economia serviciilor

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

PROIECT LA ECONOMIA SERVICIILOR

Dezvoltarea si specializarea serviciilor in Romania

STUDENTI:

ION CRISTINA JANINAOCEANU CATALINA

SERIA A , GRUPA 1425, ANUL III

BUCURESTI-2012

Cuprins

1.Analiza nivelului de dezvoltare si specializare a serviciului de invatamant in Romania

1.1. Prezentarea serviciului de invatamant in Romania

1.2. Indicele specializarii absolute pentru populatia ocupata si PIB in perioada 2000-2009 in Romania2. Analiza comparativa a dezvoltarii si specializarii serviciului de invatamant in Romania si in Italia

2.1. Prezentarea serviciului de invatamant in Italia2.2. Indicele specializarii relative pentru populatia ocupata si PIB in 2008 in Italia

3. Previziuniprivinddezvoltareasispecializareaserviciului de invatamant in Romania

4. Concluzii

5. Bibliografie

INTRODUCERE

Cele mai multe definiţii enunţă una sau mai multe caracteristici ale serviciilor care le difereniţază de produsele tangibile.Alte definiţii pun accentul pe utilitaţile, avantajele sau satisfacţiile produse de activitaţile de servicii sau pe schimbările determinate de acestea asupra bunurilor, persoanelor sau relaţiilor sociale.Există si definiţii negative ale serviciilor, care le definesc prin ceea ce de fapt nu sunt(prin excludere).

Totuşi,douamaridefiniţii ale serviciilorsunt: ceapotrivitdicţionarului care afirmăfaptulcaserviciuleste un avantajsausatisfacţiefurnizată de intreprinderisau de stat (transport, cercetare, muncamenajeră,consultaţie medicalăsaujuridică,etc …), in opoziţie cu ceeaceinsemană bun si o definiţie economică care zicecaserviciulesteoriceactivitate care contribuie la procurarea de catreindivizisaucolectivitaţi a uneivalori de utilizare, fara a se realizavanzari de bunurimateriale.In ţaranoastră,sectorulserviciilorapare in statisticicafiind “in curs de dezvoltare” nu numai in comparaţie cu ţariledezvoltate, cu economie de piaţa stabilă, ci sifaţa de ţările vecine, fostesocialiste, impunanadu-se reconsiderarearoluluiacestui sector in strategiadezvoltariieconomice.

Serviciileoferite de invatamant se incadreaza in sectorultertiar al economiei, alături de aceasteafiindincadratesi comerţul, serviciileoferite de hotelurisirestaurante, serviciile de asistenţa medicalăsi socială,transport, comunicaţii.

Calitatea invaţamantului masoară deci gradul de adecvare a caracteristicilor serviciului si ale prestării de serviciu la cerinţele societaţii (reprezentate de agentii economici, dar si de părinţi si, mai ales, de elevi / studenţi - ca principali beneficiari ).

Importanţa serviciilor de invaţamant se remarcă in mai multe direcţii: ocuparea forţei de muncă prin locurile de muncă furnizate, acestea reprezentand o solutie pentru somaj; prin oferirea unei educaţii superioare tinerilor si pregatirii acestora; aportul adus la crearea PIB-ului si la cresterea veniturilor naţionale.

CAPITOLUL I: Analizanivelului de dezvoltaresispecializare a serviciului de invatamant in Romania

1.1 Prezentareaserviciului de invatamant in Romania

Învatamântul reprezinta, pentru toate tarile lumii, unul dintre serviciile cele mai importante din categoria celor finantate de la buget. El are rolul de a forma cadrele calificate necesare ramurilor economiei, de a realiza educarea permanenta a oamenilor , de a stimula si facilita procesul de intruire generala, contribuind astfel la dezvoltarea societatii, la cresterea economica.

Educaţia contribuie într-un procent semnificativ la creşterea economică. În primul rând, prin crearea de noi cunoştiinţe este favorizată emanciparea indivizilor care vor deveni oameni de ştiinţă şi investitori. Astfel, se va ajunge la dezvoltarea de noi procese şi tehnologii. În al doilea rând, creşterea economică este influenţată de transmiterea de cunoştiinţe şi informaţii. Şcolile si universităţile asigură nivelul de educaţie şi instruire necesare pentru a putea întelege informaţia noua, iar la acest capitol, România se menţine încă printre ţările fruntaşe.

