cvj, nr. 152, luni 25 iunie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 152

Luni, 25 iunie 2012

Monica Ridziaudiatã de

judecãtori în„Dosarul 2

mai”F ostul ministru al

Tineretului ºi Sportului,Monica Iacob-Ridzi a fostaudiatã de judecãtoriiinstanþei supreme în dosarulîn care Ridzi ºi alte 11 per-soane au fost trimise în jude-catã pentru fapte de corupþie.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

CNH, obligatãde instanþã la

plata uneicauþiuni de

15.000 de lei>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Poliþiºti cercetaþi

disciplinar în cazultânãruluispânzurat

U n caz revoltãtor s-aînregistrat în munici-

piul Lupeni din Valea Jiului,unde un tânãr de doar 28 deani a reuºit sã se spânzureîn secþia de poliþie chiarlângã oamenii legii.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Masonii dinMarea Lojã

Naþionalã dinRomânia au

premiat eliteleromâneºti

M area Lojã Nationalãdin Romania

(M.L.N.R) a decernat, încadrul festivitãþii organizatela Ateneul Român, ºapte premii a câte 10.000 eurofiecare, în cadrul celei de-adoua ediþie a Galei PremiilorMarii Loji.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

C omandantul IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru, este judecat din nou de magistraþiide la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în rãzboiul declanºat de un subaltern de-al lui

Dumitru, de la Vulcan, Adrian Sucilã. Asta dupã ce a fost „spãlat” de orice posibilã vinã de unprocuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Mai curat, mai uscat!ªeful IPJ Hunedoara

a beneficiat, din nou, de„serviciile de spãlãtorie”

ale procurorilor din Alba Iulia

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 iunie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

� Pierdut carnet de elev penumele Mihăilă Cristian eliberatde Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila. Îl declar nul.

PIERDERI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaassãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

COMUNICAT DE PRESÃ

ªedinþa de constituire a consiliu-lui judeþean pentru mandatul 2012-2016, în urma scrutinuluielectoral pentru alegerile locale, va avea loc marþi, 26 iunie 2012, la ora 12.00, la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, la Sala Mare de ºedinþe.

Biroul de presã

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r)13:15 Fosta mea iubire (r)15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi0:30 Crime Inc. (r)

8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 12:00 Vânãtoarea de comori 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Fiica regãsitã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 Lege ºi ordine: Brigadaspecialã

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r)11:00 Viaþa în Africa (s) (r)12:00 Viaþa în Africa (s) (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Crimele din Midsomer16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Echipa de ºoc

22:30 ªtirile Pro TV23:00 Mesaje de dincolo 0:00 Vis de femeie

9:30 Balul de absolvire (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Cãrãrile iubirii

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaþa de pe tort20:30 Curat, murdar? 21:30 Îmblânzirea scorpiei22:15 Trãsniþii

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom10:30 Omul ºi timpul (r)11:50 Dincolo de celebritate12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r)13:25 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r)14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ºtiri15:00 Eurovision 201215:35 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii depe Madison Avenue (s) 1:40 Legendele palatului: doctorul Hur Jun (s)

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 iunie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

C omandantul IPJHunedoara, Liviu

Gabriel Dumitru, estejudecat din nou de magis-traþii de la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie, înrãzboiul declanºat de unsubaltern de-al luiDumitru, de la Vulcan,Adrian Sucilã. Asta dupãce a fost „spãlat” de oriceposibilã vinã de unprocuror de la Parchetulde pe lângã Curtea deApel Alba Iulia.

Poliþistul Adrian Sucilã nu acerut altceva decât sã fie repuspe funcþie ºi a avut câºtig decauzã. Mai mult, judecãtorii dela ICCJ au dispus, prin deciziedefinitivã, începerea urmãririipenale împotriva comisaruluiLiviu-Gabriel Dumitru, dar cese vede la Bucureºti, nu estevalabil ºi în teritoriu, undeprocurorii Parchetului de pelângã Curtea de Apel Alba îltzot scot de sub urmãrirepenalã pe ºeful IPJ Hunedoara.

În urmã cu câþiva ani, poliþistul Adrian Sucilã a fostsancþionat disciplinar pentru“comportament necorespunzã-tor” ºi a fost transferat de laBiroul de Investigaþii Criminale,la Ordine Publicã. Sucilã a contestat decizia ºi a atacat îninstanþã sancþiunile aplicate. Aavut câºtig de cauzã atât la

prima instanþã, cât ºi ulterior,în cãile de apel ºi recurs, ºi ar fitrebuit repus în funcþia de pecare a fost schimbat, însã acestlucru nu s-a întâmplat. Poliþistula cerut tot în instanþãsancþionarea celor care nu aupus în aplicare decizia instanþeide judecatã, iar în 16 februarie2010 Adrian Sucilã mai obþineo victorie la Curtea de ApelAlbã Iulia. Judecãtorii i-au aplicat ºefului IPJ Hunedoara oamendã în cuantum de 20 lasutã din salariul minim brut peeconomie, per zi de întârziere,pe durata 24.12.2008 -09.01.2009 pentru neîn-deplinirea obligaþiei de a execu-ta sentinþa nr. 885/

CA/25.03.2008 a TribunaluluiHunedoara, rãmasã irevocabilã.Ulterior, Adrian Sucilã a formu-lat o plângere ºi la Parchetul depe lângã Curtea de Apel AlbãIulia, contra comisarului ºefLiviu Gabriel Dumitru, pentruabuz în serviciu ºi nere-

spectarea unei hotãrâri judecã-toreºti, dar procurorii au datrezoluþie de neîncepere aurmãririi penale. Poliþistul aformulat recurs la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie, care s-apronunþat, prin decizie penalãdefinitivã, în favoarea acestuia.

Dupã motivarea sentinþei,dosarul a ajuns, din nou, laParchetul de pe lângã Curteade Apel Alba Iulia, fiind reparti-zat procurorului MugurelPamfil, care l-a curãþat, dinnou, de toate posibilele belelepe Liviu Dumitru. Astfel, înciuda a tot ce a motivat în scrisÎnalta Curte de Casaþie, care adispus începerea urmãririipenale în cazul comandantuluiIPJ Hunedoara, Mugurel Pamfilnu a vãzut nicio neregulã încazul lui ºi a decis “neîncepereaurmãririi penale în cauzaprivind pe numitul DumitruLiviu Gabriel”. Mai mult, surse-le noastre, în loc sã ia în calculcele dispuse încã de acum unan de magistraþii ICCJ,procurorul de caz ar fi încercatsã împace pãrþile. Dupã ce nua reuºit, a concluzionat cã LiviuDumitru a fãcut tot ce a pututpentru a-l repune în funcþie pepoliþistul Adrian Sucilã, darnesocotirea unei hotãrârijudecãtoreºti nu se datoreazãculpei ºefului IPJ Hunedoara, ci– fatalitate! –altor factori inde-pendenþi de voinþa lui LiviuDumitru ºi reorganizãrii ulte-rioare a instituþiei. În contra-partidã, ICCJ constata negrupe alb cã Liviu Gabriel Dumitru“nu are motive obiective caresã justifice neexecutarea întoc-mai ºi integral a hotãrâriijudecãtoreºti”, motiv pentrucare l-a ºi amendat la vremearespectivã.

Acum, cazul a ajuns din noula Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, unde a fost atacatã,din nou, rezoluþia procurorilorde la Parchetul de pe lângã CAAlba Iulia.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Mai curat, mai uscat!ªeful IPJ Hunedoara a beneficiat, din nou, de „serviciile

de spãlãtorie” ale procurorilor din Alba Iulia

Costel Avam a fost numit

director ApaServ

C onsiliul de Administraþie al SCApaServ Valea Jiului SA l-a numit,

vineri, în funcþia de director general pefostul vicepreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Costel Avram.

ªi din postura de vice al CJ Hunedoara, CostelAvram avea ApaServ pe lista de responsabilitãþiºi, din cauzã cã nu a mai primit suficiente voturipentru a accede în consiliul judeþean, s-a decisnumirea lui în fruntea operatorului de apã ºicanal. Avram îºi va prelua postul luni ºi spune cã,timp de o sãptãmânã, va merge în toate locaþiileApaServ pentru a vedea în amãnunþime careeste situaþia economicã a societãþii. „Aceastãfuncþie reprezintã pentru mine o onoare ºi oresponsabilitate, dar mã ºi obligã faþã de cetãþeniiVãii Jiului sã le putem oferi servicii de calitate. Nutrebuie sã ascund faptul cã la nivelul majoritãþiipopulaþiei existã o percepþie greºitã faþã de acest

operator ºi îmi revine obligaþia – împreunã cucolegii mei – sã gãsesc soluþiile necesare pentru aschimba aceastã percepþie a oamenilor. Pe dealtã parte, trebuie sã gãsim soluþiile ca populaþiasã beneficieze de servicii de cea mai bunã cali-tate”, a declarat noul director al ApaServ ValeaJiului SA. Cât priveºte solicitarea localnicilor dinValea Jiului privind reducerea preþului la apapotabilã, Costel Avram spune cã, în acestmoment, nu poate promite acest lucru. El a pre-cizat cã metru cub de apã se va ieftini doar dacãsituaþia economicã a societãþii va permite acestlucru. De precizat cã furnizorul de apã din ValeaJiului beneficiazã de finanþare europeanã pentruproiectul de modernizare a reþelelor de apã ºicanalizare, iar termenii creditãrii sunt foarte stricþi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

D osarulPetrila, o

nouã amânare.MagistraþiiTribunalului Gorj auamânat pentru adoua oarã judecareadosarului în caresunt judecaþi cei treifoºti ºefi condamnaþipentru producereatragediei din 2008 dela exploatareaminierã Petrila, când13 mineri ºi-au pier-dut viaþa, iar alþi 12au fost rãniþi, înurma unor exploziicare au avut loc însubteran.

