curs sociologia religiilor

7/21/2019 CURS Sociologia Religiilor

1/36

UNIVERSITATEA Bucureti

Facultatea de Teologie Ortodox Patriarhul Juti!ia!"

Catedra de Sistematic

Teologie PASTORA#A$ #ice!ta$ A!ul al lI%lea

&IS'IP#INA(

Sociologia Religiei- suport de curs, varianta de lucru

- semestrul I -

Atentie:

suport de curs, orientativ, pentru uzul studentilor;

se va completa cu lectura bibliografca recomandata;

a nu se diuza public

Lect. univ. Dr. Laureniu D. TNASE

SC!"#$ C#RS#$#%:

Asimilarea, aspectelor teoretice si practice de sociologia religiei pentru a puteaanaliza si cunoate modulde mani!estare a religiozit"ii in societatea contemporana rom#neasca si europeana si a relaiilor dintrecomunit"ile sau reprezentanii vieii religioase si societate, $n vederea $nelegerii situaiei actuale a %retinismuluisi a altor religii at#t pe plan european cat si internaional; !ormarea unei atitudini corecte si responsa&ile !ata de

pluralismul religios si !ata de valorile !undamentale ale democra'iei si drepturilor omului.

Anul universitar ())* - ()+)- semestrul I -

% Bucureti %


2/36

STRU'TURA 'URSU#UI (

a. Elemente de istorie si teorie a Sociologiei eligiei&. eligia ca !enomen social

TE)ATI'A &E 'URS( % Se*etrul I(A &lemente de istorie si teorie a Sociologiei Religiei

1. Sociologie generala si Sociologii de ramura; sociologia religiei

elaia sociologiei cu alte tiine socio umaneTeologia /antropologia /tiinele economice/ politice

0rimele preocup"ri concrete pentru studiul i $nelegerea societ"ii1 !ondatoriisociologiei si contri&utia lor la dezvoltarea metodei de cercetare sociologicasi a temelor de analiza a !enomenului religios

(. Emile Dur23eim si Sociologia eligiei in 4rana e!erine &iogra5ce1 prima revista de sociologie l6Ann7e Sociologi8ue 0rimele cursuri universitare despre tiina sociologiei Sor&ona +*+9

9. %ontri&uia scrierilor lui E. Dur23eim la $nelegerea i dezvoltarea societ"ii In domeniul metodologiei cercet"rii sociologice - Sociologia1 egulile metodei

sociologie +:*;. In domeniul eligiei - 4ormele elementare ale vieii religioase - +*+(. a? @e&er si Sociologia eligiei in ermania e!erine &iogra5ce Tipologie1 Secta si Biserica in tipologia Ce&eriana

;. %ercet"ri de sociologia religiei si economie Etica protestanta si spiritulcapitalismului +*)=-+*);

F. Interpretare sociologic" comparativ" a !enomenului religios in viziunea lui >a?@e&er i cea a lui Emile Dur23eimG. Evoluia preocup"rilor de sociologia religiei in Europa si SHA din perioada

inter&elica si pana in prezent1:. Studii de sociologie si sociologia religiei in om#nia1

Dumitru Drag3icescu studiile de psi3osociologie rom#neasca1 Dimitrie usti monogra5a.

****************


3/36

BIB#IO+RAFIE

***SECRETARIATUL de Stat pentru Culte, iaa religioas" din om#nia, Bucureti,

Paideia, 1999; ed a II-a, Bucureti, Bizantina, 2!; ed a III-a, Buz"u,

Tip#$rup Pre%%, 2&'

***SECRETARIATUL de Stat pentru Culte, Li&ertatea religioasa in conte?t romanesc sieuropean, Bucureti, Bizantina, 2!'

A(ABRIA), ircea, Sociologie enerala, In%titutul eur#pean, Bucure%ti, 2+'

BR-I., Irena, (rze$#rz BABI/S.I 0ed' NeC eligious 03enomenona in %entral and

Eastern Europe. .ra34 0P#l#nia, 1995'

BU6), Ra78#nd 0c##rd', Tratat de sociologie, Bucureti, u8anita%, 1995'

CIPRIA)I, R#:ert#, >anuel de sociologie de la religion, Pari%, lar8attan, 2unda?iei R#8@nia de 8@ine, Bucureti,

2+

CUCULEA, 6aniel (a:riel, Li&ertatea religioas" $n om#nia, Bucureti, 1999'

6UR.EI, E8ile, Sociologia, regulile metodei sociologice,Bucure%ti, Antet, 2!'

6UR.EI, E8ile, 4ormele elementare ale vieii religioase,Iai, P#lir#8, 199!'(ER(E, anuela, eligie si sc3im&are sociala in om#nia, ed' Ai%, Iai, 2


4/36

*******************


5/36

Notiu!i +e!erale de Sociologie

Kntre&"rile Sociologiei

Care e%te #:iectul cercet"ril#r %#ci#l#$iceG -ri$t ill% 0191= 19=2, preciza

caHanalitii cla%ici ai Die?ii %#ciale au Jncercat %" r"%pund", in $eneral, la trei $rupe deJntre:"ri, i anu8eK

HCu8 deni8 %tructura %#ciet"?ii in care trai8G Cu8 diMer" %#cietatea Jn care

tr"i8 de alte #r@nduiri %#cialeG Care e%te, Jn interi#rul %#ciet"?ii, %e8nica?ia ec"rei

tr"%"turi particulare pentru c#ntinuitatea ei i pentru tran%M#r8area eiG 0 ill%,

19!9N195!, +!'

6ac" pri8a intre:are %e reMera la structura social", a d#ua intre:are are Jn

Dedere sc3im&area social", iar cea dea treia %e c#ncentreaz" a%upra %tudiuluiper%#nalit"?ii i a rap#rturil#r indiDid O %#cietate'

ntre:"rile pe care i leau pu% i c#ntinu" %" i le pun" analitii %#ciali Ji

Mr"8@nt" i pe #a8enii #:inui?i, M"r" a aDea # i8a$ina?ie %#ci#l#$ic" educat",

%i%te8atic"' Cine %a Jntre:at Jn decem&rie +*:*ce %#cietate D#8 edicaG Cine p#ate

%" r"%pund" azi la Jntre:areaK Prin ce %e diMeren?iaz" n#ua %#cietate de cea care ne

a8 de%p"r?itG Cu8 inQuen?eaz" ec#n#8ia de pia?" a%i$urarea drepturil#r #8ului i un

trai decent pentru ecareG a8enii %e Jntrea:"K de ce a cre%cut epl#ziDinMrac?i#nalitateaG 6e ce au %c"zut pr#duc?ia i niDelul de traiG Care %unt cauzele

etinderii ca # pla$" a c#rup?ieiG Ce Mel de #a8eni %unt cei care iau %ci8:at

in%tantaneu c#nDin$erile p#litice declarateG Prin ce %e caracterizeaz" Jntreprinz"t#rul

ca tip u8an i8pu% de %#cietatea Jn tranzac?ia de la t#talitari%8 la de8#cra?ieG Cu8

%e eercit" u%ti?ia %#cial" Jn peri#ada de tranzi?ie p#%tc#8uni%t"G Cu8 %e rap#rteaz"

Bi%erica rt#d#" la t#ate %ci8:"rile %i 8uta?iile pe care le tr"iete %#cietatea

c#nte8p#ran" at@t cea r#8anea%ca dar i cea eur#pean"GPetru a putea da r"%pun% la t#ate ace%te Jntre:"ri Mace8 apel la %tudiile %i

analizele %#ci#l#$ice' Intr# %curta deni?ie pute8 ar8a c" %#ci#l#$ia reprezint

studiul structurilor 'i comportamentelor sociale n cercetarea %#ci#l#$ic"

ade%ea %unt a:#rdate te8e cu8 ar %tructurarea pe cla%e a %#ciet"?il#r 8#derne,

Ma8ilia, inMrac?i#nalitatea, reli$ia, etc'

C@nd D#r:i8 de%pre sociologie Jn?ele$e8 ca e%te # tiin?" care are 8et#de i

8il#ace %pecice de inDe%ti$are a Men#8enel#r %#ciale, 8il#ace Derica:ile e8piric'

(ecesitatea cunoa'terii 'tiin)ifce a enomenelor 'i proceselor sociale


6/36

Pe :aza #:%erDa?iei #:iectiDe, utiliz@ndu%e 8et#de adecDate, p#t #:?inute

enun?uri e8pirice cu Dal#are de adeD"r' )u Jnt#tdeauna ceea ce Dede8 epri8a

realitatea' nt@lni8 in l#z#a en$leza a %ec' al FIlea ur8"t#rul ee8pluK

Sc3ilodul care c3iop"t" pe un drum &un poate $ntrece tr"paul care alearg" pe

un drum greit. >ai mult, cu c#t tr"paul care a greit drumul alearg" mai repede, cu

at#t sc3ilodul $l las" mai $n urm".6ea lun$ul i%t#riei %au i8pu% 8ai 8ulte 8#dalit"?i de prezentare a adeD"rului

de%pre realitate 0-alter -allace 1951' Pute8 identica patru a%tMel de 8#dalit"?i'

1' #dul autoritarian %a ar8at Jn anticitate, dar c#ntinua %i in prezent'

Pre#?i, re$i, preedin?i %au %aDan?i %e c#n%ider" c" ar aDea atri:utul natural

%au %upranatural de a pr#duce adeD"rul' 6eci adeD"rul era $arantat de

calit"?ile de ecep?ie ale pr#duc"t#rului enun?uril#r' #dul aut#ritarian %e

Jnt@lnete azi ca apel la ar$u8entul aut#rit"?ii'2' >#arte apr#piat de 8#dul aut#ritarian prin 8ecani%8ul de pr#ducere a

adeD"rului e%te modul mistic, Jn care %tarea de tran" c#nMer" pr#Me?il#r,

prezic"t#ril#r, 8aril#r 8i%tici calitatea cun#aterii adeD"rate'

+' #dul logico-raional%e centreaz" pe l#$ica M#r8al"' Se Mace apel la Hpri8ele

principii i prin deduc?ie %e %ta:ilete adeD"rul' Principala $ri" c#n%t" Jn

ri$#area udec"?ii l#$ice, M"r" a %e ur8"ri c#re%p#nden?a cu realitatea' E%te

%pecic l#z#l#r %i te#l#$il#r'


7/36

'tiin)ifc al structurilor +institu)iilor sociale si al comportamentului 'i

rela)iilor sociale

Ea nu e%te un %i8plu di%cur%, 8ai 8ult %au 8ai pu?in pr#Metic de%pre %#cietate

%au de%pre tendin?ele i Diit#rul ei ci e%te # di%ciplin" tiin?ic" 8#dern" care %tudiaz"

Maptele i 8aniMe%t"rile %#ciale, adic" t#t ceea ce pri8ete Dia?a i c#8p#rta8entul

#8ului Jn %#cietateK rela?iile Ma8iliale' Practicile culturale i reli$i#a%e, Dia?a p#litic",etc' S#ci#l#$ia e%te # di%ciplina acade8ica i8p#rtanta care #Mer" # interpretare %i #

intele$ere %tiintica a %#cietatii' 6e%pre %tudierea %#ci#l#$iei, Peter Ber$er, %#ci#l#$

en$lez, ar8a ca e%te un Hunivers intelectual pe care $l consider in mod special

pasionant si important1 .... Sociologia !ace parte dintre distraciile academice la

moda1 ea este insa asem"n"toare unuioc regalla care nu participa dec#t cei ce au

un &un entuziasm si o preg"tire adecvata1 alt!el spus, nu invitam la turneul de a3 pe

cei care nu sunt capa&ili sa oace nici m"car dominoM. 0eter Berger, Invitation a lasociologie, 0aris, ())F.

