mai izolate, cu toate c multedintre ele p reau puternic integrate în economia mondial . Aceste ri resimtsc derea pre urilor produselor primare majoritare în exporturile lor. Consecin eleglobaliz rii pentru aceste ri sunt o cre tere foarte slab a exporturilor i oatractivitate aproape nul pentru investitorii str ini.
Cu toate progresele înregistrate, inegalit ile dintre ri sporesc.Decalajul dintre veniturile realizate de cincimea cea mai bogat a globului icincimea cea mai s rac era de 74 la 1 în 1997, de la 60 la 1 în 1990 i 30 la 1 în1960. În anii '90, cea mai bogat cincime a lumii de inea, comparativ cu cea mai
rac cincime a lumii:86% din P.I.B. mondial, fa de 1%;82% din pie ele mondiale de export, fa de 1%;68% din investi iile str ine directe, fa de 1%;74% din liniile mondiale telefonice, principalul mijloc de comunica iede azi, fa de 1,5%.
Ultimele decenii au demonstrat aceast tendin de concentrare aavu iei la nivelul unor ri, corpora ii i persoane:
rile membre OCDE, cu 19% din popula ia globului, de in 71% dincomer ul mondial cu bunuri i servicii, 58% din volumul total de investi ii str inedirecte i 91% din totalul utilizatorilor de internet;
cei mai boga i 200 de oameni ai globului, i-au v zut crescând avereamai mult decât de dou ori în ultimii patru ani, la mai mult de 1000 de miliardeUSD. Activele primilor trei miliardari sunt mai mari decât PIB-urile celor mai
race ri ale lumii i ale celor 600 de milioane de locuitori ai lor;valurile recente de achizi ii i fuziuni concentreaz puterea industrial
la nivelul unor megacorpora ii, cu riscul erod rii concuren ei. Primele 10corpora ii în domeniul pesticidelor controleaz 85% din pia , cu 31 miliarde USD,iar primele 10 din domeniul comunica iilor, 86% din pia , cu 62 miliarde USD;
în 1993, 10 ri de ineau 84% din cheltuielile mondiale în domeniulcercet rii-dezvolt rii.
Exist din ce în ce mai multe opinii care privesc globalizarea ca pe un
90
fenomen ale c rui efecte negative dep esc cu mult beneficiile pe care le poateaduce. Iat câteva opinii împotriva globaliz rii48:
Este cunoscut faptul c globalizarea este prezentat ca ceva pozitiv,asociat cu progresul uman. Mai mult decât atât, globalizarea este considerat unproces neutru, cu unele elemente negative nefericite, dar datorate mai alesadministr rii defectuoase a unei noi realit i. În fond, este o realitate crud , nu aice s faci, întotdeauna vor fi învin i; a a-i lumea. Oricum ar fi, globalizarea esteun proces inevitabil i singura solu ie este adaptarea.
Impactul globaliz rii, împreun cu partea sa na ional - neoliberalimul(cu acel trio infernal liberalizare, deregularizare i privatizare) sunt prezente pestetot: cre terea economic cu pierderea viitoare a 40000 de locuri de munc pe anîn ultimii 10 ani în primele 100 de companii multina ionale, înc lzirea planetei,
zboaie i intoleran ;Termenul globalizare este mult prea tehnic, prea curat dac avem
în vedere realitatea pe care o ascunde. La o privire mai atent , globalizareareprezint culmea tendin ei de dominare mondial a unei vechi mentalit i.Globalizarea implic dominarea elitei occidentale (mai ales americane) asupraresurselor materiale i umane ale lumii;
Globalizarea se hr ne te dintr-un capitalism putred. Dar originilesale merg dincolo de mercantilism, str mo ul capitalismului. Globalizarea esteconsecin a Ia scar mondial a unui mileniu de colonialism prosl vit. În acestsens, globalizatorii sunt institu iile interna ionale i corpora iile multina ionalecare par vechii conchistadori, dar cu serviete, construind proiecte comerciale,acorduri de liber schimb i împrumuturi condi ionate. Cuceritorii lumii de azisunt înc în c utarea acelora i obiective de a subjuga întreaga popula ie iresursele pentru scopurile lor grubiene i puterea lor construit pe crim ;
Globalizarea reprezint ultimul act al unei opere de 2000 de ani deconcentrare a puterii i bog iei în mâinile unei elite supreme a b rba ilor;
În inima globaliz rii st cre terea incredibil a capitalurilorspeculative din 1971, care fac bani din bani. Este o rulet ruseasc la nivelmondial. Investitorii institu ionali au 210 000 miliarde USD la dispozi ia lor.Aceast sum reprezint de dou ori PNB - ul tuturor rilor industrializate. Între1800 i 2000 de mld. dolari (dac ar fi în monezi de un dolar ar parcurge drumul
48 www.globalization.about.com
91
pân la lun i înapoi de 63 de ori) circul zilnic cu unicul scop de a influen aratele de schimb, sustr gându-se salaria ilor i mediului. Astfel de specula iicreeaz riscuri enorme i conduc c tre un viitor imprevizibil. Cre terea num ruluide crize financiare (criza din Asia a pus pe drumuri mai mul i oameni decâtmarea criz din anii '30) reprezint dovada unei lumi dominat de dolar. Darsolu ia pe care o ofer pie ele: financiare sunt noi produse financiare, care pentruo sum minim te asigur împotriva riscurilor, transformând astfel piromanii înagen i de vânz ri. Pie ele financiare au devenit o loterie distructiv unde vrajabanilor sunt bufoneria restului umanit ii;
Un bilan al globaliz rii: cre terea num rului de r zboaie, cre tereaviolen ei, degradarea ireversibil a mediului. O lume în care 30 mil. de copiipe an sau 340 de copii pe or mor de foame;
O nou form a colonialismului corporatist, care afecteaz rilerace i pe s racii din rile bogate;
Un proces de r spândire a Mc-culturii, respectiv de recunoa tere arcilor americane de b uturi r coritoare.
Globalizarea înseamn , îns , i multe oportunit i:Mobilitatea capitalurilor conduce la cre terea accesului la fonduri,
ceea ce, pe termen lung, poate conduce la o diminuare a diferen elor dintre state;Interna ionalizarea produc iei, introducerea progresului tehnic,
reducerea costurilor de transport contribuie la sc derea costurilor de produc ie,ceea ce permite reducerea pre urilor bunurilor i serviciilor i cre terea accesuluipopula iei la bunuri mai ieftine;
Reglement rile interna ionale în materie de liber circula ie arfurilor faciliteaz accesul din ce în ce mai larg c tre pie e. Taxele vamale au
cunoscut o reducere continu în ultimii ani, Ia majoritatea produselor industrialei multe dintre rile în dezvoltare i-au schimbat orientarea din ri predominant
exportatoare de produse primare în ri exportatoare de produse prelucrate;Sporirea concuren ei conduce la sporirea eficien ei, ceea ce are
efecte benefice asupra produc iei, diversit ii de bunuri i servicii, la difuziune acuno tin elor, a progresului i, în final, la cre terea productivit ii i satisfacereacât mai bun a cerin elor consumatorilor.
92
Pe parcursul dezvolt rii, de la economia interna ional la economiaglobal , economia cunoa te grade crescânde de integrare49. În prezent, economiaglobal se caracterizeaz prin cel mai ridicat grad de integrare a activit iloreconomice. Principalele diferen e dintre procesul de globalizare de la începutulsecolului i cel din prezent constau în dimensionarea i ritmul lor. Liberalizareacomer ului i a fluxurilor de capital, precum i reducerea costurilor de transportau dinamizat viteza de integrare a pie elor.
În trecut, marile b lii comerciale erau concentrate în Europa de Vest,Japonia i S.U.A. În prezent, se manifest cre terea rolului economiilor îndezvoltare în cadrul comer ului interna ional. Amploarea acestuia a atins iregiuni precum America Latin , Europa de Est, Rusia, China, India i alte ri dinAsia i Africa.
La nivel global, s-a intensificat concuren a i se manifest o strânsinterdependen economic între ri, se înregistreaz un num r mare deoportunit i în comer ul interna ional i un poten ial f precedent pentrucre terea ofertei.
3.2. Contextul economic interna ional în anii 2006 i 2007Încetinirea procesului de dezvoltare economic cu care a debutat secolul
XXI a fost relativ întrerupt începând cu anul 2002, când s-a declan at un proceslent de redresare economic 50, în pofida:
men inerii unor riscuri cronice în anumite zone geografice;evolu iei abrupte a pre ului petrolului;evolu iei sinusoidale a pie elor financiare.În anul 2007, România a continuat procesul de cre tere economic
demarat înc din anul 2000, cu toate c acest proces a fost influen at de evolu iileînregistrate de pre ul petrolului, de scumpirea materiilor prime de baz , perioadede secet , r zboaie i atacuri teroriste, de evolu iile pie elor financiare iimobiliare interna ionale, de crizele geo-politice ap rute în diferite continente.
În anii 2006 i 2007, în economia mondial a continuat cre terea pre uluipetrolului, care, la rândul s u, a generat: schimbarea raportului dintre principalelerate de schimb ale monedelor na ionale fa de dolar i o evolu ie ascendent a
49 Dumitrescu, S., Bal, A., Economia mondial , Editura Economic , Bucure ti, 1999, pag. 2050 Material selectat i prelucrat pe baza studiilor i analizei statistice, realizat de Institutul
Na ional de Statistic , Starea social i economic a României în anii 2006-2007, pag. 7-17
93
pre urilor la export, în cazul rilor produc toare de bunuri non-petroliere. Înacela i timp a avut loc i o majorare a consumurilor de petrol în China i StateleUnite ale Americii, atât ca efect al cre terii economice, cât i a nevoii de creare ide men inere a unor rezerve strategice cu rol de absorb ie a unor eventuale ocurimondiale i/sau zonale.
Aderarea României la Uniunea European la data de 1 ianuarie 2007 afost rezultatul unei perioade de eforturi sus inute pe linia reform rii societ ii ieconomiei române ti, demarate în deceniul anterior, dar accelerate îndeosebiîncepând cu anul 2000.
Primul an de participare a României în mecanismele UE a fost unulcomplicat, dar comparativ cu anul precedent, anul 2007 a adus o serie demodific ri pozitive, în România implementându-se politicile economice care iauîn considerare prevederile conceptului de dezvoltare durabil , adoptat i aplicat înultimii ani, de majoritatea statelor lumii.
Ritmurile de dezvoltare economic din ultimii ani au fost printre cele maiconsistente comparativ cu statele membre UE-27. De exemplu, cre terea PIB-uluiîn anii 2001-2007 a constituit circa 6%, ceea ce devanseaz majoritatea statelorUE. (Seceta din 2007, potrivit calculelor speciali tilor români, a diminuatcre terea PIB cu 2%).
Într-un timp scurt, România a realizat succese în multe domenii deactivitate, cele mai pronun ate fiind ob inute în anii 2004-2007, când efectiv s-auluat deciziile de principiu privind integrarea european , precum i în primul an deaderare.
Conform Raportului Mondial al Investi iilor (UNCTAD)51, indicele deperforman al investi ii lor str ine directe (ISD), România a trecut de pe locul101 în anul 2005, pe locul 21 în anul 2006.
Datorit schimb rii favorabile a imaginii interna ionale au sporitsubstan ial investi iile str ine. În anii 2004-2007 acestea au dep it volumul de 33mld. dolari SUA, inclusiv aproape un mld. lunar în anul 2006, România fiind aldoilea beneficiar ca m rime al ISD din regiune.
Investi iile str ine directe (ISD) au suplimentat fondurile interne i auasigurat un volum al produsului intern brut (PIB-ului) de circa 100 mld. euro înanul 2006 i de circa. 390 mld. lei (cca. 115 mld. euro) în anul 2007.
51 Revista Român de Statistic nr. 4/2008
94
România în 2007, potrivit Raportului Na ional al Dezvolt rii Umane(RNDU), s-a situat pe locul 60 din 177 state, pentru care exist informa ii.Documentul situeaz România printre rile cu un Indice al Dezvolt rii Umaneridicat.
Una dintre cele mai dinamice activit i ale economiei române ti a fost ceaa construc iilor, unde ritmul de cre tere a reprezentat 34% în anul 2007 (11 luni),fiind cel mai mare din Europa.
Sectorul IT de asemenea a fost într-o cre tere rapid (în 2006, 35%).În anul 2007 cu ritmuri rapide fa de cele ale PIB-ului, s-a dezvoltat i
comer ul exterior, unul dintre cele mai dinamice domenii de activitate aleeconomiei.
Dup volumul importurilor România se situeaz pe locul 25 în lume. Depeste trei decenii, aproximativ 2/3 din volumul acestor indicatori, revine rilormembre ale Uniunii Europene.
În anul 2007 cre terea economiei mondiale52 a înregistrat o temperarerelativ fa de ritmul înalt consemnat în ultimii trei ani. Produc ia mondial acrescut cu 3,6%, comparativ cu 3,9% în anul 2006. Aceasta s-a datorat par ial itensiunilor financiare existente la nivel mondial, care s-au manifestat în a douajum tate a anului 2007.
În anul 2007 pre ul petrolului a crescut puternic pentru al patrulea anconsecutiv (cu 9% peste media anului 2006). Pre urile materiilor prime53 s-aumajorat cu aproximativ 19% în anul 2007 fa de anul precedent cea mai marecre tere fiind înregistrat la produsele alimentare i la cele agricole. Cre tereapre urilor alimentelor la nivel mondial a fost influen at de sporirea considerabila cererii de produse alimentare (în special din partea Chinei), precum i deapari ia de surse noi ale cererii de m rfuri agricole, îndeosebi pentru produc ia debiocombustibili. Infla ia mondial a fost moderat În primele nou luni ale anului2007, presiunile infla ioniste accentuându-se în luna decembrie, când rata infla ieia atins nivelul de 3,3%54.
52 Raport anual 2007 i Balan a de pl i i pozi ia investi ional interna ional a României 2007,Banca Na ional a României53 Exclusiv resursele energetice54 Se refer la rile din Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE).
95
Zona euro55 a continuat s înregistreze o expansiune economic puternici în anul 2007 (2,6%), în pofida volatilit ii pre urilor energiei i a mediului
economic, marcat de incertitudini sporite, generate de turbulen ele financiare dina doua parte a anului. Principalul motor al expansiunii economice a fost cerereaintern , în special investi iile, care s-au situat cu 4,4% peste nivelul înregistrat înanul 2006, sus inute de condi iile favorabile de finan are, de profiturilesemnificative ale societ ilor i de îmbun irea eficien ei capitalului în sectorulcorporatist. Exporturile zonei euro au crescut cu 5,9% în anul 2007, reflectândmajorarea puternic a cererii externe, în pofida aprecierii monedei euro în cursulanului i a intensific rii concuren ei din partea Chinei i a altor ri din Asia.Importurile zonei euro s-au majorat, fiind stimulate de dinamica ridicat ainvesti iilor corporatiste i a exporturilor, precum i de aprecierea monedei unice.Contribu ia exporturilor nete la cre terea PIB a fost pozitiv (0,4 puncteprocentuale). Rata medie anual a infla iei, m surat prin indicele armonizat alpre urilor de consum, s-a situat la 2,1% în anul 2007, fa de 2,2% în anul 2006.Aceast evolu ie a fost determinat în cea mai mare parte de scumpirea materiilorprime, în special a energiei i, în ultimul trimestru al anului, a alimentelor56, iarpe plan intern de impactul cre terii impozitelor indirecte i al constrângerilorlegate de capacit ile de produc ie în contextul dezvolt rii economice i în spririicondi iilor de pe pia a for ei de munc . Rata omajului, care a urmat un trenddescendent începând cu anul 2005, s-a redus în continuare pân la 7,1 % lasfâr itul anului 2007, fiind cel mai sc zut nivel înregistrat în ultimii 25 de ani.Aceast sc dere ilustreaz , în egal m sur , relansarea economic , efectulevolu iilor salariale moderate i sus inute, precum i reformele implementate pepia a for ei de munc . Deficitul bugetar al zonei euro a coborât la 0,8% din PIB,de la 1,5% în anul 2006. Deficitele Italiei i Portugaliei, cele dou ri din zonaeuro care au fost supuse procedurii de deficit excesiv, s-au redus pân la 2,4% i,respectiv, 3%. În aceste condi ii, rata datoriei publice în anul 2007 a sc zut cuaproximativ 2% fa de anul precedent, pân la 66,7% din PIB, cel mai sc zutnivel de la începutul celei de a treia etape a Uniunii Economice i Monetare înanul 1999.
55 Statele membre UE din zone euro la care se face referire sunt cele 13 state membre UE aflate înzona euro la sfâr itul anului 2007: Austria, Belgia, Finlanda, Fran a, Germania, Grecia, Irlanda,Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania i Slovenia.56 Cerealele i produsele lactate
96
rile membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro57 au continuati men in ritmul alert al cre terii economice din anul 2006, dar cu evolu ii
diferite de la o ar la alta. În anul 2007, dup cre terea PIB, rile s-ar puteagrupa astfel: Statele Baltice i Slovacia (aproximativ 8%), Republica Ceh ,Polonia i România (6% - 6,5%), Cipru, Malta, Suedia i Marea Britanie (2,8% -4,4%), Danemarca (1,8%) i Ungaria (1,3%). Cre terea activit ii economice dinmajoritatea rilor a fost stimulat de cererea intern . Consumul privat a fostimpulsionat de majorarea veniturilor reale disponibile, asociat cre teriiaccelerate a salariilor i a gradului de ocupare a for ei de munc .
Pia a for ei de munc continuat s se amelioreze în majoritatea statelormembre ale UE din afara zonei euro, rata omajului a continuat s scad ,datorit cre terii semnificative a gradului de ocupare a for ei de munc . În ultimiiani, migra ia extern a for ei de munc a continuat s afecteze oferta for ei demunc din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia i România. În anul 2007, Estonias-a confruntat cu o situa ie similar . În schimb, Republica Ceh , Danemarca,Cipru, Ungaria, Malta, Slovacia, Suedia i Marea Britanie au înregistrat fluxurinete pozitive de migrare a for ei de munc . Rata infla iei, m surat prin indicelearmonizat al pre urilor de consum, a înregistrat o tendin ascendent înmajoritatea statelor UE din afara zonei euro, fiind stimulat de majorareasemnificativ a pre urilor alimentelor i energiei, precum i de expansiuneacererii interne. Cea mai ridicat rat a infla iei s-a înregistrat în rile cu un ritmaccelerat de cre tere economic , respectiv Statele Baltice, Bulgaria, Ungaria iRomânia (între 4,8% i 10,1%). O rat medie a infla iei sub 2% s-a înregistrat înDanemarca, Malta, Slovacia i Suedia.
Stabilitatea pre urilor este esen ial , nu numai pentru c aceastaprotejeaz valoarea veniturilor tuturor, ci i pentru c men inerea stabilit iipre urilor i credibilitatea pe termen mediu constituie una din condi iilepreliminare care stau la baza dezvolt rii durabile i cre rii de locuri de munc .
Banca Central European (BCE)58 a redus primele de risc de infla ie,asigurând astfel un mediu financiar prielnic cre terii economice i cre rii delocuri de munc . De la lansarea monedei uro i pân la sfâr itul anului 2007, în
57 Statele membre UE din afara zonei euro la care se face referire sunt cele 14 state membre UEaflate în afara zonei euro la sfâr itul anului 2007: Bulgaria, Republica Ceh , Cipru, Danemarca,Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Polonia, România, Slovacia, Suedia, Ungaria.58 Buletin Lunar, a 10-a aniversare a BCE – Banca Central European (Eurosistem), 2008.
97
zona euro au fost create peste 15 milioane de locuri de munc noi, iar rataomajului s-a situat la cel mai sc zut nivel de la începutul anilor '80.
Euro de ine un rol extrem de important în buna func ionare a vastei pie eeuropene i, astfel, în realizarea unei adev rate pie e unice. În acela i timp,moneda unic a contribuit la protejarea economiei din zona euro împotrivanumeroaselor ocuri care s-au produs la nivel mondial i a turbulen e lor majoredin ultimii ani.
Primii zece ani de la lansarea monedei euro au coincis cu o expansiune precedent a Uniunii Europene. La 1 mai 2004, zece ri au aderat la Uniune
i altele dou au urmat la data de 1 ianuarie 2007 (România i Bulgaria). Dinmulte puncte de vedere, aceast extindere a fost cea mai important i cea maivast din istoria Uniunii Europene. Num rul total al statelor membre a crescut dela 15 la 27, iar popula ia s-a m rit cu aproximativ 100 de milioane, ajungând laaproape 500 de milioane. Totodat , impactul economic al acestei expansiuni a
mas pe ansamblu relativ nesemnificativ. PIB total a crescut cu mai pu in de10%, venitul pe cap de locuitor în majoritatea noilor state membre fiind, înmomentul ader rii, mult mai sc zut decât media UE.
Întrucât se a teapt ca toate noile state membre s adopte moneda euro laun moment dat, Eurosistemul a acordat i acord în continuare o aten ie deosebitextinderii UE. Consiliul general al BCE examineaz periodic evolu iile economice,financiare i monetare din rile candidate i din rile poten ial candidate.
Început în a doua jum tate a anului 2003, revirimentul activit iieconomice din zona euro a continuat În anii 2004 i 2005. Astfel, ritmultrimestrial de cre tere a PIB real a fost, în medie, de 0,5% în semestrul I 2004,cea mai ridicat rat de cre tere consemnat din prima jum tate a anului 2000.Dinamica PIB real a înregistrat apoi o relativ moderare în semestrul II 2004 isemestrul I 2005, datorat par ial major rii cota iilor petrolului, unei deceler ritemporare a cre terii economice mondiale, precum i transmiterii cu un oarecaredecalaj a efectelor aprecierii anterioare a euro.
În ceea ce prive te pre urile, infla ia anual medie m surat prin Indicelearmonizat al pre urilor de consum (IAPC) s-a situat la 2,2% în anul 2006 i 2,1 %în anul 2007, alimentat în principal de cererea intern . Rata infla iei a cunoscutfluctua ii însemnate în ambii ani pe fondul evolu iilor la nivelul cota iilorpetrolului. În anul 2006, rata infla iei s-a înscris pe o traiectorie ascendent pânîn luna august, determinat în principal de scumpirea semnificativ a energiei.
98
Ulterior, rata anual a infla iei a sc zut sub 2% pe parcursul anului, ca oconsecin a diminu rii considerabile a cota iilor petrolului i a manifest rii unorefecte de baz . Pân în trimestrul III 2007, ratele anuale ale infla iei au evoluatconform defini iei BCE a stabilit ii pre urilor, par ial datorit unor efecte de bazfavorabile generate de evolu iile din anul anterior la nivelul pre urilor energiei.
În schimb, spre sfâr itul anului 2007, rata anual a infla iei a consemnat ocre tere abrupt , atingând niveluri sensibil superioare pragului de 2%, în principalpe fondul scumpirii considerabile a alimentelor i petrolului pe pie eleinterna ionale în semestrul II 2007. Presiunile puternice pe termen scurt în sensulcre terii pre urilor s-au accentuat îndeosebi începând cu trimestrul IV 2007.
Expansiunea economic s-a accelerat în semestrul I 2006 i s-a generalizattreptat, devenind endogen , în principal pe fondul cererii interne. În ansamblu, înpofida impactului exercitat de volatilitatea i nivelul ridicat al cota iilorpetrolului, PIB real s-a majorat cu 2,8% în anul 2006 fa de 1,6% în 2005 i2,1% în 2004. În anul 2007, activitatea economic i-a continuat expansiuneaîntr-un ritm alert. Astfel, nivelul PIB real a crescut cu 2,7%, fiind alimentat înprincipal de cererea intern . i dinamica investi iilor s-a men inut alert gra iecondi iilor favorabile de finan are, rentabilit ii corporative ridicate iîmbun irii constante a eficien ei capitalului în urma restructur rilor operate însectorul corporativ pe o perioad îndelungat . Cu toate acestea, perspectiveleprivind cre terea economic au fost afectate de un grad extrem de ridicat deincertitudine, în a doua jum tate a anului 2007. Aceste incertitudini au fostgenerate de dificultatea stabilirii impactului poten ial asupra economiei realeexercitat de turbulen ele financiare declan ate în luna august 2007.
Contextul economic interna ional presupune i analiza pie elor for ei demunc din zona euro. Utilizarea for ei de munc , definit ca num rul total de orelucrate pe an împ it la num rul popula iei totale, s-a majorat cu 0,2% în mediepe an în perioada 1999-2007 în zona euro. Aceast evolu ie reflect expansiuneaparticip rii pe pie ele for ei de munc i a popula iei ocupate. Rata de participarea fost de 67,2% în anul 1999, iar în anul 2007 a ajuns la aproximativ 71%. Dinmomentul cre rii Uniunii Economice i Monetare (UEM) în anul 1999, num rulangaja ilor în zona euro a dep it cifra de 15 milioane, în timp ce între anii 1990-1998 num rul acestora a crescut cu numai 5 milioane. Între anii 1997-2007,expansiunea ratei generale de ocupare a for ei de munc s-a majorat de la 60,3%la 65,5%. Cre terea popula iei ocupate a generat sporirea gradului de ocupare a
99
for ei de munc în rândul femeilor i al popula iei vârstnice.Economia zonei euro este relativ deschis , în special în compara ie cu alte
dou mari economii importante ale lumii: economia Statelor Unite i economiaJaponiei. În anul 2006, valoarea combinat a importurilor i exporturilor debunuri i servicii a fost de aproximativ 42% din PIB, comparativ cu aproape32% în cazul Japoniei i 28% în cazul Statelor Unite. Zona euro a reprezentat18% din valoarea exporturilor mondiale, fa de aproximativ 12% în cazulStatelor Unite, 6% în cazul Japoniei i 10% în cazul celor mai mari zece riexportatoare de petrol. În plus, gradul de deschidere a zonei euro a crescutsemnificativ din 1998 (cu 11 puncte procentuale), în special ca urmare a cre terii rapidea schimburilor comerciale cu noile state membre ale Uniunii Europene i China.
În ultimii ani, schimburile comerciale între rile din zona euro s-auintensificat puternic. Valoarea exporturilor i importurilor de bunuri în cadrulzonei euro s-a majorat de la aproximativ 26% din PIB în 1998, anul care aprecedat introducerea euro, la 33% din PIB în 2007. În paralel, au crescut ischimburile de servicii în zona euro, de la un nivel de 5% la 7% din PIB. În anul2007, schimburile dintre rile din zona euro au reprezentat aproximativ jum tatedin schimburile comerciale totale ale zonei euro.
În ceea ce prive te serviciile, majorarea anual a fluxurilor din cadrulzonei euro a fost de fapt inferioar celei înregistrate de schimburile comerciale cucele trei ri din afara zonei euro, posibil ca urmare a cre terii nivelului despecializare înregistrat de Marea Britanie în sectorul serviciilor i men inerii unuigrad foarte ridicat de fragmentare în cazul pie ei interne a serviciilor UE.
Zona euro este, de asemenea, relativ deschis din perspectiv financiar ,activele i pasivele interna ionale dep ind 150% din PIB în 2006 fa deaproximativ 115% în cazul Statelor Unite i 90% în cazul Japoniei. În plus,deschiderea financiar extern a zonei euro a crescut semnificativ în ultimii ani,activele i pasivele acesteia majorându-se cu aproape 60% din PIB în perioada1999-2006 fa de restul lumii.
3.3. Caracteristici i particularit i ale pie ei serviciilorPia a serviciilor prezint o serie de caracteristici, ceea ce determin
anumite particularit i.59
59 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Româno-American , EdituraUniversitar , Bucure ti, 2005, pag. 100-102.
100
Principalele caracteristici ale pie ei serviciilor sunt: diversitatea,includerea doar a serviciilor marf , dificultatea evalu rilor cantitative privindstructura i dinamica pie ei.
Diversitatea, prim caracteristic a pie ei serviciilor este determinat de:a) diversitatea categoriilor de servicii care determin o structur complex
a pie ei serviciilor. Astfel, pia a serviciilor de afaceri este constituit din:- pia a serviciilor de cercetare;- pia a serviciilor IT;- pia a serviciilor profesionale, care se poate structura astfel:
pia a serviciilor juridice;pia a serviciilor de arhitectur etc.
b) diversitatea modului de manifestare a concuren ei. În practic seîntâlnesc mai multe forme de concuren (de la concuren a perfect la concuren ade monopol). Concuren a cea mai evident , are loc, de regul , între întreprindericare apar pe pia cu bunuri identice sau diferen iate nesemnificativ, destinatesatisfacerii acelora i nevoi60. În acest caz, diferen ierea dintre concuren i serealizeaz prin imaginea de marc , pe care fiecare se str duie te s o confereproduselor proprii, utilizând mijloace i tehnici corespunz toare. De aceea, eaeste cunoscut sub denumirea de concuren de marc .
Întreprinderile se pot concura îns i prin oferirea de produse similare,care satisfac în m sur diferit aceea i nevoie; în acest caz, competi ia serealizeaz prin diferen ierea calitativ a produselor. De regul , astfel de produsesunt substituibile în consum. Produc torii alc tuiesc împreun o industrie, iarconcuren a dintre ei se nume te concuren a la nivel de industrie. În ambelesitua ii, în care întreprinderile se adreseaz deci acelora i nevoi, cu produsesimilare (sau identice), are loc o concuren direct .
Exist numeroase situa ii în care aceea i nevoie poate fi satisf cut în maimulte moduri, cu servicii diferite. De pild , nevoia de petrecere a timpului liberse poate satisface prin vizionarea unui film sau prin practicarea unor sporturi:întreprinderile care presteaz aceste dou categorii de servicii i satisfac aceea inevoie, oferind fiecare alt serviciu, se afl în rela ie de concuren . Concuren adintre aceste firme se nume te concuren formal .
60 Balaure V., (coordonator) – Marketing, edi ia a-II-a revizuit i ad ugit , Editura Uranus,Bucure ti 2002, p.110
101
În sfâr it toate întreprinderile ac ionând în cadrul pie ei î i disput practicacelea i venituri ale consumatorilor. Concuren a dintre ele are la baz categoriade nevoi c reia i se adreseaz produsul, fiecare dispunându- i întâietatea însatisfacerea acesteia. De pild , o întreprindere turistic se afl în concuren cuuna profilat pe vânzarea de bunuri de folosin îndelungat , anumite categorii decump tori fiind obliga i la nivelul mai redus al veniturilor s opteze întrecump rarea unor bunuri i efectuarea unei c torii turistice. Concuren a, privitîn acest mod, se nume te concuren generic .
Competi ia dintre întreprinderile care se adreseaz acelora i nevoi sauunor nevoi diferite prin oferirea de produse diferite, poart denumirea deconcuren indirect . Sintetizând cele prezentate, avem urm torul tablou alformelor concuren ei:
concuren a de marcdirect
(din punctul de vedere concuren a la nivel deConcuren a al produc torului) întreprindere
indirect concuren a formal(din punctul de vedere concuren a generic
al pie ei)
Fig. 8 – Formele concuren eiSursa: Balaure, V., (coordonator), Marketing, edi ia a II-a revizuit i ad ugit , EdituraUranus, Bucure ti, 2002, pag.111
Deci concuren a direct exprim competi ia privit din punctul de vedereal produc torului, în timp ce concuren a indirect apare ca fiind privit dinpunctul de vedere al pie ei.
Concuren a ideal , numit concuren perfect presupune existen a încadrul pie ei a urm toarelor condi ii: atomicitatea (existen a unui num r mare devânz tori i cump tori, interven iile individuale ale acestora neputânddetermina o schimbare a cererii sau ofertei globale), transparen a perfect apie ei (respectiv cunoa terea precis de c tre cump tor i vânz tor a tuturorelementelor pie ei), omogenitatea produsului (existen a pe pia a unor produseidentice, echivalente), intrarea i ie irea liber pe pia i perfecta mobilitatea factorilor de produc ie (to i întreprinz torii s poat g si liber i nelimitatcapitalul i for a de munc de care are nevoie la un moment dat).
102
În realitate aceste condi ii sunt îndeplinite doar par ial, ceea ce înseamn pia a cunoa te, de fapt o concuren imperfect , ea manifestându-se în
urm toarele forme:concuren a pur , caracteristic situa iei cu mul i ofertan i, ac ionând în
cadrul pie ei bunurilor de mas (minereuri, combustibili, cereale etc.).Diferen ierile nesemnificative dintre produse i dintre condi iile de comercializarea acestora impun alinierea tuturor concuren ilor la acela i nivel de pre uri, acesteaavând la baz raportul cantitativ dintre cerere i ofert ;
concuren a monopolistic presupune, de asemenea mai mul i ofertan iac ionând în cadrul pie ei unor produse care îns , prin natura lor, pot fidiferen iate într-o anumit m sur (calitate, gabarit, performan e, model, culoareetc.). Situa ia concuren ial are ca efect o anumit aliniere a pre urilor cudiferen ieri corespunz toare impuse de diferen ele dintre produse. Posibilitatea caprin diferen ieri fa de concuren i s fie ob inut o situa ie de „monopol” relativpentru un anumit segment de cump tori, explic denumirea oarecumcontradictorie a acestei forme de concuren ;
concuren a oligopolist este caracteristic situa iilor de pia cu pu iniofertan i. Num rul redus al concuren ilor creeaz premisele unei competi ii aspre,datorit posibilit ilor de cunoa tere a pozi iei de inute de fiecare în cadrul pie ei.Din acest motiv, schimbarea atitudinii unuia dintre concuren i atrage rapid oreac ie de r spuns din partea celorlal i. Pe acest fundal pot s apar înscartelurile, situa ie în care, de regul în mod ilegal, concuren ii principali sauchiar to i concuren ii fixeaz împreun pre urile i alte condi ii de vânzare.
Atunci când firmele ofer aceea i marf , diferen iindu-se doar prinservicii sau pre uri avem de a face cu oligopol pur. Firmele care ofer produsepar ial diferen iate în special prin calitate, modele sau servicii, ac ioneaz încadrul concuren ei de tip oligopol diferen iat.
În toate cazurile prezentate mai sus, concuren a are ca „actori” ofertan iirfurilor, presupunându-se c ei vizeaz un num r mare de cump tori. În
condi iile în care exist o singur firm furnizeaz un anumit produs sau serviciuîntr-o anumit ar sau zon (po ta, compania de electricitate) ne confrunt m cu ositua ie de monopol pur. Acest monopol poate fi rezultatul unei hot râriguvernamentale, al unei licen e, al unor economii de scar sau a altor factori. Unmonopol neregulat care caut s maximizeze profiturile ar cere un pre mare, arface foarte pu in publicitate, i ar oferi servicii minime, deoarece consumatorii
103
sunt obliga i s cumpere produsul oferit de firma respectiv , în lipsa altorvariante. Dac exist îns produse substituibile sau se anun pericolul uneiconcuren e, monopolistul pur ar putea investi în servicii de calitate i tehnologie,care ar ac iona ca bariere de intrare pentru concuren . Un monopol regulat, pe dealt parte, ar fi obligat s reduc pre ul i s furnizeze servicii mai bune.
În unele cazuri, îns , ofertan ii – în num r mai mare sau mic – seconfrunt cu un singur cump tor. Pia a cunoa te în acest caz o situa ie demonopson. Ob inerea comenzilor, respectiv vânzarea-cump rarea, se realizeaz ,de regul , pe calea licita iilor care semnific , de asemenea, un gen de concuren .De asemenea în cadrul pie ei se întâlne te mai rar i situa ia în care atât ofertantulcât i beneficiarul de in fiecare o situa ie de monopol. Aceast situa ie estecunoscut sub denumirea de monopol bilateral.
O alt caracteristic a pie ei serviciilor se refer la includerea numai aserviciilor marf . Serviciile publice sau serviciile nonmarket satisfac o partesemnificativ a cererii de servicii din partea popula iei, dar i cererea manifestatde întreprinderi. Astfel, exist categorii de servicii care sunt atât servicii publicecât i servicii marf (s tate, înv mânt etc).
Dificultatea evalu rilor cantitative privind structura i dinamica pie eiserviciilor reprezint o alt caracteristic a pie ei serviciilor i rezult dinintangibilitatea serviciilor. De regul , evaluarea serviciilor este realizat calitativi vizeaz atât serviciul în sine cât i consecin ele acestuia. De exemplu, în cazul
serviciilor medicale, exprim rile cantitative vizeaz intensitatea prest riiserviciilor: num rul de spitale, num r de persoane internate, num rul de zile despitalizare, num rul de medici la 1000 de locuitori, etc. Dar, dac ne propunem sevalu m calitatea actului medical, preocup rile se complic deoarece necesitelaborarea unei metodologii unanim acceptat i validat .
Cu toate aceste dificult i, sunt categorii de servicii care prin specificul lorse pot evalua numai cantitativ. De exemplu, serviciile de telecomunica ii pentrucare se pot determina indicatori privind intensitatea/traficul (num rul de abona i),sau evaluarea calit ii (durata medie a unei convorbiri).
În general, pia a serviciilor este o pia imperfect din punct de vedere almodului de manifestare a concuren ei. Printre particularit ile pie ei serviciilorrezultate din modul de manifestare a concuren ei enumer m:
neomogenitatea majorit ii serviciilor;afectarea atomicit ii;
104
existen a unor bariere la p trunderea (lansarea) pe pia ;limitarea transparen ei.
Neomogenitatea majorit ii serviciilor este determinat de:inseparabilitatea unor servicii de persoana prestatorului i respectiv autilizatorului.imaterialitatea serviciilor;În general acela i serviciu este specific fiec rui prestator. De exemplu,
calitatea actului medical este determinat de preg tirea de specialitate amedicului, de experien a i talentul acestuia. Totu i sunt servicii, care de iconsumul serviciului nu necesit prezen a prestatorului, calitatea este specificfiec rui furnizor (de exemplu, serviciile de editare).
Afectarea atomicit ii este determinat de netransferabilitatea unui serviciu.De exemplu, dac într-o localitate exist presta ii pentru servicii de acela i fel(restaurante, cabinete medicale), pia a se poate deplasa spre o concurenmonopolist , dac exist un singur prestator (un singur restaurant sau un singurcabinet medical). În aceste condi ii, aceste unit i prestatoare de servicii particippe pia în calitate de monopol.
Existen a unor bariere la p trunderea (lansarea) pe pia a serviciilor P trunderea (lansarea) pe pia a unor servicii este condi ionat de o serie derestric ii, ce pot fi de natur birocratic sau economic .
Limitarea transparen ei reprezint o alt particularitate a pie ei serviciilor ieste cauzat de:
imaterialitatea serviciilor;perisabilitatea serviciilor.
Restric ii de natur
birocratic
licen a de emisie în cazul unor servicii detelecomunica ii;brevetul de turism în cazul serviciilor turistice;licen a de distribu ie în cazul comercializ rii deproduse ce pot afecta securitatea popula iei;autorizarea sau acreditarea pentruînv mântul particular.
Restric ii de natur
economic
capitalul necesar pentru prestarea serviciilor detelecomunica ii;capitalul minim foarte mare în cazul serviciilorbancare.
105
Aceast particularitate a pie ei serviciilor limiteaz accesul la informa ii ipoate afecta raportul cerere-ofert , în sensul dezechilibr rii acesteia. Pentrueliminarea într-o propor ie cât mai mare a efectelor negative ale acestor cauze cedetermin limitarea transparen ei, întreprinderile î i stabilesc strategiidiferen iate, precum: perceperea de tarife diferen iate, acordarea de diferitefacilit i, lansarea unor pachete de servicii etc.
Dar sunt servicii a c ror pia prezint tr turile unei concuren eperfecte: atomicitatea participan ilor, omogenitatea produselor, accesibilitatea,fluiditatea i mobilitatea factorilor de produc ie. Este cazul pie ei serviciilor demultiplicare a documentelor, develop ri foto etc.
3.4. Cererea de serviciiConsumatorul se manifest pe pia în calitate de agent al cererii. El este
cel care beneficiaz de serviciile achizi ionate pentru a le utiliza în scopulsatisfacerii necesit ilor sale.
În sens microeconomic, cererea de servicii exprim cantitatea de serviciipe care un agent economic sau to i agen ii economici sunt dispu i s oachizi ioneze într-o perioad de timp, în condi iile tarifului existent i ale altorîmprejur ri economice i subiective care o determin , pentru satisfacerea nevoilorde consum.
3.4.1. Con inutul i formele de manifestare a cererii de serviciiPlecând de la ideea conform c reia consumul este probabil scopul
fundamental al laturii materiale a vie ii, vom continua cu analiza nevoii deconsum.
Nevoia de consum reprezint ansamblul necesit ilor oamenilor,unit ilor economice, institu iilor, deci a tuturor agen ilor economici existen i pepia . Aceasta poate fi definit i ca o dorin de satisfacere n scut dintr-oexigen natural sau din adeziunea la exigen ele de comportament ale societ ii,care incit la o ac iune i care este satisf cut prin intermediul consumului. Deasemenea, nevoia de consum reprezint o lips perceput privind posedarea sauconsumul unui bun oarecare61.
Nevoia de consum se poate exprima printr-o cerere solvabil individualsau colectiv . Ansamblul trebuin elor ce dau con inutul categoriei de nevoie de
61 Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N., Al., Marketing, Dic ionar explicativ, EdituraEconomic , Bucure ti, 2003, pag. 482-484
106
consum apare i se formeaz într-un cadru general, concret, creat de produc iasocial . Prin volum, structur i diversitate, produc ia determin dimensiunile icomplexitatea sistemului de nevoi. În raport cu produc ia ce se realizeaz efectiv,se pot deosebi urm toarele categorii de nevoi:
nevoi efective care pot fi satisf cute pe baza poten ialului de produc ieactual disponibil în economie;
nevoi latente care ar putea fi satisf cute, deoarece exist tehnologiilenecesare, dar care înc nu s-au manifestat efectiv pe parcursul procesuluieconomic pân în prezent;
nevoi virtuale care sunt clar formulate, dar a c ror satisfacere nu esteposibil în prezent datorit lipsei tehnologiilor corespunz toare.
Ansamblul nevoilor de consum productiv sau neproductiv ale agen iloreconomici, institu iilor i popula iei, privite la scara întregii societ i formeaznevoia social . Nevoile sociale existente la un moment dat se manifest pe piasub forma cererii de bunuri i servicii dar nu trebuie confundate nevoile umane cucererea, deoarece cererea reflect acele nevoi care se pot satisface prinintermediul pie ei.
Nevoile de consum pot fi clasificate dup diferite criterii. Astfel, dupgradul de necesitate se pot distinge:
- nevoi de prim necesitate;- nevoi de necesitate medie;- nevoi de lux.
În func ie de posibilitatea de a produce bunurile i serviciile necesaresatisfacerii nevoilor, acestea pot fi:
- nevoi solvabile, când exist posibilitatea real de a le procura;- nevoi nesolvabile, care nu pot fi satisf cute datorit lipsei puterii de
cump rare necesare.Din punct de vedere al raporturilor dintre nevoi, exist :
- nevoi care se completeaz (principale i complementare);- nevoi care se asociaz ;- nevoi care se exclud reciproc.
În func ie de motivul formativ, nevoile se împart în:- nevoi de baz ale existen ei (hran , îmbr minte etc);- nevoi generate de procesul de produc ie (materii prime, materiale,
combustibili etc).
107
În func ie de caracterul lor, nevoile pot fi: materiale, spirituale i sociale.Nevoile sunt diferite i în func ie de natura valorii de întrebuin are,
care le asigur procesul de satisfacere. O serie dintre aceste nevoi, cum sunt celede hran , implic consumarea bunurilor materiale, iar altele se satisfac prinintermediul anumitor servicii, cum sunt cele de transport, comunica ii, instruire,cultur etc.
Cererea reprezint dorin a de a intra în posesia unui produs (bun sauserviciu) la care se adaug posibilitatea i disponibilitatea de a pl ti pre ul cerutpentru acesta62.
