cvj nr. 593, luni 14 aprilie 2014

Cruci împodobiteîn Sãptãmâna

Mare a Paºtelui>>> PAGINAA12-A

Costel Avram se þine de cuvânt!

>>> PAGINAA3-A

Fãrã restricþii peDefileu, de Paºti

>>> PAGINILE 8-9

Cu animalul decompanie la ºcoalã

>>> PAGINAA4-A

Diamantul negru alVãii Jiului, evaluat

la 10 miliarde de euro

>>> PAGINAA11-A

Front comunpentru CEH

>>> PAGINAA15-A

ªapte pentru masa de Florii a

bunicilor>>> PAGINAA13-A

Motocicleta din garda lui

Ceauºescu, expusãla Petroºani>>> PAGINAA16-A

Locurile de joacã,þinta vandalilor

>>> PAGINAA5-A

S-a sinucis pe calea feratã

>>> PAGINAA7-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 593

Luni, 14 Aprilie 2014

L a nici un an de la inaugurarea celei mai inedite treceri de pietoni din judeþulHunedoara, edilii petrileni au stricat totul. Totuºi, primarul Pãducel spune cã va

remedia situaþia. În fapt, trecerea de pietoni sub forma unei claviaturi de pian, inauguratãîn luna iulie a lui 2013, în cinstea celebrului Ludovic Bacs, care a fost numit ºi cetãþeande onoare al oraºului Petrila, este acum între douã „epoci”. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Din ciclul „Ce-ai cu noi, bã? Pentru ce sã dãm cu var?”:

NICI ZEBRÃ, NICI CLAVIATURÃ

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

IleanaFIRÞULESCU

Vineri, a avut locAdunarea Generalã aCasei de AjurorReciproc aPensionarilor Petrila,în care s-a prezentatbilanþul financiar con-tabil pe anul 2013 ºiaprobarea proiectuluibugetului de venituri ºicheltuieli pe anul2014 ºi repartizareaexcedentului. Cenzoriiºi consiliul director ºi-au prezentat ºi eirapoartele pe anul tre-cut. Prezentãrile aufost video proiectatecu comentarii ºi expli-caþii pentru a nuexista dubii sau inter-

pretãri eronate. Directorul econom-

ic Beti Riºteiu, a expli-cat deschis cã mãrireaajutoarelor care secuvin membrilor vindin circuitul banilorcare produc bani –dobândã. Ideea cã numã împrumut estedepãºitã, pentru cãaceste împrumuturi,cât de mici, face acest

CAR sã fie unul puter-nic. De precizat cãnumãrul membrilorCAR a PensionarilorPetrila are 3400 demembri.

La adunarea gener-alã, preºedinteleConsiliului Director alCAR, Martin Borºa, l-a invitat ºi pe primarulPetrilei, Ilie Pãducel,care a dat, la rândul

sãu, un fel de rapot.Primarul Pãducel s-aadresat pensionarilorenumerând realizãrileprimãriei, de anul tre-

cut ºi pânã la zi.Recunoscãtori pen-

tru ajutorul dat de-alungul anilor dePrimãrie, conducerea

CAR i-a smuls o altãpromisiune lui IliePãducel, promisiunepe care a repetat-ohotãrât – voi ajutaCAR sã repare peexterior clãdirea undefuncþioneazã ºi undese desfãºoarã diverseactivitãþi specifice per-soanelor în vârstã.

ªi cum instituþia aîncheiat anul 2013 cuvenituri mai mari, ºipensionarii aflaþi înnevoie va fi un an maibun.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

Sportivul din capita-la Vãii Jiului, angajatca bibliotecar laBiblioteca MunicipalãPetroºani avea nevoieurgent de o sumã debani pentru a încheiacontractul cu asociaþiacare înregistreazã,monitorizeazã ºiacordã asistenþãsportivilor care vor sãtraverseze înot CanalulMânecii. Avram Iancuvrea sã fie primulromân care tra-verseazã canalul, iarprovocarea sa va avea

loc în luna august aacestui an. Pentru caºi România sã figurezeprintre þãrile care aureuºit aceastã perfor-manþã în instoria de200 de ani a traver-sãrilor înot a CanaluluiMânecii, tânãrul tre-buie sã facã faþã maimultor provocãri, iarcea financiarã este unadintre ele. Un altsportiv de performanþãi-a sãrit în ajutor.Preºedintele PNLPetrila, Costel Avram,i-a trimis sportivului omie de lire sterlinepentru a-ºi puteaîncheia înþelegerea cu

Channel SwimmingAssociation. ”I-ampromis cã-l voi susþineºi mã þin de cuvânt. I-am transferat 1000 delire sterline prinAsociaþia RosaMultiflora, asociaþiaculturalã pe care ocoordonez, banii fiindnecesari pentruînscriere ºi trebuiaudaþi urgent. Vreau caºi þara noastrã sã sepoatã mândri cu oasemenea perfomanþãºi de aceea în voisusþine pe AvramIancu. Noi suntem unpopor ambiþios ºi amîncredere cã va reuºi

sã-ºi ducã misiunea labun sfãrºit„, a declaratCostel Avram.

ª i diaspora îi sare în

ajutor

Costurile totale pen-tru traversareaCanalului Mânecii înotse ridicã la aproape8000 de lire sterline,iar bibliotecarul trebuiesã strângã aceºti banidin sponsorizãri. Pelângã Costel Avram ºialþi români ºi-au expri-mat dorinþa de a-l spri-jini financiar. „DomnulCostel Avram îºi þinepromisiunea de a mãsprijini financiar ºi dejas-a concretizat printr-osumã de bani, adicã1000 de lire pe caretrebuia sã le dau acumcãtre ChannelSwimming Associated.Tot dumnealui vrea sãfacã rost de o barcã cumotor care sã mãasiste ºi escorteze la

antrenamentele pelacurile mari ºi a discu-tat cu cei de la ApeleRomâne pentru a-mipermite sã înot înlacurile ºi barajelemari”, a declaratAvram Iancu, sportivulcare vrea sã fieprimul românce treceCanalulMânecii înot.Sprjin i-aupromis ºi mem-brii comunitãþiiromâneºti dinAnglia. AvramIancu se antre-neazã zilnicpentru a fi pregãtitpentru marea provo-care, iar la finalul luniiva traversa înot barajulValea de Peºti dinUricani. Nici un românn/a reuºit sa tra-verseze înot CanaluluiMânecii, cel caredesparte insula MariiBritanii de Europacontinentalã, iar dacãva reuºi, Iancu se vanumãra printre cei

900 de înotãtori de pemapamond care l/autraversat în cei 200 deani de la prima reuºitã.Performanþa e cu atâtmai grea cu câtsportivul, pe timpulcursei de înot, nu

poate sã se ajute denimic în afarã de slipºi de cascã. Iar petraseu existã destuleobstacole… În primulrând, curenþii de apã,sarea. Avram MariusIancu de 24 de aniface sport de perfor-manþã – full-contact,triatlon – cu rezultatedeosebite pe plannaþional ºi internaþion-al.

Costel Avram se þine de cuvânt!

C oordonatorul liberalilor dinValea Jiului a sãrit în ajutorul

bibliotecarului din Petroºani carevrea sã traverseze înot CanalulMânecii. Costel Avram i-a trimissportivului suma necesarã pentru a-ºi putea încheia angajamentul cuChannel Swimming Associated.

Haideþi sã facem bani, pentru a vã putea ajuta mai mult!

D irectorul economic al Casei de Ajutor Reciproc alPensinarilor din Petrila, Beti Riºteiu, a explicat

deschis adunãrii generale cã mãrirea ajutoarelor care secuvin membrilor vin din circuitul banilor care producbani – dobândã. Ideea cã nu mã împrumut este depãºitã,pentru cã aceste împrumuturi, cât de mici, face acestCAR sã fie unul puternic. De precizat cã numãrul mem-brilor CAR a Pensionarilor Petrila are 3400 de membri.

C ãþei, pisici,iepuraºi ºi

pãsãrele au venitvineri dimineaþã la „ªcoala altfel”. A fost un proiectpentru a face copiiisã iubeascã ani-malele ºi sã înveþesã le îngrijeascã,iar copiilor, cât ºiprofesorilor le-aplãcut foarte mult.

S-a încheiat ediþiadin acest an a „ºcoliialtfel” ºi elevii de laºcoala I.G Duca, sediuldin Aeroport, ºi-auadus la ºcoalã prieteniinecuvântãtori. Fiecarea luat în lesa, în cuºcãsau într-o cutie sau colivie prietenul necu-vântãtor ºi l-a prezen-tat cu mare mândriecolegilor. Câþeii aufãcut deliciul asistenþei,fetiþele au fost atrasede pisicuþe ºi iepuraºiºi fiecare a avut cevade spus despre prietenul lui.

„În cheamã Boy,are doi ani ºi douãluni. Este un prietenadevãrat. Este cãþel dinrasa Yorkshire ºi ºtiusigur cã mã iubeºte.De aceea vreau sãînvãþ cât mai multedespre câini, ca sã mãînþeleg bine cu el”, ne-a spus o fetiþã.„Aici am un iepuraº,dar acasã am unmotan. Se înþeleg, nuau treabã. Am grijã deamândoi ºi nu e chiaruºor sã îi întreþii.Iepuraºului îi plac cel

mai mult morcovii, îiadorã, dar cred cã o sãîl duc la cineva la curtecând se face maimare”, ne-a spus curegret o altã fetiþã,care a învãþat cum sãîntreþinã douã animaledin rase diferite.