Scopul studierii sociologiei

Sc#pul %tudierii %#ci#l#$iei e%te Dariat, de la c#8p#rta8entul indiDidului i p@n"

la inDe%ti$area pr#ce%el#r %#ciale $l#:ale' S#ci#l#$ia e%te aadar tiina despre

societate Ea ne aut" in acelai ti8p %" Jn?ele$e8 8ai :ine care %unt cauzele care$enereaz" un anu8it c#8p#rta8ent al #8ului in %#cietate, c#8p#rta8ent care daca

e%te cun#%cut p#ate c#ntri:ui la crearea unei %#ciet"?i 8ai u8ane i 8ai %ta:ile'

6e cele 8ai 8ulte #ri percepe8 lu8ea Jn Munc?ie de tr"%"turile pr#priei n#a%tre

per%#nalitati %i a Die?ii pe care # tr"i8 ecare dar c#n%tat"8 de%e#ri c" realitatea

e%te 8ult 8ai c#8ple"' Studierea %#ci#l#$iei ne per8ite %" Jn?ele$e8 c"

Hele8entele caracteri%tice ale Die?ii n#a%tre %unt puternic inQuen?ate de M#r?e i%t#rice

i %#ciale' 6e 8ulte #ri pr#Denien?a n#a%tr" %#cial" e%te deter8inant" pentru deciziilepe care le lu"8, iar deciziile n#a%tre %unt ade%ea inQuen?ate de c#ntetul %#cial Jn

care tr"i8' Pentru a putea intele$e care e%te #:iectul %#ci#l#$iei, cercet"t#rul %au cel

intere%at, tre:uie %a e in 8"%ura %a %e di%tan?eze 8ental de %ine %i %a e ca un #8

printre al?ii eli8in@nd pe cat p#%i:il d#za de %u:iectiDi%8 din #rice analiza' S#cietatea

p#ate reprezentata intr# 8aniera e$#centrica %tructurata pe diDer%e trepte de

intere% per%#nal'STAT

Profesie

Scoala

Familie

EGO-Eu Societate


8/36

)#r:ert Elia% K uOest-ce 8ue la sociologie P, ed P#cet, Pari%, 2


9/36

n?ele$erea %pecicului %#ci#l#$iei, ca tiin?", rezult" i din %tudiul rela?iil#r ace%tei

di%cipline cu alte tiin?e, $rupate Jn cate$#ria tiin?el#r %#ci#u8ani%te 0antr#p#l#$ia,

te#l#$ia, ec#n#8ia, dreptul, $e#$raa, p%i#l#$ia, literatura, i%t#ria, tiin?ele p#litice'

S#ci#l#$ia c#8unic", practic, cu t#ate tiin?ele, de#arece socialulO adic" o&iectul

ei de cunoatere - cuprinde ele8ente care %unt %tudiate din t#ate per%pectiDeletiin?ei' Cu8 ecare tiin?" Ji deli8iteaz" #:iectul la %e$8ente ale realului e%te

eDident c" Diziunea %#ci#l#$iei tre:uie Jntre$it" cu ar$u8ente i din tiin?e c#nee' 6e

aceea, $rani?ele dintre tiin?ele %#ci#u8ane %unt Quide'

Circu8%crierea %#ci#l#$iei de alte tiin?e %#ci#u8ane %e reQect" Jn #:iectul de

%tudiu i Jn pr#:le8atica %pecic" cel#rlalte tiin?e' Cu ce %e Jndeletnicete %#ci#l#$iaG

Ea %tudiaz" realitatea %#cial" dinc#l# de a%pectele ei particulare' 4inalitatea

sociologiei st" $n cunoaterea, e?plicarea i $nelegerea tiini5c" a structurii i!uncion"rii societ"ii glo&ale. n acelai ti8p, %#ci#l#$ia caut" r"%pun% la # Jntre:are

e%en?ial", i anu8e rela?ia dintre indiDid i %#cietate %u: t#ate a%pectele'

Rezu8@nd rela?ia %#ci#l#$iei cu alte tiin?e %#ci#u8ane, re?ine8 Jn principal

patru a%pecte rela?i#nale'

0si3ologia e%te tiin?a care %tudiaz" c#8p#rta8entul indiDidual i per%#nalitatea

prin pr#priet"?i cu8 %untK atitudini, neD#i, %enti8ente, precu8 i prin pr#ce%eK

JnD"?are, percep?ie, etc' n ace%t d#8eniu %e di%tin$e # tiin?" particular", p%i#l#$ia%#cial"' Str@n% a%#ciat" cu %#ci#l#$ia,psi3ologia social"e%te cun#aterea tiin?ic" a

interac?iunii c#8p#rta8entel#r i pr#ce%el#r p%iice u8ane' Ea %tudiaz" 8#dul cu8

are l#c interac?iunea c#8p#rta8entel#r indiDiduale i de $rup, ca i %t"rile i

pr#ce%ele p%iice c#lectiDe, per%#nalitatea %u: rap#rtul c#ndi?i#n"rii %#ci#culturale

0 S' CelceaK HP%i#l#$ia %#cial", Jn 6ic?i#nar, 199+, p'


10/36

pr#:le8atic" Jn %#ciet"?ile actuale' Antr#p#l#$ia are ca #:iect %#cietatea, la Mel ca i

%#ci#l#$ia' 6e aceea, ea a M#%t c#n%iderat" ca ind %#ra %#ci#l#$iei' 6in acea%t" cauz"

ei%t" 8ici diMeren?e Jntre antr#p#l#$ie i %#ci#l#$ie'


11/36

"R%.&$& "R&!C#"/R% *& A(A$%0/ S!C%A$/

Printre pri8ele pre#cup"ri c#8plee de analiz" %#cial", Jl Jnt@lni8 pe

#nte%Vuieu 0+F:*-+G;;1 .ontes1uieu, s-a n"scut $n castelul din la BrRde l#ng"

Bordeau?$ntr-o !amilie de magistrai aparin#nd micii no&ilimi1 !ost una din cele mai

comple?e 5guri ale iluminismului !rancez., de a%tMel c#n%iderat i unul dintreM#ndat#rii $@ndirii %#ci#l#$ice care pr#punea, Jn 8#d eplicit Hcun#aterea tiin?ic" a

%#cialului ca atare'

6e a%e8enea I%aac (e2ton, renu8it #8 de %tiinta en$lez, 01=


12/36

T#ate ace%te c#nDul%ii ale %#ciet"?ii indu%triale au creat # %erie de reac?ii

neateptate din partea $rupuril#r, ceea ce a Jncuraat i i8pu% nece%itatea cun#aterii

tiin?ice a Men#8enel#r re%pectiDe, ca #:%erDa?ie, de%criere, eplica?ie i predic?ie, a

mecanismelor care le genereaz", ast!el spus necesitatea cunoaterii tiini5ce a

societ"ii ca $ntreg.


13/36

"rimele preocupri concrete pentru studiul 'i 3n)elegerea societ)ii;

4ondatorii sociologiei ca stiinta

Au$u%te 'O)PTE0159&1&!5 '

Ter8enul de sociologie a M#%t creat i pentru pri8a dat" de l#%#Mul MrancezAu$u%te C#8pte

Au$u%t C#8pte e%te cun#%cut Jn i%t#ria l#z#ei ca ind reprezentat al

pozitivismului, curent l#%#c c#nM#r8 c"ruia orice cunoatere se &azeaz" pe

o&servaie i e?periena, i deci tre&uie s" ai&" un caracter empiric. Aadar C#8pte

c#n%ider" c" %#cietatea p#ate cun#%cut" :az@ndu%e pe eDiden?a tiin?ic"'

Cu t#ate c" pentru pre#cup"rile lui tiin?ice ar preMerat ter8enul de H5zic"

social" 0atri:ut lui Ad#lpe Xuetelet, t#tui, pentru a 8arca eclu%iD d#8eniul de%tudiu, dar i pentru a %e de#%e:i de riDalii %"i intelectuali din ep#c" inDenteaz"

ter8enul de H%#ci#l#$ie cu %en%ul de Hcun#atere tiin?ic" a %#ciet"?ii '

)#ua di%ciplin" %e denete ca indK Hla vraie sciene de la nature 3umaineM

adev"rat" tiin" a naturii umane, caracteriz@ndu%e prin HlRtude positive de

l6ensem&le des lois !ondamentales propres au? p37nomRnes sociau?M studiul pozitiv

al ansam&lului legilor !undamentale speci5ce !enomenelor sociale.

C#8pte aeaz" %#ci#l#$ia pe treapta cea 8ai Jnalt" ce deriD" din zic", :i#l#$ie,ci8ie, ind cea 8ai c#8ple" i 8ai i8p#rtant" dintre t#ate apreciindu# drept'

egina tiinelor.