Este vorba de

Aurelian Necula,Gheorghe Roºuºi Dan ªtefanUngur.

„Se acordãun nou termende judecatã ladata de02.07.2012cerere deamânare dinparteaapelantelorp.civ. pentru a-ºi angaja unapãrãtor”, searatã în soluþiapublicatã pesite-ulTribunalului Gorj.

Dosarul a ajuns perolul Tribunalului Gorjdupã ce a fost retrimis

spre rejudecare de Curteade Apel Craiova.

La ultimul termen, din28 mai, „completul dejudecatã cãruia i-a fost

repartizat dosarului adeclarat cã înþelege sã seabþinã de la judecareacauzei penale”, se aratãîn încheierea publicatã pe

portalul instanþelor dinRomânia.

Totuºi, Tribunalul Gorjîi condamnase, în sep-tembrie 2011, pe cei treifoºti ºefi judecaþi,menþinând astfel deciziaJudecãtoriei Petroºani.

Cele douã instanþe,respectiv JudecãtoriaPetroºani ºi TribunalulGorj îi condamnaserã lapedeapsã cu închisoareape cei trei. Astfel, fostulºef al EM Petrila,Aurelian Necula, l-au con-damnat la ºapte ani ºijumãtate de închisoare,pe Gheorghe Roºu,inginerul ºef securitateminierã de la Petrila dinperioada exploziilor, laºase ani ºi jumãtate, iar

pe ºeful staþiei de salvareminierã a EM Petrila,Dan ªtefan Ungur, ºaseani ºi jumãtate deînchisoare. Condamnaþiiau atacat decizia, care aajuns pe rolul Curþii deApel Craiova.

La momentul la careCurtea de Apel Craiova aretrimis dosarul pe rolulTribunalului Gorj, OvidiuFilipescu, unul dintre avo-caþii celor trei inculpaþi,declara cã decizia este înfavoarea celor trei. Astfel,magistraþii de la Curteade Apel Craiova nefiindde acord cu decizia celordouã instante de a-i con-damna pe foºtii ºefi de laPetrila.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 iunie 201244 Actualitate

N oua metodãprin care li

se cere pãrinþilor ºielevilor pãrereadespreBacalaureatul deanul viitor, nu estecea mai bunã vari-antã. Pãrinþii credîn schimbare, întimp ce profesoriisusþin cã nu trebuiefãcutã o schimbarede dragul schim-bãrii.

Pãrinþii elevilor careacum terminã clasa aXI-a spun cã ar fi nevoiede ceva schimbãri. Astaau ºi notat în ches-tionarele care le-au fostînmânate de conducerealiceului ºi cred cã e unlucru bun cã li s-a cerut,ºi lor ºi viitorilor absol-venþi, pãrerea. „Mi separe chiar deplasat, ca

la un liceu tehnic sã daiprobã de bacalaureat omaterie pur teoreticã,precum e biologia, deexemplu. Aici ar trebuieexact regândit tot ºi fap-tul cã se cere pãrereapãrinþilor, cât ºi aelevilor e un lucru bun ºicred cã e necesarã oschimbare”, spuneOctavian Popescu, unpãrinte, care completachestionarul copiluluisãu elev în clasa a XI-a.

Pe de altã parte, pro-fesorii spun cã deja auîmpãrþit formularele, darcã nu e nevoie de oschimbare doar de dra-gul schimbãrii. Asta, încondiþiile în care copiiideja s-au pregãtit la anu-mite materii ºi, introdu-cerea în examen a uneinoi materii, ar bulversaºi mai rãu copiii. „S-apornit într-o sondare aopiniei pãrinþilor ºi copi-ilor. Aceste chestionares-au primit miercuri ºi etimp scurt în care îlaplicã. Totuºi, le cerpãrinþilor sã se gân-deascã bine ce scriu.Problema, vis a vis deideea schimbãrii re-gulilor în timpul jocului,zic eu cã va genera oaltã serie de probleme.Noi îi pregãtim pe unanumit traiect edu-caþional ºi cu un anumitprofil. Dar fãcândpregãtirea în acest fel ºischimbând regula acum,evaluând copilul la altãdisciplinã aleasã depãrinþi, nu vor avea ace-leaºi rezultate scontate.Avem exemple cu testepe care copiii noºtri le-au fãcut. Au dat testeeuropene, având opregãtire de nivelul nos-tru ºi nu au avut rezul-

tate deloc bune, chiardacã la noi ei obþin notefoarte bun. Teamã mi cãintroducându-se acesteteste la mai multematerii specifice profilu-lui, pentru cã seurmãreºte ca a treiaprobã sã fie specificãprofilului, va cuprindeîntrebãri din mai multediscipline, iar copiii nefi-ind pregãtiþi în anii deliceu, pentru acest gende evaluare, s-ar puteaca rezultatul sã nu fie celpe care îl aºteptãm”, adeclarat AtenaVlãduceanu, dir ColegiulTehnic DimitrieLeonida, Petroºani

Ministerul Educaþieile-a trimis, marþi,inspectoratelor ºcolareun chestionar cu cinciîntrebãri, în cadrulcãruia pãrinþii ºi eleviipot face propuneri,menþiuni ºi sugestiireferitoare laBacalaureatul din 2013.Datele urmeazã sã fiecentralizate pana la 26iunie anul acesta.Chestionarul prezintãstructura Bacalaureatuluidin 2012, elevii fiindnevoiþi sã precizeze fi-liera, specializarea sauprofilul pe care îlurmeazã.La punctul 2, elevii vorspune dacã ar fi deacord ca examenul din2013 sã se desfãºoaredupã structura celui din

2012. Dacã vor fi deacord ca Bacalaureatuldin 2013 sã fie identiccu cel din 2012, atuncivor trece direct la între-barea 6, unde vormenþiona orice altãpropunere, sugestie sauobservaþie referitoare lastructura examenului din2013.În cazul în care rãspun-sul va fi negativ, atunciliceeni vor rãspunde înfuncþie de filierã. Astfel,pentru filiera tehnolo-gicã, liceeni vor spunedacã sunt de acord ca laproba E sã se adauge, lalista deja în vigoare, oprobã scrisã din mo-dulele specifice domeni-ului de pregãtire.Pentru filiera vocaþio-nalã, liceenii trebuie sãspunã dacã sunt deacord ca la proba E sãse adauge, la lista învigoare, o probã scrisãsau o probã practicãspecificã profilului sauspecializãrii.

Liceenii de la filierateoreticã vor menþionace propuneri de modifi-care a bacalaureatuluiau.

La ultimul punct, toþiliceenii vor menþionaorice alte propuneri,sugestii sau observaþiireferitoare la structuraexamenului de bacalau-reat începând cu 2013.

Diana MITRACHE

PPPPããããrrrr iiiinnnnþþþþ iiii iiii vvvvoooorrrr sssscccchhhhiiiimmmmbbbbaaaarrrreeeeaaaa eeeexxxxaaaammmmeeeennnnuuuulllluuuuiiiiddddeeee BBBBAAAACCCC,,,, pppprrrrooooffffeeeessssoooorrrr iiii iiii ssssppppuuuunnnn NNNNUUUU

D oi noi transportatori, toþi din judeþul Gorjintrã în jocul Companiei Naþionale a

Huilei. Reprezentanþii Companiei au atribuit înurmã cu câteva zile un contract de “servicii detransport persoane cu ºofer-microbuz 10-22locuri inclusiv pe loturi pentru transportul depersonal la ºi de la locul de muncã”. Valoarea totalã a contractului a fost de 639 de mii de lei,acesta fiind divizat pe 13 loturi, adicã pe 13 sectoare dedrum pentru transportul minerilor. În contractele Companiei ºi-au fãcut apariþia douã noisocietãþi de transport. Ãsta pe lângã cei doi vechi trans-portatori gorjeni care au intrat la CNH încã de anul trecut.Coincidenþã este cã toate sunt din judeþul Gorj. Astfel, ceipatru “pariori” sunt SC EUROHOD TOUR SRL dinTârgu Jiu, SC J&CAR SRL din Rovinari, SCERAMYFLOR TOUR SRL din Târgu Jiu ºi SCNEMOIRAZ COM SRL din comunã Bâlteni. Astfel, SC EUROHOD, societate de transport persoaneºi-a adjudecat un singur lot din cele 13 posibile pentrutransportul minerilor de ºi la locul de muncã. Valoare lacare societatea a câºtigat contractul este de 36.333 de lei.J&Car din Rovinari ºi-a adjudecat trei loturi pentru trans-portul personalului de la subunitãþile companiei. Valoareacelor trei contracte adjudecate totalizeazã sumã de143.334 de lei. Urmãtoarea societate nou intratã în horãeste ERAMYFLOR TOUR care acâºtigat douã contracte. Valoare lornu este una micã. Cele douã loturiînsumeazã 120 de mii de lei. Cel maimic contract adjudecat de o societatede transport gorjeanã este în sumãde 25 de mii de lei. Ultima intratã înjoc, NEMOIRAZ COM ºi-a adjudecatun lot pentru transportul minerilorcare costã doar 25 de mii de lei.Celelalte contracte au fost câºtigatede douã societãþi din Valea Jiului,respectiv SC UNIREA ECOTRANSdin Petroºani ºi SC COMEXIM RSRL din Lupeni.Transportul minerilor de laCompania Naþionalã a Huilei costãpeste 600 mii de lei, adicã ºase mi-liarde de lei vechi. ReprezentanþiiCompaniei Naþionale a Huilei decla-rau în urmã cu ceva timp cã “dincauza lipsei banilor nu putem încheiaastfel de contracte pe o perioadã mailungã”.

