curs de sociologia religiilor

8/15/2019 Curs de Sociologia Religiilor

1/68

Cursul Noţiuni Generale de Sociologie

Întrebările Sociologiei

Care este obiectul cercetărilor sociologice? Wright Mills (1916 - 1962), preciza ca„analitii clasici! ai "ie#ii sociale au $ncercat să răspun%ă, in general,la trei grupe %e $ntrebări, i anu&e'

„Cu& %eini& structura societă#ii in care trai&? Cu& %ieră societatea $ncare trăi& %e alte orn%uiri sociale? Care este, $n interiorul societă#ii,se&niica#ia iecărei trăsături particulare pentru continuitatea ei i pentrutransor&area ei?! ( Mills, 19*9+19*, *).

/acă pri&a intrebare se reera la structura socială, a %oua intrebare are $n"e%ere schimbarea socială, iar cea %ea treia se concentrează asupra stu%iului

personalită#ii i a raporturilor in%i"i% 0 societate.ntrebările pe care i le-au pus i continuă să i le pună analitii sociali $i

ră&ntă i pe oa&enii obinui#i, ără a a"ea o i&agina#ie sociologică e%ucată,siste&atică. Cine s-a $ntrebat $n decembrie 1989 ce societate "o& e%iica? Cine

poate să răspun%ă azi la $ntrebarea' rin ce se %ieren#iază noua societate %e ceacare ne-a& %espăr#it? Cu& inluen#ează econo&ia %e pia#ă asigurarea %repturilor o&ului i un trai %ecent pentru iecare? 3a&enii se $ntreabă' %e ce a crescute4plozi" inrac#ionalitatea? /e ce au scăzut pro%uc#ia i ni"elul %e trai? Caresunt cauzele e4tin%erii ca o plagă a corup#iei? Ce el %e oa&eni sunt cei care i-au schi&bat instantaneu con"ingerile politice %eclarate? rin ce se

caracterizează $ntreprinzătorul ca tip u&an i&pus %e societatea $n tranzac#ia %ela totalitaris& la %e&ocra#ie? Cu& se e4ercită 5usti#ia socială $n perioa%a %etranzi#ie post-co&unistă? Cu& se raportează iserica 3rto%o4ă la toateschi&bările si &uta#iile pe care le trăiete societatea conte&porană att cearo&aneasca %ar i cea europeană?

etru a putea %a răspuns la toate aceste $ntrebări ace& apel la stu%iile sianalizele sociologice. 7ntr-o scurta %eini#ie pute& air&a că sociologiareprezintă studiul structurilor şi comportamentelor sociale. n cercetareasociologică a%esea sunt abor%ate te&e cu& ar i structurarea pe clase a

societă#ilor &o%erne, a&ilia, inrac#ionalitatea, religia, etc.Cn% "orbi& %espre sociologie $n#elege& ca este o tiin#ă care are &eto%e

i &i5loace speciice %e in"estigare a eno&enelor sociale, &i5loace "eriicabilee&piric.

Necesitatea cunoaşterii ştiinţifice a fenomenelor şi proceselor sociale.

e baza obser"a#iei obiecti"e, utilizn%u-se &eto%e a%ec"ate, pot iob#inute enun#uri e&pirice cu "aloare %e a%e"ăr. 8u $ntot%eauna ceea ce "e%e&

e4pri&a realitatea. ntlni& in ilozoia engleza a sec. al :7-lea ur&ătorule4e&plu'


2/68

Schilodul care şchiopătă pe un drum bun poate întrece trăpaşul carealeargă pe un drum greşit. ai mult, cu c!t trăpaşul care a greşit drumul aleargă mai repede, cu at!t schilodul îl lasă mai în urmă.

/e-a lungul istoriei s-au i&pus &ai &ulte &o%alită#i %e prezentare a

a%e"ărului %espre realitate (Walter Wallace - 191). ute& i%entiica patru astel%e &o%alită#i.1. odul autoritarian s"a afirmat în antichitate, dar continua si in

pre#ent. $reoţi, regi, preşedinţi sau sa%anţi se consideră că ar a%eaatributul natural sau supranatural de a produce ade%ărul. &eciade%ărul era garantat de calităţile de e'cepţie ale producătoruluienunţurilor. odul autoritarian se înt!lneşte a#i ca apel la argumentul autorităţii.

(. )oarte apropiat de modul autoritarian prin mecanismul de producerea ade%ărului este modul mistic, în care starea de tranşă conferă

profeţilor, pre#icătorilor, marilor mistici calitatea cunoaşteriiade%ărate.

*. odul logico"raţional se centrea#ă pe logica formală. Se face apel la+primele principii şi prin deducţie se stabileşte ade%ărul. $rincipala

gri-ă constă în rigoarea -udecăţii logice, fără a se urmăricorespondenţa cu realitatea. ste specific filo#ofilor si teologilor.

/. În fine, modul ştiinţific de determinare a ade%ărului îmbină preocuparea pentru aplicarea corectă a metodei de cunoaştere cuobser%aţia riguroasă a fenomenelor. etoda ştiinţifică asigură de"

subiecti%i#area cunoaşterii, oferindu"ne empiric o imagine desprelumea încon-urătoare aşa cum este ea în realitate, şi nu aşa cum îiapare unui indi%id la ni%elul simţului comun. odul ştiinţificrepre#intă astă#i principala cale de cunoaştere a comportamentelor indi%iduale şi de grup, a faptelor, a fenomenelor şi proceselor sociale.

&efinirea etimologica a termenului de sociologie

;er&enul creat prin 5u4tapunerea conceptelor %e societate i „logos! a %at

natere unei noi %iscipline %e stu%iu nu&ită „sociologie!.a%ar $ntr-o %eini#ie scurtă pute& air&a că' sociologiaeste studiul ştiinţific al structurilor (instituţiilor) sociale si al comportamentului şi relaţiilor sociale.


3/68

i&portanta care oeră o interpretare si o intelegere stiintiica a societatii. /esprestu%ierea sociologiei, eter erger, sociolog englez, air&a ca este un „uni%ersintelectual pe care îl consider in mod special pasionant si important0 ...2.Sociologia face parte dintre distracţiile academice la moda0 ea este insa

asemănătoare unui joc regal la care nu participa dec!t cei ce au un bunentu#iasm si o pregătire adec%ata0 altfel spus, nu in%itam la turneul de şah pecei care nu sunt capabili sa -oace nici măcar domino. $eter 3erger, 4n%itationa la sociologie, $aris, (5562.

Scopul studierii sociologiei

copul stu%ierii sociologiei este "ariat, %e la co&porta&entul in%i"i%uluii pnă la in"estigarea proceselor sociale globale. ociologia este aa%ar ştiinţadespre societate@ cti"itatea noastră structurează, &o%elează,lu&ea socială i este toto%ată structurată %e ea. ociologia lărgete orizontulcunoaterii creează i $ntărete contiin#a %e sine i sporete posibilită#ilelibertă#ii u&ane. >nthonA Bi%%ens air&a'! tu%ierea sociologiei ar trebui să ie

o e4perien#ă eliberatoare, %eoarece sociologia ne lărgete orizontul si&patiilor ii&agina#ia si %eschi%e noi perspecti"e asupra iz"oarelor propriului nostru


4/68

co&porta&ent.


5/68

cunoaterea rela#iilor sociale, a structurilor, interac#iunilor i organizării %insocietate. sihologia stu%iază psihicul in%i"i%ului, iar sociologia abor%eazăcolecti"ită#ile sociale.

ntropologia este tiin#a %espre o& ca in%i"i%, grup i specie (B. Beană,

„>ntropologie!, $n /ic#ionar, 199, p.DE), "ăzut %in perspecti"ă biologică isocială. >ntropologia izică analizează te&e reeritoare la originea o&ului.>propiată %e sociologie este antropologia culturală, aceasta iin% preocupată %estu%iul co&porta&entul u&an $n conte4tul nor&elor i "alorilor %intr-o societateconcretă. ociologia se centrează pe cunoaterea societă#ilor conte&porane, pecn% antropologia culturală are ca obiect culturile arhaice. >ntropologia socialăstu%iază structurile sociale ale unei societă#i tra%i#ionale, iar sociologiaabor%ează aceeai proble&atică $n societă#ile actuale. >ntropologia are ca obiectsocietatea, la el ca i sociologia. /e aceea, ea a ost consi%erată ca iin% sorasociologiei. /in această cauză e4istă &ici %ieren#e $ntre antropologie isociologie.

:tiinţele economice stu%iază pro%ucerea, %istribuirea i consu&ul bunurilor i ser"iciilor. ;e&ele pre%ilecte sunt' &unca, banii, inan#ele, aacerile,rela#iile econo&ice interna#ionale. pre %eosebire %e sociologie, aceste tiin#eacor%ă &ică aten#ie interac#iunii %intre oa&eni $n acti"itatea econo&ică, saustructurile sociale %in sera econo&ică. entru sociologie, econo&ia este &e%iul%e pro%ucere unor rela#ii sociale. /e air&are a o&ului ca or#ă %e &uncă $nanu&ite conte4te sociale.


6/68

Primele preocupări de analiză socială

rintre pri&ele preocupări co&ple4e %e analiză socială, $l $ntlni& peMontesFuieu (1689"1; prostituţia, celibatul, di%orţul, naşterile ilegitime, criminalitatea,e'ploatarea, sărăcia, sinuciderea. Mai e4act transor&ările proun%e$nregistrate $n . i apoi Japonia la $nceputul secolului 7-lea se%esăoară $n prelungirea principiilor e"olu#iei Granceze %in 1H9.

3 $ntreagă or%ine socială se răstoarnă. ;ra%i#ional ea era on%ată pe&onarhia absolută, %i"iziunea societă#ii $n or%ine proesionale, i rolul central pecare $l ocupa religia $n societate. e"olu#ia ranceză i i%eile care au ur&at nu se

&ai con%uc %upă principiul absolutis&ului ci %upă alte principii precu& cel %elibertate, progres, %reptate, etc.

e petrec i&portante transor&ări sociale i econo&ice pro"ocate %e 7e%oluţia industrială la sritul secolului al :777-lea i $nceputul secolului al7-lea, originară $n >nglia. ocietatea se caracterizează prin trecerea %e la osocietate rurală la una urbană cu proun%e consecin#eK %ispare soli%aritateaspeciica satelor bazată pe rituri, sărbători si apare in%i"i%ualis&ul. e nate onouă clasă &uncitoare 0 burghe#ia, $n %etri&entul nobili&ii.

;oate aceste con"ulsii ale societă#ii in%ustriale au creat o serie %e reac#ii

neateptate %in partea grupurilor, ceea ce a $ncura5at i i&pus necesitateacunoaterii tiin#iice a eno&enelor respecti"e, ca obser"a#ie, %escriere,

6

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bordeauxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bordeauxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a


7/68

e4plica#ie i pre%ic#ie, a mecanismelor care le generea#ă, astfel spus necesitateacunoaşterii ştiinţifice a societăţii ca întreg.


8/68

Primele preocupări concrete pentru studiul şi înţelegerea societăţii!ondatorii sociologiei ca stiinta

>uguste COMPTE (19H-1H* ).

;er&enul %e sociologie a ost creat i pentru pri&a %ată %e ilosoul rancez>uguste Co&pte

>ugust Co&pte este cunoscut $n istoria ilozoiei ca iin% reprezentat al po#iti%ismului, curent ilosoic conor& căruia orice cunoaştere se ba#ea#ă peobser%aţie şi e'perienţa, şi deci trebuie să aibă un caracter empiric. >a%ar Co&pte consi%eră că societatea poate i cunoscută bazn%u-se pe e"i%en#atiin#iică.