Ideile %ale de%pre cun#aterea tiin?ic" a %#ciet"?ii au M#%t epu%e, Jntrun cerc

re%tr@n% de prieteni %u: M#r8a unui cur%'

0rimele trei edine ale cursului au !ost organizate de %ompte $n

apartamentul s"u, $n !aa c#torva auditori, incep#nd cu aprilie +:(F, printre

care 5zicianul %arnot, lingvistul Uumoldt i viitorul &anc3er de Eic3t3al,matematicianul 0oinsot.Dup" trei edine, din cauza surmenaului $ntrerupe

cursul, r"m#n#nd internat $ntr-o cas" de s"n"tate c#teva luni. Kn ianuarie +:(*

reia %on!erinele $n total G(.

Ulti8ele H1 dedicate analizel#r de Q5zic" social"M. Ele au M#%t %tructurate Jntre

1&+1&


14/36

T#ate ace%te idei care p#%tuleaz" u8icitatea ra?iunii, ecluz@nd a%tMel

Decin"tatea i ciar ei%ten?a diDinit"?ii, apar Jn 8edii l#%#ce precu8 cele din

(er8ania, An$lia %au >ran?a, Jn %ec#lul Ilea' n ace%te ?"ri %au dezD#ltat

8ic"rile ReM#r8ei reli$i#a%e din %ec#lul din %ec#lul al FIlea i ideile Ilu8ini%8ului Jn

%ec#lul al FIIFIIIlea, idei care au %tat la :aza ide#l#$iei re$i8uril#r c#8uni%te care

lau eclu% par?ial'Analizele de%pre %#cietate ale lui Au$u%te C#8pte au aDut, ulteri#r, # puternic"

inQuen?" a%upra c#ncep?iil#r lui el:ert Spencer i E8ile 6urei8'

er:ert SPEN'ER0 1&219+

er:ert Spencer M#ndat#r al %#ci#l#$iei prin ar$u8entarea te#riei priDind

H#r$anicitatea %#ciet"?ii'Spencer, dezD#lt" ideile lui Au$u%te C#8pte i priDete %#cietatea ca pe un #r$ani%8

Diu, aQat Jn cretere care, pe 8"%ur" ce deDine 8ai c#8ple, tre:uie %" Jn?elea$" i %"

c#ntr#leze, Jntrun 8#d c#ntient de %ine, 8ecani%8ele pr#priului %"u %ucce%' Cel 8ai

i8p#rtant dintre ace%te 8ecani%8e ar c#8peti?ia per8anent" pentru re%ur%e pe

care Spencer # nu8eteK Msupravieuirea celui mai puternicM anticip@nd te#ria

%elec?iei naturale a lui 6ar4in' Spencer crezut c" aplicarea neJn$r"dit" a ace%tui

principiu ar c#nduce, Jn cele din ur8", la cea 8ai :un" %#cietate p#%i:il"'n Diziunea lui, %#cietatea e%te a%e8"n"t#are #r$ani%8ului :i#l#$ic' Aa cu8

e%te alc"tuit c#rpul u8an din #r$ane, 0rinici, pl"8@ni i ini8", t#t aa i %#cietatea

e%te alc"tuit" din in%titu?ii 0Ma8ilia, reli$ia, educa?ia, %tatul i ec#n#8ia' 6in acea%t"

interpretare deriD" aadar te#ria #r$anicit"?ii %#ciet"?ii'

Aadar # %#cietate cun#ate t#ate etapele dezD#lt"rii i eD#lu?ia a%e8enea unui

#r$ani%8 :i#l#$ic eD#lu?ie care p#ate nu8it" prin anal#$ie, progres social'

>inalitatea #ric"rei dezD#lt"ri # reprezint" crearea unei %itua?ii de ecili:ru iar Spencerc#ncepe dezD#ltarea i%t#ric" ca pe # lupt"' Ideile %ale D#r reluate de al?i %#ci#l#$i,

8ai ale% pe linia eD#lu?i#ni%8ului' C#ncep?ia %a a aDut # #arecare inQuen?" a%upra

un#r $@ndit#ri r#8@ni, cu de#%e:ire la uni8iti'

.arl )AR,01&1&1&&+

.arl )AR,l#%#M, ec#n#8i%t i te#retician al %#ciali%8ului $er8an ul unui

aD#cat i%raelian, dei el Jn%ui nu %a c#n%iderat un %#ci#l#$, a inQuen?at puternic

$@ndirea %#ci#l#$ic"' >a?" de Spencer, ar a %u%?inut c", peri#dic, #rice %#cietate


15/36

cun#ate, ineDita:il, tran%M#r8"ri radicale, ceea ce deter8in" 8aniMe%tarea ac?iunil#r

reD#lu?i#nare' S#cietatea eD#lueaz" nu nu8ai %p#ntan, ci i prin interDen?ia direct" a

#8ului' S#cietatea e%te analizat" de ar ca un %i%te8 alc"tuit din M#r?e de pr#duc?ie

i rela?ii de pr#duc?ie, r#lul deter8inat aD@ndul, Jn ace%t rap#rt, cei ce pr#duc :unuri,

#a8enii 8uncii' Si%te8ul %#cial e%te %tructurat Jn :aza ec#n#8ic" i %upra%tructura

uridic", p#litic", reli$i#a%", arti%tic"' Cu8 are l#c %ci8:area %#cial"G 6up" ar,preMacerile %#ciale %unt pr#D#cate atunci c@nd M#r?ele de pr#duc?ie deter8in" %en%ul

eD#lu?iei eD#lu?iei %#ciet"?ii' #t#rul dezD#lt"rii %#ciale Jl reprezint" lupta de cla%"

0Ht#at" i%t#ria u8an" de p@n" acu8 e%te i%t#ria luptei de cla%" de#arece Jn #rice

%#cietate :azat" pe pr#prietatea priDat" a%upra 8il#acel#r de pr#duc?ie ei%t" un

c#nQict 0una dintre te8ele principale de analiz" %#ci#l#$ic" O cea de c#nQict Jntre

de?in"t#rii de 8il#ace de pr#duc?ie i cei carei D@nd M#r?a de 8unc" pr#prietaril#r'

Eplica?ia dat" de ar %e reMer" la rit8ul 8ai rapid de pr#$re% cun#%cut de M#r?ele depr#duc?ie, iar n#ile ten#l#$ii i 8#duri de #r$anizare a pr#duc?iei c#nduc,

indi%cuta:il, la apari?ia un#r n#i cla%e, capa:ile %" $e%ti#neze pr#$re%ul rezultat din

8#dic"rile pr#du%e Jn planul pr#duc?iei 8ateriale' Acea%t" n#u" cla%" lupt" a%tMel,

J8p#triDa Decil#r cla%e intere%ate Jn ai 8en?ine p#zi?iile c#nduc"t#are Jn %tat' n

ace%t 8#d ar a eplicat apari?ia %#ciet"?ii capitali%te #ccidentale i de t#t Jn aceeai

8anier" a apreciat c" Da aDea l#c Jnl#cuirea %#ciet"?ii capitali%te cu %#cietatea

c#8uni%t", act JnM"ptuit de pr#letariat, D"zut ca # cla%" ataat" pr#$re%ului deter8inatde dezD#ltarea indu%trial" i ten#l#$ic"'

Dintre elementele &iogra5ce care $l privesc pe Varl >ar? am reinut c#teva care

ni s-au p"rut importante pentru activitatea lui de mai t#rziu. Varl >ar? devine $n +:=+

urnalist i apoi editor la un ziar &urg3ez radical $n 0rusia. Knt#mpl"tor arul Nicolae I al

0rusiei a citit un atac la adresa lui scris de >ar? i a convins guvernul 0rusiei s"

suprime ziarul. >ar? devine omer si poate c" nu va uita uor incidentul petrecut prin

intervenia arului Nicolae I.Kn +:=9 se c"s"torete cu WennX van @estp3alen i pleac" la 0aris unde $l

$nt#lnete pe 4riedric3 Engels, 5ul unui industria german care conducea dea !a&rica

tat"lui s"u $n Anglia, la >anc3ester. Kn +:=: scrie >ani!estul 0artidului %omunist.

Kn +:;G $l $nt#lnim la Londra unde $i apro!undeaz" studiile teoretice i analiza

pro&lemei !orelor de producie a diviziunii muncii i ideologiilor propriet"ilor care

$mp"reau oamenii $n clase sociale.

Kn urma studiilor i analizelor sociale !"cute scrie %apitalul +:FG, o cartevoluminoas" de peste :)) de pagini.


16/36

6ile8a principal" care %e de%prinde Jn c#ncluzia ace%tei lucr"ri e%te Jntre:areaK

6e ce 8#dul de di%tri:uire a %urplu%ului de capital 0%pecic capitali%8ului Ji J8parte

pe cei i8plica?i Jn pr#duc?ie 08uncit#ri i pr#prietari, Jn cla%e ant#$#ni%te'

Cu t#ate c" %u: a%pect ide#l#$ic#l#%#c 8ulte dintre ideile %ale %au d#Dedit

ineacte t#tui ele au inQuen?at 8a#r 8icarea %#ciali%t" i c#8uni%t" a %ec#lului I

lea'n d#8eniul %#ci#l#$iei, ar e%te c#n%iderat unul dintre pr#8#t#rii cercet"ril#r

%#ciale, ind pre#cupat de natura rela?iil#r %#ciale Jn %#ciet"?ile c#nte8p#rane lui,

precu8 i de rela?iile dintre indiDizi i rap#rturile l#r %#ciale'

E8ile&ur-hei* 01&!&1915

E8ile 6urei8 e%te cel 8ai renu8it %#ci#l#$ Mrancez, c#n%iderat p"rintele%#ci#l#$iei Mranceze i unul dintre cei 8ai i8p#rtan?i M#ndat#ri ai %#ci#l#$iei tiin?ice

8#derne'

Sa n"%cut Jn data de 1! aprilie 1&!& Jn l#calitatea Epinal 0Jn z#na 8un?il#r

F#%$e%, re$iunea L#rena din p"rin?i eDrei' >iind ra:in, tat"l %"u Jl #rienteaz" %pre #

educa?ie %pecic", JnDa?" li8:a e:raic", 8er$e la c#al" %a:inic" dar preMer" cariera

didactic"' Studiaz" l#%#a la Yc#le )#r8ale SupZrieure dup" care Jntr" Jn

JnD"?"8@ntul pred@nd l#%#a Jn diMerite licee de pr#Dincie' n 1&&! 6urei8:eneciaz" de un %ta$iu Jn (er8ania, la diMerite la:#rat#are de cercetare, Jn Berlin,