Prin cererea de servicii se satisface partea principal a nevoii de consum,serviciile procurându-se i prin intermediul pie ei, astfel încât, cererea de serviciieste determinat de trei condi ii esen iale de existen 63:
disponibilitatea de a cump ra serviciul respectiv;existen a dorin ei clientului de a consuma într-o anumit cantitate un
serviciu;posibilitatea de a achizi iona serviciul respectiv, determinat în principal
de solvabilitatea consumatorului. Cererea de servicii poate fi întâlnit în diverse de forme de manifestare,
datorit ariei foarte largi de cuprindere, dinamismului, mobilit ii i complexit iisectorului de servicii64.
a) Astfel, din punctul de vedere al solvabilit ii, cererea de servicii poate fi:- cerere efectiv , care se manifest pe pia i care poate fi satisf cut ;
acest tip de cerere îndepline te dou condi ii i anume: existen a pepia a serviciului i capacitatea cump torului de a pl ti pentruserviciul respectiv;
- cererea poten ial , reprezentat de nevoile reale, dar care nu poate fisatisf cut datorit incapacit ii unuia dintre cei doi agen i economicide a asigura producerea i/sau comercializarea i consumul.
b) Dup modul de manifestare în timp, cererea de servicii poate fi:- cerere curent specific serviciilor ce prezint un grad sporit de
necesitate pentru una sau mai multe categorii de consumatori (deexemplu: serviciile de transport, serviciile de înv mânt etc.);
62 Gherasim, T., Microeconomie, vol. I, Editura Economic , Bucure ti, 1993, pag. 6963 Zaharia, N., (coord.), Economia serviciilor, Editura Universitar , Bucure ti, 2004, pag. 12764 Patriche, D., Tratat de economia comer ului, Editura Eficient, Bucure ti, 1998, pag. 215
108
- cerere sezonier specific serviciilor a c ror necesitate sauposibilitate de consum apar cu o anumit periodicitate (de exemplu:serviciile de turism de pe litoral, servicii de închiriere aechipamentelor sportive pentru schi etc.);
- cerere ocazional sau rar care se manifest numai în anumitecondi ii determinate de ocazii sau evenimente cu caracter de excep iepentru consumatori (de exemplu: serviciile de renovare a uneilocuin e, service-ul pentru bunurile de uz îndelungat etc).
c) Dup gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi:- cerere satisf cut care în timpul manifest rii pe pia întâlne te o
ofert echivalent atât din punct de vedere cantitativ cât i structural;- cerere nesatisf cut care este reprezentat de acea nevoia social
pentru care în momentul manifest rii pe pia nu exist corespondencu oferta de servicii.
Identificarea cererii nesatisf cute prezint o deosebit importan pentruîntreprinz tori, deoarece pe baza acesteia î i pot fundamenta decizia dedezvoltare a afacerilor, oferind pe pia tocmai serviciile pentru care s-amanifestat cererea, dar pentru care pe pia nu s-a reg sit o ofert echivalent .
d) Din punctul de vedere al manifest rii în timp, cererea de servicii poate fi:- cerere constant care se men ine relativ neschimbat pentru o
perioad de timp mai îndelungat (de exemplu: serviciile medicalepentru bolile cardiovasculare, serviciile de paz i protec ie o unorobiective importante etc);
- cerere descresc toare care se manifest în cazul serviciilor a c rorintensitate a cererii a devenit inferioar serviciilor concurente sauserviciilor care satisfac acelea i nevoi, dar la un nivel superior (deexemplu: serviciile pentru repararea înc mintei);
- cerere cresc toare care se manifest în cazul serviciilor pentru careinfluen a factorilor determinan i are drept rezultat sporirea solicit rilordin partea consumatorilor (de exemplu: serviciile de creditare oferitede institu iile bancare).
e) În func ie de agentul economic care exprim cererea de servicii, sedeosebesc:
- cerere individual care se manifest din partea unui individ,întreprindere sau institu ie pentru un anumit serviciu;
109
- cerere agregat care reprezint pe de o parte însumarea tuturorcererilor individuale de pe pia a unui serviciu într-o perioad de timpi pe de alt parte reprezint ansamblul cheltuielilor realizate în cadrul
unei economii na ionale pentru procurarea serviciilor.3.4.2. Factori de influen ai cererii de serviciiIdentificarea i studierea factorilor de influen ai cererii de servicii
reprezint o etap important în procesul complex de evaluare cantitativ icalitativ a serviciilor. Rezultatele ob inute din acest demers tiin ific constituie obaz în fundamentarea investi iilor în acest domeniu, precum i în fundamentareapoliticilor de pia ale ofertan ilor de servicii.
Factorii de influen ai cererii de servicii se pot grupa în dou maricategorii: factori generali i factori specifici65.
3.4.2.1. Factori generali ai cererii de serviciiDin aceast categorie de factori ai cererii de servicii fac parte: tarifele
practicate, veniturile consumatorului, tarifele serviciilor substituibile icomplementare, preferin ele consumatorului i factorul timp.
a) Tarifele practicate constituie un factor puternic de influen al cererii deservicii, deoarece când tariful unui serviciu cre te, consumatorul va cump ra ocantitate mai mic din serviciul respectiv. Exist dou explica ii pentru aceasta.În primul rând, alocând un tarif mai mare pentru un serviciu pe care înainte îlcump ra cu mult mai pu in, va reduce vizibil o parte din venitul s u. A douasitua ie intervine când consumatorul r spunde cre terii tarifului unui serviciu înstrâns leg tur cu alte servicii, acesta trecând cu u urin la înlocuirea serviciuluirespectiv cu un altul pe care î i permite s îl pl teasc la acela i pre pe care îlaloca serviciului anterior. În general se poate afirma c cererea pentru un serviciueste invers propor ional cu tariful, în condi iile men inerii unui nivel constantpentru ceilal i factori.
Modific rile cererii de servicii în func ie de tarifele practicate depind de:- nivelul ini ial al tarifului;- calitatea serviciului respectiv;- raportul existent între calitatea i tariful serviciului respectiv;- elasticitatea cererii în raport cu tariful practicat.
65 Zaharia, M., (coord), Economia de servicii, Editura Universitar , Bucure ti, 2004, pag. 133-143
110
b) Veniturile consumatorului reprezint un alt factor de influen a cereriide servicii. În func ie de evolu ia cererii, determinat de modificarea veniturilorconsumatorului, serviciile pot fi:
- servicii normale, a c ror cerere cre te sau scade în aceea i direc ie cuvenitul consumatorului;
- servicii inferioare, a c ror cerere evolueaz în sens contrar veniturilorconsumatorului.
Efectele influen ei veniturilor consumatorului asupra cererii de serviciipoate fi diferit, în func ie de mediul economico-social în care se manifestcererea pentru un serviciu sau altul.
c) Tarifele serviciilor substituibile Serviciile substituibile sunt acele servicii care satisfac nevoi similare.
Dac tariful la unul dintre servicii cre te are loc sporirea cererii la serviciulsubstituibil. În func ie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi:
- perfect substituibile atunci când utilitatea serviciului substituit esteaproximativ egal cu cea a substituentului;
- par ial substituibile atunci când substituirea se realizeaz doar într-oanumit propor ie.
Foarte important este s se cunoasc disponibilitatea consumatorului de asubstitui un serviciu cu altul.
d) Tarifele serviciilor complementare influen eaz nivelul i evolu iacererii de servicii în sens contrar. Principala caracteristic a serviciilorcomplementare se refer la manifestarea utilit ii serviciilor consumate împreun ,iar cre terea tarifului la unul dintre servicii, diminueaz consumul ambelorservicii. În func ie de gradul de complementaritate serviciile pot fi: strictcomplementare, în cazul c rora gradul de complementaritate este apropiat de 1,i par ial complementare, care au un grad de complementaritate diferit de 1.
e) Preferin ele consumatorului pentru un anumit serviciu influen eazdirect evolu ia cererii, astfel, dac vor cre te preferin ele cump torilor pentru unserviciu, cererea total pentru acel serviciu va cre te. Preferin ele consumatoruluipot fi identificate prin cercet ri de marketing i în general r mân constante peperioade mai îndelungate de timp. Acest factor prezint anumite valen e:
- eviden iaz anumite aspecte calitative cu influen e asupra cererii deservicii;
- st la baza criteriilor de segmentare a ofertei de servicii;
111
- permite evaluarea cantitativ a cererii de servicii, desigur în urma unoranalize complexe a restric iilor de natur financiar , în principal.
f) Factorul timp este mai pu in important în evaluarea cererii de servicii,mai ales dac avem în vedere simultaneitatea produc iei i consumului. Acestfactor prezint interes doar în m sura necesit ii preg tirii necesit ii preg tiriiproduc torului pentru a fi capabil de a oferi un anumit serviciu.
3.4.2.2. Factori specifici de influen ai cererii de serviciiSectorul ter iar este deosebit de vast i prezint un grad ridicat de
complexitate. De aceea, concomitent cu ac iunea factorilor cu caracter general,cererea de servicii este influen at i de o serie de factori cu caracter specific.Specificitatea factorilor de influen se diferen iaz pe principalele categorii deservicii:
servicii prestate în special pentru popula ie;servicii prestate în special pentru întreprinderi;servicii interna ionale.
a) Factorii specifici cererii de servicii a popula iei – din aceast categoriefac parte urm torii factori: factorii demografici, factorii socio-culturali, raportultimp liber-venituri.
Principalii factori demografici cu influen direct asupra structurii idinamicii cererii de servicii a popula iei sunt:
num rul popula iei;structura pe sexe i pe grupe de vârst a popula iei;reparti ia teritorial a popula iei, atât din punct de vedere numeric câti al structurii pe sexe i pe grupe de vârst .
Factorii demografici privind popula ia de pân la 19 ani influen eaz înmod direct evolu ia serviciilor de educa ie i de înv mânt, în special primar,gimnazial i liceal. La cealalt extrem se reg se te popula ia de vârsta a III-acare exercit o influen puternic asupra serviciilor de s tate. Cre terea durateimedii de via contribuie la cre terea cererii pentru serviciile turistice.
Dintre factorii socio-culturali ce influen eaz cererea de servicii seeviden iaz schimb rile sociale, urbanismul i apartenen a la un anumit mediucultural ce dispune de tradi ii, obiceiuri i mentalit i proprii.
Aceast influen se poate observa îns i în sens contrar, deoarece iserviciile pot influen a evolu ia factorilor socio-culturali. De exemplu,
112
dezvoltarea mijloacelor i c ilor de comunica ie contribuie substan ial la cre tereai diversificarea nevoilor consumatorilor de servicii.
Raportul timp liber-venituri influen eaz evolu ia cantitativ istructural a cererii de servicii. În practic , în func ie de raportul timp liber-venituri, consumatorii se pot afla în urm toarele situa ii:
venituri mari i timp liber limitat –situa ie specific popula iei devârst medie, care este preocupat în principal de activitatea profesional i estemare consumatoare de servicii;
venituri mari i timp liber – în aceast situa ie se reg se te o miccategorie a popula iei care este preocupat de petrecerea cât mai agreabil atimpului liber (servicii turistice, servicii de divertisment etc);
venituri mici – situa ie specific unei anumite categorii deconsumatori, care sunt nevoi i s renun e la anumite servicii sau s le substituie.Ace ti consumatori contribuie la formarea cererii de servicii de prim necesitate.
b) Factorii specifici cererii de servicii pentru întreprinderiLa identificarea i analiza acestor factori de influen ai cererii de servicii
se impune cu necesitate cunoa terea celor dou elemente fundamentale alemediului întreprinderii: mediul intern, care se afl sub controlul direct almanagementului întreprinderii i mediul extern, cu cele dou componente,micromediul i macromediul. Complexitatea mediului intern reprezint rezultatulefectelor tehnologiilor moderne asupra organiza iei, de la mecanizare pân laautomatizare i cibernetizare. Referitor la dinamismul mediului extern trebuiesubliniat în mod deosebit aportul pe care l-au avut amplificarea concuren ei, for afurnizorilor de bunuri i servicii precum i for a clien ilor.
c) Factorii specifici cererii de servicii interna ionale - din cadrul acesteicategorii de factori fac parte66:
- cre terea veniturilor i modificarea cheltuielilor de consum alepopula iei;
- dezvoltarea i liberalizarea comer ului cu bunuri;- evolu ia progresului tiin ific i tehnic;- expansiunea activit ii companiilor multina ionale.Cre terea veniturilor i modificarea cheltuielilor de consum ale popula iei
au o influen puternic asupra serviciilor interna ionale, ca urmare a
66 Ioncic , M., Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucure ti, 2002, pag. 175
113
modific rilor preferin elor i a stilului de via ale diverselor categorii deconsumatori.
Dezvoltarea i liberalizarea comer ului cu bunuri a determinat dezvoltareaserviciilor complementare (service, transport, asigur ri, servicii bancare etc).
Evolu ia progresului tehnico- tiin ific a condus la amplificarea serviciilorprivind transferul de tehnologie, serviciilor de inginerie i informatic , aserviciilor de protec ie a informa iilor.
Expansiunea activit ii companiilor multina ionale are ca efectedinamismul serviciilor de cercetare a pie elor, cre terea serviciilor detelecomunica ii, a serviciilor bancare etc.
3.4.3. Metode utilizate în studierea cererii de serviciiÎn cele ce urmeaz se vor preciza principalele categorii de metode
utilizate în studierea cererii de servicii a popula iei, precum i rezultatele uneianalize a satisfacerii cererii popula iei pentru servicii.
Pentru studierea cererii de servicii exist o palet larg de metode, care defapt i-au dovedit valabilitatea i în cazul bunurilor de consum. Spre deosebire deacestea, în cazul serviciilor dificultatea întâmpinat se refer la calitateainforma iilor privind cererea de servicii, dificultate cauzat de complexitatea,diversitatea i caracteristicile serviciilor.
În func ie de modalitatea de abordare i modul de rezolvare, metodele destudiere a cererii de servicii se pot grupa astfel67:
- metode analitice;- metode statistice;- metode normative.Metodele analitice se bazeaz pe un instrumentar matematic, cu ajutorul
ruia se ob in solu ii optime la diferitele obiective stabilite, în func ie de valorileparametrilor avu i în vedere. În cazul situa iilor deosebit de complexe, în activitateapractic de studiere a cererii de servicii sunt utilizate tehnicile de simulare, carevor avea ca rezultat ob inerea mai multor solu ii corespunz toare scenariilor.
Metodele statistice sunt utilizate în analiza seriilor de date, cecaracterizeaz evolu ia cererii efective exprimate de consumatorii de servicii înanumite perioade de timp.
67 Zaharia, M., (coordonator), Economia de servicii, Editura Universitar , Bucure ti, 2004, pag. 144-145
114
Metodele normative se bazeaz pe utilizarea unor „norme” de consumdeterminate de regul statistic. Aceste norme se refer la volumul cereriiindividuale i/sau colective pentru o serie de servicii, de regul de interes public,cum sunt serviciile de furnizare a energiei electrice i termice, a gazului metan,precum i serviciile de transport, po etc.
În studierea cererii de servicii aceste metode nu sunt utilizate izolat, ci înfunc ie de situa iile concrete i informa iile disponibile sunt utilizate toate celetrei categorii de metode, acestea completându-se reciproc.
Cheltuielile pentru plata serviciilor de in în medie, pe ansamblulgospod riilor, o pondere de 24,7% în totalul cheltuielilor de consum (24,9% înanul 2006).
Tabel nr. 9Nivelul i structura cheltuielilor totale de consum,
pe categorii de gospod rii, dup statutul ocupa ionalal capului gospod riei, în anul 2007
Totalgospod rii
Gospod rii de:
Salaria i
Lucr tori pecont propriuîn activit ineagricole
Agricultori omeri Pensionari
Cheltuieli totale deconsum, lei- medii lunare pe ogospod rie din care,în % pentru: - consumul alimentar
- m rfuri nealimentare- plata serviciilor
1104,7
45,030,324,7
1456,2
40,132,327,3
1059,0
48,230,221,6
779,4
62,024,813,2
931,8
49,026,324,7
881,0
48,428,822,8
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României 2006 i 2007, pag. 160Cea mai mic pondere a cheltuielilor pentru servicii s-a înregistrat la
gospod riile de agricultori (13,2%), iar cea mai mare în cazul gospod riilor desalaria i (27,3%), amplitudinea varia iei acestei ponderi fiind de 14,4 puncteprocentuale.
Un factor important care diferen iaz cheltuielile de consum pe o persoandin gospod rie este rimea gospod riei, respectiv num rul de persoane carecompun gospod ria. Astfel, în anul 2007, ponderea cheltuielilor de consum mediipe o persoan din gospod rie pentru plata serviciilor în ansamblul cheltuielilortotale de consum descre te pe m sur ce num rul persoanelor care compun
115
gospod ria cre te. Acest indicator calculat pentru gospod riile compuse din asepersoane sau mai multe reprezint 17,2% din totalul cheltuielilor totale deconsum, fa de 21,6% pentru gospod riile cu cinci persoane, de 25% pentrugospod riile cu patru persoane, de 26,2% gospod riile cu trei persoane, de 25,5%gospod riile cu dou persoane i de 26,2% pentru gospod riile cu o persoan .
Ponderea cheltuielilor totale de consum pentru plata serviciilor sediferen iaz semnificativ pe categorii de gospod rii, urban (28,9%) i rural(16,6%), fa de media realizat pe ansamblul gospod riilor (24,7%).
Referitor la structura cheltuielilor totale de consum, pe destina ii, înanul 2007, cheltuielile pentru locuin , ap , electricitate, gaze i al i combustibiliau de inut de 15,5%, cheltuielile pentru transport 5,9%, cheltuielile pentrucomunica ii 5,1%, cheltuielile pentru mobilier, dotarea i între inerea locuin ei irespectiv cheltuielile pentru recreere i cultur câte 4,6%, cheltuielile pentru
tate 3,9%, cheltuielile pentru hoteluri, cafenele i restaurante 1,2%,cheltuielile pentru educa ie 0,8% etc.
3.5. Oferta de serviciiOferta de servicii, în termenii de baz economici, reprezint cât de mult i
ce anume poate oferi pia a serviciilor, o defini ie destul de simpl în aparen , darcu multe implica ii i conota ii de ordin economic pe pia a de consum aserviciilor.
3.5.1. Categorii de oferte ale serviciilorÎn literatura de specialitate se reg sesc dou modalit i de prezentare a
ofertei de servicii: oferta individual de servicii i oferta agregat 68.Oferta individual reprezint- oferta de servicii la nivelul unui singur agent economic;- cantit ile dintr-un serviciu pe care un agent economic le pune la
dispozi ia clien ilor spre vânzare.Pentru ca o întreprindere prestatoare de servicii s i formeze o ofert de
servicii trebuie îndeplinite mai multe condi ii:disponibilitatea producerii unui anumit serviciu; orice agent
economic are libertatea de a întreprinde sau nu, o afacere în domeniul serviciilor,i ce anume;
68 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Editura Universitar , Bucure ti, 2004, pag.154-155
116
capabilitatea întreprinderii de a produce un anumit serviciu, carenecesit resurse umane cu o preg tire profesional de specialitate, resursemateriale, resurse informa ionale i tehnologice, precum i resurse financiare. Încele mai frecvente cazuri întreprinderea trebuie s fac dovada capabilit ii salede a presta un anumit serviciu: brevet, autoriza ie, licen etc.;
management performant care s asigure recuperarea costurilornecesitate de producerea i comercializarea serviciului din veniturile realizate dinaceast activitate i ob inerea de profit.
Oferta agregat- reprezint cantit ile totale de servicii puse la dispozi ia
consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat;- este constituit din ofertele individuale ale tuturor întreprinderilor
prestatoare.3.5.2. Particularit i ale ofertei de serviciiParticularit ile ofertei de servicii rezult din caracteristicile acestora. În
cele ce urmeaz vor fi prezentate particularit i ale ofertei, ce se reg sesc lamajoritatea serviciilor.
Netransferabilitatea ofertei deriv din nematerialitatea inestocabilitatea serviciilor. Serviciile nefiind materiale i stocabile, nici nu se pottransfera de pe o pia pe alta. De exemplu, serviciile hoteliere de cazare, nu sepot transfera în alt localitate unde cererea este mai mare sau invers, când cerereapentru cazare este foarte mare, peste num rul locurilor de cazare, nu se pottransfera astfel de servicii din alte localit i.
Dificultatea protec iei juridice a serviciului rezult din nematerialitateai intangibilitatea unor servicii. Aceste dou caracteristici ale serviciilor creeaz
condi iile de cre tere a posibilit ilor de imitare ale acestora. Datoritnematerialit ii i particip rii cump torului la producerea serviciului,prestatorul poate foarte u or s i particularizeze oferta, astfel încât atât teoreticcât i practic exist reale posibilit i de a prezenta un alt serviciu. Protec iajuridic se limiteaz în astfel de cazuri la marc .
Implicarea consumatorului în producerea serviciului genereaz :- producerea unor servicii personalizate, ceea ce poate crea dificult i
pentru prestator;- un sistem aparte de rela ii stabilite între prestator i consumator, cu
consecin e benefice pentru ambele p i;
117
În aceste condi ii prestatorul (servicii medicale, înv mânt etc.) areposibilitatea s valorifice rela iile cu clien ii s i pentru înt rirea rela iilor cuace tia, în scopul dobândirii, men inerii i chiar consolid rii pozi iei pe pia aserviciului respectiv.
Organizarea produc iei i structurarea întreprinderii pornind de laconsumator este determinat de:
- inseparabilitatea serviciului de prestator i consumator;- simultaneitatea produc iei i consumului;- nematerialitatea serviciului;- nestocabilitatea serviciului;- intensificarea concuren ei pe pia a serviciilor;Persoana care ofer serviciul este cea mai important pentru client,
oferindu-i acestuia satisfac ia a teptat .Oferta de servicii este o ofert poten ial , care devine real numai în
momentul consumului, fapt determinat de nestocabilitatea serviciului i desimultaneitatea produc iei i consumului serviciului.
3.5.3. Factori de influen ai ofertei de serviciiOferta de servicii se afl sub influen a unui complex de factori cu ac iune
concomitent . Cei mai importan i factori69 dintre ace tia, sunt enumera i încontinuare:
Volumul i structura cererii influen eaz oferta de servicii i poate aveamai multe forme de manifestare.
Cererea nesatisf cut , care pentru o perioad de timp nu a reg sit oofert echivalent . Important din acest punct de vedere este cunoa terea atâtcantitativ i structural , cât i a localiz rii în timp i spa iu a cereriinesatisf cute. Orientarea investitorilor pentru ini ierea i dezvoltarea afacerilor îndirec ia prest rii serviciilor care au fost solicitate de c tre consumatori i care nuau putut fi satisf cute datorit lipsei ofertei, ar fi foarte benefic , atât pentruprestatori, care au toate ansele de a ob ine profit, cât i pentru consumatori, care
i satisfac o nevoie social .Manifestarea cererii efective influen eaz volumul ofertei pentru un
anumit serviciu, dar i tarifele percepute de prestatorii care activeaz pe pia arespectiv .
69 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Editura Universitar , Bucure ti, 2004, pag.155-159
118
Cererea poten ial reprezint un factor de influen deosebit deimportant a ofertei de servicii. Pentru ca cererea poten ial s fie transformat încerere efectiv , se impune cunoa terea elementelor constitutive ale cereriipoten iale, precum i a cauzelor pentru care nevoia social nu s-a exprimat într-oastfel de cerere. Printre aceste cauze, se pot enumera: lipsa mijloacelor financiare,inexisten a ofertan ilor de servicii care constituie obiectul nevoii sociale, calitateaserviciilor, tarifele acestora, raportul pre -calitate etc.
Cre terea volumului i diversific rii cererii efective de servicii se poaterealiza prin:
- reducerea tarifelor;- îmbun irea raportul calitate – pre ;- cre terea num rului de prestatori;- informarea permanent a consumatorilor privind oferta de servicii.Costurile de produc ie reprezint un factor deosebit de important mai
ales pentru debutul unei afaceri în domeniul serviciilor (de exemplu, întelecomunica ii, cabinete stomatologice, saloane de coafur -cosmetic etc).Exist îns i servicii pentru care costurile de produc ie nu prezint o asemeneaimportan (de exemplu, serviciile de consultan , traduceri etc).
Tariful de pia al serviciului constituie un factor de influen a oferteide servicii i prezint o serie de particularit i determinate de caracteristicileserviciilor. De regul , tariful unui serviciu este determinat în cea mai marepropor ie de c tre consumator. Rezultatul confrunt rii cererii cu oferta este maipu in determinant i aceast situa ie îl avantajeaz pe consumator.
Simultaneitatea produc iei i consumului unor servicii conduce în celemai frecvente cazuri la constituirea unui monopol sau oligopol. Aceastparticularitate a tarifului serviciilor îl dezavantajeaz foarte puternic peconsumator.
Cantitatea oferit se refer , de fapt, la volumul unui anumit serviciu pecare prestatorii sunt dispu i s o pun la dispozi ia consumatorului în momentulprimirii unui anumit pre . Astfel, elementul esen ial în determinarea ofertei îlreprezint corela ia dintre pre i cantitatea dintr-un serviciu oferit pe pia .
inta ofertan ilor de servicii o reprezint câ tigarea celor mai mariprofituri posibile. Ei vor presta orice serviciu care este profitabil.
Rela ia dintre cantitatea oferit i pre este exprimat prin legea ofertei,potrivit c reia cantitatea din orice produs pe care o firm o va produce i o va
119
oferi spre vânzare este în rela ie pozitiv cu pre ul produsului, adic va cre tecând pre ul produsului cre te i scade când pre ul produsului scade.
Un aspect deosebit de important în analiza tarifului, ca factor de influena ofertei, se refer la elasticitatea ofertei în func ie de tarif (EQ/T). Elasticitateaofertei eviden iaz în ce m sur cantitatea de servicii oferit r spunde modific riide tarif intervenite pe pia a de consum.
De-a lungul timpului, economi tii au dezvoltat o m sur numeric afenomenului de elasticitate, cunoscut sub denumirea de coeficient deelasticitate, pentru a exprima cât mai clar gradul diferit de r spuns alprestatorilor la schimb rile de tarif (pre ) ale diferitelor servicii (produse). Ofertase poate g si în urm toarele situa ii: ofert elastic i ofert inelastic .
Oferta elastic intervine în momentul în care modificarea cantit ii oferiteeste mai mare decât modificarea tarifului. Firmele sunt dispuse s creascproduc ia de servicii destul de repede în momentul în care tarifele cresc. În acestpunct, ele trebuie s dispun de for de munc disponibil dar i de ma ini,utilaje aflate în num r suficient de mare i în bune condi ii.
Oferta inelastic este întâlnit în situa iile în care modificarea procentuala cantit ii oferite are loc într-un procent mai sc zut decât modificareaprocentual a tarifului. La o sc dere a tarifului firmele sunt dispuse s î imic oreze cantitatea de servicii oferit .
T
T1
T2
QQ2 Q1
Curbaofertei
Fig. 9 – Corela ia dintre ofert i tarif
120
Coeficientul de elasticitate a ofertei în func ie de tarif se calculeaz cuurm toarea formul , cu ajutorul c reia putem interpreta i analiza cât de sensibileste modificarea ofertei unui anumit serviciu la o modificare procentual atarifului:
QT
TQ
TT
TT
TQ
TQEC :
%% ,
unde:T
QEC reprezint coeficientul de elasticitate a ofertei în func ie de tarif;
Q reprezint modificarea ofertei de servicii;Q reprezint cantitatea ofertei de servicii;
T reprezint modificarea tarifului serviciului;T reprezint tariful serviciului.
Astfel, în cazul ofertei, putem întâlni urm toarele situa ii:dac EQ/P > 1, oferta este elastic , adic se modific în acela i sens cutariful, dar mai intens (cu alte cuvinte oferta este sensibil la modific rilede pre ); cu cât elasticitatea ofertei este mai mare, cu atât prestatorii deservicii sunt mai sensibili la modific rile de tarif;dac EQ/P = 1, oferta este unitar , adic se modific în acela i sens cupre ul i cu aceea i intensitate;dac EQ/P <1>0 oferta este inelastic adic se modific în acela i sens cupre ul, dar mai lent (oferta nu este sensibil la modific rile care intervin latariful serviciului).De regul , în cazul serviciilor, coeficientul de elasticitate a ofertei de
servicii este supraunitar în raport cu tarifele i negativ în raport cu veniturile.Tariful i cantitatea serviciilor substituibile reprezint al i factori cu
influen puternic asupra ofertei de servicii. Serviciile substituibile sunt aceleservicii care satisfac acelea i categorii de nevoi i care pot fi înlocuite cu alteservicii (de exemplu dac un consumator dore te s se deplaseze dintr-o localitateîn alta, acesta poate apela la serviciile unei firme de transport feroviar, laserviciile unei firme de transport aerian sau la serviciile unei firme de transportrutier). De asemenea i produsele substituibile pot contribui substan ial lasatisfacerea cererii pentru bunuri care pot fi oferite direct prin procesul deproduc ie industrial sau prin prestarea de servicii (de exemplu, confec iile, carezultat al industriei u oare sau ca rezultat al prest rii unui serviciu la comand ).
121
Aceste dou categorii de bunuri se g sesc în raporturi de concuren iinfluen eaz oferta de servicii în sens contrar.
Pre urile i cantit ile de servicii complementare determin o influendirect asupra ofertei serviciilor. Aceast influen poate fi pozitiv sau negativ .De exemplu, un hotel, pe lâng serviciile de cazare i mas poate oferi i diverseservicii complementare, cum ar fi: închirierea unor s li de conferin e, transport,servicii de curierat, servicii de vânzare de suveniruri. Astfel, cu cât cantitatea deservicii complementare este mai mare, oferta de servicii va fi mai bogat . Deasemenea, este cunoscut faptul c , cu cât pre ul serviciilor de cazare este mai mici oferta de servicii complementare va fi mai redus .
De exemplu, o cantitate redus de bunuri de uz îndelungat necesit dezvoltareaserviciilor de service, iar o ofert bogat de astfel de bunuri i la pre uri accesibilepopula iei poate avea efecte negative asupra nivelului ofertei de servicii deservice.
Serviciile complementare pot influen a oferta de servicii pe m surainstaur rii i generaliz rii unor raporturi de asociere.
Taxele, impozitele i subven iile au i ele o influen eaz semnificativasupra ofertei de servicii. Astfel, cre terea taxelor va conduce la mic orareaofertei de servicii în schimb reducerea acestora va contribui substan ial lacre terea ofertei de servicii. De asemenea, major rile sau mic or rile subven iilordetermin modific ri ale ofertei de servicii în acela i sens.
Num rul prestatorilor de servicii reprezint un alt factor careinfluen eaz oferta de servicii. În func ie de num rul prestatorilor existen i pe opia , se creeaz diferitele tipuri de concuren , de la monopol la concuren aperfect . Pentru a putea face o analiz cât mai bun a num rului de ofertan i, serecomand ca aceasta s nu fie efectuat pe ansamblul pie ei serviciilor, fiindnecesar o analiz pentru fiecare categorie de servicii oferite, în scopul reflect riioportunit ilor de afaceri în domeniul serviciilor i satisfacerii cât mai deplin anevoilor consumatorilor.
Factorul timp îndepline te un rol mai pu in important în raportul dintrecererea i oferta de servicii, dac se are în vedere faptul c , în general, serviciilese consum în momentul producerii lor. Cu toate acestea, factorul timp prezintimportan mai ales pentru acele categorii de servicii care necesit preg tireaprestatorului cu mult timp înainte de a presta serviciul.
122
Desigur, prezentarea acestor factori de influen a ofertei de servicii areun caracter general, urmând ca în func ie de specificul fiec rei categorii deservicii s se cunoasc i s se analizeze i al i factori, în vederea cre riiposibilit ilor de dezvoltare a afacerilor în acest domeniu i de satisfacere anevoilor popula iei.
3.5.4. Tendin e în evolu ia ofertei de serviciiSfâr itul secolului XX i începutul secolului XXI au fost marcate de o
serie de tendin e în evolu ia ofertei de servicii70:cre terea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta celorlalte
sectoare;asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri i de servicii;cre terea rolului i importan ei calit ii în domeniul serviciilor;dinamici diferen iate pe categorii de servicii.Cre terea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta
celorlalte sectoare reprezint o tendin înregistrat atât pe pia a româneasc cât i pepia a interna ional . Dezvoltarea sectorului ter iar a fost favorizat de dezvoltareaeconomiei în ansamblu, care a avut efecte pozitive asupra nivelului de trai, ceeace a determinat în final apari ia i diversificarea nevoii sociale pentru servicii.
Aceast tendin este sus inut de:- cre terea ponderii popula iei ocupate în sectorul serviciilor în România;- cre terea ponderii serviciilor la crearea produsului intern brut în România;- tendin a de cre tere a contribu iei serviciilor la realizarea valorii ad ugate
brute (vezi punctul 2.2. din capitolul 2);Asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri i de servicii prezint
tendin e contradictorii în prezent, dar datorit desf ur rii i dinamismuluifenomenelor economico-sociale din prezent, aceste tendin e sunt consideratenormale. Aceast stare de fapt se datoreaz :
- intensific rii p trunderii progresului tehnic în toate domeniile societ ii;- cre terii nivelului de trai i respectiv a calit ii vie ii;- diversific rii nevoilor sociale.
Tendin a de disociere a ofertei de servicii de oferta de bunuri se manifest :
70 Ioncic , M., Economia serviciilor, Teorie i practic , Editura Uranus, Bucure ti, 2002, pag.136-139
123
- între oferta de servicii i oferta de bunuri, de exemplu serviciul desoftware se vindea împreun cu calculatorul, îns în prezent, acest serviciu seproduce i se comercializeaz separat, devenind chiar o activitate distinct ;
- în interiorul ofertei de serviciu, de exemplu, dezvoltarea serviciilor decatering în cadrul serviciilor de alimenta ie public .
Tendin a de asociere s-a remarcat i a fost determinat de raporturile decomplementaritate dintre bunuri i servicii, i numai dintre servicii:
- oferta dintre bunuri i servicii: de exemplu, transportul, montarea,efectuarea serviciilor de între inere în perioada de garan ie i postgaran ie;
- în interiorul ofertei de servicii: de exemplu, decorarea locuin ei, zugr vit,montat faian a, aer condi ionat sau producerea de mobilier nou, etc.
Cre terea rolului i importan ei calit ii serviciilor devine un obiectivesen ial în cadrul oric rei economii de pia . Pe o pia competitiv , în carefirmele se întrec în produse, servicii i pre uri, calitatea constituie una dintrecondi iile necesare câ tig rii unui avantaj competitiv. Dac vor primi calitatea
teptat , consumatorii î i vor arata loialitatea lor apelând în mod repetat laserviciile aceluia i prestator sau recomandând serviciile acestuia rudelor iprietenilor. De asemenea, concuren a puternic îi va determina pe prestatorii deservicii s adopte o atitudine de conectare i adaptare la mediul economico-social,aflat într-un permanent dinamism.
Dinamici diferen iate pe categorii de servicii – din analiza dinamiciiprodusului intern brut pe categorii de resurse în anul 2004 fa de anul 1998 s-auînregistrat urm toarele: intermedieri financiare 146,8%, tranzac ii imobiliare,închirieri i activit i de servicii prestate în principal întreprinderilor 144,8%,comer 142,3%, transport, depozitare i comunica ii 127,9%, administra iepublic i ap rare 124,0%, înv mânt 113,4%.
3.6. Pre urile de consum ale serviciilorNivelul pre urilor de consum ale serviciilor este rezultatul unei opera iuni
deosebit de complexe i dificile datorit diversit ii serviciilor (categorii, claseetc), simultaneit ii producerii i consumului serviciilor, etc.
În literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitativede stabilire a tarifelor serviciilor pe pie e cu concuren imperfect 71:
71 Zaharia, M., (coord.), Economia serviciilor, Editura Universitar , Bucure ti, 2004, pag. 180-186
124
Metoda marjei de profit ad ugat la costuri – este cea mai simplmetod i ofer cele mai reduse garan ii produc torului; profitul realizat este egalcu profitul planificat i nu se ine cont de cump torul poten ial, de cerin ele saude posibilit ile financiare ale acestuia;
Metoda pragului de rentabilitate – porne te de la ipoteza unui asemeneatarif, astfel încât veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii s fieegal cu valoarea costurilor; aceast metod se poate aplica în dou proceduri:
determinarea produc iei minime care, la un tarif dat, asigur oactivitate rentabil ;determinarea tarifului minim, care pentru o anumit produc ie,asigur rentabilitatea activit ii.
Metoda costului marginal egal cu venitul marginal – reprezint ometod apropiat de cea care se utilizeaz pe o pia liber i se aplic cel maibine în condi iile în care produc torul de ine pe pia o pozi ie relativmonopolist . Spre deosebire de celelalte metode, aceasta ine seama atât decomportamentul consumatorului cât i de cel al produc torului.
Indicii pre urilor de consum ai serviciilorÎn perioada 2002-2007, pre urile de consum pe ansamblul bunurilor i
serviciilor au înregistrat o tendin de sc dere, de la 122,5% în anul 2002, fade anul 2003, la 104,8% în anul 2007, fa de aul 2006. Aceea i tendin desc dere a indicilor pre urilor de consum s-a constatat i în cazul serviciilor, de la126,8% la 105,5%.
Din analiz rezult c în cazul serviciilor, pre urile de consum auînregistrat dinamici superioare bunurilor de consum.
Cea mai sus inut dinamic a pre urilor de consum s-a înregistrat laurm toarele servicii: chirii, 171,8% în anul 2007, fa de anul precedent; ap ,canal, salubritate, 115,8%; servicii po tale 109,7%; igien , cosmetic 108,3%.
125
Tabel nr. 10Indicii pre urilor de consum pe total i servicii
Anul precedent = 1002002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTALServicii
Confec ionat i reparatîmbr minte i înc minteChirieAp , canal, salubritateCinematografe, teatre, muzee,cheltuieli cu înv mântul iturismRepara ii auto, electronice ilucr ri fotoÎngrijire medical ,Igien cosmeticTransport urbanTransport interurbanCFR, exclusiv abonamenteRutierAuto-abonamentePo i telecomunica iiServicii po taleTelefonAbonamente radio-TVRestaurante, cafenele, cantineAlte servicii cu caracterindustrialAlte serviciiPlata caz rii în unit ilehoteliere
122,5126,8
118,5124,1140,7
120,2
119,9116,9123,8136,0133,0177,6114,9118,8118,0131,1112,2131,7123,0
121,8130,0
126,1
115,3114,8
116,2115,5127,7
112,1
117,8121,9116,9120,8113,2109,1113,3115,3105,8151,8113,087,6
116,5
117,3118,4
119,3
111,9114,7
111,8115,9123,5
112,1
115,5116,1115,8117,2114,8116,2112,3115,9110,3150,9110,0109,8112,8
111,9114,9
112,6
109,0110,5
110,4109,0125,8
105,5
112,3113,9114,1121,0117,0111,2115,9120,8100,0133,897,6
106,6110,2
108,9113,8
112,7
106,5108,2
108,2105,9123,1
107,2
108,5109,8108,2111,9110,1110,0107,1111,4100,5103,198,6
106,0107,1
106,4110,7
150,6
104,8106,5
105,4171,8115,8
104,6
105,9106,4108,3105,4108,8126,0104,2106,198,0
109,796,5
102,1105,8
105,2111,3
102,9Sursa: I.N.S, Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 399, 2008, pag. 459
3.7. Conjunctura serviciilorAncheta de conjunctur în servicii se bazeaz pe estim rile managerilor
de întreprinderi, cu privire la tendin a de evolu ie a activit ii economice.Ancheta s-a efectuat pe un e antion de 1093 agen i economici, reprezentativ peansamblul sectorului. M rimea e antionului a fost stabilit astfel încât eroarea deestimare maxim admis este ±5% pe total sector. S-a utilizat sondajul stratificatsimplu aleator, iar variabilele de stratificare sunt activitatea i m rimeaîntreprinderii. Pentru ob inerea rezultatelor agregate, r spunsurile întreprinderilor
126
sunt ponderate cu variabila de selec ie, respectiv cifra de afaceri. Propor iaalternative lor de evolu ie (cre tere, stabilitate, sc dere) reprezint pondereaîntreprinderilor (care au ales alternativa respectiv ) în volumul de activitateal sectorului. Diferen a procentual între alternative le extreme (% cre tere - %sc dere) constituie soldul conjunctural, care exprim tendin a de evolu ie aindicatorilor fa de perioada de referin . Anchetele de conjunctur sunt realizateîn cofinan are, cu contribu ia Comisiei Europene - DGECF1N (Bruxelles).
Conform estim rilor din luna ianuarie 2007, cererea de servicii (cifra deafaceri) va cunoa te pentru urm toarele trei luni, o tendin de stabilitate peansamblul sectorului (sold conjunctural +4%). De asemenea, se estimeaz ostabilitate i a num rului de salaria i (+6%). Dup opinia managerilor, pre urilede vânzare sau facturare va înregistra o cre tere în urm toarele trei luni (soldconjunctural +25%).
Tabelul nr. 11Realiz ri i estim ri în luna ianuarie 2007
%, serii neajustate
Sursa: I.N.S., Ancheta conjunctural în servicii nr. 1/2009, pag 2
Ramuri ale sectoruluide servicii
Apreciereasitua iei
economice
Apreciereacererii deservicii
Apreciereanum ruluide salaria i
Estimareacererii deservicii înurm. 3 luni
Estimareanr. de
salaria i înurm. 3 luni
Estimareapre urilor în urm.3
luniTotal 10 4 4 4 6 25
Hoteluri i restaurante (55) -5 -15 -18 -19 -17 27Transporturi terestre(60-62) 11 6 7 1 8 24
Activit i anexe iauxiliare de transport,activ. ale ag. de turism(63.3)
1 -7 -9 10 -1 -19
Închirierea ma inilor iechipamentelor foperator (71)
-5 -11 -9 -1 0 -5
Informatic i activit iconexe (72) 5 7 -5 0 -2 21
Cercetare-dezvoltare (73) 3 0 -14 -22 -28 1Alte activ. de serviciiprestate în princ.întreprinderilor (74)
4 -2 -2 -11 -3 22
Selec ia i plasareafor ei de munc (74.5) 28 -35 -11 37 -40 6
Eliminarea de euri lor ia apelor uzate, etc. (90) 14 17 4 47 -14 40
127
În estimarea cre terii cererii de servicii în urm toarele trei luni, pe primulloc se afl sectorul de eliminare a de eurilor i a apelor uzate (divizia 90, soldconjunctural + 47%), activit i ale agen iilor de voiaj i a tur-operatorilor,activit i de asisten turistic (grupa 63.3, sold conjunctural +10%), urmate detransporturi (diviziunile 60-62, sold conjunctural +1%).
Pre urile de facturare a prest rilor va cre te în urm toarele trei luni. Celemai semnificative cre teri se semnaleaz în sectorul de eliminare a de eurilor i aapelor uzate (sold conjunctural +40%), hoteluri i restaurante (sold conjunctural+27%), transporturi (sold conjunctural +24%).
Din analiza conjunctural a evolu iei cererii de servicii, dup m rimeaîntreprinderii, tendin e de cre tere mai pronun ate se înregistreaz laîntreprinderile mari (cu 500 salaria i i peste) care au un sold conjunctural de+51% i la întreprinderile mici (sold conjunctural -16%).
La to i indicatorii urm ri i, întreprinderile cu 500 de salaria i i peste s-auconstatat solduri conjuncturale pozitive, deci aprecieri pozitive, tendin e decre tere privind tendin ele evenimentelor urm rite (aprecierea situa iei economice+50%, aprecierea num rului de salaria i +44%, estimarea cererii de servicii înurm toarele 3 luni +48%, estimarea num rului de salaria i în urm toarele 3 luni+43%, estimarea pre urilor în urm toarele 3 luni +53%).