Cu toate că pentru preocupările lui tiin#iice ar i preerat ter&enul %e„ fi#ică socială! (atribut lui >%olphe Luetelet), totui, pentru a &arca e4clusi"%o&eniul %e stu%iu, %ar i pentru a se %eosebi %e ri"alii săi intelectuali %in epocăin"entează ter&enul %e „sociologie! cu sensul %e „cunoatere tiin#iică asocietă#ii !.

8oua %isciplină se %einete ca iin%' „la %raie sciene de la naturehumaine ade%ărată ştiinţă a naturii umane2, caracterizn%u-se prin „l?=tude

positi%e de l@ensemble des lois fondamentales propres au' phAnom=nes sociau'studiul po#iti% al ansamblului legilor fundamentale specifice fenomenelor

sociale2.Co&pte aează sociologia pe treapta cea &ai $naltă ce %eri"ă %in izică,

biologie, chi&ie, iin% cea &ai co&ple4ă i &ai i&portantă %intre toateapreciin%u-o %rept. 7egina ştiinţelorB.

7%eile sale %espre cunoaterea tiin#iică a societă#ii au ost e4puse, $ntr-uncerc restrns %e prieteni sub or&a unui curs.

$rimele trei şedinţe ale cursului au fost organi#ate de Compte înapartamentul său, în faţa c!tor%a auditori, incep!nd cu aprilie 18(6,

printre care fi#icianul Carnot, ling%istul Dumoldt şi %iitorul bancher de ichthal, matematicianul $oinsot.&upă trei şedinţe, din cau#a surmena-ului întrerupe cursul, răm!n!nd internat într"o casă de sănătate

c!te%a luni. În ianuarie 18(9 reia Conferinţele în total ;(.Ilti&ele „1E! %e%icate analizelor %e +fi#ică socială.


9/68

i%eile 7lu&inis&ului $n secolul al :77-:777-lea, i%ei care au stat la bazai%eologiei regi&urilor co&uniste care l-au e4clus par#ial.

>nalizele %espre societate ale lui >uguste Co&pte au a"ut, ulterior, o puternică inluen#ă asupra concep#iilor lui elbert pencer i uguste Co&pte i pri"ete societatea ca pe unorganis& "iu, alat $n cretere care, pe &ăsură ce %e"ine &ai co&ple4, trebuie să$n#eleagă i să controleze, $ntr-un &o% contient %e sine, &ecanis&ele propriuluisău succes. Cel &ai i&portant %intre aceste &ecanis&e ar i co&peti#ia

per&anentă pentru resurse pe care pencer o nu&ete' supra%ieţuirea celui mai puternic anticipn% teoria selec#iei naturale a lui /arOin. pencer crezut căaplicarea ne$ngră%ită a acestui principiu ar con%uce, $n cele %in ur&ă, la cea &ai

bună societate posibilă.n "iziunea lui, societatea este ase&ănătoare organis&ului biologic. >a

cu& este alcătuit corpul u&an %in organe, (rinichi, plă&ni i ini&ă), tot aa isocietatea este alcătuită %in institu#ii (a&ilia, religia, e%uca#ia, statul iecono&ia). /in această interpretare %eri"ă aa%ar teoria organicită#ii societă#ii.

>a%ar o societate cunoate toate etapele %ez"oltării i e"olu#ia ase&eneaunui organis& biologic e"olu#ie care poate i nu&ită prin analogie, progres

social . Ginalitatea oricărei %ez"oltări o reprezintă crearea unei situa#ii %eechilibru iar pencer concepe %ez"oltarea istorică ca pe o luptă. 7%eile sale "or ireluate %e al#i sociologi, &ai ales pe linia e"olu#ionis&ului. Concep#ia sa a a"uto oarecare inluen#ă asupra unor gn%itori ro&ni, cu %eosebire la 5uni&iti.

Parl MARX (1H1H-1HH)

Parl MARX iloso, econo&ist i teoretician al socialis&ului ger&an iulunui a"ocat israelian, %ei el $nsui nu s-a consi%erat un sociolog, a inluen#at

puternic gn%irea sociologică. Ga#ă %e pencer, Mar4 a sus#inut că, perio%ic,orice societate cunoate, ine"itabil, transor&ări ra%icale, ceea ce %eter&ină&aniestarea ac#iunilor re"olu#ionare. ocietatea e"oluează nu nu&ai spontan, cii prin inter"en#ia %irectă a o&ului. ocietatea este analizată %e Mar4 ca unsiste& alcătuit %in or#e %e pro%uc#ie i rela#ii %e pro%uc#ie, rolul %eter&inata"n%u-l, $n acest raport, cei ce pro%uc bunuri, oa&enii &uncii. iste&ul socialeste structurat $n baza econo&ică i suprastructura 5uri%ică, politică, religioasă,artistică. Cu& are loc schi&barea socială? /upă Mar4, preacerile sociale sunt

pro"ocate atunci cn% or#ele %e pro%uc#ie %eter&ină sensul e"olu#iei e"olu#iei

societă#ii. Motorul %ez"oltării sociale $l reprezintă lupta %e clasă („toată istoriau&ană %e pnă acu& este istoria luptei %e clasă!) %eoarece $n orice societate

9


10/68

bazată pe proprietatea pri"ată asupra &i5loacelor %e pro%uc#ie e4istă un conlict(una %intre te&ele principale %e analiză sociologică 0 cea %e conlict) $ntre%e#inătorii %e &i5loace %e pro%uc#ie i cei care-i "n% or#a %e &uncă

proprietarilor. ceastă nouă clasă luptă astel, $&potri"a "echilor clase interesate $n a-i&en#ine pozi#iile con%ucătoare $n stat. n acest &o% Mar4 a e4plicat apari#iasocietă#ii capitaliste occi%entale i %e tot $n aceeai &anieră a apreciat că "a a"ealoc $nlocuirea societă#ii capitaliste cu societatea co&unistă, act $năptuit %e

proletariat, "ăzut ca o clasă ataată progresului %eter&inat %e %ez"oltareain%ustrială i tehnologică.

&intre elementele biografice care îl pri%esc pe Earl ar' am reţinut c!te%a care ni s"au părut importante pentru acti%itatea lui de mai t!r#iu. Earl

ar' de%ine în 18/1 -urnalist şi apoi editor la un #iar burghe# radical în $rusia. Înt!mplător ţarul Nicolae 4 al $rusiei a citit un atac la adresa lui scrisde ar' şi a con%ins gu%ernul $rusiei să suprime #iarul. ar' de%ine şomer si

poate că nu %a uita uşor incidentul petrecut prin inter%enţia ţarului Nicolae 4. În 18/* se căsătoreşte cu FennG %an Hestphalen şi pleacă la $aris unde îl

înt!lneşte pe )riedrich ngels, fiul unui industriaş german care conducea de-a fabrica tatălui său în nglia, la anchester. În 18/8 scrie anifestul $artiduluiComunist.

În 18


11/68


12/68

!ormele elementare ale ieţii religioase (#%#2)

ste ultima lucrare importantă de cercetare pe care o scrie mil &urKheim, în 191(. &upă această dată, e%enimentele istorice şi

persoanele îi %or remarca definiti% e'istenţa cri#a socială de dinaintea $rimului 7ă#boi ondial şi uciderea fiului său ndr= pe frontul de laSalonic, în 191(. cuprinde o descriere şi o anali#ă detaliată a sistemuluiclanurilor şi a totenismului în anumite triburi primiti%e"aborigene,australiene, cu alu#ii şi la triburile din merica*. conţine o teorie a esenţei religiei, desprinsă din studiul totenismului australian/. schiţea#ă o interpretare sociologică a formelor g!ndiriiumane, adică o introducere în sociologia cunoaşterii.

În opinia lui &urKheim, un sistem religios poate fi considerat cel mai simplu dintre cele obser%ate atunci c!nd>

1. +se înt!lneşte în acele societăţi a căror organi#are nu esteîntrecută în simplitate de o altă(. poate fi e'plicat fără a se recurge la elemente împrumutatede la o religie anterioară.

&urKheim îşi propune să urmărească modul cum religia s"a+alcătuit progresi% în istorie, descompun!nd religia în elementeleconstituti%e, pentru a afla cau#e care au generat comportamentul religios.

& i&presia că"ă "orbesc %espre oa&eni i lucruri, cu %etaarea unui o& care ar i părăsit %e5alu&ea!. u#in %upă aceea, pe 1* noie&brie 191, &oare $n ur&a unui atac %eini&ă la "rsta %e *9 %e ani.

/upă &oartea sa, $n 192, sociologia %e"ine obiect %e stu%iu $n progra&a

%e pregătire a Vcolii nor&ale, iar la trasbourb, $n 192, i la orbona, $n 192,se $niin#ează cate%re %e sociologie.

12


13/68

1


14/68

M> WEER !"#$% & "'()*

Ma4 Weber se nate la 21 aprilie 1H6D, la


15/68

Cele mai simple forme ale comportamentului moti%at de factori religios i sau magici sunt orientate către lumea păm!nteasca. ctele prescrise dereligie sau de magie trebuie îndeplinite Ppentru a a%ea Q2 fericire si %iatalunga pe pamant &euteronom 4R,/L2(. cest lucru repre#intă o răsturnare

considerabilă in raport cu toate celelalte perspecti%e teoretice care, nefiind suficient de distanţate de discursurile religioase, identifică intereselereligioase şi interesele materiale pentru lumea cealaltă.

Weber acor%ă %e la inceput o %eosebită i&portan#ă celor %ouă caracteristic principale ale religiei ca eno&en social' legătura socială căreia $i %ă natere itipul %e putere pe care $l prile5uiete. ociologia religiei a lui Weber "rea să%einească $n special tipurile %e co&unalizare religioasa! (religiseRergemeinschaftung ) i tipurile %e autoritate religioasă.

Cele %ouă tipuri %e comunali+are religioas,, pe care le %einete ca iin%iserica i ecta, sunt "ăzute precu& %ouă &o%uri ale e4isten#ei sociale alereligiei.

3iserica, reprezintă o institu#ie birocratizată %e &ntuire, %eschisă pentruto#i i un%e autoritatea se e4ercită $n unc#ie %e preot' ea este strnsă si&bioză cusocietatea. 1ecta, constituie o asocia#ie "oluntară %e cre%incioi, religia %einită este&ai &ult sau &ai pu#in %esprinsă %e &e%iul social, intr-o astel %e asocia#ie $ncare pre%o&ină o autoritate religioasă %e tip caris&atic.

> apar#ine unei secte era, pentru in%i"i% echi"alentul unui certiicat %e

caliicare etică ,$n special pentru garantarea &oralită#ii $n aaceri , spre%eosebire %e a apar#ine unei iserici! in care sunte& „nascuti! si care ace&aretia sa sa strălucească asupra a ceea ce este %rept si ne%rept. ntr-a%e"ăr, oiserica!, corp social constituit $n "e%erea &ntuirii, a%&inistrează bunurilereligioase necesare &ntuirii. > apar#ine unei iserici este ,$n principiu pe oasocia#ie "oluntară, e4clusi"ă, a celor care au %in punct %e "e%ere religios i&oral calită#ii co&une pentru a%erare.

iserica i ecta sunt, $n abor%area lui Ma4 Weber, tipuri ideale, a%ică&o%ele elaborate pentru cercetare i care nu e4istă $n stare pură $n realitate %ar

care sunt ele&ente utile %e reerin#ă pentru stu%iul realită#ii e&pirice.

J4C $7LJSJNJ :4 S$474JTI C$4JI4STIT4

n 19ED-19E*, Ma4 W


16/68

capitalis&ului in 3cci%ent .W,

$ncercn% sa e4plice elul cu& &ecanis&ele econo&ice ale capitalis&ului auost intro%use intr-o societate in or&are cu& era cea a&ericana la sarsitulsecolului 7 0lea si $nceputul secolului . Conor& obser"a#iilor lui Weber,&e&brii sectelor, care se consi%era alei isi %ez"olta un puternic senti&ent %soli%aritate, %o"e%in% in per&anenta ca &erita %arul %e a i alei %e /u&nezeu(co&entariu pri"in% succesul sectelor azi - in conte4t concurential se consi%eraoarte buni si alei si rezulta i&plicare in acti"itatea &isionara 0 zeciuiala princon"ingere nu constrngere ).