Leipzi$ i ar:#ur$' E%te intere%at de le$"turile cauzate ei%tente Jntre pr#:le8ele

ec#n#8ice i a%pectele 8#rale'

Pri8ul %"u p#%t de lect#r uniDer%itar Jl #:?ine Jn 1&&5 unde pred" un cur% de%pre

tiin?ele %#ciale i peda$#$ice' >iind inQuen?at Jn lecturile %ale de ideile lui A$' C#8pte

i Spencer, #nte%Vuieu %au R#u%%eau, pune :azele unei reQec?ii %#ci#l#$ice, denind

%#cietatea dup" 8#delul unui #r$ani%8 Jnze%trat cu c#ntiin?a c#lectiD"'Tot $n +::G se c"s"torete cu Louise Wulie DreX!uss, 5ica unui &ogat industria

parizian

5n 6789 public o serie de articole 3n Revista flosofc 3n care trateaz

Regulile metodei sociologice, una dintre cele mai apreciate lucrri de

metodologie a sociologiei, articole grupate 'i publicate 3ntr-o carte 3n 678


17/36

1&95 pu:lic" HSinuciderea care Da r"8@ne # lucrare de reMerin?" a %#ci#l#$iei

e8pirice'

n 192 e%te nu8it pr#Me%#r la S#r:#na #cup@nd un p#%t Jn d#8eniul tiin?ei

educa?iei' Catedra pe care # #cup" %e Da tran%M#r8a Jn 191+ Jn HCatedra de tiin?a

educa?iei i %#ci#l#$iei'

Kn aceast" perioad" Dur23eim este cunoscut i recunoscut drept cel mai

atent i mai valoros cercet"tor al !enomenelor societ"ii. 0rimete $n +*)G

distincia naional" QLegiunea de JnoareM i susine numeroase con!erine

pu&lice dintre care, amintim $n +*)F QDeterminarea !aptului moralM prezentat"

$n !aa Societ"ii !ranceze de 5lozo5e, i $n +*++ QWougements de valeurs et

ugements de rRalitRM prezentat" $n !aa Q%ongresului internaional de 5lozo5e

din BolognaM.Anul 1912 un an de reMerin?" pentru %#ci#l#$ia reli$iei de#arece e%te anul Jn

care 6urei8 pu:lic", la Pari%, # lucrare de reMerin?" nu8it"K Le% M#r8e%

[l[8entaiere% de la Die reli$ieu%e, >#r8ele ele8entare ale Die?ii reli$i#a%e'4ormele

elementare ale vie)ii religioase +686>

Este ultima lucrare important" de cercetare pe care o scrie Emil

Dur23eim, $n +*+(. Dup" aceast" dat", evenimentele istorice i persoanele $ivor remarca de5nitiv e?istena criza social" de dinaintea 0rimului "z&oi

>ondial i uciderea 5ului s"u AndrR pe !rontul de la Salonic, $n +*+;.

Kn studiul s"u, E. D. Ki propune s" identi5ce, s" analizeze i s" $neleag"

cauzele care genereaz" comportamentul religios $n societate.

0entru acest demers, $n vederea ela&or"rii unei teorii generale a religiei,

$i propune s" studieze instituiile religioase cele mai simple i mai primitive,

5ind convins c" este legitim i posi&il a !rauda o teorie a religiilor superioare pestudiul !ormelor primitive ale religiei.

+. Lucrarea este structurat" pe trei direcii de a&ordare

(. cuprinde o descriere i o analiz" detaliat" a sistemului clanurilor i a

totenismului $n anumite tri&uri primitive-a&origene, australiene, cu aluzii

i la tri&urile din America

9. conine o teorie a esenei religiei, desprins" din studiul totenismului

australian=. sc3ieaz" o interpretare sociologic" a !ormelor g#ndirii umane, adic" o

introducere $n sociologia cunoaterii.


18/36

Kn opinia lui Dur23eim, un sistem religios poate 5 considerat cel mai

simplu dintre cele o&servate atunci c#nd

+. Qse $nt#lnete $n acele societ"i a c"ror organizare nu este $ntrecut" $n

simplitate de o alt"

(. poate 5 e?plicat !"r" a se recurge la elemente $mprumutate de la o religie

anterioar"M.Dur23eim $i propune s" urm"reasc" modul cum religia s-a Qalc"tuit

progresiv $n istorieM, descompun#nd religia $n elementele constitutive, pentru a

aYa cauze care au generat comportamentul religios.

Eur#pa anil#r 191


19/36

reDi%ta in care pu:lica in 19< O19! cele d#u" artic#le care D#r alc"tui Etica

protestant" i spiritul capitalismului.+

In 199, Jnin?eaz" J8preun" cu alti c#le$i ai ti8pului %au, Societatea german" de

sociologie i Da deDeni trez#rierul ace%teia' In 191&, pred" ec#n#8ia la Fiena, iar in

1919, e%te inDitat %a predea %#ci#l#$ia la UniDer%itatea din unic, la # catedra pe

care uniDer%itatea din unic a creat# %pecial pentru el' #are in 1< iunie 192, inur8a unei pneu8#nii netratate c#re%punzat#r'

?%"!$!@%&

Ec#n#8ia i reli$ia %unt te8ele care lau pre#cupat cel 8ai 8ult pe a -e:er'

Pre#cuparea lui -e:er in lucrarile %ale de %#ci#l#$ie reli$i#a%" nu e%te at@t

cun#aterea reli$iil#r Jn %ine c@t rap#rtul l#r cu re%tul lu8ii i inQuen?a l#r a%uprapracticil#r ec#n#8ice'

Pentru el, reli$ia e%teun 8#d de#%e:it al 8anierei de a %e c#8p#rta in

c#8unitate1 iar c#ndi?iile i eMectele ace%tuia tre:uie %tudiate' 6#8eniul %pecic al

actiDit"?ii reli$i#a%e c#n%t" Jn a re$la rap#rtul Jntre puterea ]%upranaturala cu

#a8enii %u:liniaz" -e:er, care r"8@ne M#arte prudent Jn deni?ia %a priDind

Men#8enul reli$i#% El reMuz" in 8#d de#%e:it %" %e pr#nun?e a%upra e%en?ei reli$i#%ului

' ReMerit#r la religie, @e&er Mace # interpretare care %ci8:a radical 8aniera deinterpretare d#$8atica pr#8#Data de Bi%erica pana atunciK

%ele mai simple !orme ale comportamentului motivat de !actori religios i sau

magici sunt orientate c"tre lumea p"m#nteasca. Actele prescrise de religie sau de

magie tre&uie $ndeplinite Zpentru a avea [ !ericire si viata lunga pe pamantM

Deuteronom I,=J(. Acest lucru reprezint" o r"sturnare considera&il" in raport cu

toate celelalte perspective teoretice care, ne5ind su5cient de distanate dediscursurile religioase, identi5c" interesele religioase i interesele materiale pentru

lumea cealalt".

-e:er ac#rd" de la inceput # de#%e:it" i8p#rtan?" cel#r d#u" caracteri%tic

principale ale reli$iei ca Men#8en %#cialK le$"tura %#cial" c"reia Ji d" natere i tipul de

putere pe care Jl prileuiete' S#ci#l#$ia reli$iei a lui -e:er Drea %" denea%c" Jn

1Prof. dr Ioan ih!ilescu , Protestantis" i capitalis", #n a$ %e&er, 'tica i spiritul capitalis"ului, ed Incitatus, Bucureti,200(1)ean Paul %illai"e, Sociologie des religions, colec*ia Que sais-je?, ed Presses +niersitaires de -rance , Paris, 1/.2a$ %e&er, 'cono"ie et socit, cap 3es types de co""unalisation religieuse, t. I, 121, Paris , Plon , p 42, 171.


20/36

%pecial tipurile de ] c#8unalizare reli$i#a%a 0religi\se ergemeinsc3a!tung i

tipurile de aut#ritate reli$i#a%"'

Cele d#u" tipuri de co*u!ali9are religioa, pe care le denete ca ind

Bi%erica i Secta, %unt D"zute precu8 d#u" 8#duri ale ei%ten?ei %#ciale ale reli$iei'

iserica, reprezint" # in%titu?ie :ir#cratizat" de 8@ntuire, de%ci%" pentru t#?i

i unde aut#ritatea %e eercit" Jn Munc?ie de pre#tK ea e%te %tr@n%" %i8:i#z" cu%#cietatea'

Secta, c#n%tituie # a%#cia?ie D#luntar" de credinci#i, reli$ia denit" e%te 8ai

8ult %au 8ai pu?in de%prin%" de 8ediul %#cial, intr# a%tMel de a%#cia?ie Jn care

pred#8in" # aut#ritate reli$i#a%" de tip cari%8atic'

A apar?ine unei %ecte era, pentru indiDid eciDalentul unui certicat de calicare

etic" ,Jn %pecial pentru $arantarea 8#ralit"?ii Jn aMaceri , %pre de#%e:ire de a apar?ine

unei ]Bi%erici in care %unte8 Hna%cuti %i care Mace 8aretia %a %a %tr"lucea%c" a%upraa ceea ce e%te drept %i nedrept' ntradeD"r, # ]Bi%erica, c#rp %#cial c#n%tituit Jn

Dederea 8@ntuirii, ad8ini%treaz" :unurile reli$i#a%e nece%are 8@ntuirii' A apar?ine

unei Bi%erici e%te ,Jn principiu pe # a%#cia?ie D#luntar", eclu%iD", a cel#r care au din

punct de Dedere reli$i#% i 8#ral calit"?ii c#8une pentru aderare'

Bi%erica i Secta %unt, Jn a:#rdarea lui a -e:er, tipuri ideale, adic" 8#dele

ela:#rate pentru cercetare i care nu ei%t" Jn %tare pur" Jn realitate dar care %unt

ele8ente utile de reMerin?" pentru %tudiul realit"?ii e8pirice'

&?%CA "R!?&S?A(?A B% S"%R%?#$ CA"%?A$%S.#$#%

n 19


21/36

de calDini%8, pieti%8ul, 8et#di%8ul i alte curente reli$i#a%e $enerate de 8icarea

:apti%t" i pr#$re%ul capitali%8ului'