Tabel nr. 12 Evolu ia activit ii din sectorul de servicii,pe grupe de salaria i, în trimestrul I/2009
- solduri conjuncturale -%, serii neajustate
Ramuri alesectoruluide servicii
Apreciereasitua iei
economice
Apreciereacererii deservicii
Apreciereanum ruluide salaria i
Estimareacererii deservicii înurm. 3 luni
Estimareanr. de
salaria i înurm. 3 luni
Estimareapre urilorîn urm.3
luniTotal 10 4 4 4 6 25
1-49 salaria i50-249 salaria i250-499 salaria i500 salaria i ipeste
-8-817
50
-16-1718
51
-11-6-40
44
-23-4-3
48
-10-119
43
15634
53Sursa: I.N.S., Ancheta conjunctural în servicii nr. 1/2009, pag 3
128
Principalele cauze care afecteaz derularea corespunz toare a activit iide servicii la întreprinderile mici, cu un num r cuprins între 1-49 salaria i sunt:
- cererea insuficien (54%);- probleme financiare (30%);- lipsa spa iului sau a echipamentelor (2%);- lipsa for ei de munc (3%);- alte cauze (13%).Managerii întreprinderilor mijlocii (50-249 salaria i), apreciaz c prin
specificul activit ii de servicii, exist anumi i factori care restric ioneazactivitatea acestui sector:
- cererea insuficient (46%);- probleme financiare (28%);- lipsa spa iului sau a echipamentelor (5%);- alte cauze (18%).Indicatorul de confiden reprezint media aritmetic a soldurilor
conjuncturale pentru urm toarele trei componente: aprecierea situa ieieconomice, aprecierea i estimarea cererii de servicii.
Tabel nr. 13Indicatorul de confiden pentru rile Uniunii Europene,
a celor din zona de influen euro i pentru Bulgaria, România)%, serii neajustate
Indicatorulde
confiden
Începând cu data de01/1990
2005 2009
Minim Media Maxim 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01Val. Data Val. DataUE -28 01/09 12 33 03/98 6 6 7 0 -2 -4 -10 18 -23 -28Zona Euro -22 01/09 12 35 03/98 7 8 9 1 1 0 -7 -12 -17 -22BulgariaRomânia
65
01/0906/06
3125
4857
03/0706/04
3925
3822
3420
3417
3817
3822
3823
3413
89
68
Sursa: I.N.S., Ancheta conjunctural în servicii nr. 1/2009, pag 4Indicatorul de confiden mediu pentru România are valori superioare fa
de m rimile realizate pentru rile Uniunii Europene i a celor din zona deinfluen Euro, ceea ce indic o situa ie negativ . Cu toate c indicatorul deconfiden mediu pentru România este de 25, iar cel al Bulgariei 31, aceastcompara ie este defavorabil României deoarece media realizat s-a ob inut prinsolduri conjuncturale aflate într-un interval foarte larg (5 i 57), ceea ce denotopinii foarte variate datorit complexit ii i dificult ilor întâmpinate înactivitatea practic . În cazul Bulgariei, acest interval este mai restrâns (6-48).
129
3.8. Întreb ri gril1. Fenomenele care marcheaz evolu ia pie ei mondiale în ultimele decenii
stau sub semnul:a) globaliz rii;b) crizei energetice;c) dezvolt rii culturale;d) evolu iei dinamice a progresului tehnic.
2. Procesul globaliz rii este de dat :a) îndep rtat în trecut;b) recent ;c) viitoare;d) str vechi timpuri.
3. Dezvoltarea spectaculoas a procesului globaliz rii s-a realizat mai alesdup anii:a) imediat dup al doilea r zboi mondial;b) 80 ai secolului trecut;c) 90 ai secolului trecut;d) 2000.
4. Dezvoltarea spectaculoas a procesului globaliz rii s-a realizat odat cu:a) dezvoltarea economic ;b) cre terea importan ei infrastructurii;c) globalizarea pie elor financiare;d) intensificarea eforturilor de ap rare.
5. Pe lâng efectele negative, globalizarea înseamn îns i multeoportunit i. Marca i varianta fals :a) mobilizarea capitalurilor i interna ionalizarea produc iei;b) libera circula ie a m rfurilor;c) sporirea concuren ei;d) intensificarea colonialismului corporatist.
6. Pia a serviciilor nu se caracterizeaz prin:a) omogenitate;b) diversitate;c) includerea numai a serviciilor marf ;d) dificultatea evalu rilor cantitative privind structura i dinamica.
130
7. Diversitatea, o caracteristic a pie ei serviciilor este determinat de:a) materialitatea i imaterialitatea serviciilor;b) diversitatea defini iilor date no iunii de serviciu;c) diversitatea categoriilor de servicii i a modului de manifestare a concurenei;d) tangibilitatea i intangibilitatea serviciilor.
8. Printre particularit ile pie ei serviciilor rezultate din modul demanifestare a concuren ei nu se enumer :a) neomogenitatea majorit ii serviciilor;b) afectarea atomicit ii;c) existen a unor bariere la p trunderea (lansarea) serviciilor pe pia ;d) lipsa propriet ii.
9. Printre particularit ile pie ei serviciilor rezultate din modul demanifestare a concuren ei nu se enumer :a) neomogenitatea majorit ii serviciilor;b) existen a unor bariere la p trunderea (lansarea) serviciilor pe pia ;c) limitarea transparen eid) reducerea variabilit ii serviciilor.
10. Printre restric iile de natur birocratic impuse la lansarea pe pia aunor servicii nu se reg sesc:a) licen a de emisie;b) capitalul necesar;c) brevetul de turism;d) licen a de distribu ie.
11. Printre restric iile de natur birocratic impuse la lansarea pe pia aunor servicii nu se reg sesc:a) capitalul minim foarte mare;b) licen a de emisie;c) licen a de distribu ie;d) autorizarea sau acreditarea.
12. Drept restric ie de natur economic impus pentru prestarea pe pia aunui serviciu de telecomunica ii se refer la:a) capitalul necesar;b) eficien a de emisie;c) brevetul de turism;d) acreditarea.
131
13. Printre restric iile de natur economic impuse la lansarea pe pia aunui serviciu bancar se reg se te:a) capitalul minim foarte mare;b) licen a de emisie;c) brevetul de turism;d) licen de distribu ie.
14. Limitarea transparen ei reprezint o particularitate a pie ei serviciilor ieste cauzat de:a) afectarea atomicit ii;b) existen a unor bariere la p trunderea (lansarea) serviciilor pe pia ;c) imaterialitatea i perisabilitatea serviciilor;d) capitalul minim obligatoriu.
15. Cererea de servicii este determinat de trei condi ii esen iale deexisten . Marca i varianta fals :a) disponibilitatea de a cump ra serviciul respectiv;b) existen a dorin ei clientului de a consuma într-o anumit cantitate un
serviciu;c) posibilitatea de a achizi iona serviciul respectiv, determinat în principal
de solvabilitatea consumatorului;d) existen a unor bariere la p trunderea (lansarea) pe pia a serviciilor.
16. Din punctul de vedere al solvabilit ii, cererea de servicii poate fi:a) efectiv i poten ial ;b) curent , sezonier , ocazional sau rar ;c) satisf cut i nesatisf cut ;d) constant , descresc toare i cresc toare.
17. Dup modul de manifestare în timp, cererea poate fi:a) efectiv i poten ial ;b) curent , sezonier , ocazional sau rar ;c) satisf cut i nesatisf cut ;d) constant , descresc toare i cresc toare.
18. Dup gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi:a) efectiv i poten ial ;b) curent , sezonier , ocazional sau rar ;c) satisf cut i nesatisf cut ;d) constant , descresc toare i cresc toare.
132
19. Din punctul de vedere al manifest rii în timp, cererea de servicii poatefi:a) efectiv i poten ial ;b) curent , sezonier , ocazional sau rar ;c) satisf cut i nesatisf cut ;d) constant , descresc toare i cresc toare.
20. Marca i categoriile de factori de influen ai cererii de servicii:a) generali i specifici;b) generali i particulari;c) obiectivi i subiectivi;d) generali.
21. Tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilorsubstituibile sunt factori de influen ai cererii de servicii cu caracter:a) general;b) specifici;c) obiectivi;d) subiectivi.
22. Modific rile cererii de servicii în func ie de tarifele practicate nu depindde:a) nivelul ini ial al tarifului;b) calitatea serviciilor;c) structura veniturilor consumatorului;d) elasticitatea cererii în raport cu tariful practicat.
23. Veniturile consumatorului reprezint un factor de influen a cererii deservicii cu caracter:a) specific;b) general;c) obiectiv;d) subiectiv.
24. În func ie de evolu ia cererii, determinat de modificarea veniturilorconsumatorului, serviciile pot fi:a) simple i complexe;b) normale i inferioare;c) frecvente i rare;d) obi nuite.
133
25. În func ie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi:a) general i par ial substituibile;b) obi nuit substituibile;c) nesubstituibile;d) perfect i par ial substituibile.
26. Tarifele serviciilor complementare reprezint un factor de influen alcererii de servicii, cu caracter:a) specific;b) general;c) obiectiv;d) subiectiv.
27. În func ie de gradul de complementaritate serviciile pot fi:a) strict i par ial complementare;b) general i par ial complementare;c) necomplementare;d) strict complementare.
28. În cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritateeste:a) indiferent;b) egal cu 1;c) mai mare decât 1;d) apropiat de 1.
29. În cazul serviciilor par ial complementare, gradul de complementaritateeste:a) diferit de 1;b) nu are semnifica ie;c) egal cu 1;d) nu se poate determina.
30. Preferin ele consumatorului, ca factor de influen a cererii de servicii,nu prezint una din valen ele enumerate:a) determin cre terea veniturilor personale;b) eviden iaz anumite aspecte calitative cu influene asupra cererii de servicii;c) stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii;d) permite evaluarea cantitativ a cererii de servicii.
31. Factorul timp influen eaz cererea de servicii doar în m sura:a) distribuirii serviciilor;b) promov rii serviciilor;
134
c) preg tirii produc torului;d) puterii de cump rare a clientului.
32. Specificitatea factorului de influen asupra cererii de servicii nuprezint importan pentru:a) servicii prestate în special pentru popula ie;b) servicii cu caracter general;c) servicii prestate în special pentru întreprinderi;d) servicii interna ionale.
33. Factorii demografici i factorii socio-culturali ai cererii de servicii facparte din urm toarea categorie de factori:a) factori specifici cererii de servicii pentru întreprinderi;b) factori specifici cererii de servicii a popula iei;c) factori generali ai ofertei de servicii;d) factori specifici ai ofertei de servicii.
34. Din categoria factorilor demografici cu influen direct asuprastructurii i dinamicii cererii de servicii a popula iei, nu fac parte:a) num rul popula iei;b) structura pe sexe i pe grupe de vârst ;c) urbanismul;d) repartizarea teritorial a popula iei, atât din punct de vedere numeric cât i
al structurii pe sexe i pe grupe de vârst .35. Din categoria factorilor socio-culturali ce influen eaz cererea de servicii
nu se eviden iaz :a) schimb rile sociale;b) urbanismul;c) apartenen a la un grup cultural, ce dispune de tradi ii, obiceiuri i
mentalit i proprii;d) repartizarea teritorial a popula iei, pe total, sexe i grupe de vârst .
36. În func ie de raportul timp liber-venituri, consumatorii nu se pot afla însitua ia:a) venituri mari i timp liber limitat;b) venituri mari i timp liber;c) venituri mici;d) nu prezint importan .
135
37. În func ie de modalitatea de abordare i modul de rezolvare, metodelede studiere a cererii de servicii nu cuprind:a) metode analitice;b) ancheta pilot;c) metode statistice;d) metode normative.
38. Metodele analitice utilizate în studierea cererii de servicii prezinturm toarele elemente specifice:a) ob inerea de solu ii optime la diferite obiective stabilite, în func ie de
valorile parametrilor avu i în vedere;b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaz evolu ia cererii efective;c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regul statistic;d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.
39. Metodele statistice utilizate în studierea cererii de servicii prezinturm toarele elemente specifice:a) ob inerea de solu ii optime la diferite obiective stabilite, în func ie de
valorile parametrilor avu i în vedere;b) analiza seriilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeaz
evolu ia cererii efective;c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regul statistic;d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.
40. Metodele normative utilizate în studierea cererii de servicii prezinturm toarele elemente specifice:a) ob inerea de solu ii optime la diferite obiective stabilite, în func ie de
valorile parametrilor avu i în vedere;b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaz evolu ia cererii efective;c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regul statistic;d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.
41. Pentru ca o întreprindere prestatoare de servicii s i formeze o ofertde servicii, trebuiesc îndeplinite mai multe condi ii. Marca i variantafals :a) disponibilitatea;b) capabilitatea;c) managementul performant;d) amplasarea în localit i urbane.
136
42. Netransferabilitatea ofertei de servicii deriv din:a) nematerialitatea i intangibilitatea serviciilor;b) materialitatea i nematerialitatea serviciilor;c) materialitatea i intangibilitatea serviciilor;d) nematerialitatea i nestocabilitatea serviciilor.
43. Oferta de servicii are o serie de particularit i. Marca i varianta fals :a) netransferabilitatea ofertei;b) dificultatea protec iei juridice a serviciului;c) materialitatea i imaterialitatea ofertei;d) implicarea consumatorului în producerea serviciului.
44. Oferta de servicii este o ofert :a) efectiv ;b) frecvent ;c) poten ial ;d) ocazional .
45. Dificultatea protec iei juridice a serviciilor rezult din:a) nematerialitatea i intangibilitatea unor servicii;b) nestocabilitatea serviciilor;c) simultaneitatea produc iei i consumului;d) intensificarea concuren ei pe pia a serviciilor.
46. Implicarea consumatorului în producerea unui serviciu genereaz :a) inseparabilitatea serviciului de prestator i consumator;b) producerea unor servicii personalizate i stabilirea unui sistem aparte de
rela ii între prestator i consumator;c) intensificarea concuren ei pe pia a serviciilor i nestocabilitatea
serviciului;d) cantit i mari de servicii puse la dispozi ia consumatorilor finali sau
utilizatorilor la un moment dat.47. Exclude i din urm toarele enumer ri factorii care nu influen eaz oferta
de servicii:a) volumul i structura cererii de servicii;b) costurile de produc ie;c) tariful de pia al serviciului;d) volumul i structura veniturilor.
137
48. Sfâr itul secolului XX i începutul secolului XXI au fost marcate de oserie de tendin e în evolu ia ofertei de servicii. Marca i varianta fals :a) cre terea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta celorlalte sectoare;b) asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri i de servicii;c) cre terea rolului i importan ei calit ii serviciilor i dinamicii diferen iate
pe categorii de servicii;d) influen a pozitiv sau negativ a pre urilor i cantit ile de servicii
complementare.49. Cea mai sus inut dinamic a pre urilor de consum s-a înregistrat la
urm toarele servicii:a) ap , canal, salubritate, servicii po tale;b) abonamente radio - TV;c) servicii cu caracter industrial;d) transport urban.
50. Soldul conjunctural exprim :a) cre terea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta celorlalte sectoare;b) tendin a de evolu ie a indicatorilor fa de perioada de referin ;c) asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri i de servicii;d) dinamici diferen iate pe categorii de servicii.
51. Indicatorul de confiden se determin ca o media aritmetic simpl asoldurilor conjuncturale pentru trei componente. Marca i varianta fals :a) aprecierea situa iei economice;b) aprecierea cererii de servicii;c) aprecierea num rului de salaria id) estimarea cererii de servicii
52. În contextul globaliz rii, rolul statului tinde:a) se minimizeze;b) se maximizeze;c) r mân la acela i nivel;d) nu fie afectat.
53. Viteza deosebit cu care globalizarea a cuprins întreaga lume i-a f cutpe unii speciali ti (R. Reich, R. Fetzgerald etc.) s aprecieze c :a) „tr im transform ri care vor rearanja politica i economia secolului
urm tor”;b) „nu va mai fi economii na ionale, atunci când acest proces va fi închiriat”;
138
c) „tot ceea ce va r mâne în cadrul unei grani e vor fi oamenii, care vorcuprinde na iunile...”
d) toate cele trei variante.54. Dup unii autori (P. Dicken), principala for în modelarea economiei
mondiale, în procesul globaliz rii, se refer la institu iile:a) politice;b) sindicale;c) economice;d) sociale.
55. Dup anii ’80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate înperioada globaliz rii pie elor lumii sunt de natur :a) macroeconomic ;b) microeconomic ;c) financiar ;d) zonal .
56. Pentru prima dat existen a procesului globaliz rii pie elor lumii a fostsemnalat de:a) Ph. Koller;b) P. Dicken;c) Th. Levitt;d) R. Reich.
57. În procesul globaliz rii, produc ia industrial are mai multe dimensiuni.Marca i caracteristica fals :a) valoarea produc iei realizat de societ ile transna ionale;b) fluxurile tehnologice joac un rol important;c) cre terea popula iei urbane;d) cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului.
58. În procesul globaliz rii, dinamismul cel mai mare s-a înregistrat în domeniul:a) fluxurilor financiare interna ionale;b) comer ului cu bunuri;c) comer ului cu servicii;d) circuitelor de persoane.
59. Procesul globaliz rii a fost accentuat de revolu ia:a) industrial ;b) transporturilor de persoane;
139
c) informa ional ;d) transporturilor de m rfuri.
60. Printre realiz rile ader rii noilor state la UE nu se realizeaz :a) îmbun irea calitativ a produselor i serviciilor;b) intensificarea particip rii acestor state la distribu ia interna ional de
bunuri i servicii;c) cre terea infla iei;d) ameliorarea datoriilor externe.
61. Printre factorii specifici cererii de servicii interna ionale nu se înscrie:a) cre terea veniturilor i modificarea cheltuielilor de consum ale popula iei;b) dezvoltarea i liberalizarea comer ului cu bunuri;c) stagnarea progresului tiin ific i tehnic;d) expansiunea activit ii companiilor interna ionale.
62. În studierea cererii de servicii metodele nu se utilizeaz :a) în func ie de situa iile concrete;b) în func ie de informa iile disponibile;c) izolat;d) în func ie de m rimea e antionului.
63. Oferta individual de servicii reprezint :a) oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantit ile dintr-un
serviciu pe care un agent economic le pune la dispozi ia clien ilor spre vânzare;b) oferta de servicii existent într-o localitate;c) oferta de servicii pus la dispozi ia clien ilor cu dizabilit i;d) oferta de servicii dintr-un depozit en gros.
64. Oferta agregat reprezint :a) toate serviciile puse la dispozi ia consumatorilor finali i utilizatorilor la
un moment dat;b) întreaga ofert a unui agent economic;c) un serviciu de acela i fel oferit de toate întreprinderile prestatoare;d) toate serviciile puse la dispozi ia consumatorilor la un moment dat.
65. Marca i factorul care nu influen eaz oferta de servicii:a) volumul i structura cererii;b) costurile de produc ie;c) tariful de pia al serviciului;d) implicarea consumatorului în producerea serviciului.
140
66. Cre terea volumului i diversific rii cererii efective de servicii nu sepoate realiza prin:a) reducerea tarifelor;b) îmbun irea raportului calitate-pre ;c) reducerea num rului surselor de informare;d) cre terea num rului de prestatori.
67. În raportul dintre cerere i oferta de servicii, factorul timp îndepline te:a) un rol mai pu in importantb) un rol foarte importantc) nici un rold) un rol condi ionat
68. Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri i de servicii prezinttendin e contradictorii în prezent, dar datorit desf ur rii idinamismului fenomenelor economico-sociale din prezent, acestetendin e sunt considerate:a) normale;b) anormale;c) nu prezint importan ;d) indiferente.
69. În sectorul ter iar, tendin a de disociere se manifest :a) atât între oferta de servicii i oferta de bunuri, cât i în intermediul ofertei de servicii;b) datorit intensific rii p trunderii progresului tehnic în toate domeniile societ ii;c) în condi iile cre terii nivelului de trai;d) datorita diversific rii nevoilor sociale.
70. Indicatorul de confiden mediu pentru România are valori superioarefa de m rimile realizate pentru rile Uniunii Europene i indic o situa ie:a) pozitiv ;b) negativ ;c) neînsemnat ;d) contradictorie.
71. Într-o economie de pia , cre terea rolului i importan ei calit iiserviciilor devine un obiectiv:a) esen ial;b) important;c) indiferent;d) neînsemnat.
141
72. Pe o pia a competitiv , în care firmele se întrec în produse, servicii,pre uri, calitatea constituie una din condi iile necesare câ tig rii:a) de noi ni e de pia a;b) unui avantaj competitiv;c) altor segmente de consumatori;d) unor profituri mai mari.
73. În literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metodecantitative de stabilire a tarifelor serviciilor pe o pia cu concuren aimperfect . Marca i varianta fals :a) metoda marjei de profit ad ugat la costuri;b) metoda pragului de rentabilitate;c) metoda costului marginal egal cu venitul marginal;d) metoda cre terii veniturilor popula iei.
74. Metoda marjei de profit ad ugat la costuri ca metoda de stabilire atarifelor de consum a serviciilor ofer produc torului:a) cele mai reduse garan ii;b) cele mai mari garan ii;c) nici o garan ie;d) asigur rentabilitatea activit ii.
75. Metoda marjei de profit ad ugat la costuri, ca metod de stabilire atarifelor de consum a serviciilor nu ine cont de:a) cump torul poten ial, cerin ele i posibilit ile financiare ale acestuia;b) nivelul profitului realizat;c) costurile realizate;d) oferta de servicii de pe pia a.
76. Metoda pragului de rentabilitate, ca metod de stabilire a tarifelor deconsum a serviciilor, porne te de la ipoteza:a) profitul realizat este egal cu cel planificat;b) fie cea mai simpl metod ;c) veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii s fie egal
cu valoarea costurilor;d) produc torul s de in pe pia a o pozi ie relativ monopolist .
77. Metoda costului marginal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire atarifelor serviciilor pe o pia cu concuren imperfect se aplic cel maibine în condi iile în care:a) produc torul de ine o pozi ie relativ monopolist ;b) consumatorul î i exprim cereri foarte mari de servicii;
142
c) produc torul ofer servicii diversificate;d) cererea de servicii este nesatisf cut ;
78. Spre deosebire de celelalte metode, metoda costului marginal egal cuvenitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe o piacu concuren a imperfect , spre deosebire de celelalte metode sediferen iaz prin:a) atât de comportamentul consumatorului cât i de cel al produc torului;b) numai de comportamentul consumatorului;c) numai de comportamentul produc torului;d) atitudinea indiferent .
79. Metoda pragului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelorserviciilor pe pia a cu concuren imperfect , se poate aplica prinprocedeele:a) determinarea nivelului cererii de servicii a popula iei;b) determinarea produc iei minime i determinarea tarifului minim;c) cercetarea cererii nesatisf cute de servicii a popula iei;d) cercetarea cererii de servicii a întreprinderilor.
80. În func ie de agentul economic care exprim cererea de servicii, se deosebesc:a) cerere individual i agregat ;b) cerere constant descresc toare i cresc toare;c) cerere curent , sezonier i ocazional ;d) cerere satisf cut i nesatisf cut .
3.9. R spunsuri la întreb ri gril
1 d 11 a 21 a 31 c 41 d 51 c 61 c 71 a2 b 12 a 22 c 32 b 42 d 52 a 62 d 72 b3 b 13 a 23 b 33 b 43 c 53 d 63 a 73 d4 c 14 c 24 b 34 c 44 c 54 a 64 a 74 a5 d 15 d 25 d 35 d 45 a 55 b 65 d 75 a6 a 16 a 26 b 36 d 46 b 56 c 66 c 76 c7 c 17 b 27 a 37 b 47 d 57 d 67 a 77 a8 d 18 c 28 d 38 a 48 d 58 a 68 a 78 a9 d 19 d 29 a 39 b 49 a 59 c 69 a 79 b10 b 20 a 30 a 40 c 50 b 60 c 70 b 80 a
143
3.10. Întreb ri1. Care sunt principalele caracteristici ale globaliz rii?2. Care sunt efectele negative ale globaliz rii?3. Care sunt efectele pozitive ale globaliz rii?4. Care sunt oportunit ile globaliz rii?5. Care sunt factorii care au determinat dinamica economic a României în ultimii ani?6. Care sunt principalele caracteristici ale pie ei serviciilor?7. Care sunt particularit ile pie ei serviciilor?8. Care sunt restric iile de natur birocratic privind p trunderea pe pia a serviciilor?9. Care sunt restric iile de natur economic privind p trunderea pe pia a serviciilor?10. Care sunt formele de manifestare a cererii de servicii?11. Care sunt factorii generali de influen ai cererii de servicii?12. Care sunt factorii specifici de influen ai cererii de servicii?13. Care sunt principalele metode de studiere a cererii de servicii?14. Care sunt condi iile ce trebuie îndeplinite pentru formarea ofertei de servicii?15. Care sunt particularit ile ofertei de servicii?16. Care sunt factorii de influen a ofertei de servicii?17. Care sunt principalele tendin e în evolu ia ofertei de servicii?18. Care este semnifica ia soldului conjunctural?19. Care este semnifica ia indicatorului de confiden în conjunctura serviciilor?20. Care sunt principalele cauze care afecteaz derularea corespunz toare a
activit ii de servicii la întreprinderile mici i mijlocii?
3.11. Teme de reflec ie1. Atenuarea efectelor negative ale globaliz rii;2. Locul ocupat de România în cadrul rilor UE;3. Influen a formelor concuren ei asupra nivelului i dinamismului pie ei serviciilor;4. Necesitatea restric iilor de p trundere pe pia a serviciilor;5. Rela ia timp liber – venituri i cererea de servicii;6. Perspectiva ponderii cheltuielilor cu plata serviciilor;7. Perspectiva ofertei de servicii;8. Corela ia dintre pre urile serviciilor i pre urile bunurilor de consum;9. Definirea conjuncturii serviciilor;10. Analiza comparativ a conjuncturii serviciilor dintre România i rile UE.
144
CAPITOLUL 4.SERVICII DE PIA
Serviciile de pia reprezint activit i care fac obiectul vânz rii icump rii pe pia , indiferent de momentul pl ii, tipul de pre practicat (pre devânzare, tarif etc.) i modalit ile de încasare72.
Activit ile de servicii de pia cuprind:servicii de pia prestate în principal pentru popula ie;servicii de pia prestate în principal pentru operatorii economici;servicii de transporturi, depozitare i comunica ii.
4.1. Servicii de pia pentru popula ieServiciile de pia prestate în principal pentru popula ie, pentru
operatorii economici i serviciile de transporturi, po i telecomunica iicuprind veniturile realizate, atât de întreprinderile care au activitate principal deservicii, cât i de întreprinderile cu alte activit i principale, care ob in venituridin activit i de servicii.
4.1.1. Con inutul i structura serviciilor de pia pentru popula ieServiciile de pia prestate în principal pentru popula ie, conform
CAEN Rev 1. cuprind urm toarele activit i:hoteluri i restaurante (diviziunea 55);agen ii de voiaj (clasa 6330);închirierea bunurilor personale (clasa 7140);activit i fotografice (clasa 7485);activit i recreative (diviziunea 92);alte activit i de servicii personale (diviziunea 93).
Serviciile de pia pentru popula ie se pot grupa în func ie de mai multe criterii73:caracteristicile beneficiarului;natura rela iilor economice i financiare ce intervin între prestator i beneficiar;din punct de vedere existen ial;con inutul activit ii;nivelul de dezvoltare i importan a pentru consumul popula iei.
72 INS, Anuarul Statistic al României , pag. 707-70873 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Editura Universitar , Bucure ti, 2004, pag. 202
145
Sursa: Ioncic , M., Economia serviciilor. Teorie i practic , Edi ia a II-a, EdituraUranus, Bucure ti, 2002, pag. 242
4.1.2. Nivelul de dezvoltare, dinamic i structura pe activit i aserviciilor de pia pentru popula ie
O privire de ansamblu asupra serviciilor de pia prestate în principalpentru popula ie, pe total i pe forme de proprietate relev urm toarele:
- evolu ie valoric ascendent , de la an la an în toat perioada 1999-2004;- evolu ia sinusoidal a cifrei de afaceri realizate de c tre întreprinderile cu
activitate principal de servicii de pia prestate în principal pentru popula ie. Înanul 2007, s-a înregistrat o valoare de 21.707,8 miliarde lei pre uri curente, cu23,5% mai mult decât în anul precedent, dar sub valorile realizate în anii anteriori;
- forma de proprietate majoritar privat de ine ponderea cea mai mare (dela 83,6% în anul 1999, la 89,2% în anul 2006, la 90,1% în anul 2007.
Serviciipentru
popula ie
Serviciipersonale
(individuale)
Serviciicolective
Serviciileprivind înprincipalbunurile
Servicii cuefect direct
asuprapersoanelor
Servicii cucaracterlocativ
Servicii derepara ii iîntre inere
Închirieri de locuin e;Închirieri de bunuri;Închirieri de autoturisme
Repararea bunurilorde uz îndelungat,servicii dup vânzare,sp torii, cur torii
Servicii cu efectasimilabilinvesti iilorServiciiasimilabileconsumului
Înv mânt,informatic ,
tateTransport,telecomunica ii,turism
Servicii personalizate(individualizate)
Înv mânt, s tate,asisten social
Serviciidestinate
colectivit ii înansamblul s u
Ap rare na ional , rela iiexterne, men inereaordinii, protejareamediului, serviciileinstitu iilor culturale(radio, televiziune etc).
Fig. 10 – Tablou sinoptic al serviciilor pentru popula ie
146
Tabel nr. 14Servicii de pia prestate în principal pentru popula ie,
pe forme de proprietate1999 2000 2003 2006 2007
Total – miliarde leipre uri curentex 22612,9 36001,9 76346,5 17583,2 21707,8
pe forme de proprietate % - majoritar de stat - majoritar privat
16,483,6
14,385,7
13,186,9
10,889,2
9,990,1
x) Exclusiv serviciile de transport, depozitare i comunica iiSursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 712, Starea social ieconomic a României 2006, 2007, pag. 133
Fa de cre terea de 18,4% realizat în anul 2007 comparativ cu anul2006, pe total servicii de pia prestate în principal pentru popula ie, dinamicacea mai ascendent s-a înregistrat la urm toarele categorii de servicii:
- agen ii de turism i asisten turistic (29,3%);- activit i sportive i alte activit i recreative (28,6%)- campinguri i alte facilit i pentru cazare de scurt durat (24,9%)- restaurante (22,4%).
Tabel nr. 15Indicii serviciilor de pia prestate în principal pentru popula ie
Anul precedent = 1002006 2007
Total 131,4 118,4Hoteluri 114,0 116,0Campinguri i alte facilit i pentru cazare de scurt durat 225,5 124,9Restaurante 131,9 122,4Baruri, cantine i alte unit i de preparare a hranei 150,8 105,5Agen ii de turism i asisten turistic 132,6 129,3Închirierea bunurilor personale i gospod re ti 123,4 109,7Activit i fotografice, traduceri, secretariat, multiplic ri 167,5 90,7Produc ia, distribu ia i proiec ia de filme cinematograficei video
98,4 115,7
Activit i de radio i televiziune 118,6 118,1Activit i de art i spectacole 105,7 104,6Activit i ale agen iilor de pres , ale bibliotecilor,muzeelor, gr dinilor botanice i zoologice 154,7 118,7
Activit i sportive i alte activit i recreative 143,3 128,6Alte activit i de servicii 131,2 106,0
147
În anul 2007, în total servicii pentru popula ie, ponderea cea mai mareau de inut-o restaurantele (19,5% din veniturile totale realizate), activit isportive i alte activit i recreative (18,4% din veniturile totale realizate), hoteluri(13,7% din veniturile realizate), baruri, cantine i alte unit i de preparare ahranei (11,9% din veniturile totale realizate), agen ii de turism i asistenturistic i activit ile sportive i alte activit i recreative (11,4% din venituriletotale realizate).
Totodat , cele mai mici ponderi din venituri s-au înregistrat dincampinguri i alte facilit i pentru cazare de scurt durat (2,1%), activit ifotografice, traduceri, secretariat, multiplic ri (2,0%), activit i de art ispectacole (1,5%), activit i ale agen iilor de pres , ale bibliotecilor, muzeelor,gr dinilor (0,6%), precum i închirierea bunurilor personale i gospod re ti(0,3%).
Tabel nr. 16Structura serviciilor de pia prestate
în principal pentru popula ie, pe activit i%
1999 2004 2006 2007Totalx) 100,0 100,0 100,0 100,0Hoteluri 17,3 14,5 14,0 13,7Campinguri i alte facilit i pentru cazare descurt durat 0,6 1,0 2,0 2,1
Restaurante 14,4 19,1 18,9 19,5Baruri, cantine i alte unit i de preparare ahranei 12,0 14,0 13,3 11,9
Agen ii de turism i asisten turistic 10,1 9,8 10,6 11,4Închirierea bunurilor personale i gospod re ti 0,1 0,2 0,3 0,3Activit i fotografice, traduceri, secretariat,multiplic ri 2,1 2,7 2,7 2,0
Produc ia, distribu ia i proiec ia de filmecinematografice i video 1,8 3,5 2,7 2,5
Activit i de radio i televiziune 13,2 13,9 12,2 11,8Activit i de art i spectacole 1,2 2,2 1,6 1,4Activit i ale agen iilor de pres , ale muzeelor,bibliotecilor, gr dinilor botanice i zoologice 0,3 0,7 0,6 0,6
Activit i sportive i alte activit i recreative 19,7 13,9 16,6 18,4Alte activit i de servicii 7,1 4,5 4,5 4,4
x) Exclusiv serviciile de transport, depozitare i comunica iiSursa: prelucrat dup I.N.S, Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 713, Stareasocial i economic a României, 2006 i 2007, pag. 133
148
4.2. Servicii de pia prestate în principal pentru întreprinderiServiciile de pia prestate în principal pentru întreprinderi, conform
CAEN Rev 1. cuprind urm toarele activit i:tranzac ii imobiliare (diviziunea 70);închirierea ma inilor i echipamentelor f operator (grupele 711-713);activit i de informatic (diviziunea 72);cercetare-dezvoltare (diviziunea 73);activit i juridice, contabilitate i revizie contabil (grupa 741);arhitectur , inginerie, alte consulta ii tehnice (grupele 742-743);publicitate (grupa 744);asanarea i îndep rtarea gunoaielor, salubritate (diviziunea 90);alte servicii (grupele 745-747, clasele 7482, 8486, 7487).
Tabel nr. 17Servicii de pia prestate în principal pentruoperatorii economici, pe forme de proprietate
1999 2000 2003 2004 2006 2007Total (miliarde lei pre uricurente)
30853,5 57922,9 197554,7 261418,5 81367,0 101109,0
pe forme de proprietate % - majoritar de stat - majoritar privat
21,178,9
13,386,7
7,392,7
8,191,9
4,595,5
3,596,5
x) Exclusiv serviciile de transport, depozitare i comunica iiSursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 716, Starea social ieconomic a României, 2006 i 2007, pag.134 i 135
În anul 2007, valoarea total a serviciilor de pia prestate în principalpentru operatorii economici a fost de 101109,0 miliarde lei pre uri curente, dincare 96,5% au fost servicii prestate de sectorul majoritar privat. Pondereasectorului majoritar privat a înregistrat o tendin de cre tere în perioada 1999-2007, de la 78,9%, la 96,5%.
Pe activit i, structura serviciilor de pia prestate în principal pentruoperatorii economici se prezint dup cum urmeaz :
tranzac iile imobiliare reprezentau cea mai mare pondere în total, 19,9%în anul 2007, cu 1,6 mai multe procente decât în anul 2006;
149
o serie de servicii, precum informatica i activit i conexe (12,4%);activit i juridice, contabilitate i revizie contabil (17,4%); arhitectur , ingineriei alte consulta ii tehnice (14,0%); publicitate (12,7);
activitatea de cercetare-dezvoltare a de inut o pondere foarte redus , doarde 2,4% în anul 2007, chiar sc zând cu 0,3 procente fa de anul 2006;
asanarea i îndep rtarea gunoaielor, salubritate i alte activit i similarede ineau doar o pondere de 4,7% în anul 2007, cu 0,4 procente mai mult decât în 2006.
Tabel nr. 18Servicii de pia prestate în principal pentru
operatorii economici, pe activit iMiliarde lei
pre uri curenteStructura -
% -2006/2007
2006 2007 2006 2007 - % -Total 41813,8 57089,1 100,0 100,0 136,5Tranzac iile imobiliare
din care:- administrarea imobilelor pe baz
de tarife sau contract (chirie)
7644,3
404,2
11345,7
563,2
18,3
1,0
19,9
1,0
148,4
139,3Închirierea ma inilor iechipamentelor f operator 940,8 1292,7 2,2 2,3 137,4
Informatic i activit i conexe 5050,5 7085,0 12,0 12,4 140,2Cercetare-dezvoltare 1128,3 1373,5 2,7 2,4 121,7Activit i juridice, contabilitate irevizie contabil 7789,4 9930,1 18,6 17,4 127,5
Arhitectur , inginerie i alteconsulta ii tehnice 5705,1 7985,4 13,6 14,0 140,0
Publicitate 5350,8 7259,1 12,8 12,7 135,7Asanarea i îndep rtareagunoaielor, salubritate i alteactivit i similare
1794,9 2673,8 4,3 4,7 149,0
Alte servicii 6409,9 8143,8 15,2 13,2 127,1x) Exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunica iiSursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006 i 2007, pag.134 i 135
Cele mai mari cre teri, peste media de 32,3%, s-au înregistrat la:tranzac iile imobiliare (48,4%), asanarea i îndep rtarea gunoaielor, salubritate ialte activit i similare (49,0%), arhitectur , inginerie i alte consulta ii tehnice(40,0%), informatic i activit i conexe (40,2%). În cadrul tranzac iilorimobiliare, cu toate c de ineau o pondere de numai 1,0% (în anul 2007),serviciile privind administrarea imobilelor pe baz de tarife sau contract aucrescut în anul 2007 cu 39,3 % fa de anul precedent.
150
În anul 2007, cifra de afaceri din activitatea de transporturi, depozitarei comunica ii a fost de 52606 milioane i a reprezentat 52% din totalul cifrei de
afaceri prestate în principal pentru operatorii economici.Pe categorii de servicii de transport situa ia se prezint dup cum
urmeaz :Tabel nr. 19
Structura veniturilor din servicii de transport,depozitare i telecomunica ii
%2006 2007
Transporturi terestre 40,8 42,3Transporturi aeriene 1,6 1,6Activit i anexe i auxiliare de transport 2,8 3,5Telecomunica ii 2,9 2,6Transporturi pe ap 16,3 16,2Transporturi prin conducte 2,6 3,2Po i curierat 33,0 30,6
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006 i 2007, pag.136Transporturile terestre de in cele mai mari ponderi (42,3% în anul 2007 i
40,8% în anul 2006), urmate de po i curierat (30,6%, respectiv 33,0%) itransporturi pe ap (16,2%, respectiv 16,3%).
4.3. Întreb ri gril1. Activit ile ce fac obiectul vânz rii i cump rii pe pia , indiferent de
momentul pl ii, tipul de pre practicat (pre de vânzare, tarif etc.) imodalit ile de încasare reprezint :a) serviciile de pia ;b) serviciile tradi ionale;c) serviciile livrate permanent;d) serviciile discrete.
2. Serviciile de pia pentru popula ie se pot grupa în func ie de mai multecriterii. Marca i varianta fals :a) caracteristicile beneficiarului serviciului;b) natura rela iilor economice i financiare ce intervin între prestator i beneficiar;c) con inutul activit ii presta iei;d) dimensiunile cererii nesatisf cute.
151
3. Serviciile pentru popula ie se pot grupa în:a) servicii personale (individuale) i servicii colective;b) servicii din sectorul public, asociativ i privat;c) servicii tradi ionale, servicii moderne sau noi;d) serviciile livrate permanent i servicii discrete.
4. Serviciile privind în principal bunurile fac parte din categoriaserviciilor:a) cu efect direct asupra persoanelor;b) personale (individuale);c) colective;d) personalizate.
5. Închirierile de locuin e, închirierile de bunuri, închirierile deautoturisme sunt servicii:a) de repara ii i între inere;b) cu efect direct asupra persoanelor;c) personalizate (individualizate);d) cu caracter locativ.
6. Repararea bunurilor de uz îndelungat, serviciile dup vânzare,sp torii, cur torii sunt servicii:a) de repara ii i între inere;b) cu efect direct asupra persoanelor;c) personalizate (individualizate);d) cu caracter locativ.
7. Serviciile cu efect asimilabil investi iilor sunt servicii:a) cu efect asupra persoanelor;b) asimilabile consumului;c) privind în principal bunurile;d) personalizate.
8. Serviciile asimilabile consumului sunt servicii:a) cu efect asupra persoanelor;b) cu efect asimilabil investi iilor;c) privind în principal bunurile;d) personalizate.
9. Serviciile de înv mânt, informatic i s tate sunt servicii:a) cu caracter locativ;
152
b) cu efect asimilabil investi iilor;c) asimilabile consumului;d) de repara ii i între inere.
10. Serviciile de transport, telecomunica ii i turism sunt servicii:a) cu caracter locativ;b) cu efect asimilabil investi iilor;c) asimilabile consumului;d) de repara ii i între inere.
11. Ap rarea na ional , rela iile externe, men inerea ordinii, protejareamediului sunt servicii:a) destinate colectivit ii în ansamblul s u;b) personalizate;c) cu caracter lucrativ;d) personale.
12. Serviciile de pia pentru popula ie erau în anul 2004 privatizate în propor ie de:a) 100%;b) 91 – 99%;c) 80 – 90%;d) sub 80%.
13. Marca i categoria de servicii colective pentru popula ie:a) personalizate (individualizate) i servicii destinate colectivit ii în ansamblul s u;b) privind în principal bunurile i serviciile cu efect direct asupra persoanelor;c) cu caracter locativ i servicii de repara ii i între inere;d) cu efect asimilabil investi iilor i servicii asimilate consumului.
14. Activit ile de servicii de pia nu cuprind:a) servicii de pia prestate în principal pentru popula ie;b) servicii de pia prestate în principal pentru operatorii economici;c) servicii de transporturi, depozitare i comunica ii;d) servicii destinate colectivit ii în ansamblul s u.
15. În cadrul serviciilor de pia prestate în principal pentru întreprinderi,în anul 2004, cea mai mare pondere o de in:a) tranzac iile imobiliare;b) informatica i activit ile conexe;c) activit ile juridice, contabilitate i revizie contabil ;d) arhitectur , inginerie i alte consulta ii tehnice.
153
4.4. R spunsuri la întreb rile gril
1 a 4 b 7 a 10 c 13 a2 d 5 d 8 a 11 a 14 d3 a 6 a 9 b 12 c 15 a
4.5. Întreb ri1. Ce sunt serviciile de pia ?2. Ce cuprind activit ile de servicii de pia ?3. Care sunt criteriile de grupare a serviciilor de pia pentru popula ie?4. Care este tendin a structurii serviciilor de pia pentru popula ie? Dar pentru
întreprinderi pe forme de proprietate?5. Care este tendin a în evolu ia volumului serviciilor de pia pentru popula ie?
Dar pentru întreprinderi?
4.6. Teme de reflec ie1. Corela ia dintre venituri, cheltuieli i serviciile de pia pentru popula ie.2. Cauzele diferen ierii pe venituri a volumului i structurii serviciilor de pia
pentru popula ie.3. Structura i tendin a serviciilor de pia pentru popula ie.4. Structura i tendin a serviciilor de pia pentru întreprinderi.5. Corela ia dintre volumul i structura serviciilor de transporturi, depozitare i
comunica ii i dezvoltarea economic .