C38CQIY7


17/68

insusi air&a ca intre protestantis& si capitalis& este o legătura inci%entala (careinter"ine inta&plator), si nu o %epen%enta cauzala absoluta . >a%ar teoria luiWeber este o teorie %e e4plicatie regionala.

cest &o% %e a trai si a gan%i, i&pune cre%inciosului sa suca o"iata %e călugăr ascet. piritul capitalis&ului pe care il re&arca Weber constrasteaza cu un co&porta&ent tra%i#ional, conor& căruia &uncitorul

preera &ai &ul#i bani pentru &unca &ai putina, in ti&pul progra&ului este preerabil &ini&u& %e eort si sa ie supus la cat &ai pu#ine &o%ernizări cu putin#a in procesul %e pro%uctie ca schi&bare a &eto%ei %e lucru.

Gun%a&entele acestei noi etici %e lucru trebuie căutate in %octrina sectelor protestante ascetice si in &o% special in cal"inis&. 7n"atatura orto%o4a si ceacatolica il prezintă pe /u&nezeu ca iin% bun si iertator. 7n >pus chiar, s-a &ers

pana la e4tre&a cu o astel %e percep#ie a5ungn%u-se la >pocalipsa lui 3rigen. 8icio%ată nu este prea trziu sa ii &ntuit si sa ti se ierte păcatele .>cest apt poate genera uneori un co&porta&ent la4 si oarte per&isi". 7n protestantis&, inschi&b, a"e& %octrina pre%estina#iei conor& căreia %in "enicie iecare o& arehotărta starea %e gratie sau %e pe%eapsa "enica. 3&ul singur nu &ai poate aceni&ic $ntruct o&ul nu poate coopera cu /u&nezeu si nici nu-i poate pătrun%etainele.

e Weber nu-l intereseaza capitalis&ul in sine, ci o anu&ita or&a aspiritului capitalist &o%ern asa cu& apare el nu&ai in 3cci%ent in secolul :77./upa aceea, pentru ca Weber nu ia %rept obiect %e stu%iu %octrina lui Cal"in ciconsecintele &orale pratice retinute %oua secole &ai tarziu %e catre pastorii

protestanti si %e catre i%eli. 7n &o%concret, ceea ce-l intereseaza pe Weber ,este naterea unei noi or&e %e co&porta&ent in "iata econo&ica.

Weber consi%era ca siste&ul capitalist unctioneaza acu& intr-un &o%&ecanic' %aca „puritanul "roia sa ie o& constiincios, noi sunte& ne"oiti sai&!.

Cartea lui Ma4 W


18/68

rationa&ent i&plicit care &erge in acest sens si pe care il pute& sche&atizaastel'

1. 1.etica protestanta a inluentat spiritul capitalis&ului &o%ern2. 2.spiritul capitalis&ului &o%ern a a"orizat nasterea siste&ului econo&ic

capitalist' „ proble&a &a5ora a e4pansiunii capitalis&ului &o%ern nu estece a originii capitalului ci cea a %ez"oltarii spiritului capitalist. este tot pe un%e se %esasoara, peste tot pe un%e este capabil sa actioneze, creeaza propriul sau capital si rezer"ele sale &onetare- &o%urile %e actiune 0 %ar in"ers nu este a%e"arat!.

1H


19/68

1curtă prezentare istorică a eoluţiei preocupărilor de sociologie în om4nia

reocupări atente %espre co&pozi#ia i e"olu#ia societă#ii au e4istat i $n

o&nia, pri&ele $ncercări reuite, i%entiicn%u-le $n scrierile cronicarilor.


20/68

iluminism, liberalism, într"o societate predominant rurală, cu mora%uribalcanice, spiritualitate bi#antină şi credinţă ortodo'ă.

oierul Mihail 3olg,lniceanu !"#"/."#'"* a %e"enit liberal cu oconcep#ie democratică, o personalitate care a participat la toate &o&entele

i&portante pentru societatea ro&nească a secolului al 7-lea. „o&niitrebuie să se &aturizeze, %ar să-i păstreze particularită#ile psihice, culturale!,spunea el. 4mitarea fără discernăm!nt riscă ruperea %e trecut ără a $nte&eia un

prezent. $rogresul este legea u&anită#ii. „8icio%ată n-a& ost contra i%eilor ici"iliza#iei străine. /i&potri"ă, &i-a& petrecut tinere#ile $n aceste #ări ce se ală$n runtea


21/68

boieri&e ghituită %e pri"ilegiuri, bucurn%u-se %e toate %repturile, pnă i %eilegalită#i, iin% scutită %e orice ei, "eni#i %e la Ganar i %in "izuinile &untelui>thos, se %esa#ă $ntr-o "ia#ă %e lu4, trn%a"ă i scan%aloasă, iar 5os, $n pulbere,o gloată cu cerbicea plecată sub toate sarcinile. us puterea egoistă, 5os erbirea

i &izeria ără protec#ie, totul &icn%u-se $ntr-o at&oseră neguroasă %eignoran#ă i %e supersti#ii, %e preten#ii, lăco&ie i rică!. (citat $n >l. Yub, op.Cit,. . 2)K iar alt răspuns ală& %e la

1on 1onescu de la rad !"#"#."#'"* este pri&ul cercetător al satuluiro&nesc. ealită#ile sociale au ost in"estigate cu &eto%e ale cercetăriie&pirice. n acest sens, el a $ntreprins cercetări %e teren, utilizn% &eto%a&onograiilor. /in acest punct %e "e%ere, el este consi%erat $nte&eietorul&eto%ei &onograice %in o&nia, ce "a i %ez"oltată apoi %e /. Busti. 7on7onescu %e la ra% a realizat &onograiile 5u%e#elor Mehe%in#i, utna i /orohoii ale regiunilor %obrogene. >ceste &onograii au abor%at aspecte pe%o-cli&atice i itotehnice, statistice i econo&ice, %e&ograice i sociale %inregiunile cercetare. /in %atele sintetizate $n lucrările sale rezultă un proil alro&nului, aa cu& e4ista el $n &e%iul #ărănesc, i al unei ci"iliza#ii a%ec"ateacti"ită#ii agricole. /e aceea, el argu&enta necesitatea cercetării agriculturii %intoate zonele locuite %e ro&ni, o cercetare %irectă i a&ănun#ită a tuturor satelor.

S;iru 4are0 !"#6"."'"(* a e%iicat o concep#ie sociologică bazată pe principii &ate&atice %e cercetare a eno&enelor sociale, $n lucrarea sa ecanica socială (191E). aret re&arcă lipsa unei legi sociologice, aa cu& $n&ecanica ra#ională este legea neOtoniană. /e aceea, consi%eră că tiin#a

sociologică nu %ispune %e o teorie %e acelai ni"el ca &ecanica ra#ională.


22/68

socială. (. aret, 2EE1, p. 1). /eter&inis&ul social este conceput %e aret caun co&ple4 %e rela#ii cauzale $n societate, iar $n e4plica#ia "ie#ii sociale ia $nsea&ă to#i actorii, %e la &e%iul geograic pnă la in%i"i% cu toate actele ale.

Dimi0rie Dr,ghicescu !"#/6."'%6* a ost stu%entul lui ceasta este geneza realită#ii sociale,acestea sunt con%i#iile care ac#ionează per&anent asupra ei, realitatea socialăreac#ionn% i actualizn%u-se $n acti"itatea socială, care poate i re%usă la patrucategorii' econo&ică, spirituală, politică i 5uri%ică. :alorile econo&ice ispirituale constituie $nsui con#inutul "ie#ii sociale, categoriile ei constituti"e. Cualte cu"inte, ele ac ca societatea să e4iste, ele sunt societatea!. /. Busticuprin%e $n social tot ceea ce#ine %e acti"itatea u&ană %esăurată $ntr-un conte4t sau &e%iu, %ar precizeazăcă e4istă o anu&ită ierarhie $n ce pri"ete tipurile %e acti"itate socială.

>cti"itatea econo&ică i cea spirituală, concretizată $n "alori econo&ice i

22


23/68

spirituale, sunt %eter&inate societă#ii $nsă acestea e4istă nu&ai %acă iin#ează politicul i 5uri%icul cu unc#ii %e organizare i regle&entare.Ina %in cele &ai pro%ucti"e contribu#ii ale lui /. Busti i ale colii sale oconstituie elaborarea &eto%ei &onograice i aplicarea ei la stu%iul realită#ilor

sociale ro&neti, aa cu& iin#au ele $n co&unită#i săteti. n "iziunea lui Busti,sociologia $i clă%ete eao%a5ul teoretic nu&ai $n te&eiul cunoaterii aptelor sociale prin &eto%e autono&ă i acestea este &eto%a &onograică. Mai &ult, elcre%e $n necesitatea uziunii sociologiei cu &eto%a &onograică astel $nct se

poate %iscuta %espre „sociologia &onograică!. e ur&ărea astel %epăireali&itelor &onograiilor sociale ca si&ple culegeri %e %ocu&ente. rin &eto%a&onograică &onograică propusă /. Busti se $ntreprin%e %escrierea icercetarea siste&atică i integrală a unită#ii sociale stu%iate. /e aceea'„ociologia nu se poate &ărgini la stu%iul rela#iilor sociale sau la cel al&aniestărilor %e "ia#ă, e4presie a tuturor circu&stan#elor locale!./upă e4perien#a %e opt ani %e acti"itate %e cercetare &onograică, /. Busti areco&an%at reguli ce trebuie respectate $n aplicarea obser"a#iei sociologice.

Aces0ea sun0<Lbser%aţia trebuie să fie sinceră şi obiecti%ă0 ea trebuie să fie e'actă,adică pătrun#ătoare şi completă, să cuprindă toate detaliile în %arietatea

şi unitatea lor0 ea trebuie %erificată şi controlată, obţin!ndu"se astfel oobser%aţie +e'perimentală0 obser%aţia monografică să fie colecti%ă,rodul colaborării specialiştilor0 ca să fie ştiinţifică obser%aţia trebuie

informată şi pregătită, studierea teoretică fiind prima condiţie pentrureuşita cercetătorului0 obser%aţia sociologică se cere să fie intuiti%ă.

)iind un act de pătrundere a obiectului cercetat, ea este totodată şi un act de creaţie0 alături de obser%aţie se cu%ine să fie folosită şi metodacomparaţiei cu a-utorul căreia se elimină progresi% tot ceea ce este

particular şi accidental.

egulile or&ulate %e /. Busti $n anii ]E sunt, $n esen#a lor, "alabile iastăzi, cu tot ceea ce #ine %e %e&ersul e&piric %in sociologie. Cele apte nor&e

%ecurg %intr-o logică a cercetării &onograice a unită#ilor sociale i %o"e%esccaracterul tiin#iic al sociologiei &onograice, prin ur&ărirea $n#elegerii ie4plicării realită#ilor sociale stu%iate, se&niicati"e pentru &o%ul %e a gn%i&eto%a &onograică. 3bser"a#ii critice a#ă %e &eto%a &onograică s-auor&ulat cu pri"ire &ai ales la caracterul ei e&pirist.

Meto%a &onograică $i a%uce astel contribu#ia %ecisi"ă la constituireatiin#ei na#iunii. Initatea socială reprezentati"ă $n air&area tiin#ei na#iunii estesatul %eoarece el păstrează nealterate trăsăturile "ie#ii na#ionale. /e aceea,acti"itatea &onograitilor s-a orientat e4clusi" spre sate.