Rãul IRINOCIVI

O nouã amânare în dosarul exploziei de la Mina Petrila

Tribunalul Gorj a fixat un nou termen de judecata pentru luna iulie

Gorjenii tranporta minerii dinValea Jiului la locul de muncã

A jutor pentrufamilia mineru-

lui decedat. CodreanuDãnuþ, ºef de brigadãla Mina Petrila, adecedat joi noaptea laSpitalul de Arºi dinBucureºti.

El a fost rãnit laînceputul sãptãmânii trecute în urma unui accident care s-a petrecutla unitatea minierã.ReprezentanþiiMinisterului Economieivor ajuta familia îndoliatã.

“Cei de la Ministerul

Economiei mi-au spus cãluni (25.06.2012) voranaliza situaþia ºi dacã lepermite cadrul legal voracorda un ajutor familieiîndoliate”, a declarat,

vineri dupã-amiaza,directorul general alCompaniei Naþionale aHuilei, Nicolae Drãgoi(foto medalion).

ªi Compania

Naþionalã a Huilei este alãturi de familiaminerului decedat.

“Conform contractuluicolectiv de muncã vomplãti familiei toate drep-turile aferente ºi 24 desalarii medii brute”, maideclara Drãgoi.

Bãrbatul a lãsat înurmã douã fete, cu vârstecuprinse între 16 ºi 19ani.

Doi angajaþi ai mineiPetrila au fost arºi, laînceputul sãptãmânii trecute, ºi au fost transportaþi la spital laBucureºti. Arsurile aufost provocate de o

„erupþie spontanã de apãsupraîncãlzitã din zonaforajului”, aceºtia exe-cutând operaþia de intro-ducere de cenuaã de ter-mocentrala pe un foraj.Subteranul din ValeaJiului îºi cere tributul. Înfiecare an au loc acci-dente de muncã înmãruntaiele minelor careduc la pierderea de vieþiomeneºti. Ultimul acci-dent grav de la MinaPetrila dateazã din anul2008. În urmã cu patruani, în luna noiembrie 13ortaci ºi-au pierdut viaþaîn urma unei explozii.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI


A ncheta privind accidentul de muncã

de la Exploatarea MinierãPetrila a fost preluatã deinspectorii de muncã, dupãce la început cercetãrile aufost efectuate de angajator,respectiv CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani.

Acest lucru s-a întâmplat dupã ceuna dintre victime a decedat la spi-tal. S-ar putea la finalul anchetei sãvorbim ºi despre vinovãþii ale unorresponsabili din conducerea EMPetrila.

Reprezentanþii InspectoratuluiTeritorial de Muncã Hunedoaraîncearcã sã stabileascã ce anume s-aîntâmplat la mina Petrila, în data de18 iunie, când doi angajaþi au fostrãniþi, iar între timp unul a decedatla spital. Conform legislaþiei învigoare, fiind vorba ºi despre o persoanã decedatã, ancheta se realizeazã de inspectorii de muncã,care oricum au supravegheat pânãacum cercetãrile.

„Am preluat cercetãrile în acestcaz, care s-a transformat dintr-unaccident cu rãniþi, într-un accidentmortal. Oricum, încã de la momen-tul producerii evenimentului,cercetãrile care trebuiau sã se facãde cãtre angajator s-au fãcut subsupravegherea noastrã, având învedere gravitatea evenimentului”, a

declarat Ileana Bodea, ºefulServiciului Sãnãtate ºi Securitate înMuncã Petroºani, din cadrul ITMHunedoara.

Imediat dupã producerea acciden-tului s-a întocmit o notã de con-statare la faþa locului, din care reiesecã la fruntul de lucru respectiv nu auexistat fenomene dinamice – ter-mice, dar frontul de lucru a ajunsprea aproape de zona unde existauprobleme.

Ancheta este abia la început, însãse prefigureazã o posibilã vinovãþiea unor persoane din conducereaMinei Petrila. Practic, se încercadeschiderea unor abataje cu pro-bleme mari – 431, afectat deexplozia din 2008 ºi 434 Vest, undeITM a constatat tot în 2008 cã esteun foc de minã, care ulterior s-atransformat în incendiu.

„Lucrarea respectivã era o lucrarede deschidere ºi de cercetare înacelaºi timp. Mina Petrila încerca,dupã patru ani, tocmai sãredeschidã acele zone cu probleme.Noi – care la început nu am fost deacord cu redeschiderea acelor zone-le-am cerut, mãcar, avansarea pascu pas, iar avansarea sã se facãobligatoriu sub protecþia unor gãuride sondezã, dar de la o distanþãapreciabilã. Pe aceste gãuri seputeau lua probe de gaze, se puteavedea dacã existã temperaturã, darnu de la un metru, de la 20 – 30 demetri. De asemenea, le-am cerut sãse facã cu monitorizarea INSE-MEX”, a subliniat Ileana Bodea. Iar

INSEMEX Petroºani a trasat niºtepaºi ce trebuiau urmaþi, dar tocmaipentru cã nu s-a respectat întocmaiprogramul impus de INSEMEX,directorul de la acea vreme al CNHPetroºani, Constantin Jujan – careacum este la Mina Petrila - a refuzatsã semneze permisul de lucru.Lucrarea s-a oprit, dar se pare cãprea târziu, dupã ce frontul de lucrua ajuns prea aproape de zona cuprobleme.

Pentru a desluºi iþele acestui acci-dent de muncã, speranþele ancheta-torilor sunt puse în victima care asupravieþuit evenimentului ºi careºtie cel mai bine ce anume s-aîntâmplat în acele momentecumplite.

„Având în vedere cã în frontul delucru au apãrut temperaturi ridicate,în acea zi s-au mai dat foraje spreaceastã zonã, s-a instrumentat cucenuºã de termocentralã pe acesteforaje ºi, dupã aceea, s-a întâmplatceea ce s-a întâmplat. Cel mai pro-babil, apa din procedeul de înnã-molire (n.r. cenuºã de termocentralãîn combinaþie cu apã)a ajuns în contact cujarul”, a mai spusBodea.

Mina Petrila a maifost verificatã în datade 24 mai de cãtreinspectorii de muncãºi s-au descoperitnereguli.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

C a sã poatãscãpa de exe-

cutarea silitã, mãsurãsolicitatã de LigaSindicatelor MiniereValea Jiului ºi contes-tatã în instanþã,Compania Naþionalãa Huilei Petroºanitrebuie sã treacã un„hop” financiar.

Nu mai puþin de15.000 de lei trebuie sãachite CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani în dosarulaflat pe rolulJudecãtoriei Petroºaniîn care contestã mãsuraexecutãrii silite solicitatede Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului ºiaprobatã de magistraþi.La ultimul termen dejudecatã, judecãtorii dela Petroºani au stabilitca pânã la urmãtorultermen, din data de 2iulie, „contestatoarea vadepune la dosar dovadaachitãrii cauþiunii încunatum de 15.000 leiîn vederea soluþionãriicererii privind sus-pendarea provizorie aexecutãrii silite”. Deasemenea, în dosar aufost , introduºi, în cali-tate de terþi popriþi,

BCR SA ºi D.G.F.P.Hunedoara.

Liga a decis sã exe-cute silit Companiadupã ce, la data de 27martie 2012, magistraþiiTribunalului Hunedoaraau admis acþiunea for-mulatã de LSMVJ ºi auobligat CNH SA laplata sumei de 294.892de lei cu titlu de fonddestinat negocierii ºiurmãririi executãriiContractului Colectiv deMuncã aferent. Ligamai are de recuperatpeste 700.000 de lei,bani pentru care conti-nuã sã se judece cuCNH în instanþã, iardosarul se aflã, deasemenea, pe rolulTribunalului Hunedoara.