154
CAPITOLUL 5.EVOLU II, DINAMICI I STRUCTURI
PE CATEGORII DE SERVICII
La sfâr itul anului 2004, în România func ionau 312.731 de întreprinderide servicii, ceea ce reprezenta 79,3% din num rul total de întreprinderi active dinindustrie, construc ii, comer i alte servicii.
Pe clase de m rime, dup num rul de salaria i, cea mai mare pondere(92,3%) din num rul de întreprinderi de servicii au func ionat cu pân la 10salaria i, fa de 73,7% cât s-a înregistrat în cazul întreprinderilor active dinindustrie i construc ii.
Tabel nr. 20Întreprinderile active din comer i alte servicii
pe clase de m rime, în anul 2004
Totaldin care, pe clase de m rime,
dup num rul de salaria i0-9 10-49 50-249 250 i peste
Total întreprinderi active dinindustrie, construc ii comer i alteservicii
394519100,0
34888188,5
348238,8
88402,2
19750,5
Comer cu ridicata i cu a nuntul,repararea i între inerea autovehiculelor,motocicletelor i a bunurilor personalei casnice
191196100,0
17603492,1
136007,0
14430,8
1190,1
Hoteluri i restaurante 25119100,0
2248789,5
20478,2
4811,9
1040,4
Transporturi, depozitare icomunica ii
17240100,0
1543089,5
14148,2
3271,9
690,4
Tranzac ii imobiliare, închirieri iactivit i de servicii prestate înprincipal întreprinderilor
61220100,0
5780094,4
25004,1
7891,3
1310,2
Înv mânt 1075100,0
98992,0
797,3
70,7
--
tate i asisten social 6834100,0
660396,6
2053,0
240,4
2sub 0,1
Alte activit i de servicii colective,sociale i personale
10047100,0
927992,4
5475,5
1901,8
310,3
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 572Cele mai mari ponderi ale întreprinderilor cu 0-9 salaria i s-au constatat la
tranzac ii imobiliare, închirieri i activit i de servicii prestate în principalîntreprinderilor (94,4%) i la unit ile de s tate i asisten social (96,6%)
155
Întreprinderile de servicii cu 10-49 de salaria i de in ponderi mai mari în cazul:- hotelurilor i restaurantelor (9,1%);- întreprinderilor de transporturi, depozitare i comunica ii (8,2%);- întreprinderilor de comer cu ridicata i cu am nuntul, repararea i
între inerea autovehiculelor i a bunurilor personale i casnice (7,0%).Din num rul total de întreprinderi de servicii, pe categorii de servicii, la
sfâr itul anului 2004, situa ia se prezenta dup cum urmeaz :- comer cu ridicata i cu am nuntul, repararea i între inerea
autovehiculelor, motocicletelor i a bunurilor personale i casnice 61,1%;- transport, depozitare i comunica ii 8,0%;- tranzac ii imobiliare, închirieri i activit i de servicii prestate în principal
întreprinderilor 19,6%;- hoteluri i restaurante 5,6%.
Tabelul nr. 21Întreprinderile din comer i alte servicii
pe forme de proprietatei dup natura capitalului social în anul 2004
Total
din care pe forme deproprietate
din total, cucapital
integral str inMajoritarde stat
Majoritar privatnum r % num r %
Total întreprinderi active din industrie,construc ii comer i alte servicii 394519 1134 393385 99,7 11311 2,9
Comer cu ridicata i cu am nuntul, reparareai între inerea autovehiculelor, motocicletelori a bunurilor personale i casnice
191196 60 191136 99,9 5228 2,7
Hoteluri i restaurante 17240 33 17207 99,8 304 1,8Transport, depozitare i comunica ii 25119 128 24991 99,5 406 1,6Tranzac ii imobiliare, închirieri i activit i deservicii prestate în principal întreprinderilor 61220 255 60965 99,6 2181 3,6
Înv mânt 1075 2 1073 99,8 18 1,7tate i asisten social 6834 2 6832 99,9 47 0,7
Alte activit i de servicii colective, sociale ipersonale 10047 36 10011 99,6 171 1,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 577a cum reiese din tabelul urm tor, ponderea întreprinderilor de servicii
cu capital majoritar privat este de aproape 100%. Întreprinderile de servicii cucapital integral str in de in ponderi relativ reduse (tranzac ii imobiliare,închirieri i activit i de servicii prestate în principal întreprinderilor 3,6%,
156
comer cu ridicata i cu am nuntul, repararea i între inerea autovehiculelor,motocicletelor i a bunurilor personale i casnice 2,7%, etc).
Referitor la evolu ia num rului de întreprinderi active din comer ialte servicii în perioada 1999-2004 situa ia se prezint astfel:
- a crescut în fiecare an num rul de întreprinderi de transporturi,depozitare i comunica ii, de la 12,4 mii la 25,1 mii, întreprinderi detranzac ii imobiliare, închirieri i activit i de servicii prestate în principalîntreprinderilor, de la 15,2 mii la 61,2 mii, înv mânt, de la 0,6 mii la 1,1mii, etc.;
- s-a redus num rul de întreprinderi în 2000-2004, urmând dup aceea ocre tere a acestuia la întreprinderile de comer cu ridicata i cuam nuntul, repararea i între inerea autovehiculelor, motocicletelor i abunurilor personale i casnice (de la 217,4 mii la 191,2 mii).
Tabel nr. 22Întreprinderile active din comer i alte servicii
- mii -1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total întreprinderi active dinindustrie construc ii, comer i alteservicii
318,7 308,1 311,3 315,1 349,1 394,5
Comer cu ridicata i cu am nuntul,repararea i între inereaautovehiculelor, motocicletelor i abunurilor personale i casnice
217,4 202,8 192,6 177,7 179,3 191,2
Hoteluri i restaurante 10,1 9,9 10,5 13,5 15,4 17,2Transport, depozitare i comunica ii 12,4 12,7 15,6 18,0 21,2 25,1Tranzac ii imobiliare, închirieri iactivit i de servicii prestate înprincipal întreprinderilor
15,2 18,0 24,0 30,5 45,7 61,2
Înv mânt 0,6 0,5 0,6 0,8 0,9 1,1tate i asisten social 3,9 3,6 4,1 4,4 5,5 6,8
Alte activit i de servicii colective,sociale i personale 6,2 6,3 6,3 6,4 8,5 10,0
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 571
La sfâr itul anului 2006, în România func ionau 149.386 întreprindericare prestau servicii de pia , din care 37.653 erau întreprinderi prestatoare deservicii, în principal, pentru popula ie (25,2%) i 111.733 erau întreprinderiprestatoare de servicii, în principal, pentru întreprinderi (74,8).
157
Tabel nr. 23Num rul, structura i volumul activit ii
întreprinderilor prestatoare de servicii de pia , în anul 2006
U/M
Totalîntre-
prinderi
grupa i dup num rul de salaria i
0-9 10-19 20-49 50-249 250 ipeste
SERVICII DE PIANum r întreprinderi mii 149,4 137,6 6,1 3,4 1,8 0,5
Efectiv de salaria i la sfâr itulanului 2006
miipers.
1024,2 268,3 84,5 101,5 196,2 373,7
Num rul mediu anual de salaria i miipers. 998,2 260,1 81,0 103,3 190,0 363,8
Cifra de afaceri mld.lei 96,9 24,4 10,1 11,8 16,7 33,9
Venituri din vânzarea de lucr riexecutate i servicii prestate
mld.lei 88,9 23,5 9,1 10,4 13,6 32,3
SERVICII DE PIAPRESTATE PTR. POPULA IENum r întreprinderi mii 37,7 34,1 2,1 1,0 0,4 0,05Efectiv de salaria i la sfâr itulanului 2006
miipers. 200,2 71,9 28,8 29,2 35,1 35,1
Num rul mediu anual de salaria i miipers. 199,3 72,7 27,3 30,5 34,7 34,1
SERVICII DE PIA PRESTATEPTR. ÎNTREPRINDERINum r întreprinderi mii 111,7 103,5 4,0 2,4 1,4 0,4Efectiv de salaria i la sfâr itulanului 2006
miipers. 824,0 196,4 55,7 72,3 161,1 338,6
Num rul mediu anual de salaria i miipers. 798,9 187,4 53,7 72,8 155,3 329,7
Sursa: I.N.S., Rezultate i performan e ale întreprinderilor din comer i servicii,Edi ia 2008, pag. 90, 94 i 150
În aceste întreprinderi exista la sfâr itul anului 2006, un efectiv de salaria ide 1024,2 mii persoane (19,5% în întreprinderile prestatoare de servicii pentrupopula ie i 80,5% în întreprinderile prestatoare de servicii pentru întreprinderi).
În anul 2006, au realizat o cifr de afaceri de 96,9 miliarde lei, din care 91,7%reprezentau venituri realizate vânzarea de lucr ri executate i servicii prestate.
Întreprinderile prestatoare de servicii de pia sunt întreprinderi mici, cupân la 10 salaria i (92,1%). Num rul lor scade pe m sura cre terii num rului desalaria i.
158
5.1. Transporturi i comunica ii
5.1.1. Volumul i structura activit ii
INDICATORI SPECIFICIA. Mijloace de transport
1. Transportferoviar
2. Transport pei navigabile
3. Transportmaritim
4. Transportrutier
5. Aeronavecivileînmatriculate
- num r locomotive, din care:- electrice- Diesel
- num r i capacitate (mii tone) vagoane pentru trenuri marf- num r i capacitate (mii tone) vagoane pentru trenuri de pasageri
- num r i capacitate (mii tone) de nave f propulsie pentrutransportul m rfurilor
- num r i capacitate (mii CP) de remorchere i împing toare- num r i capacitate (mii locuri) de nave pentru transportul
pasagerilor- num r i capacitate (mii tdw) de nave pentru transportul
rfurilor – total
din care- nave pentru m rfuri generale- mineraliere- petroliere
- num r autovehicule înscrise în circula ie la sfâr itul anului
- transportul rutier de m rfuri, pe tipuri de autovehicule, m rfuritransportate respectiv parcursul m rfurilor
- autobuze- microbuze- autoturisme (inclusiv taxiuri)- motorete (inclusiv mopede)- motociclete (inclusiv mototricicle)- autovehicule de marf
- 3,5 – 7,5 tone- 7,6 – 12,0 tone- 12,1 – 17,0 tone- peste 17,0 tone
- num r i capacitate (locuri) pentru transportul pasagerilor- num r i capacitate (tone) pentru transportul m rfurilor
159
B. Infrastructura existent pentru desf urarea activit ii de transporturi
1. Liniile decale feratîn exploatare
2. Drumurilepublice
C. Transporturi de m rfuri
- total (km), din care:- electrificate- linii cu ecartament normal (cu o linie; cu dou linii);- linii cu ecartament îngust- linii cu ecartament larg
- drumuri publice (km), din care
- densitatea drumurilor publice pe 100 km2
a. modernizatecu îmbr minte u oar rutiere
b. drumuri na ionale, din care- modernizate- cu îmbr minte u oar rutiere
c. drumuri jude ene i comunale, din care- modernizate- cu îmbr minte u oar rutiere
- Transporturi de m rfuri po al aeroporturilor
Total (tone)
- Transporturi de m rfuria. pe moduri de transport: m rfuri transportate (mii tone),
parcursul m rfurilor (milioane tone – km), din care:- transport feroviar- transport rutier- transport pe c i navigabile interioare- transport maritim- transport aerian- transport prin conducte petroliere magistrale
b. pe forme de proprietate: m rfuri transportate (mii tone),parcursul m rfurilor (milioane tone – km), din care:
- transport feroviar- transport rutier- transport pe c i navigabile interioare- transport maritim- transport aerian- transport prin conducte petroliere magistrale
- Principalele grupe de m rfuri transportate
- înc rcate- desc rcate
160
D. Transportul de pasageri- Transport interurban i interna ional de pasageri (mii pasageri i
milioane de pasageri – km), total i forme de proprietate, din care:
- Trafic de pasageri al aeroporturilor (num r), din care îmbarca i, debarca iE. Po i telefonie
F. Comunica ii radio i televiziune- mijloace de radiocomunica ii (la sfâr itul anului)
- radio
- televiziune
G. Distribu ia de gaze naturale- num rul localit ilor în care de distribuie gaze naturale- lungimea simpl a conductelor de distribu ie a gazelor naturale (km)- gaze naturale distribuite (milioane m3) din care, pentru uz casnic
H. Distribuirea apei potabile- num rul localit ilor cu instala ii de alimentare cu ap potabil- lungimea total simpl a re elei de distribu ie a apei potabile (km)- apa potabil distribuit consumatorilor (mil. m3), din care, pentru uz casnic
I. Canalizare public i spa ii verzi- num rul localit ilor cu instala ii de alimentare cu ap potabil- lungimea total simpl a conductelor de canalizare (km)- suprafa a spa iilor verzi în ora e i municipii (km2)
- transport feroviar- transport rutier- transport pe c i navigabile interioare- transport maritim- transport aerian
- num rul unit ilor de po , din care, în localit ile rurale- activit i de po
- activit i de telefonie- conexiuni la re eaua de telefonie (mii) la sfâr itul anului
– total, din care:- la re eaua telefonic fix- la re eaua telefonic mobil
- sta ii publice- sta ii private
- sta ii publice- sta ii private- translatoare de televiziune
- coresponden expediat (milioane buc i) i imprimate- trimiteri recomandate (mii buc i)- trimiteri cu valoare declarat i colete (mii)
161
5.1.1. Volumul i structura activit iiÎn anul 2004, încas rile din serviciile de transporturi, depozitare i
comunica ii s-au situat la nivelul de 374531,0 miliarde lei pre uri curente, dincare 74,5% s-au realizat în întreprinderile cu capital majoritar privat.
Ponderea încas rilor din serviciile de transporturi, depozitare icomunica ii realizate în sectorul privat în perioada 1999-2004 au înregistrat otendin de cre tere, de la 41,3%, la 74,5% în volumul total.
Tabel nr. 24Servicii de transporturi, depozitare i comunica ii
pe forme de proprietate- miliarde lei pre uri curente -
1999 2000 2001 2002 2003 2004Total
pe forme de proprietate - majoritar de stat - majoritar privat
84012,4
58,741,3
125639,2
56,743,3
180631,6
51,248,8
223240,1
46,753,3
291431,6
40,159,9
374531,0
25,574,5
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 717Pe categorii de transport, structura realiz rilor din anii 2003-2004 se
prezint dup cum urmeaz :Tabel nr. 25
Servicii de transporturi, depozitare i comunica iiMiliarde lei pre uri
curenteStructura
- % -2003 2004 2003 2004
Total 291431,6 374531,0 100,0 100,0Transporturi terestre din care - transporturi pe calea ferat
128452,4
44464,5
163830,0
55735,1
44,1
34,6
43,7
34,0Transporturi pe ap 4097,1 5865,6 1,4 1,6Transporturi aeriene 8645,6 9475,9 3,0 2,5Transporturi prin conducte 10082,4 10968,3 3,4 2,9Activit i anexe i auxiliare de transport 42046,5 53078,2 14,4 14,2Po i curierat 6945,3 9003,1 2,4 2,4Telecomunica ii 91162,3 122309,9 31,3 32,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 717
Din analiza încas rilor realizate în anii 2003 i 2004 rezult : transporturileterestre de in ponderea cea mai mare (43,7% în anul 2004), urmate detelecomunica ii (32,7%); transportul pe calea ferat a reprezentat în anul 2004,34,0% din totalul serviciilor de transport.
162
Evolu ia activit ii în domeniul transporturilor i comunica iilor a fostinfluen at de: starea i structura bazei tehnico-materiale; capacitatea de investirea operatorilor economici; modific rile structurale înregistrate de volumul deactivitate al principalelor ramuri ale economiei na ionale - ca efect a derul riireformelor specifice tranzi iei, precum i a celor necesare ader rii la structurileeuropene; reorientarea fluxurilor comerciale interna ionale, inclusiv a acelora dinzona geografic în care este situat i România.
Orientarea spre modernizarea i dezvoltarea infrastructurii transporturilordin România este motivat i de principalele caracteristici ale acesteia, dintre caremen ion m:
re eaua de cale ferat totalizeaz 11053 de kilometri, din care peste 35%este electrificat ; Bucure tiul, capitala României, este un important nod de caleferat cu 8 linii principale, majoritatea fiind conectate i la liniile interna ionale;
amplasarea geografic a rii noastre la intersec ia a dou coridoare rutierepaneuropene, i anume: Coridorul IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucure ti-Istambul-Salonic) i Coridorul IX (Helsinki - St. Petersburg - Moscova - Pskov- Kiev - Ljubasevka - Chi in u - Bucure ti - Dimitrovgrad - Alexandroupolis);
re eaua public de transport rutier are o densitate medie de 33,3 dekilometri/100 km2 de teritoriu;
Bucure tiul, se afl la intersec ia principalelor rute ce pornesc în toat ara,unele dintre acestea fiind conectate la drumurile interna ionale, cum este cazuldrumului E 60, care leag porturile Hamburg i Constan a, via Oradea i Bucure ti;
traficul fluvial se realizeaz pe Dun re pentru vase mici (adâncimea fluviuluieste de pân la 2 metri) de la Buzia (punctul în care Dun rea intr în România) laBr ila, iar pentru vase maritime între Br ila i Sulina (adâncimea Dun rii este de pânla 7 metri); principalele porturi la Dun re sunt Or ova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu
gurele, Olteni a, C ra i, Giurgiu, Cernavod , Gala i, Br ila, Tulcea i Sulina;aproape 60% din comer ul interna ional, România îl deruleaz prin Portul
Constan a, care este i cel mai important port maritim. În ultimii ani, la MareaNeagr s-a construit, la Agigea, noul port maritim Constan a Sud;
transporturile aeriene sunt asigurate prin ase mari companii române ti(TAROM; LAR; CARPATAIR; IRIAC AIR; ACVILA AIR; ROMAVIA);principalele aeroporturi (Bucure ti - Henri Coand i B neasa; Constan a; Timi ;Suceava; Cluj, etc.) deservesc 17 ora e din România, iar liniile aerieneinterna ionale române ti sunt conectate cu 50 de ora e de pe 4 continente.
163
5.1.2. Mijloacele de transportÎn anul 2007, mijloacele de transport feroviar au cuprins 1986 locomotive,
care aveau o putere de 7032 mii CP, din care 71,6% au fost locomotive Diesel. Deasemenea, baza tehnico-material a transportului feroviar a mai inclus 54.713vagoane de marf , cu o capacitate de 2515 mii tone i 5326 vagoane pentru trenuri depasageri, cu o capacitate de 365 mii locuri.
Analiza evolu iei bazei tehnico-materiale aferente transporturilor feroviareeviden iaz vârsta înaintat a parcului de locomotive, care, în anul 2007 comparativ cuanul 2006, a înregistrat modific ri nesemnificative din punct de vedere numeric (0,2%)i din punct de vedere a puterii de cump rare (0,9%). La vagoanele pentru marf s-au
înregistrat sc deri cu 1,4% în ceea ce prive te num rul i cu 4,0% în ceea ce prive tecapacitatea de transport. În anul 2007 fa de anul 2003, la vagoanele pentru pasageri s-au înregistrat sc deri numerice dar i ale capacit ii de transport a acestora.
Mijloacele de transport pentru c ile navigabile interioare, în anul 2007 nu auînregistrat evolu ii importante.
Tabel nr. 26Mijloacele de transport feroviar, pe c i navigabile
interioare i maritim în anii 2006 i 2007U.M. 2006 2007
Transport feroviarLocomotive
Vagoane pentru trenuri de marf
Vagoane pentru trenuri de pasageri
Transport pe c i navigabile interioareNave pentru transportul m rfurilor
Nave pentru transportul pasagerilor
Transport maritimNave pentru transportul m rfurilor
num rmii CPnum r
mii tone capacitatenum r
mii locuri
num rmii tone capacitate
num rmii locuri
num rmii tdw
198269725550326195522411
12071589
6010
35146
19867032
5471325155326326
119915657211
31114
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României în anii 2006-2007, Bucure ti, 2008, pag. 85În anul 2007, fa de anul 2006, baza tehnic material aferent transporturilor
maritime pe tipuri de nave maritime a cunoscut urm toarea evolu ie: reducereanum rului de nave pentru transportul m rfurilor generale cu 22,2% i respectiv 4,8% lacapacitatea de transport; cre terea num rului de nave petroliere a crescut cu 12,5% irespectiv 2,1% la capacitatea de transport.
164
Transport rutier (autovehicule în circula ie) – la sfâr itul anului 2007 aufost înscrise în circula ie 17,2 mii autobuze, 17,1 mii microbuze, peste 3,5milioane autoturisme (inclusiv taxiuri), 502,0 mii autovehicule de marf , precumi 27,1 mii motociclete.
Tabel nr. 27Autovehicule înscrise în circula ie
- mii -1999 2006 2007
Autobuze 27,3 16,8 17,2Microbuze 13,3 15,5 17,1Autoturisme (inclusiv taxiuri) 2702,1 3220,7 3541,2Motorete (inclusiv monopede) 141,5 17,3 29,4Motociclete (inclusiv mototricicle) 101,1 26,5 27,1Autovehicule de marf 417,8 457,0 502,0
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 661, Starea social i economicîn anii 2006 i 2007, pag. 86
Comparativ cu anul 2006, în anul 2007, parcul autovehiculelor detransport rutier a înregistrat majorarea num rul de autoturisme (cu 320,6 mii,respectiv cu 10,0%), de autovehicule de marf (cu 44,9 mii, respectiv cu 9,8%),de microbuze (cu 1,5 mii, respectiv cu 10,2%) precum i num rul de motociclete(cu 0,5 mii, respectiv cu 2,2%).
Transportul rutier de m rfuri, în anul 2007, a fost de 356,7 milioane tone,din care 77,7% s-a realizat cu autovehicule pe cont propriu. Pe tipuri de vehiculestructura volumului m rfurilor transportate a fost urm toarea: 37,1% cuautovehicule de 7,6-12,0 tone; 30,5% cu autovehicule de 12,1-17,0 tone; 25,6%cu autovehicule de 17,0 tone; 6,8% cu autovehicule de 3,5-7,5 tone.
Aeronave civile înmatriculate – la sfâr itul anului 2007 erau certificatepentru transportul pasagerilor 62 de aeronave, cu o capacitate total de 5317 locuri.
Tabel nr. 28Aeronave civile înmatriculate (la sfâr itul anului)
U.M. 1999 2000 2003 2004 2006 2007Aeronave pentrutransportul pasagerilor
num rlocuri1)
383630
282866
342617
332353
574419
625317
Aeronave pentrutransportul m rfurilor
num rtone1)
4380
3316
180
180
--
--
1)capacitate disponibil de transportSursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 661, Starea social i economicîn anii 2006 i 2007, pag. 87
165
5.1.3. Infrastructura existent pentru desf urarea activit ii de transporturiLiniile de cale ferat în exploatare
Lungimea liniilor de cale ferat , în exploatare, la sfâr itul anului 2007, erade 10.777 de kilometri, din care liniile electrificate reprezentau 36,9%. Liniile decale ferat cu ecartament normal sunt predominante (98,7 % din lungimea total aliniilor de cale ferat ), iar dintre acestea liniile cu o cale de in o pondere de72,7%.
Tabel nr. 29Liniile de cale ferat în exploatare,
în anii 2006 i 2007 (la sfâr itul anului)
2006 2007anul 2007 fa de anul
2006, diferen e+/- %
- kilometri -Total Din care: electrificate Din total:Linii cu ecartament normal1) – total
107893965
10731
107773974
10639
-129
-92
-0,10,2
-0,9- în procente fa de total -
Total Din care: electrificate Din total:Linii cu ecartament normal1) – total
100,035,8
99,5
100,036,9
98,7
0,00,1
-0,11)Linii la care distan a între ine este de 1435 mmSursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2006-2007, pag. 87
Densitatea medie a liniilor de cale ferat , la sfâr itul anului 2007, era de 45,2kilometri la 1000 km2 teritoriu, cu manifestarea unor puternice diferen ieri pe regiunide dezvoltare; astfel, peste nivelul mediu al densit ii liniilor de cale ferat s-au situaturm toarele regiuni de dezvoltare: Bucure ti-Ilfov (cu 108,0 kilometri de cale ferat la1000 km2 teritoriu); regiunea Vest (cu 13,9 kilometri la 1000 km2); regiunea Sud Est(cu 3,6 kilometri la 1000 km2) regiunea Nord - Vest (cu 3,6 kilometri la 1000 km2);totodat , sub densitatea medie pe ar a liniilor de cale ferat s-a aflat regiunile Sud -Vest Oltenia (cu 11,4 kilometri de cale ferat la 1000 km2 teritoriu), regiunea SudMuntenia (cu 8,9 kilometri la 1000 km2), precum i regiunea Centru (cu 6,1 kilometrila 1000 km2).
La sfâr itul anului 2007, fa de acela i moment de referin din anul 2006, s-au înregistrat urm toarele modific ri ale indicatorului lungimea liniilor de cale ferat :
- s-a produs sc dere a lungimii liniilor de cale ferat , în exploatare, cu 12
166
kilometri, respectiv cu 0,1%, dar i o cre tere a lungimii liniilor de caleferat electrificate cu 9 kilometri;
- lungimea liniilor de cale ferat cu ecartament normal cu o singur cale acrescut cu 8 kilometri, respectiv cu 0,1%, în timp ce lungimea liniilor decale ferat cu dou c i a sc zut cu 100 kilometri, respectiv 3,3%;
- lungimea liniilor de cale ferat cu ecartament îngust a înregistrat o cre terecu 3 kilometri.Comparativ cu alte ri, România se situeaz sub nivelul multor ri din
punct de vedere al:densit ii re elei de cale ferat la 1000 km2 – 46,2 km la 1000 km2 înRomânia, fa de 67,3 km în Austria, 115,2 km în Belgia, 121,7 km înCehia, 100,3 km în Germania, etc.;lungimii liniilor de cale ferat - km la 10.000 de locuitori: 5,05 km înRomânia, 11,25 în Finlanda, 6,96 km în Austria, 9,41 km în Cehia, 5,96km în Republica Rus , 6,80 km în Slovacia etc.;
167
Tabel nr. 30Lungimea i densitatea liniilor de cale ferat
în exploatare, în anul 2005
araLungimea liniilor de
cale ferat înexploatare
Densitateare elei
pe 1000 km2
Lungimea liniilor decale ferat (km la10.000 locuitori)
AustriaBelgiaBulgariaCanadaRep. CehCroa iaDanemarcaElve iaEstoniaFinlandaFran aGermaniaGreciaIrlandaItaliaLetoniaLituaniaLuxemburgNorvegiaOlandaPoloniaPortugaliaRegatul UnitRomâniaFed. RusSerbia i MuntenegruSlovaciaSloveniaSpaniaS.U.A.Suedia (2000)TurciaUcraina (2001)Ungaria
564235444154
7228096142726264451599255732
308713820624141912
159852270177127540872810
202532801
164581094885286405836581228
12639153956110178697
220517685
67,3116,137,57,2
121,948,261,4125,020,517,056,0107,018,327,253,135,127,1106,310,667,762,730,567,845,95,0
39,774,660,725,416,024,511,136,882,6
6,963,405,37
22,409,415,994,877,086,95
10,975,104,622,204,612,789,75,16,118,851,725,262,792,765,065,063,856,776,232,985,16
12,191,194,537,61
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2008, pag. 937Drumurile publice
La sfâr itul anului 2007 lungimea drumurilor publice a fost de 80,9 miikilometri, din care drumurile modernizate cu îmbr minte rutiere u oar aureprezentat 26,5,%.
168
Din lungimea total a drumurilor publice, drumurile jude ene i comunaleau reprezentat 80,1%, iar drumurile na ionale 19,9%. De i drumurile jude ene icomunale de in cea mai mare pondere, totu i mai pu in de jum tate din acesteasunt fie modernizate (11,4% din lungimea total a drumurilor jude ene icomunale), fie au îmbr minte u oar rutier (31,2%).
Tabel nr. 31Drumurile publice (la sfâr itul anului)
1999 2000 2003 2004 2006 2007Drumuri publice – total – mii km din care: Modernizate Cu îmbr minte u oar rutier Din total drumuri publice: Drumuri na ionale din care: Modernizate Cu îmbr minte u oar rutier
Drumuri jude ene i comunale din care: Modernizate Cu îmbr minte u oar rutier
Densitatea drumurilor publice pe100 km2 teritoriu
73,4
18,120,8
14,7
13,41,158,8
4,719,7
30,8
78,5
19,420,0
14,8
13,41,2
63,7
6,018,8
32,9
79,0
20,419,7
15,1
13,81,163,9
6,518,7
33,1
79,5
20,920,2
15,7
14,21,263,7
6,719,0
33,3
79,9
21,521,0
16,0
14,51,264,0
7,019,8
33,5
80,9
22,021,4
16,1
14,71,2
64,7
7,420,2
33,9Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 661, Starea social ieconomic a României, în anii 2006-2007, pag. 88
Structura pe regiuni de dezvoltare indic o relativ distribuire echilibrat alungimii totale a drumurilor publice - regiunea Nord - Est (16,7% din lungimeatotal a drumurilor publice); regiunea Sud - Muntenia (15,3%); regiunea Nord -Vest (14,7%); regiunea Sud - Est (13,3%); regiunea Sud - Vest Oltenia (13,2%);regiunea Vest (12,8%); regiunea Centru (13,0%) - cu excep ia drumurilor publicedin regiunea Bucure ti - Ilfov (1,1 %).
Pe regiuni de dezvoltare lungimea total a drumurilor na ionale a avuturm toarea structur : regiunea Sud - Muntenia (17,5% din lungimea total adrumurilor na ionale); regiunea Nord - Est (16,6%); regiunea Centru (13,9%);regiunea Sud - Vest Oltenia (12,8,0%); regiunea Nord - Vest (12,6%); regiuneaSud - Est (13,2%); regiunea Vest (11,7%); a f cut excep ie regiunea Bucure ti -Ilfov (1,9%).
169
La sfâr itul anului 2007, pe regiuni de dezvoltare lungimea total adrumurilor jude ene i comunale a avut o structur asem toare cu cea adrumurilor publice: regiunea Nord - Est (16,8% din lungimea total a drumurilorjude ene i comunale); regiunea Nord - Vest (15,3%); regiunea Sud - Muntenia(14,8%); regiunea Sud - Est (13,4%); regiunea Sud - Vest Oltenia (13,3%);regiunea Vest (13,0%); regiunea Centru (12,7%); a f cut excep ie regiuneaBucure ti - Ilfov (0,9%);
Densitatea drumurilor publice la 100 km2 de teritoriu a fost la sfâr itulanului 2007 de 33,9 kilometri în cre tere cu 0,4 kilometri la 100 km2 fa de anulanterior. Peste densitatea medie a drumurilor publice s-au situat urm toareleregiuni de dezvoltare: Bucure ti-Ilfov (cu 15,0 km de drumuri publice la 100 km2
teritoriu); regiunea Sud - Vest Oltenia (cu 2,5 km la 100 km2); regiunea SudMuntenia (cu 2,0 km la 100 km2); regiunea Nord - Vest (cu 1,0 km la 100 km2);regiunea Nord – Est (2,8 km la 100 km2;
La sfâr itul anului 2007, comparativ cu acela i moment de referin dinanul 2006, s-a înregistrat o cre tere a lungimii drumurilor publice cu 1,2%,respectiv cu 941 kilometri i a drumurilor modernizate cu 493 kilometri (cu 2,3%);(cu 245 kilometri, respectiv cu -2,1%).
Densitatea drumurilor publice, la sfâr itul anului 2007, comparativ cuacela i moment de referin din anul 2006, a crescut cu 0,4 kilometri la 100 km2
de teritoriu.Referitor la lungimea str zilor or ene ti, în anul 2004 a fost de 25003
km, cu 6,7% mai mult decât în anul 2003 i cu doar 9,1% fa de anul 1999.Str zile modernizate în anul 2004 reprezentau o pondere doar de 58,6%,
situându-se la acela i nivel din anul 1999.Tabel nr. 32
Lungimea str zilor or ene ti(la sfâr itul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004Total –km din care: Modernizate
22915
13310
22659
13291
22789
13441
23012
13672
23441
14009
25003
14643Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 261
170
5.1.4. Transportul de m rfuriTransportul portuar de m rfuri a înregistrat o cantitate de 78,4
milioane de tone, din care 42,1% au fost m rfuri înc rcate i 57,8%, m rfuridesc rcate, 0,1% fiind m rfuri în tranzit.
Transportul maritim a însumat, în anul 2007, o cantitate de 48,9 miitone, din care 41,5% au fost m rfuri înc rcate i 58,5% m rfuri desc rcate, înîntregime, în transportul interna ional.
În anul 2007, activitatea în domeniul transporturilor a continuat s fieinfluen at de modific rile structurale i evolu ia pe plan interna ional.
În anul 2007, volumul total al m rfurilor transportate a fost de 452,8milioane tone, din care 78,8% pe c i rutiere, urmat de transport feroviar (15,2%).
Tabel nr. 33Transportul de m rfuri, pe moduri de transport
2006 20072007/2006
Structura - % -
-%- 2006 2007rfuri transportate – mil. tonerfuri transportate – total
din careTransport feroviarTransport rutierTransport pe c i navigabile interioare
Transport maritim
431,4
68,3335,314,9
0,077
452,8
68,8356,715,0
0,049
105,0
100,7106,4100,763,6
100,0
15,877,73,5
sub 0,1
100,0
15,278,83,3
sub 0,1Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006 i 2007, pag. 91
În anul 2007 comparativ cu anul 2006, volumul total de m rfuritransportate s-a majorat cu 21,4 milioane tone, respectiv cu 5%; aceast majorares-a realizat în principal pe seama transportului rutier, care a crescut cu 21,4milioane tone, respectiv 6,4%.
5.1.5. Transportul de pasageriTransportul interurban i interna ional
Transportul interurban i interna ional de pasageri a înregistrat, în anul2007, un num r de 322,7 milioane pasageri i a avut urm toarea structur :71,52% transport rutier; 27,4% transport feroviar; 1,0% transport aerian; 0,1%transportul pe c ile navigabile interioare.
Parcursul pasagerilor din transportul interurban i interna ional a fost de23,6 miliarde pasageri – km, din care 51,4% a apar inut transportului rutier,31,6% a revenit transportului feroviar, 16,9% transportului aerian i 0,1%
171
transportul pe c ile navigabile interioare. În anul 2007, comparativ cu anul 2006,parcursul pasagerilor din transportul interurban i interna ional s-a mic orat cu1180 milioane pasageri – km, respectiv cu 5,3%.
Tabel nr. 34Transportul de pasageri,pe moduri de transport
2006 20072007/2006
Structura - % -
-%- 2006 2007Transportul interurban i interna ionalde pasageri – mil. pasageriPasageri transporta i – total din care:
Transport feroviarTransport rutierTransport pe c i navigabile interioare
Transport aerianParcursul pasagerilor din transportulinterurban i interna ional de pasageri– mil. pasageri kmPasageri transporta i – totaldin care:
Transport feroviarTransport rutierTransport pe c i navigabile interioare
Transport aerian
324,7
94,4228,00,22,1
22459
809311735
132618
322,7
88,2231,10,23,1
23639
747612156
233984
99,4
93,4101,4100,0147,6
105,3
92,4103,6176,9152,2
100,0
29,170,20,10,6
100,0
36,052,2
176,9152,2
100,0
27,371,6
sub 0,11,0
100,0
31,651,40,1
16,9Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006 i 2007, pag. 94
Evolu ia indicatorului parcursului pasagerilor din transportul interurban iinterna ional, pe moduri de transport a fost diferit , astfel: s-au înregistrat cre terila toate modurile de transport, cu excep ia transportului feroviar, la care s-aînregistrat o sc dere (de 617 milioane pasageri – km, respectiv 7,6%).Transportul urban de pasageri
În anul 2004, în România, exista transport urban de pasageri în 104localit i urbane (31,1% din num rul total de ora e i municipii). Num rullocalit ilor urbane cu transport urban de pasageri din anul 2004 a fost cu 24,7%mai mic decât în anul 1999.
Exceptând transportul cu metroul, transportul pe celelalte categorii demijloace de transport s-a redus substan ial în perioada 1999-2004.
172
Tabel nr. 35Transportul urban de pasageri
(la sfâr itul anului)1999 2000 2001 2002 2003 2004
Num rul ora elor cu transport urbande pasageriLungimea liniei simple (km) Tramvaie Troleibuze MetrouNum rul vehiculelor în inventar Tramvaie Autobuze i microbuze Troleibuze Metrou (vagoane)
138
1016,0947,3120,0
20496220945502
115
994,3973,8153,7
19295535947502
115
988,5884,6153,7
19146448960502
115
984,2805,3153,7
18645783874502
93
963,0738,0154,0
17986159828598
104
932,5700,5154,0
17336126847610
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 261Num rul de pasageri transporta i în mediul urban în anul 2004 a fost de
2131 milioane persoane, cu 4,2% mai mult decât în anul 2003. Cu autobuze imicrobuze s-au deplasat 49,7% din totalul num rului de pasageri, cu tramvaiele35,6%.
Tabel nr. 36Transportul urban de pasageri
pe moduri de transport, în anii 2002-2004Milioane pasageri Indici - % -
2002 2003 2004 2004/2002 2004/2003Totaldin care, cu: - tramvaie
- autobuze i microbuze - troleibuze - metrou
2031
695964260112
2046
6921012235107
2131
7161059239117
104,9
103,0110,091,9104,5
104,2
103,5104,6101,7109,3
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 261Cea mai mare dinamic s-a înregistrat la transportul de pasageri cu
metroul, 9,3% în anul 2004, fa de anul anterior.
5.1.6. Comunica iiPo i telefonie – telegrafieÎn anul 2007 au func ionat 7079 de unit i de po i telefonie. Regresul,
în timp, a num rului unit ilor de po s-a încadrat în tendin ele înregistrate peplan interna ional. Men ion m c în România peste 86,3% din num rul total alunit ilor de po i telefonie sunt situate în mediul rural.
173
Tabel nr. 37Unit ile de po i telefonie
(la sfâr itul anului)1999 2000 2003 2004 2006 2007
Unit i – num rdin care:
în localit i rurale
9728
8349
10150
8347
7682
6488
7335
6260
7079
6120
7079
6110Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 662, Starea social ieconomic a României, 2006 i 2007, pag. 97
În anul 2007, coresponden a expediat a însumat 280 milioane buc i,trimiterile recomandate 43,9 milioane buc i, iar num rul de trimiteri cu valoaredeclarat a fost de 1,5 milioane buc i.
Activit ile de po desf urate în anul 2007, comparativ cu anul 2006,au înregistrat o amplificare la coresponden i imprimate (cu 50 milioane buc i,respectiv cu 21,7%).
Pe regiuni, în anul 2007, cea mai intens activitate de corespondenexpediat a fost realizat de regiunea Bucure ti-Ilfov (61,1% din toatcoresponden a expediat ), Nord – Vest (13,6%), precum i de regiunea Nord –Est (6,6%). 61,2% din activitatea de mesagerii a fost derulat prin regiunileBucure ti-Ilfov (37,2% din toat activitatea de mesagerii), Sud – Muntenia(14,2%), precum i prin regiunea Nord – Vest (9,6%).
Tabelul nr. 38Activit ile de po i telefonie – telegrafie
Anii Corespondenexpediat iimprimate(mil. buc.)
Abonamente telefonice – mii –(la sfâr itul anului)
Total
din care:La re eaua
telefonic fixLa re eauatelefonic
mobil1999 308 4.831 3.705 1.1262000 230 5.832 3.813 2.0192001 243 8.624 4.029 4.5952002 263 9.306 4.207 5.0992003 267 11.395 4.330 7.0652004 318 14.604 4.389 10.2152006 230 21589 4170 174192007 280 27132 4257 22875
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 663, Starea social ieconomic a României, 2006 i 2007, pag. 97
174
În anul 2007 num rul de abonamente telefonice a fost de 27132 mii, dincare 84,3% (22875 mii) au fost la re eaua telefonic mobil i 15,7% (4257 mii)la re eaua telefonic fix .
Analiza evolu iei num rului total de abonamente telefonice, în anul 2007fa de anul 2006, relev o tendin de cre tere cu 5543 mii, respectiv cu 25,7%.Progresul continuu înregistrat de acest indicator este reflectat prin comparareaevolu iei raportului dintre componentele sale, respectiv de raportul dintre num rulde abonamente la re eaua telefonic fix i cel de la re eaua telefonic mobil ,care în anul 2003 a fost de 1 la 1,63, în anul 2004 acesta a ajuns de la 1 la 2,33,iar în anul 2007 acesta a ajuns de la 1 la 5,37.
Referitor la num rul de utilizatori telefoane mobile la 1000 persoane,în România, în anul 2000 acest indicator a avut o valoare doar de 25, comparativcu 572 în Finlanda, 355 în Italia, 282 în Austria, 235 în Elve ia, 474 în Norvegia,87 în Slovacia, 105 în Ungaria74.Comunica iile radio i televiziune
În anul 2007 mijloacele de comunica ie radio au fost reprezentate de 761sta ii radiodifuziune, din care marea majoritate (78,6%, respectiv 598 sta ii) aufost de sta ii private de radiodifuziune.
În ceea ce prive te mijloacele de comunica ie prin televiziune, în anul2007, acestea au num rat 657 sta ii de televiziune. De asemenea, în anul 2007 aufunc ionat i 200 translatoare de televiziune.
Tabel nr. 39Mijloacele de radiocomunica ii
(la sfâr itul anului)
1999 2000 2003 2004 2006 2007Radio Sta ii publice de radiodifuziune Sta ii private de radiodifuziune Translatoare radioTeleviziune Sta ii publice de televiziune Sta ii private de televiziune Translatoare televiziune
1321994
6588
424
1402394
74104427
1312944
101110416
163324
-
113119409
163535
-
449174200
163598
-
450207200
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 663, Starea social ieconomic a României, 2006 i 2007, pag. 98
74 I.N.S.,Economia mondial în cifre, Breviar de statistic interna ional 2001, pag. 106-107
175
5.1.7. Distribu ia de gaze naturaleLa sfâr itul anului 2004, num rul localit ilor în care se distribuiau gaze
naturale au fost de 684, cu 25,3% mai multe decât în anul 1999, ceea cereprezenta doar 21,8% din num rul total de localit i (municipii, ora e, comune).
Tabel nr. 40Re eaua i volumul gazelor naturale distribuite
1999 2000 2001 2002 2003 2004Num rul localit ilor (municipii,ora e, comune) în care se distribuiegaze naturale (la sfâr itul anului)Lungimea simpl a conductelor dedistribu ie a gazelor naturale (km) lasfâr itul anuluiGaze naturale distribuite (milioane m3)
din care: - pentru uz casnic
546
20331
11871
3921
542
21598
9194
3742
578
22613
11701
3388
609
24068
10018
3086
625
23917
10295
3476
684
25879
12734
2745Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 262
Lungimea simpl a conductelor de distribu ie a gazelor naturale a fost în anul2004, de 25879 km, cu 8,2% mai mult decât în anul anterior i cu 27,3% mai multdecât în anul 1999.
Volumul gazelor naturale distribuite a înregistrat o tendin oscilatorie înperioada 1999-2004, ajungând la sfâr itul perioadei la valoarea de 12734 milioane m3,cu 23,7% mai mult decât în anul 2003 i cu 7,3% decât în anul 1999. pentru consumulcasnic s-au distribuit 2745 milioane m3, ceea ce reprezenta la nivelul anului 2004 opondere de 21,6%.
5.1.8. Distribuirea apei potabileLa sfâr itul anului 2004, în 1860 de localit i (ceea ce reprezenta 59,2% din
num rul total de municipii, ora e i comune din România) s-a distribuit ap potabil ,cu 5,9% mai multe localit i decât în anul 2003 i cu 15,7% decât în anul 1999.