3pera lui Busti se constituie $ntr-o %e&onstra#ie a necesită#ii unei tiin#e ana#iunii, $ntr-un conte4t na#ional ro&nesc %eosebit %e a"orabil, cu& a ost

2


24/68

perioa%a %e %upă $năptuirea Marii Iniri %e la 191H. 8a#iunea ro&nă i&punea,$n noul ca%ru statal cuprins $n grani#ele sale etnice, %ecelarea acelor ca%re i&aniestări constituti"e caracteristice pentru "ia#a na#ională ro&nească. /.Busti i coala sa au oerit un &o%el, cel al sociologiei &onograice, %e

cunoatere i e4plicare a realită#ilor sociale ro&neti $n integritatea lor.Pe0re Andrei !"#'"."'%)* a elaborat un siste& sociologic $nte&eiat pe oconcep#ie integralist %eter&inistă. Gor&at sub inluen#a i%eilor lui Busti, %ar %etan%u-se %e acesta, etre >n%rei a cercetat socialul $n rela#ie cu naturalul.ocietatea are un un%a&ent &aterial, %ar ea „e pro%usul spiritului, e o parte %inspirit! (etre >n%rei, 19E)./acă ar i să căută& i la noi „o "rstă %e aur!, a& ala-o $n perioa%a interbelică.>r i %e a5uns să se&nală& recunoaterea ei interna#ională, a&intin% că $n 199ar i trebuit să aibă loc la ucureti al 7:-lea Congres Mon%ial %e ociologie($i anun#aseră %e5a participarea circa 2EE %e sociologi %in 26 %e #ări, $ntre careM. albOacN, . toltenberg, M. loch, B. ichar%, . asti%e, G. YnaecNi,etc.). 7n"a%area oloniei i izbucnirea celui %e-al %oilea război au ăcut caaceastă &aniestare tiin#iică să nu &ai aibă loc.

Parcursul istoric al sociologiei la începutul secolului al 556-lea

n pri&ii ani ai secolului al 7-lea sociologia reprezenta un proiectintelectual %e prestigiu, cu contribu#ii %eosebit %e i&portante la cu contribu#ii%eosebit %e i&portante la cunoaterea poziti"ă a realită#ii sociale. (>uguste

Co&pte 0 poziti"is& 0 cunoaterea sociologiei prin cercetare 0 analiză e&pirică,tiin#iică). Marile personalită#ii aca%e&ice ale "re&ii ca


25/68

na#ionalist ger&an, al#ii $nsă preeră, $n &o% e4plicit, să ră&nă la %istan#ă %enazis&.

7nstaurarea celui %e-al treilea eich pune capăt cu brutalitate elanuluisociologiei ger&ane, &a5oritatea re"istelor %e sociologie %ispar, sociologii %e

origine e"reiască e&igrează %in Ber&ania i se e4ilează cu precă%ere $n I>. &incolo de tlantic, tatele Inite cunosc o eră in%ustrială $nloritoare,&o%ul %e "ia#ă urban %e"ine %o&inant, prosperitatea e generală %ar nu %ispar eno&enele %e &arginalitate, %e"ian#ă i %e %elic"en#ă. $ragmatismul american

presează sociologii să lase la o parte tra%i#ia speculati"ă a ăuritorilor %e siste&eteoretice i să elaboreze cunotin#e „poziti"e!, on%ate pe cercetarea empiricăinducti%ă cu aplicaţii sociale imediate. Credinţa în progres ră&neun%a&entală $n sociologia a&ericană. pri5inul inanciar %at %e a&iliaocNeeller sociologilor este substan#ial. ociologia a&ericană $ntră $n era&eto%ologiei statistice %in ce $n ce &ai soisticate, elaborarea „tehnologiilor sociale! a"n% rostul %e a rezol"a eno&enele %e &arginalitate, cri&inalitate isegregare socială sau %e a pune la punct tehnologia sonda-elor preelectorale ianchetele %e marKeting. 3raul este un a%e"ărat laborator pentru Ini"ersitatea%in Chicago iin% locul $n care institu#iile se %ez"oltă rapi%, un%e iecarecaracteristică a naturii u&ane este "izibilă, un%e iecare tip %e in%i"i% 0 cri&inalul, ceretorul ca i o&ul %e geniu 0 capătă %i&ensiune tiin#iicăe"i%entă i i&pune respectul cu"enit unei cercetări aproun%ate@

Meto%ele %e cercetare sociologică pri"ilegiate %e coala a&ericană sunt'stu%iul &e%iului, &onograiile cartierelor (&onograie 0 &onos = obiect unicK

graei& (grec.), a %escrie), obser"a#ia participantă, analiza istoriilor socialelocale sau stu%iul co&unită#ilor.

>nii 19D* 0 196H sunt anii ambiţiilor pentru sociologia europeană 0 ieităane&ică %in război $n Ber&ania, prăbuită $n Gran#a, %ispre#uită $n >nglia,ignorată $n 7talia 0 i ai „"rstei %e aur! pentru sociologia a&ericană cu ten%in#espre uni%ersalism i achie%ement. Gun%a#ia ocNeeller, noii &ecena pri"a#i(Carnegie, Gor%, an%, etc), co&enzile publice (%in partea Ministerului ar&atei,al >griculturii, al ănătă#ii) procură sociologiei resurse i&ense, ceea ce per&ite$n&ul#irea centrelor %e cercetare, a societă#ilor sa"ante i a re"istelor.

Vi $n Gran#a sociologia recapătă %ina&is&ul $nceputului %e secolair&n%u-se o pasionată a&bi#ie a cunoaterii sociale. 7nstitu#iile interna#ionale(C< i I8 i sociolog $n 19*E nu era %e in"i%iat, $i a&intete >. ;ouraine. /in punct %e "e%ere &aterial "ia#a tinerilor cercetători nu era uoară, cariera eralentă, salariile &ici, Mica lu&e a sociologilor era la &arginea uni"ersită#ii. > isociolog era &ai pu#in onorat %ect a i istoric, iloso sau latinist.

Cu ti&pul $nsă s-au creat nu&eroase echipe %e cercetare $n ca%rul C8(Centre 8ational %e la echerche cientiphiFue) sau $n ca%rul


26/68

ratiFue %e autes


27/68

1ociologia captiă din perioada comunistă

ociologia capti"ă %in perioa%a co&unistă %upă cel %e-al %oilea război&on%ial, instalarea

co&unis&ului la noi a $nse&nat obliga#ia %e a aplica politica econo&ică, socialăi culturală a I.... (. Cal"acoressi, $olitica mondială după 19/ll,ucuresti, 2EEE). Mai e4act' colecti"izarea, in%ustrializarea (aberantă),urbanizarea (construc#ia %e blocN-uri), ultracentralizarea tuturor acti"ită#ilor colecti"e, aser"irea &ass-&e%iei.Cei care apreciau 3cci%entul sau a"eau prieteni acolo %e"eneau susceptibili %e$nalta tră%are!. stel aparesociologia in%ustriala, sociologia politica, sociologia econo&ica, sociologia&uncii, sociologia rurala, etc.

/intre aceste ra&uri se %esprin%e $ncă %in perioa%a $nceputurilor sociologiei un interes aparte pentru studierea fenomenului religios in societateceea ce a contribuit la apari#ia unei sociologii a religiei. Sociologia 7eligieianali#ea#ă si e'plica fenomenologia religioasa cu a-utorul instrumentelor

teoretice si empirice specifice sociologiei, de aceea putem afirma ca e'ista o

2


28/68

str!nsa legătura intre sociologie si sociologia religiei inca de la începuturile preocupărilor sociologice.

7ntr-o scurta %eini#ie %e lucru pute& spune ca ' sociologia religiei studia#ă modul in care sacrul di%inul2 se manifesta ca fenomen in %iata socială.

a îşi propune sa studie#e relaţiile care e'ista intre religie si societate si formele de acţiune reciproca ce pe care le generea#ă aceste raporturi.;rebuie clariicate %e la $nceput raporturile e4istente intre %ieritele ra&uri

ale tiin#elor religiei &ai precis intre teologie si sociologia religiei. ;eologia,iin% o tiin#a normati%a, si are %rept scop analiza, interpretarea si e4punereaunei cre%in#e %ate. ociologia, in schi&b, nu se ocupa cu e4plicarea U esenţeireligiei V ci stu%iază con%i#iile si eectele co&porta&entului u&an inco&unitate, co&porta&ent &oti"at %e percep#ia subiecti"a a no#iunilor religioase.

ociologia religiei, este in &o% esen#ial descripti%"analitica si are ca scop principal anali#area fenomenelor religioase cu intenţia de a facilita înţelegereaoricărei religii.

>a%ar e4ista o %ieren#a cantitati"a si calitati"a intre tipurile %e abor%are,&eto%ele si scopurile celor %oua genuri %e %isciplineK att teologia cat sisociologia au %rept obiecti" al cercetării o religie sau un grup %e religii %ierite,insa &eto%ele lor %ierăK teologia este normati%a iar sociologia religiei estedescripti%a.

e cu"ine &en#ionat aptul ca sociologia religiei "a abor%a si "a clariica&ulte %intre aspectele reeritoare la eno&enul religios conte&poran, %ar nu se

"a putea substitui nicio%ată eno&enologiei, psihologiei si istoriei sau cu att&ai pu#in teologiei. ;eologia are &area responsabilitate %e a or&ula nor&elereligioase si "alorile &orale att %e necesare echilibrului social.

Tnii cercetători in sociologia religiei promo%ea#ă o sociologie militanta,care urmareste o perspecti%a confesionala sau anticonfesionala, in timp ce alţii

prefera o neutralitate prin care e%ita implicaţiile directe participante2 siaplicaţiile imediate. $utem identifica doua orientări structurale ale definiriireligiei ca domeniu de studiu al sociologiei religiei>

" definiţiile su'stantie , care conţin elemente substanti%e referitoare la

comportamentul religios> cultul, ritualurile si riturile, supranaturalul, etc." definiţiile funcţionale , care insista asupra rolului religiei in societate, in

special pri%ind fenomenul seculari#ării religioase. 4n general definiţiile date religiei pot fi influenţate de apartenenţa

religioasa a cercetătorului sociolog, insa remarcabil ar fi ca neutralitateaacademica sa elimine orice forma de subiecti%ism interpretati%.

Lbiectul de studiu al sociologiei este %iata religioasa a societatii.ociologia religiei cercetează co&unită#ile %e cre%incioi ' statusul acestora,rela#iile %in ca%rul lor, or&ele %e organizare a isericilor si cultelor, riturile si

ritualurile, etc. ociologia religiei nu-i "a stu%ia nu&ai pe cre%incioi unei biserici sau ai unei %eno&inatiuni religioase ci si $ntreaga societate, raportn%u-

2H


29/68

se per&anent la $ntreg, analizn% %istribuirea sociala a acesteia, $&pre5urările incare se &aniesta eno&enul religios, etc.

ri&ul cercetător care a pus bazele unei &eto%e %e cercetare in ociologieeste


30/68

i politice %ect cele practicate %e societatea ro&neasca in perioa%a interbelică,co&unis&ul a blocat i a %e"iat %ez"oltarea nor&ală a societă#ii ro&ne %e pe%ru&ul &o%ernizării. :echiul regi& %in perioa%a interbelică a ost aban%onat cuspri5inul ar&atei so"ietice care ocupa #ara. /o&eniile $n care se air&au rela#iile

sociale &o%erne (in%ustria, suprastructura, co&er#ul) au ost na#ionalizate isocializate, iar agricultura, a ost cooperati"izată $n &o% brutal, iin% i&pus unegalitaris& utopic. -a intro%us siste&ul econo&ic i social-politic so"ietic,or&at $n perioa%a cn% usia era &ai pu#in %ez"oltată %ect o&nia (%ee4e&plu abia $n cea %e-a %oua 5u&ătate a secolului 7 au abrogat iobăgiaeu%ală), siste& care $n trei %ecenii (%upă 191) a ost transor&at $ntr-un regi&rigi% i totalitar. Mo%elul i&pus %e către Iniunea o"ietică a reprezentat

blocarea %ez"oltării nor&ale a o&niei, %ru& iluzoriu pe care #ara a &ers o 5u&ătate %e secol, pnă $n 19H9.