Ceea ce ne tri8ite %pre # Jntre:are central" K care sunt tr"s"turile particulare

ale religiei protestante care au putut inYuena un comportament de via" caracteristic

capitalismului modernP

a -e:er c#8pune a%tMel un p#rtret ideal-tipic al capitalistului moderncaracterizat prin tra%aturile ur8"t#areK c"utarea %i%te8atica a pr#lului in cadrul unei

pr#Me%ii; atitudine %#:ra Mata de pl"cerile Die?ii; dezD#ltarea ec#n#8iil#r in Dederea

acu8ul"rii de capital '

Spiritul capitali%8ului 8#dern e%te denit a%tMel in c#ntra%t cu alte d#ua tipuri de

8entalitate ,cea a antrepren#rului tradi?i#nal %i ce a #8ului de aMaceri ,aDenturier %i

Mara %crupule' Pr#tul %i :un"%tarea nu %unt c#nda8na:ile dec@t daca %unt M#l#%ite

pentru pl"ceri trec"t#are' Sen%ul acu8ul"rii de capital pre%upune reinDe%tireaace%tuia de#arece el e%te c#n%iderat ca dar %i %e8n al lui 6u8nezeu ca te aQi printre

cei alei pentru 8@ntuire' Lenea %i utilizarea :anil#r ca%ti$ati pentru placeri trec"t#are

%unt c#nda8na:ile de#arece #8ul nu tre:uie %a uite ca el e%te nu8ai un %erDit#r al lui

6u8nezeu %i Da da %#c#teala de t#ate darurile pri8ite de la Creat#r'

A%tMel, c#nc#8itent cu ideile reli$i#a%e ale ReM#r8ei %e c#ntureaza %i # H8#rala

puritana care %e caracterizeaz" prinK munca permanenta, pietate, simplitate si

spirit ascetic autocontrol si spirit criticPentru a Derica te#riile lui ec#n#8ice:azate pe interpretarea c#8p#rta8entului reli$i#% pr#te%tant ,-e:er Mace analiza

%peciala a H%ectel#r pr#te%tante %i puritane din SUA, Jncerc@nd %a eplice Melul cu8

8ecani%8ele ec#n#8ice ale capitali%8ului au M#%t intr#du%e intr# %#cietate in

M#r8are cu8 era cea a8ericana la %Mar%itul %ec#lului I Olea %i Jnceputul %ec#lului '

C#nM#r8 #:%erDa?iil#r lui -e:er, 8e8:rii %ectel#r, care %e c#n%idera alei i%i dezD#lta

un puternic %enti8ent d %#lidaritate, d#Dedind in per8anenta ca 8erita darul de a

alei de 6u8nezeu 0c#8entariu priDind %ucce%ul %ectel#r azi in c#ntet c#ncurential%e c#n%idera M#arte :uni %i alei %i rezulta i8plicare in actiDitatea 8i%i#nara O zeciuiala

prin c#nDin$ere nu c#n%tr@n$ere '

C)CLU^IEK Analiza lui -e:er priDind eplicarea aparitiei 8aniMe%taril#r capitali%te

ca ur8are a unei 8#rale puritane MaD#ra:ile nu p#ate c#n%titui un c#8entariu

e%au%tiD al cauzel#r %i%te8ului capitali%t' ai 8ult ciar, -e:er in%u%i ar8a ca intre

pr#te%tanti%8 %i capitali%8 e%te # le$"tura incidentala 0care interDine inta8plat#r, %i

nu # dependenta cauzala a:%#luta ' Aadar te#ria lui -e:er e%te # te#rie de eplicatie

re$i#nala'


22/36

El eDidentieaza un c#ncept ceie intr#du% de Luter, n#?iunea $er8ana Beru!,

unde pr#Me%iunea deDine # dat#rie, # D#ca?ie, # 8"rturie a credin?ei' )#ile

c#8p#rta8ente %e caracterizeaz" printrun an%a8:lu de Dal#ri precu8 inclinatia c"tre

ec#n#8i%ire, a:%tinenta, reMuzul luului, di%ciplina 8uncii %i c#n%tiinta pr#Me%i#nala '

Ace%t 8#d de a trai %i a $andi, i8pune credinci#%ului %a %uca # Diata de c"lu$"r a%cet'

Spiritul capitali%8ului pe care il re8arca -e:er c#n%tra%teaza cu un c#8p#rta8enttradi?i#nal, c#nM#r8 c"ruia 8uncit#rul preMera 8ai 8ul?i :ani pentru 8unca 8ai

putina, in ti8pul pr#$ra8ului e%te preMera:il 8ini8u8 de eM#rt %i %a e %upu% la cat

8ai pu?ine 8#derniz"ri cu putin?a in pr#ce%ul de pr#ductie ca %ci8:are a 8et#dei de

lucru'

>unda8entele ace%tei n#i etici de lucru tre:uie c"utate in d#ctrina %ectel#r

pr#te%tante a%cetice %i in 8#d %pecial in calDini%8' InDatatura #rt#d#a %i cea cat#lica

il prezint" pe 6u8nezeu ca ind :un %i iertat#r' In Apu% ciar, %a 8er% pana laetre8a cu # a%tMel de percep?ie aun$@ndu%e la Ap#calip%a lui ri$en' )ici#dat" nu

e%te prea t@rziu %a i 8@ntuit %i %a ti %e ierte p"catele 'Ace%t Mapt p#ate $enera une#ri

un c#8p#rta8ent la %i M#arte per8i%iD' In pr#te%tanti%8, in %ci8:, aDe8 d#ctrina

prede%tina?iei c#nM#r8 c"reia din Denicie ecare #8 are #t"r@ta %tarea de $ratie %au

de pedeap%a Denica' 8ul %in$ur nu 8ai p#ate Mace ni8ic Jntruc@t #8ul nu p#ate

c##pera cu 6u8nezeu %i nici nui p#ate p"trunde tainele'

Pe -e:er nul intere%eaza capitali%8ul in %ine, ci # anu8ita M#r8a a %pirituluicapitali%t 8#dern a%a cu8 apare el nu8ai in ccident in %ec#lul FII' 6upa aceea,

pentru ca -e:er nu ia drept #:iect de %tudiu d#ctrina lui CalDin ci c#n%ecintele 8#rale

pratice retinute d#ua %ec#le 8ai tarziu de catre pa%t#rii pr#te%tanti %i de catre deli'

In 8#dc#ncret, ceea cel intere%eaza pe -e:er , e%te naterea unei n#i M#r8e de

c#8p#rta8ent in Diata ec#n#8ica'

-e:er c#n%idera ca %i%te8ul capitali%t Muncti#neaza acu8 intrun 8#d 8ecanicK

daca Hpuritanul Dr#ia %a e #8 c#n%tiinci#%, n#i %unte8 neD#iti %a 8'Cartea lui a -EBER are %i anu8ite a8:i$uitati' Ce tre:uie %a intele$e8 , de

ee8plu, prin spiritul capitali%8uluiG E%te un anu8it tip de 8entalitate %au un anu8it

tip de c#8p#rta8ent ,de %til de DiataG )eMacand clar diMeren?a intre ace%tea d#ua,

-EBER %e epune ri%cului unui rati#na8ent circular K a eplica %ci8:"rile de

c#8p#rta8ente #:%erDate prin pri%8a n#il#r 8#tiDa?ii %u%citate de eD#lu?ia

8entalitatil#r, %i, prin Maptul de a c#n%idera aceea%i %ci8:are a 8entalitatil#r drept

Dericata prin c#8p#rta8entele n#u #:%erDate'

a -EBER nu a %u%tinut nici#data Maptul ca , eclu%iDi%t, c#n%titutia etica

puritana ar putut una din cauzele care au dat na%tere capitali%8ului ca %i%te8


23/36

ec#n#8ic, ciar daca, in anu8ite pa%ae din Etica pute8 re8arca un rati#na8ent

i8plicit care 8er$e in ace%t %en% %i pe care il pute8 %ce8atiza a%tMelK

1' 1'etica pr#te%tanta a inQuentat %piritul capitali%8ului 8#dern

2' 2'%piritul capitali%8ului 8#dern a MaD#rizat na%terea %i%te8ului ec#n#8ic

capitali%tK H pr#:le8a 8a#ra a epan%iunii capitali%8ului 8#dern nu e%te ce a

#ri$inii capitalului ci cea a dezD#ltarii %piritului capitali%t' Pe%te t#t pe unde %ede%Ma%#ara, pe%te t#t pe unde e%te capa:il %a acti#neze, creeaza pr#priul %au

capital %i rezerDele %ale 8#netare 8#durile de actiune O dar inDer% nu e%te

adeDarat'

BIB#IO+RAFIE

LALLEE)T , icel, Istoria ideilor sociologice, traducere din li8:a Mranceza deariu% C)CEATU, ed' Antet Pre%%, Pra#Da

E)6RAS, enri; ETIE))E Wean , Les grands auteurs de la sociologie, ed' atier,

Pari% , 199=

-EBER, a , L6]t3i8ue protestante et l6esprit du capitalisme, ed' Pl#n, 19=iecare na?iune are # 8i%ie de

J8plinit' Naiunile !ac istoria' n interi#rul l#r tre:uie %" consolid"m liantul %#cial, adic"

%" Mace8 %" triu8Me e$alitatea, li:ertatea, Mraternitatea'

S#cietatea r#8@nea%c" a pri8ei u8"t"?i a %ec#lului al Ilea nu %a cun#%cut practic

prin %#ci#l#$ie, 6#cu8entele releD" un a8e%tec #ri$inal de romantism, iluminism,

li&eralism, $ntr-o societate predominant rural", cu moravuri &alcanice, spiritualitate&izantin" i credin" ortodo?".