Numai cã, CNH nuvrea sã plãteascãaceastã sumã, ci ar dorisã se compenseze cusumele pe care LSMVJtrebuie sã le achite încontul pagubelor createde mineriade. Estevorba despre mai multde 1,1 milioane de lei,pentru care, de aseme-nea, existã sentinþãdefinitivã ºi, mai mult, o decizie de executaresilitã, contestatã tot laJudecãtoria Petroºani.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

CNH, obligatã de instanþãla plata unei cauþiuni de

15.000 de lei

Ancheta de la Petrila, preluatã de ITM

MECMA analizeazã posibilitatea ajutorãriifamiliei minerului decedat

I arba proaspãt cositãde pe zeci de hectare

de zone verzi ºi parcuridin Petroºani ajunge lagroapa de gunoi.

Timp de mai multe zile, angajaþii primãriei care au cositde dimineaþã pânã seara, au cãu-tat oameni dornici sã ia iarbagratuit.

Ei nu au gãsit decât o singurã

soluþie: sã o arunce la groapa degunoi. Asta chiar dacã au încer-cat sã o dea gratis, iar în zonãtrãiesc sute de oameni care au ºianimale.

„Aceastã iarbã va merge lagroapa de gunoi, pentru cã nuexistã doritori sã o colecteze depe locuirile în care a fost cositã ºisã o ducã la animale sau altescopuri.

Pot, însã, sã vã spun cã, alã-turi de angajaþii SPADPP care au

tuns iarba, în aceste zile am fostajutaþi ºi de cei care beneficiazãde ajutoare sociale, pentru cãvolumul de muncã a fost mare”,a declarat, Nicu Taºcã, purtãtorde cuvânt al Primãriei dinPetroºani.

În Valea Jiului sunt zeci decrescãtori de animale ºi mulþiplãtesc sume importante sãcumpere fân, în timp ce iarbadin parcuri ajunge la gunoi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

V acanþa la bunici, încurtea lor plinã de

copaci tocmai buni decãþãrat, nu mai înseamnãnimic pentru generaþia deelevi de astãzi. Acum eivor sã plece în vacanþe înþãri exotice la malul mãrii,prin Europa ºi chiar pesteOcean.

S-au dus vremurile când copi-ii, îmbrãcaþi frumos ºi cu flori înmânã pãºeau sfioºi pe porþileºcolii în ultima zi a anului, cubucuria în priviri ºi gândul doarla minunata vacanþã la bunici,plinã de farmec ºi simplitate.

Acum, generaþiile de elevisunt altfel decât cele de acum10, 20 de ani. Cu haine la

modã ºi cât mai fâstâchi, ultimazi de cursuri pentru copiii deastãzi înseamnã apropirea derelaxare, voie bunã ºi...vacanþeexotice. Câþi dintre elevii deacum aºteaptã sã termine ºcoalapentru a pleca la bunici ºi a

petrece vara la þarã, într-un modsimplu? Puþini, din nefericire.Acum ei viseazã excursii exoticeprin Europa, neapãrat la mare.“Eu, în vara asta voi merge cumama la mare, în Italia, puþinpe la Felix ºi apoi, dacã mai am

timp,ºi puþin la bunica”, aspus o fetiþã din clasa a 5-a înultima zi de ºcoalã. “Eu îmidoresc cel mai tare ºi mai taresã vãd America. Acolo vreau sãmerg. În rest, nu ºtiu ce o sãfac, dar cu siguranþã la mare totmerg puþin”, ne-a declarat ºi unbãieþel din clasa a 6-a. “Pãi, în

varaasta nu vreau sã

stau acasã, în primul rând. Mãduc oriunde, doar sã nu fiu aici.În primul rand voi merge cupãrinþii pe la mare, la munte ºiprin Ungaria”, a afirmat altelev.

Unele ºcoli încã organizeazãtabere pentru copii, dar înultimii ani, acestea nu prea maiau succes. Costul unei aseme-nea excursii este ridicat, iarpãrinþii nu-ºi pot permite sã dea8 -10 milioane de lei vechi pe otabãrã, când pot folosi aceºtibani pentru un sejur întreg cufamilia

Dar, în tabãrã sau nu, certeste cã cei mici vor sã pleceundeva în vacanþã, doar sã nustea acasã toatã vara. ªi, cu câte mai departe, cu atât e maibine. A venit vacanþa!

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

A fost unweek-end cald ºi, pânã

când vremea s-a mai rãcoritpuþin, ºtrandurile au fostluate pur ºi simplu cu asalt.Cozi la intrare ºi tineri careau acceptat sã intre la baie,chiar dacã nu mai aveauºezlonguri.

Week-endul a fost destul defierbinte în Valea Jiului ºi, dacãpânã duminicã temperaturile aufost aproape de nesuportat,oamenii au ales rãcoarea apeidin ºtrand. Trei ºtranduri au fostumplute pânã la refuz, de tineriidornici sã se distreze în apa maimult sau mai

puþinîncãlzitã. La Petroºani,

spre exemplu, s-a stat la rând laintrarea în ºtrand, pentru cã doritorii erau mai mulþi decâtcapacitatea vestiarelor. Câtdespre ºezlonguri, nici nu s-a maipus problema. Chiar dacã, încãde la intrare tinerii erau întâm-pinaþi cu anunþul. „nu mai avemºezlonguri”, ei tot au acceptat sãintre la bãlãcealã. „E foarte fru-mos aici ºi apa încãlzitã. Neplace ºi am venit cu colegii, cãtot s-a terminat ºcoala”, spuneun tânãr.

Alþii, însã, au preferatrãcoarea muntelui ºi au încinsgrãtarele la pãdure.


Cronica Vãii Jiului | Luni 25 iunie 2012 Actualitate 76 Actualitate

N edeia Sânzienelora avut loc

duminicã la Straja, înziua naºterii SfântuluiIoan Botezãtorul. Acestobicei este unul ce sepãstreazã în ValeaJiului de sute de ani.

Feciori cãlare urcã muntele

Straja în goana calului, pentrua vesti nedeia. Totul este unamestec de creºtinism,pãgânism, tradiþie ºi voie bunã.

Se serbeazã astfel cultulrecoltelor bogate, pentru cãtradiþia locului spune cãSânzienele sunt niºte fete foarte

frumoase, care trãiesc prinpãduri sau pe câmpii, se prindîn hora ºi dau puteri deosebiteflorilor ºi buruienilor, acesteadevenind plante de leac, bunela toate bolile.

Floarea numitã ca ºi sãrbã-toarea – Sânzianã sau Drãgaicã– este galbenã sau albã ºi sespune cã înfloreºte chiar înnoaptea de Sânziene, noapte încare toate plantele au puteri

miraculoase. Iar dacã mai suntºi descântate, puterile plantelorsporesc.

Toatã lumea creºtinã urcã înmuntele Straja cu cununi desânziene împletite, pentru a

sãrbãtori aºa cum se cuvineziua. Cu ani în urmã, cei dinValea Jiului îºi dãdeau întâlnirecu cei din Gorj, fix de ziuaSânzienelor, pe creastamuntelui Straja.

Acolo ajungeau cu caii, aºacum fac ºi acum, iar în mâiniau flori galbene. Bãrbaþii, carese îmbracã în straie populare, ºicãlãresc armãsari puternici, seiau la întrecere pe drumul ceurcã în staþiune. Cel careajunge primul, dupã un traseugreoi ºi lung, e rãsplãtit lanedeie. Practic aici se încinge opetrecere momârlãneascã deunde nu lipseºte taraful cu mu-zicã popularã. „Ca în fiecarean, am avut ºi concursul cu caiºi unul inedit de biciclete, pen-tru tineri – aflat la prima ediþie,apoi muzicã popularã. Dar, maiîntâi, toþi au mers la bisericã, laslujba de la Schitul din Straja,aºa cum spune tradiþiacreºtineascã”, a declarat EmilPãrãru, unul dintre organizatoriinedeii din acest an.


Distracþie la ºtrandNedeia sânzienelor la Straja

Premierã educaþionalã la

PetroºaniÎ n aceastã varã, în Petroºani, va fi

înregistratã o premierã educaþionalã.Este vorba despre “Grãdiniþa de varã” oiniþiativã destinatã celor care doresc sã-ºi trimitã copiii cu vârste cuprinse între2,5 ºi 6 ani la “cursuri estivale”.

Mai exact, micuþii vor desfãºura activitãþieducative, împãrþite pe mai multe ateliere:creaþie, sport, gastronomie sau inventicã.

“Acest tip de program este destinat, în spe-cial, pãrinþilor care nu au cu cine sã-ºi laseacasã copiii cât timp sunt plecaþi la serviciu.

În ceea ce-i priveºte pe educatorii care sevor ocupa de copii, aceºtia vor veni pe bazã devoluntariat. Pe de altã parte, plata utilitãþilor –curent electric sau apa – vor fi asigurate decãtre primãrie”, a declarat Lucica DinaMunteanu, director Grãdiniþa PP Nr. 3Petroºani.

Grãdiniþa de varã se va întinde pe durataunei luni de zile, în perioada 1 iulie – 1 augustºi, în funcþie de solicitãri, vor fi deschise maimulte grãdiniþe. “Pânã în prezent ºi-au înscriscopiii în programul “Grãdiniþa de varã” 40 depãrinþi dar numãrul acestora ar putea creºte,programul de înscrieri funcþionând ºi în aceastãsãptãmânã”, a mai spus Lucica DinaMunteanu. .