Co&unis&ul a reprezentat o $ntrerupere a continuită#ii istorice ro&ne tișireti, or#n%, printr-o strategie mimetistă, integrarea $ntr-un siste& politicstrăin, care e"oluase $ntr-un rit& i spa#iu geograic %ierit. :alorile poporuluiro&n au ost $nlocuite cu cele ale co&unis&ului, practicate $n Iniuneaso"ietică cren%u-se o ruptură %ra&atică $ntre "ia#a reală a o&niei i &o%elulco&unist străin, i&pus $n toate %o&eniile' $n in%ustrie, $n agricultură, $n tiin#ă,$n cultură, $n $n"ă#ă&nt, etc. 8a#ionalizarea, colecti"izarea, elogiul culturii i altiin#ei so"ietice, intro%ucerea $n $n"ă#ă&nt a altor progra&e colare, stu%iulli&bii ruse, al istoriei i literaturii Iniunii so"ietice, siste&ul notelor $n coli cucaliicati"e (%upă &o%elul so"ietic), arestarea celor care nu ăceau elogiul

regi&ului co&unist, erau or&e concrete prin care se $ncerca $nlăturareaspeciicului i tra%i#iilor na#ionale ro&ne. arti%ul Co&unist, se baza, pentructigarea i &en#inerea puterii, pe popula#ia cea &ai săracă i neinstruită pecare o &anipula $ntr-un siste& %ictatorial. ntreruperea continuită#ii istorice %in%ru&ul &o%ernizării o&niei a reprezentat o $ntrziere %e o 5u&ătate %e secoli crearea unei situa#ii care nu a putut i $n%reptată nici $n anii %e tranzi#ie %upă19H9, pentru a se putea recupera %ecala5ul socio-econo&ic %intre o&ania sicelelalte tari europene occi%entale.

Cu toată aparen#a %e constan#ă politică, perioa%a co&unistă a ost una

%intre cele &ai instabile %in istoria #ării. /upă populis&ul anilor 19DD-19DH, aur&at teroarea i&pusă %e partea „mosco%ită! a parti%ului i a puriicării "ie#ii

politice prin $nlăturarea parti%elor istorice sau a li%erilor politici inco&ozi pentru puterea co&unistă, etc.

E


31/68

&ictatura comunistă intre 19/< 1989

erioa%ă co&unistă cunoate $n o&nia %oi li%eri care au i&pregnatistoria poporului, iecare prin personalitatea sa %ictatorială' Bheorghe

Bteu prin%eini#ie, +religia este un opiu pentru popor Earl 7X2, noul regi& a

$ncercat să %istrugă cre%in#a ro&nilor practicn% cele &ai oribile &eto%e, precu& spălarea creierului ( „e'perimentul $iteşti!), pentru a i&pune siste&ul&ar4ist. n pucării, insultele cele &ai oribile erau a%resate stu%en#ilor $n

1 Lmul nou, chiar şi eroul po#iti%, în#estrat cu toate %irtuţile şi lipsit de defecte, nu era pre#ent dec!t pentru ada replica c!tor%a nai%i, dacă totuşi e'istau, susceptibili de a se lăsa prinşi. $entru că omul nou, comunismul l"a reali#at cu ade%ărat, şi acest lucru s"a înt!mplat în absolut toate ţările, fără e'cepţie, unde şi"a putut instalaregatul. &ar cu acest om nou ne confruntăm la fiecare pas din păcateB ceastă înmulţire rapidă, este contrariulacestui model ideal pe care fiecare conducător îl susţine în mod conştient în faţa maselor, fără să creadă cuade%ărat0 omul nou este de asemenea, re#ultatul roboti#at al acţiunii sistematice teroarea a-ut!nd " deatomi#are, de ni%elare, de omogenei#are şi în final de masificarea pe care au trebuit să o suporte, #i după #i şi

picătură cu picătură, comunităţi de toate felurile care hrăneau în trecut cu se%a lor ţesutul corpului social.Mihai 3>, Co&&ent s_en sortir ?, $n >le4an%ru /I;I et 8orbert /3/7QQ< e%. , Q_Stat %es lieu4 ensciences sociales, l_ar&attan, aris, 199, p. H2.2 P$e (6 iunie 19/5, So%ieticii pre#intă un ultimatum în urma pactului oloto% 7ibbentrop2, şi pe (8 iunieocupă 3asarabia şi 3uco%ina din Nord, YQZ, în august 7om!nia cedea#ă Jransil%ania din Nord Tngariei înurma unui diKtal #is +din Riena impus de Ditler2, şi în septembrie aceasta cedea#ă de asemenea o parte din

&obrogea 3ulgariei în urma tratatului din Craio%a patronat şi el de Ditler2, ceea ce duce umilinţa pe culmile eicele mai înalte. [ara este în stare de şoc. +area 7om!nieYQZ nu mai e'istă. În patru luni, din iunie p!nă în

septembrie 19/5, ţara a pierdut *6555 Kilometri pătraţi din teritoriul său şi şase milioane de cetăţeni. YQZJraumatismul era deci profund. :ictor Q3I>8, Ia rA%olution n\a pas eu lieuQ7oumanie >l\histoire d\uncoup d\tat , S%. obert Qaont, aris, 199E, pp. 119 0 12E.

'perienţa $iteşti, nu&ită i %upă nu&ele oraului iteti (la 12E N& "est %e ucureti), un%e era una %in

pucăriile co&uniste %e $naltă securitate. n această pucărie co&unitii au olosit spălarea de creier $&potri"aoponen#ilor regi&ului pentru a-i ree%uca în spiritul noii ideologii. ucăria %in iteti ace parte, $&preună cu

pucăriile Bherla, >iu% i ucureti, %in &arile centre %e e4ter&inare %in ti&pul perioa%ei co&uniste.

1


32/68

teologie i clerului. /enis / teroare, obedienţă şi frică

:ia#a ro&nilor $n ti&pul perioa%ei co&uniste nu a cunoscut nu&ai persecu#iile politice ale regi&ului %ictatorial care "roia să i&pună prin orice&i5loc i%eologia sa ci i supunerea la unele u&ilin#e i pri"ări %e orice el,i&puse %e o e4isten#ă trăită la li&ita sărăciei*. 7ată o %escriere a "ie#ii ro&nilor sub regi&ul lui CIV Statul erainformat înaintea mamei. ceastă oroare, în afară de faptul că crea familiiprea2 numeroase care trăiau într"o mi#erie neagră, nu împiedica un număr mare de a%orturi clandestine, care deseori erau urmate de consecinţe

dramatice. :i totuşi, %ă#!nd că %ine o pacientă aproape moartă la ser%iciul deurgenţe, ginecologul nu a%ea dreptul să o îngri-ească pentru că ar fi fost condamnat pentru participare la a%ort. Jrebuia mai înt!i să anunţe poliţia,aceasta trebuia să se deplase#e, să stabilească procesul %erbal şi, numai dupăaceea, doctorul era autori#at să o îngri-ească. ste inutil să specificăm că,

foarte des, %ictimele hemoragiilor, săracele femei nu supra%ieţuiau acestei proceduri penale. YQZ

D /enis /


33/68

În afară de acest lucru, CT:SCT era un negustor de scla%i, pentrucă a %!ndut #eci de mii de cetăţeni care %roiau să părăsească ţara. $reţul seîn%!rtea în -ur de 15.555 dolari. $entru a obţine aceşti bani, copii şi soţiile eraureţinute ostatece în ţară p!nă c!nd cel care era în afară str!ngea suma

necesară. :i, în plus, candidaţii nu puteau lua la plecare dec!t c!te o %ali#ă în fiecare m!nă. ste foarte dificil să enumerăm toate faţetele acestei terori cotidiene. YQZ

$oporul rom!n a%ea incontestabil impresia că o fatalitate se abătuse asupra lui,iar aceasta trebuia suportată. Suntem încon-uraţi. Sunt peste tot. $opulaţia se

predase duşmanului fără să opună re#istenţe6 .

>ceastă stare %e psihoză era pro"ocată i $ntre#inută $n $ntreaga #ară,consi%eră istoricii conte&porani, %e un organis& %e opresiune al tatului'Securitatea.

+ceasta făcea ca pe societatea rom!nă să cadă o ameninţare constantă şi multiformă. Securitatea era simbolul Statului. 7euşise să in%ade#e totul. &e lamiliţia de ba#ă, trupele de frontieră, secţiile de asalt şi p!nă la informatoritrec!nd prin agenţii care se ocupau cu ascultarea, un întreg popor trăia dininformaţii şi represiune. YQZ $siho#a era at!t de răsp!ndită înc!t ma-oritateaoamenilor făceau e'ces de #el. CT:SCT îşi dispreţuia colaboratorii, eramai ales un dispreţ moral.YQZ ici inter%enea fenomenul Securităţii.

meninţările pe care le făcea îi conducea pe ma-oritatea oamenilor să practiceautocen#ura şi autolimitarea.;

entru a plăti %atoria e4ternă a #ării, CIV ra#ionat totulK pro%usele ali&entareH i pro%useleenergetice, (benzina, la 2E litri pe lună pentru iecare &aină, i energiaelectrică). Grec"entele opriri ale curentului, $n perioa%a 19HD-19H*, au cauzat&oartea a peste E %e copii %in incubatoare9. 8, Ia rA%olution n\a pas eu lieuQ, pp. 16 0 169. Jean 0 Marie Q<


34/68

7eligia în perioada comunistă elemente -uridice constituţionale

Contestarea tra%i#iei istorice i spirituale %e către co&unis&, si integrarea

$ntr-o spiritualitate atee a întrerupt de asemenea si eoluţia normală a pluralismului religios.eeritor la religie $n perioa%a co&unistă, pute& %istinge trei etape %e

analiză.• ri&a, etapa rezistenţei a"n% %rept e4presie protestele %irecte sau

in%irecte $&potri"a regi&ului, etapă &arcată %e arestările &asi"eK• > %oua etapă, cea a acceptării regi&ului.• > treia etapă, cea a cola'orării cu puterea co&unistă.

8oua Constitu#ie a%optată $n aprilie 19DH &en#iona' +Iibertatea de

conştiinţă şi libertatea religioasă sunt garantate de Stat. Cultele religioase sunt libere să se organi#e#e şi pot funcţiona în mod liber dacă ritualul şi practica lor nu sunt contrare Constituţiei, securităţii publice şi bunelor mora%uri (art. 2).;o#i cetă#enii +fără distincţie se'uală, de naţionalitate, rasă, religie sau grad decultură, sunt egali în faţa legii (art. 16). Constitu#ia pre"e%ea i aptul că'Cetăţenii au dreptul să se asocie#e şi să se organi#e#e dacă scopul urmărit nueste direcţionat împotri%a ordinii democratice stabilite de Constituţie (art.2)11. n %o&eniul religios, acest %rept nu a putut i e4ercitat pentru că, pentrurecunoaterea legală a unei asocia#ii, era necesară aprobarea &inisterului %e

co&peten#ă, aprobare ce nu a ost %ată nicio%ată asocia#iilor religioase $n ceiaproape D* %e ani. 7n &o% concret, in $ntreaga perioa%a co&unista "o& constatao %i"ergen#ă un%a&entală $ntre air&a#iile %og&atice e4pri&ate %e siste&ullegislati" reeritoare la respectarea libertă#ii religioase si realită ile %in teren.ț

Tn moment dramatic al inter%en iei brutale, nedemocratice, a regimuluiț totalitar in %ia a religioasa din 7omania a fost la sf!rşitul anului 19/8 c!nd,ț

3iserica Tnită cu 7oma, Mreco"catolică, a fost desfiinţată, bunurile şi bisericile sale fiind luate de Stat şi date în folosinţă 3isericii Lrtodo'e, iar Concordatul care specifica relaţiile între Statul 7om!n şi Ratican fiind anulat. L mare partedin clerul si ierarhia superioară a 3isericii Mreco"catolice a fost trimisă inînchisoare sau sili i sa locuiască in e'il in diferite m!năstiri sub strictaț obser%a ie din partea Securită ii, iar credincio ii fideli ai 3isericii au fost atent ț ț ș

aprins. În buticuri un singur bec, cu putere scă#ută, funcţiona ca un fel de %eio#ă.Căldura, controlată în mod centrali#at şi nu pe blocuri, datorită regulării ga#ului, era redusă

la minimul strict. Caloriferele erau puţin mai calde dec!t temperatura camerei. Îmi aduc aminte de reuniuniledin inister de unde ieşeam îngheţaţi şi am %ă#ut, la 3iblioteca Naţională, în martie 198;, studenţi cu

pardesiurile pe ei şi cu fulare, scriind cu mănuşi de l!nă în m!ini> erau mai puţin de 8 grade în sală. partamentele nu erau mai bine dotate. YQZ Într"o astfel de situaţie, toată energia, toată inteligenţa seconcentra asupra sub#istenţei.