B#ierul )ihail


26/36

progresul $n civilizaie, c#n%idera 'o!ta!ti! &i*itrecu 4 Iai /1&


27/36

8#8ent nui r"8@ne dec@t %" %tudieze realitatea %#cial" cu apr#i8a?ii %ucce%iDe'

S#ci#l#$ia Da deDeni tiin?" Derita:il" c@nd HDa capa:il" %" M#l#%ea%c" calculul'

P@n" atunci ea e%te # di%ciplin" tiin?ic" i8atur"' A%t"zi, %tudii de%pre $radul de

eD#lu?ie a tiin?el#r pla%eaz" %#ci#l#$ia apr#i8atiD Jn aceeai z#n" de dezD#ltare ca

i %aDantul r#8@n, cu t#ate acizi?iile i8p#rtante Jn analiza cantitatiD" a %#cialului'

Eplica?ia ace%tei %itua?ii a %#ci#l#$iei e%te pr#$re%ul ne%ati%M"c"t#r Jn de%c#perireale$il#r %#ciale, care, aa cu8 ar8" aret, tre:uie %" e anal#a$e cu cele dup" care

dirieaz" ecili:rul i 8icarea 8aterial"' 0Scirne?, 21, :, p''

>"r" %" identice %i%te8ele 8ecanice cu cele %#ciale, aret a %u$erat # anal#$ie Jntre

cele d#u" tipuri de %i%te8e' #delul dup" care #pereaz" aret e%te cel al %pa?iului

%#cial cu trei c##rd#nateK

Ec#n#8ica; 8#ral"; intelectual"'

n%" pr#$re%ul e%te pr#du% de ceea ce el nu8ete M#r?e %#cialeK Hc#nM#r8a?ia 8@inii ili8:aul, cauze %#ciale de pri8 #rdin care au deter8inat 8icarea %#cial"' 0S' aret,

21, p' 1++' 6eter8ini%8ul %#cial e%te c#nceput de aret ca un c#8ple de rela?ii

cauzale Jn %#cietate, iar Jn eplica?ia Die?ii %#ciale ia Jn %ea8" t#?i Mact#rii, de la 8ediul

$e#$rac p@n" la indiDid cu t#ate actele ale'

&i*itrie &rghicecu /01;>%053>8 a M#%t %tudentul lui E' 6urei8' n

principalele %ale %crieri de %#ci#l#$ieK olul individului $n determinismul social019


28/36

Knv""m#ntul sociologic a M#%t intr#du% la Iai la d#i ani dup" intr#ducerea lui la

L#nd#n Sc##l #M Ec#n#8ic%' Pri8ul pr#Me%#r de %#ci#l#$ie la Iai 01&95 a M#%t

C#n%tantin Le#narde%cu, licen?iat Jn drept la Pari%, d#ct#r Jn l#%#e i litere la

Bruelle%, cu inQuen?" %#ci#l#$ic" p#zitiDi%t"'

&i*itrie +uti /0117%05>>8 %e Jn%crie printre Jnte8eiet#rii %#ci#l#$iei din

R#8@nia' n c#ncep?ia %a, %#ci#l#$ia e%te un %i%te8 de cun#atere a realit"?ii %#cialeprezente 06' (u%ti, I, 19=&, p' 2+5' S#ci#l#$ia, %pre de#%e:ire de i%t#rie, care caut" %"

reMac" tra%eul eD#lu?iei %#ciet"?il#r Jn trecutul l#r, eplic" Men#8enele aa cu8 apar

ele Jn realitatea %#cial"K H%#cialul e%te Jnainte de t#ate rezultatul unui c#ncur% de

J8preur"riK %pa?iale, te8p#rale, Ditale i %pirituale, care M#r8eaz" cadrele

c#%8#l#$ice, i%t#ric, :i#l#$ic i p%i#l#$ic, cu alte cuDinte ceea ce nu8i8 8ediu _`''

Acea%ta e%te $eneza realit"?ii %#ciale, ace%tea %unt c#ndi?iile care ac?i#neaz"

per8anent a%upra ei, realitatea %#cial" reac?i#n@nd i actualiz@ndu%e Jn actiDitatea%#cial", care p#ate redu%" la patru cate$#riiK ec#n#8ic", %piritual", p#litic" i

uridic"' Fal#rile ec#n#8ice i %pirituale c#n%tituie Jn%ui c#n?inutul Die?ii %#ciale,

cate$#riile ei c#n%titutiDe' Cu alte cuDinte, ele Mac ca %#cietatea %" ei%te, ele %unt

%#cietatea' 6' (u%ti cuprinde Jn %#cial t#t ceea ce

?ine de actiDitatea u8an" de%M"urat" Jntrun c#ntet %au 8ediu, dar precizeaz" c"

ei%t" # anu8it" ierarie Jn ce priDete tipurile de actiDitate %#cial"' ActiDitatea

ec#n#8ic" i cea %piritual", c#ncretizat" Jn Dal#ri ec#n#8ice i %pirituale, %untdeter8inate %#ciet"?ii Jn%" ace%tea ei%t" nu8ai dac" in?eaz" p#liticul i uridicul cu

Munc?ii de #r$anizare i re$le8entare'

Una din cele 8ai pr#ductiDe c#ntri:u?ii ale lui 6' (u%ti i ale c#lii %ale # c#n%tituie

ela:#rarea 8et#dei 8#n#$race i aplicarea ei la %tudiul realit"?il#r %#ciale r#8@neti,

aa cu8 in?au ele Jn c#8unit"?i %"teti' n Diziunea lui (u%ti, %#ci#l#$ia Ji cl"dete

eaM#daul te#retic nu8ai Jn te8eiul cun#aterii Maptel#r %#ciale prin 8et#de

aut#n#8" i ace%tea e%te 8et#da 8#n#$rac"' ai 8ult, el crede Jn nece%itateaMuziunii %#ci#l#$iei cu 8et#da 8#n#$rac" a%tMel Jnc@t %e p#ate di%cuta de%pre

H%#ci#l#$ia 8#n#$rac"' Se ur8"rea a%tMel dep"irea li8itel#r 8#n#$rail#r %#ciale

ca %i8ple cule$eri de d#cu8ente' Prin 8et#da 8#n#$rac" 8#n#$rac" pr#pu%" 6'

(u%ti %e Jntreprinde de%crierea i cercetarea %i%te8atic" i inte$ral" a unit"?ii %#ciale

%tudiate' 6e aceeaK HS#ci#l#$ia nu %e p#ate 8"r$ini la %tudiul rela?iil#r %#ciale %au la

cel al 8aniMe%t"ril#r de Dia?", epre%ie a tutur#r circu8%tan?el#r l#cale'

6up" eperien?a de #pt ani de actiDitate de cercetare 8#n#$rac", 6' (u%ti a

rec#8andat re$uli ce tre:uie re%pectate Jn aplicarea #:%erDa?iei %#ci#l#$ice' Ace%tea

%untK


29/36

#:%erDa?ia tre:uie %" e %incer" i #:iectiD"; ea tre:uie %" e eact", adic"

p"trunz"t#are i c#8plet", %" cuprind" t#ate detaliile Jn Darietatea i unitatea l#r; ea

tre:uie Dericat" i c#ntr#lat", #:?in@ndu%e a%tMel # #:%erDa?ie Heperi8ental";

#:%erDa?ia 8#n#$rac" %" e c#lectiD", r#dul c#la:#r"rii %pecialitil#r; ca %" e

tiin?ic" #:%erDa?ia tre:uie inM#r8at" i pre$"tit", %tudierea te#retic" ind pri8a

c#ndi?ie pentru reuita cercet"t#rului; #:%erDa?ia %#ci#l#$ic" %e cere %" e intuitiD"'>iind un act de p"trundere a #:iectului cercetat, ea e%te t#t#dat" i un act de crea?ie;

al"turi de #:%erDa?ie %e cuDine %" e M#l#%it" i 8et#da c#8para?iei cu aut#rul c"reia

%e eli8in" pr#$re%iD t#t ceea ce e%te particular i accidental'

Re$ulile M#r8ulate de 6' (u%ti Jn anii b+ %unt, Jn e%en?a l#r, Dala:ile i a%t"zi, cu

t#t ceea ce ?ine de de8er%ul e8piric din %#ci#l#$ie' Cele apte n#r8e decur$ dintr#

l#$ic" a cercet"rii 8#n#$race a unit"?il#r %#ciale i d#Dede%c caracterul tiin?ic al

%#ci#l#$iei 8#n#$race, prin ur8"rirea Jn?ele$erii i eplic"rii realit"?il#r %#ciale%tudiate, %e8nicatiDe pentru 8#dul de a $@ndi 8et#da 8#n#$rac"' :%erDa?ii

critice Ma?" de 8et#da 8#n#$rac" %au M#r8ulat cu priDire 8ai ale% la caracterul ei

e8piri%t'

et#da 8#n#$rac" Ji aduce a%tMel c#ntri:u?ia deci%iD" la c#n%tituirea tiin?ei

na?iunii' Unitatea %#cial" reprezentatiD" Jn ar8area tiin?ei na?iunii e%te %atul

de#arece el p"%treaz" nealterate tr"%"turile Die?ii na?i#nale' 6e aceea, actiDitatea

8#n#$ratil#r %a #rientat eclu%iD %pre %ate'pera lui (u%ti %e c#n%tituie Jntr# de8#n%tra?ie a nece%it"?ii unei tiin?e a na?iunii,

Jntrun c#ntet na?i#nal r#8@ne%c de#%e:it de MaD#ra:il, cu8 a M#%t peri#ada de dup"

JnM"ptuirea arii Uniri de la 191&' )a?iunea r#8@n" i8punea, Jn n#ul cadru %tatal

cuprin% Jn $rani?ele %ale etnice, decelarea acel#r cadre i 8aniMe%t"ri c#n%titutiDe

caracteri%tice pentru Dia?a na?i#nal" r#8@nea%c"' 6' (u%ti i c#ala %a au #Merit un

8#del, cel al %#ci#l#$iei 8#n#$race, de cun#atere i eplicare a realit"?il#r %#ciale

r#8@neti Jn inte$ritatea l#r'Petre A!drei /0150%05378 a ela:#rat un %i%te8 %#ci#l#$ic Jnte8eiat pe #

c#ncep?ie inte$rali%t deter8ini%t"' >#r8at %u: inQuen?a ideil#r lui (u%ti, dar

deta@ndu%e de ace%ta, Petre Andrei a cercetat %#cialul Jn rela?ie cu naturalul'

S#cietatea are un Munda8ent 8aterial, dar ea He pr#du%ul %piritului, e # parte din

%pirit 0Petre Andrei, 195'

6ac" ar %" c"ut"8 i la n#i H# D@r%t" de aur, a8 aQa# Jn peri#ada inter:elic"' Ar

de aun% %" %e8nal"8 recun#aterea ei interna?i#nal", a8intind c" Jn 19+9 ar

tre:uit %" ai:" l#c la Bucureti al IFlea C#n$re% #ndial de S#ci#l#$ie 0Ji

anun?a%er" dea participarea circa 2 de %#ci#l#$i din 2= de ?"ri, Jntre care '