Lungimea total simpl a re elei de distribu ie a apei potabile a fost la sfâr itulanului 2004 de 44987 km, mai mult cu 6,4% decât în anul 2003 i cu 20,8% fa deanul 1999.
În perioada 1999-2004 apa potabil distribuit consumatorilor a înregistrato tendin de sc dere, de la 1849 milioane m3, în anul 1999, la 1161 milioane m3în anul 2004, cu 52,8% mai pu in. Apa potabil distribuit pentru uzul casnic areprezentat o pondere de 60,9% în anul 2004, pondere în sc dere fa de anul1999, când s-a înregistrat 65,3%.
176
Tabel nr. 41Re eaua i volumul apei potabile distribuite
(la sfâr itul anului)1999 2000 2001 2002 2003 2004
Num rul localit ilor (municipii,ora e, comune) cu instala ii dealimentare cu ap potabil
din care: - Municipii i ora e
Lungimea total simpl a re elei dedistribu ie a apei potabile(km)
din care: - Municipii i ora e
Ap potabil distribuitconsumatorilor (mil. m3)
din care: - pentru uz casnic
1607
263
37417
22443
1849
1208
1620
265
38238
22622
1700
1106
1648
265
38953
22852
1529
987
1691
268
40269
23207
1349
811
1756
276
42263
23835
1218
714
1860
309
44987
24647
1161
707
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 262În municipii i ora e, apa potabil s-a distribuit în anul 2004 în 98,4% din
num rul lor total, iar lungimea total simpl a re elei de distribu ie a apei potabile areprezentat 54,8% din total.
5.1.9. Canalizare public i spa ii verziLa sfâr itul anului 2004, doar 675 de localit i (municipii, ora e i comune)
erau dotate cu instala ii de canalizare public (ceea ce însemna 21,5% din num rultotal de municipii, ora e i comune). În 96,2% din num rul municipiilor i ora elordin România existau instala ii de canalizare public . În perioada 1999-2004 lungimeatotal simpl a conductelor de canalizare a înregistrat o tendin de cre tere, de la16080km în anul 1999, la 17514 km în anul 2004, cu 8,9% mai mult.
Suprafa a spa iilor verzi în municipii i ora e a înregistrat în perioadaanalizat o tendin oscilatorie, situându-se în jurul a 20100 -20500 hectare.
Tabel nr. 42Canalizare public i spa ii verzi (la sfâr itul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004Num rul localit ilor (municipii, ora e,comune) cu instala ii de canalizare
din care: Municipii i ora eLungimea total simpl a conductelorde canalizare (km)Suprafa a spa iilor verzi în municipiii ora e
623262
16080
20551
639264
16348
20124
647264
16590
20224
644266
16812
20184
664276
17183
20597
675302
17514
20122Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 262
177
5.2. Activitatea de cercetare – dezvoltare
Cheltuielile pentru activitatea de cercetare – dezvoltare în anul 2002 aude inut în produsul intern brut o pondere doar de 0,38%, foarte pu in comparativcu realiz rile din alte ri, precum: Austria 2,21%, Belgia 2,23%, Rep. Ceh1,3%, Danemarca 2,51%, Germania 2,64%, Ungaria 1,01%, etc.
INDICATORI SPECIFICI
A. Ponderea cheltuielilor cu cercetare – dezvoltare în PIBB. Personalul din activitatea de cercetare – dezvoltare, pe principalele
categorii- num r personal în echivalent norm întreag ;
din care:
- num r de salaria i din activitatea de cercetare – dezvoltaretotal, din care, pe ocupa ii:
- efectivul cercet torilor, pe grupe de vârst ;- structura salaria ilor pe domenii tiin ifice:
C. Cheltuieli curente de cercetare – dezvoltare, pe tipuri de cercetarei sectoare de execu ie
- Cercetare fundamental- Cercetare aplicativ din care- Cercetare experimental
D. Structura surselor de finan are a cheltuielilor de cercetare –dezvoltare – Total, din care:- Fonduri din ar , din care
- Fonduri din str in tateE. Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare – dezvoltare
pe principalele tipuri de programe – total, din care:- produc ia i tehnologia industrial ;- cercet ri fundamentale;- cercet ri din fondurile generale pentru înv mântul superior;- produc ia i tehnologia agricol ;- poluarea i protec ia mediului;- alte cercet ri civile;- produc ia, distribu ia i utilizarea energiei;- tatea public .
- cercet tori;- tehnicieni;
- cercet tori, din care cercet tori atesta i;- tehnicieni i asimila i;- alte categorii de salaria i;
- tiin e naturale i exacte;- tiin e inginere ti i tehnologice;- tiin e medicale;- tiin e agricole;- tiin e sociale;- tiin e umaniste;
- sectorul întreprinderilor;- sectorul guvernamental;- sectorul înv mânt superior;- sectorul privat non-profit;
- întreprinderi;- fonduri publice;- unit i din înv mântul superior
178
Cheltuielile pentru activitatea de cercetare – dezvoltare în anul 2002 aude inut în produsul intern brut o pondere de doar 0,38%, foarte pu in comparativcu realiz rile din alte ri, precum: Austria 2,21%, Belgia 2,23%, Rep. Ceh1,3%, Danemarca 2,51%, Germania 2,64%, Ungaria 1,01%, etc.
INOVAREF. Structura surselor de informare, pe tipuri de surse, total, din care:
- surse interne: - din interiorul întreprinderilor sau grupurilor de întreprinderi
- surse de pia :
- surse de la institu ii
- alte surse:
G. Ponderea întreprinderilor inovative i a celor non-inovative- întreprinderi non-inovative;- inovare numai de produs;- inovare numai de proces;- inovare de produs i de proces;- întreprinderi cu inov ri nefinalizate sau abandonate
H. Ierarhizarea activit ilor inovatorilor de succes (% întreprinderi)I. Structura întreprinderilor care au introdus inov ri organiza ionale
i de marketing,Total, din care: industrie, servicii
din care: întreprinderi mici, mijlocii i mari;J. Structura cheltuielilor de inovare, pe elemente componente i
activit iTotal, din care:
K. Efectele inov rii- produse noi sau semnificativ îmbun ite;- ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu inov ri de
produse în cifra de afaceri total .
- furnizori de echipamente;- clien i sau cump tori;- concuren i;- consultan i;
- universit i;- institute de cercetare;
-- conferin e;- târguri;- asocia ii profesionale;
- achizi ii de ma ini, echipamente i software;- achizi ii de cuno tin e externe;- cercetare – dezvoltare intern ;- cercetare – dezvoltare extern ;
179
Tabel nr. 43Cheltuieli cu cercetarea – dezvoltarea în anul 2002
1)2000; 2) 2001Sursa: I.N.S., Economia mondial în cifre, Breviar de Statistic Interna ional ,2005, pag. 111-112
În cercetare – dezvoltare i-au desf urat activitatea în anul 2004 unnum r de 33,4 mii persoane în echivalent norm întreag , din care 63,7% au fostcercet tori i 16,6% tehnicieni. În tabelul urm tor se prezint personalul dinactivitatea de cercetare – dezvoltare pe principalele categorii din România,comparativ cu alte ri.
ara
Ponderea cheltuielilorcu cercetarea-
dezvoltarea în PIB ara
Ponderea cheltuielilorcu cercetarea-
dezvoltarea în PIB% %
UniuneaEuropeanAustriaBelgiaRep. CehCipruDanemarcaEstoniaFinlandaFran aGermaniaGrecia2
IrlandaItaliaLetoniaLituaniaLuxemburg1
Malta1
2,212,231,30....
2,510,813,462,272,640,65........
0,460,681,71....
Olanda2
PoloniaPortugaliaSlovaciaSloveniaSpaniaSuedia2
Regatul UnitUngaria
ri candidateBulgariaRomâniaTurciaAlte riIslandaJaponiaNorvegiaS.U.A.
1,890,590,930,591,541,044,271,881,01
0,490,380,67
3,113,111,672,67
180
Tabel nr. 44Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare
pe principalele categorii
ara AnulNum r persoane
în echivalentnorm întreag
Din care:cercet tori tehnicieni
num r % num r %BelgiaBulgariaRep. CehR.P.Chinez(inclusiv RASHong Kong)CipruCroa iaDanemarcaElve iaEstoniaFinlandaFran aGermaniaIrlandaItaliaJaponiaLetoniaLituaniaNorvegiaOlandaPoloniaPortugaliaRomâniaFedera ia RusSlovaciaSloveniaSpaniaTurciaUngaria
200420032003
2002200320022003200020032002200220032003200220022003200320032001200320032004200320032003200320022003
628921545327957
1035197840
1296042663522844083
550443437184805001541516402385730048589648
2848889664770402621133361973382133538718
1514872896423311
361679589
15809
8105254608572
25130258082976
38632186420267000104497124264654732036606
202394532858595197661
2125748747796264789
925232399515180
57,562,156,5
78,354,866,158,949,472,970,254,255,667,843,475,465,968,571,050,576,175,463,750,072,154,96,182,865,1
1981
16620
22840
5525
2567
15,3
31,8
2,5
16,6
8,9
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 859
În activitatea de cercetare – dezvoltare s-au înregistrat la sfâr itul anului2007 un num r de 42,4 mii salaria i, cu 0,6% mai mult decât anul precedent. Ceamai mare propor ie s-au reg sit în unit ile de înv mânt superior i cliniciuniversitare (46,3%), urmate de unit ile specializate de cercetare – dezvoltare(40,1%).
181
Tabel nr. 45Salaria ii din activitatea de cercetare - dezvoltare
din sectorul întreprinderii de servicii- num r la sfâr itul anului -
2006 20072007/2006
Structura - % -
-%- 2006 2007TotalUnit i specializate de cercetare-dezvoltareUnit i economice i socialeSta iuni i institute de cercetare iproduc ie agricolUnit i de înv mânt superior iclinici universitareOrganiza ii non-profitSectorul întreprinderiSectorul guvernamentalSectorul privat non-profitSectorul înv mânt superior
422201653353901221
18906
170144388706170
18906
424841703346161004
19649
182134689185182
19649
100,6103,085,682,2
103,9
107,193,4
105,5107,1103,9
100,039,212,82,9
44,8
0,334,220,60,444,8
100,040,110,92,4
46,3
0,331,721,60,4
46,3Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006 i 2007, pag. 201
5.3. Educa iePe ansamblul formelor de înv mânt num rul unit ilor de înv mânt a
fost în 2006-2007 de 8230, cu 19403 unit i mai pu in decât în anul 1999 (cu70,2% mai pu in). În aceea i perioad popula ia colar , num rul elevilor ipersonalul didactic a înregistrat o tendin de sc dere.
Tabel nr. 46Înv mântul pe niveluri de educa ie – total
1999/2000
2000/2001
2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006/2007
Unit iPopula ia colar (mil. pers)Copii în gr dini e (mii pers)Elevi (mil. pers)Studen i (mii pers)Personalul didactic (mii pers)
276334,6
616,33,5
452,6301,4
244814,6
611,03,4
533,2294,9
180124,5
636,73,2
620,8281,2
143964,4
644,93,1
650,3285,9
84844,3
648,92,9
785,5277,3
82304,4
650,32,8
907,4276,8
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 325, 2008, pag. 387Din analiza indicatorului num r de elevi la 10000 de locuitori i num r
de studen i la 10000 de locuitori, în perioada 1999-2005 rezult o sc dere pânîn anul 2001-2002, pentru ca în anii 2003-2004 i 2004-2005 s se constate oredresare a acestor indicatori.
182
Tabel nr. 47Rate la 10000 locuitori
1999/2000
2000/2001
2001/2002
2002/2003
2003/2004
2004/2005
Elevi (mil. pers)Studen i (mii pers)
1563202
1525238
1498260
1501274
1479286
1434300
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 326
5.3.1. Baza materialÎn anul universitar 2007 – 2008 re eaua unit ilor cuprinse în sistemul
na ional de educa ie era format din 1731 gr dini e, 4737 coli primare igimnaziale, 185 de licee, 147 coli de arte i meserii, 83 coli postliceale i 106institu ii de înv mânt superior.
În înv mântul pre colar au fost înregistrate 1731 de gr dini e, cu 11unit i mai mult comparativ cu anul precedent. Din totalul gr dini elor, 41,6%erau gr dini e cu program normal, 56,3% cu program prelungit, 2,1% gr dini e cuprogram s pt mânal i speciale.
Înv mântul primar i secundar inferior (gimnazial) cuprinde 4737coli, cu 6,1% mai pu in decât în anul colar precedent, datorit , în principal,
transform rii unor coli cu clasele I – IV, unde num rul de elevi era mai mic de200, în sec ii ale colilor cu clasele I – VIII, precum i comas rii sau desfiin riialtora.
Majoritatea unit ilor din înv mânt primar i secundar inferior, peregiuni de dezvoltare, se prezint astfel: Nord – Est (17,6%), Sud – Est (13,4%),Sud – Muntenia (17,8%), Sud – Vest Oltenia (11,3%), Vest (9,2%), Nord – Vest(12,9%), Centru (12,5%), Bucure ti – Ilfov (5,3%).
Înv mânt secundar superior dispunea de o re ea format din 1426 unit iindependente, din care 185 licee, 1241 grupuri colare i 147 coli de arte i meserii.
Liceele din filiera tehnologic de in cea mai mare pondere (47,2%), iardintre acestea, profilul tehnic este majoritar (71,8%). Înv mântul licealparticular este nereprezentativ (2,9% din totalul liceelor din ar ).
Schimb rile structurale din domeniul economic au influen at ifunc ionalitatea diferitelor profiluri ale liceelor existente. Astfel, în anul colar2007 – 2008, comparativ cu anul colar anterior, s-a înregistrat o tendin decre tere a num rul de licee industriale (cu 3%), precum i a celor economice,
183
administrative i de servicii (cu circa 5%).Re eaua înv mântului postliceal a cuprins 83 de unit i independente,
precum i un num r de 344 sec ii care func ionau pe lâng alte tipuri de unit icolare. Aceste unit i se aflau în mediul urban i 30,1% apar ineau sectorului
public i 69,9% erau în proprietate privat .În anul colar 2007-2008, infrastructura sistemului na ional de educa ie a
cuprins 106 institute de înv mânt superior, în cadrul c rora au func ionat 631facult i. Num r institu iilor de înv mânt superior se afl în sc dere, fenomengenerat de cerin ele impuse pentru atestarea lor i de diversificareaînv mântului public.
În înv mântul superior, distribu ia unit ilor între sectorul public i celprivat este aproximativ echilibrat (52,8% public i 47,2% privat).
5.3.2. Popula ia colarÎn anul colar 2007-2008, popula ia colar a crescut cu 1,4% fa de anul
colar precedent, cre tere datorat , în principal, cre terii popula iei colare dinînv mântul postliceal i superior.
Pe niveluri de educa ie, cre terile popula iei colare s-au înregistrat astfel:înv mânt pre colar cu 0,2%, înv mântul liceal cu 1,3%, cel postliceal cu20,8%, precum i înv mântul universitar cu 15,5%.
Structura popula iei colare pe sexe este echilibrat pentru toate nivelurilede educa ie, cu excep ia înv mântului profesional (unde fetele de in o pondere de37,9%) i a înv mântului postliceal (unde b ie ii de in o pondere de 26,5%).
În înv mântul superior, s-au înregistrat 907,4 mii studen i, distribui ipe grupe de specializ ri astfel: tiin e economice (32,4%), universitar – pedagogic(29,3%) i tehnice (19,7%).
Pe regiuni de dezvoltare, popula ia colar a fost distribuit dup cumurmeaz : Nord – Est 17,0%, Sud – Est 11,6%, Sud – Muntenia 12,6%, Sud – VestOltenia 9,8%, Vest 9,0%, Nord – Vest 12,7%, Centru 11,6% i Bucure ti – Ilfov15,7%.
5.3.3. Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colarÎn anul colar 2007-2008, comparativ cu anul precedent, gradul de
cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar a fost de 79,7%, cu 2,4puncte procentuale mai mult. Rata de cuprindere a înregistrat cea mai marevaloare pentru popula ia colar din grupa de vârst 7 – 10 ani (96,0%).
184
Valori sc zute ale ratei nete colare s-au înregistrat pe regiuni dedezvoltare, astfel: Sud – Est (59,5%), atingând un minim în jude ul Vrancea (50,1)i Sud – Muntenia (59,2%), cu un minim de 51,5% în jude ul Giurgiu. La polul opus
se afl regiunea Bucure ti – Ilfov, unde rata net de cuprindere a înregistrat valoareade 99,2% în municipiul Bucure ti.
5.3.4. Performan ele sistemului de educa ieEvaluarea calit ii procesului educa ional se realizeaz pe baza
principalelor rezultate ale activit ii educa ionale, utilizându-se indicatoristatistici relevan i, precum:
num rul absolven ilor;num rul elevilor promova i;gradul de promovabilitate;situa ia colar a elevilor promova i dup media ob inut ;num rul elevilor declara i repeten i;rata abandonului colar.
5.3.5. Personalul didacticResursele umane cuprinse în sistemul na ional de educa ie a înregistrat în
ultimii ani o evolu ie oscilant care nu a fost corelat cu evolu ia popula ieicolare în aceea i perioad .
În anul colar 2007-2008, num rul mediu de pre colari, elevi i studen ice au revenit la un cadru didactic a fost de 16.
Pe niveluri de educa ie, evolu ia num rul de elevi la un cadru didactic înanul colar-universitar 2007-2008 comparativ cu 2006-2007, prezint o u oarcre tere numai în înv mântul superior (de la 26 la 28 studen i la un cadrudidactic).
În anul colar 2007-2008, activitatea educa ional din gr dini e a fostasigurat de 37,3 mii cadre didactice: 21,1 mii (56,5%) în mediul urban i 16,2mii (43,5%) în mediul rural, la un cadru didactic revenind 16 copii în mediulurban i 20 copii în mediul rural.
Cadrele didactice de sex feminin de ineau o pondere important în totalulpersonalului didactic (72,6%), mai ales în înv mântul pre colar (99,7%) i celprimar i gimnazial (75,3%). În înv mântul superior s-a înregistrat o ponderesuperioar a cadrelor didactice de sex masculin (56,7%).
185
5.4. S tate
INDICATORI SPECIFICI
A. Infrastructura sistemului de s tate- num rul unit ilor sanitare – total;
din care, pe forme de proprietate- num rul de paturi – total;
din care, pe forme de proprietate;din care, pe unele specialit i;
- gradul de utilizare a paturilor, (zile/an), pe total, i pe specialit i;- num r de paturi de spital la 1000 locuitori, pe total, pe regiuni de
dezvoltare;B. Personalul medico – sanitar
- num rul i structura personalul medico – sanitar, total,
din care:
- num rul popula iei ce revine la un cadru medico-sanitar, pe total isectorul public i sectorul privat;
C. Principalii indicatori de s tate- rata mortalit ii (la 100.000 locuitori), total, masculin i feminin;- rata mortalit ii (la 100.000 locuitori), pe principalele cauze
- decese sub un an (rata la 1000 n scu i vii), urban i rural;- cazuri de îmboln viri prin boli infec ioase i parazitare (la 100.000
locuitori);
din care
- cazuri noi de SIDA (la 100.000 locuitori);- num rul pacien ilor care au beneficiat de asisten medical de
urgen (la 100.000 locuitori);- num rul pacien ilor ie i din spitale (la 100.000 locuitori) pe total
i pe unele clase de boli;D. Asisten a medical de urgen în unit i publice
- num rul de autosalv ri la sfâr itul anului;- num r pacien i asista i
din care, persoane transportate, persoane asistate;
- pe niveluri de preg tire profesional ;- pe sectorul public i sectorul privat;- pe specialit i;
- boli ale aparatului circulator (masculin i feminin);- tumori (masculin i feminin);- boli ale aparatului respirator (masculin i feminin);
- TBC;- boli diareice acute;- etc.
186
5.4.1. Infrastructura sistemului de s tateServiciile de îngrijire a s ii au fost furnizate printr-o re ea de unit i
sanitare (spitale, policlinici, dispensare i alte institu ii), apar inând, în principal,sectorului public, completat dup anul 1990 de o re ea de unit i private, care înultimii ani s-a dezvoltat tot mai mult. În anul 2007, re eaua sistemului de s tateera format din peste 46.700 unit i sanitare publice i private.
Tabel nr. 48Principalele unit i sanitare, în anii 2006 i 2007
– num r unit i –
20062007
Total din care:proprietate public
SpitalePolicliniciDispensare medicaleCentre de s tateSanatorii T.B.C.Sanatorii balnearePreventoriiUnit i medico-socialeCabinete medicale de medicin generalCabinete medicale colare i studen tiCabinete medicale de familie iindividuale de familieSocietate medical civilCabinete stomatologiceSocietate stomatologic civil medicalLaboratoare medicaleLaboratoare de tehnic dentarCre eFarmacii i puncte farmaceuticeCentre de diagnostic i tratamentCentre medicale de specialitateCabinete medicale de specialitateSocietate civil medical de specialitateDepozite farmaceuticeAlte tipuri de cabinete medicale
43626021153710560
1007843
10969
54994895
18402047273620926
1206878102427425
4472632084659466
1036857
11048
6610532
7422962158272690627
1338370156424380
4252220645584
6644857
8524
16312323
154749527252573
143392-
308
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2006-2007, pag. 215
În anul 2007, fa de anul anterior, re eaua unit ilor sanitare a înregistratmodific ri importante, pe total, cre terea fiind de 8,1% (peste 3500 de unit i), cumodific ri a num rului de spitale (2,5%), policlinici (10,0%), unit i medico-sociale etc.
187
În sectorul public, modific rile intervenite în structura re elei sanitare s-audatorat m surilor luate în cadrul programului de restructurare. Cele maiimportante modific ri s-au constatat la spitale (6 unit i), la ambulatoriile despital i de specialitate cu 6 unit i, la cabinetele medicale de specialitate cu 56unit i etc.
Num rul paturilor din unit ile sanitareÎn anul 2007, au existat un num r de 138,0 mii paturi în unit ile
sanitare (inclusiv paturile de spital din centrele de s tate), cea mai mareparte fiind în sectorul public (99,3% din num rul total), cu 1,8% mai pu indecât în anul precedent.
În anul 2004, regiunile de dezvoltare cu cel mai mare num r de paturi înunit ile sanitare au fost Bucure ti - Ilfov (cu 16,2% din num rul total de paturide spital), regiunea Nord - Est (15,1%) i regiunea Nord - Vest (14,1 %); cel maimic num r de paturi de spital a fost în regiunea Sud - Vest Oltenia (9,5%) i înregiunea Vest (10,0%).
Tabel nr. 49Paturile din unit ile sanitare, pe forme de proprietate,
în anii 2003-2004 i 2006-2007 - num r de paturi - mii
2003 2004 2006 2007
Paturi în unit ile sanitare - total - proprietate majoritara de stat - proprietate majoritar privat
142,7142,60,063
142,5142,0
0,544
142,0141,2 0,8
138,0137,1 1,0
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2003-2004, 2006,pag. 239, 2006 – 2007, pag. 217;
Gradul de utilizare a paturilor din spitale inclusiv paturile de spitale dincentrele de s tate a fost de 287 zile/an (indicatorul înregistrând aceea i valoareca i în anul 2006), paturile din preventorii 235 zile/an, a unit ilor TBC – 286zile/an.
188
Tabel nr. 50Num rul de paturi din unit ile sanitare pentru unele specialit i,
din sectorul majoritar de stat, în anii 2006 i 2007- mii paturi -
2006 2007Structura
%2006 2007
Totaldin care:
InterneChirurgieObstetric -ginecologieNou n scu i i imaturiPediatrieBoli infec ioaseTuberculoz i pneumologiePsihiatrie i neuropsihiatrieOftalmologieO.R.LNeurologieDermato-venerologieAlte specialit i
142,0
30,023,211,05,310,06,810,117,22,33,05,82,315,0
138,0
29,122,310,24,99,46,69,917,12,12,55,92,016,2
100,0
21,116,37,83,87,04,87,1
12,11,62,14,11,6
10,6
100,0
21,116,17,43,66,84,67,2
12,41,61,84,31,4
11,7Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2006-2007, pag.217
În anul 2007, pe specialit i, num rul paturilor de spital din sectorulpublic a înregistrat urm toarea distribu ie:
peste 70% din num rul de paturi din unit ile sanitare a fost înregistratla specialit ile: interne (2,1%), chirurgie (16,1%), psihiatrie ineuropsihiatrie (12,4%), obstetric – ginecologie (7,4%), pediatrie (6,8%),tuberculoz i pneumologie (7,2%);cele mai sc zute ponderi în num rul total de paturi existente însistemul public sunt la specialit ile O.R.L. (1,8%), oftalmologie(1,6%), precum i în dermato-venorologie (1,4%).
Pe regiuni de dezvoltare, cel mai mare num r de paturi la 1000 locuitori,s-a înregistrat în: Bucure ti - Ilfov (9,8 paturi la 1000 locuitori) i în Nord – Vest,Vest i Centru (între 7,3 – 7,0 paturi la 1000 locuitori). Cea mai mic valoare aacestui indicator s-a înregistrat în regiunea Sud – Muntenia (4,8 paturi la 1000locuitori).
189
Num rul paturilor din unit ile sanitare la 1000 locuitoriNum rul paturilor din unit ile sanitare din sectorul majoritar de stat ce
reveneau la 1000 locuitori în anul 2007 a fost de 6,4. Comparativ cu aniianteriori, în anul 2007, tendin a acestui indicator a fost relativ sta ionar , dup ceîn anul 2003 fa de anul 2002 se înregistrase o reducere (de la 7,5 paturi de spitalla 1000 locuitori la 6,6); men ion m c i pe plan mondial se manifest astfel defenomene, deoarece exist o orientare cert de mutare a accentului c tre îngrijireaambulatorie. În plus, în România sectorul majoritar privat este în expansiune ieste de natur a contrabalansa actualele fenomene din sectorul majoritar de stat.În perioada 2000-2007, m rimea acestui indicator este prezentat în tabelul urm tor:
Tabel nr. 51Paturile din unit ile sanitare
(la sfâr itul anului)- mii paturi -
2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007Total num r paturi în spitaleNum r paturi în spitale la1000 locuitori
16687,4
167,97,5
162,77,5
142,76,6
142,66,6
142,06,6
138,06,4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 307, Starea social ieconomic a României, în anii 2006-2007, pag. 217
5.4.2. Personalul medico-sanitarÎn anul 2007, activitatea medical a unit ilor din sistemul na ional de
tate a fost asigurat de 269603 cadre sanitare. Din totalul personalul medical,26,3% (70958 persoane) aveau preg tire superioar (medici, stomatologi,farmaci ti), 50,6% (136353 persoane) au fost cadre sanitare cu preg tire sanitarmedie i 23,1% (62292 persoane) au reprezentat personal sanitar auxiliar.
Comparativ cu anul 2006, personal medico-sanitar cu studii superioare acrescut, înregistrându-se cu 3470 persoane mai mult (5,1%), num rul cadrelorsanitare cu studii medii a crescut cu 9740 persoane (7,7%), iar num rulpersonalului sanitar auxiliar cu 3168 persoane mai mult (respectiv 5,4%).
În 2007 au fost înregistra i cu 2,7% mai mul i medici decât în anul 2006,cu 9,7% mai mul i stomatologi i cu 11,8% mai mul i farmaci ti.
Distribu ia personalului sanitar, dup forma de proprietate a unit iisanitare arat c în sectorul public î i desf oar activitatea 86,6% din totalulmedicilor, respectiv 77,8% din totalul medicilor de familie.
190
De asemenea, în sectorul public lucreaz i majoritatea personaluluisanitar mediu i auxiliar: 86,9% din personalul sanitar mediu i 97,6% dinpersonalul sanitar auxiliar.
În sectorul privat î i desf oar activitatea 65,1 din totalul medicilorstomatologi i 92,4% din totalul farmaci tilor.
Tabelul nr. 52Personalul medico-sanitar, în anii 2003- 2004
i 2006-2007 (la sfâr itul anului)
2003 2004 2006 2007
Medici - exclusiv stomatologiLocuitori la un medicMedici la 10000 locuitoriStomatologiLocuitori la un stomatologStomatologi la 10000 locuitoriFarmaci tiLocuitori la un farmacistFarmaci ti la 10000 locuitoriPersonal sanitar mediuLocuitori la un cadru mediuPersonal sanitar mediu la 10000locuitoriPersonal auxiliar
4691946321,6944723014,3
779327893,6
120740180
55,658670
4815045022,2990721884,6
876324734,0
121683178
56,158904
4693646021,7
1062020324,9
993221734,6
126613170
58,759124
4819944722,4
1165118495,4
1110819395,2
136353180
63,362292
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2003-2004, 2006, pag. 241,2006 – 2007, pag. 219
În anul 2007, indicatorul num rul popula iei ce revine la un cadrumedico-sanitar, în sectorul public i cel privat, se prezint astfel: 447 locuitori laun medic (460 în anul 2006); 1849 locuitori la un stomatolog (2032 în anul2006); 1939 locuitori la un farmacist (2173 în anul 2006); 158 locuitori la uncadru sanitar mediu (fa de 170 în anul 2006).
În anul 2007, în profil teritorial, regiunea de dezvoltare în care s-aînregistrat cel mai mare num r de cadre medico-sanitare a fost Bucure ti – Ilfov,în care la 10000 locuitori au revenit 51,2 medici, 11,3 stomatologi, 9,8 farmaci tii 121,6 personal sanitar mediu. Aceasta a fost urmat de regiunile de dezvoltare:
Vest, unde la 10000 locuitori au revenit 28,6 medici, 8,4 stomatologi, 6,1farmaci ti i 64,3 personal sanitar mediu i Nord – Vest unde la 10000 locuitoriau revenit 23,5 medici, 6,2 stomatologi, 5,5 farmaci ti i 64,6 personal sanitar
191
mediu. Regiunile de dezvoltare cu cel mai mic num r de personal sanitar la10000 locuitori au fost: Nord – Est (cu 17,2 medici, 4,0 stomatologi, 4,4farmaci ti i 56,2 personal sanitar mediu); Sud – Est (cu 15,6 medici, 4,6stomatologi, 4,1 farmaci ti i 55,2 personal sanitar mediu) i Sud-Muntenia (cu12,8 medici, 3,1 stomatologi, 2,8 farmaci ti i 45,2 personal sanitar mediu).
Tabel nr. 53Num rul medicilor i stomatologilor, în anul 2005
- la 100.000 locuitori -ara Medici Stomatologi ara Medici Stomatologi
AustriaBelgiaRep. CehCipruDanemarcaEstoniaFinlandaFran aGermaniaGreciaIrlandaItaliaLetoniaLituaniaLuxemburgMaltaOlandaPoloniaPortugalia
356413357198363329310339341436286382316401225352323223341
526868739084916879113576063725749463158
SlovaciaSloveniaSpaniaSuediaRegatul UnitUngariaBulgariaRomâniaTurciaAlte riBelarusCanadaElve iaIslandaIsraelNorvegiaFedera ia RusS.U.A.Ucraina
325218307300160278366219121
466202382368353370425533300
445941…3945844722
46545196
10785325741
Sursa: I.N.S., Economia mondial în cifre, Breviar de Statistic Interna ional ,2007, pag. 117
Din punct de vedere a indicatorului num rul medicilor i stomatologilorla 100.000 locuitori situa ia din România anului 2005 prezint starea actualprecar comparativ cu alte ri: 219 medici i 47 stomatologi la 100.000 locuitori,fa de 356 i respectiv 52 în Austria, 339 respectiv 68 în Fran a, 366 respectiv 84în Bulgaria etc.
5.4.3. Principalii indicatori de eficacitate ai func ionalit ii sistemului detate
În perioada 2006 – 2007, majoritatea indicatorilor privind s tateapopula iei s-au ameliorat, dar au existat i unele excep ii.
În anul 2007, comparativ cu anul 2006, num rul de decese la copii sub un an
192
s-a mic orat cu 478 decese la copii sub un an. Pe medii de reziden , evolu ia acestuiindicator s-a ameliorat atât în mediul rural (a sc zut cu 323 decese la copii sub unan) cât i în mediul urban (a sc zut cu 155 decese la copii sub un an).
Rata mortalit ii la 100000 locuitori, în perioada analizat a sc zut cu24,2 decese la 100000 b rba i i cu 27,4 decese la 100000 femei.
Tabel nr. 54Principalii indicatori de s tate,
în anii 2003-2004 i 2006-20072003 2004 2006 2007
Rata mortalit ii (Ia 100000 locuitori)MasculinFeminin
Rata mortalit ii (Ia 100000 loc.) pe principalelecauze
- Boli ale aparatului circulatorMasculinFeminin
- TumoriMasculinFeminin
- Boli ale aparatului respiratorMasculinFeminin
Decese sub un an (rata la 1000 n scu i-vii)UrbanRural
Cazuri noi de îmboln viri prin boli infec ioasei parazitare (la 100000 locuitori), din care:
TBCBoli diareice
Cazuri SIDA (la 100000 locuitori)Num rul pacien ilor care au beneficiat deasisten medical de urgen în unit i cuproprietate majoritar de stat (la 100000 loc.)Num rul pacien ilor ie i din spital (la 100000 loc.)
1345,51113,2
749,8773,8
241,0162,8
83,247,016,713,719,4
4262,4116,1401,299,0
12285,2
20878,2
1309,61085,0
721,9747,0
244,1163,8
80,846,216,814,019,9
4494,6114,3381,542,7
10489,5
21079,8
1295,11101,2
722,7762,4
252,6170,4
74,543,713,911,217,1
3424,694,5328,41,2
13144,9
22154,1
1270,91073,8
698,0735,9
254,9168,7
75,542,812,010,214,1
3193,390,5320,41,1
11527,6
20816,2Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2003-2004, 2006,pag. 239, i 2006-2007, pag. 220
În anul 2007 comparativ cu anul 2006, pe principalele cauze de deces s-au înregistrat urm toarele evolu ii: a sc zut rata mortalit ii la bolile aparatuluicirculator, cu 24,4 decese la 100000 b rba i, respectiv cu 26,5 decese la 100000femei, la tumori cu 1,7 decese la 100000 femei i la bolile aparatului respirator cu
193
0,9 decese la 100000 femei; rata mortalit ii a înregistrat u oare cre teri cu 2,1decese la 100000 b rba i la tumori i respectiv cu 1,0 decese la 100000 b rba i labolile aparatului respirator.
În anul 2007 fa de anul 2006, cazurile de noi îmboln viri prin boliinfec ioase i parazitare, au sc zut cu 231,3 la 100000 locuitori; o tendin desc dere a înregistrat i num rul de cazuri noi de îmboln vire prin TBC cu 4,0 cazurila 100000 locuitori i prin boli diareice acute cu 0,8 cazuri noi la 100000 locuitori.
Num rul cazurilor noi de SIDA a înregistrat o sc dere (cu 0,1 cazuri la100000 locuitori, respectiv cu 8,3%).
Situa ia cazurilor noi de îmboln vire prin boli infec ioase i parazitare, acunoscut, în general o evolu ie pozitiv , înregistrându-se o reducere a inciden eipentru majoritatea bolilor.
Astfel la 100000 locuitori au fost înregistrate urm toarele evolu ii: s-aredus num rul cazurilor noi de leptospiroz (16,7%), rubeol (17,0%), erizipel(15,7%), sifilis (13,4%), hepatit viral (12,2%), tuberculoz (4,2%), salmoneloz(3,3%), boli diareice acute (2,4%) i toxiinfec ii alimentare (1,8%).
Tabel nr. 55Cazuri noi de îmboln viri prin unele boli infec ioase i parazitare,
în anii 2003-2004 i 2006-2007, la 100000 locuitori- num r -
2003 2004 2006 2007
Boli diareice acuteHepatit viralTuberculozRubeolGripDizenterieSifilisTuse convulsivScarlatinToxiinfec ii alimentareRujeolErizipelTrichinelozSalmonelozLeptospiroz
401,259,8
116,1554,475,47,344,60,415,118,90,113,6
24,61,1
381,562,9
114,3218,533,66,640,81,115,415,20,511,73,64,31,2
328,436,294,516,51,12,826,20,214,711,116,38,31,63,01,8
320,431,890,513,72,73,422,70,216,610,01,67,02,02,91,5
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2003-2004, 2006,pag. 244, 2006-2007, pag. 221;
194
Cea mai mare sc dere au înregistrat-o cazurile noi de rujeol , unde la100000 locuitori s-au înregistrat cu 90,2% mai pu ine cazuri noi în anul 2007 fade anul 2006, dar s-a înregistrat i o cre tere a cazurilor noi la 100000 locuitori lagrip (145,5%), trichineloz (25,0%), dizenterie (21,4%) i scarlatin (12,9%).
Un alt indicator de caracterizare a func ionalit ii sistemului sanitar îlreprezint asisten a medical de urgen . Indicatorii disponibili apar in sectoruluimajoritar de stat i sunt num rul de autosalv ri existent la sfâr itul anului inum rul de pacien i deservi i.
Num rul de autosalv ri existent la sfâr itul anului 2007 în sectorulmajoritar de stat a fost de 3097 buc i, mai mul i decât anul precedent cu numai15 autosalv ri.
Asisten a medical de urgen acordat popula iei în anul 2007 a num ratcirca 2,5 milioane persoane, din care 71,6% au fost pacien i transporta i i 28,4%au fost pacien i asista i.
În anul 2007 comparativ cu anul 2006, s-a redus num rul pacien ilor careau beneficiat de asisten medical de urgen prin sistemul majoritar de stat caefect al dezvolt rii sectorului majoritar privat.
Tabel nr. 56Asisten a de urgen , în unit i cu proprietate majoritar de stat
în anii 2003 i 2004
2003 2004 2006 2007
Autosalv ri (num r) la sfâr itul anuluiPacien i asista i (milioane):
din care:persoane transportate
persoane asistate
34642,67
1,631,03
33032,27
1,530,73
30772,8
1,90,9
30922,5
1,80,7
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2003-2004, 2006,pag. 246, 2006-2007, pag. 223
Cheltuielile totale pentru s tate au reprezentat în anul 2002 o ponderede 6,3% în produsul intern brut, iar ponderea cheltuielilor publice pentru s tateîn cheltuielile guvernamentale a fost în acela i an de 12,7%, iar în anul 2004,ponderea acestora a sc zut la 3,4%, respectiv 10,6%, în timp ce în celelalte riponderea cheltuielilor totale cu s tatea în PIB sau în cheltuielileguvernamentale a înregistrat cre teri.
195
Tabel nr. 57Cheltuieli pentru s tate, în anii 2002 i 2004
- % -ara Ponderea cheltuielilor totale
pentru s tate în PIBPonderea cheltuielilor publice pentru
tate în cheltuielile guvernamentale2002 2004 2002 2004
AustriaBelgiaRep. CehCipruDanemarcaEstoniaFinlandaFran aGermaniaGreciaIrlandaItaliaLetoniaLituaniaLuxemburgMaltaOlandaPoloniaPortugaliaSlovaciaSloveniaSpaniaSuediaRegatul UnitUngariaBulgariaRomâniaTurciaAfrica de SudArgentinaAustraliaCanadaR.P.ChinezJaponiaFedera ia RusS.U.A.
7,79,17,07,08,85,17,39,7
10,99,57,38,55,15,96,29,78,86,19,35,98,37,69,27,77,87,46,36,58,78,99,59,65,87,96,2
14,6
10,39,77,35,88,65,37,4
10,510,67,97,28,77,16,58,09,29,26,29,87,28,78,19,18,17,98,03,47,78,69,69,69,84,77,86,0
15,4
10,512,814,76,8
13,111,011,013,817,610,816,413,39,3
14,012,014,312,29,8
14,210,314,713,613,515,810,410,112,710,310,715,317,115,910,017,09,5
23,1
15,414,114,65,9
12,811,511,315,417,310,716,813,711,115,816,714,412,410,015,113,713,814,713,615,911,611,610,614,310,815,118,517,110,117,29,8
18,9Sursa: I.N.S., Economia mondial în cifre, Breviar de Statistic Interna ional , 2005,pag. 113, 2007, pag. 116
196
5.5. Cultura
Efectele proceselor de reform i restructurare s-au reflectat i în
INDICATORI SPECIFICI
A. Num rul i activitatea bibliotecilor- num r biblioteci;- num r volume existente (mii);- num r utilizatori (mii);- distribu ia num rului de biblioteci, volumelor existente, utilizatorilor,
volumelor elaborate pe regiuni de dezvoltare, jude e, municipii, ora ei comune, pe forme de proprietate;
- indicatori de performan ;
- num rul total de titluri de manuale colare tip rite,din care: dup limba de predare;
- num rul total de titluri de cursuri universitare tip rite, tiraj;- titluri, ziare, reviste i publica ii periodice,
total, din care cotidiene;B. Muzee i colec ii publice
- num rul muzeelor i colec iilor publice;- suprafa a expozi ional
- pe total;- pe tipuri de muzee i colec ii publice,
din care,
din care, pe tipuri:
- num rul de volume împrumutate spre lectur ce revineunui utilizator;
- num rul de volume ce revine unui utilizator;- num rul de utilizatori ce revine unei biblioteci;
- de importan na ional ;- de importan regional ;- de importan jude ean ;- de importan local ;
- muzee de art ;- muzee de arheologie i istorie;- muzee de tiin i istorie natural ;- muzee de etnografie i antropologie;- muzee specializate;- muzee generale;- alte muzee;- monumente arhitectonice;- gr dini botanice, zoologice, acvarii;- rezerva ii naturale;
197
C. Institu ii de spectacole i concerte- num r institu ii de spectacole i concerte
total, din care,
pe tipuri:
- num r de spectacole, total i tipuri;- num r de spectatori, total i tipuri;- num r de locuri în s lile proprii de spectacole, pe total i tipuri;
D. Produc ia, distribu ia i exploatarea cinematografic- num rul i activitatea cinematografelor;
- num r de cinematografe pe regiuni de dezvoltare;- num r de spectacole pe regiuni de dezvoltare;- num r de spectatori pe regiuni de dezvoltare;
E. Structura programelor de radio i televiziune- num r ore-program pentru:
radio
televiziune
- num rul i structura programelor radio difuzate terestru sau re elede telecomunica ii, pe genuri de programe (informare, divertisment,educa ie, cultur , religie, publicitate, etc.);
- teatre dramatice;- teatre de p pu i i marionete;- opere;- teatre muzicale, de estrad sau operet ;- filarmonici i orchestre simfonice;- ansambluri artistice;- orchestre populare;- etc.
- num r cinematografe;- num r de spectacole;- num r de spectatori;- num r de locuri în s lile cinematografelor
pe emisiuni interne, sta ii, centrale (actualit i, sportive,sociale, publicistice, literare i de art , copii i tineretetc.), sta ii teritoriale, emisiuni externe (vorbite, muzicalei diverse), limbile minorit ilor na ionale (maghiar ,
german , sârb , alte limbi);total, emisiuni în limba român , emisiuni alestudiourilor teritoriale (din care, emisiuni înlimbile minorit ilor na ionale);
198
Efectele proceselor de reform i restructurare s-au reflectat i îndomeniul culturii, unde au ap rut o serie de muta ii în ceea ce prive tediversificarea structurilor de proprietate i, în direct leg tur cu aceasta,modificarea dimensiunilor i specificului activit ilor cultural-artistice prestate deinstitu iile din domeniu.
Sectorul privat continu s domine în domeniul produc iei editoriale itipografice, în produc iile de radio i televiziune. De asemenea, în anul 2007 fade anul 2006, au continuat s apar noi ziare i reviste finan ate din fondurimajoritar sau integral private.