În România, învăţământul superior este cel care genereaza specialiştii care vor conduce într-un viitor apropiat societatea şi economia românească integrată în Uniunea Europeana. Realizarea unei conduite orientate spre calitate constituie o constrângere majoră în procesul de integrare europeana a României fiind în acelaşi timp “elementul vital pentru atingerea unei economii prospere” (M.Juran). O importanţă majoră o are în această privinţă componenta educaţionala, nu numai sub aspectul calităţii prestaţiei ci în însăşi integrarea nevoii de calitate în cultura naţională.

1.2. Indicelespecializarii absolute pentrupopulatiaocupatasi PIB in perioada 2000-2009 in Romania

Pentru a analiza evoluţia serviciilor de învăţământ în România în perioada 2000-2009 am ales următorii indicatori: populaţia ocupată şi PIB-ul alocat.

Tabel 1. Evolutia PO in invatamant si in total servicii in Romania in perioada 2000-2009:

Ani Populatia ocupata totala in

Romania(mii pers)

Populatia ocupata in invatamant(mii

pers)

Ponderea (%)- ISA

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

10507

10439

9234

9222

9157

9146

9313

9353

9369

9243

421,4

421,8

415,0

420,0

429,6

429,7

426,1

429,0

432,0

413,0

4,01

4,04

4,50

4,56

4,69

4,69

4,57

4,58

4,61

4,46

Medie 9498,3 423,76 4,471

Graficul 1: Populatia ocupata in invatamant in totalul populatiei ocupate in Romania in anul 2000:

95.99%

4.01%

Ponderea PO in 2000

Populatia ocupata in RomaniaPopulatia ocupata invatamant

Sursa: graficintocmit; valoripreluate din AnuareleStatistice

Graficul 2: Populatia ocupata in invatamant in totalul populatiei in Romania

95.53%

4.47%

Indicele specializarii absolute

Populatia ocupata in RomaniaPopulatia ocupata in invatamant


Graficul 3: Populatia ocupata in invatamant in totalul populatiei ocupate in Romania in anul 2009:

95.54%

4.46%

Ponderea PO in invatamant in 2009

Populatia ocupata in RomaniaPopulatia ocupata invatamant


Pe baza graficelor si a datelor prezentate in tabel,observam ca ponderea cea mai mare a populatiei ocupate in serviciul de invatamant in populatia ocupata din Romania a fost de 4,46 % in anul 2009.In perioada analizata, se observa o evolutie neuniforma a populatiei ocupate, spre exemplu pana in 2004 a fost o evolutie ascendenta, explicatia fiind faptul ca invatamantul a inregistrat o dezvoltare din ce in ce mai semnificativa, din 2004 pana in 2005 a stagnat, ca apoi urmand sa scada in 2006 cu 0,12%, iar apoi, din 2007 se observa o usoara crestere.

Tabel 2.Evolutia PIB in invatamant in totalul PIB-ului Romaniei 2000-2009:

Ani PIB total in Romania (miliarde

RON)

PIB in invatamant(miliarde RON)

Ponderea (%)- ISA

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

80,3

116,7

151,4

189,1

238,7

287,2

342,4

404,7

503,9

491,3

2,32

3,1

4,21

6,00

8,02

9,74

10,92

12,07

17,34

16,84

2,88

2,65

2,78

2,87

3,35

3,39

3,19

2,98

3,44

3,42

Medie 280,57 9,05 3,09

Graficul 4: PIB-ul in invatamant in totalul populatiei ocupate in Romania in anul 2000:

97.12%

2.88%

Ponderea PIB-ului in invatamant in Romania in 2000

PIB RomaniaPIB invatamant

Graficul 5: PIB –ul in invatamant in totalul populatiei ocupate in Romania:

96.91%

3.09%

MEDIE


Graficul 6: PIB-ul in invatamant in totalul populatiei ocupate in Romania in anul 2009:

96.58%

3.42%

2009



Ponderea medie a serviciilor de invatamant raportat la total economie este de 3,09%, rezultand ca aceste servicii nu au o importanta foarte mare, insa sunt semnificative pentru Romania deoarece serviciile de invatamant contribuie la cresterea economica.