30/36

al:4ac, ' St#lten:er$, ' Bl#c, (' Ricard, R' Ba%tide, >' ^naeci, etc'' InDadarea

P#l#niei i iz:ucnirea celui deal d#ilea r"z:#i au M"cut ca acea%t" 8aniMe%tare

tiin?ic" %" nu 8ai ai:" l#c'

"arcursul istoric al sociologiei la 3nceputul secolului al DD%-lea

n pri8ii ani ai %ec#lului al Ilea %#ci#l#$ia reprezenta un pr#iect intelectual de

pre%ti$iu, cu c#ntri:u?ii de#%e:it de i8p#rtante la cu c#ntri:u?ii de#%e:it de

i8p#rtante la cun#aterea p#zitiD" a realit"?ii %#ciale' 0Au$u%te C#8pte O p#zitiDi%8 O

cun#aterea %#ci#l#$iei prin cercetare O analiz" e8piric", tiin?ic"' arile

per%#nalit"?ii acade8ice ale Dre8ii ca E8ile 6urei8 %au a -e:er, au c#ntri:uit%u:%tan?ial la denirea unei per%#nalit"?i tiin?ice di%tincte a %#ci#l#$iei Jn cadrul

tiin?el#r %#ci#u8ane' n peri#ada in%", care a ur8at Pri8ului R"z:#i #ndial,

dicult"?ile %#ci#ec#n#8ice i p#litice al ?"rile eur#pene, Jn %pecial ale >ran?ei i

(er8aniei, au aMectat i eD#lu?ia i dezD#ltarea %tudiil#r de %#ci#l#$ie' In%talarea

c#8uni%8ului %#Dietic, iz:ucnirea crizei ec#n#8ice 8#ndiale, a%cen%iunea 8ic"ril#r

Ma%ci%te eur#pene, iat" unele dintre 8arile dicult"?i %#ci#p#litice prin care a trecut

%#ci#l#$ia eur#pean" inter:elic"'n >ran?a, dup" 6urei8 pre#cup"rile de %#ci#l#$ie %unt c#ntinuate de 8e8:rii

c#lii durei8iene de la Pari%, dar eD#lu?ia p#litic" i cli8atul %#cial al >ran?ei D#r

cauza declinul pre#cup"ril#r de %#ci#l#$ie'

(er8ania peri#adei inter:elice e%te d#8inat" de 8ic"rile p#litice pr#nazi%te,

eDident cu i8p#rtante c#n%ecin?e ne$atiDe %i a%upra 8ediului uniDer%itar tiin?ic'

)ici %#ci#l#$ia nu e%te #c#lit" de ace%te c#n%ecin?e care J8pin$eau pre#cup"rile

%#ci#l#$ice %pre c#n%carea ei de c"tre ide#l#$ia pr#pa$andei na?i#nali%t O nazi%te' %erie de %#ci#l#$i %e arat" MaD#ra:ili ace%tui curent na?i#nali%t $er8an, al?ii Jn%"

preMer", Jn 8#d eplicit, %" r"8@n" la di%tan?" de nazi%8'

In%taurarea celui deal treilea Reic pune cap"t cu :rutalitate elanului

%#ci#l#$iei $er8ane, 8a#ritatea reDi%tel#r de %#ci#l#$ie di%par, %#ci#l#$ii de #ri$ine

eDreia%c" e8i$reaz" din (er8ania i %e eileaz" cu prec"dere Jn SUA'

Dincolo de Atlantic, Statele Unite cun#%c # er" indu%trial" JnQ#rit#are, 8#dul de

Dia?" ur:an deDine d#8inant, pr#%peritatea e $eneral" dar nu di%par Men#8enele de

8ar$inalitate, deDian?" i de delicDen?"' 0ragmatismul americanpre%eaz" %#ci#l#$ii

%" la%e la # parte tradi?ia %peculatiD" a M"urit#ril#r de %i%te8e te#retice i %" ela:#reze


31/36

cun#tin?e Hp#zitiDe, M#ndate pe cercetarea empiric" inductiv" cu aplicaii sociale

imediate' %redina $n progresr"8@ne Munda8ental" Jn %#ci#l#$ia a8erican"' Spriinul

nanciar dat de Ma8ilia R#ceMeller %#ci#l#$il#r e%te %u:%tan?ial' S#ci#l#$ia a8erican"

Jntr" Jn era 8et#d#l#$iei %tati%tice din ce Jn ce 8ai %#%ticate, ela:#rarea

Hten#l#$iil#r %#ciale aD@nd r#%tul de a rez#lDa Men#8enele de 8ar$inalitate,

cri8inalitate i %e$re$are %#cial" %au de a pune la punct te3nologia sondaelorpreelectorale i ancetele de mar2eting.raul e%te un adeD"rat la:#rat#r pentru

UniDer%itatea din Cica$# ind l#cul Jn care in%titu?iile %e dezD#lt" rapid, unde ecare

caracteri%tic" a naturii u8ane e%te Dizi:il", unde ecare tip de indiDid O cri8inalul,

ceret#rul ca i #8ul de $eniu O cap"t" di8en%iune tiin?ic" eDident" i i8pune

re%pectul cuDenit unei cercet"ri apr#Mundate

et#dele de cercetare %#ci#l#$ic" priDile$iate de c#ala a8erican" %untK %tudiul

8ediului, 8#n#$raile cartierel#r 08#n#$rae O 8#n#% #:iect unic; $raMei8 0$rec',a de%crie, #:%erDa?ia participant", analiza i%t#riil#r %#ciale l#cale %au %tudiul

c#8unit"?il#r'

Anii 19

ane8ic" din r"z:#i Jn (er8ania, pr":uit" Jn >ran?a, di%pre?uit" Jn An$lia, i$n#rat" Jn

Italia O i ai HD@r%tei de aur pentru %#ci#l#$ia a8erican" cu tendin?e %pre

universalism i ac3ievement. >unda?ia R#ceMeller, n#ii 8ecena priDa?i 0Carne$ie,

>#rd, Rand, etc, c#8enzile pu:lice 0din partea ini%terului ar8atei, al A$riculturii, alS"n"t"?ii pr#cur" %#ci#l#$iei re%ur%e i8en%e, ceea ce per8ite Jn8ul?irea centrel#r de

cercetare, a %#ciet"?il#r %aDante i a reDi%tel#r'

\i Jn >ran?a %#ci#l#$ia recap"t" dina8i%8ul Jnceputului de %ec#l ar8@ndu%e #

pa%i#nat" a8:i?ie a cun#aterii %#ciale' In%titu?iile interna?i#nale 0CE i U)ESC dau

%#ci#l#$iei n#i c#8enzi de cercetare, nan?"rile a8ericane Denite de la >#rd,

R#ceMeller %au .#da # Jnt"re%c' Acea%t" rec#n%truc?ie a %#ci#l#$iei nu %e Mace Jntrun

8ediu cu t#tul MaD#ra:il Jn%"'A %#ci#l#$ Jn 19! nu era de inDidiat, Ji a8intete A' T#uraine' 6in punct de

Dedere 8aterial Dia?a tineril#r cercet"t#ri nu era u#ar", cariera era lent", %alariile

8ici, ica lu8e a %#ci#l#$il#r era la 8ar$inea uniDer%it"?ii' A %#ci#l#$ era 8ai pu?in

#n#rat dec@t a i%t#ric, l#%#M %au latini%t'

Cu ti8pul Jn%" %au creat nu8er#a%e ecipe de cercetare Jn cadrul C)RS 0Centre

)ati#nal de la Recerce ScientipiVue %au Jn cadrul EPE 0Ec#le PratiVue de aute%

Etude%, care au trecut la inDe%ti$area lu8ii reale, a educa?iei i JnD"?"8@ntului, l#i%ir

O ului, #r$aniza?iil#r, 8il#acel#r de c#8unicare Jn 8a%", %"n"t"?ii p#pula?iei, c#ndi?iei

Me8eii'


32/36

n urul anului 195, %ucce%ul interna?i#nal al %#ci#l#$iei e%te de net"$"duit, cu

t#ate diMeren?ele i ine$alit"?ile dintre %#ci#l#$iile M"cute Jn diMerite ?"ri care traduc

eMectele c#ntetel#r %#ci#i%t#rice' Crete r#lul U)ESC i al Statel#r Unite Jn

dezD#ltarea %#ci#l#$iei' "rile #ccidentale au :eneciat de un aut#r nanciar

c#n%idera:il din partea 8aril#r Munda?ii a8ericane pentru dezD#ltarea cercet"rii

e8pirice, ind i a%tMel c#8plete nalit"?ile planului ar%all' n lu8ea n#neur#pean" %#ci#l#$ia a cun#%cut # dezD#ltare Jn Au%tralia, Wap#nia, Canada, A8erica

Latin" %au India' n ?"rile c#8uni%te %#ci#l#$ia a M#%t c#n%cat" de aparatul de

pr#pa$and" ide#l#$ic" a re$i8ului c#8uni%t'

ntre 19=& O 199 %#ci#l#$ia cun#ate # e?plozie a paradigmelor' Paradi$8a

e%te un c#ncept %#ci#l#$ic utilizat tenic pentru pri8a dat" de T#8a% .un O

%#ci#l#$ i l#%#M O 19=2 O i %e reMer" la c#nDin$erile tiin?ice ale c#8unit"?ii de

%pecialiti pe :aza c"r#ra %e ela:#reaz" te#riile, ip#tezele i Jn $eneral, Ji dene%c#:iectiDele i 8et#dele'

Spre de#%e:ire de te#ria tiin?ic", pe care # p#ate e8ite #rice anali%t %#litar, #

paradi$8", nu p#ate ei%ta dac" nu e recun#%cut" i utilizat" ca in%tru8ent de

%tructurare analitic", de c"tre Jntrea$a c#8unitate tiin?ic" ei%tent"'

S#ci#l#$ia Ji etinde treptat Jn prezent c@8pul de %tudiu la n#ile M#r8e de

c#n%u8, de cultur", de 8ar$inalitate, de pr#te%tare, la p#liticile %#ciale i culturale, la

Dia?a l#cal", :"tr@ne?e, i8i$ra?ie, deDian?a uDenil", %"r"cie, ecludere, $l#:alizare,%ecularizare, Dia?a reli$i#a%", etc'