Transform rile majore pe care le-a parcurs societatea româneasc aucondus în domeniul culturii i artei la un proces de descentralizare a activit iicultural – artistice, prin schimb rile intervenite în structura organizatoric aunit ilor culturale i prin dezvoltarea sectorului privat, precum i prindiversificarea modalit ilor prin care actul de cultur se adreseaz publicului.
Re eaua unit ilor i a serviciilor culturale oferite popula iei cuprinde:activitatea bibliotecilor, muzeelor i colec iilor publice, activitatea institu iilor despectacole i concerte, produc ia, distribu ia i exploatarea cinematografic ,activitatea posturilor de radio i televiziune publice i private.
5.5.1. Num rul i activitatea bibliotecilorRe eaua bibliotecilor
Re eaua bibliotecilor care a func ionat la sfâr itul anului 2007 a cuprins12366 unit i administrative, din care 69,6% au fost biblioteci colare, 23,8%biblioteci publice, 5,8% biblioteci specializate, iar 0,9 % sunt biblioteci na ionalesau de importan na ional i ale institu iilor de înv mânt superior. Comparativcu anul 2006 num rul bibliotecilor a crescut cu 285 unit i (102,4%).
- num rul i structura programelor de televiziune difuzate prin satelit(total i din care, genuri de programe – informare, divertisment,educa ie, cultur , religie, publicitate, filme;
- num rul posturilor i al licen elor radio i televiziune, dup modulde difuzare (terestru, satelit, cablu), num r licen e, num r posturiîn func iune;
- num r de abonamente la radio (mii);- num r de abonamente la televiziune (mii);- num r abonamente la 1000 locuitori la radio, respectiv televiziune;
199
Num rul volumelor din biblioteciNum rul volumelor existente în biblioteci (c i, bro uri, publica ii sociale
etc.), la sfâr itul anului 2007, a fost de 171990 mii exemplare, mai mare cu 758mii exemplare (0,4%) fa de anul anterior.
Tabel nr. 58Num rul i activitatea bibliotecilor, în anii 2006 i 2007
Anii Bibliotecinum r
Volumeexistente
mii
Utilizatorimii
Volumeeliberate
miiBiblioteci - total
Biblioteci na ionale*
Biblioteci ale institu iilorde înv mânt superiorBiblioteci specializate
Biblioteci colare
Biblioteci publice
200620072006200720062007200620072006200720062007
1208112366
44
106102789715
8257860229252943
17123217199020751208402527823995125941183562582649195002750401
499746974039
6736341241022208218619521736
6961165795913611
12354107901047964
23597233453170030085
*) Sunt incluse: Biblioteca Na ional a României, Biblioteca Academiei Române,Biblioteca Pedagogic Na ional i Biblioteca Militar Na ional ;Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2006-2007, 2009,pag. 224
Repartizarea volumelor existente la sfâr itul anului 2007 pe categorii debiblioteci a fost urm toarea: 37,7% din num rul total al volumelor existente lasfâr itul anului a fost în biblioteci colare; 29,3% în biblioteci publice; 14,0% înbiblioteci ale institutelor de înv mânt superior; 12,1% în biblioteci na ionale ide importan na ional (Biblioteca Na ional a României, Biblioteca AcademieiRomâne, Biblioteca Pedagogic Na ional i în Biblioteca Militar Na ional );6,9% în biblioteci specializate.
În anul 2007, ca i în anul precedent, pe regiuni de dezvoltare, num rul celmai mare de volume de carte existente în dotarea bibliotecilor a fost în regiuneaBucure ti – Ilfov, aici fiind concentrate cele mai multe biblioteci na ionale, deimportan na ional i ale institu iilor de înv mânt superior. S-a redus cu 2%(777 mii) num rul volumelor de carte existent în bibliotecile din regiuneaBucure ti – Ilfov i cu 2,4% (382 mii) în regiunea Sud – Est. Bibliotecile din
200
regiunea Sud – Vest Oltenia, Sud – Muntenia, Nord – Est, Nord – Vest i Vest auînregistrat cre teri ale num rului de volume existent la sfâr itul anului între 1,2%- 3,4% (cre teri pân la 500 mii fiecare).Num rul de cititori înscri i i num rul volumelor eliberate
În anul 2007, num rul utilizatorilor (persoane fizice) serviciilor debibliotec a fost de 4697 mii, mai mic cu 6,0% (300 mii persoane) fa de anul2006. Repartizarea num rului utilizatorilor pe tipuri de biblioteci a fosturm toarea: 46,5% din num rul total al utilizatorilor au fost în biblioteci colare;37,0% în biblioteci publice; 13,5% în biblioteci ale institutelor de înv mântsuperior; 2,2% în biblioteci specializate; 0,8% în biblioteci na ionale i deimportan na ional .
În anul 2007, în toate regiunile de dezvoltare s-a înregistrat o sc dere anum rului utilizatorilor serviciilor de bibliotec , cea mai mare sc dere de 19,2%(122 mii) înregistrându-se în regiunea Sud – Vest Oltenia.
Num rul volumelor eliberate diferi ilor utilizatori a fost de 65795 mii volume.În anul 2007, fa de anul 2006, s-a înregistrat o sc dere a num rului de volumeeliberate utilizatorilor cu 3816 mii volume reprezentând 5,5%; în ceea ce prive tenum rul de volume eliberate unui utilizator în perioada analizat s-a înregistrat o
oar cre tere de la 13,9 la 14 a num rului de volume eliberate fa de anul precedent.În anul 2007, repartizarea num rului documentelor de bibliotec
împrumutate (volume eliberate) pe tipuri de biblioteci, a fost urm toarea: 45,7%din num rul total al volumelor eliberate utilizatorilor a fost în biblioteci publice;35,5% în biblioteci colare; 16,4% în biblioteci ale institu iilor de înv mântsuperior; 1,5% în biblioteci specializate; 0,9% în biblioteci na ionale i deimportan na ional .
În anul 2007, fa de anul 2006, în marea majoritate a regiunilor dedezvoltare a sc zut num rul de volume împrumutate (volume eliberate)utilizatorilor serviciilor de bibliotec , excep ie f când regiunea Sud – VestOltenia unde s-a înregistrat o cre tere cu 1,7% (116 mii volume).
În anul 2007, au func ionat 2943 biblioteci publice (jude ene, municipale,or ene ti i comunale), unit i de cultur la care are acces publicul larg.
În cursul anul 2007, în bibliotecile publice au intrat 1141 mii volume, dincare: 583 mii volume în bibliotecile jude ene; 156 mii volume în bibliotecilemunicipale i or ene ti; 402 mii volume în bibliotecile comunale.
201
La o bibliotec public revin 7318 locuitori (cu 61 locuitori mai pu indecât în anul precedent); la un locuitor revin dou volume de carte (50401 miivolume existente în bibliotecile publice) i 1736 mii utilizatori au beneficiat deserviciile acestor biblioteci (8,1% din popula ia rii).
Dup forma de proprietate au beneficiat, 96,8% din totalul bibliotecilorsunt unit i de stat (proprietate public de interes na ional i local), ponderea ceamai mare având-o bibliotecile colare (8465 unit i).
5.5.2. C i, bro uri, manuale i cursuri universitareNum rul total de titluri de manuale colare tip rite
Num rul total de titluri de manuale colare tip rite, în anul 2004, a fost de255, cu 42,5% (cu 76 titluri de manuale colare tip rite mai multe decât în anul2003. Din num rul total de titluri de manuale colare tip rite în anul 2004 ceamai mare pondere a revenit titlurilor în limba român (79,2% din num rul total).Comparativ cu anul 2003, num rul total de titluri tip rite, în anul 2004, în limbaromân a fost în cre tere (cu 40,3%, respectiv cu 58 titluri).
De asemenea, în anul 2004, s-au tip rit 53 titluri de manuale colare înlimba minorit ilor na ionale (maghiar , german , sârb , croat ), în englez ,francez , precum i în alte limbi de predare. Ponderi mai mari au avut manualelecolare în limba maghiar (9,0% din num rul total de titluri de manuale colare,
respectiv 67,6% din num rul total de manuale colare tip rite în limbaminorit ilor na ionale), precum i cele în limba german i englez (3,1% irespectiv 2,4%).
Comparativ cu anul 2003, în anul 2004, num rul titlurilor de manualecolare a înregistrat cre teri (Între 35,3% - la titlurile de manuale colare în limba
maghiar i 200,0% - la titlurile de manuale colare în limbile sârb , croat ,slovac ), cu excep ia num rului de titluri de manuale în limba german , care s-auredus cu 20,0%; de asemenea, men ion m c la categoria titluri de manualecolare în alte limbi s-a înregistrat o cre tere de 10 ori (de la un singur titlu în
anul 2003 la 10 titluri în anul 2004).Tirajul manualelor colare tip rite
Tirajul total al manualelor colare tip rite, în anul 2004, a fost de 528 miiexemplare de 1,8 ori mai mare decât în anul 2003. Din tirajul total al manualelorcolare tip rite în anul 2004, cele mai multe (432 mii) au fost în limba român
(81,8% din num rul total).Manualele colare în limba minorit ilor na ionale (maghiar , german ,
202
sârb , croat ), englez , francez i alte limbi de predare au fost tip rite într-untiraj de 96 mii exemplare, cre tere ce a fost de 2,2 ori mai mare fa de cel dinanul anterior (44 mii exemplare).
În anul 2004, structura tirajului de manuale colare în limba minorit ilorna ionale a fost urm toarea: în limba maghiar 6,5% din tirajul total al manualelorcolare i respectiv 58,6% din tirajul manualelor colare în limba minorit ilor na ionale;
în limba german 3,0% i respectiv 27,6%; în limba sârb , slovac , croat 1,5% irespectiv 13,8%; în limba englez 1,1%; în limba francez 0,4%; în alte limbi 5,7%.
Tabel nr. 59Manuale colare tip rite, dup limba de predare*),
în anii 2003 i 20042003 2004 Anul 2004 fat de anul 2003
Titluri Tiraj(mii)
Titluri Tiraj(mii)
Titluri Tiraj (mii)(+/-) % (+/-) %
Totaldin care, tip rite în:
Limba românLimba maghiarLimba germanLimba sârb ,croat , slovacLimba englezLimba francez
Alte limbi
179
1441710
1421
287
243198
12311
255
202238
363
10
528
4323416
862
30
76
586-2
2219
42,5
40,335,3-20,0
200,050,050,0900,0
241
189158
74-119
84,0
77,878,9100,0
700,0200,0-33,3172,7
*) Intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Na ionale a RomânieiSursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2003-2004, 2006,pag. 249
În anul 2004, comparativ cu anul 2003, tirajul manualelor colare s-amajorat cu excep ia manualelor colare în limba francez (la care tirajul s-a reduscu o mie buc i, respectiv cu -33,3%). Cele mai mari cre teri de tiraje s-auînregistrat la manualele colare în limba sârb , croat , slovac (de 8,0 ori); înlimba englez (de 3,0 ori), în alte limbi (de 2,7 ori), precum i la cele în limbagerman (de 2,0 ori).Num rul total de titluri de cursuri universitare tip rite
Num rul total de titluri de cursuri universitare tip rite în anul 2004 a fostde 1007, cu -33,3% mai mic decât în anul 2003 (-497 titluri de cursuriuniversitare tip rite).
203
Din num rul total de titluri tip rite, în anul 2004, titlurile în limba român(894) au de inut cea mai mare pondere (88,8% din num rul total de titluri).Comparativ cu anul 2003, num rul total de titluri la cursurile universitare tip riteîn limba român , în anul 2004, s-a mic orat cu 30,2% (-386 titluri). De asemenea,în anul 2004, au mai fost tip rite 113 titluri de cursuri universitare în alte limbi depredare, în sc dere cu 49,6% (-111 titluri de cursuri universitare în limbileminorit ilor).
Tabel nr. 60Cursuri universitare tip rite, dup limba de predare*)
în anii 2003 i 20042003 2004 Anul 2004 fat de anul 2003
Titluri Tiraj(mii)
Titluri Tiraj(mii)
Titluri Tiraj (mii)(+/-) % (+/-) %
Totaldin care, tip rite înlimbile:
românmaghiargermansârb , croat ,slovacenglezfrancez
Alte limbi de predare
1504
128004-
1024474
581
50401-
351625
1007
89468-
523116
322
28422-
2086
-497
-38664-
-50-13-58
-33,0
-30,2-
100,0-
-49,0-29,5-78,4
-259
-22021-
-15-8-19
-44,6
-43,7-
100,0-
-42,9-50,0-76,0
*) Intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Na ionale a RomânieiSursa: I.N.S., Starea social i economic a României, în anii 2003-2004, 2006, pag. 250
Cele mai multe cursuri tip rite în alte limbi de predare au fost cele înlimba englez (52 titluri, respectiv 5,2% din num rul total de titluri de cursuriuniversitare tip rite), precum i în limba francez (31 titluri, respectiv 3,1 %).
Tirajul total de cursuri universitareTirajul total de cursuri universitare tip rite în anul 200 a fost de 322 mii
exemplare, cu 259 mii exemplare mai pu ine (cu -44,6%) decât în anul anterior.Din num rul total de exemplare tip rite în anul 2004 cursurile universitare
în limba român (284 mii exemplare) au de inut cea mai mare pondere (88,2%din tirajul total). Comparativ cu anul 2003, tirajul total la cursurile universitare înlimba român , tip rite în anul 2004 s-a mic orat cu 43,7% (cu -220 miiexemplare tip rite).
204
Tirajul la cursurile universitare în limbi str ine a fost în anul 2004 de 38mii exemplare tip rite, în descre tere fa de anul anterior (cu 50,6%, respectiv cu39 mii exemplare de cursuri universitare în limbi str ine tip rite).
Analiza evolu iei tirajului la cursurile universitare în limbi str ine, în anul2004 fa de anul 2003, relev urm toarele aspecte mai importante: s-a înregistrato reducere de tiraj la cursurile universitare în limba englez (cu 42,9%, respectivcu -15 mii exemplare tip rite), în limba francez (cu -50,0%, respectiv cu -8 miiexemplare tip rite), precum i la cursurile universitare în "alte limbi" (cu -76,0%,respectiv cu -19 mii exemplare tip rite). Totodat , men ion m c tirajul lacursurile universitare în limba german s-a dublat (cu o mie exemplare), iartirajul la cursurile universitare în limba sârb i croat , a r mas la nivelul anului2003.
5.5.3. Ziare, reviste i alte publica ii periodiceÎn anul 2004, în România s-au înregistrat 2120 de titluri, cu 6,7% mai
mult decât în anul 1999 (cu 134 titluri periodice). Fa de anul 2003, num rulacestora a crescut cu 107 titluri (cu 5,3%).
Tabel nr. 61Ziare, reviste i alte publica ii periodice
Periodicitatea 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Titluri-totalCotidieneAlte periodicit i
19861181868
19321081864
192398
1825
194794
1853
201369
1944
212084
2036Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 375
Din num rul total de titluri, în anul 2004, un num r de 84 au fostcotidiene, ceea ce a reprezentat 4,0%.
5.5.4. Num rul de emisiuni transmise prin sta iile de radio i televiziuneÎn anul 2007, programul de emisie al sta iilor de radio publice centrale i
teritoriale a fost de 122321 ore, cu 1,1% (1320 ore-program) mai mult decât înanul 2006, din care: 102515 ore-program emisiuni interne (83,8% din total) i19806 ore-program emisiuni externe (16,2%). Din num rul total al orelorprogram de radio emisie, 7,4% (9110 ore-program emisie) au fost în limbaminorit ilor na ionale.
205
Sta iile de televiziune publice centrale (TVR1, TVR2, TVR Cultural,TVR Interna ional) i teritoriale (TVR Ia i, TVR Cluj, TVR Timi oara, TVRCraiova) au realizat în anul 2007 ca i în anul 2006, 35040 ore-program emisie,iar 1,8% (628 ore-program emisie) au fost programe în limbile minorit ilorna ionale. TVR Interna ional a difuzat un num r de 8760 ore-program emisie prinsatelit.
În anul 2007, în cadrul emisiunilor radio transmise la intern de posturilepublice, cea mai mare pondere a revenit urm toarelor domenii: muzic (15,2%din num rul total de ore program); actualit i (3,4%); educa ie, tiin , înv mânt(3,2%); litere i art (2,1%); sociale (1,0%); diverse (0,5%); variet i (0,7%).Men ion m c emisiunile publicistice i cele pentru copii i tineret au de inut ceamai mic pondere în num rul total de ore program transmise (0,2%).
Tabel nr. 62Emisiuni ale posturilor publice de radio i televiziune
ore – program
2006 20072007 fa de
2006Structura
%(+/-) % 2006 2007
I. RADIO - totalEmisiuni interne
a) Sta ii centraleActualit iSportiveSocialePublicisticeEconomiceLiterare i de artCopii i tineretEduca ie, tiin , înv mântTeatruVariet iMuzicalePublicitateDiverseb) Sta ii teritoriale
Emisiuni externeVorbiteMuzicaleDiverse
121001102128337124671405
1218160945
136050
3331796895
18717185979
6841618873975272531868
1223211025153504042504091205132895
2590162
39811050898
18594203671
6747519806931573143177
13203871328-421
4-13-28-50
12301126502543
-12318
-308-941933-43761
1309
1,10,43,9-9,01,0-1,0-17,5-5,290,4224,019,531,90,3-0,79,7
-31,5-1,44,9-4,40,8
70,0
100,084,433,04,60,41,20,20,91,30,03,30,80,9
18,30,21,0
67,015,68,16,01,5
100,083,834,24,10,41,20,1
0,92,50,23,91,00,9
18,10,20,7
65,816,27,66,02,6
206
2006 20072007 fa de
2006Structura
%(+/-) % 2006 2007
Din total: în limbileminorit ilor na ionale
MaghiarGermanSârbAlte limbi
II. TELEVIZIUNE - totalEmisiuni în limba român
tiriActualit i de interes generalEduca ie, cultur , tiin , via spiritualSportFilme artistice,seriale, desene animateEmisiuni pentru copiiDivertismentPublicitateDiverse (altele)1)
Emisiuni ale studiourilor teritorialedin total:Emisiuni în limbileminorit ilor na ionale
67255102825369429
350403451136806188575916777776341
453315052872180
529
9110625212521105501
350403441240007521502311646850359450219482565480
628
2385115042773672-
-993201333-736-513-92618-31443-307300
99
35,522,551,8199,516,8
--0,38,721,5-12,8-30,6-11,95,3-0,7-29,4-10,7166,7
18,7
5,64,20,70,30,4
100,098,510,517,716,44,8
22,21,0
12,94,38,20,5
1,5
7,45,11,00,90,4
100,098,211,421,514,33,3
19,51,0
12,85,67,31,4
1,8
1) Exclusiv orele-program ale postului TV Moldova Chi in uSursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006 i 2007, pag. 232
În cadrul emisiunilor transmise în limbile minorit ilor na ionale deposturile radio publice (9110 mii ore, respectiv 7,4%) ponderea cea mai mare arevenit emisiunilor în limba maghiar (68,6%) i emisiunilor în limba german(13,7%).
În anul 2007, emisiunile difuzate de posturile publice de televiziune autotalizat, un num r de 35040 ore-emisie (acela i num r ca în anul precedent).
Emisiunile în limba român ale posturilor publice de televiziune (98,2%din totalul orelor-program) s-au axat, în principal, pe urm toarele tipuri deprograme: filme artistice, seriale, desene animate (19,5% din num rul total de orede emisie); actualit i de interes general (21,5%); educa ie, cultur , tiin , viaspiritual (14,3%); divertisment (12,8%); tiri (11,4%); publicitate (5,6%).Men ion m c emisiunile pentru copii au de inut cele mai sc zute ponderi întotalul orelor-program ale emisiunilor în limba român difuzate de posturi publicede televiziune (1,0%).
207
Emisiunile la televiziunea public transmise în limbile minorit ilorna ionale au însumat un num r de 628 ore-program, respectiv 1,8 % din total.Fa de anul 2006, durata emisiunilor la televiziunea public transmise în limbileminorit ilor na ionale a crescut cu 18,7% (99 ore-program).
În anul 2007 au func ionat 601 posturi de radio particulare cu mod dedifuzare terestru (cu 206798 zile – emisie/an) din care, 510 au difuzat programpropriu (169678 zile – emisie). Comparativ cu anul 2006 s-a înregistrat o cre tere anum rului de posturi cu 64 (11,9%), respectiv cu 25887 num rul de zile-emisie/an(14,3%). Corespunz tor, s-a înregistrat i o cre tere de 26038 zile-emisie/an programpropriu (18,1%). În principal, structura serviciului de programe a cuprins: 58,9%programe de divertisment i alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 34,1%programe de informare; 7,0% programe educative, culturale, religioase.
Num rul posturilor de televiziune particulare cu mod de difuzare terestrucare au func ionat a fost de 207, cu 30 de posturi mai mult (14,2%) fa de anulprecedent i care au difuzat un num r de 71823 zile – emisie/an, mai mult cu10664 zile – emisie/an (21%). Un num r de 152 posturi de televiziune cu mod dedifuzare terestru au avut un program propriu 51548 zile – emisie/an, cu 8377 zile– emisie/an mai mult fa de anul 2006 (13,6%).
Structura serviciului de programe ale posturilor de televiziune particularedifuzat terestru a cuprins: 58,2% programe de informare; 28,4% programe dedivertisment i alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 10,8% programeeducative, culturale, religioase; 2,6% filme (de fic iune, de anima ie, documentare,seriale).
Societ ile de cablu au difuzat prin re ele de telecomunica ii, programe radiocu 1200 zile – emisie/an i programe de televiziune cu 90029 zile – emisie/an.
Structura serviciului de programe radio a cuprins: 71,0% programe dedivertisment alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 26,7% programe deinformare; 2,3% programe educative, culturale, religioase.
Structura serviciului de programe de televiziune a cuprins: 74,9%programe de informare; 19,5% programe de divertisment alte tipuri de programe(publicitate, promo etc.); 3,9% programe educative, culturale, religioase; 1,7%filme (de fic iune, de anima ie, documentare, seriale).
În anul 2007, au func ionat 31 de posturi de radio i 75 de posturi deteleviziune particulare care au difuzat programe prin satelit, cu 5 posturi de radio,respectiv 10 posturi de televiziune mai multe fa de anul 2006. Programele
208
difuzate prin satelit de posturile particulare de radio i televiziune au echivalat10693 zile – emisie/an programe radio i 24055 zile – emisie/an programe deteleviziune. S-a înregistrat, fa de anul 2006, cre terea cu 25,5% (2172 zile –emisie/an) i 19,8% (3976 zile – emisie/an) a duratei de difuzare prin satelit aprogramelor radio, respectiv televiziune.
Structura serviciului de programe de radio difuzate prin satelit a cuprins:73,6% programe de divertisment alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.);14,1% programe de informare; 8,5% programe de publicitate, promo etc.; 12,3%programe educative, culturale, religioase.
În anul 2007 au fost acordate 672 licen e de func ionare ale posturilor deradio particulare (num r existent i pân la sfâr itul anului); au fost func iune632 posturi, cu un existent la sfâr itul anului de 636 posturi.
Structura serviciului de programe de televiziune difuzate prin satelit acuprins: 40,0% programe de divertisment alte tipuri de programe (publicitate,promo etc.); 30,9% filme (de fic iune, de anima ie, documentare, seriale); 19,7%programe de informare; 9,4% programe educative, culturale, religioase.
Marea majoritate a licen elor (94,8%) au fost reprezentate de licen eleterestre; au fost date un num r de 650 licen e de func ionare ale posturilor deteleviziune particulare, distribuite, în principal, între televiziunea prin cablu(46,2%) i televiziunea terestr (38,5%).
Num rul de abonamente la radio i la televiziune a înregistrat în perioada1999-2004 o tendin oscilatorie. La sfâr itul anului 2004 s-au înregistrat 5369mii abonamente la radio, cu 811 mii mai pu in decât în 2003 (-13,1%) i 5822 miiabonamente la televiziune, cu 123 mai pu in decât în 2003 (-2,1%). Indicatorulabonamente la 1000 locuitori a înregistrat aceea i tendin oscilatorie în perioadaanalizat . În anul 2004, s-au înregistrat 248 abonamente radio la 1000 locuitori,cu 59,0% mai mult decât în anul 1999, dar cu 12,7% mai pu in decât în 2003.
Tabel nr. 63Abonamente la radio i televiziune
(la sfâr itul anului)1999 2000 2001 2002 2003 2004
Abonamente la radio (mii)Abonamente la televiziune (mii)Abonamente la 1000 locuitori - radio - televiziune
35913710
156165
30553462
136154
30103390
134151
26413280
121151
61805945
284274
53695822
248269
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 379
209
Num rul de abonamente pentru televiziune la 1000 locuitori a fost în anul2004 de 269 fa de 274 în anul 2003 (-1,8%), dar cu 63,0% mai mult decât înanul 1999.
5.5.5. Institu ii de spectacol i cinematografeInstitu ii de spectacolÎn anul 2007, re eaua institu iilor de spectacole i concerte a cuprins 156
unit i (cu o unitate mai mult decât în anul 2006, respectiv 0,6%), cu urm toareastructur : 62 de teatre dramatice; 25 de teatre de p pu i i marionete; 8 teatre deoper ; 8 teatre muzicale, de estrad sau de operet ; 17 filarmonici i orchestresimfonice; 28 de ansambluri artistice; 7 orchestre populare; un circ.
În anul 2007, cele mai reprezentative institu ii de spectacole i concerte aufost teatrele dramatice (39,7% din total), ansambluri artistice (17,9%), teatrele de
pu i i marionete (16,0%), precum i filarmonicile i orchestrele simfonice(10,9%).
Tabel nr. 64Re eaua i activitatea institu iilor de spectacol
Tipuri de unitate Unit i Spectacole Spectatori- mii-
Locuri înlile proprii
de spectacole2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007
TotalTeatre dramatice*)
Teatre de p pu i imarionete*)
OpereTeatre muzicale deestrad sau operetFilarmonici iorchestre simfoniceAnsambluri artisticeOrchestre populareCirc
15561
249
7
182691
15662
258
8
172871
187587753
42101065
756
14602829518167
199828022
4302955
729
25392791440204
42811684
619331
166
271874193143
43861177
503332
199
4141386231144
4121221273
34602708
1909
57944394…
1674
3992619997
33152455
2087
63454714…
1013…= lips date.Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006 i 2007, pag. 232
Num rul total de spectacole i concerte sus inute În anul 2007 a fost de19982, în cre tere, fa de anul 2006 cu 6,5%, iar num rul de spectatori a fost de4386 mii crescând cu 105 mii persoane (2,5%).
210
În anul 2007, pondere mai mare au avut-o spectacolele de teatru dramatic(40,1% din total), teatru de p pu i i marionete (21,5%), ansamblurile artistice(14,0%), precum i filarmonicile i orchestrele simfonice (12,7%); spectacolelede circ au înregistrat o cre tere de la 0,9% în anul 2006 la 1,0% în anul 2007. S-aînregistrat o sc dere a ponderii spectacolelor sus inute de orchestrele populare dela 2,7% în anul precedent la 2,2%.
În anul 2007 fa de anul 2006 a crescut num rul total de spectacole atâtpe ansamblu (cu 1224), cât i în majoritatea institu iilor, excep ie f cândspectacolele de oper , orchestrele populare i teatrele muzicale, de estrad sauoperet , la care num rul total de spectacole s-a redus cu 110 (10,3%), cu 78(15,1%) i respectiv cu 27 (3,6%).
În anul 2007, în ceea ce prive te num rul spectatorilor i auditorilor, ceimai mul i au preferat ansamblurile artistice (31,6%), teatrele dramatice (26,8%),teatrele de p pu i i marionete (11,5%), i spectacolele sus inute de filarmonici iorchestre simfonice (9,4%) i spectacolele de oper (7,6%). Pe ultimul loc Înpreferin ele publicului s-au situat spectacolele sus inute de orchestrele populare(5,3%), spectacolele de estrad sau de operet (4,5%) i cele de circ (3,3%).
În anul 2007 fa de anul 2006, evolu ia num rului spectatorilor iauditorilor pe total unit i a crescut cu 105 mii, urmând aceea i tendin cu cea anum rului de spectacole. Pe tipuri de unit i au fost evolu ii diferite: la teatreledramatice i teatrele de p pu i i marionete, de i num rul de spectacole a crescut,num rul de spectatori a sc zut fa de anul 2006. Astfel la teatrele dramaticenum rul spectatorilor a sc zut cu 507 mii (30,1%), iar la teatrele de p pu i imarionete cu 116 mii (18,7%). În cazul spectacolelor sus inute de filarmonici iorchestre simfonice i a celor sus inute de ansamblurile artistice, atât num rul despectacole, cât i num rul de spectatori au avut o evolu ie pozitiv .
În anul 2007 fa de anul 2006, pe regiuni de dezvoltare, num rulinstitu iilor de spectacole i concerte care a func ionat a crescut, cu câte o unitateîn regiunea Nord – Vest i în regiunea Sud – Muntenia; în regiunea Bucure ti-Ilfov a sc zut num rul institu iilor de spectacole i concerte cu o unitateînregistrându-se 34 institu ii de spectacole i concerte, cu toate acestea a crescutnum rul spectacolelor cu 26,3% (1254 spectacole mai mult) i al spectatorilor cu461 mii (40,5%); în regiunea Nord – Vest s-a înregistrat o sc dere a num rului despectacole cu 9,3% (241 spectacole mai mult) fa de anul precedent; cea maimare sc dere a num rului de spectacole a fost în regiunea Sud – Est, cu 257
211
spectacole mai pu in (12,3%), în timp ce num rul spectatorilor a avut o cre terede 5,1% (15 mii spectatori mai mult).
În anul 2007, num rul spectatorilor la institu iile de spectacol ce a revenitla 1000 locuitori a fost de 204 spectatori, fat de 198 spectatori cât s-a înregistratîn anul precedent.
Re eaua cinematograficÎn anul 2007, produc ia de filme pentru marele ecran, a cuprins 24 filme
de fic iune (artistice) produc ie româneasc (10 de lung metraj i 14 de scurtmetraj), 4 filme de fic iune În coproduc ie (3 de lung metraj i unul de scurtmetraj), 5 filme documentare i tiin ifice (3 de lung metraj i dou de scurtmetraj) i un film de anima ie de lung metraj.
Produc ia de filme pentru televiziune din an,ul 2007 a cuprins un film serialdocumentar cu 31 de episoade i 4 filme de fic iune (artistice) de scurt metraj.
În anul 2007 au fost distribuite în cinematografe 430 filme de lung metraj:25(5,8%) filme na ionale, 4 (0,9%) filme în coproduc ie i 401 (93,3%) filme str ine.
Proiec ia cinematografic a cuprins 99 mii spectacole, care au fostvizionate de 2928 mii spectatori, În cre tere cu 5,4% (151 mii spectatori) fa deanul anterior.
Re eaua cinematografic existent la sfâr itul anului 2007 a cuprins 72cinematografe cu band normal (71 cinematografe i o caravan ) cu uncinematograf mai pu in (1,4%) decât în anul 2006.
Tabel nr. 65Num rul i activitatea cinematografelor
2006 20072007 fa de
anul 2006(+/-) %
Cinematografe – total (la sfâr itul anului)Spectacole – total (mii)Spectatori – total (mii)Locuri în s lile cinematografelor
7396
277744643
7299
292843057
-13
151-1586
-1,43,15,4-3,6
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006-2007, 2006, pag. 230Pe regiuni de dezvoltare, cele mal multe cinematografe sunt în regiunile:
Bucure ti-Ilfov (18 3%), Nord – Vest (16,9%), Sud – Est (15,4%), Nord – Est iVest (12,7% fiecare), Centru i Sud – Muntenia (8,5% fiecare); cele mai pu inecinematografe sunt în regiunea: Sud – Vest Oltenia (7,0%).
212
Num rul locurilor în s lile cinematografice a fost de 43057 locuri, însc dere cu 3,6% (1586 locuri) fa de anul precedent.
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe locuri în s lile de cinematografsunt în regiunile: Bucure ti – Ilfov (24,7%), Sud – Est (21,5%) i Nord – Est(13,7%); cel mai mic num r de locuri figureaz în regiunile: Sud – Vest Olteniai Centru (5,0% i respectiv 4,2%).
În anul 2007, de i num rul unit ilor cinematografice s-a redus, s-aînregistrat o cre tere a num rului spectacolelor cinematografice de circa 3 miispectacole (respectiv cu 3,1% mai mult decât în anul 2006).
Num rul de spectatori de film a fost de 2928 mii (2896 mii spectatori lacinematografe cu band normal ) comparativ cu anul anterior, acest indicator acrescut cu 151 mii spectatori de film (5,4 % mai mult). Num rul mediu despectatori ce revine pe un spectacol cinematografic a fost în medie de 29persoane, la fel ca în anul precedent.
Pe regiuni de dezvoltare, cei mai mul i spectatori în s lile de cinematografau fost înregistra i în regiunile: Bucure ti – Ilfov (68,1%), Nord – Vest (15,6%) iCentru (4,8%); în regiunea Sud – Muntenia s-a înregistrat cel mai mic num r despectatori în s lile de cinematograf (0,9%).
5.5.6. Muzee i colec ii publiceÎn anul 2007, re eaua muzeelor i colec iilor publice care a func ionat a
cuprins 679 unit i (din care 405 unit i de baz , respectiv 59,6% din total) cuo suprafa expozi ional de 4773 mii metri p tra i.
Pe tipuri de muzee i colec ii publice, în anul 2007, a crescut num rulmuzeelor de arheologie i istorie (cu o unitate, respectiv 0,9%), al celorspecializate (cu 7 unit i, respectiv 7,2%) i al celor de art (cu 6 unit i,respectiv 4,1%); num rul muzeelor i colec iilor publice de tiin i tehnic ,de tiin i istorie natural , al celor generale a fost acela i cu cel din anulprecedent; num rul rezerva iilor naturale s-a redus cu 9 unit i, respectiv cu50%. A crescut, fa de anul 2006, num rul muzeelor mixte (cu 6 unit i,respectiv 8,6%), al celor de etnografie i antropologie (cu 3 unit i, respectiv2,7%). Num rul gr dinilor botanice a sc zut cu o unitate, respectiv 3,3%.
Dup aria de acoperire teritorial , dup m rimea i importan apatrimoniului au func ionat: 56 muzee i colec ii publice de importan na ional(34 unit i de baz i 22 filiale/sec ii), 63 de importan regional (14 unit i de
213
baz i 49 filiale/sec ii), 192 de importan jude ean (50 unit i de baz i 142filiale/sec ii), 368 de importan local (307 unit i de baz i 61 filiale/sec ii).
La 31 decembrie 2007, num rul bunurilor culturale (piese de muzeu) afost de 28927 mii, înregistrându-se o sc dere de 407 mii piese, respectiv 1,4%fa de anul 2006.
Pe categorii de unit i, cre teri ale num rului de bunuri culturalede inute s-au înregistrat în muzeele specializate (cu 49 mii piese de muzeumai mult, respectiv 0,3%) i în muzeele de tiin i tehnic (cu 4 mii bunurimai mult, respectiv 3,9%). La categoria „alte muzee (mixte)” s-a înregistrat ocre tere important a exponatelor (cu 154 mii bunuri, respectiv 4,0%).Popularea rezerva iilor naturale a determinat cre terea cu dou mii deexemplare (66,7%) a num rului speciilor de plante i animale.
În anul 2007 num rul vizitatorilor la muzee i colec ii publice, a fost de12255 mii persoane, în cre tere cu 20,9% (2120 mii persoane) fa de anulprecedent, cre tere înregistrat la toate categoriile de muzee.
Astfel, cre teri semnificative ale num rului de vizitatori au fostînregistrate la muzeele de art (cu 640 mii vizitatori mai mul i, respectiv 20,5%),arheologie i istorie (cu 297 mii vizitatori mai mul i respectiv 27,4%), muzeele deetnografie i antropologie (cu 258 mii vizitatori mai mul i respectiv 31,8%).Punctele de atrac ie au fost monumentele istorice unde au fost înregistra i cu 622mii vizitatori mai mul i fa de anul precedent. În acela i timp, la categoria„gr dini botanice, zoologice i acvarii s-a înregistrat cea mai mic cre tere anum rului de vizitatori (2593 mii respectiv cu doar 2,9% vizitatori mai mult).
În anul 2007, num rul muzeelor i al colec iilor publice care aufunc ionat (deschise publicului) pe regiuni de dezvoltare, se prezint astfel: înregiunea Sud – Est au fost înregistrate 72 unit i, cu dou unit i mai mult decâtîn anul precedent, cu un num r de 1224 bunuri culturale (cu 1,9% mai mult) i849 mii vizitatori (cu 3,2% mai mult); în regiunea Sud – Vest Oltenia a crescutcu dou unit i num rul unit ilor muzeale (70 unit i), cu un num r de 534 miibunuri culturale (cu 1,1% mai pu in) i s-au înregistrat 3205 mii vizitatori (cu34,2% mai mult. A crescut num rul muzeelor i colec iilor publice cu cinciunit i în regiunea Nord – Est unde au func ionat 129 unit i, cu un num r de2897 mii bunuri culturale (în cre tere cu 0,6%), la care s-au înregistrat un num rde 1825 vizitatori (cu 1,3% mai pu in) i regiunea Sud – Muntenia în care aufunc ionat 94 muzee i colec ii publice, cu 909 mii exponate (cu 5,0% mai mult),
214
care au avut 1195 mii vizitatori (cu 15,5% mai mult). În regiunea Vest aufunc ionat 57 muzee i colec ii publice (cu 9 unit i mai pu in), cu un num r de998 mii bunuri culturale (cu 38,4% mai pu in) i s-a înregistrat o cre tere anum rului de vizitatori la 580 mii (cu 51,4% mai mult). În regiunea Bucure ti –Ilfov, unde au func ionat 58 muzee i colec ii publice (cu o unitate mai mult), cuun num r de 17198 mii bunuri culturale (cu 0,2% bunuri culturale mai mult) i s-a înregistrat un num r de 1378 mii vizitatori (cu 7,9% mai mult). În regiuneaNord – Est, de i au fost deschise publicului 90 muzee i colec ii publice (cu douunit i mai mult), i cu un num r de 2162 mii bunuri culturale (cu 2,2% mai mult)s-a înregistrat un num r de 773 mii vizitatori, în cre tere cu 13,7% fa de anulprecedent. În regiunea Centru a crescut fa de anul 2006, num rul unit ilormuzeale la 109 (cu 6 unit i mai mult), al bunurilor culturale la 3005 (cu 2,2%mai mult) i s-au înregistrat 2450 mii vizitatori (cu 44,1% mai mult).
Tabel nr. 66Num rul muzeelor i al colec iilor publice
Tipuri de unitate Unit i
Num rulbunurilorculturale – mii –
Vizitatori- mii-
2006 2007 2006 2007 2006 2007TotalMuzee de artMuzee de arheologie i istorieMuzee de tiin i istorienaturalMuzee de tiin tehnicMuzee de etnografie iantropologieMuzee specializateMuzee generaleAlte muzee (mixte)Monumente arhitectoniceGr dini botanice, zoologice,acvariiRezerva ii naturale
666145117
4421
113977
704
3018
679151118
4421
1161047
764
299
293346573793
4325102
81114688137380618
9943
2899276203467
4290106
80614737137396010
7895
1013531271082
573125
81158943
107911
2519176
1225537671379
675130
106963562
170134
2593210
Sursa: I.N.S., Starea social i economic a României, 2006-2007, pag. 228
Dup forma de proprietate, muzeele i colec iile publice proprietatepublic de interes na ional i local reprezint 88,1% din num rul total i de in99,7% din num rul bunurilor culturale.
215
În anul 2007 s-au organizat 4683 expozi ii (1799 expozi ii de baz i 2884expozi ii temporare). Au fost organizate de muzee 2156 expozi ii temporare dincare, 1756 expozi ii la sediu i 400 expozi ii itinerante (282 în ar i 118 înstr in tate); 533 expozi ii temporare au fost g zduite de muzee; 195 expozi iiorganizate de alte muzee (163 organizate în ar i 32 în str in tate).
În anul 2007, num rul publica iilor apar inând muzeelor i colec iilorpublice a fost de 824, cu un tiraj total anual de 711 mii exemplare.
216
CAPITOLUL 6.EFICIEN A ECONOMIC I SOCIAL
A SERVICIILOR
Orice activitate economic implic un consum de resurse naturale,materiale, umane i financiare i se cheltuie te munc social .
În sectorul serviciilor, datorit particularit ilor pe care acestea le prezint ,procesul de evaluare a eficien ei este destul de complex i dificil de realizat. Cutoate acestea, totu i, ca orice activitate economic i în acest domeniu eficien aeconomic i cre terea continu a acesteia reprezint o lege obiectiv general .
6.1. Particularit i privind eficien a în sectorul serviciilorCompeti ia tot mai puternic dintre agen ii economici ce î i desf oar
activitatea într-o economie de pia liber , impune cu necesitate obiectivdesf urarea unor asemenea activit i, a c ror rezultate s r spund nevoilormateriale i spirituale ale membrilor societ ii.
Termenul „eficien ” provine din limba latin , reg sindu-se sub formele„efficere”, „efficiere” sau „eficax”, cu sensul de a produce efectul sau rezultatuldorit.
No iunile de eficien i eficacitate nu se suprapun, acestea fiind diferitedin punct de vedere conceptual.
Prin eficien se în elege ob inerea unui anumit rezultat cu cele mai miciintr ri (inputuri) posibile sau ob inerea unui rezultat (output) maxim cu un niveldat al resurselor.
În sens general, eficien a economic este expresia raportului dintreefectul util (rezultatul) i efortul depus (resursele utilizate i consumate) saueficien a economic reprezint raportul dintre efort i efect. Eficacitatea exprim
sura în care efectul realizat se apropie de cel dorit.Eficien a social vizeaz rela ia dintre efectele sociale ob inute i efortul
cut, la nivel micro sau macroeconomic.Efectele sociale privesc rezultatele economice ale întreprinderilor i
efortul social (efortul f cut de societate) din punctul de vedere al consumatorilorindividuali sau colectivi.
217
Cele dou laturi ale eficien ei se completeaz în cele mai multe cazuri, elepresupunându-se i condi ionându-se reciproc. De exemplu, diversificarea gameiproduselor, ob inerea lor la costuri cât mai sc zute determin o cre tere arezultatelor economice, dar în acela i timp determin i o îmbun ire a graduluide satisfacere a nevoilor consumatorilor75.
Eficien a în domeniul serviciilor prezint acelea i tr turi definitorii,comune tuturor activit ilor economice din toate sectoarele. Dar eterogenitatea icomplexitatea efectelor utile rezultate din activit ile de servicii confer eficien eio sfer mult mai larg de cuprindere i evaluare.
De aceea, este necesar s se ia în considerare:toate categoriile de resurse, precum i structura acestora;efectele directe i indirecte produse de activit ile de servicii;aspectele cantitative i calitative ale efectelor;factorul timp, ce poate ac iona diferit asupra resurselor i asupra efectelor;impactul economic i social al acestor activit i.La nivel macroeconomic, eficien a sectorului ter iar este influen at de
modul de alocare a resurselor în economie:între diferite sectoare ale economiei;între consum i investi ii; pentru alocarea cât mai bun a resurselor la
nivel global sunt utilizate o serie de instrumente de politic economic , cum suntnivelul dobânzilor, nivelul impozitelor, menite s stimuleze economiile iinvesti iile, ceea ce influen eaz pozitiv eficien a economic a sectoruluiserviciilor. Prin libera circula ie a bunurilor, serviciilor, persoanelor i capitaluluiîn spa iul pie ei unice europene sunt create condi iile de amplificare aconcuren ei, ceea ce contribuie la înl turarea prestatorilor de servicii de o calitatemai slab i încurajarea celor care presteaz servicii de o calitate superioar .