Datele prezentate mai sus scot in evidenta o scadere a ponderii PIB-ului in invatamant de-a lungul perioadei analizate. Insa trebuie reamintit faptul ca, din punct de vedere valoric, acesta are un trend ascendent. Cea mai mica pondere a acestuia se intalneste in anul 2001, reprezentand 2,65%, iar cea mai mare in 2008, de 3,44%.

CAPITOLUL II: Analizacomparativa a dezvoltariisispecializariiserviciilor de invatamant in

Romania si in Italia

2.1. Prezentareaserviciului de invatamant in Italia

Pentru analiza comparativă a serviciilor de învăţământ, ne-am ales ca ţară de comparaţie Italia, deoarece aceasta a jucat un rol important în înalta educaţie europeanǎ: este una din cele patru ţǎri care s-a angajat la crearea aşa numitei “Arii Europene a Înaltei Educaţii” (declaraţia de la Sorbona, Mai 1998), astfel încât pornind aceastǎ reformǎ de învǎţǎmânt, numitǎ “Procesul Bologna”( Declaraţia de la Bologna, Iunie 1999), s-a rǎspândit în toatǎ Europa.

Învǎţǎmântul de stat, de care e responsabil Ministerul Educaţiei şi Cercetǎrii (Ministero dell'Università e della Ricerca) este gratuit pânǎ la sfârşitul învǎţǎmântului primar şi secundar. Şcoala, în toate regiunile Italiei, este obligatorie pânǎ la vârsta de 16 ani, pe o perioadǎ de 9 ani.Anul şcolar începe de obicei de la mijlocul lunii septembrie şi se încheie la sfârşitul lunii iulie. Durata cursurilor poate varia de la o regiune la alta, 5-6 zile pe sǎptǎmânǎ, full sau part-time.

Educaţia publică din Italia are o etapă de cinci ani de clase primare şi într-un stadiu de opt ani de clase secundare, împărţit în prima clasa de liceu (gimnaziu) şi a doua şcoală de grad secundar (sau liceu). Italia are un standard ridicat de educaţie publică, depăşind de alte ţări comparabile dezvoltate, cum ar fi Regatul Unit şi Germania. Țara are atât sisteme publice, cât şi private de învăţământ.

Potrivit indicatorilor naţionali pentru ştiintă (1981-2002), o bază de date produsă de Grupul de Servicii de cercetare care conţin liste de ieşire şi statisticile citare pentru mai mult de 90 de ţări, Italia are o putere de peste medie de lucrări ştiinţifice (în ceea ce priveşte numărul de lucrări scrise cu cel puţin un autor fiind din Italia), în domeniul ştiinţei spaţiale (9,75% din

lucrări din lume fiind din Italia), matematică (5.51% din lucrari in lume), informatică, neurostiinte, şi fizica, de ieşire în ceea ce priveşte numărul de documente de produse se înregistrează în domeniul ştiinţelor sociale, psihologie şi psihiatrie, şi de economie şi afaceri.

2.2. Indicelespecializarii relative pentrupopulatiaocupatasi PIB in 2009 in Italia

ISR=ISA in Romania- ISA in ItaliaISR-indicele specializarii relativeISA-indicele specializarii absolute

Tabel 3.Indicele specializarii relative pentru populatia ocupata in invatamant in anul 2009 in Italia:

ANUL ISA Romania(%) ISA Italia(%) ISR Italia(%)

2009 4,46 5,63 -1,17

Tabel 4.Indicele specializarii relative pentru PIB in invatamant in anul 2009 in Italia:

ANUL ISA Romania(%) ISA Italia(%) ISR Italia(%)

2009 3,42 4,93 -1.51

CAPITOLUL III- Previziuniprivinddezvoltareasispecializareaserviciilor de sanatatesiasistentasociala in Romania

Se va previziona populatia ocupata in sanatate si asistenta sociala, precum si PIB-ul din serviciile de sanatate, revenind la primele tabele. Pentru aceasta se vor folosi 2 metode de previzionare: metoda modificarii medii absolute si metoda trendului liniar.