S#ci#l#$ia e%te un in%tru8ent de pr#:le8atizare a %#cialului i %u%cit" Jntre:"ri

pe care %#cietatea i le adre%eaz" %iei, ind un indicat#r el#cDent al pr#Munzi8il#r

%#ciet"?ii c#nte8p#rane' S#ci#l#$ia e%te nece%ar" i apreciat" d#ar Jn %#cietatea care

d#rete cu adeD"rat %" %e cun#a%c" pe %ine Jn pr#Munzi8e, Jn %#cietatea Jn care

Munc?i#neaz" li:ertatea indiDidual" plurali%8ul i de8#cra?ia p#litic"'


33/36

Sociologia captiv din perioada comunist

S#ci#l#$ia captiD" din peri#ada c#8uni%t" dup" cel deal d#ilea r"z:#i 8#ndial,

in%talarea

c#8uni%8ului la n#i a Jn%e8nat #:li$a?ia de a aplica p#litica ec#n#8ic", %#cial" i

cultural" a U'R'S'S' 0P' CalDac#re%%i, 0olitica mondial" dup" +*=;, ed' All, Bucure%ti,2' ai eactK c#lectiDizarea, indu%trializarea 0a:erant", ur:anizarea 0c#n%truc?ia

de :l#curi, ultracentralizarea tutur#r actiDit"?il#r c#lectiDe, a%erDirea 8a%%8ediei'

Cei care apreciau ccidentul %au aDeau prieteni ac#l# deDeneau %u%cepti:ili de ]Jnalta

tr"dare' Ec#n#8ia 0planicat" a M#%t c#ndu%" dup" criterii ide#l#$ice 0c#nduc"t#rii

de partid aDeau t#at" puterea M"r" a putea trai de cineDa la r"%pundere, %pecialitii

aDeau t#at" re%p#n%a:ilitatea M"r" nici # putere' ]C#8uni%8ul %a Drut # %#cietate a

#a8enil#r e$ali' n Mapt a M#%t # %#cietate uniM#r8izat", niDelat" O ]p#p#rul unic8uncit#r # ]8a%" t"cut", a%cult"t#are a ]cuD@nt"ril#r 8a$i%trale r#%tite Jn

]li8:a de le8n'

T#ate ace%te Mapte i Men#8ene au 8arcat %#ci#l#$ia r#8@nea%c"' 6up" in%talarea

c#8uni%8ului, %#ci#l#$ii care %au ar8at Jntre cele d#u" r"z:#aie 8#ndiale au M#%t

#:li$a?i %"i precizeze #p?iunile ide#l#$ice' parte a acceptat apr#prierea de

]8ari%8lenini%8, nutrind %peran?a c" a%tMel D#r putea %" c#ntinue %" Mac"

%#ci#l#$ie' Speran?a l#r a M#%t %eri#% zdruncinat" Jn 19


34/36

Scurta recapitulare aide memoire,

Sociologia eligiei;o&iectul de studiu al S., metoda dur23eiminiana de

cercetare,

primii analisti ai !enomenului religios in societate.

dat" cu J8:#$"?irea c#ntri:u?iil#r acade8ice in dezD#ltarea cercet"rii

%#ci#l#$ice %au diDer%icat %i ra8urile de a:#rdare tiin?ica' A%tMel apare %#ci#l#$ia

indu%triala, %#ci#l#$ia p#litica, %#ci#l#$ia ec#n#8ica, %#ci#l#$ia 8uncii, %#ci#l#$ia

rurala, etc'

6intre ace%te ra8uri %e de%prinde Jnc" din peri#ada Jnceputuril#r %#ci#l#$iei un

intere% aparte pentru studierea !enomenului religios in societateceea ce a c#ntri:uit

la apari?ia unei sociologii a religiei Sociologia eligiei analizeaz" si e?plica!enomenologia religioasa cu autorul instrumentelor teoretice si empirice speci5ce

sociologiei, de aceea putem a5rma ca e?ista o str#nsa leg"tura intre sociologie si

sociologia religiei inca de la $nceputurile preocup"rilor sociologice.

Intr# %curta deni?ie de lucru pute8 %pune ca K sociologia religiei studiaz"

modul in care sacrul divinul se mani!esta ca !enomen in viata social". Ea $i propune

sa studieze relaiile care e?ista intre religie si societate si !ormele de aciune

reciproca ce pe care le genereaz" aceste raporturi.Tre:uie claricate de la Jnceput rap#rturile ei%tente intre diMeritele ra8uri ale

tiin?el#r religiei8ai preci% intre teologie si sociologia religiei' Te#l#$ia, ind # tiin?a

normativa,%i are drept %c#p analiza, interpretarea %i epunerea unei credin?e date'

S#ci#l#$ia, in %ci8:, nu %e #cupa cu eplicarea ^ esenei religiei _ ci %tudiaz"

c#ndi?iile %i eMectele c#8p#rta8entului u8an in c#8unitate, c#8p#rta8ent 8#tiDat

de percep?ia %u:iectiDa a n#?iunil#r reli$i#a%e'

S#ci#l#$ia reli$iei, e%te in 8#d e%en?ial descriptiv-analitica %i are ca %c#pprincipal analizarea !enomenelor religioase cu intenia de a !acilita $nelegerea

oric"rei religii.

Aadar ei%ta # diMeren?a cantitatiDa %i calitatiDa intre tipurile de a:#rdare,

8et#dele %i %c#purile cel#r d#ua $enuri de di%cipline; at@t te#l#$ia cat %i %#ci#l#$ia au

drept #:iectiD al cercet"rii # reli$ie %au un $rup de reli$ii diMerite, in%a 8et#dele l#r

diMer"; teologia este normativa iar sociologia religiei este descriptiva.

Se cuDine 8en?i#nat Maptul casociologia religiei

Da a:#rda %i Da clarica 8ulte

dintre a%pectele reMerit#are la Men#8enul reli$i#% c#nte8p#ran, dar nu %e Da putea

%u:%titui nici#dat" Men#8en#l#$iei, p%i#l#$iei %i i%t#riei %au cu at@t 8ai pu?in


35/36

te#l#$iei' Te#l#$ia are 8area re%p#n%a:ilitate de a M#r8ula n#r8ele reli$i#a%e %i

Dal#rile 8#rale at@t de nece%are ecili:rului %#cial'

Hnii cercet"tori in sociologia religiei promoveaz" o sociologie militanta, care

urmareste o perspectiva con!esionala sau anticon!esionala, in timp ce alii pre!era o

neutralitate prin care evita implicaiile directe participante si aplicaiile imediate.

0utem identi5ca doua orient"ri structurale ale de5nirii religieica domeniu de studiual sociologiei religiei

- de5niiile substantive, care conin elemente su&stantive re!eritoare la

comportamentul religios cultul, ritualurile si riturile, supranaturalul, etc.

- de5niiile unc)ionale, care insista asupra rolului religiei in societate, in

special privind !enomenul seculariz"rii religioase.

In general de5niiile date religiei pot 5 inYuenate de apartenena religioasa a

cercet"torului sociolog, insa remarca&il ar 5 ca neutralitatea academica sa elimineorice !orma de su&iectivism interpretativ.

J&iectul de studiu al sociologiei este viata religioasa a societatii ' S#ci#l#$ia

reli$iei cerceteaz" c#8unit"?ile de credinci#i K %tatu%ul ace%t#ra, rela?iile din cadrul

l#r, M#r8ele de #r$anizare a Bi%ericil#r %i cultel#r, riturile %i ritualurile, etc' S#ci#l#$ia

reli$iei nui Da %tudia nu8ai pe credinci#i unei :i%erici %au ai unei den#8inatiuni

reli$i#a%e ci %i Jntrea$a %#cietate, rap#rt@ndu%e per8anent la Jntre$, analiz@nd

di%tri:uirea %#ciala a ace%teia, J8preur"rile in care %e 8aniMe%ta Men#8enul reli$i#%,etc'

Pri8ul cercet"t#r care a pu% :azele unei 8et#de de cercetare in S#ci#l#$ie e%te

E8ile &ur-hei*, aut#rul lucr"riiK Les egles de la met3ode sociologi8ue - egulile

metodei sociologice +:*;.

Iat" ce ar8a 6urei8Kpentru a respecta canoanele tiinei, tre&uie in primul

r#nd ca !aptele sociale sa 5e considerate lucruri ... la premiRre rRgle et la plus

!ondamentale est de consid7rer les !aits sociau? comme des c3oses. Acea%tareprezinta # a:#rdare c#8plet diMerita Mata de a:#rdarile l#%#ce anteri#are %tudiil#r

lui E' 6urei8 ; in%ea8na trecerea de la %u:iectiDi%8ul l#%#c la #:iectiDitatea

%tiintica' 6urei8 era d#8inat de i8p#rtanta 8et#dei de cercetare, e%entiala in

dezD#ltarea #ricarei %tiiinte, inQuentat eDident de %tudiile lui din Sc#ala )#r8ala dar

8ai ale% de c#nceptia p#zitiDi%ta a lui Au$u%te C#8te' P#triDit c#ncep?iei lui 6urei8,

%#ci#l#$ul tre:uie %a ia di%tanta Mata de Maptele %#ciale pe care le #:%erDa'; el tre:uie

%a reMuze %a c#n%idere %#cialul ca pe ceDa i8ediat %i tran%parent pentru #ciul lui'

C#8p#rta8entul lui tre:uie %a e ca al zicianului care Jnl#cuiete %enza?ia de c"ldura


36/36

cu # 8"%ura eacta, #Merita de ter8#8etru' Ter8#8etru %#ci#l#$ului %unt t#c8ai

8et#dele eperi8entale, pra$8atice, #:iectiDe, pe care le aplica in %tudiile %ale'

Pentru a%i c#n%trui #:iectul de %tudiu, %#ci#l#$ul tre:uie %a iz#leze %i %a

denea%c" acea cate$#rie de Mapte pe care Ji pr#pune %a # %tudieze'

a .e?er, un alt M#ndat#r al $@ndirii %#ci#l#$iei reli$iei, a M#%t %i el, pri8ul

cercet"t#r care %a pre#cupat de analiza rela?iil#r ei%tente intre reli$ie %i %#cietateprecu8 %i de%pre 8#dul cu8 8#rala reli$i#a%a a inQuen?at c#8p#rta8entul ec#n#8ic

capitali%t'

curs sociologia religiilor

Documents