MirMircea cea NISTORNISTOR

Vacanþã la bunica nu mai este cool

Primãria Petrila a obþinut deja douãmiliarde de lei vechi

din demolareapreparaþiei

P reparaþia Petrila se dãrâmãbucatã cu bucatã pe zi ce trece.

Primãria de aici a încheiat unparteneriat cu o firmã dinHunedoara pentru acest teren, caredupã doi ani trebuie sã arate atrac-tiv pentru potenþialii investitori.

„Se demoleazã clãdirile care aparþinpreparaþiei ºi se ecologizeazã zona. Dinacest contract cu firma, din deºeurile caresunt evaluate, primãria primeºte patru miliarde lei vechi. Din aceºtia s-au ºi primitdeja douã miliarde, iar în continuare, înfuncþie de demolãri, va mai fi ºi o altãsumã rezultatã din vânzarea deºeurilor dinbeton, dupã ce se sorteazã ºi se obþin maimulte sortimente, în funcþie de granulaþie”, ne-a declarat Nicolae Drãghici, directortehnic la primãria Petrila.

Lucrãrile de ecologizare care au demaratefectiv în urmã cu o lunã de zile, trebuiausã înceapã mai devreme, însã obþinereaunor hârtii ºi aprobãri le-a dat planurilepeste cap reprezentanþilor administraþieilocale de aici.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Nu vrea nimeni fân

F ostul ministru alTineretului ºi Sportului,

Monica Iacob-Ridzi a fostaudiatã de judecãtoriiinstanþei supreme în dosarulîn care Ridzi ºi alte 11 per-soane au fost trimise în jude-catã pentru fapte de corupþie.Monica Ridzi a susþinut înfaþa magistraþilor cã ea nu asemnat ordonanþãrile pentruevenimentele din 2 Mai.

La termenul de vineri, deputatulPDL Monica Iacob-Ridzi le-a explicatjudecãtorilor de la ICCJ modul încare era structurat la acea vremeministerul pe care îl conducea. Fostulministru a spus cã a încercat pe cât

posibil crearea unui sistem piramidal,pentru ca astfel mai multe persoanecu funcþii de conducere sã preia oparte din atribuþiile sale, mai ales cãîn acea perioadã ea a efectuatnumeroase deplasãri în þarã ºi înstrãinãtate în interes de promovare aministerului.

Totuºi, Monica Ridzi a precizat cã,la final, chestiunile importante legatede partea de buget ºi finanþãri erausupervizate ºi semnate de ea, în cali-tate de ministru, dar ordonanþãrilevizate de procurorii anticorupþie ºipentru care ea a fost deferitã justiþieinu poartã semnãtura ei.

Deputatul hunedorean le-a indicatjudecãtorilor sã întrebe reprezentanþii

altor departamente de specialitate dincadrul ministrului în legãturã cuaceastã situaþie ºi a susþinut cã nu eaa fost iniþiatoarea ideii de exter-nalizare a contractelor privind specta-colele organizate cu ocazia zilei de 2Mai, ci cã aceastã idee i-a fost suge-ratã de reprezentanþii comparti-mentelor de specialitate ºi de con-siliera sa Ioana Elena Vîrsta. Dupãaceste declaraþii, ºedinþa de judecatãa fost întreruptã, iar judecãtorii auhotãrât ca fostul ministru alTineretului ºi Sportului sã-ºi continuedeclaraþia în data de 28 iunie.

În dosarul aflat pe rolul instanþeisupreme, Monica Maria Iacob Ridzi,deputat ºi fost ministru al Tineretului

ºi Sportului în perioada decembrie2008 - iulie 2009, este acuzatã deabuz în serviciu contra intereselorpublice în formã calificatã dacãfuncþionarul public a obþinut pentrualtul un avantaj patrimonial, fals int-electual în legãturã cu fapte decorupþie în formã continuatã, partici-paþie improprie la infracþiunea deacces fãrã drept la un sistem infor-matic, sãvârºitã prin încãlcareamãsurilor de securitate, participaþieimproprie la infracþiunea de a modifi-ca, ºterge sau deteriora date infor-matice, fãrã drept.

Alãturi de Ridzi mai sunt judecateîncã 11 persoane, printre care ºiangajaþi de la acea vreme ai MTS.Dosarul a fost instrumentat de DNA,iar procurorii anticorupþie susþin cã,în perioada 17 martie - 22 mai2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitatede ordonator principal de credite, arfi hotãrât ca, sub pretextul realizãriiunor manifestãri de amploare la nivelnaþional dedicate Zilei Naþionale aTineretului ºi externalizãrii serviciilorde organizare aferente, sã atribuie ile-gal unor firme private contracte deprestãri servicii având acest obiect. Înacest scop a fost alocatã firmelorArtisan Consulting SRL ºi Companiade Publicitate Mark SRL suma deaproximativ 3.120.000 lei, o valoaremult mai mare decât cea solicitatã ºi

aprobatã prin buget pentru acesteveniment.

DNA mai aratã cã fostul mi-nistru al Tineretului ºi Sportului a hotãrât, tot în mod unilateral,ca evenimentele sã fie organizateîn locaþii din Bucureºti,Costineºti ºi 39reºedinþe de judeþ, încare cunoºtea cãstructurile proprii aleministerului ori alteentitãþi publice sauprivate vor desfãºuramanifestãri de acestgen, potrivitprocurorilor.Ministerul Educaþiei,Cercetãrii,Tineretului ºiSportului s-a consti-tuit parte civilã cusuma de2.736.933,28 lei(640.000 de euro),precizând cã îºi re-zervã dreptul de a omodifica în funcþiede prejudiciul finalstabilit pe bazaîntregului materialprobator din dosar.

CarmenCOSMAN

L ocuitorii din Petroºani vor fi mai în sig-uranþã, în câteva zile. Cel puþin aºa

spun edilii locali, care au decis sã montezeun sistem de monitorizare video în maimulte zone, pe arterele centrale ale oraºului.

Sistemul de monitorizare video este montat înaceste zile ºi, în scurt timp, oamenii care locuiescîn zona centralã vor fi mai în siguranþã. Dupã cevor fi montate toate camerele din acest sistem,supravegherea video se va face pentru obiectivelede pe strãzile: Piaþa Victoriei, acolo unde se con-struieºte acum Centrul Civic al oraºului ºi zoneleadiacente, cu parcuri ºi spaþii verzi, bulevardulcentral, respectiv strada 1 Decembrie 1918, stra-da Nicolae Bãlcescu, precum ºi intersecþi-ile acestor strãzi cu cele adiacente lor.„Sistemul de monitorizare cu camere deluat vederi fac parte din proiectul destinatmodernizãrii centrului civic al oraºului ºilucrarea va fi finalizatã în scurt timp”, adeclarat primarul din Petroºani, Tiberiu

Iacob Ridzi.Întreg sistemul le va fi de folos mai ales celor

de la Poliþia localã, care vor putea sã gestionezemai uºor, mãcar inventarul mobilierului stradal,ori faptele antisociale care s-ar putea petrece, darºi locuitorilor din oraº, deopotrivã. „Sistemul edestinat în primul rând monitorizãrii traficuluipietonal ºi rutier. Sigur, camerele au un rol deprevenþie, în special ºi nu altceva”, a mai adãugatIacob Ridzi.

Totul a început în aceste zile ºi sistemul va fifuncþional în cel mai scurt timp.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 iunie 2012 Actualitate 98 Actualitate

M area LojãNationalã din

Romania (M.L.N.R) adecernat, în cadrulfestivitãþii organizatela Ateneul Roman,ºapte premii a câte10.000 euro fiecare, încadrul celei de-a douaediþie a GaleiPremiilor Marii Loji.

Premiile acordate poartãnumele unor personalitãþireprezentative pentru dome-niul de referinþã ºi care auaparþinut Masoneriei.Premiile au fost acordatepentru urmãtoarele domeniide referinþã:

P remiul GrigoreMoisil

pentru ªtiinþe Exacte afost acordat academicianuluiIoan Iovitz Popescu, pentruLucrarea “Lambda -Structura textelor”, publicatãîn seria “Studies inQuantitative Linguistics”

10-2011 RAM-Verlag”Ludenscheid, Germania.

P remiul HenryCoandã

pentru ªtiinte Aplicate afost acordat prof. univ. doc-tor inginer Boris Plahteanu,pentru Lucrarea “NicolaTesla - Geniul Luminii ºiEnergiei, IntegralaInvenþiilor”.

P remiul CarolDavila

pentru Medicinã a fostacordat acad. prof. DoctorLaurenþiu Mircea Popescu,pentru Lucrarea “Cercetareºtiinþificã fundamentalã cuprivire la telocite.

P remiulConstantin

Brâncuºi pentru Artãºi Culturã a fost acor-dat maestrului

Sorin Ilfoveanu, pentruExpoziþia personalã “Desene2008-2011”.

P remiul NicolaeTitulescu pen-

tru Diplomaþie ºi

Politologie a fost acordat domnuluiMihai Botorog, pentruProiectul: Coordonareaoperaþiunii de evacuare însiguranþã a civililor românidin Libia, Februarie 2011.