117oan M3>I, Bheorghe 7>8CI, Constituţiile rom!ne, e%. a treia , „ Monitorul oicial_, ucureti, 199*, pp. 116 0 11.

D


35/68

supra%eghea i de regim pentru a elimina orice forma de re#istenta sau inten ieț ț de re%enire la organi#area administrati%a a 3isericii Tnite de dinainte de 19/8.

n acest conte4t tensionat a ost a%optată Iegea &ecretul2 1;; %in Daugust 19DH pri"in% regimul general al cultelor din 7om!nia. Qegea cuprin%ea

principiile generale reeritoare la organizarea si %esă urarea "ie ii religioase. >uș țost aprobate statutele a 1D culte recunoscute legal %e tatul ro&an prin /ecretul1+ 19DH'

#. 3iserica Lrtodo'a 7omana2. 3iserica 7omano"catolicaC. 3iserica reformată cal%ina2,&. 3iserica e%anghelica C.. de Confesiune ugustană, saşii luterani2,. 3iserica TnitarianaD. 3iserica e%anghelica S.$. Sinodo"pre#biteriana, secuii2,E. 3iserica creştină de rit %echi,$. 3iserica armeano"gregoriană%. 3iserica $enticostala,#F. 3iserica 3aptista,##. 3iserica d%entista de #iua a ;"a#2. 3iserica Cre tină după %anghelieș#C.Cultul usulman islamic2,#&.Cultul o#aic iudaic2.

Qibertatea religioasă acor%ată constitu#ional $n 19DH a ost recunoscută $n&o% per&anent $n toate Constitu#iile perioa%ei co&uniste12, %ar a ost in

per&anenta aspru controlata si cenzurata. Cu toate că posibilitate constituiriialtor culte sau asocia#ii religioase era pre"ăzută, o astel %e aprobare nu a ostnicio%ată acor%ată $ntre 19DH si 19H9.

ectele sau noile &icări religioase nerecunoscute %e tatul co&unist s-auauto-%izol"at $n &are parte sau au ost %esiin#ate. Inele au supra"ie#uit totu iș%esăurn%u-i acti"itatea $n &o% clan%estin i olosin% cele &ai "ariate or&e

pentru a ocoli supra"egherea politică (Martorii lui 7eho"a, cre%incio ii orto%oc iș ș

%e stil "echi).

12 n perioa%a 19D*-19H9, au ost a%optate trei Constitu#iiK 19DHK 19*2K 196*, publicată %in nou $n 19H6K c. 7oanM3>I K Ch. 7>8CI, Constituţiile 7om!ne, op. cit. „ Monitorul oicial_, ucureti, 199*.

*


36/68

:6M689:9 :6398=B66 9:6;6


37/68

nici iserica 3rto%o4ă %in o&nia nu a ră&as la a%ăpost %e toate persecu#iileregi&ului $&potri"a religiei.

>stel, pentru perioa%a 19*H 0 196, +(


38/68

Calciu /IM7;> au ost aresta#i $n &artie 199 pentru că au &ilitat$&potri"a %e&olării isericii nei situată $n centrul oraului ucureti.

;o#i călugării orto%oci care au ăcut parte %in &icarea spirituală„rugul aprins!, %e la &ănăstirea ntim %in ucureti, au ost %ui la pucărie i

obliga#i să acă ani grei %e %eportare $n c&purile %e concentrare co&uniste.Consi%eră& o %atorie %e onoare să a&inti& aici nu&ele lor' Sofian 3LMD4T, rsenie 3LC, Rasile RS4ICD4, 3artolomeu NN4, ntonie $I]]&I], Fustin $^7RT, )eli' &T$NC, 3artolomeu &LIDN, 7oman 37M, rsenie $$C4LC, 3enedict MD4T:, drian )]M[NT,Sandu JT&L7.19

&uminica, a fost transformată din #iua consacrată &omnului într"o #i pentru $artid

>teis&ul, a%optat i propagat $n &o% oicial, $ntărit %e &ăsuria%&inistrati"e, restrngea $n &o% se"er posibilită#ile in%i"izilor %e a participa laacti"ită#ile religioase organizate. entru a $&pie%ica, $n &o% in%irect cre%incioiisă &eargă %u&inica la biserică, arti%ul co&unist găsise cele &ai ingenioase„solu#ii!, i anu&e'

• $re#enţa obligatorie, duminica dimineaţa, la faimoasele #ile de +muncă patriotică, , pentru +înfrumuseţarea satului sau oraşului. ceste acti%ităţierau totdeauna gratuite. cest lucru se înt!mpla numai dimineaţa, pentru căregulile 3isericii Lrtodo'e nu permiteau celebrarea liturghiei după amia#a.Slu-ba este mereu celebrată dimineaţa, numai cu e'cepţia #ilei de $aşte c!nd este celebrată la mie#ul nopţii0

• Joate emisiunile de tele%i#iune din timpul săptăm!nii erau +emisiuni cucaracter informati% şi patriotic ( ore de tele%i#iune pe #i20 singurul moment de di%ertisment se situa duminica dimineaţa> emisiuni speciale

pentru femei, pentru agricultori, desene animate, filme artistice sau dea%entură pentru copii şi tineri, etc.

• $entru şcolari, instituţiile de în%ăţăm!nt erau obligate să organi#e#eacti%ităţi suplimentare cu conţinut politic, patriotic, -uridic şi sporti% la careele%ii şi profesorii erau obligaţi să participe0 totdeauna duminica0 iar meciurile de fotbal sau handbal, care răm!neau singurul di%ertisment pentrutineret, erau organi#ate duminica dimineaţă0

• aga#inele alimentare erau deschise şi apro%i#ionate în general duminicadimineaţa. ceastă apro%i#ionare, mereu în cantităţi insuficiente, nu se făceadec!t spre orele de închidere, pentru a mări aşteptarea, ner%o#itateaoamenilor şi pentru a umple astfel timpul liber care le răm!nea în deosebi

femeilor şi pensionarilor20

19 /I>, r. /r. 7oan, Monahis&ul ro&n $n anii 19DH 0 19H9, pp. 9 0 H.

H


39/68

• $entru repararea maşinilor, gara-ele erau deschise duminica dimineaţacalitatea maşinilor de fabricaţie autohtonă, precum &acia, Lltcit şi ro, eraat!t de slaba înc!t repararea frec%entă era o necesitate imperati%ă2.

• $entru ţărani, pieţele de duminica răm!neau cele mai atrăgătoare pentru că

oamenii, profit!nd de timpul lor liber, îşi făceau pro%i#iile pentru săptăm!nă. În timpul săptăm!nii, ţăranii erau obligaţi să muncească pe terenurile C. . $. ului cooperati%a agricolă de producţie2, o muncă aproape gratuită0 nule răm!nea deci dec!t duminica dimineaţa pentru a"şi culti%a propriile

păm!nturi0• Înt!lnirile $artidului şi Sindicatului a%eau loc mai ales duminica dimineaţa,

+pentru a nu perturba procedeul de producţie din restul săptăm!nii0

rin toate aceste acti"ită#i %e „duminică dimineaţa!, tatul 0 arti%ul

$ncerca să %istrugă spiritualitatea oa&enilor, respectul pentru „ #iua lui &umne#eu! 0 a ti&pului liber %eci, i %e a crea un el %e apartenen#ă totală lane"oile „ superioare! ale societă#ii co&uniste.

Sărbătorile laice înlocuiesc treptat sărbătorile religioase

3 altă &eto%ă %e %esacralizare a societă#ii ro&ne $n perioa%a co&unistăa ost i cea a transerului co&unitar al sărbătorilor religioase spre cele laice, saucrearea unor sarbatori laice care sa preia $ncărcătura religioasa a %ieritelor

perioa%e ale anului. 7&portan#a acor%ată celebrării sărbătorilor laice oicialecontribuia $n &o% in"oluntar la accelerarea proce%eului %e secularizare 0 $n#elesca o &arginalizare a inluen#ei institu#iilor religioase $n societate.

• 3radul de Crăciun a fost înlocuit cu $omul de iarna. &in cau#a penuriei produselor tradiţionale şi a cadourilor de Crăciun banane, portocale, ciocolată, pră-ituri, etc.2, $artidul oferea gratuit dar înurma unor impo#ite anuale2 +cadouri pentru +bradul de iarnă,

părinţilor care a%eau copii sub 18 ani0•

+oş Crăciun, de%ine o Merilă, +ș oşul )rigului, oşul Mheţarilor, oşul #ăpe#ii, oşul 4ernii, etc.• $erioada între (8 decembrie şi ( ianuarie, Crăciunul, Naşterea lui

4sus Dristos2, de%ine sărbătoarea iernii şi a #ăpe#ii.• 1 ianuarie Sf!ntul Rasile2, este înlocuita cu sărbătoarea Noului n0

7e%elionul • Iuna martie, aprilie şi mai luni ale postului $aştelui2, cu sărbători

precum> 1 martie #iua cadourilor0 8"9 martie #iua femeilor, 1 mai #iua muncitorilor, 8"9 mai #iua tinerilor0

9


40/68

• (*"(/ august ca sărbătoare naţională de luptă împotri%a fascismului şi imperialismului în tradiţia orientală, creştin ortodo'ă, luna august este luna postului dormirii aicii &omnului20

/eseori, $n ti&pul posturilor religioase, &agazinele ali&entare erauapro"izionate cu cantită#i supli&entare %e pro%use %e &ezelărie i &ăcelărie %ar, pentru a $&pie%ica popula#ia să acă rezer"e %e ali&ente prin conser"are lacongelator sau rigi%er, i-n consecin#ă pentru a %eter&ina un co&porta&ent

per&anent %e „ stat la coadă, curentul electric era $ntrerupt siste&atic.„ $rogramul #ilnic! %e energie electrică, %e apă cal%ă i apă curentă era' $ntre 6 iH.E %i&inea#a i 19-2E seara, cu nese&niicati"e schi&bări %e orar pentru$ntreaga #ară.

itua#ia econo&ică %ezastruoasă $n care politica centralizată a regi&ului

%ictatorial al lui Ceauescu a a%us #ara, a %eter&inat ca &a5oritatea popula#iei săgăsească $n instituţiile ecleziale unicul refugiu de li'ertate şi speranţă. /inacest &oti" $n ti&pul re"oltei populare %in 19H9, $&potri"a regi&ului co&unist,iserica 3rto%o4a si $n general cultele recunoscute s-au bucurat %e o oarte &are$ncre%ere %in partea popula#iei, situa#ie care a ră&as neschi&bată chiar %upăaceea i $n cei 1* 0 1H ani care au ur&at, iserica si >r&ata iin% institu iileț

publice in care ro&anii au cea &ai &are $ncre%ere.

a. Conclu#ii

n ti&pul perioa%ei co&uniste, iserica 3rto%o4ă a ost obligată să %e"ină unsi&plu +practicant de ser%icii religioase, ceea ce a cauzat atroierea%i&ensiunii sale pe%agogice, &isionare i chiar sociale, pro"ocn% or&areaunui co&porta&ent %e timiditate pastoral misionară care nu a ost %epăit $ntotalitate nici pnă $n prezent.