Alþii au venit cu ani-male de pluº, sau chiarcu animale pe care le

îngrijesc virtual, pe otabletã, iar asta i-a pusîn încurcãturã chiar ºipe dascãli. „Pãi eu amavut niºte papagali,

doar cã mi-au murit.Nu ºtiu de ce, cã bãia-tul a murit primul dincauza unei boli, iarfata din cauza sin-gurãtãþii, sau cã erabolnavã ºi ea, aºa cãazi am venit cu tabletape care am un cãþel.Am mai mulþi prietenivirtuali, dar câineleeste preferatul meu.

Este bichon ºi estefoarte blând, petabletã”, a spus unbãieþel.

ªtiinþa a evoluatmult, iar copiii potavea ºi astfel de prie-teni virtuali, pe care îihrãnesc, îi schimbã,ori chiar îi plimbã, evi-dent pe tabletã, lucrupe care profesorii,recunosc, nu l-au luatîn calcul. „Nu am luatîn calcul cã ºtiinþa aevoluat ºi, mai nou,existã prieteni virtuali,animãluþe virtuale, darei au luat în calcul.Trebuia sã vin sã mãgândesc ºi la asta…”,a spus Rodica Maracu,profesoara care a iniþi-at o astfel de orã altfel.

ªi dacã nu au îngrijã un prieten pufos

real sau virtual, atuncisigur au unul de plus.

„Am avut un ham-ster, dar mi-amurit, nu ºtiudin ce cauzã.Acum am ajunsla pluº, e maiuºor de îngri-jit”, a spus uncopil care avenit la lec’iadespre animalecu o pisicuþã deplus, acþionatãde un meca-nism ce o fãceasã pãºeascã sausã miaune.

Nu este osimplã joacã sãai un prieten blãnos,cu carapace, sau cupene, iar pentru a veniîn sprijinul copiilor, laºcoalã a ajuns ºi unvânzãtor de astfel deanimale. El le-a expli-cat micilor „stãpâni”,ce responsabilitãþi auei. „În primul rând,copilul îºi doreºtefoarte mult un animal,dar conteazã foarte

mult dacã poate sã îºiasume aceastã respon-sabilitate. Pãrintele tre-buie sã vinã la noi sãse informeze, sã-ºialeagã un animal,corespunzãtor timpuluice i-l poate aloca. Astapentru cã un câine,spre exemplu, arenevoie de atenþiedouã, sau trei ore pezi, trebuie plimbat.. ªisunt lucruri pe care einu le ºtiu, iar vânzã-torii le spun cã suntanimale drãguþe, ieftinde întreþinut, numãnâncã mult, dar elînseamnã mult mai

mult. Trebuie educaþie,vaccinuri, igienã ºi aºamai departe”, a spusDenis Troanã, pro-prietar de Pet Shop.

Dacã tot a venit laºcoalã, vânzãtorul deanimale a fost asaltatcu întrebãri de copii,dar ºi de profesoriicare au participat lalecþia ineditã.„Subiectul este ineditpentru cã în general,copiii sunt iubitori deanimale ºi au mulþidintre ei animale decompanie, care suntprietenii lor cei maibuni. ªi eu sunt uniubitor de animale ºinu aº fi putut sãlipsesc de la aceastãlecþie”.

Fiecare a învãþatcâte ceva din acestãlecþie ºi copiii auschimbat pãreri, sauacomodat cu animaleleºi au învãþat cã oriceprieten blãnos, sau cuaripi are nevoie deîngrijire, hranã edu-caþie ºi multã dragoste.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 20144 Actualitate

Cu animalul de companie la ºcoalã

“Lucrãrile auînceput, dar numai înceea ce priveºtereparaþiile, adicãînlocuirea unor piuliþe,ºuruburi, înlocuireascândurilor de la bãnci,apoi va urma în modnatural vopsirea bãn-cilor. Momentan suntlucrãrile de reparaþii,iar între timp trebuie sãfacem toate demer-

surile necesare pentrua achiziþiona ºi ansam-bluri noi de joacã acolounde au fost deterioarecomplet ºi nu mai potfi reparate de persona-lul din cadrul SPADPPPetroºani”, au declarat responsabiliiadministraþiei locale.

Nu doar anotimpulrece îºi lasã amprentaasupra locurilor de

joacã ºi a parcurilor, ciºi vandalii.

“Nu se stricãneapãrat pentru cã afost iarnã, când esteiarnã lumea frecven-teazã mai rar parcurileºi se adunã perioademai lungi de timp încare starea lor fizicã nueste verificatã ºi atunciîn primãvarã avem maimulte de fãcut în acestsens pentru cã în gene-ral locurile de joacãdupã lãsarea serii devinþinta unor teribiliºti carefie scriu sau le rup ºi atunci trebuie în permanenþã înlocuitsau reparat câte ceva”,au mai spus cei de laPrimãrie.

În fiecare primãvarã,municipalitatea de laPetroºani trebuie sãrepare ce alþii au stricat. De precizat estefaptul cã în locurile dejoacã va fi înlocuit ºitartanul.

Monika BACIUMonika BACIU


A ctorii de laPetroºani ne-au

chemat din nou sãrâdem sãnãtos, la opremierã scrisã acummai bine de un secol.Ideea regizoruluiCristian Ioan a fostpusã în scenã cu multhaz ºi actorii ne-aufãcut sã râdem pânã lalacrimi, de o încurcã-turã amoroasã, ce poatefi oricând jucatã.

„Puricele în ureche” este,aºa cum spune regizorulpiesei scrisã acum multedecenii de GeorgesFeydeau, ocomediemereu actua-lã, dar adusãoarecum înactualitate deactorii de laPetroºani.Nimic nuputea fi maipotrivit pen-tru o searãde sâmbãtã ºitotul, de ladecor la cos-

tume, a asigurat reuºita.Distribuþia a fost unaexcepþionalã, fiecare actor adat ce e mai bun, iar pânãºi schimbarea decorului astârnit râsete, mai ales cã

soþul „încornorat” era departea cealaltã a uºii, iarsoþia zorea personalul sãschimbe mai iute ambianþade bordel, cu cea de casãboiereascã.

Piesa este o intrigãamoroasã, siropoasã ºi, aºacum ne-a spus regizorul larepetiþii, nici nu a fostnevoie sã o aducã prea mult în actualitate, ea fiindvalabilã întotdeauna.

Mihai Alexandru, actorulcare a dat viaþã unui per-sonaj cu defect de vorbire afãcut deliciul publicului, întimp ce Nicoleta Bolcã,directorul teatrului, care ajucat rolul principal feminina fost completatã cu profe-

sionalism de Nicolae Vicol,cel care a jucat un dublu rolde soþ infidel, dar ºiîncornorat oarecum ºi deangajat la bordel, cele douãroluri fiind jucate alternativde actor, într-un ritm alert.Triunghiul amoros a fostcompletat de rolul talentatu-lui Raul Hotcaº, un june„afemeiat”, în timp ce, pede altã parte, Irina BodeaRadu, Mihai Sima, DanielCergã, Ion Stoica, DorinCeagoreanu, IzabelaBadovics, Amelia Toacsen,Adelin Ilie, Oana LiciuGogu ºi Gheorghe Stoicaau completat un scenariuvechi, dar mereu actual,presãrat cu glume ºi ropote

de aplauze din partea publicului spectator, care aumplut sala pânã la refuz.Practic, biletele s-au vândutcu mult timp înaintea premierei ºi a fost nevoie caorganiztorii sã punã scaunepe margine ºi ºi aºa sala afost neîncãpãtoare.

„Am muncit împreunãcu toþii pentru reuºita acestui spectacol. Ca sã ocitez pe domniºoara direc-tor Nicoleta Bolcã, sperãmsã fie o comedie de zilemari. Este un spectacol într-un ritm infernal în ceeace mã priveºte jucând dublurol, trebuie sã intru ºi sã iesîn personaje foarte, foarterepede”, ne dãdea asigurãriNicolae Vicol, actorul cudublu rol, care a fãcut exactce a promis la repetiþii ºiîncã mult mai mult, pentrucã ropotele de aplauze i-auînsoþit fiecare schimbare de personaj.

Rolul Nicoletei Bolcã afost ºi el aplaudat la scenãdeschisã, iar actriþa a datviaþã unii personaj extremde apreciat de asistenþã,aceasta fiind o nouã premierã pe scena de laPetroºani

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

„Puricele în ureche” – extaz ºi bunã dispoziþie

Locurile de joacã, þinta vandalilorM unicipalitatea de la Petroºani vademara în scurt timp lucrãrile de

amenajare a parcurilor din localitate. ªilocurile de joacã care s+au degradat petimpul iernii vor beneficia de aceleaºilucrãri. Ba mai mult, edilii sperã sã maiachiziþioneze ºi alte obiecte destinatejocului.

Mircea NISTOR

“Vom încerca sã ajungem latoþi contribuabilii noºtri care aucase în zonele Maleia, Sãlãtruc,Slãtinioara ºi Rusu. Le vomtrimite, înainte, un aviz deinspecþie fiscalã ºi vom cãutasã vedem dacã dosarul fiscalcompletat de persoana respec-tivã coincide cu ceea ce estepe teren.