La nivelul întreprinderii de servicii, eficien a economic este determinatde76:
eficien a de alocare a resurselor (naturale, materiale, financiare, umane);eficien a de utilizare a factorilor de produc ie;eficien a de distribu ie a serviciilor.
75 Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N., Al., Marketing, Dic ionar explicativ, EdituraEconomic , Bucure ti, 2003, pag. 229-230
76 Dobrot , N., (coord.), Dic ionar de economie, Editura Economic , Bucure ti, 1999, pag. 198
218
Alocarea resurselor este eficient în m sura în care serviciile serealizeaz cu costuri minime i se presteaz acele servicii care sunt solicitate deconsumatori, satisf cându-le nevoile la cel mai ridicat nivel. Deci, eficien a dealocare a resurselor se poate exprima prin mixul optim al factorilor de produc ieutiliza i pentru produc ia serviciilor solicitate de societate77. În aceast direc ie unrol important revine alegerii tehnologiei de produc ie, în func ie de resursele defor de munc i de capital. În rile în curs de dezvoltare, în general se folosesctehnologii ce presupun utilizarea de for de munc mai ieftin , în timp ce în
rile dezvoltate sunt folosite tehnologii moderne, care necesit capital.Folosirea factorilor de produc ie ai întreprinderii prestatoare de servicii
este eficient în condi iile în care produc ia de servicii se ob ine cu cel mai reduscost de produc ie. Eficien a de utilizare a factorilor de produc ie este dat derezultatele (efectele utile) produse cu cel mai redus cost de oportunitate.
Costul de oportunitate reprezint costul ales din mai multe varianteposibile i poate fi definit ca pre uirea, aprecierea – în expresie fizic i/saumonetar – acordat celei mai bune dintre ansele sacrificate atunci când se faceo alegere, când se adopt o decizie de a produce, a cump ra, a întreprinde oac iune. Insuficien a resurselor în raport cu nevoile i totodat , incertitudineaalternativelor în care poate fi folosit orice resurs face ca alegerea uneia dintreele s fie înso it de sacrificarea celorlalte. Costul de oportunitate m soar„câ tigul” prin „pierderea” celei mai bune dintre ansele sacrificate.
Distribu ia serviciilor este eficient în condi iile existen ei unei concordan eîntre volumul i structura serviciilor prestate i exigen ele consumatorilor, inclusivdisponibilitatea acestora de a- i cheltui o parte din venituri.
Eficien a sectorului de servicii prezint o serie de particularit i, atât înceea ce prive te semnifica ia cât i modalit ile de evaluare78.
a) O prim particularitate se refer la formele specifice de exprimare aefectelor utile produse în urma prest rii unor activit i. De i pentru prestareaunui serviciu, se consum factori de produc ie similari cu alte ramuri sau sectoareale economiei, totu i formele de exprimare a rezultatelor sunt specifice, datorit ,în principal, caracterului imaterial al serviciilor.
77 Flitar, M., P., Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor, tez de doctorat,A.S.E., Bucure ti, 2005, pag. 52
78 Flitar, M., P., Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor, tez de doctorat,A.S.E., Bucure ti, 2005, pag. 53-55
219
Sunt categorii de servicii ale c ror efecte utile sunt dificil de cuantificatsau altele sunt observabile dup o perioad lung de timp (ocrotirea s ii,înv mântul etc.). În toate aceste cazuri se urm re te cu prioritate eficacitateautiliz rii resurselor i nu ob inerea de profit.
b) O alt particularitate a eficien ei serviciilor se refer la:existen a efectelor directe, fiec rui factor de produc ie utilizat fiindu-i
asociat un efect direct;existen a efectelor indirecte, multiplicatoare generate de servicii; de
exemplu: efectele multiplicatoare ale înv mântului, ale cercet rii tiin ifice, alecomer ului, ale turismului etc.
c) O alt particularitate a eficien ei serviciilor se refer la faptul c presta ia deservicii genereaz pe lâng efectele economice ce vizeaz rezultatele economice aleagen ilor economici i ale sectorului de servicii i efecte sociale, concretizate în:
gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor;nivelul calitativ al serviciilor.
Aceste efecte sociale se constituie într-un important factor al dezvolt riieconomice, al progresului i civiliza iei.
De exemplu, turismul constituie la men inerea i îmbun irea st rii detate a popula iei în general i a for ei de munc în special, la extinderea
orizontului de cultur al individului, la promovarea unui climat de pace i acolabor rii interna ionale79. Comer ul, prin rela iile pe care le genereaz(financiare, juridice, sociale, etice, morale, publicitare, de informare icomunicare) influen eaz toate sectoarele de activitate din cadrul unei economii icontribuie la asigurarea unui anumit standard de via a popula iei. Prin influen ape care o exercit asupra întregii vie i sociale i economice, comer ul reprezint osurs important de putere i influen a oric rei societ i, fiind o puternic for aschimb rii sociale. El contribuie la transformarea tiin ei i tehnicii în bunuri iservicii de natur economico-social . De-a lungul timpului, popula ia a consideratcomer ul ca pe un r u necesar sau din contr , ca pe ceva benefic social ieconomic. Diferitele segmente ale societ ii con tientizeaz comerciantul pentruo mare implicare în problemele sociale în domeniul rela iilor cu:
consumatorul (informare corect privind produsul, ambalajul i publicitatea,calitatea bunurilor, siguran a produselor, serviciilor, garan ii, dialog etc.);
79 Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucure ti, 2001, pag. 286
220
mediul (comer ul contribuie la ameliorarea polu rii fonice, vizuale, olfactive);individul (comer ul practic ac iunii nediscriminatorii i de angajarecinstit , asigurarea siguran ei locului de munc etc.);comunitatea (comercian ii se implic în problemele comunit ii,dezvolt rii urbane, rurale, cooper rii cu administra ia local etc.);guvernul (comer ul respect i îndepline te obliga iile rezultate din legisla ie,coopereaz cu administra iile locale pentru rezolvarea problemelor sociale);societatea (comer ul între ine rela ii strânse cu diferite grup ri de interese,cu asocia ii profesionale, cu Consiliul Na ional al Întreprinderilor mici imijlocii etc.)80.
d) Rela ia dintre eficien i calitatea serviciilor reprezint o altparticularitate a eficien ei sectorului de servicii. Calitatea serviciilor implic , deregul , o compara ie între serviciul furnizat i cel a teptat de consumatori.Optimizarea rela iei calitate-eficien în domeniul serviciilor asigur garan iadesf ur rii unei activit i în concordan cu exigen ele consumatorilor icerin ele pie ei, constituie cheia succesului pentru întreprinderile de servicii81.
Îmbun irea calit ii serviciilor contribuie la sporirea gradului de satisfacere anevoilor consumatorului, ceea ce are urm ri pozitive pe dou planuri:
în rela ie cu pia a- contribuie la îmbun irea imaginii întreprinderii de servicii pe pia a
de referin datorit calit ii;- cre terea i consolidarea cotei de pia .în interiorul întreprinderii- elaborarea unor strategii de practicare de pre uri mai mari;- ob inerea de venituri mai mari din vânz rile realizate;- cre terea productivit ii muncii prin investi ii în utilaje, materii i
materiale mai bune, mai performante;- realizarea unor profituri mai mari;- realizarea de costuri mai mici de produc ie de unitatea de serviciu.
80 Iona cu, V., Popescu, M., Economia comer ului, sinteze, studii de caz, aplica ii practice,legisla ie, Editura Universitar , Bucure ti, 2003, pag. 26-27
81 Flitar, M., P., Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor, tez de doctorat,A.S.E., Bucure ti, 2005, pag. 54
221
Figura nr. 11 – Rela ia dintre îmbun irea calit ii serviciilori rezultatele activit ii întreprinderii
Sursa: Prelucrare dupa Zeithami, V. A. si Bitner, M. J. – Services Marketing, McGraw -Hill, New York, 1996 i Certo, Samuel C. – Managementul modern. Diversitatea,calitatea, etica i mediul global, Editura Teora, Bucure ti, 2002.
Dup opinia unor speciali ti82, îmbun irea eficien ei, respectivrealizarea unei activit i performante de c tre o întreprindere se poate realizaprin: calitate superioar ; inova ie; aten ie sporit acordat clien ilor.
Performan a reprezint o stare de competitivitate a unei întreprindericare îi asigur o prezen durabil pe pia . Este sinonim cu avantajulcompetitiv.
O cre tere cât de mic a calit ii serviciilor, mergând pân la serviciile decalitate superioar , are un impact deosebit asupra avantajului competitiv,manifestându-se prin:
o imagine mai bun în rândul clien ilor;posibilitatea întreprinderii de a promova pre uri mai mari;
82 Flitar, M., P., Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor, tez de doctorat,A.S.E., Bucure ti, 2005, pag. 57-58
Îmbun irea calit ii
Cre tereaproductivit ii
Sporirea gradului desatisfac ie a consumatorului
Costuri mai micide produc ie Pre uri mai mari Imagine favorabil
datorit calit ii
Cot de pia m rit
Venituri i profituri sporite
222
desf urarea unei activit i cu costuri unitare mai mici;realizarea unei eficien e economice sporite.Inova ia reprezint fundamentul performan ei i poate fi definit ca o
preluare de idei noi i de transformare a acestora în bunuri i servicii ce satisfacanumite nevoi ale consumatorilor.
Figura nr. 12 – Impactul inova iei, calit ii, responsabilit iifa de client asupra performan elor întreprinderii
Prin performan ele realizate de o întreprindere, se cumuleaz calitatesuperioar , inova ie, satisfacerea mai bun a nevoilor consumatorilor, grijpermanent fa de clien i, ridicat la rang de responsabilitate, respectiv fa decelelalte întreprinderi concurente, în sensul ocup rii unei pozi ii mai bune pepia a de referin .
6.2. Criterii de evaluare i indicatori de exprimare a eficien ei serviciilorPrincipalele criterii de evaluare a eficien ei serviciilor sunt83:
a) rentabilitatea;b) nivelul costurilor;c) eficien a util rii factorilor de produc ie;d) eficien a investi iilor;e) eficien a social .
83 Ioncic , M., Economia serviciilor, Teorie i practic , Edi ia a II-a rev zut , Editura Uranus,Bucure ti, 2002, pag. 358-365.
Inova ie
Costuri unitaresc zute
Diferen iere fade concuren
Calitatesuperioar
Responsabilitatefa de client
Performan =avantaj competitiv
223
a) Rentabilitatea reprezint capacitatea unei întreprinderi de a ob ine profitsau venit net i exprim sintetic eficien a economic . Aceasta se m soar prinniveluri absolute i relative.Nivelul absolut al profitului
reprezint diferen a dintre veniturile totale i costurile totale;prezint particularit i în func ie de categoriile de servicii:
activit i de produc ie:profit = pre de produc ie (f T.V.A.) – costurile de produc ie
comerprofit = adaos comercial – cheltuielile comerciale
alimenta ie publicprofit = venituri – cheltuieli (unde veniturile reprezint adaosulcomercial i adaosul de alimenta ie public )
turismprofit = încas ri – cheltuieli
Nivelul relativ al profitului se exprim prin rata rentabilit ii i poate fi:Rata rentabilit ii comerciale (Rc)
Rc = 100CARE sau Rc = 100
QRE
unde RE – rezultatul exerci iului (profit sau pierdere minus impozitul pe profit);CA – cifra de afaceri ; Q – produc ia exerci iului.
Rata rentabilit ii economice (Re)
Re = 100AtRE
unde RE – rezultatul exerci iului; At – activele totale.Rata rentabilit ii financiare (Rf)
Rf = 100K
RE sau Rf = 100KpRE
unde RE – rezultatul exerci iului; K – capitalurile proprii ;Kp – capitalurile permanente.
b) Nivelul costurilor vizeaz suma total a cheltuielilor i cuprinde:cheltuieli directe, care se reg sesc i se pot repartiza direct pe activit i;cheltuieli indirecte (amortizarea, administrative, generale aleîntreprinderii etc.).
224
Nivelul relativ al costurilor (n) relev consumul de resurse în raport cu rezultateleeconomice ob inute i exprim cheltuielile la 100 sau 1000 lei cifra de afaceri.
n = 100CA
chunde ch = suma cheltuielilor; CA= cifra de afaceri
c) Eficien a utiliz rii factorilor de produc ie exprim nivelul produc iei peunitatea de factor de produc ie consumat.
W = 100XR
unde W – productivitatea medie a factorilor de produc ie;R – produc ia; X – consumul de factori de produc ie.
Eficien a utiliz rii factorilor de produc ie se poate exprima i prinindicatorii:
profitul realizat în medie de un salariat;profitul realizat la 1000 lei capital fix;profitul realizat la 1000 lei cheltuieli;coeficientul de utilizare a capacit ii (raportul dintre capacitatea efectivutilizat i capacitatea teoretic );cifra de afaceri sau volumul încas rilor pe un metru p trat suprafa deproduc ie sau suprafa comercial etc.
d) Eficien a investi iilor se evalueaz prin:durata (termenul) de recuperare (Tr) – reprezint perioada în careîntreprinz torul î i recupereaz volumul ini ial al investi iei
Tr =anualPI
unde I – volumul ini ial al investi iei;Panual – profitul anual estimat a se realiza prin punerea în func ionare a
investi iei.rata de rentabilitate minim (r)
r = 100IP
unde P – profitul estimat; I – volumul investi iei.e) Eficien a social este foarte dificil a fi exprimat cu ajutorul indicatorilor
cantitativi. În literatura de specialitate se fac referiri la diferite modele privind
225
surarea calit ii serviciilor, prin care se urm re te reducerea diferen ei dintrenivelul serviciilor oferite i nivelul a teptat de consumatori.
Economistul american L.S. Simon define te nivelul serviciului (y) ca:
y = i
n
ii fy
1
unde yi – nivelul de satisfac ie al clientului în raport cu criteriul „i”fi – ponderi care exprim importan a relativ a criteriului „i” în diferite
situa ii specifice.Astfel, L.S. Simon propune cinci criterii pentru m surarea nivelului de
satisfac ie a clientului:1. gradul de anticipare a nevoilor clientului (procentul serviciilor care nu
se presteaz din cauz c nu au fost avute în vedere de c tre furnizorulserviciului, de i clientul se a tepta s i se ofere);
2. gradul de precizie în definirea con inutului serviciului (num rul mediual „rundelor” de discu ii dintre furnizorul i beneficiarul serviciului pân seajunge la un acord în privin a definirii con inutului serviciului);
3. gradul de satisfacere a cererii de servicii (se calculeaz ca procent atuturor cererilor clien ilor de servicii care nu pot fi satisf cute din lips despeciali ti, de baz material , etc.);
4. gradul de flexibilitate (promptitudine) cu care se r spunde la situa iide urgen (timpul mediu de la primirea cererii clientului pân când serviciulrespectiv a fost oferit);
5. gradul de eficien în rezolvarea problemelor privind serviciul (secalculeaz ca procent al tuturor problemelor pentru care serviciul promis nu poatefi oferit în intervalul de timp stabilit ini ial).
Prin acest model se realizeaz o evaluare cantitativ a serviciului raportatla necesit ile i a tept rile clientului.
Datorit complexit ii i specificit ii serviciilor la evaluarea eficien eisociale a serviciilor pentru popula ie sunt utiliza i mul i al i indicatori, precum:
num r de unit i (comerciale, de înv mânt, spitale, muzee, biblioteci,li de teatru, s li de spectacol etc.) la 1000 de locuitori;
num r de locuitori ce revin la un pat de spital, la un medic etc.;num r de elevi, studen i ce revin la un cadru didactic;num r de studen i la 100.000 locuitori;timpul mediu de efectuare a cump turilor;
226
timpul cheltuit de popula ie pentru transport etc.În sectorul serviciilor, ile de cre tere a eficien ei economice se pot
concretiza în dou direc ii:a) cre terea/maximizarea veniturilor;b) ra ionalizarea/minimizarea cheltuielilor.
a) Cre terea/maximizarea veniturilor se realizeaz prin:cre terea cifrei de afaceri, a încas rilor, a valorii ad ugate de servicii
i se poate realiza prin cre terea cantitativ a produc iei (a num rului de clien i,a cantit ilor de m rfuri transportate, a num rului de opera iuni efectuate, anum rului de solicit ri etc);
modificarea structurii activit ii care s conduc la specializarea saudiversificarea produc iei de servicii în scopul cre terii num rului de clien i;
cre terea tarifelor motivat de îmbun irea calit ii serviciilor.b) Ra ionalizarea/minimizarea cheltuielilor, având drept obiective cre tereaproductivit ii factorilor de produc ie i eficien a de alocare. Prin ra ionalizare se în elege ac iunea de a folosi metodele i proceseletehnologice cele mai eficiente, a utiliza la maxim mijloacele de produc ie învederea cre terii productivit ii muncii i a reducerii costurilor.
Eficien a de alocare vizeaz optimizarea combina iei factorilor deproduc ie84.
Principalele i de cre tere a productivit ii muncii în sistemulserviciilor sunt:
perfec ionarea form rii i calific rii for ei de munc ;îmbun irea metodelor de motivare a angaja ilor;utilizarea cu prioritate a rezultatelor progresului tiin ific i tehnic;practicarea unui management modern;perfec ionarea rela iilor cu clien ii etc.
6.3. Rezultate i performan e ale întreprinderilor de servicii de piaSursa de date pentru realizarea acestui punct o reprezint rezultatele Anchetei
Statistice Anuale în întreprinderi (AS), publicate de Institutul Na ional de Statistic înlucrarea „Rezultate i performan e ale întreprinderilor din comer i servicii”.
AS este o cercetare statistic de tip structural, realizat prin sondaj, a c rei
84 Ioncic , M., Economia serviciilor, Teorie i practic , Edi ia a II-a Editura Uranus, Bucure ti,2002, pag. 363.
227
sfer de cuprindere acoper ansamblul întreprinderilor care î i desf oaractivitatea pe teritoriul României. Pentru anul 2004 aceast anchet s-a realizat peun e antion de 47.373 întreprinderi, selectate din cele 410.495 de întreprinderiactive existente la începutul anului 2004 în Registrul Statistic al agen iloreconomici i sociali (REGIS) utilizat ca baz de sondaj pentru toate cercet rilestatistice realizate de Institutul Na ional de Statistic .
În cele ce urmeaz se prezint succint principalii indicatori economici ifinanciari raporta i la cifra de afaceri în anul 2004 pentru:
- ansamblul serviciilor de pia ;- servicii de pia prestate pentru popula ie;- servicii de pia prestate în principal pentru întreprinderi.
6.3.1. Principalii indicatori economici i financiari raporta i la cifra deafaceri pentru servicii de pia
În anul 2004, ace ti indicatori s-au diferen iat pe cele dou categorii deservicii: pentru popula ie i servicii prestate în principal pentru întreprinderi, dupcum urmeaz :
Tabel nr. 67Principalii indicatori economici i financiari
raporta i la cifra de afaceri pentru serviciile de pia- % fa de cifra de afaceri -
Servicii depia
- Total -
Servicii de piaprestate pentru
popula ie
Servicii de piaprestate în
principal pentruîntreprinderi
Produc ia exerci iului 91,16 93,10 90,81Venituri de vânz ri de m rfuri 9,96 8,23 10,27Venituri din vânz ri de lucr ri executate iservicii prestate 89,10 90,95 88,77
Valoarea ad ugat brut la costul factorilor 37,79 29,86 39,20Cheltuielile cu personalul – total 16,93 15,78 17,14Excedentul brut de exploatare 20,85 14,08 22,06Rezultatul brut al exerci iului 11,22 4,82 12,36Produc ia de imobiliz ri 0,14 0,08 0,15Investi ii 14,71 11,55 15,27Cheltuieli cu importurile, taxe i
rs minte asimilate 1,53 2,85 1,29
228
Cifra de afaceri (exclusiv TVA) reprezint suma veniturilor rezultate dinvânz ri de bunuri, vânz ri de m rfuri, executarea de lucr ri i prest ri de servicii,mai pu in rabaturile, remizele i alte reduceri acordate clien ilor.
Valoarea ad ugat brut la costul factorilor reprezint suma salariilor i altorelemente legate de costul factorilor de munc , a profitului, a subven iilor de exploatare, aamortiz rii capitalului fix, total din care se scad impozitele legate de produc ie.
Rezultatul brut al exerci iului – reprezint diferen a dintre sumaveniturilor din exploatare, a celor financiare i a celor excep ionale i sumacheltuielilor de exploatare, financiare i a cheltuielilor excep ionale. Dacrezultatul este pozitiv reprezint profitul, iar dac este negativ reprezint pierderi.
Excedentul brut de exploatare – reprezint soldul conturilor de exploatare iarat ceea ce r mâne din valoarea nou creat în procesul de produc ie.
Produc ia exerci iului – reprezint suma cifrei de afaceri, produc iei deimobiliz ri i varia iei stocurilor de produc ie.
Cheltuieli cu personalul – reprezint salariile cu personalul, asigur rile iprotec ia social , contribu ia unit ii la asigur rile sociale i asigur rile pentruajutorul de omaj, cheltuieli cu preg tirea i perfec ionarea profesional i altecheltuieli cu personalul, suportate de unitatea patrimonial .
Adaosul comercial – reprezint diferen a între veniturile din vânz ri derfuri i cheltuielile privind m rfurile.
Din analiza comparativ a principalilor indicatori economici ifinanciari raporta i la cifra de afaceri pentru serviciile de pia rezult :
- ob inerea de profit a serviciilor de pia , atât pentru popula ie cât i pentruserviciile prestate în principal pentru întreprinderi;
- realizarea de investi ii mai mari în cadrul sectorului de servicii prestate înprincipal pentru întreprinderi;
- ob inerea de profit de circa 2,6 ori mai mare în cazul serviciilor prestate înpentru întreprinderi (12,36% fa de 4,83%);
- pentru serviciile de pia prestate în principal pentru întreprinderi s-auob inut indicatori superiori fa de nivelul acestora realizat pentru serviciile depia prestate pentru popula ie;
229
6.3.2. Principalii indicatori economici i financiari raporta i la cifra deafaceri pentru servicii de pia prestate pentru popula ie
În tabelul urm tor sunt prezenta i principalii indicatori economici ifinanciari raporta i la cifra de afaceri pentru 13 categorii de servicii de piaprestate pentru popula ie.
Tabel nr. 68Principalii indicatori economici i financiari
raporta i la cifra de afaceri pentru servicii de piaprestate pentru popula ie în anul 2004
- % fa de cifra de afaceri -1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total 93,10 8,23 90,95 - 29,86 15,78 14,08 4,82 11,55Hoteluri 89,17 12,01 87,37 - 39,08 19,72 19,36 19,91 26,40Campinguri i alte facilit i pentrucazare de scurt durat 129,93 11,59 81,41 - 22,69 15,01 7,64 - 52,66
Restaurante 90,26 12,41 86,18 - 23,23 16,65 8,58 6,06 9,36Baruri, cantine i alte unit i depreparare a hranei 88,51 12,57 86,37 - 19,14 13,52 5,63 2,95 5,06
Activit i ale agen iilor de voiaj ituroperatorilor; activit i deasisten turistic n.c.a.
98,45 1,56 98,43 - 8,25 4,16 4,09 2,06 2,42
Închirierea bunurilor personale igospod re ti 79,65 20,96 79,04 2,91 47,91 10,82 37,10 33,73 7,51
Activi i fotografice, de secretariati traducere 84,42 15,79 84,05 0,15 33,39 19,27 14,11 9,02 6,75
Produc ia, distribu ia i proiec iade filme cinematografice i video 95,01 7,07 92,93 - - 14,94 - - 14,36
Activit i de radio i televiziune 99,51 0,83 98,65 0,02 43,08 24,06 19,02 9,59 8,36Activit i de crea ie i interpretareartistic i literar ; de gestionare a
lilor de spectacol, bâlciuri i parcuride distrac ii, alte activit i de spectacolen.c.a.
84,04 16,32 83,68 3,52 32,44 10,40 22,04 18,23 10,95
Activit i ale agen iilor de pres , alebibliotecilor i arhivelor i alte activit iculturale, conservarea monumentelor icl dirilor istorice, gr dinilor botanice izoologice i ale rezerva iilor naturale
94,08 4,98 94,82 - 20,48 13,11 7,37 3,68 9,63
Activit i sportive i alte activit irecreative 95,85 4,38 95,61 - 63,79 9,73 54,06 14,39 6,91
Alte activit i de servicii 87,97 12,73 82,48 1,88 41,37 31,44 9,93 6,55 14,25
Not : 1= Produc ia exerci iului; 2 = Venituri din vânz ri de m rfuri; 3 = Venituri dinlucr ri executate i servicii prestate; 4 = Adaos comercial; 5 = Valoare ad ugat brut lacostul factorilor; 6 = Cheltuielile cu personalul (total); 7 = Excedentul brut alexerci iului; 8 = Rezultatul brut al exerci iului; 9 = Investi ii.
230
În anul 2004, din analiza principalilor indicatori economici i financiariraporta i la cifra de afaceri pentru serviciile de pia prestate popula iei au rezultaturm toarele:
acoperirea tuturor cheltuielilor efectuate pentru activitatea curent dinveniturile realizate, la unele categorii de servicii ob inându-se profit; celemai mari valori ale rezultatului brut al exerci iului s-au realizat la hoteluri(19,9%), închirierea bunurilor personale i gospod re ti (33,7%), activit ide crea ie i interpretare artistic i literar ; de gestionare a s lilor despectacol, bâlciuri i parcuri de distrac ii, alte activit i de spectacole(18,2%) i activit i sportive i alte activit i recreative (14,4%);cele mai mari investi ii s-au realizat la: campinguri i alte facilit i pentrucazare de scurt durat (52,6%), hoteluri (26,4%) i produc ia, distribu iai proiec ia de filme cinematografice i video (14,3%) etc;
cheltuielile cu personalul s-au situat într-un interval cuprins între 4,16% laactivit i ale agen iilor de voiaj i turoperatorilor, activit i de asistenturistic i 31,4% pentru alte activit i de servicii; valori ob inute în jurulmediei (15,7%) s-au realizat la: hoteluri (19,7%); activit i fotografice, desecretariat i traducere (19,2%); restaurante (16,6%); campinguri i altefacilit i pentru cazare de scurt durat (15,0%) etc.
6.3.3. Principalii indicatori economici i financiari raporta i la cifra deafaceri pentru serviciile de pia prestate în principal întreprinderilor
În tabelul urm tor sunt prezenta i principalii indicatori economici ifinanciari raporta i la cifra de afaceri pentru categorii de servicii de pia prestateîn principal întreprinderilor.
231
Tabel nr. 69Principalii indicatori economici i financiari raporta i la cifra de afaceri
pentru servicii de pia prestate în principal întreprinderilor în anul 2004- % fa de cifra de afaceri -
1 2 3 4 5 6 7 8 9Total 90,8 10,2 88,7 - 39,2 17,4 22,0 12,3 15,2
Transporturi- Transporturi pe calea ferat- Transporturi terestre (exclusiv calea
ferat )- Transporturi prin conducte- Transporturi maritime i de coast
pe c i navigabile interioare- Transporturi aeriene dup grafic
ocazionale; transport spa ial;- Manipul ri, depozit ri i activit i
anexe transporturilor
93,297,6
88,091,3
99,8
99,6
96,8
7,22,5
12,59,3
1,8
0,5
3,2
92,497,2
87,090,6
97,0
99,4
96,3
0,70,3
1,40,4
0,1
0,1
0,1
33,841,7
28,654,3
12,8
26,5
35,1
16,725,8
12,814,8
10,3
9,3
17,8
17,115,8
15,739,4
9,5
17,1
17,2
6,55,2
6,77,3
-
5,0
11,0
13,58,23
16,128,8
6,3
7,2
12,8Po i telecomunica ii- Activit ile po tei na ionale i de curierat- Telecomunica ii
95,292,695,4
5,87,35,7
94,091,894,1
-1,5-
53,653,553,6
17,446,615,2
36,16,9
38,3
19,42,4
20,7
18,74,6
19,7Tranzac ii imobiliare 94,0 9,0 90,4 - 43,5 11,7 31,8 23,4 63,5Închirieri (loca ie) i serviciifurnizate în principal întreprinderilorprecum i activit i pentru asanarea,salubrizarea i gestionarea de eurilor- Închirierea ma inilor i
echipamentelor f operator- Informatic i activit i conexe- Cercetare – dezvoltare- Activit i juridice, contabilitate, studii
de pia i de sondaj, consulta ii pentruafaceri i management
- Activit i de arhitectur , inginerie iservicii de consultan tehnic legatede acestea, test ri i analize tehnice
- Publicitate- Eliminarea de eurilor i a apelor uzate
asan ri, salubritate i activit i similare- Alte activit i de servicii (selectarea i
plecarea for ei de munc , investiga iii protec ie a bunurilor i persoanelor,
între inerea i cur area c dirilor,ambalarea i alte servicii prestate înprincipal întreprinderilor
84,0
91,767,4104,2
72,2
95,2
96,2
97,8
91,4
16,9
8,933,94,8
28,7
7,8
4,0
5,0
9,0
80,7
90,665,764,8
69,2
90,8
94,3
94,5
89,9
0,66
-5,41,8
0,7
1,0
-
0,3
-
35,6
59,236,953,2
34,7
47,2
1,9
47,0
40,9
18,1
6,219,244,8
11,5
22,1
5,0
27,1
26,4
17,5
53,017,58,4
23,2
25,1
-
19,9
14,5
13,2
10,614,26,03
21,2
22,1
-
10,1
12,1
8,7
9,96,57,7
8,6
10,8
4,1
15,9
11,0
Not : 1= Produc ia exerci iului; 2 = Venituri din vânz ri de m rfuri; 3 = Venituri din lucr riexecutate i servicii prestate; 4 = Adaos comercial; 5 = Valoare ad ugat brut la costul
232
factorilor; 6 = Cheltuielile cu personalul (total); 7 = Excedentul brut al exerci iului; 8 =Rezultatul brut al exerci iului; 9 = Investi ii.
În anul 2004, din analiza principalilor indicatori economici i financiariraporta i la cifra de afaceri pentru serviciile de pia prestate în principal pentruîntreprinderi au rezultat urm toarele:
acoperirea tuturor cheltuielilor efectuate pentru activitatea curent dinveniturile realizate, la unele categorii de servicii ob inându-se profit; celemai mari valori ale rezultatului brut al exerci iului s-au realizat la tranzac iiimobiliare (23,4%); telecomunica ii (20,7%); activit i de arhitectur ,inginerie i servicii de consultan tehnic legate de acestea, test ri ianalize tehnice (22,1%) etc.;cele mai mari investi ii s-au realizat la: tranzac ii imobiliare (63,5%);transporturi prin conducte (28,8%), telecomunica ii (19,7%) etc.;
6.4. Întreb ri gril
1. Prin eficien se în elege:a) ob inerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intr ri (input-uri) posibile
sau ob inerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) i efortul depus
(resursele utilizate i consumate);c) sura în care efectul realizat se apropie de cel dorit;d) rela ia dintre efectele sociale ob inute i efortul f cut, la nivel micro i
macroeconomic.2. Prin eficien economic se în elege:
a) ob inerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intr ri (input-uri) posibilesau ob inerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;
b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) i efortul depus(resursele utilizate i consumate);
c) sura în care efectul realizat se apropie de cel dorit;d) rela ia dintre efectele sociale ob inute i efortul f cut, la nivel micro i
macroeconomic.3. Prin eficacitate se în elege:
a) ob inerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intr ri (input-uri) posibilesau ob inerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;
b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) i efortul depus(resursele utilizate i consumate);
c) sura în care efectul realizat se apropie de cel dorit;
233
d) rela ia dintre efectele sociale ob inute i efortul f cut, la nivel micro imacroeconomic.
4. Prin eficien social se în elege:a) ob inerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intr ri (input-uri) posibile
sau ob inerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) i efortul depus
(resursele utilizate i consumate);c) sura în care efectul realizat se apropie de cel dorit;d) rela ia dintre efectele sociale ob inute i efortul f cut, la nivel micro i
macroeconomic.5. Eterogenitatea i complexitatea efectelor utile rezultate din activit ile
de servicii confer eficien ei:a) calit i deosebite, greu de comensurat;b) o sfer mult mai larg de cuprindere i evaluare;c) o sfer restrâns de cuprindere i evaluare;d) calit i identice cu ale bunurilor materiale.
6. La nivel macroeconomic, eficien a sectorului ter iar este influen at demodul de alocare a resurselor în economie între:a) diferite sectoare ale economiei i între consum i investi ii;b) diferite ramuri industriale produc toare de bunuri materiale i între
investi ii;c) sectoarele primar, secundar i ter iar;d) diferite categorii de servicii cuprinse în sectorul ter iar.
7. Eficien a sectorului de servicii prezint o serie de particularit i privind:a) semnifica ia i modalitatea de evaluare;b) con inutul;c) complexitatea metodologiei de calcul;d) modalitatea de evaluare.
8. Unele dintre particularit ile eficien ei serviciilor se refer la:a) existen a efectelor directe i a efectelor indirecte;b) puterea de cump rare a clien ilor;c) dimensiunile timpului liber al popula iei;d) stilul de via al consumatorului.
9. Îmbun irea calit ii serviciilor contribuie la sporirea gradului desatisfacere a nevoilor consumatorului, cu urm ri pozitive în planurile:a) rela iilor de familie i societate;b) social, cultural i economic;c) rela iilor cu pia a i în interiorul întreprinderilor;d) managementului.
10. Performan a reprezint :a) desf urarea unei activit ii în condi ii de profitabilitate;
234
b) o stare de competitivitate a unei întreprinderi care îi asigur o prezendurabil pe pia ;
c) acoperirea tuturor cheltuielilor din veniturile realizate;d) realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile prognozate.
11. Performan a este sinonim cu:a) eficien a economic ;b) eficien a social ;c) eficacitatea;d) avantaj competitiv.
6.5. R spunsuri la întreb ri gril
1 a 4 d 7 a 10 b2 b 5 b 8 a 11 d3 c 6 a 9 c
6.6. Întreb ri1. Ce înseamn eficien ?2. Ce înseamn eficacitate?3. Ce înseamn eficien economic ?4. Ce înseamn eficien social ?5. Ce înseamn performan ?6. Ce înseamn avantaj competitiv?7. La nivelul întreprinderii de prestare a serviciilor, eficien a economic este
determinat de:8. Care sunt particularit ile eficien ei în sectorul de servicii?9. Care sunt c ile de îmbun ire a calit ii serviciilor?
10. Care sunt efectele îmbun irii calit ii serviciilor?11. Ce rela ie exist între îmbun irea calit ii serviciilor i rezultatele
activit ii întreprinderii prestatoare?12. Care este impactul inova iei, calit ii, responsabilit ii fa de client asupra
performan elor întreprinderii prestatoare?13. Care sunt criteriile de evaluare a eficien ei serviciilor?14. Care sunt indicatorii de exprimare a eficien ei serviciilor?15. Care sunt criteriile pentru m surarea nivelului de satisfac ie a clientului?
235
6.7. Teme de reflec ie1. Rela ia dintre eficien , eficacitate i performan a activit ii unei
întreprinderi prestatoare de servicii;2. Rela ia dintre calitatea serviciilor i eficien a economic , performant ;3. Indicatori economici i financiari privind rezultatele i performan ele
întreprinderilor de servicii de pia ;
236
237
ANEXEAnexa nr. 1
Servicii de transport, depozitare i telecomunica ii conformClasific rii produselor i serviciilor activit ilor asociate 2008
I SERVICII DE TRANSPORT, DEPOZITARE I TELECOMUNICA IIIA SERVICII DE TRANSPORT, DEPOZITARE I TELECOMUNICA II
60 Servicii de transport terestru i de transport prin conducte601 Servicii de transport pe calea ferat
6010 Servicii de transport pe calea ferat6010.1 Servicii de transport interurban de c tori pe calea ferat
6010.11 Servicii de transport interurban de c tori pecalea ferat6010.12 Servicii de transport interurban de pasageri iautoturisme proprii, pe calea ferat
6010.2 Servicii de transport de m rfuri pe calea ferat6010.21 Servicii de transport frigorific pe calea ferat6010.22 Servicii de transport a produselor petroliere pecalea ferat6010.23 Servicii de transport de alte lichide în vrac i degaze, pe calea ferat6010.24 Servicii de transport de m rfuri containerizate, pecalea ferat6010.25 Servicii de transport po tal pe calea ferat6010.26 Servicii de transport de bunuri uscate, în vrac(cereale, faina, nisip, etc.), pe calea ferat6010.27 Servicii de transport al altor m rfuri n.c.a., pecalea ferat
6010.3 Servicii de împingere sau de remorcare, pe calea ferat6010.30 Servicii de împingere sau de remorcare, pe calea ferat
602 Alte servicii de transport terestru6021 Alte servicii de transport terestru de c tori, pe baza de grafic
6021.1 Servicii de transport urban i suburban de c tori pecalea ferat
6021.10 Servicii de transport urban i suburban de c toripe calea ferat (inclusiv cea subteran sau suspendat )
6021.2 Servicii de transport terestru mixt6021.20 Servicii de transport terestru mixt (combinat)
6021.3 Servicii de transport urban i suburban de c tori, altuldecât cel pe calea ferat
238
6021.31 Servicii de transport rutier de pasageri, urban isuburban, pe baza de grafic6021.32 Alte servicii speciale de transport rutier depasageri, urban i suburban
6021.4 Servicii de transport rutier interurban de pasageri6021.41 Servicii de transport rutier interurban de pasageri,pe baza de grafic6021.42 Servicii speciale de transport rutier interurban depasageri
6021.5 Alte servicii de transporturi terestre de c tori6021.51 Servicii de transport de c tori cu funiculare,teleferice i ski-lifturi, sc ri rulante, etc.6021.52 Alte servicii de transport de c tori n.c.a.
6022 Servicii de taxi i servicii de închiriere a automobilelor, cu ofer6022.1 Servicii de taxi i servicii de închiriere a automobilelor,cu ofer
6022.11 Servicii de taxi6022.12 Servicii de închiriere a automobilelor, cu ofer
6023 Servicii de transport terestru de c tori, ocazional6023.1 Servicii de transport terestru ocazional, de c tori
6023.11 Servicii de închiriere a autobuzelor i autocarelor,cu ofer6023.12 Servicii de organizare a excursiilor cu autocarul6023.13 Servicii de transport de c tori cu vehicule cutrac iune animal sau uman6023.14 Alte servicii de transport ocazional de c tori, n.c.a.
6024 Servicii de transport rutier de m rfuri6024.1 Servicii de transport rutier de m rfuri, cu vehicule specializate
6024.11 Servicii de transport rutier frigorific6024.12 Servicii de transport rutier de produse petroliere6024.13 Servicii de transport rutier de produse lichide igazoase, în vrac6024.14 Servicii de transport rutier de m rfuri containerizate6024.15 Servicii de transport rutier de mobil6024.16 Servicii de transport rutier de m rfuri uscate, în vrac6024.17 Alte servicii de transport rutier specializat, n.c.a.
6024.2 Servicii de transport rutier de m rfuri, cu vehiculenespecializate6024.21 Servicii de transport po tal6024.22 Servicii de transport rutier al altor m rfuri n.c.a.
6024.3 Servicii de închiriere a vehiculelor comerciale demarf , cu ofer
239
6024.30 Servicii de închiriere a vehiculelor comerciale demarf , cu ofer
603 Servicii de transport prin conducte6030 Servicii de transport prin conducte
6030.1 Servicii de transport prin conducte6030.11 Servicii de transport de petrol rafinat sau nerafinati de produse petroliere, prin conducte
6030.12 Servicii de transport de gaze naturale, prin conducte6030.13 Servicii de transport ale altor produse, prin conducte
61 Servicii de transport pe ap611 Servicii de transport maritim i de coast
6110 Servicii de transport maritim i de coast6110.1 Servicii de transport maritim i de coast , de pasageri
6110.11 Servicii de transport de c tori cu bacul (inclusivvehicule, vagoane, bagaje, etc.), maritim i de coast6110.12 Alte servicii de transport de pasageri, maritim ide coast
6110.2 Servicii de transport maritim i de coast , de m rfuri6110.21 Servicii de transport maritim i de coast , de
rfuri congelate sau refrigerate6110.22 Servicii de transport maritim i de coast , deproduse petroliere brute6110.23 Servicii de transport maritim i de coast , deproduse lichide în vrac i gazoase6110.24 Servicii de transport de marf containerizat ,maritim i de coast6110.25 Servicii de transport po tal, maritim i de coast6110.26 Servicii de transport maritim i de coast , abunurilor uscate, în vrac6110.27 Servicii de transport maritim i de coast , al altor
rfuri n.c.a.6110.3 Alte servicii de transport maritim i de coast
6110.31 Servicii de închiriere a navelor maritime cu echipaj6110.32 Servicii de împingere i remorcare pe mare
612 Servicii de transport pe c i navigabile interioare6120 Servicii de transport pe c i navigabile interioare
6120.1 Servicii de transport de c tori, cu vase, pe c inavigabile interioare i fluviale
6120.11 Servicii de transport de c tori cu bacul (inclusivautomobile i bagaje înso itoare), pe apele interioare i fluviale6120.12 Alte servicii de transport de c tori pe c ilenavigabile interioare
240
6120.2 Servicii de transport fluvial de m rfuri6120.21 Servicii de transport fluvial de m rfuri refrigerate6120.22 Servicii de transport fluvial de produse petrolierebrute6120.23 Servicii de transport fluvial de produse lichide învrac i gazoase6120.24 Servicii de transport fluvial de marf containerizat6120.25 Servicii de transport fluvial al altor m rfuri
6120.3 Alte servicii de transport fluvial6120.31 Servicii de închiriere a vaselor fluviale cu echipaj6120.32 Servicii de împingere i remorcare a vaselor detransport fluvial i pe apele interioare
62 Servicii de transport aerian621Servicii de transport aerian, dup grafic
6210 Servicii de transport aerian, dup grafic6210.1 Servicii de transport aerian, de c tori, dup grafic
6210.10 Servicii de transport aerian, de c tori, dup grafic6210.2 Servicii de transport aerian, de m rfuri, dup grafic
6210.21 Servicii de transport aerian po tal, dup grafic6210.22 Servicii de transport aerian, de m rfuricontainerizate, dup grafic6210.23 Servicii de transport aerian ale altor m rfuri, dupgrafic
622Servicii de transport aerian, ocazional6220 Servicii de transport aerian, ocazional
6220.1 Servicii de transport aerian de c tori, ocazional6220.10 Servicii de transport aerian, de c tori, ocazional
6220.2 Servicii de transport aerian de m rfuri, ocazional6220.20 Servicii de transport aerian de m rfuri, ocazional
6220.3 Servicii de închiriere a avioanelor cu echipaj6220.30 Servicii de închiriere a avioanelor cu echipaj
623Servicii de transport spa ial6230 Servicii de transport spa ial
6230.1 Servicii de transport spa ial6230.10 Servicii de transport spa ial
63 Servicii anexe i auxiliare transportului; servicii ale agen iilor de turism631 Servicii de manipulare i depozitare a m rfurilor
6311 Servicii de manipulare a m rfurilor6311.1 Servicii de manipulare a m rfurilor
6311.11 Servicii de manipulare a m rfurilor containerizate6311.12 Servicii de manipulare a m rfurilor necontainerizate
6312 Servicii de stocare i depozitare
241
6312.1 Servicii de stocare i depozitare6312.11 Servicii de depozitare a bunurilor congelate saurefrigerate6312.12 Servicii de depozitare a lichidelor în vrac i a gazelor6312.13 Servicii de depozitare a grânelor în silozuri6312.14 Alte servicii de stocare i depozitare
632 Alte servicii anexe de transport6321 Alte servicii anexe de transport terestru
6321.1 Servicii anexe de transport pe calea ferat6321.10 Servicii anexe de transport pe calea ferat
6321.2 Servicii anexe de transport rutier6321.21 Servicii anexe ale sta iilor de autobuz i aleautog rilor6321.22 Servicii de exploatare a autostr zilor6321.23 Servicii de exploatare a podurilor i tunelurilor6321.24 Servicii de parcare6321.25 Alte servicii anexe de transport rutier (inclusiv aleagen iilor de bilete, n.c.a.