I. Previziunea populatiei ocupate:

a) Metoda modificarii medii absolute:

Ani y-PO in invatamant Romania(mi

i pers)

ti Valorileajustate

~y i= y1+ ∆∗t i

Abaterile

( yi - ỹi )²

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

4,01

4,04

4,5

4,56

4,69

4,69

4,57

4,58

4,61

4,46

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

4,01

4,06

4,11

4,16

4,21

4,26

4,31

4,36

4,41

4,46

0

0,0004

0,1521

0,16

0,23

0,185

0,067

0,048

0,04

0

Total 44,71 0,8825

Sursa:tableintocmi; valoripreluare din AnuareleStatistice.

Modificareamedieabsoluta:∆ = yn− y1n−1

= 0,05

Media aritmetica simpla: y = 4,471

Abatereamediepatratica:σ = √∑ ( y i−~y i )2

n=0,29

V= σy

* 100=> v= 0,064%<5%=>metodaajusteaza seria de date

b)Metodatrenduluiliniar:

Ani y-Po in invatamant in Romania

ti t i2 yi*ti yi= a+ b* ti ( yi - ỹi )²

(mii pers)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

4,01

4,04

4,5

4,56

4,69

4,69

4,57

4,58

4,61

4,46

-9

-7

-5

-3

-1

1

3

5

7

9

81

49

25

9

1

1

9

25

49

81

-36,09

-28,28

-22,5

-13,68

-4,69

4,69

13,71

22,9

32,27

40,14

4,246

4,296

4,346

4,396

4,446

4,496

4,546

4,596

4,646

4,696

0,055

0,065

0,023

0,026

0,059

0,037

0,0005

0,0002

0,0012

0,0556

Total 44,71 330 8,46 0,3225

~y = a + b*t i

a=y = ∑ y in

=4,471

b = ∑ y i∗t i∑ ti

2 = 0,025

σ = √∑ ( y i−~y i )2

n=0,0322

V= σy

* 100=> v= 0,007

v = 0,007% <5% =>metodaajusteazaseria de date maibine

c) Metoda modificarii medii absolute:

Ani y-PIB in invatamant

Ti Valorileajustate Abaterile

Romania(mii pers)

~y i= y1+ ∆∗t i ( yi - ỹi )²

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2,88

2,65

2,78

2,87

3,35

3,39

3,19

2,98

3,44

3,42

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2,88

2,94

3

3,06

3,12

3,18

3,24

3,3

3,36

3,42

0

0,0841

0,0484

0,0361

0,0529

0,0441

0,0025

0,1024

0,0064

0

Total 30,9 0,3769

Sursa:tableintocmi; valoripreluare din AnuareleStatistice.

Modificareamedieabsoluta: ∆ = yn− y1n−1

= 0,06

Media aritmetica simpla: y = 3,09

Abatereamediepatratica: σ = √∑ ( y i−~y i )2

n= 0,194

V= σy

* 100 => v= 0,062% < 5% =>metodaajusteaza seria de date

d) Metodatrendului linear:

ANI y-PIB-ul in invatamant in Romania(mld. RON)

ti t i2 yi*ti yi= a+ b* ti ( yi - ỹi )²

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2,88

2,65

2,78

2,87

3,35

3,39

3,19

2,98

3,44

3,42

-9

-7

-5

-3

-1

1

3

5

7

9

81

49

25

9

1

1

9

25

49

81

-25,92

-18,55

-13,9

-8,61

-3,35

3,39

9,57

14,9

24.08

30,78

2,757

2,831

2,905

2,979

3,053

3.127

3,201

3,275

3,349

3,423

0,015

0,032

0,015

0,011

0,088

0,069

0,0001

0,087

0,008

0,000009

Total 30,95 0 330 12,39 0,3251

~y = a + b*t i

a=y = ∑ y in

=3,09

b = ∑ y i∗t i∑ ti

2 = 12,39 :330= 0,037

σ = √∑ ( y i−~y i )2

n=0,18

V= σy

* 100 =>V=0,18:3,09=0,058

v = 0,058%<5% =>metodaajusteazamaibine seria de date.