Asta, în sensul cã urmãrim

sã vedem dacã terenul, casa,curtea, anexele sau grãdinasunt declarate la impozit.Acþiunea de control va contin-ua pânã la finele luniioctombrie, atât la persoanelefizice cât ºi la o parte dintreagenþii economici.

La control participã ocomisie formatã din reprezen-tanþii noºtri, un inspector de laimpozite ºi taxe, unul de laBiroul Agricol, unul de la la

Sistematizare, precum ºireprezentanþii Poliþiei Locale.Sperãm sã gãsim înþelegere laoameni.

Dacã nu sunt acasã le vomtrimite câte douã rânduri deavize de inspecþie fiscalã ºi nevom decala programul de con-trol astfel încât sã-i gãsimacasã ºi sã putem colabora încele mai bune condiþii pentru aafla cum stãm cu baza impoz-abilã aflatã pe rol la ServiciulLocal de Impozite ºi Taxe”, aprecizat IoanaMãrgulescu, ºefulBiroului Local deImpozite ºþi Taxedin Petroºani.Controalele auînceput cu stradaVilelor ºi se vorintensifica dupãSfintele Sãrbãtoriale Paºtelui.

Mircea NISTOR

ªi în acest an ceimai buni platnici aurãmas tot pensionarii.Asta pentru cãoamenii au dorit sãbeneficieze de bonifi-caþia de 10% acordatãcelor care îºi achitãtaxele pânã la sfârºitul

lunii martie.“Dupã data de 31

martie a luat sfârºitoperaþiunea de acor-dare a bonificaþiei învaloare de 10% pen-tru persoanele fizicecare ºi-au achitat petot anul taxele ºiimpozitele locale. Cuîncepere din data de 1

aprilie, aplicãmmajorãri de întârzierede 2% în cazul celorcare nu ºi-au achitatdãrile locale peprimele 3 luni ale anu-lui. La fel ca ºi în aniianteriori, cei mai bun-platnici au rãmas pen-sionarii, acestoraadãugându-li-se per-soanele care au un locde muncã. În schimb,persoanele juridice auînregistrat un procentde achitare a taxelor ºiimpozitelor de doar35%, aceºtia plãtind

dãrile locale fie trimes-trial cu ordin de platã,fie semestrial, fie înmomentul în care aubani în cont”, adeclarat IoanaMãrgulescu, ºefServiciu Taxe ºiImpozite Locale

Petroºani. În ceea ce-i priveºte

pe contribuabilii per-soane juridice, foartemulþi dintre aceºtia auintrat în faliment ºidizolvare, acesta fiindprincipalul motiv pen-tru care doar 35%dintre ei ºi-au achitatdãrile locale.


Mircea NISTOR

„A fost o acþiune încadrul cãreia, timpde o sãptãmânã,elevii noºtri auparticipat la meserotunde, întrecerisportive, vizite la oserie de firme ºiinstituþii din locali-tate sau excursiiorganizate în mai

multe oraºe din þarã. Consider cã o astfel

de acþiune ºcolarã este

binevenitã”, a declaratNicoleta Demeter, direc-tor ªcoala Generalã „I.G. Duca” Petroºani. Cuîncepere de vineri, 12aprilie, elevii au intrat învacanþa de „Paºte”.Aceasta se va încheia îndata de 23 aprilie.

Tot pensionarii sunt baza…

D upã scurgerea primelor treiluni din acest an dãrile locale,

în Petroºani, au fost achitate în pro-cent de 81% de cãtre persoanele fiz-ice, respectiv 35% de cãtre cele fizice.

Casele, luate la verificat

Î n cursul sãptãmânii trecute, reprezentanþiiBiroului de Impozite ºi Taxe Locale din

Petroºani au demarat un program de inspecþiefiscalã în ceea ce priveºte casele nou construite ºicele existente. Sunt vizate toate casele din locali-tate ºi în special cele din zonele “rurale” alemunicipiului cum ar fi Maleia sau Slãtinioara.

Sãptãmâna „altfel”, la final

S ãptãmâna ºcolarã „altfel” s-a încheiat.De-a lungul a 5 zile elevii de la unitãþile

ºcolare au derulat mai multe activitãþi, print-re care s-au numãrat mese rotunde, întrecerisportive, vizite la o serie de instituþii sauexcursii în þarã.

U n bãrbat de46 de ani a

ajuns la UnitateaPrimiri Urgenþe dinPetroºani cu rãnigrave dupã ce ar fifost victima unuiaccident înGermania. Mediciiau crezut cã omul afost bãtut cu bes-tialitate ºi au aler-tat poliþia.

Omul este de locdin judeþul Prahova ºiera plecat în Germaniala muncã, unde ar fifost victima unui acci-dent. Ar fi cãzut de laînãlþime ºi s-a lovitextrem de rãu în zonacapului, dar ºi pe corp,cel puþin atât au reuºitsã afle anchetatorii.Înexplicabil, deºi seputea anticipa cãstarea sa se poateînrãutãþi, din cauzaloviturii la cap, dinGermania a fost trimisspre þarã cu un autocarpentru cã ar fi muncitla negru ºi nu era asig-urat.

Dupã mai multe orede mers bãrbatului,Dumitru Panã, i s-afãcut rãu în apropierede Deva ºi a fost dus laSpitalul Judeþean. Nuºe cunoaºte încã din cemotive, la Deva, nu afost internat, fie pentru cã a refuzat elori pentru alte motive,însã dupã alte douãore de mers cu autocarul, în apropierede Petroºani, omul numai era conºtient.Medicii de la Spitalulde Urgenþã Petroºani l-au preluat ºi au

anunþat poliþia dupã ceau vãzut rãnile pe carele avea. Aceºtia aucrezut cã a fost victima

unei agresiuni, însãpoliþiºtii au stabilit cãnu a fost vorba de oinfracþiune.

„Într-adevãr, laSpitalul de UrgenþãPetroºani a fost transportatã o persoanã, dar dinprimele verificãri pecare poliþiºtii le-aufãcut nu sunt suspiciuniprivind sãvârºirea vre-unei infracþiuni delovire sau vãtãmare.Se aºteaptã concluziilemedicului legist pentrua se stabili ce s-aîntâmplat”, a declaratLaura Bradu din cadrulBiroului de Presã alIPJ Hunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


ª oc ºi groazã pentrupasagerii trenului

Petroºani –Lupeni. Unbãrbat, fost angajat laCFR s-a aruncat în faþatrenului ºi mecaniculnu a mai putut opri.Omul a murit decapitatde tren.

Un bãrbat de 61 de anidin Petroºani a murit vineridimineaþã, cel mai probabildupã ce a decis sã-ºi punã

capãt zilelor. Omul a fost surprins de

un tren de cãlãtori care tre-cea prin zona stadionuluiJiul din Petroºani ºi, dupãpoziþia în care a fost gãsit,existã suspiciuni cã s-ar fisinucis. Cel mai probabil,este vorba despre un om,fost angajat la CFR, care acoborât scãrile prin pasajulamenajat, iar apoi ºi-a puscapul pe linia de cale feratã.Asta pentru cã trupul sãuzãcea fãrã viaþã în afara

gabaritului liniei, în timp cecapul era în interior.

Echipajul SMURD, care afost anunþat de mecanicultrenului prin 112, a ajunsimediat la faþa locului, iarparamedicii nu au avutdecât sã constate decesul.

„În jurul orei 7,00 amfost solicitaþi pentru a interveni la o persoanãlovitã de tren. Ne-amdeplasat la faþa locului cudouã autospeciale, una dedescarcerare ºi unaSMURD,dar din pãcate,la sosirea noastrã la faþalocului, am constatat cã persoana era decedatã”, a spus Cristain Baleia, pompier ISU Petroºani.

Cei de la Poliþia TF spuncã omul fusese angajat alCFR ºi mecanicul de pelocomotivã l-ar fi recunos-cut.

Din pãcate, se pare cãomul era singur ºi cert estecã nu s-a gãsit nici un biletde adio asupra sa. Totuºi, înbuzunare, criminaliºtii au

gãsit suma de 50 de euro ºi100 de lei. „În urma inci-dentului traficul feroviar n-afost perturbat, s-a fãcutcercetarea la faþa locului ºicadavrul a fost transportatla morgã”, a declaratadjunctul Poliþiei TFHunedoara,

Constantin Bãlþatu.Trupul neînsufleþit al lui

Nicuºor Novãcesc, care,spun cei care l-au vãzut, s-aaºezat cu gâtul direct peºina cãii ferate, cu câtevasecunde înainte ca trenul sãtreacã, a fost transportat lamorga spitalului de Urgenþã

din Petroºani, pentrunecropsie.

O echipã de criminaliºtiva stabili cu exactitate cums-a petrecut tragedia.

Rudele omului sunt uluiteºi nimeni nu îºi explicã cumde a ajuns sã recurgã laacest gest. „Vineridimineaþã s-a trezit. Nupãrea sã-l frãmânte nimic.Am aflat apoi de la soþia luicã la scurt de la plecarea sade acasã, a fost anunþatã cãs-a sicucis. Gestul sãu esteinexplicabil”, spun rudelebãtrânului.