6322 Alte servicii anexe de transport pe apa (inclusiv ale agen iilorde bilete)
6322.1 Alte servicii anexe de transport pe ap (inclusiv aleagen iilor de bilete)
6322.11 Servicii de exploatare a porturilor i c ilor navigabile6322.12 Servicii de pilotaj (intrarea i ie irea din port)6322.13 Servicii de remorcare pentru acostarea navelor în docuri6322.14 Servicii de protec ie a naviga iei maritime i fluviale6322.15 Servicii de salvare i repunere pe linia de plutire anavelor naufragiate6322.16 Alte servicii anexe de transport pe ap n.c.a.
6323 Alte servicii anexe de transport aerian6323.1 Alte servicii anexe de transport aerian
6323.11 Servicii de exploatare a aeroporturilor, cu excep iaserviciilor de manipulare a m rfurilor i bagajelor c torilor6323.12 Servicii de control al traficului aerian6323.13 Alte servicii anexe transportului aerian, n.c.a.
633 Servicii ale agen iilor de turism i ale ghizilor pentru turism;servicii de asisten pentru turism, n.c.a.
6330 Servicii ale agen iilor de turism i ale ghizilor pentru turism;servicii de asistenta pentru turism, n.c.a.
6330.1 Servicii ale agen iilor de turism i ale ghizilor pentruturism; servicii de asisten pentru turism, n.c.a.
242
6330.11 Servicii pentru organizarea de excursii6330.12 Vânzarea biletelor de c torie, organizarea deexcursii cu cazare pe baza de taxa sau contract6330.13 Servicii de informare turistic6330.14 Servicii de ghid turistic
634 Servicii ale altor agen ii de transport6340 Servicii ale altor agen ii de transport
6340.1 Servicii ale agen iilor de transport de marf6340.11 Servicii de navlosire (inclusiv servicii de curtajmaritim)6340.12 Alte servicii de expediere a m rfurilor (servicii demesagerie, servicii de organizare a transportului m rfurilor)
6340.2 Alte servicii anexe i auxiliare transportului6340.20 Alte servicii anexe i auxiliare transportului(servicii legate de formalit i vamale, fiscale, bancare, deasigurare, sanitare, de verificarea documentelor, facturilor,ambalajelor, con inutului, de cânt rire i luare de mostre,de recep ionare a m rfii
64 Servicii de po i telecomunica ii641 Servicii de po i de curier
6411 Servicii ale po tei na ionale6411.1 Servicii po tale
6411.11 Servicii po tale de distribuire a presei6411.12 Servicii po tale de coresponden6411.13 Servicii de mesagerie6411.14 Servicii ale oficiilor po tale6411.15 Alte servicii po tale
6412 Servicii de curier, altele decât serviciile po tale na ionale6412.1 Servicii de curier, altele decât serviciile po tale na ionale
6412.11 Servicii de curier multi-modale (ridicarea,transportul i livrarea prin curier a scrisorilor i pachetelorfolosind unul sau mai multe moduri de transport privatesau publice, altele decât cele ale po tei na ionale)6412.12 Alte servicii de curier
642 Servicii de telecomunica ii6420 Servicii de telecomunica ii
6420.1 Servicii de transmitere a mesajelor i datelor6420.11 Servicii de telefonie publica local6420.12 Servicii de telefonie publica interurban6420.13 Servicii de telefonie mobil6420.14 Servicii de re ea specializate pentru afaceri(stabilirea de comunica ii telefonice între localit i
243
selectate prin intermediul unei re ele publice)6420.15 Servicii de re ea exclusiv pentru afaceri (stabilireade comunica ii telefonice între localit i selectate prinintermediul liniilor private)6420.16 Servicii de re ea pentru comunica ii de date6420.18 Servicii Internet
6420.2 Alte servicii de telecomunica ii6420.21 Servicii de televiziune prin sta ii de televiziune iîntre inerea re elei specifice6420.22 Servicii de radiodifuziune i între inerea re eleispecifice6420.23 Servicii de interconexiune6420.28 Alte servicii de telecomunica ii n.c.a
6420.3 Servicii de radio i televiziune prin cablu6420.30 Servicii de radio i televiziune prin cablu
244
Anexa nr. 2Categorii de servicii conform
Acordul general asupra tarifelor i comer ului (GATT)I. Servicii de afaceri
A. Servicii profesionalea) Servicii juridiceb) Servicii de înregistr ri, revizii i contabilitatec) Servicii de percepere de impozited) Servicii de arhitecture) Servicii de engineeringf) Servicii de engineering integratg) Servicii de proiectare urban i de arhitectur peisagistich) Servicii medicale i dentarei) Servicii veterinarej) Servicii practicate de moa e, surori, fizio-terapeu i i personal
paramedicalk) Altele
B. Servicii de calcul electronic i legate de computerea) Servicii de consultan legate de instalarea de echipamente de calcul
electronicb) Servicii de implementare de softwarec) Servicii de procesare de dated) Servicii de baz de datee) Altele
C. Servicii de cercetare-dezvoltarea) Servicii de cercetare i dezvoltare în tiin e naturaleb) Servicii de cercetare i dezvoltare în tiin e sociale i umanistec) Serviciu de cercetare i dezvoltare interdisciplinar
D. Servicii de agen ii imobiliarea) Implicând proprietatea personal sau închiriatb) Pe baz de contract sau taxe (onorariu)
E. Servicii de închiriere f operatoria) Legate de vapoare (nave)b) Legate de aparate de zborc) Legate de alte echipamente de transportd) Asociate cu alte ma ini i echipamentee) Altele
F. Alte servicii de afaceria) Servicii de publicitateb) Servicii legate de cercetarea pie ei i sondarea opiniei publicec) Servicii de management-consulting
245
d) Servicii legate de consultan a-managemente) Servicii de testare tehnic i de analizf) Servicii ocazionate de agricultur , vân toare i silviculturg) Servicii ocazionate de pescuith) Servicii ocazionate de mineriti) Servicii ocazionate de industria prelucr toarej) Servicii ocazionate de distribu ia de energiek) Servicii de plasament i oferte de personall) Anchet i siguran (securitate)m) Servicii asociate consulting-ului tehnic i tiin ificn) Între inerea i repararea echipamentului (nu include navele
maritime, aparatele de zbor, sau alte echipamente de transporto) Servicii de cur enie pentru cl dirip) Servicii fotograficeq) Servicii de ambalarer) Tip rire, publicares) Serviciu pe baz de în elegeret) Altele
II. Servicii de comunica iiA. Servicii po taleB. Servicii curierC. Servicii de telecomunica ii
a) Servicii telefon-voceb) Servicii de transmisie pachet de date (packet-switched data)c) Servicii de transmisie circuit pachete de date (circuit-switched data)d) Servicii de telexe) Servicii de telegraff) Servicii de faxg) Servicii de circuite concesionate (închiriate) pentru folosin privath) Transmisii electronice (electronic mail)i) Transmisii verbale (voice mail)j) Informa ii directe (on-line) i refacere de baz de datek) Interschimb de date electronicel) Servicii de m rire, înfrumuse are i îmbog ire de documente,
inclusiv stocare, expediere i recuperarem) Conversie de coduri i protocoalen) Informa ii directe i/sau procesare date (inclusiv procesare
tranzac ii)o) Altele
D. Servicii audio-vizualea) Servicii de produc ie i distribu ia de filme i casete videob) Servicii de proiec ie de filme
246
c) Servicii de radio i televiziuned) Servicii de transmisii RTVe) Înregistr ri de sunetf) Altele
III. Servicii de construc ii i engineering asociatA. Lucr ri generale de construc ii pentru cl diriB. Lucr ri generale de construc ii pentru engineering civilC. Lucr ri de instala ii i montajD. Lucr ri de finalizare i finisare de cl diriE. Altele
IV. Servicii de vânzareA. Servicii de agen ii pe baz de comisionB. Servicii de comer cu ridicataC. Servicii de comer cu am nuntulD. FranchisingE. Altele
V. Servicii de înv mântA. Servicii de înv mânt de nivel primarB. Servicii de înv mânt de nivel secundarC. Servicii de înv mânt de nivel universitarD. Servicii de înv mânt pentru adul iE. Alte servicii de înv mânt
VI. Servicii de ambienta) Servicii de canalizareb) Servicii de colectare i eliminare a gunoaielorc) Servicii de salubritate i similared) Altele
VII. Servicii financiareA. Toate serviciile de asigurare i legate de asigur ri
a) Servicii de asigurare a vie ii, a s ii i în caz de accidentb) Servicii de asigur ri pentru bunuric) Reasigurare i retrocedared) Servicii auxiliare asigur rilor
B. Servicii bancare i alte servicii financiare (exclusiv asigur rile)a) Acceptarea de depozite i alte fonduri respl tibile c tre publicb) Acordarea de împrumuturi de toate tipurile inclusiv “inter allia”
creditul consumator, creditul de garan ie (gajul, ipoteca), factoringuli finan area tranzac iilor comerciale
c) Leasingul financiard) Toate pl ile i serviciile de transmitere a banilore) Garan ii i angajamente (obliga ii)f) Afaceri pe cont propriu sau în contul clien ilor
247
g) Participarea la toate tipurile de titluri de proprietateh) Broking de banii) Servicii de management de portofoliu, toate formele de management
de investi ie colectiv i altelej) Servicii de decontare i compensare de averi financiare, inclusiv
titluri de proprietate, produse derivate i/sau alte instrumentenegociabile
k) Consiliere financiar i alte servicii financiare auxiliarel) strare sau transfer de informa ii financiare i procesare de date
financiare i legate de software de c tre prestatorii de alte serviciifinanciare
C. AlteleVIII. Servicii legate de s tate i sociale
A. Servicii spitalice tiB. Alte servicii pentru s tatea umanC. Servicii socialeD. Altele
IX. Turism i servicii legate de c toriiA. Hoteluri i restaurante (inclusiv catering)B. Agen ii de turism i servicii ale operatorilor de turismC. Servicii ale ghizilor turisticiD. Altele
X. Servicii recreative, culturale i sportiveA. Servicii de petrecere a timpului liber (inclusiv teatral, alte spectacole pe
viu, circul)B. Servicii ale agen iilor de tiriC. Biblioteci, arhive, muzee i alte servicii culturaleD. Sport i alte servicii recreativeE. Altele
XI. Servicii de transportA. Servicii de transport maritim
a) Transportul de pasagerib) Transportul de m rfuric) Închirierea navelor cu echipajd) Între inerea i repararea navelore) Servicii de remorcare i împingeref) Servicii de sus inere (sprijinire) pentru transportul maritim
B. Transport pe c i navigabile internea) Transport de pasagerib) Transport de m rfuric) Închirierea navelor cu echipajd) Între inerea i repararea navelor
248
e) Servicii de remorcare i împingeref) Servicii de sus inere (sprijinire) pentru transportul pe c i naviga bile interne
C. Servicii de transport aeriana) Transport de pasagerib) Transport de m rfuric) Închirierea de aparate de zbor cu echipajd) Între inerea i repararea aparatelor de zbore) Servicii de sus inere pentru transportul aerian
D. Transport spa ialE. Servicii de transport pe calea ferat
a) Transport de pasagerib) Transport de m rfuric) Servicii de remorcare i împingered) Între inerea i repararea echipamentului de transport pe calea ferate) Servicii de sus inere (sprijinire) pentru transportul pe calea ferat
F. Servicii de transport rutiera) Transport de pasagerib) Transport de m rfuric) Închirierea de vehicule comerciale cu oferd) Între inerea i repararea echipamentului de transport rutiere) Servicii de sprijinire a transporturilor rutiere
G. Transport prin conducta) Transport de combustibilb) Transportul altor bunuri
H. Servicii auxiliare pentru toate modalit ile de transporta) Servicii de manipulare a înc rc turilorb) Servicii de stocare i depozitarec) Servicii ale agen iilor de transport marfd) Altele
I. Alte servicii de transportXII. Alte servicii neincluse în alt grup
Sursa: United Nations Statistics Division, Manual on Statistics of InternationalTrade in Services, New York, 2000, pag. 151-156
249
Anexa nr. 3
Posibilit i de satisfacere a nevoilor de consum ale gospod riilor,pe categorii de gospod rii în anul 2005
TotalGospo-
rii
Din care, gospod rii de:
Salari-i Patroni
Lucr tori pe cont
propriu înactivit i
neagricole
Agri-cultori omeri Pensio-
nari
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Gospod rii care pot facefa cheltuielilor cuvenitul total net lunarrealizat
45,6 56,3 82,6 40,5 32,2 22,0 42,6
Gospod rii care nu potface fa cheltuielilor cuvenitul total net lunarrealizat
54,4 43,7 17,4 59,5 67,8 78,0 57,4
Gospod rii care datoritlipsei resurselor financi-are s-au aflat înimposibilitatea de a:
pl ti la timp: - chiria - între inerea locuin ei - energia electric - telefonul - abonamentul radio-tv
de a cump ra produsealimentare suficientepentru asigurareahranei
1,535,118,26,47,7
80,4
2,141,516,18,38,2
76,9
-48,313,67,75,5
80,5
2,435,523,35,17,0
83,0
0,323,523,83,18,3
82,3
2,939,022,67,011,6
82,5
1,033,416,86,26,8
81,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumulpopula iei, în anul 2005, 2006, pag. 260
250
Anexa nr. 4Nivelul i structura cheltuielilor pentru
plata serviciilor, pe regiuni
Regiuni
Anii NordEst
SudEst
SudMuntenia
SudVest
OlteniaVest Nord
Vest CentruBucure tiIlfov
Total cheltuielilei lunar pe ogospod rie
20042005
148,4180,0
150,9184,6
144,6167,7
126,6151,8
174,1213,4
172,1207,5
195,5241,2
282,7342,5
din care, în %pentru:
Servicii legatede locuin
20042005
45,245,6
46,947,0
44,646,7
50,549,6
55,557,0
46,748,0
54,654,2
56,355,0
- energie electric 20042005
18,618,4
19,318,9
20,820,9
24,623,5
23,122,0
19,620,1
18,017,4
14,814,0
- ap , canal,salubritate iservicii comunale
20042005
8,37,9
11,511,3
8,08,4
7,28,3
10,39,7
8,48,9
8,98,2
16,016,8
Servicii detate
20042005
4,44,0
4,64,0
5,34,3
2,41,8
2,81,6
3,82,8
2,62,2
2,42,2
Servicii detransport
20042005
9,59,9
9,09,1
11,311,6
7,26,9
5,46,0
9,68,2
7,27,2
6,66,8
Servicii detelefonie
20042005
18,318,6
19,920,3
18,019,2
19,720,4
20,319,9
20,721,0
18,518,6
21,621,3
Abonamenteradio, TV
20042005
6,77,2
7,07,3
6,77,1
6,37,2
5,86,0
6,97,8
6,06,3
3,84,4
Servicii deeduca ie
20042005
3,94,2
4,64,3
5,42,9
3,63,5
2,02,4
4,14,0
2,92,9
4,33,7
Servicii turistice 20042005
1,52,0
0,80,8
2,32,0
3,12,1
2,11,4
0,71,1
1,22,4
1,32,3
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumulpopula iei, în anul 2005, 2006, pag. 8
251
Anexa nr. 5Nivelul i structura cheltuielilor
pentru plata serviciilor, dup nivelul de instruireal capului gospod riei
Anii Nivelul de instruirePrimarx Secundar Superior
Total cheltuieli, lei lunarpe o gospod rie
20042005
66,776,5
170,9206,6
380,0440,1
Din care, în % pentru:Servicii legate de locuin 2004
200552,853,0
50,952,0
47,045,0
- energie electric 20042005
31,932,3
20,019,5
12,412,3
- ap , canal, salubritatei servicii comunale
20042005
6,66,5
10,710,7
9,910,3
Servicii de s tate 20042005
6,94,5
3,42,9
2,82,6
Servicii de transport 20042005
9,910,2
8,98,7
5,86,3
Servicii de telefonie 20042005
13,715,0
19,119,8
23,521,9
Abonamente radio, TV 20042005
8,69,2
6,46,9
4,04,6
Servicii de educa ie 20042005
2,11,5
4,13,3
4,24,8
Servicii turistice 20042005
0,70,3
0,80,8
4,25,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumulpopula iei, în anul 2005, 2006, pag. 78
252
Anexa nr. 6Nivelul i structura cheltuielilor
pentru plata serviciilor, pe categorii de gospod rii,dup statutul ocupa ional al capului de familie
AniiTotal
Gospo-rii
Gospod rii de:
Salari-i Patroni
Lucr tori pe cont
propriu înactivit i
neagricole
Agri-cultori omeri Pensio-
nari
Total cheltuieli, leilunar pe o gospod rie
20042005
171,6207,6
254,5311,7
503,1525,1
173,0190,6
66,079,4
140,0177,4
126,9153,0
Din care, în % pentru:Servicii legate delocuin
20042005
50,250,5
48,348,4
40,138,3
39,750,2
45,343,8
52,553,9
55,454,7
- energie electric 20042005
19,218,8
16,515,9
12,013,5
20,021,6
35,234,7
21,420,0
22,021,5
- ap , canal,salubritate i serviciicomunale
20042005
10,210,4
11,011,1
6,97,9
6,17,7
2,42,1
11,311,0
10,610,4
Servicii de s tate 20042005
3,52,9
2,62,3
1,02,9
3,83,1
4,26,0
1,52,2
5,33,7
Servicii de transport 20042005
8,38,3
8,48,1
6,95,4
11,38,2
13,415,1
9,88,4
7,38,0
Servicii de telefonie 20042005
19,719,9
21,521,2
27,227,5
21,921,1
14,416,2
16,919,2
17,118,0
Abonamente radio,TV
20042005
6,06,5
5,35,6
3,53,8
5,36,5
9,19,4
6,77,4
7,17,7
Servicii de educa ie 20042005
3,93,5
5,14,6
3,85,8
2,72,6
2,41,4
5,73,3
1,92,0
Servicii turistice 20042005
1,51,8
1,72,6
10,77,3
0,91,1
0,40,2
1,91,0
0,60,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumulpopula iei, în anul 2005, 2006, pag. 76
253
Anexa nr. 7Nivelul cheltuielilor totale de consum, pe destina ii i
categorii de gospod rii, dup statutul ocupa ionalal capului gospod riei, în anul 2005
- medii lunare pe o gospod rie -
TotalGospo-
rii
Gospod rii de:Salari-
i PatroniLucr tori pecont propriu
în activit ineagricole
Agricul-tori omeri Pensio-
nari
Cheltuieli totale deconsum
863,9 1132,2 1763,9 881,6 658,2 743,4 695,8
Produse agroalimentaresi b uturi nealcoolice
381,5 443,5 530,6 398,3 380,2 360,6 331,9
uturi alcoolice,tutun
50.3 64,7 79,4 55,8 50,7 51,1 37,8
Îmbr minte iînc minte
54,0 84,8 155,5 62,2 39,7 37,7 32,1
Locuin , ap ,electricitate, gaze ial i combustibili
135,1 175,5 214,4 126,3 74,3 120,7 117,7
Mobilier, dotarea iîntre inerea locuin ei
32,6 48,0 71,8 30,6 21,6 25,2 23,4
tate 33,2 26,2 39,8 19,5 15,7 15,9 46,1
Transport 55,8 90,2 251,7 72,2 30,6 31,3 32,6
Comunica ii 42,0 67,0 146,9 41,8 12,9 34,6 27,9
Recreere i cultur 36,4 57,9 120,9 34,1 16,1 31,7 23,3
Educa ie 7,3 14,4 30,5 5,0 1,1 5,9 3,0
Hoteluri, cafenele irestaurante
9,4 16,3 44,7 11,4 4,6 9,1 4,1
Diverse produse iservicii
26,3 43,7 77,7 24,4 10,7 19,6 15,9
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumulpopula iei, în anul 2005, 2006, pag. 62
254
Anexa nr. 8Dinamica cheltuielilor totale de consum reale i a cheltuielilor
pentru plata serviciilor pe categorii de gospod rii, dup statutul ocupa ional al capului gospod riei, în anul 2005
- anul precedent =100 -Cheltuieli totale de
consumCheltuieli pentru plata
serviciilor:Total gospod riiGospod rii de:
- Salaria i- Patroni- Lucr tori pe cont
propriu în activit ineagricole
- Agricultori- omeri- Pensionari
105,4
105,9104,0
100,2104,6106,6104,8
111,0
112,495,7
101,0110,4116,3110,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumulpopula iei, în anul 2005, 2006, pag. 57
Anexa nr. 9Nivelul cheltuielilor totale de consum i cheltuielilor b ne ti de consum
i ponderea cheltuielilor pentru plata serviciilor în cheltuielile totalede consum pe medii de rezidenCheltuieli totale
de consumCheltuieli b ne ti
de consumPonderea cu
plata serviciilorîn cheltuielile
totale de consum - % -
lei lunar pe o gospod rie
2004 2005 2004 2005 2004 2005Total gospod riidin care, în mediul: - urban - rural
752,0
842,7637,7
863,9
980,1713,2
615,8
754,1441,6
720,3
885,0506,8
22,8
28,213,9
24,0
29,314,7
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumulpopula iei, în anul 2005, 2006, pag. 59
255
Anexa nr. 10
Nivelul cheltuielilor totale de consum i ponderea cheltuielilorpentru plata serviciilor pe categorii de gospod rii, dup statutul
ocupa ional al capului gospod rieiCheltuieli totale de
consum medii lunare pe ogospod rie
- lei -
din care, în procentepentru plata serviciilor:
2004 2005 2004 2005Total gospod riiGospod rii de:
- Salaria i- Patroni- Lucr tori pe cont
propriu în activit ineagricole
- Agricultori- omeri- Pensionari
752,0
981,11556,0
807,3577,1639,6743,4
863,9
1132,21763,9
881,6658,2609,0695,8
22,8
25,932,3
21,411,421,923,8
24,0
27,529,8
21,612,0320,822,0
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumulpopula iei, în anul 2005, 2006, pag. 57
Anexa nr. 11Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în cheltuielile b ne ti
de consum ale gospod riilor, în anii 1999-2004- % -
Total
gospod rii
din care, gospod rii de:
Salaria i Agricultori omeri Pensionari
1999 25,5 25,2 20,6 24,1 27,22000 26,9 27,2 20,2 25,4 28,12001 27,1 28,3 16,1 26,5 27,02002 28,3 30,0 16,6 27,1 27,52003 28,0 29,4 17,0 28,1 27,92004 27,9 29,5 18,4 27,3 26,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 236
256
Anexa nr. 12Structura cheltuielilor totale de consum,
în anul 2004 - % -
Totalgospod rii Salaria i omeri Agricultori Pensionari
Cheltuieli pentru: - produse alimentare - m rfuri nealimentare - plata serviciilor
49,627,622,8
44,329,825,9
55,123,021,9
64,024,611,4
53,425,820,8
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 215
Anexa nr. 13Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în
cheltuielile totale ale gospod riilorîn anii 2003 i 2004
- % -Total
gospod rii Salaria i omeri Agricultori Pensionari
2003 16,1 18,3 6,1 17,6 15,52004 16,3 18,2 6,8 17,7 15,4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 232-233
Anexa nr. 14
Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în cheltuielile totaleale gospod riilor, grupate dup num rul persoanelor
în anul 2004- % -
Totalgospod rii
Gospod rii cu:
1persoan
2persoane
3persoane
4persoane
5persoane
6persoane
i maimulte
16,3 18,7 17,2 18,0 16,5 12,6 11,1Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 232-233
257
Anexa nr. 15Structura cheltuielilor totale de consum
ale gospod riilor în anii 2003 i 2004
- % -
AniiTotal
gospo-rii
din care, gospod rii de:
Salaria i Agricultori omeri Pensionari
Produse alimentarei b uturi
nealcoolice
20032004
48,646,4
42,441,4
63,259,6
52,952,0
52,950,2
uturi alcoolice,tutun
20032004
6,35,9
6,05,7
9,27,5
6,96,7
6,05,7
Îmbr minte iînc minte
20032004
6,16,3
7,57,5
6,35,6
5,45,3
4,24,8
Locuin , ap ,electricitate, gaze ial i combustibili
20032004
14,814,7
15,114,7
8,310,6
14,214,0
16,016,1
Mobilier, dotarea iîntre inerea locuin ei
20032004
3,53,8
4,24,3
2,73,0
2,94,0
3,23,2
tate 20032004
3,03,6
1,92,3
1,42,3
2,21,7
4,96,1
Transport 20032004
5,46,1
7,17,6
3,64,7
4,24,5
3,64,2
Comunica ii 20032004
4,04,5
5,05,7
1,11,6
3,93,7
3,23,6
Recreere i cultur 20032004
3,83,9
4,84,6
1,92,6
3,53,6
3,03,1
Educa ie 20032004
0,80,9
1,11,3
0,10,3
1,11,3
0,40,4
Hoteluri, cafenele irestaurante
20032004
1,11,1
1,51,5
0,80,8
0,71,0
0,60,5
Diverse produse iservicii
20032004
2,62,8
3,43,4
1,41,4
2,12,2
2,02,1
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 234-235
258
Anexa nr. 16Indicatori de conjunctur în servicii,
pe ramuri de activitate, în luna iunie 2006- solduri conjuncturale, % -
Ramuri alesectorului de servicii
Apreciereasitua iei
economice
Apreciereacererii deservicii
Estimareacererii deservicii înurm toa-rele 3 luni
Apreciereanum ruluide salaria i
Estimareanum ruluide salaria iîn urm -toarele3 luni
Estimareapre urilorîn urm -toarele 3
luni
Total 19 9 22 -2 6 17Hoteluri irestaurante 24 27 44 2 18 20
Transporturiterestre 24 12 25 -1 1 27
Activit i anexe iauxiliare detransport, activit iale agen iilor deturism
64 62 84 2 17 31
Închirierea ma ini-lor i echipamente-lor f operator
39 39 60 32 40 8
Informatic iactivit i conexe 14 8 39 4 20 7
Cercetare-dezvoltare 8 6 0 -9 -22 6
Alte activit i deservicii prestate înprincipalîntreprinderilor
25 24 24 -3 15 10
Selec ia i plasareafor ei de munc 11 25 17 0 10 13
Eliminareade eurilor i aapelor uzate
27 27 27 12 5 16
Not : Propor ia alternativelor de evolu ie (cre tere, stabilitate, sc dere) reprezintponderea întreprinderilor (care au ales alternativa respectiv ) în volumul deactivitate al sectorului. Diferen a procentual între alternativele extreme (%cre tere, - % sc dere) constituie soldul conjunctural care exprim tendin a deevolu ie a indicatorilor.Sursa: I.N.S., Buletin statistic lunar, nr. 5/2006, pag. 87 i 166
259
Anexa nr. 17Indicatorul de confiden x) în servicii pentru rile Uniunii Europene,
a celor din zona de influen Euro i pentru viitoarele state membre UE(Bulgaria i România)
- %, serii ajustate sezoniere -Indicatorul de confiden
UniuneaEuropean
Zona Euro Bulgaria România
Începând cu data 01/1990 Minim – Valoare – Data Media Maxim – Valoare – Data
-603/2003
1732
08/1998
-511/2001
1834
08/1998
1603/2006
2841
06/2002
306/2005
2756
06/20042005 – iunie – iulie – august – septembrie – octombrie – noiembrie – decembrie
9111111131512
9121011141413
34302324232725
-1201820202230
2006 – ianuarie – februarie – martie – aprilie – mai – iunie
151415191918
151415182019
231916223833
31302216244
x) Indicatorul de confiden este media aritmetic a soldurilor conjuncturalepentru urm toarele trei componente: aprecierea situa iei economice, apreciereacererii de servicii, estimarea cererii de servicii.Sursa: I.N.S., Buletin statistic lunar, nr. 5/2006, pag. 87
260
Anexa nr. 18Indicii serviciilor de pia prestate în principal pentru popula ie,
pe activit ianul precedent =100
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Totalx) 101,0 112,4 94,4 107,7 107,9 123,7Hoteluri 93,8 107,0 106,9 101,9 100,6 115,0Campinguri i alte facilit ipentru cazare de scurt durat 103,0 80,3 126,2 130,6 110,2 187,4
Restaurante 95,9 109,7 111,6 120,8 123,5 114,8Baruri, cantine i alte unit ide preparare a hranei 84,1 148,2 71,9 122,6 107,5 130,3
Activit i ale agen iilor devoiaj i turoperatorilor;activit i de asisten turisticn.c.a.
110,2 128,4 95,2 115,3 88,0 127,6
Închirierea bunurilorpersonale i gospod re ti 56,7 383,5 185,5 55,6 135,2 37,2
Activit i fotografice, desecretariat i traducere 167,9 80,8 153,1 172,1 128,4 93,3
Produc ia, distribu ia iproiec ia de filmecinematografice i video
108,6 170,0 106,3 122,7 75,7 193,7
Activit i de radio iteleviziune 153,0 120,7 82,5 126,5 123,1 115,3
Activit i de crea ie iinterpretare artistic i literar ;de gestionare a s lilor despectacol, bâlciuri i parcuri dedistrac ii, alte activit i despectacole n.c.a.
150,1 81,9 200,0 98,6 93,5 213,5
Activit i ale agen iilor de pres ,ale bibliotecilor i arhivelor ialte activit i culturale,conservarea monumentelor icl dirilor istorice, gr dinilorbotanice i zoologice i alerezerva iilor naturale
79,8 171,4 70,6 136,4 109,1 205,0
Activit i sportive i alteactivit i recreative 102,0 86,0 81,0 69,6 111,9 141,5
Alte activit i de servicii 80,6 100,4 100,5 78,8 104,6 108,6x)exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunica iiSursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României 2005, pag. 714-715
261
Anexa nr. 19Servicii de pia prestate în principal pentru popula ie,
pe activit i
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Totalx) 22612,9 36001,9 45709,6 59780,8 76846,5 105850,4Hoteluri 3905,6 5911,6 8457,9 10598,4 12045,5 15385,5Campinguri i alte facilit ipentru cazare de scurt durat 130,6 143,2 239,4 387,1 505,2 1050,3
Restaurante 3256,9 5023,7 7500,2 11087,1 15877,9 20223,8Baruri, cantine i alte unit ide preparare a hranei 2713,0 5695,1 5516,5 8315,8 10192,8 14825,6
Activit i ale agen iilor devoiaj i turoperatorilor;activit i de asisten turisticn.c.a.
2278,9 4290,3 5545,2 7594,5 7323,2 10390,9
Închirierea bunurilorpersonale i gospod re ti 26,7 157,7 396,1 289,3 433,4 185,0
Activit i fotografice, desecretariat i traducere 473,4 497,1 989,1 1987,0 2797,8 2822,8
Produc ia, distribu ia iproiec ia de filmecinematografice i video
415,0 915,0 1312,7 1912,6 1712,3 3750,9
Activit i de radio iteleviziune 2984,3 4693,1 5201,8 7763,6 11270,9 14676,3
Activit i de crea ie iinterpretare artistic i literar ;de gestionare a s lilor despectacol, bâlciuri i parcuri dedistrac ii, alte activit i despectacole n.c.a.
271,4 285,6 788,7 876,1 960,2 2334,4
Activit i ale agen iilor depres , ale bibliotecilor iarhivelor i alte activit iculturale, conservareamonumentelor i cl diriloristorice, gr dinilor botanice izoologice i ale rezerva iilornaturale
76,0 177,4 161,6 263,8 326,5 736,2
Activit i sportive i alteactivit i recreative 4464,8 5858,6 6404,0 5580,3 9099,6 14757,2
Alte activit i de servicii 1616,3 2353,3 3196,4 3125,2 3801,2 4711,5x)exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunica iiSursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României 2005, pag. 713
262
Anexa nr. 20Popula ia colar i cheltuielile publice
pentru educa ie, în 2002/2003
ara
Rata brut de cuprinderecolar (%)
Elevii ce revin laun cadru didactic
Cheltuielipublice cu
înv mântul,% din VenitulNa ional Brut
Înv -mânt
primar
Înv -mânt
secundar
Înv -mânt
superior
Înv -mânt
primar
Înv -mânt
secundarAfrica de SudAgentinaAustraliaAustriaBelgiaBraziliaBulgariaRep. CehR. P. ChinezChina, RAS Hong KongCipruColumbiaCongoRepublica CoreeaDanemarcaEve iaEstoniaFinlandaFran aGermaniaIndiaIndoneziaIrlandaItaliaJaponiaLetoniaLituaniaMalaeziaNoua ZeelandOlandaPortugaliaRegatul UnitRomâniaFedera ia RusSlovaciaSlovenia
10611910410310514710010211510798
11080
10410410810110210499
108112106101100949893
102108115100104118101108
89100154100161110989770809871...90
1299896
1281091005361
10799
10295
10270
118122113170849592
109
15607449612139361631322448567496688565112165257517372297458566439693468
3417...1312241717212019276531.........161914412019112014161918...111717171813
3017...11...19121119181221...18............11143214...1113111118...1391913111314
5,44,35,05,86,2...3,64,6...4,36,45,44,44,28,65,56,06,45,64,8...1,35,34,8...5,86,08,77,15,25,9...3,03,94,46,1
263
ara Rata brut de cuprinderecolar (%)
Elevii ce revin laun cadru didactic
Cheltuielipublice cu
înv mântul,% din VenitulNa ional Brut
Înv -mânt
primar
Înv -mânt
secundar
Înv -mânt
superior
Înv -mânt
primar
Înv -mânt
secundarSpaniaSUAS.U. MexicaneSuediaUngaria
10898
110111100
1179479
139106
6283228351
1415271110
1115171311
4,5...5,47,75,8
Not : Înv mântul primar reprezint coala primar ; înv mântul secundarreprezint înv mântul gimnazial, liceal, profesional, organizat în cicluri potrivitreglement rilor fiec rei ri; Înv mântul universitar (de scurt i lungdurat ) i înv mântul postliceal (studii neechivalate nivelului universitar).Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 858
264
Anexa nr. 21
Rata brut a studen ilor înscri iîn anul universitar 2002/2003
- (%) -
ara Rata brut a studen ilor înscri iTotal Masculin Feminin
Uniunea EuropeanAustriaBelgiaRep. CehCipruDanemarcaEstoniaFinlandaFran aGermaniaGreciaIrlandaItaliaLetoniaLituaniaLuxemburgMaltaOlandaPoloniaPortugaliaSlovaciaSloveniaSpaniaSuediaRegatul UnitUngaria
ri candidateBulgariaRomâniaTurciaAlte riBelarusCanadaElve iaIslandaIsraelNorvegiaFedera ia Rus
49613632676688565174525773721230586056346862836451
393528
62584963578169
45563432555080495171454955561125565048315857665743
363132
525053454964...
536637337983966351785965918813356171643679671027259
423924
726644816699...
265
ara Rata brut a studen ilor înscri iTotal Masculin Feminin
S.U.A.Ucraina
8362
7156
9667
Not : Rata brut de cuprindere a înv mântului superior reprezint num rul totalal studen ilor, indiferent de vârst , ca raport în popula ia total de vârst oficial(19-23 ani) corespunz toare acestui nivel de înv mântSursa: I.N.S., Economia mondial în cifre, Breviar de Statistic Interna ional , 2005,pag. 109
Anexa nr. 22Unit ile sanitare
1999 2000 2001 2002 2003 2004
SpitalePolicliniciDispensare medicaleCentre de s tateSanatorii T.B.C.Sanatorii balnearePreventoriiUnit i medico-socialeCabinete medicaleCabinete medicale colareCabinete medicalestuden tiCabinete medicale de familieCabinete medicale individuale de familieCabinete stomatologiceCabinete stomatologiceindividualeLaboratoare medicaleLaboratoare de tehnic dentarCre eFarmaciiPuncte farmaceuticeCabinete medicale despecialitate individualeCentre medicaleDepozite farmaceutice
428447
12348914
-13
-3820
---
-3405
-359
1151388
4052755
-18
516
44225390891146
11-
4698---
902639372727
3971302
3584267
743
80464
523
44620240688127
11-
5220---
893741403096
4291266348
4268692
131460
515
447205442
7411
48-
575871648
-
880345362989
3981195
2884269
618
96887
490
42720830465
956
182483
73350
-
927849343275
4141194
2944428
519
1196113475
42523626761
956
541021771
501875
904952823262
4831243
2894772
617
117711246
9
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 304
266
Anexa nr. 23Personalul medico-sanitar
(la sfâr itul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004Medicidin care: femei
Locuitori la un medicMedici la 10000 locuitori
Stomatologidin care: femei
Locuitori la un stomatologStomatologi la 10000 locuitori
Farmaci tidin care: femei
Locuitori la un farmacistFarmaci ti la 10000 locuitori
Personal sanitar mediudin care: femei
Locuitori la un cadru mediuPersonal mediu la 10000locuitoriPersonal mediu la un medic
Personal auxiliardin care: femei
4623829599
48620,67708494529143,4
6610583133982,9
118875106115
189
52,92,6
5775351793
4578630530
49020,48307524327013,7
7189651631213,2
119446107341
188
53,22,6
5745951534
4677330789
47920,98694515325773,9
7298658530703,3
120433108886
186
53,72,6
5770851430
458053062147621,08830523624684,1
7328669429743,4
123836112510
176
56,82,7
6075751901
4691931544
46321,69447576623014,3
7793717727893,6
1207401 1 0477
180
55,62,6
5867050183
4815032117
45022,29907633721884,6
8763802624734,0
121683111680
178
56,12,5
5890450131
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 306
Anexa nr. 24Num rul i activitatea bibliotecilor – total
Anii Biblioteci Volume existente– mii – Cititori înscri i
- mii -Volume liberate
- mii -(la sfâr itul anului)1999 13785 160457 6071 764012000 13422 162232 6025 776482001 13442 167294 6008 790222002 13377 174164 5898 810562003 13169 170573 6373 751242004 12574 173363 5673 72664
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 374
267
Anexa nr. 25Programe de radio l televiziune, pe forme de proprietate
- mii ore - program2000 2001 2002 2003 2004
Programe radio – total - proprietate majoritar de stat - proprietate majoritar privatPrograme televiziune – total - proprietate majoritar de stat - proprietate majoritar privat
96,01789,0
15,3512,2
102,11277,5
22,0169,7
110,61585,9
25,1123,0
113,01312,3
33,296,9
106,21539,7
35,1178,7
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 377
Anexa nr. 26Num rul i activitatea cinematografelor
1999 2000 2001 2002 2003 2004Cinematografe i instala iicinematografice - total(la sfâr itul anului)Locuri în s lile cinematografelor iinstala iilor cinematografice cu bandnormal – miiSpectacole cinematografice - total (mii)Spectatori - total (mii)
321
129,4185
4196
279
114,0179
4450
264
110,9197
5728
230
98,5177
5317
191
86,9156
4527
155
70,5125
4002Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 376
268
269
BIBLIOGRAFIE
1. Balaure V., (coordonator) – Marketing, edi ia a II-a revizuit i ad ugit ,Editura Uranus, Bucure ti 2002
2. Bastiat, F. – Harmonies économiques, Guillaumin, 2- ème édition Paris, 18513. Bell, D. – The Coming of Post-Industrial Society - A Venture in Social
Forecasting, Basic Books Inc. Publishers, New York, 19734. Certo, Samuel C. – Managementul modern. Diversitatea, calitatea, etica i
mediul global, Editura Teora, Bucure ti, 20025. Comisia Na ional de Statistic , Clasificarea Activit ilor din Economia
Na ional , Editura Regia Autonom „Monitorul Oficial”, Bucure ti 19986. Cristureanu, C. – Economia imaterialului: tranzac iile interna ionale cu
servicii, Editura All Beck, Bucure ti, 19997. Delaunay, J., Cl., Gadrey, J. – Les enjeux de la société de service, Presses de
la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Paris, 19878. Dobrot , N., (coordonator) – Dic ionar de economie, Editura Economic ,
Bucure ti, 19999. Dumitrescu, S., Bal, A. – Economia mondial , Editura Economic , Bucure ti,
199910. Fr. École – L’économie des services, PUF, Paris, 198911. Fitzsimmons, James, A., Fitzsimmons Mona J. – Service Management:
Operations, Strategy, and Information Technology, 3rd Edition,Irwin/McGraw-Hill, 2001
12. Flitar, M., P. – Eficien a serviciilor în rela ie cu exigen ele consumatorilor,tez de doctorat, ASE, Bucure ti, 2005
13. Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N., Al. – Marketing, Dic ionar explicativ,Editura Economic , Bucure ti, 2003
14. Fourastié, J. – Le grand espoir du XX-ème siècle, Gallimard, Paris, 196315. Gherasim, T. – Microeconomie, vol. I, Editura Economic , Bucure ti, 199316. Ghibu iu, A. – Serviciile i dezvoltarea. De la prejudec i la noi orizonturi,
Editura Expert, Bucure ti, 200017. I.N.S. – Economia mondial în cifre, Breviar de statistic interna ional ,
200518. Institutul Na ional de Statistic – Anuarul Statistic al României, 200519. Institutul Na ional de Statistic – Ancheta conjunctural în servicii nr. 2/200620. Institutul Na ional de Statistic – Starea social i economic a României în
anii 2003-200421. Iona cu, V., Popescu, M. – Economia comer ului, sinteze, studii de caz,
aplica ii practice, legisla ie, Editura Universitar , Bucure ti, 200322. Ioncic , M. – Economia serviciilor, Teorie i practic , edi ia a II-a rev zut ,
editura Uranus, Bucure ti, 2002
270
23. Ioncic , M., Minciu, R., St nciulescu, G. – Economia serviciilor, Edi ia a II-arev zut i ad ugit , Editura Uranus, Bucure ti, 1999
24. Ioncic , M. – Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucure ti, 200225. Kotler, Ph. – Managementul marketingului, edi ia a IV-a, Editura Teora,
Bucure ti, 200526. Kotler, Ph. – Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie s le
cunoasc orice manager, Editura Codecs, Bucure ti, 200427. Levitt, Th. – The Globalisation of Markets, Harvard Business Review, May-
June, 198328. Lovelock, Christopher – Classifying services to gain strategic market insight,
Journal of Marketing, vol. 16, 198329. Mark Lewis, Robert Fitzgerald, Charles Harvey – „The growth of nations
Culture, competitiveness and the problem of globalization”, Bristol AcademicPress, 1996
30. Minciu, R. – Economia turismului, Editura Uranus, Bucure ti, 200131. Olteanu, V. – Marketingul serviciilor – o abordare managerial , Editura
Ecomar, Bucure ti, 200332. Patriche, D. – Tratat de economia comer ului, Editura Eficient, Bucure ti,
199833. Peter Dicken – „Global shift. The intemationalization of economic activity”,
second edition, Paul Chapman Publishing Ud., 199234. Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St. – Studiul calit ii
produselor serviciilor, Editura Niculescu ABC, Bucure ti, 200535. Pop, N., Al. – Marketing, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 200136. Zaharia, M., (coordonator) – Economia serviciilor, Universitatea Româno-
American , Editura Universitar , Bucure ti, 200537. Zeithami, V. A., Bitner, M. J. – Services Marketing, McGraw -Hill, New
York, 199638. *** – Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia a II-a, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure ti, 199839. *** – ,,Human Development Report 1999”, UNDP, New York, 199940. *** – „The merits and demerits of globalization and the future of the Asia”,
JEIRO International Symposium, Tokyo, February 199941. *** – „World Investment Report 2004 The shifts towards semces”, UNCID,
New York, Geneva, 199942. *** – World Economic Situation and Prospects, IMF, Washington D.C., 200543. www.globalization.about.com44. www.insse.ro