Men#inn% o in%ustrializare i o urbanizare la ni"el $nalt, cu ine"itabilul proce%eu %e secularizare care $i $nso#ea, regi&ul co&unist &en#inea societatea$ntr-o situa#ie institu#ională i culturală, pre modernă. >cesta &en#ineaclientela politică i nu ăcea ni&ic pentru a transor&a in%i"izii $n cetăţeni

responsabili, capabili de a lua singuri o deci#ie. n consecin#ă, &o%elul&o%ernizării co&uniste est0europene s-a caracterizat printr-o moderni#are fărăatingerea modernităţii, ceea ce este $n &o% clar un para%o4.

e"olu#ia %in /ece&brie 19H9 "ine să restabilească respectul "alorilor u&ane i libertatea in%i"i%ului. n poi%a tuturor beneiciilor a%use, schi&barearegi&ului co&unist cu un regi& %e&ocratic s-a ăcut cu &ari sacriicii, &ai alesecono&ice. >u ost necesari &ai bine %e 16 ani %e tran#iţie dureroasă pentru a$n%epărta eectele neaste ale regi&ului co&unist, pentru ca la 1 ianuarie 2EEo&ania sa %e"ina &e&bru al I.


41/68

In &o&ent %eosebit %e i&portant al istoriei post-%ece&briste $l reprezintăasigurarea securită#ii &ilitare a #ării prin integrarea $n structurile &ilitare 8>;3in anul 2EE.

````````````````

D1


42/68

97ceste raporturi $ntre &o%ernitate i religie, la care se a%augă para%ig&a

secularizării, pot i $n#elese „%upă logica unui 5oc cu rezultat nul' cu cta"ansează &o%ernitatea, cu att "a regresa religia!21.

Cu toate acestea insa, in poi%a pre"iziunilor pesi&iste, J.. Willai&e22

contrazice interpretarea lineara %e &ai sus consi%ern% că scă%erea inluen#eisociale a religiei nu se&niică $n &o% obligatoriu si %ispari#ia religiei, ci nu&ai oscă%ere relati"ă a autorită#ii acesteia in societate, inluen#ată iin% %e actorisocio-istorici. 7n &o% "izibil religia nu "a %ispare %in societate si %in

2E Jean0aul W7QQ>7M


43/68

preocupările o&ului &o%ern in%ierent %e inluen#a sau e"olu#ia &o%ernită#ii, cise "a reco&pune %upă alte reguli.

/ez"oltarea $nsă a unor or&e noi si interesante %e reco&punere areligiosului $n &o%ernitate se &aniestă $n paralel cu %i&inuarea puterii sociale a

religiei alată $n conruntare cu ele&entele caracteristice ale &o%ernită#ii ianu&e' diferenţierea funcţională, globali#area, indi%iduali#area, raţionali#area, seculari#area şi pluralismul.

eligiosul conte&poran nu se &ai e4pri&ă %oar $n or&a sa pur tra%i#ională,ci apar, concuren#ial, %i"erse tipuri %e religiozitate care pot i nu&ite„religio#ităţi laice!. eligiozitatea laică este o or&ă %e tip „hibrid !2

$&prătiată $ntre cre%in#ă i necre%in#ă, %einin% astel e4plicati" raporturile $ntre&o%ernitate i tra%i#ia religioasă. >ceastă răspn%ire a religiosului $n secular seobser"ă &ai ales $n &o%ul $n care &aniestarea cre%in#ei se e4pri&ă $nco&porta&entul o&ului &o%ern, $n absen#a unei apartenen#e ecleziastice. Brace/a"ie "orbete %espre „cre%in#ă ără apartenen#ă!, „belie%ing _ithout belonging(/, eno&en care con%uce ine"itabil la slăbirea institu#iilor religioasetra%i#ionale i i&plicit la o $nlorire a unor or&e noi %e religiozitate2*.

ncercn% să %einească religia propagată astăzi prin noile &icări religioase,&ul#i analiti le interpretează $n raport cu religiozitatea tra%i#ionalăinstitu#ionalizată. >stel, ;. QucN&ann recurge la conceptul %e „religiein"izibilă! („in"isible religion!) pentru a %eini or&ele religioase non-institu#ionalizate care s-au %ez"oltat $n societă#ile &o%erne $n co&para#ie cuisericile cretine, puternic institu#ionalizate26.


44/68

care ne %eter&ina să pune& sub se&nul $ntrebării $nsăi pertinen#a teoriilor %espre secularizare.

G. Cha&pion i er"ieu-Qeger consi%eră că $n &o%ernitate religiosul nu-i%i&inuează i&portanta si rolul social ci cunoate o re$nnoire e&o#ională i o

$ntoarcere la e4tazul &istic. e poate obser"a o %ez"oltare puternică a unor practici religioase eer"escente sub or&a comunităţilor emoţionale. ara%o4ulreligios al societă#ilor secularizate ace posibilă coabitarea $ntre „un procesistoric %e secularizare a societă#ilor &o%erne i %ez"oltarea unei religiozită#iin%i"i%uale &obile i le4ibile care lasă loc si acilitează apari#ia unor or&eine%ite %e sociabilitate religioasă!29.

29 /aniele


45/68

SEC=>AR1?ARE @1 P>=RA>1?ARE RE>1G1OASSeculari#area, o paradigmăCF incompletă

ceastădesacrali#are a lu&ii prin transor&area %o&eniului sacru $ntr-un %o&eniu laic,ne tri&ite %in nou la conceptul lui /urNhei& %e %ieren#iere unc#ională care„presupune că societatea $i asu&ă progresi" toate unc#iile laice care apar#ineauanterior religieiD./e astel, sensul cu"ntului a seculariza $nsea&nă a trece $n

patri&oniul statului un bun apar#inn% isericii.

E Jermenul paradigma se +refera la con%ingerile implicite pe ba#a cărora cercetătorii îşi definesc obiecti%ele si metodele. Jermenul a fost

introdus ca si concept ştiinţific de către Jhomas Euhn196(2, istoric si sociolog al ştiinţelor. C. Qarousse, &icţionar de sociologie, e%. Ini"ers enciclope%ic, ucureti, 1996.1 Jean ierre astian, specte ale credinţei0 consideraţii sociologice asupra credinţelor şi practicilor religioasecontemporane, $n ernar% P>M7Q;38,citat %e B. ;>:>/, 7e#istenţa religiei la ideile moderne, aris, e%. Centurion, 19E, p. *H.D Jean ierre >;7>8 CredinţaQ, op. cit. 199, p.6D.

D*


46/68

n sens larg aa%ar, seculari#area defineşte un proces social demarginali#are a religiei, proces re#ultat în urma e%oluţiei societăţii moderne,ără a presupune o $n#elegere sau ie chiar si nu&ai o inten#ie %irectă a unor entită#i &ai &ult sau &ai pu#in ascunse, %e a ataca religia i i&plicit iserica

tra%i#ionala institu#ionalizata. Geno&enul %e seculari#are religioasă nu poate fiînţeles dec!t dacă sunt cunoscute şi înţelese $n pri&ul rn% &ecanis&ele care%einesc societatea &o%ernă conte&porană. /upă cu& sus#ine 3. ;schannen*

(1992) un%a&entul para%ig&ei secularizării se bazează pe un pe un nucleuor&at %in trei ele&ente' diferenţierea, raţionali#area şi mundani#are.

rin diferenţiere, "ia#a socială se separă $n &ai &ulte sere %istincte'religioasă i non-religioasă. rocesul %e laici#are (care reprezintă autonomia%ieritelor c&puri ale socialului $n raport cu religia), a ost a%esea asociat cu cel%e secularizare, pentru a sublinia importanţa raţionali#ării asupra fenomenuluireligios în modernitate. >cest proces %e laicizare presupune că, o%ată cu%ez"oltarea instan#elor ci"ile, religia %e"ine o institu#ie $ntre alte institu#ii i $i

pier%e %i&ensiunea globalizantă i %o&inantă care o caracteriza pana atunci.rin raţionali#are, sera non-religioasă laică, născută %in procesul %e

%ieren#iere, $ncepe să unc#ioneze conor& criteriilor ra#ionale i nu celor religioase, iar sera religioasă $nsăi este supusă criteriului ra#ionalită#ii.

rin mundani#are, sera religiosului care se nate %in propriul său proces%e %ieren#iere, se apropie %in ce $n ce &ai &ult %e interesele caracteristice sereinon-religiosului.

>ban%onarea teoriilor pri"in% e"olu#ia liniară a secularizării $n sensul

%ispari#iei religiosului $n societatea &o%ernă, a ost &oti"ată prin re$ntoarcerea"izibilă a religiosului, care s-a re&arcat $ncă %in anii 199E. /iicultatea %e ae4plica $ntoarcerea religiosului $n societă#ile &o%erne l-a ăcut pe eter erger,unul %intre sus#inătorii teoriei secularizării, să air&e că lu&ea $n care trăi& nueste secularizată i, $n consecin#ă, teoriile secularizării - inclusi" cele care $iapar#in - sunt false.


47/68

>&erica, ea a ost "ăzută ca absorb#ie a isericilor %e către societate i pier%erea%e con#inut religios %istinct. /e aceea trebuie &aniestată pru%entă atunci cn%"orbi& %espre e"olu#ia eno&enului %e secularizare a religiosului $n societă#ileconte&porane i aplicarea teoriilor speciice ale secularizării la scară &on%ială.

entru el, secularizarea ar putea să ie o teorie regională care este $ntr-o anu&ită&ăsură "ali%ă $n societă#ile lu&ii occi%entale, %ar total nepotri"ită pentrusocietă#ile asiatice, aricane, latino-a&ericane, etc.


48/68

$luralismul religios

Pluralismul religios %einete structura pluri 0 religioasă a societă#ilor %e&ocratice &o%erne.

;er&enul %e pluralis& este speciic tiin#elor politice &ai ales anii$ncepn% cu 6E, pentru a %escrie unc#ionarea %e&ocra#iei a&ericane. Itilizat $ncercetările sociologice ale eno&enului religios, ter&enul %e pluralism religiose'primă un atribut esenţial al funcţionării societăţilor democraticecontemporane, fiind un indicator important alături de pluralismul politic,cultural sau economic.

Conor& pluralis&ului religios, puterea religioasă $ntr-o societate &ai precis $n ca%rul rela#iei %intre tat i iserică, nu este %e#inută nu&ai %e osingură iserică sau religie. 'istenţa pluralismului religios presupune că

puterea religioasă este distribuită după anumite criterii de %echime istorică, de%i#ibilitate cultural spirituală sau de repre#entati%itate numerică, între diferite

grupuri concurente. 8ici unul %intre grupurile religioase nu %e#in &onopolulabsolut al rela#iei cu tatul, $nsă iecare %e#ine suicientă inluen#ă, %eci puterereligioasă, pentru a-i atinge propriile interese legiti&e.

>a%ar pentru a putea "orbi %espre eHistenţa pluralismului religiostre'uie să or'im implicit şi despre competiţie sau concurenţă religioasă. 7ar

pentru ca o concuren#ă religioasă să nu se transor&e $n conlict %eschis, enecesar să e4iste un ca%ru 5uri%ic a%ec"at care să per&ită o co&peti#ieunc#ională. ntr-un astel %e conte4t pute& defini pluralismul religios ca fiind o formă de eHprimare a ciilizaţiei dialogului şi a respectului reciproc intreactorii religiosi.