Bãut ºipus pescandalU n bãrbat din

Petroºani aajuns încãtuºat lasecþia de poliþiedupã ce s-a luat deo patrulã de ordinepublicã. În momen-tul în care i s-a ce-rut sã se legitime-ze, bãrbatul, bãutbine, i-a ameninþatpe poliþiºti.

”Un agent depoliþie din cadrulBiroului de OrdinePublicã Petroºani ºiun jandarm din cadrulIJJ Hunedoara, întimp executau servici-ul de patrulare pestrada Unirii dinmunicipiul Petroºani,au fost abordaþi de unbãrbat care a ieºitdintr-un local ºi seafla în stare vãditã deebrietate. Bãrbatul aînceput sã adresezecuvinte ºi expresii

jignitoare, precum ºiameninþãri cu acte deviolenþã, fãrã nici unmotiv, la adresapoliþistului. Poliþistul i-a solicitat bãrbatuluisã prezinte docu-mentele de identitate.Bãrbatul a refuzat sãse legitimeze, astfelpoliþistul l-a încãtuºatºi l-a condus la sediulsubunitãþii de poliþie.Bãrbatul s-a opusimobilizãrii, poliþistulfiind nevoit sãfoloseascã forþa”,declarã Laura Bradudin cadrul Biroului dePresã al IPJHunedoara. Dupã cea scãpat de poliþiºti,la ieºirea din incintaPoliþiei municipiuluiPetroºani, bãrbatul areclamat faptul cã arfi fost agresat fizic.Poliþiºtii au întocmitpe numele acestuiaun dosar de cercetarepenalã sub aspectulsãvârºirii infracþiuniide ultraj, dosarul fiindînaintat Parchetuluide pe lângãJudecãtoriaPetroºani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

S-a sinucis pe calea feratã

Se zbate între viaþã ºi moarte

L a nici un an dela inaugurarea

celei mai inedite treceri de pietoni dinjudeþul Hunedoara,edilii petrileni austricat totul. Totuºi,primarul Pãducelspune cã va remediasituaþia.

În fapt, trecerea depietoni sub forma uneiclaviaturi de pian, inau-guratã în luna iulie a lui2013, în cinstea cele-brului Ludovic Bacs,care a fost numit ºicetãþean de onoare aloraºului Petrila, esteacum între douã„epoci”. Asta pentru cãvremea a stricatclaviatura gânditã deartistul ºi caricaturistul

Ion Barbu ºi angajaþiicare au marcat liniiledrumului, au stricat-ovopsid-o acum clasic.Practic, claviatura aajuns o mâzgãlealã, dincauza vopselei albe cuirizaþii fluorescente, carea fost aºezatã pesteceea ce a reprezentat,

timp de aproape un an,claviatura unui pian.Nici semnul de circu-laþie, nici indicatorulcare aduce aminte cãdirijorul Ludovic Bacs s-a nãscut la Petrila, nui-a impresionat pemuncitorii de lagospodãria oraºului,care nu au fost înºtiinþaþisã þinã cont de liniileclaviaturii ºi au trasatlinii ca la orice trecerede pietoni. Totuºi, IliePãducel spune cã o varemedia. „Vom da cunegru ºi o refacem. Nueste nimic stricat acolo”,a fost replica primaruluiIlie Pãducel, atunci cândl-am întrebat de ce astricat claviatura.

A u uitat istoriala nici un an

Sâmbãtã, 13 iulie2013, a fost o datãistoricã pentru micuþuloraº din estul Vãii Jiului,Petrila, pentru cã acoloa avut loc un eveniment

extraordinar. CelebrulLudovic Bacs a venitacasã ºi ziua în carePetrila l-a primit cuonorul cuvenit pe unuldintre cei mai seamãdintre cetãþenii sãi.Graþie unui proiect

cultural al fraþilor Barbu,“Planeta Petrila”,maestrul Ludovic Bacs,unul dintre cei mai deseamã muzicieni aiprezentului, compozitor,instrumentist ºi dirijor alOrchestrei Naþionale aRadiodifuziunii Române(din 1957) a devenit, din13 iulie 2013 cetãþeande onoare al oraºului încare a vãzut lumina zilei,la data de 19 ianuarie1930 ºi unde a

fãcut primii paºi spreceea ce avea sã devinão carierã de succes înmuzica clasicãromâneascã ºi internaþionalã.

Ludovic Bacs ºi-aînceput studiile muzicaleîn oraºul natal, Petrila.A studiat iniþial vioara,cu profesorul JosephFaubich. A urmat apoistudiile liceale la Liceulde Stat din Petroºani,când a fost admis ºi cainstrumentist în formaþiasimfonicã a oraºului,condusã de profesorulJulius Horáèek.

Între anii 1948-1951îºi continuã studiile laConservatorul de muzicãdin Cluj apoi, ca bursier,între 1951-1956urmeazã studii de per-fecþionare în Rusia, laConservatorul de muzicã“Piotr Ilici Ceaikovski”din Moscova.

În cinstea lui a fosttrasatã o trecere depietoni sub forma uneiclaviaturi de pian, însã,vremea ºi vremurile,aproape au distrus-o, iarsemnul de circulaþie ºipanoul pe care stã scrisnumele compoztorului,stau acum lângã o trecere de pietoni, carenu e nici zebrã, niciclaviaturã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

ª oferii vorputea circula

fãrã restricþii peDefileul Jiului, cuocazia sãrbãtorilorpascale.

Reprezentanþii SecþieiDrumuri Naþionaleinformeazã cã, în perioa-da 18-21 aprilie, traficulva fi liber la orice orã.Totodatã, în momentulde faþã se poartã discuþiica restricþiile sã fie ridicate ºi în perioada 1-4 mai 2014.

Timp de patru zile,ºoferii vor putea circulaliber, dar traficul va fisemaforizat, aºa încâtºoferii care vin din Gorjla Petroºani, sau invers,

vor sta la cel puþin 10 semafoare Totuºi,drumarii spun cã mãcarde sãrbãtori vor fi opritelucrãrile ºi asta ar puteafi valabil ºi în mini-vacanþa de 1 mai.

„Se va circula liber devineri pânã luni, înperioada sãrbãtorilorpascale, pentru caoamenii sã poatã ajungeacolo unde doresc ºi sã

evitãm aglomeraþia. În rest, restricþiile suntaceleaºi, pânã în lunaiunie, dar purtãm discuþiipentru a vedea dacã sepoate ca ºi în perioada1-4 mai sã avem liber lacirculaþie, avem o seriede evenimente în aceastãperioadã, iar conducã-torii auto trebuie sã aibãaccesul liber”, a declaratIon Tudor, directorul

Secþiei DrumuriNaþionale Gorj.

Începând din lunamartie, pe Defileul Jiuluise circulã cu restricþii.Astfel, de luni pânã sâmbãtã, între orele6:00 ºi 22:00, traficuleste închis, cu excepþiaintervalului de timpcuprins între ora 12:00ºi 14:30, când maºinileau voie sã circule peDefileul Jiului. Duminicaºi pe timpul nopþii, trafi-cul nu este restricþionat.Pe acest tronson dedrum se efectueazãlucrãri de modernizare aºoselei. Conform graficu-lui întocmit de proiec-tant, lucrãrile vor duratimp de trei luni, avândtermen de finalizare la15 iunie 2014.


Sâmbãtã dimineaþa,echipajele care au concurat în cadrul com-petiþiei au reprezentatunitãþile ºcolare dinlocalitate, respectivªcoala numãrul 1,ªcoala numãrul 2 ºiLiceul Teoretic "MirceaEliade". Cele care aureprezentat ciclul gimnazial, au concuratîntre ele, iar echipajuldin ciclul liceal, deºi nua avut concurenþi, ademonstrat cã poatereprezenta municipiul laetapa judeþeanã a concursului „Sanitariipricepuþi”, care se vadesfãºura în data de 7iunie 2014, în oraºulGeoagiu. La finalul concursului, toþi tineriis-au declarat entuzias-maþi ºi bucuroºi cã pot

fi pãrtaºi la astfel deacþiuni, care cel maiprobabil mai târziu îipot defini ca adulþi.

“Am fost pentruprima datã coordonatorprincipal ºi mi s-a pãrutcã echipajele suntpregãtite ºi cã s-au descurcat chiar bine”,ne-a spus AlexandraCojocaru, coordonatorprograme pentruSãnãtate, Prim Ajutor ºiSanitarii Pricepuþi dincadrul SubfilialeiMunicipale a CruciiRoºii Lupeni.