Previzionareaevolutieipopulatieiocupate a Romanieidin 2009 pana la nivelulItaliei:

Ani Y previzionat(~y = a + b*t i)- metodatrenduluiliniar

2010 4,746

2011 4,796

2012 4,846

2013 4,896

2014 4,946

2015 4,996

2016 5,046

2017 5,096

2018 5,146

2019 5,196

2020 5,246

2021 5,296

2022 5,346

2023 5,396

2024 5,446

2025 5,496

2026 5,546

2027 5,596

2028 5,646

Previzionarea evolutiei PIB-ului Romaniei din 2009 pana la nivelul PIB-ului Italiei:

Ani PIB previzionat (~y = a + b*t i )- metodatrenduluiliniar

2010 3,497

2011 3,571

2012 3,645

2013 3,719

2014 3,793

2015 3,867

2016 3,941

2017 4,015

2018 4,089

2019 4,163

2020 4,237

2021 4,311

2022 4,385

2023 4,459

2024 4,533

2025 4,607

2026 4,681

2027 4,755

2028 4,829

2029 4,903

2030 4,977

Graficul evolutiei ponderii populatiei ocupate in Romania din 2000-2015

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20102011

20122013

20142015

0

1

2

3

4

5

6

yy ajustat

Grafic: Evolutia ponderii PIB-ului in invatamantul din Romania in perioada 2000-2015:

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20102011

20122013

20142015

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

yy ajustat

Dupa cum se poate observa dingraficul de mai sus, PIB-ul in educatie va creste in perioada2000-2030 (nu am facutgraficultotdeoarecenuavealocsuficient). In ciudafaptuluicarecesiuneaeconomica va afecta acest sector al economieinationale, rezultatuleconomicdineducatie va creste. Diferentelenusunt mari de la an la an, insaacestlucrureprezinta un avantaj, deoareceeducatia este unuldin cele mai importante capitolela nivel national. Intr-adevar, artrebuirealizata si o analiza a PIB-ului/locuitorpentru a inregistraefectivconsecinteleacestorcresteri.

Concluzii

În urma desfăşurării analizei serviciilor de învăţământ din România, am constatat faptul că ţara noastră se află printre ultimile ţări din Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor publice cu educaţia în PIB şi al populaţiei ocupate în învăţământ.Principala cauză a populaţiei ocupate aflate în continuă scădere, în ceea ce priveşte învăţământul, o constituie criza economică care a afectat şi acest sector al serviciilor, de aici şi salariile scăzute ale cadrelor didactice şi disponibilizările. În ciuda acestui aspect, PIB-ul în învăţământ în perioada 2004-2008, a avut o evoluţie crescătoare, evoluţie ce se va menţine şi în perioada previzionată.Comparaţia serviciilor de învăţământ din România cu serviciile de învăţământ din Italia, ne confirmă faptul că ne aflăm la periferia performanţelor educaţionale şi inovative şi că nu dispunem de standarde ridicare de mobilitate, flexibilitate şi reconversie în muncă, înclinaţia românilor spre formare profesională continuând să fie îngrijorătoare.De aceea, pentru viitorul apropiat, avem de rezolvat probleme grave legate de: subfinanţare, slaba calitate a actului educaţional, absenţa unei descentralizări reale a sistemului de educaţie, lipsa unui corp de manageri aferent, cumulul iraţional de ore al multor cadre universitare, stabilirea priorităţilor naţionale de alocare a fondurilor în funcţie de competenţe şi de nevoile pieţei, garantarea egalităţii de şanse pentru cei din mediul rural, insuficienta informare şi educare a populaţiei cu privire la rolul învăţării continue.

Bibliografie

Anuarul statistic al României, ediţie 2010

www.eurostat.eu

www.insse.ro

Manual de EconomiaServiciilor- Implicatii practice, autor Maria Ioncica, Editura Uranus,

Bucuresti

economia serviciilor

Documents