P remiul EugeniuCarada

pentru Economie a fostacordat domnului doctorCristian Pãunescu ºi istoricu-lui Marian ªtefan, pentrulucrarea “Tezaurul BãnciiNaþionale a României laMoscova”.

P remiul SpiruHaret

pentru Educaþie, Mediu,Social a fost acordat prof.univ.doctor Silviu CristianMirescu, pentru Lucrarea“Cadrul de referinþã al curri-culum-ului naþional pentruînvãþãmântul preuniversitar:un imperativ al reformeicurriculare”.

“Marea Lojã Naþionalãdin România, în colaborarecu Academia Românã, ainaugurat, anul trecut, ladata solstiþiului de varã, un

eveniment care îºi doreºtesã devinã o sãrbãtoare anu-alã a minþilor strãlucite ºi atalentului românesc. Este oidee comunã, generoasã, deaducere în prim-plan a val-orii, inteligenþei româneºti,care contribuie cu ceva con-cret pentru dezvoltarea þãrii.Marea Lojã Nationalã dinRomânia are un drum foartebine stabilit ºi o strategieclarã prin aducerea în prim-plan a valorii, prin sprijinulacordat inteligenþei. Azi amsãrbãtorit ºi premiatinteligenþa ajunsã la maturi-tate. Ne procupã in aceeaºimãsurã ºi inteligenþa în for-mare. Mã refer la burseleacordate studenþior românidin þarã ºi strãinãtate, pecare i-am invitat ca lafinalizarea studiilor sã vinãsã îºi ajute þara. Multumescpresedintelui AcademieiRomâne, academicianul

Ionel Haiduc, cel care, încãdin primul moment în carei-am vorbit de acest proiect,a inteles importanþa acestu-ia. Mulþumesc tuturor celorcare au alcãtuit comisiile,celor pe care i-am rugat sãse ocupe de eveniment,managerului de proiect,Remus Borza. Înþelegem cutoþii cã ce se intâmplã nuînseamnã decât un efortcomun, în promovarea,aducerea ºi menþinereaRomâniei pe locul foarte sussituat pe care îl meritã înEuropa ºi în lume”, adeclarat Marele Maestru alMarii Loji Naþionale dinRomânia, Radu Bãlãnescu.

“Academia Românã acolectat pentru acest eveni-ment nominalizãrile, a con-tribuit la selectarea premi-anþilor ºi a avut rol de juriu,a declarat PresedinteleAcademiei Române, acade-

micianul Ionel Haiduc. Gala Premiilor Marii Loji

Nationale din Romania esteuna dintre rarele întâmplãricare au loc în România derecunoaºtere ºi premiere acelor care au performanþeîn domeniul ºtiinþelor, cul-turii, literaturii. Premiereaperformanþelor în domeniulºtiinþelor nu se întâmplã înfiecare an ºi nu în fiecarelunã si de aceea AcademiaRomânã a salutat iniþiativa”.

Încã de la prima sa editie,Gala Premiilor Marii Loji aavut obiectiv promovareacercetãrilor originale ºicreºterea capacitãþii de cer-cetare, cu implicaþii favora-bile asupra competitivitãþiiinternaþionale a cercetãriiromâneºti. Gala PremiilorMarii Loji a urmarit stimula-rea ºi dezvoltareacunoaºterii în orice domeniude cercetare, inclusiv ºtiin-tele socio-umane, atât princercetarea fundamentalã câtºi prin cercetari avansatepentru dezvoltarea unor pro-bleme complexe, prindobândirea de cunoºtinte noicu privire la fenomene ºi pro-cese, formularea ºi validareade ipoteze originale, modeleconceptuale ºi teorii.

În fiecare an, pe 21 iunieM.L.N.R. va decerna încadrul unei festivitãþi organi-zate la Ateneul Roman, ºaptepremii a câte 10.000 eurofiecare, pentru domeniile dereferinþã anunþaþe la primasa editie. Premiile se acordãtuturor cetãþenilor românirezidenþi sau nerezidenþi peteritoriul Romaniei, indife-rent de sex, religie sau

vârstã, masoni sau profani,care în cursul anului anteriordecernãrii premiilor au real-izat o lucrare, o descoperire,o invenþie sau o inovaþie, auemis o teorie, teoremã,ecuaþie, au pus la punct otehnicã, o etodã, un procedeucu impact macro-social intr-unul dintre cele ºapte domeniipremiate sau prin exercitareaprofesiei ori a demnitãþii pu-blice au adus importante ser-vicii ori beneficii þãrii.

La cea de-a doua ediþie,evenimentul a fost onorat de prezenþa a peste 700 de personalitãþi din mediulacademic, universitar, cultu-ral, bancar, diplomatic ºipolitic. Programul a inclusmomente artistice oferite deOrchestra ºi CorulFilarmonicii George Enescu.

Gala, organizatã deMarea Lojã Naþionalã dinRomânia ºi AcademiaRomânã, s-a bucurat desprijinul a 12 universitãþi:Universitatea Bucureºti,Academia de StudiiEconomice Bucureºti,Universitatea AlexandruIoan Cuza Iaºi, UniversitateaBabeº - Bolyai Cluj Napoca,Universitatea de Vest -Timiºoara, UniversitateaCarol Davila Bucureºti,Universitatea Craiova,Unversitatea OvidiusConstanþa, Universitatea deMedicina Craiova,Universitatea Naþionalã deArte Bucureºti, ªcoalaNaþionalã de Studii Politiceºi Administrative Bucureºti ºiUniversitatea de ArteGeorge Enescu Iaºi.

(sursa cotidianulLibertatea)

MMMMaaaassssoooonnnniiii iiii ddddiiiinnnn MMMMaaaarrrreeeeaaaa LLLLoooojjjjãããã NNNNaaaaþþþþiiiioooonnnnaaaallllãããã ddddiiiinnnn RRRRoooommmmâââânnnniiiiaaaa aaaauuuu pppprrrreeeemmmmiiiiaaaatttt eeeellll iiiitttteeeelllleeee rrrroooommmmâââânnnneeeeººººttttiiii

MarMarele Maestru Radu Bãlãnescuele Maestru Radu Bãlãnescu

F ocuri pecrestele

munþilor înVestul VãiiJiului. Maimulte focare aufost depistateîn zonele de golalpin de laînãlþimi mari,iar pompieriiau încercat sãle elimine.

Pompierii ºimai mulþi angajaþide la serviciile de specialitatedin primãria de la Lupeni s-auluptat cu flãcãrile toatã seara devineri spre sâmbãtã. Focurile aufost observate de localnicii dinLupeni ºi de turiºtii ºi cabanieriidin Straja, pentru cã se mani-festau cu intensitate pe parteaopusã versantului turistic. Acoloau fost mai multe focare. A arscu flacãrã vegetaþia uscatã depe mai multe hectare ºi în mai

multe locuri. Pompierii au fostanunþaþi prin 112 ºi au inter-venit cât au putut de repede,pentru cã drumul a fost unullung ºi anevoios.

„Am fost înºtiinþaþi cã ardmai multe zone. Am plecatimediat spre Lupeni ºi amdescoperit mai multe focare.Unul, la graniþa dintre Lupeni ºiUricani ºi altul mare, la Lupeni,pe o creastã. Drumul a fost

greu, echipelenoastre auurcat pe jos ºiau ajuns cumare greutate.

Spre focaruldinspreUricani, aupornit maimulþi voluntaride la primãrie,la fel, pe jos”,a spus AdrianAvram, coman-datulDetaºamentuluide Pompieri

Petroºani. Pompierii spun cã au ars mai

multe hectare din câteva golurialpine, vegetaþie uscatã ºi nupãdure. Cel mai probabil focula fost pus de proprietariiterenurilor situate la mare altitu-dine, deoarece acolo doar ei arfi putut sã ajungã. În plus, separe cã a reînceput perioadaincendierilor de miriºti.

Diana MITRACHE

AAAArrrrddddeeeerrrr iiii ddddeeee vvvveeeeggggeeeettttaaaaþþþþ iiiieeee îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

Big Brother laPetroºani

MMMMoooonnnniiiiccccaaaa RRRRiiiiddddzzzziiiiaaaauuuuddddiiiiaaaattttãããã ddddeeee

jjjjuuuuddddeeeeccccããããttttoooorrrr iiii îîîînnnn„„„„DDDDoooossssaaaarrrruuuullll 2222 mmmmaaaaiiii””””

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 iunie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

2 5 i u n i e 2 0 1 2

Ai tendinþa de a te implica în acti-vitãþi dintre cele mai diverse. Ar fidorit sã fii cât se poate de prudent ºisã eviþi sã îþi asumi responsabilitãþiprea mari. Fãrã sã îþi refuzi nimic,încearcã sã tragi de timp câteva zile.Acasã s-ar putea deteriora câte ceva,dar nu este cazul sã te enervezi.

Þi se va propune o colaborareinteresantã, dar traversezi o perioadãîn care prudenþa va trebui pusã peprimul plan în tot ce faci.Informaþiile care îþi vor parveni tevor entuziasma foarte tare. Nu telãsa copleºit de bucurie pânã cândnu ai certitudinea cã toate datelesunt corecte.