C ursul de „SorãVoluntarã de

Cruce Roºie”În afarã de acþiunile

care vizeazã tinerii, aici,la Crucea Roºie Lupenimai sunt zeci de

programe care implicãoamenii din comuni-tate. Spre exemplu,cursul de „SorãVoluntarã de CruceRoºie”, un curs careeste recunoscut în toatãEuropa ºi nu numai,dupã toate protocoaleleinternaþionale, este unul

foarte apreciat deoameni de toatevârstele. La acest curscare înseamnã nu doardeprinderea tehnicilorde acordare a primuluiajutor, ci ºi cea a îngrijirii bolnavului,printre altele, se înscriuanual zeci de cursanþi

din toate mediile ºi detoate vârstele. “Este uncurs nemaipomenit, aºrecomanda oricui sã îlfacã. Dupã ce îl termineu, vreau sã-l înscriu ºipe bãiatul meu. Aici amînvãþat lucruri carechiar nu le ºtiam”, ne-adeclarat Emila, o cur-santã. Pe lângã lecþiilede teorie predate de ceimai buni medici ºi asistenþi din spital, cursanþii, care nu sunt doar femei, ci ºibãrbaþi, au ºi ore depracticã pe secþii, ceeace îi ajutã sã înþeleagãºi mai bine cunoºtinþelede ordin medical ºi nu numai. ªi, mai tottimpul, absolvenþii dauconcursuri pentru posturi în unitãþile spi-taliceºti, ori cãmine dinþarã ºi strãinãtate pecare le trec cu brio.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Din ciclul „Ce-ai cu noi, ba? Pentru ce sã dãm cu var?”:

NICI ZEBRÃ, NICI CLAVIATURÃ

La Lupeni, tinerii sanitari sunt pricepuþi!S âmbãtã dimineaþã, la Spitalul din

Lupeni, a avut loc etapa municipalã aconcursului Sanitarii Pricepuþi organizat deCrucea Roºie, filiala localã. De fapt, motoriiacestei acþiunii au fost în special voluntariigrupei de tineret, copii care din dorinþa de adeprinde ºi mai bine regulile atât de simple,dar complicate, totodatã, alte umanitãþii ºivoluntariatului, se implicã sistematic înacþiuni de tot felul care nu pot decât sã leaducã cinste.

UniversitateaPetroºani a maifãcut angajãri,dar tot duce lipsãde personalU niversitatea

Petroºani duce lipsãde personal administrativ,iar asta nu de ieri de azi, cide câþiva ani.

Pânã de curând, aici nu s-auputut face angajãri deloc din

cauza ordonanþei care prevedeablocarea lor în instituþiile de stat,dar acum câteva lâuni s-a reuºittotuºi, sã se scoatã la concurs treiposturi. „Aveam un deficit depersonal în special în privinþapaznicilor, însã am reuºit sãocupãm trei astfel de posturi,pentru a redresa oarecum situ-aþia. Însã, nu este suficient, armai fi nevoie sã ocupãm câteva,dar din pãcate, angajãrile suntdin nou sistate”, a declaratDacian Ciodaru, director generaladministrativ la UniversitateaPetroºani. De fapt, laUniversitate ar mai fi nevoie decel puþin 10 agenþi de pazã pen-

tru protejarea tuturor obiectivelordin campus ºi nu numai pe careinstituþia le are în administrare.Însã, chiar ºi dupã ce se va daliber la angajãri de-a dreptul,scoaterea la concurs a posturilorlibere nu se va putea face preauºor, pentru cã acest lucru trebuieanalizat în Consiliul deAdministraþie, pentru a se vedeaºi dacã existã suport financiar înbuget. Un alt motiv pentru careposturile au fost vacante atâtatimp este ºi cel al salarizãrii.Leafa unui paznici este de circa6, 7 sute de lei, bani în mânã,insuficienþi, de altfel pentru untrai decent. (Adriana P(Adriana PAAVEL)VEL)

Fãrã restricþii pe Defileu, de Paºti

Monika BACIU

“Au fost douã runde dediscuþii dupã adresa pe caream înaintat+o conduceriiComplexului EnergeticHunedoara ºi am solicitatîntrunirea comisiilor pentrunegocierea cuantumuluiconform contractului colec-tiv de muncã aplicabil lanivelul complexului. Înurma discuþiilor pe carele+am avut cu conducerea

ºi în urma prezentãrii situ-aþiei ni s-a propus un adaossalarial sub cel pe care l+auavut angajaþii CEH în anul2013 cu ocazia SfintelorSãrbãtori de Paºte, dar prinnegociere am încercat sãobþinem exact ceea ce auprimit salariaþii ºi anul tre-cut. De foarte multe ori amspus cã dacã nu reuºim sãobþinem mai mult pentrusalariaþii noºtri mãcar sã nupierdem. Având în vedere

cã pânã în 30 aprilie 2014se lucreazã pe douã con-tracte colective de muncãdiferite , în CCM care seaplicã sucursalei DiviziaMinierã pentru aceastãocazie se acordã tichetecadou în valoare de 400 delei ºi pe contractul colectivde muncã al energeticie-nilor a rãmas o sumãbrutã de 300 delei care vorintra pe fiºa deplatã a colegilordin energie astfelcã aceºtia vorrãmâne cu 210 leibani în mânã”, adeclarat Petre Nica,preºedinte SindicatulMuntele.

Minerii ºi energeticieniivor primi aceste adaosuri

salariale în cursul acesteisãptãmâni.

În ceea ce priveºte

programul de lucruîn perioada sãrbãto-rilor acesta nu vasuferi modificãrimajore.

“Pentru perioadasãrbãtorilor nu vomconveni alt programde lucru decât celcare este conformcontractului colectivde muncã.avem a

doua zi dePaºte

liberpeparteaminierã, iar pe partea ener-geticã cei care lucreazã pe

program continuu îºidesfãºoarã activitatea

conform programului nor-mal de lucru”, a mai pre-

cizat sursa citatã. ªi minerii de la

Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine VAlea Jiuluivor beneficia de tichetecadou tot în valoare de 400de lei.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Mircea NISTOR

Simpozionul este orga-nizat de cãtre TAIEx(Biroul Comisiei Europenepentru Schimb deInformare ºi AsistenþãTehnicã).

“La solicitarea

Ministerului Muncii dinTurcia va fi organizat unseminar TAIEx la carespecialistul nostru, doc-torul inginer MihaiMagyari, va fi lector ºi vasusþine douã sesiuni de oimportanþã deosebitãprivind protecþia la

exploziviiindustriali”, adeclaratArturGãman,directorINCD -INSEMEXPetroºani.

Dupã cuma mai pre-

cizat directorul institutuluidin Valea Jiului prezenþala seminarul programat înTurcia este binevenitã.“Consider cã participareala aceastã acþiune estebinevenitã, în special,pentru lãrgirea vizibilitãþiiinternaþionale a INSE-MEX ºi, totodatã, în ceeace priveºte contactele pecare le putem stabili cuocazia acestor dezbateri ºireuniuni”, a mai spusArtur Gãman.

În parantezã fie spus,în acest an, INCD - INSE-MEX Petroºani împlineºte65 de ani de existenþã.

INSEMEX, reprezentat la IstanbulI nstitutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru

Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INCD – INSE-MEX) Petroºani va avea un reprezentant la o manifestare progra-matã a se desfãºura luna viitoare la Istanbul (Turcia). Astfel,cercetãtorul Mihai Magyari va participa, în perioada 25 – 26 mai,la un work-shop destinat pregãtirii specialiºtilor în “atmosfereexplozive” din þãrile în curs de aderare la Uniunea Europeanã.

Prime pentru angajaþii CEH

S indicatul Muntele ºi administraþiaComplexului Energetic Hunedoara au

stabilit valoarea primelor ce vor fi acordateangajaþilor cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.Minerii vor beneficia de tichete cadou învaloare de 400 de lei, în timp ce energeticienii vor primi puþin peste 200 delei, banii fiind viraþi în salariu.

Monika BACIU

”Dacã nu se reindustrial-izeazã accelerat România,aceastã energie nu se vaputea vinde ºi stãm pe unbutoi de bunãstare, pe unzãcãmânt de cãrbune esti-mat la 10 miliarde de euroºi suntem, din pãcate, inca-pabili sã capitalizãminteligent în Hunedoaraaceastã resursã. Ce a fãcutPSD-UL? Un managementinteresat, clientelar, un stilPSD-ist tipic: ia banul dintr-o parte, îl duce în altãparte, mai închide o cre-anþã fiscalã cum s-a întâm-plat, de 70 de milioane delei prin preluarea la CEH,ºi românii tac pentru câtevazile, eventual pânã trec

alegerile, dar apoi?Falimentul ºi insolvenþariscã sã devinã inevitabile”,a declarat prim-vicepreºedintele PDL,Andreea Paul la Petroºani.

Liderii PDL îl mai acuzãºi pe ministrul Economiei,Constantin Niþã de faptulcã a tratat sistemul ener-getic ca pe un restaurant.

”Sistemul energeticnaþional a fost privit dedomnul ministru Niþã ca peun restaurant la care politi-cienii trebuie sã vinã sãserveascã masa ºi asta sevede în pierderi, în ºomajulîn lanþ. Domnul ministruNiþã trebuie sã îºi deademisia pentru bãtaia dejoc legatã de Valea Jiului.Nu s-a fãcut nicio investiþie,

ba mai multdecât atâtsunt puºi ladispoziþiebani, ajutoarede stat de laANRE pentrutermocen-trala Mintia,de 14 mil-ioane de leipe lunã ºi nus-a fãcut nicimãcar ostrategie dereducere acosturilor dementenenþãca sã dãm oºansã. Ce a mai fãcut?Complexul EnergeticHunedoara trece de peprofit în 2012 – în urma

unui plan de construcþiepus pe hârtie, gândit dePDL- pe pierdere în2013 în urma nominal-izãrilor de

neprofesioniºti ºi depoliticieni. ªi pierderiledevin galopante. Nu afãcut nimic pentru strate-giaa naþionalã energet-icã”, a precizat AndreeaPaul.

Nici Cãtãlin Predoiunu s+a lãsat mai prejos.

Acesta a spus cã situaþiaactualã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara sedatoreazã guvernului Pontaºi cã ar fi putut existasoluþii de revigorare.