Ju4tapunerea %i"erselor culturi religioase in snul aceleiai societă#icontribuie la relati"izarea „a%e"ărului! iecăreia i, $n consecin#ă, +labirocrati#area şi standardi#area religiilor, care %in acel &o&ent, se "or găsie4puse preerin#ei consu&atorilor i conruntate cu o logică %e pia#ă libera,concuren#ială!9. >ceastă pier%ere a &onopolului in societate %e către religiatra%i#ională institu#ionalizata este un proces socio-structural care modifică

statutul social al religiei/5.


49/68

caracteristic .I.>. i s-a conturat ca principiu la $nceputul secolului. n .I.>. 0 nici o sectă nu poate %e"eni "reo%ată &a5oritate i să %e#ină &onopolul $nsocietate. ;eritoriile $ntinse au asigurat, $ncă %e la $nceputul colonizărilor %insecolele trecute, o %eplină in%epen%en#ă co&unită#ilor religioase. Ca ur&are a

ne"oii per&anente %e &ana %e lucru ietina si caliicata 0 (in acest sens esteinteresantă istoria %ez"oltării co&unită#ilor &or&one), a ăcut neproitabilă%iscri&inarea %in &oti"e religioase, astel că un bun &uncitor nu era reuzat peconsi%erente %e op#iuni religioase iar %eseori era chiar preerat pentru că &unceacontiincios.

tatele Inite i Japonia, %ouă #ări care reprezintă &o%ernitatea, oeră une4e&plu %e societă#i care co&bină &o%ernitatea i religia. ri&a %eoarece aicise &en#ine un ni"el i&portant %e i&plicare religioasă (apro4i&ati" DE %e

practican#i) i pentru că aici se poate obser"a un rol i&portant al &icărilor un%a&entaliste K a %oua pentru că este "orba %espre o societate un%ein%ustrializarea s-a pro%us $n ca%rul unui siste& teocratic un%e &icările

politico-religioase ocupă $ntot%eauna scena politică.D1

:arietatea or&elor %e e4presie a senti&entului religios %e astăzi, plecn% %e laor&ele clasice, tra%i#ionale, institu#ionalizate, pnă la cele sincretiste - eno&encare a%esea %epăete pre%ic#iile cele &ai rezer"ate - poate i abor%ată cel &aia%esea plecn% %e la această serie %e caracteristici esen#iale prezentate &ai sus.

1ectele si Noile mişcări religioase in conteHtul fenomenului de secularizare

ectele i noile &icări religioase care se &ultiplică $n lu&e cu oeer"escen#ă religioasă neateptată, răspun% ateptărilor colecti"e i in%i"i%uale$ntr-o societate %estabilizată $n care "alorile, chiar i cele precu& &o%ernitatea i

progresul, sunt repuse $n %iscu#ieD2./acă "re& să ne reeri& &ai e4act la actualitatea sectelor i a altor noi

&icări religioase, pute& %istinge, $n lu&ina ele&entelor care caracterizeazăsitua#ia europeană, %e e4e&plu trăsături %eter&inante, cu& ar i'

• eroziunea religiei institu#ionalizate,• %i&inuarea practicii religioase,• criza recrutării personalului clerical,• scă%erea inluen#ei politice %irecte a isericilor,• scă%erea cre%in#ei $ntr-un /u&nezeu personal,• e4presia autono&ă a contiin#ei &orale, personale, $n raport cu %ispozi#iile

etice ale aparatelor religioase.

D1 Jean aul W7QQ>7M;7>8, „Qes religions %ans l_espace europSen!, %ans I\urope a la recherchA de son !me " Ies glises entre l\urope et la nation, J. . >;7>8 et J.G. C3QQ>8B< (e%s.), BenU"e, Qabor et Gi%es, p. 2*.

D9


50/68

n "arietatea or&elor %e e4presie a religiosului $n &o%ernitate, sectele inoile &icări religioase tin% să ocupe o seră %in ce $n ce &ai largă.

reocupat %e această re$nnoire religioasă, Jean aul Willai&eD i%entiicăo serie %e caracteristici ale noilor &icări religioase conte&porane pe care le

"o& prezenta $n continuare'− hiper"modernitatea metodelor misionare' noile &icări religioase olosesc

e4perien#a i practica &i5loacelor &o%erne %e organizare i %iuzare $n&asă, publicitate, rela#ii cu &e%ia, tehnică &o%ernă, pentru&anage&entul rela#iilor publice, etc.

− pragmatism' a%eptul noilor &icări religioase nu se raportează la uncorpus %e %og&e i tra%i#ii sinte, ci este in"itata să e4peri&enteze oor&ă %e $n#elepciune care să $i conere o stare %e bine.

− Iaici#area autorităţii religioase' autoritatea institu#ională $n ca%rul noilor

&icări religioase nu se &ai e4ercită prin inter&e%iul unui corpus %e persoane %istincte, consi%erate ca purtătoare a unei tra%i#ii sacre, ci setranseră $n &o% %irect către a%ep#i, care $i pot i&pune cre%in#a. „


51/68

in%epen%en#i %e i%ei religioase, ca ur&are a or&ării unei &entalită#i &o%erne bazate pe e&o#ie i senza#ie i&e%iatăD6.

In alt actor subiecti" care a"orizează propagarea rapi%ă a noilor or&e%e religiozitate este i literatura religioasă de%otional literature2 care

ali&entează %in abun%en#ă pia#a literară cu "olu&e %espre psihologia populară, practicile &e%ita#iei orientale, saturi astrologice, bioenergie, etcD.n general, noile ten%in#e religioase nu aspiră la institu#ionalizare, ci unele

%intre ele aspiră la a %e"eni organiza#ii a&ple, a"orizn% astel crearea unor re#ele &istice i un spa#iu %e cult e4ploatabil $ntr-o &anieră comercială,antreprenorialăDH.

/i"ersitatea eno&enului religios, regresul isericilor istorice, apari#ianoilor cre%in#e $n aara religiilor tra%i#ionale organizate institu#ional, ca i%ez"oltarea unei pie#e religioase concuren#iale, oeră o perspecti"ă %in ce $n ce&ai co&ple4ă asupra &o%ernită#ii religioase. Qun% $n consi%erare toate acesteaspecte ale &aniestării religiosului, Willai&e consi%eră că sunte& $ntr-o ază a&o%ernită#ii, o &o%ernitate a %eza&ăgirii, a lipsei utopiilor, %e"enită auto-critică, pe care el o nu&ete ultra modernitate/9.

>ceastă atitu%ine auto-critică a &o%ernită#ii nu este ără prece%ent' a&"ăzut oarte bine acest lucru $n %o&eniul politicii cu ocazia crizei &ar4is&ului ia prăbuirii regi&urilor co&uniste. /eziluzia &o%ernită#ii, $n capacitatea sailosoică i politică %e a pro%uce concep#ii alternati"e ale o&ului i ale lu&ii, agenerat, $n &o% para%o4al, o anu&ită re"alorizare socio-culturală a religiosului.>"e& %eci, $n prezent, o altă etapă a &o%ernită#ii care se caracterizează si printr-

o i&portanta re-%esăurare a religiosului ca răspuns a#ă %e procesulsecularizării*E. ute& spune $n acest sens, lun% $n consi%erare &ultiplele opiniiter&inologice, că e4istă, $n &o&entul %e a#ă, %in punct %e "e%ere tiin#iic, o%iicultate reală %e a %eini o or&ulă unică a &o%ernită#ii %in perspecti"araporturilor sale cu eno&enul religios.

D6 ;ho&as QICPM>88, „;ransor&ations o eligion on MoralitA!, in Social Compass, "ol. *E ()+2EE, p.2H1.D 4dem, p. 2H2DH +ulte dintre proiectele din biserica Noii re nici măcar nu încearcă să a-ungă la instituţionali#are formală. Se fac puţine încercări de atransforma proiectele mici în corporaţii mari. Se creea#ă reţele, sau, cel puţin, se culti%ă o mistică de reţea şi astfel se a-unge la naşterea

unui +centru de cult care poate fi e'ploatat comercial. ;ho&as QucN&ann, „Jransformations ofQ, op.cit . p. 2H2.D9 Jean aul W7QQ>7M


52/68

9fectele concurentei religioase măsurate in funcţie de recensăm4ntul naţional al populaţiei din #%%2 I 2FF2

- studiu pe documentele statistice ale recensămintelor naţionale si alte

statistici in domeniu "

n ti&pul perioa%ei co&uniste s-a ur&ărit %acă nu eli&inarea religiei %insera publică cel pu#in %i&inuarea prezen#ei i i&portan#ei ei $n societate. entrua-i atinge acest scop, regi&ul politic totalitar a olosit o strategie per&anentă %einti&i%are, control i cenzură a tuturor acti"ită#ilor religioase. isericile icultele, chiar %acă nu erau legal obtructionate, totui au ost %eter&inate să seretragă %in sera publică, $n"ă#ă&ntul religios a ost interzis $n colile publice,iar propagan%a politică %e parti% ăcea elogiul ateis&ului %e &ase.

ocietatea ro&nească a ost conruntată cu acest tip %e politică i %eatitu%ine ti&p %e D* %e ani, $ntre 19D* i 199E.

nainte %e perioa%a co&unistă, c&pul religios ro&nesc s-a coagulat $n 5urulisericii 3rto%o4e, ele&ent cheie al i%entită#ii tatului 0 8a#iune, acceptn%u-seo %ieren#iere 0 %i"ersitate etnică a e4presiilor religioase iin% tolerate pri&ele&aniestări publice ala 8.M.. cu toate că erau $n &o% strict supra"egheate icontrolate, %ar nu interzise, %e către tatul ro&n.

>ceastă %i"ersitate religioasă, speciică $nceputului %e secol a căpătatti&i%e accente pluraliste $n perioa%a interbelică %ar rapi% %escura5ate $n ti&pul

perioa%ei co&uniste cn% religia a ost inclusă $ntr-un siste& planiicat icontrolat %e puterea politică iin% eli&inată orice or&ă %e concuren#ă sau

pluralis&. erioa%a co&unistă se caracterizează 0 aa%ar printr-o pluralitatereligioasă, atent controlată i cenzurată %e tatul co&unist@

/upă că%erea co&unis&ului, societatea ro&nească cunoate o i&portantăetapă %e re%ina&izare religioasă eno&enul religios iin% inluen#at %eschi&bările sociale &a5ore care caracterizează $ntreaga societate ro&nească.

8oile or&e %e &aniestare ale eno&enului religios se inscriu $n logicaraporturilor %intre religie i &o%ernitate, ăcn% analizele $n conte4tul apari#iei

pluralită#ii religioase %ez"oltate, caracterizată prin prezen#a nu&eroasă a 8.M..

>nul 19H9 reprezintă un i&portant &o&ent %e cotitură $n istoria ro&neascăconte&porană, cn% iserica 3rto%o4ă i Cultele re"in cu entuzias& $n pri&

planul "ie#ii publice, aspira#iile religioase i actorii religioi 5ucn% un roli&portant $n e"eni&entele care au &arcat că%erea co&unis&ului.

chi&bările socio-istorice i econo&ice &a5ore care au ur&at că%eriico&unis&ului au aectat, i inluen#at, $n &o% ine"itabil, i c&pul religios.

n anii %e %upă 199E se accentuează un raport pri"ilegiat %e rela#ionare $ntre

tat i .3.., iserica iin% principala institu#ie cre%ibilă pe plan social. n

*2


53/68

special %in acest &oti" iserica %e"ine o institu#ie inconturnabilă pentrulegiti&area publică a noii puteri politice.

n acelai ti&p s-a putut obser"a %eschi%erea tot &ai &are a societă#iiro&neti a#ă %e i%eile noi %e pluralizare religioasă reală, $n conte4tul

eorturilor %e &o%erni

curs de sociologia religiilor

Documents