Faci o mulþime de încercãri pentru agãsi niºte colaboratori. Reuºeºti sã facio impresie bunã oriunde te duci, aºacã propunerile tale vor entuziasma petoatã lumea. Chiar dacã energia tesusþine în toate demersurile pe care leai în plan, nu este cazul sã faci maimult decât este nevoie. De la drumvei primi o informaþie interesantã.

În jurul tãu sunt multe persoane carenu sunt ceea ce par a fi. Alege-þi cugrijã colaboratorii, altfel poþi aveasurprize prea puþin plãcute. N-ar fiexclus sã primeºti un cadou neaºtep-tat de la o cunoºtinþã apropiatã. Încazul în care ai nevoie de un împru-mut sau o sponsorizare, ºansa va fide partea ta.

Te aºteaptã o zi bunã, cãci mintea tase va dovedi deosebit de eficientã. Aiputea obþine realizari nesperate înactivitãþi comerciale sau artistice.Dacã nu este cazul, ai putea ieºi lacumpãrãturi. O vizitã la ceas desearã, îþi va face mare plãcereºsi teva ajuta sã priveºti cu mai multãîncredere spre viitor.

Te agiþi exagerat de mult ºi fãrã niciun rost. Eºti cam nemulþumit de totce se întâmplã la serviciu, dar aitendinþa de a exagera. Nu încerca sãîntreprinzi activitãþi deosebite,deoarece eºti uºor bulversat ºi aiîncurca mult mai rãu lucrurile. N-ar fiexclus sã fii penalizat la serviciu.

Rezultatele pe care le aºtepþi întârziesã aparã ceea ce te neliniºteºte ºi tenemulþumeºte totodatã. Dar nu tre-buie sã îþi faci probleme; ideile talesunt excelente, dar trebuie sã înveþisã dai dovadã de mai multã rãbdare.Oricum, traversezi o perioadã bunãîn care eforturile tale sunt recunos-cute la toate nivelurile.

Jocurile de noroc ºi speculaþiile nu teavantajeazã astãzi. Dacã totuºi nu tepoþi opune tentaþiei, limiteazã-te lasume mici. Dialogul cu cei din jur teva ajuta sã iei niºte decizii mãcarrezonabile. Evitã excesul de cafea ºitutun, deoarece ai putea avea uneleneplãceri în ceea ce priveºte sãnã-tatea.

Ocaziile de a-þi petrece timpul într-unmod plãcut nu se vor lãsa prea multaºteptate. Starea ta fizicã ºi psihicãeste excelentã. Energia ºiîndemânarea te ajuta sã rezolvi omulþime de treburi, într-un timpextrem de scurt. Nu este momentulsã apelezi la colaboratori! Este foarteposibil sã faci o impresie bunã .

Te frãmântã o chestiune de familie.Dacã o vei discuta cu rudele apropi-ate te vei lãmuri ºi chiar te vei mailiniºti. La serviciu, este posibil sã þi serepartizeze o nouã lucrare. Drumurilepe care le vei face îþi vor aduce ºi unmic câºtig. Colaborarea cu ceilalþi seva dovedi inspiratã, indiferent cã estevorba de bani sau altceva.

Treburile gospodãreºti par a nu semai termina ºi deja simþi cã nu maiai rabdare. Încãpãþânarea de care daidovadã te poate aduce în situaþia dea avea o discuþie aprinsã cupartenerul. Sfatul unui coleg se vadovedi foarte util, chiar dacã þi separe un pic fantezist. Vei avea undialog interesant cu unul dintre ºefi.

Comunicarea cu cei din jur evolueazãceva mai bine, ceea ce îþi va permitesã afli lucruri interesante, dar ºi sã îþifaci noi prieteni. Încearcã totuºi sã fiatent la ceea ce spui, cãci riºti sã faciniºte afirmaþii care vor genera dis-cuþii aprinse, obositoare. ªi acestlucru îþi poate crea neplãceri în viitor.

H O R O S C O P

Un gând de mângâiere,compasiune ºi sincere condoleanþe.

Suntem alãturi de colegulnostru Denis Rus, în acesteclipe de grea încercare ºidurere, pricinuite de plecarea spre cele veºnice ascumpului sãu bunic

RUS GHEORGHE (74 ani)

Dumnezeu sã-i dea odihnã veºnicã!

Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului

�� DECESE ��

D upã mai multeieºiri în teren cu

primarul Tiberiu IacobRidzi, la lucrãrile carese executã acum peraza MunicipiuluiPetroºani, am mai gãsito provocare pe care sã olansãm edilului.

De data aceasta amfost în Piaþa Dacia dinAeroport, o locaþie careani la rând a fost unpunct negru pentru aceas-ta zonã, fiind de-a dreptulimproprie. Acolo, pri-marul a fost pe ºantier ºi

prin piaþa temporarã delegume, improvizatã decând vechea locaþie s-a închis pentru moder-nizare, unde a stat devorbã de vânzãtorii, dar ºicu ºefii de lucrare.

“Piaþa va fi închisã cu ocupolã metalicã, iar îninterior, totul va fi amena-jat aºa cum trebuie, latoate standardele nece-sare. Vor fi mese noi, iarla final, piaþa va arãta ca

una modernã ºi civilizatã”,ne-a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani

Un punct impus înproiect este construcþiaunor toalete, spre bucuriapieþarilor, care pânã acumnu au avut niciodatã unaacolo. Pânã acum, comer-cianþi mergeau la toaletãunde puteau, în special înbarurile sau magazineledin zonã, care nu depuþin ori au speculat situ-aþia ºi au impus taxe laWC.“ Pentru prima datã,în aceastã locaþie vomavea grupuri sanitare ºi

cu siguranþa vom reuºi sãautorizãm piaþa ”, a maispus primarul petro-ºenean la faþa locului.

Termenul de finalizareal proiectului de reabili-tare ºi modernizare a

Pieþei AgroalimentareDacia este sfârºitul luniiaugust, însã primarulIacob Ridzi este convinscã muncitorii vor terminamai repede.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi rãspunde din nou la provocãri

Strivit sub roþileunei autoutilitare

U n bãrbat de 55 de ani, din BreteaRomânã, a murit strivit sub roþile

unei autoutilitareconduse de un ºoferdin Petrila.

Accidentul s-a produspe DN 66, dupã ce vic-tima s-a angajat în tra-versarea strãzii printr-unloc nemarcat ºi fãrã sãse asigure. Poliþiºtii hunedoreni au întocmit deja undosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþi-unii de ucidere din culpã. (C. C. COSMANCOSMAN))

Edilii din Petroºani s-au trezitcã peste noapte numãrul câinilorfãrã stãpân de pe strãzile dincartierul Aeroport, aproape cãs-a dublat. Cel puþin 50 de câiniau fost inventariaþi, iar edilii audescoperit cã au fost aduºi noapteade o autoutilitarã înmatriculatã înjudeþul Gorj. „Sunt doar femele,toate gestante, care vã daþi seamacã sunt ºi agresive ºi dupã ce fatã osã avem o mare problemã. În ulti-

mul an am reuºit sã þinem sub con-trol numãrul câinilor fãrã stãpân,dar

acum neconfruntãm cu aceastã situaþie. Înloc sã se ocupe de ei, alþii vin ºi-i

abandoneazã la noi. În week-endau fost aduºi, oamenii care au vãzutmaºina au spus cã o dubã i-adescãrcat la intrare ºi apoi a plecat

cu luminile stinse ca sã nupoatã fi identificatã. Acum

este dezastru în Aeroport ºiva trebui sã prindemcãþelele ºi sã le ducem laadãpost. Dacã fatã pe

strãzi ne întoarcem de undeam plecat”, spune reprezen-

tanþii municipalitãþii. PrimãriaPetroºani cheltuieºte anual cuprinderea, sterilizarea ºi adãpostireacâinilor fãrã stãpân circa 140 demii de lei. Maximilian GÂNJU

U n caz revoltãtors-a înregistrat

în municipiul Lupenidin Valea Jiului,unde un tânãr dedoar 28 de ani areuºit sã se spânzureîn secþia de poliþiechiar lângã oameniilegii. Bãrbatul amurit la spitalul dinlocalitate, iar maimulþi poliþiºti suntcercetaþi disciplinar.

Pavel Gigi Þuºcã, untânãr din municipiulLupeni, a fost dus luni,18 iunie, la PoliþiaLupeni pentru ca anga-jaþii sã cearã niºte clari-ficãri în legãturã cu oposibilã infracþiunecomisã de acesta.Bãrbatul a intrat înlocuinþa unei femei dinlocalitate fãrã sã-i cearãdreptul, iar aceasta acerut ajutor prin 112.