”Ceea ce se întâmplã cuComplexul EnergeticHunedoara este încã o

crimã peconºtiinþaGuvernuluiPonta. Seputea salvasituaþia: o legespecialã caresã permitã încontinuaresubvenþie pebaza unorderogãri ºi înacelaºi timp

un proiect de eficientiziare,de restructurare pe criteriieconomice. Existã dezin-teres din cauza luptelorpolitice de la centru în caredomnul Niþã este protago-nist. Trebuie sã curmãmaceastã situaþie”, a declaratCãtãlin Predoiu, prim-vicepreºedinte PDL.


Maximilian GÂNJU

La o spãlãtorie auto sit-uatã la intrarea înmunicipiul Vulcan, inspec-torii au descoperit maimulþi angajaþi fãrã formelegale, însã au reuºit sã-lprindã doar pe unul dintreei. Restul oamenilor aufugit imediat cum inspec-torii ITM au început veri-ficãrile.

Patronul spãlãtoriei

auto a fost sancþionat cuamendã de 10 mii de lei.Controalele vin ca urma a

unei acþiuni demaratã laînceputul anului ºi suntefectuate de cãtre inspec-torii din Deva. Acest lucrupentru cã majoritatea verificãrilor efectuate deserviciul din Petroºani n-au scos la invealã nereg-uli, însã inspectorii de lacentru le-au descoperit.Mai mulþi angajatori dinValea Jiului s-au ales cusancþiuni cuprinse între10 mii de 20 de mii de leipentru cã aveau angajaþifãrã forme legale.

Amendaþi pentru munca la negru

O descindere a inspectorilor din cadrulITM Hunedoara în Valea Jiului s-a

lãsat cu amenzi usturãtoare ºi angajaþiprinºi cã muncesc la negru. Acþiunea deverificare a inspectorilor de muncã a avutloc zilele trecute dupã ce aceºtia au primit informaþii cã mai multe societãþidin zonã îºi desfãºoarã activitatea cuangajaþi fãrã a le întocmi contracte demuncã, iar pontul lor a fost unul bun.

Diamantul negru al Vãii Jiului, evaluat la 10 miliarde de euro

Z ãcãmântul de cãrbune din Valea Jiului, estimat la 10 miliardede euro. Valea Jiului stã pe bogãþii de zeci de milioane de euro

care nu sunt exploatate astfel încât zona sã fie una prosperã. Badin contrã, pe zi ce trece Valea Jiului devine din ce în ce maisãracã. Liderii Partidului Democrat Liberal au spus joi la Petroºanicã huila din Valea Jiului este evaluatã la 10 miliarde de euro ºi cãeste nevoie urgentã de reindustrializarea României.

Monika BACIU

”Aici la bisericuþamicã din Sãlãtruc înLivezeni aºa seobiºnuieºte. Din moºi– strãmoºi seîmpodobesc crucile, seînnoiesc mormintele,se aranjeazã puþinpentru SfinteleSãrbãtori de Paºtipentru bãtrânii noºtri,pãrinþi, bunici. Se pun

batistuþele ca sã fienoi, cã plouã pesteele, se stricã în totanul ºi sã fie fru-moase, sã vadã cã nui-a uitat ºi mai au pecineva care o datã înan se gândeºte ºi lapãrinþii noºtri care numai sunt printre noi”,spune o localnicã.

Obiceiul împodobiriicrucilor nu se ºtieexact ce origine are,

nici mãcar bãtrânii nu-ºi mai amintescpovestea care stã înspatele acestui ritual.Toþi ºtiu însã, cã înacest fel îºi aratãrespectul faþã de ceimorþi ºi cã este unobicei care trebuierespectat. Un obiceipe care nici mãcarregimul extrem desever dus de comuniºtinu l-au putut rupe din

mintea momârlanilor.”În Sãptãmâna

Mare, înainte de Paºti,creºtinii vin sã aibãgrijã de mormintelelor, de ale celor dragiai lor ºi pe lângã fap-tul cã cautã sã

împodobeascã cu florimormântul ei au grijãºi de sfintele cruci. Deobicei se împodobesccrucile de lemn pentrucã sunt cruci deosebiteîn zona aceasta lamorminte, cruci fãcutede mânã ºi acestea sereînnoiesc, fie cã sevopsesc, se curãþã ºiapoi se pun aºanumitele cârpe aºacum se poartã în zonaaceastã, se înnoieºteeventual icoana dacãs-a uzat, s-a stricat,arãtând în felul acestadragostea cãtre ceidragi ai lor, de cei

rãposaþi. Atunci cândstrigãm Hristos a Învi-

at la Înviere, dinmorminte ºi ei nespun nouã cumultã bucurieavând casa lor dinlumea aceastaîmpodobitã”, ne-apovestit preotulIulian Sãlaje.

Bãtrânii spun cãacest obicei sepãstreazã cu sfinþe-nie ºi cã sperã caacesta sã dãinuie ºipeste ani.

”Se pãstreazã,noi pãstrãm obi-

ceiul ºi sperãm ca sã îlpãstreze ºi copiiinoºtri. Tot aºa sã neîngrijeascã ºi eimormintele noastrecând noi n-o sã maifim”, mai spune local-nica.

Obiceiul este specif-ic local ºi semnificãgrija pentru sufletelemorþilor. În noapteade Înviere oamenii vinla cimitir sã aprindãlumânãri, iar aceanoapte este cea maifrumoasã, când cimi-tirul este cuprins demii de luminiþeaprinse.

Adriana PAVEL

“Este sãrbãtoaremare pentru noi toþiºi mereu mergem labisericã. Ne mai

umplem sufletele deliniºte ”, a declarat ofemeie. “Simt cã suntîmpãcat cu mine cândvin aici. Eu sunt ºiFlorin ºi am un motivîn plus sã vin la biser-icã la aceastã zi demare sãrbãtoare”, adeclarat ºi un bãrbat.

A lua crenguþe desalcie sfinþite de laBisericã sau chiar floripentru cunoscuþii esteo tradiþie, însã pentrucei care sunt mai ocu-

paþi existã vânzãtoriiambulanþi. Dar, ºi peei i-a afectat criza.

“Am dat flori la 2lei bucheþelul, asteade primãvarã, cã lacelelalte am mainegociat preþul. Dar,nici aºa nu prea amavut cine ºtie ce vân-

zare”, a afirmat oflorãreasã.

Crenguþele de salcie amintesc defaptul cã în momentulîn care Iisus Hristos a

intrat în Ierusalim,oamenii l-au întâmp-inat cu ramuri tinere,dar în acelaºi timpacestea simbolizeazãrenaºterea naturii saubiruinþa vieþii împotri-va morþii.

De asemenea, ieri,de Florii, aproape 1,5

milione de români ºi-au sãrbãtorit onomas-tica.

Cele mai întâlnitenume în rândulromâncelor suntViorica Florentina ºiFlorica, iar la bãrbaþiFlorin.

Biserici pline în Duminica Floriilor

C redincioºii ortodocºi au sãrbãtorit ieri ÎntrareaMântuitorului în Ierusalim sau a Floriile, aºa

cum se mai numeºte ultima duminicã înainteaPaºtelui. În Valea Jiului, oamenii au mers la bisericã,au asistat la slujba specialã ºi s-au întors acasã curamuri de salcie sfinþitã sau de mãslin.


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

Cruci împodobite în Sãptãmâna Mare a Paºtelui

U n obicei unic la nivel naþional se regãseºte înValea Jiului, mai exact într-un cartier al municip-

iului Petroºani. Oamenii locului îºi cinstesc morþii înSãptãmâna Mare dinaintea sãrbãtorilor Pascale.Cimitirul din Sãlãtruc se tranformã în aceastã perioadãîntr-unul plin de culoare. Oamenii locului vin ºiîmpodobesc mormintele celor trecuþi în nefiinþã.

IleanaFIRÞULESCU

Preotul Gabriel Bulfnu este de loc dinValea Jiului, dar odatã cu venire sa, s-arevigorat sprijinireaenoriaºilor aflaþi însituaþii nu preafericite. Pânã atunci,pãrintele Pãtraºcudeþinea faima deajutãtor al sãrmanilor,de pãtrãtor de tradiþiiºi ocrotitorul copiilor.

Ajus pe locuriledintre Jiului, pãrinteleBulf n-a avut odihnãºi a antrenat multãlume în fapte cari-tabile, în donaþii pen-tru scopuri nobile.

Aºa a luat fiinþãCentrul de îngrijirepentru vârstnici, înfosta ºcoalã dinDãrãneºti-Petroºani,care are 25 de locuri.Administraþia localãPetroºani a dat înfolosinþã gratuitã cãtreParohia OrtodoxãRomânã „SfântulProoroc Ilie”, apoicãtre AsociaþiaBunicii Vãii Jiului,asociaþie înfiinþatã cao necessitate pentruangajarea de personalde specialitate.

”Sã ºtiþi cã Centrulfuncþioneazã înmajoritate din donaþii.Avem de toate acolo,doar bunicii sã vinã,sã nu mai fie singuri ºineajutoraþi” – a spuspãrintele Bulf.

”Un grup de pri-eteni” s-a hotãrât,sãptãmâna trecutã, sã

asigure masa de Floriia vârstinicilor aflaþi înCentru. ªi cum nuºtiau cum e cu postul,ce este voie ºi ce nusã mãnânce bunicii dela Centrul dinDãrãneºti, a avut loco întâlnire de con-sultare.

Costel Postolache,Mariana Popa, ArturGãman, Radu Sorin,Violeta Burlec, DacianCiodaru ºi MihaiErmoiu s-au întâlnitcu pãrintele Bulf carei-a lãmurit.

”Nu prea le dãmde post pentru cã suntpersoane în vârstã,slãbite, unii sunt bol-

navi ºi sensibili. Ar fibun peºte cumãmãliguþã, fructe…”– a precizat pãrintele.

Cei ºapte s-aumobilizat ºi au avutgrijã sã cumperepeºte file pentru a nuexista ”accidente”, tot

ce le-a spus preotul ºimult mai mult decâtatât – mere, porto-cale, fursecuri,cozonaci, baxuri cuapã etc.

”De Paºte, deregulã, multã lumeface donaþii. Noiam vrut sã facemacest lucru înaintede sãptãmânaPaºtelui” – adeclarat CostelPostolache.

”Eu am maifost sã-i ajut cu ceam putut, e foartefrumos acolo ºioamenii sunt bineîngrijiþi” – a precizatVioleta Burlec.

Radu Sorin apromis solemn preo-tului cã va fi prezentla slujbele de duminicãde la Biserica undeslujeºte acesta, însoþitde Artur Gãman,Dacian Ciodaru ºiMihai Ermoiu, carevor mobiliza ºi restulprietenilor.

”Am mai fost laslujbã, mai ales cã ne

cunoaºtem foarte binecu pãrintele Bulf, darcum sunt mereu ple-cat, nu le-am prinschiar pe toate”- adeclarat râzând, RaduSorin.

”Am fost impre-

sionatã de felul cumaratã acel centru deîngrijire.

Totul este nou,sclipeºte de curãþe-nie… Am vãzut cumîºi beau cafeluþa dedimineaþã, cu prãjiturialãturi, apoi o doam-nã avea o problemã laun ochi ºi a fost pro-gramatã la medicul despecialitate…

Am vãzut o femeie,

care se presupune a fisingurã, ºi care a fostadusã în centru pentrucã hoinãrea dezorien-tatã pe strãzi. Eratratatã cu toatãatenþia” – a povestitMariana Popa.

”Un om careiubeºte umanitatea seface folositor nu atâtprin actele sale câtprin exemplul pecare-l dã” ºi de acestlucru ne-a asiguratpreotul Bulf, care aprecizat cã nu seteme cã se va epuizaaceastã disponibilitatea oamenilor de adãrui. ”Este nebãnu-itã”, a spus pãrintele.


ªapte pentru masa de Florii a bunicilor

U n grup de ºapte prieteni au asigurat masa, dinziua de Florii, persoanelor în vârstã gãzduite ºi

îngrijite de modernul Centru de îngrijire pentru vârstnici, din Dãrãneºti-Petroºani. ”Un om care iubeºteumanitatea se face folositor nu atât prin actele sale câtprin exemplul pe care-l dã” ºi de acest lucru ne-a asigurat preotul Bulf, cel care veghezã ca bunicilor sãnu le lipseascã nimic.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa este posibil sã fiþiapatic ºi sã nu vã puteþi concen-tra. Nu vã asumaþi nici un risc înafaceri. Dacã aveþi ocazia sãmergeþi într-o vizitã, nu staþi pegânduri!

Starea de confuzie vã poateafecta relaþiile pe plan social ºisituaþia financiarã. Nu vã impli-caþi în afaceri, chiar dacã vi separe cã puteþi da lovitura.Dupã-amiazã vã revine cheful deviaþã ºi reuºiþi sã comunicaþi cucei din jur.

Un bãrbat mai în vârstã vã prop-une sã vã asociaþi într-o afacere.Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã con-sultaþi cu partenerul de viaþã. Nustaþi prea bine cu banii, însãrelaþiile cu persoana iubitã suntbune. Aveþi toate ºansele sãpetreceþi o searã romanticã.

Se pare cã nu sunteþi în cea maibunã formã fizicã ºi intelectualã.Sunteþi indispus ºi confuz.Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cuprietenii. Riscaþi fie sã pierdeþibani, fie sã vã certaþi cu un pri-eten bun.

Sunteþi cu capul în nori. Amânaþiîntâlnirile de afaceri. Chiar dacãnu aveþi chef de vorbã, nu refuza-þi comunicarea cu cei din jur.

Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºiaveþi dificultãþi de concentrare.Este recomandabil sã nu începeþiactivitãþi pe care nu sunteþi sigurcã le puteþi finaliza. Seara primiþioaspeþi dragi.

În prima parte a zilei sunteþipuþin aerian ºi comunicaþi maigreu. Intuiþia nu vã ajutã preamult, aºa cã acceptaþi ajutorulprietenilor ºi al familiei.

Vã merge foarte bine pe plansentimental. Este posibil chiar sãfaceþi o declaraþie de dragosteNu vã implicaþi în afaceri! ªanse-le de reuºitã sunt reduse. Fiþi câtse poate de corect ºi respectaþilegea cu stricteþe.

Dimineaþa sunteþi indispus ºinimeni nu vã poate intra în voie.Familia nu este de acord sãrenunþaþi la o excursie. Ascultaþi-iºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie decompromis.

Dacã nu vã odihniþi mai mult, s-ar putea sã aveþi probleme cusãnãtatea. O discuþie în contra-dictoriu cu o persoanã mai învârstã vã pune pe gânduri. Fiþicalm ºi prudent.

Aveþi tendinþa sã vã supraesti-maþi puterile. Nu fiþi încãpãþânatºi nu forþaþi lucrurile! Dacã nuvã temperaþi orgoliul, riscaþi sãvã certaþi cu prietenii ºi cu famil-ia. Acordaþi mai mult timp odih-nei!

Dimineaþa primiþi o sumã mare ºivã faceþi planuri îndrãzneþe. Nuvã pripiþi. Ar fi bine sã vã sfãtuiþicu partenerul de viaþã. Astãzi vãcompletaþi foarte bine. Abþineþi-vã de la excese.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Ultima ediþie (r)11:30 Profesioniºtii... (r)12:20 Opinii fiscale12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:40 Ecce via - Aceasta esteCalea! (r)18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 România, te iubesc! 11:00 Þicniþii (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Maeºtrii iluzionismului 15:30 Dennis, pericol public 2 (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Zonã de impact22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r)13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times NewRoman (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Epic Show

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Victorie totalã (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:15 Cununa de lacrimi (r)12:15 Santa Diabla (r)13:15 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste 14:30 Doctorul casei (r)15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:15 Fotbal: Ceahlãul PiatraNeamþ - Dinamo11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Ceahlãul PiatraNeamþ - Dinamo12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Napoli - Lazio14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Napoli - Lazio15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal Club16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: UniversitateaCluj - Botoºani 19:15 Fotbal Club 19:30 Fotbal: UniversitateaCluj - Botoºani 20:15 Fotbal Club

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Biblia23:30 Biblia

Monika BACIU

Problemele financiare aleComplexului EnergeticHunedoara se acutizeazã pezi ce trece tot mai mult.Specialiºtii în domeniulenergetic atrag atenþiaasupra faptului cã entitateaar putea intra în curând îninsolvenþã. Problema a fostridicatã chiar în cadrulºedinþei de consiliu local dela Petroºani de nimeni altuldecât Florin Mârza, cel cares-a ocupat de înfiinþareaComplexului.

“Consider cã neapropiem tot mai mult desoluþia intrãrii în insolvenþã,dupã care practic nu maipoate fi fãcut nimic pentrucã legea spune clar cãadministratorul judiciar aredrepturi depline, el face bal-anþa ºi zice am datorii derecuperat atât, am active deatât ºi eu trebuie sã aducniºte venituri societãþii,cum, vânzând activele.Dorinþa mea este sã dez-

batem în consiliul local laPetroºani ºi în toate cele-lalte consilii locale modul încare comunitatea se poateimplica în aceatsã prob-lemã. Eu consider cã atâtminele cât ºi termocentrala

Paroºeni este a comunitãþii,iar într-un mod aleator acþi-unile sunt pãstorite ba deMinisterul Economiei, ba deDepartament (pentruEnergie-n.r.), ba deMinisterul de Finanþe.Anterior intrãrii în insol-venþã dacã Guvernul nu mai

gãseºte alte soluþii considercã aceste acþiuni trebuie sãrevinã comunitãþilor locale,celor douã conurbaþii ValeaJiului ºi Corvina în aºa felîncât cele douã centrale sãfie arondate, iar comu-nitãþile locale sã stabileascãce e de fãcut în continuare.Pentru Valea Jiului,Paroºeniul poate sã dez-volte o activitate sezonierãde agent termic în timpuliernii ºi energie electricã, iarîn timpul verii apã caldã înaºa fel încât sã se ardã cãr-

bunele din Valea Jiului, sãse reabiliteze cu banieuropeni reþelele de ter-moficare ceea ce vor însem-na locuri de muncã, dar celmai important lucru nu vormuri. În momentul în carese vor închide minele prac-tic ele nu mai pot firedeschise, iar centrala dela Paroºeni e pãcat sã fievalorificatã ca activ net cafier vechi având în vederecã este cel mai moderngrup pe cãrbune, un grupde 150 MWh, flexibil cuinstalaþiile de evacuare înºlam dens ºi desulfurareaproape de finalizare”, adeclarat Florin Mârza, con-silier local Petroºani.