„Patrula de siguranþãpublicã, în timp ce sedeplasa spre locuinþafemeii, pe AleeaTrandafirilor, l-a depistatpe Gigi T., de 28 de ani,din Lupeni, cunoscut caom al strãzii, cu privire lacare exista suspiciunea cãar fi prezumtivul autor alfaptei. Poliþiºtii, împreunãcu bãrbatul, s-au deplasatla locuinþa pãrþii vãtãmatefiind recunoscut de aceas-ta. Persoana în cauzã afost condusã la sediul

poliþiei în vederea conti-nuãrii cercetãrilor, însãechipajul de poliþie a fostsolicitat la o altã inter-venþie, motiv pentru careGigi T. a fost rugat sãaºtepte în parcareaunitãþii întoarcereapoliþiºtilor de la eveni-ment”, explicã inspector,Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt IPJ Hunedoara.Bãrbatul a intrat în sediulpoliþiei unde i s-a spus sãstea în sala de aºteptare,iar dupã 5 minute, dis-pecerul de serviciu l-agãsit pe tânãr spânzuratde þeava unui calorifer, cucureaua pantalonilor. Afost transportat la SpitalulMunicipiului Lupeni, undea rãmas internat de lunipânã joi noapte când amurit.

P rocedurãîncãlcatã

Un fost ºef de poliþiedin Valea Jiului, pensio-nar în prezent, demon-teazã explicaþia reprezen-tantului IPJ. „Fie poliþiºtiiaceia erau niºte incompe-tenþi fie cineva vrea sã legãseascã circumstanþeatenuante. Procedura încazul unui suspect estestrictã, cel ridicat fiindlegitimat ºi dus la sediupentru audiere. I seexplicã ºi faptul cã îºipoate chema un avocatînainte de a da o decla-raþie scrisã. În nici un caznu poate fi lãsatnesupravegheat ºi maiales în parcare sãaºtepte. Ceva nu se leagãºi modul de operare nu

s-a schimbat de când ampãrãsit sistemul”, explicãpoliþistul. ªeful PoliþieiLupeni, comisarul RomeoAmurãriþei are o expli-caþie cel puþin ºocantã cuprivire la incident. Acestaspune cã bãrbatul a pututsã se spânzure în secþiade poliþie pentru cãoamenii lui erau chemaþila o altã intervenþie. Cualte cuvinte, dacã suntmai multe incidente,Poliþia Lupeni este satfãrã câini.

„Foarte simplu (n.r.referitor la cum a pututca tânãrul sã se sinucidã),în timp ce patrula de si-guranþã care-l aducea peacesta la sediul poliþiei, afost apelatã pe 112 cuprivire la cealaltã per-soanã de pe str.Viitorului, care a sãrit pe

geam, persoana a fostlãsatã în parcare ºi i s-aspus sã aºtepte patrulapânã vine de la celãlalteveniment preluat prin112. A intrat la dispecerºi i-a zis dispecerului cã is-a spus sã aºtepte patru-la. Acesta i-a spus sãaºtepte în sala deaºteptare. Vã daþi seama,persoanele care vin lapoliþie din diferite motive,mã rog, pentru audieri,ca martori, pentru a

reclama ceva nu ausupraveghere. El propriu-zis nu a intrat în poliþie, eo salã de aºteptare undeoamenii pot sã vinã, sãse informeze asupra pro-gramului de audienþe.”, adeclarat ºeful PoliþieiLupeni.

I PJ a pornitancheta

Chiar dacã ºefulpoliþiºtilor din Lupeni lasãimpresia cã sala deaºteptare ar fi o clãdiredistinctã, unde lumea sepoate plimba în voie,lucrurile nu stau delocaºa. Sala de aºteptareeste în clãdirea poliþiei ºichiar în faþa birouluiofiþerului de serviciu care,în mod normal ºi con-form atribuþiilor,supravegheazã tot ce seîntâmplã în instituþie.ConducereaInspectoratului de PoliþieJudeþean Hunedoara adispus începerea uneianchete interne cu privirela modul de acþiune alpoliþiºtilor în acest caz.

Maximilian GÂNJU


PPPPoooollll iiii þþþþ iiiiººººtttt iiii cccceeeerrrrcccceeeettttaaaaþþþþ iiii ddddiiiisssscccciiiippppllll iiiinnnnaaaarrrr îîîînnnnccccaaaazzzzuuuullll ttttâââânnnnããããrrrruuuulllluuuuiiii ssssppppâââânnnnzzzzuuuurrrraaaatttt

Locuitorii Vãii Jiuluiplãtesc unul dintre celemai mari preþuri pen-tru metru cub de apãpotabilã consumatã,chiar dacã ºefii regieiîncearcã sã nege acestlucru. Totuºi, apa artrebui sã se ieftineascãdupã finalizareaproiectelor de modern-izare derulate de ApaServ Valea Jiului.Chiar dacã preþul pro-priu-zis pe metru cubnu va scãdea, con-sumatorii ar trebui sãprimeascã facturi mai

mici prin simplu faptcã nu li se vor maiimputa pierderile careumflã acum facturile.„Pierderile nu pot fiºterse de pe facturileoamenilor aºa ca prinminune. Am avea ime-diat probleme cuCurtea de Conturi.Dar trebuie sã încer-cãm sã rezolvãm pro-

blema, chiar dacã ApaServ este responsabilãde reþea doar pânã laintrarea în blocul delocuinþe. Este adevãratcã pierderile sunt oproblemã pentru con-sumatori, iar noi tre-buie sã vedem cum îiajutãm sã-ºi remediezeproblemele de pereþeaua lor, acolo unde

sunt aceste probleme”,a declarat, CostelAvram, director gene-ral Apa Serv ValeaJiului. Fostulvicepreºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara ºi-a preluatoficial funcþia de con-ducere de astãzi-luni.

MaximilianGÂNJU

Câini abandonaþila marginea

Petroºaniului

Facturi mai mici la apã prin reducerea

pierderilor

C ei mai pãtimaºibiciliºti s-au

întâlnit la Straja, sâmbãtã, în primaediþie a concursului detraseu montan.Câºtigãtorii s-au alescu biciclete, dar dupãun traseu lung ºi greu.

Cel puþin 25 de bici-cliºti echipaþi corespunzã-tor au luat startul înStraja, la orele amiezii desâmbãtã, la una dintrecompetiþiile care i-a solicitat extrem de mult.Totul, însã, pentru mizacea mare: o bicicletã

oferitã de sponsor, pentrulocul I.

Curajoºii au venit dinmai multe oraºe din ValeaJiului ºi din întreg judeþul,s-au aliniat la start fix laora 12,00, dar au avutnoroc de o vreme plã-cutã. Soarele s-a ascunsmai mult în nori ºi nu afãcut competiþia un cal-var. A fost prima ediþie aunui concurs pe careorganizatorii l-au gânditpentru a promova zonaturisticã ºi pe timpul verii.

Primii la start au fostcei mici. Ei au avut deînfruntat un traseu de 2km, în urcare, de la

Cabana Montana, platoulunde a fost amplasatãlinia de start, pe lângãschitul Straja, în urcare ºiapoi în vitezã, coborârespre Platoul Soarelui ºiînapoi la CabanaMontana. Cel mai buntimp l-a avut DariusAndrei de 9 ani, carespune cã urcã deja pemunte de ani buni, cu obicicletã ce a primit-o înurmã cu 3 ani, ºi care arecunoscut cã e pasionatde montain bike. El i-asurprins pânã ºi pe orga-nizatori, care abia s-auinstalat la staþia de sosire,când Darius deja trecea

linia în vitezã. „Îmi placaceste concursuri ºi amvrut sã vãd cât pot. Amajuns primul ºi în spatelemeu a mai fost un bãiat,dar destul de departe”, aspus Darius imediat ce atrecut linia de sosire.

Cel mai mic partici-pant a avut 3 ani ºi celmai în vârstã competitora avut 51 de ani ºi a fosto doamnã.

Organizatorii au þinutdoar la un singur lucru,echipamentul de protecþieºi, pentru cei care au avutnevoie, pauzele dehidratare. La categoria aII-a de vârstã, pânã în 18

ani, traseul a fost de 4 kilometri în urcare ºicoborâre spre finish în vitezã ºi cei de peste 18 ani au avut deparcurs 6 km.

Pentru fiecare câºtigã-tor, la fiecare categorie în

parte, premiul a fost câteo bicicletã echipatã cores-punzãtor pentru traseulde munte. Toþi audeclarat cã vor reveni ºidata viitoare sã-ºi iarevanºa.


F iul manelistului NicolaeGuþã, Nicuºor a trecut

cu brio proba de oral la Bac.

Nicuºor este în aceastã perioadã cuprins de febra bacala-ureatului, iar pânã acum a luat“excelent” la probele de compe-

tenþe digitale ºi la oralul de Limbaromânã.

Nicuºor (19 ani) este elev la liceuparticular “Apollonius” dinPetroºani, iar profesorii sãi spuncã, deºi este copil de “rege” almanelelor s-a pregãtit temeinicpentru bacalaureat. “A învãþatbine în anii de liceu, iar acum aluat calificativul «excelent»la proba de competenþedigitale ºi a trecut cu binede proba de limbaromânã”, a afirmat Mia Albescu,directorul LiceuluiEconomic “Apollonius”din Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 iunie 201212 Turism

Concurs cu bikeri în Straja

Guþã junior e bun de gurã!

cvj, nr. 152, luni 25 iunie 2012

Documents