Mârza doreºte ca toateforþele politice ºi specialiºtiisã vinã cu soluþii concretepentru salvarea acestuimamut energetic decare depind zeci demii de persoane. Bamai mult, acesta estede pãrere cã Guvernular trebui sã apeleze laspecialiºti în gãsireasoluþiilor optime pen-tru salvarea CEH.

“Perioada în careeu dãdeam astfel desfaturi ºi paºii care s-au fãcut prin darea înplatã ºi tot ceea ce s-aîntâmplat mi-am spuspunctual de vedere.Acum existã unGuvern care sunt con-

vin cã dacã va apela la spe-cialiºti aceste soluþii vor figãsite. Eu sper cã avem unGuvern de bunã credinþã,avem promovaþi oameni dinsistem ºi la Bucureºti, atâtîn funcþie de secretar de statcât ºi subsecretar de stat ,eu sper ca aceºti oameni sãse batã pentru Valea Jiului”,a mai precizat sursa citatã.

Complexul EnergeticHunedoara a acumulatpânã la finele anului trecutdatorii cãtre bugetul de statîn valoare de peste 28 demilioane de lei.Responsabilii entitãþii audeclarat în repetate rânduricã datoriile sunt create deminele de la Divia Minierãºi de preþul scãzut al mega-vatului.


S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþa restricþii înfurnizarea apei potabile pentru:Luni 14.04.2014 în oraºul:

- Lupeni între orele10:00-13:00. Zona afectatã:Str. Parîngului, Revoluþiei,Avram Iancu ºi Ion LucaCaragiale.Motivulrestricþiei:Repararebranºament Str.Parîngului, Bl.A4.

AAzzii ssee iiaa aappaa!!

Monika BACIU

“Existã sursã decreºtere alternativã pentrujudeþul Hunedoara în tur-ism ºi în creºterea ani-malelor, dar sã nu uitãmcã acest Guvern închis laminte, de stânga, a blocatproiectele mari deinvestiþii în infrastructurarutierã ºi turisticã.Domeniul schiabil Parângpractic s-a realizat mai

mult prin forþe proprii, darguvernarea USL a blocatfinalizarea acestui proiect.El a fost susþinut deGuvernul PDL.Deschiderea Vãii Jiuluispre Herculane ºi Balcani,un proiect finalizat în pro-porþie de 80 la sutã, dardrumul e nefuncþionalpentru cã nu s-au mairezolvat câþiva kilometri.Investiþia aceasta ar putearelansa zona, este unproiect demarat de PDL ,blocat de Guvernul PSD”,a declarat prim-vicepreºedintele PDL,Adreea Paul la Petroºani.

Potrivit sursei citate, înjudeþul Hunedoara salariulmediu brut este mai miccu peste 300 de lei faþã

de media la nivel naþional.“Judeþul Hunedoara se

situeazã pe locul 21 caputere economicã înRomânia din punct devedere al produsului internbrut pe care îl genereazãpe locuitor.

În judeþul Hunedoara,salariul mediu este cu 323de lei mai mic decât salari-ul mediu net al unuiromân. În Hunedoara,ºomajul este cu aproapedouã puncte procentualemai mare decât medianaþionalã”, a mai spussursa citatã.

Liderii PDL au acuzatGuvernul Ponta cã aintrodus 35 de noi taxecare sunt suportate deromâni.

Mai mult decât atât,aceºtia au spus cã toateinvestiþiile prioritare pen-tru Valea Jiului au fot blo-cate de executivul PSD.

Turismul ºi creºterea animalelor,soluþiile pentru Hunedoara

T urismul ºi creºterea animalelor,soluþiile pentru creºterea economicã

a judeþului Hunedoara. Liderii PDL s-auaflat sãptãmâna trecutã la Petroºaniunde au precizat cã judeþul are nevoie deturism ºi de agriculturã pentru ca sã seînregistreze o creºtere economicã.

Front comun pentru CEH

S pecialiºtii în energie trag un semnal dealarmã vizavi de situaþia financiarã a

Complexului Energetic Hunedoara. Maimult, aceºtia îi îndeamnã pe toþi factorii dedecizie din Valea Jiului ºi nu numai sã facãfront comun pentru a gãsi cele mai bunesoluþii pentru salvarea entitãþii energetice.

Monika BACIU

“Sunt câtevanoutãþi. A mai intratîn parcul nostru demaºini retro un Fiat300, au mai venit ºicolegi din judeþ. Avenit un coleg cu Lada1500 de la Deva, unalt coleg de la Simeriacu o motocicletã Javadin 1963, a dorit sãparticipe la acesteveniment. Suntem laa treia ediþie a Retro

Paradei atât aprimãverii, a toamneiºi acum Retro ParadaPrimãverii 2014. Esteun evenimentRetroMobil, se orga-nizeazã simultan în 21de mari oraºe ale þãriiºi mã bucur cã amadus municipiulPetroºani în liniaoraºelor mari din þarã.Cel mai vechi exponateste un Opel OlimpiaRecord an de fabri-

caþie 1953 ºi un Gaz69, este o maºinã fab-ricatã în 1952, iarpropritarul are 83 deani, se þine bine con-duce”, a declaratOvidiu Zaharie, orga-nizator.

Peste 30 deexponate au fostaduse în weekendulcare a trecut laPetroºani. Faþã deediþiile precedente aumai putut fi admirateºi câteva noi exponate

retro. “Avem 31 de

exponate ºi dintrecare douã au fostaduse din judeþ ºisunt ale unor colegiºi prieteni. Avematât maºini cât ºimotociclete, patrudintre ele, una din-tre ele este în pre-mierã în Valea Jiului,un BMW, iar maºinica ºi noutãþi avem unFiat 1300 ºi mai avem

unele maºini ale unorprieteni ºi colegi dinPetroºani. Maºinilesunt funcþionale, auvenit pe roþile lor”, adeclarat NicolaeGherghin, organizator.

Noutatea a constatîn faptul cã de aceastãdatã a putut fi admi-ratã ºi una din motoci-cletele de Miliþie careau fãcut parte dingarda lui NicolaeCeauºescu. La nivelde þarã, doar douã ast-

fel de motociclete maiexistã.

“Am adus o moto-cicletã care a fãcutparte din garda lui

Ceauºescu, este unadintre cele 250 demotocilete importate,un BMW de 250 cmc,momentan este încurs de restaurare. Eumai ºtiu cã în þarã mai

sunt doar douã exem-plare de acest gen. S-au fabricat 14 mii debucãtþi în toatã lumea,în 1960 pânã în

1964”, a maispus Gherghin.

La evenimentulde sâmbãtã auparticipatcolecþionari ºidin judeþulHunedoara.Dupã aproapeun deceniu încare a stat rpingaraj, una dinmotociclete aajuns o bijuteriedemnã de a fiexpusã în cadrulparadei.

“Este o Java de1.25, model 355 fab-ricat în 1960 în fostaCehoslovacie, esteîntr-o stare foartebunã. Este o povesteveche, printr-un para-

dox este prima moto-cicletã pe care amcondus-o, a fost luatãde la un fost coleg deserviciu, actualemntepensionar care mi-ainoculat virusul moto.Motocicleta a statsprijinitã mai bine de10 ani de zile, darcum prima dragostenu se uitã am zis sãîncerc marea cu sareaºi acesta este rezultatulfinal”, a declaratAlexandru Vulpe de laSimeria.

Un cadou primit la17 ani i-a trezit unuitânãr din Hunedoara

pasiunea pentrumaºinile de epocã.

“Maºina a avut doarun proprietar, am luat-o din pasiune, mai amîncã vreo douã acasãºi încerc sã leîmnuleþesc pentru cãsunt foarte pasionatde aºa ceva. Maºina edin 1980, Lada 1200.o persoanã de 83 deani a deþinut aceastãmaºinã, eu sunt aldoilea proprietar, astat numai în garaj ºinumai sub prelatã. Afost foarte îngrijitãmaºina. Pasiunea vinedin copilãrie. La vârs-ta de 17 ani am primito Wolkswagenbroscuþã de la tatãlmeu cadou ºi de acoloam dat-o pe aia ºi

apoi am început ºi mi-am tot cumpãratmaºini ºi sunt pasiunide lucruri vechi. Dacão faci cu pasiune nu ecostisitoare, dar dacão faci pentru anumitlucru atunci estecostisitoare”, adeclarat DragoºChimario, de laHunedoara.

Este pentru a treiadatã când la Petroºaniare loc un astfel deeveniment. Acesta afost organizat deRetro Mobil ClubRomânia, filialaHunedoara.


Motocicleta din garda lui Ceauºescu, expusã la Petroºani

U na dintre motoclicletele din garda lui Ceauºescua ajuns la Petroºani. Motocicleta veche de 54 de

ani a putut fi admiratã alãturi de alte câteva zeciexponate la Petroºani în cadrul celei de-a treia ediþii aRetro Paradei maºinilor de epocã. Municipiul Petroºania ajuns din nou pe harta expoziþiilor maºinilor de epocãalãturi de alte 21 mari oraºe din þarã.

cvj nr. 593, luni 14 aprilie 2014

Documents