istoria si filozofia religiilor

8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor

1/21

Interogatiile unui popor stravechi:

Zeus au Zei

(Vedismul si brahmanismul hindus)

Istorie,civilizatie,cultura

Inca din perioada arhaica,India a fost populate de mai multe grupuri entice cu

dialecte si traditii diferite.

Mileniul III inainte de Hr

Urmele paleontropilor (unelte simple de piatra sau din piatra slefuita) au fost

descoperite in tinuturile deluroase si muntoase a tarii(Bellary-statul Mysore).Cele

mai vechi state au intat in regiunea uviului Indus inca din mileniul III inainte de !rocupandu-se cu vanatoarea,agricultura si cresterea vitelor pentru consum."nimalele

erau folosite drept moneda.#ranele erau depo$itate in vase mari de lut,ingropate in

pamant.

"glomerari ur%ane din india preariana descoperite la !arappa si Mohend&o-'aro.

-Citadela de la !arrapa a fost construita pe o terasa in forma de parallelogram cu

laturile m*+m,ind incon&urata de un $id de +m latime.e terasament au

intaltat cladiri din caramida arsa,cu scari si rampe de acces.rasul dispunea de

puturi si canali$re.In oras se aau depo$ite de granie,pive pentru $dro%irea

cerealelor,ateliere de olarie si erarie.Cetatea era preva$uta si cu cheiuri.

-Citadela de la Mohend&o-'aro /arhitectura semanatoare cu cea de la

!arrapa.Intrarea in oras era ancata de + turnuri,cladite din carami$i arse0avand

turnuri analogice in partea vestica si 1ordica.Cetatea dispunea si de un %a$in

dreptunghiular construit din carami$i arse,avand o functie ritual ind destinat

a%lutiunilor.rasul dispunea de ham%are pentru cereal,de pive si ateliere

mestesugaresti.

-Casele locuitorilor din mediul rural erau facute din chirpici si nu aveau usi,intrarea

ind prin acoperis.

Mileniul II inainte de Hr

-Indo-europenii patrund in nordul tarii si incepe procesul de ariani$are (arya-

no%il).'upa 2 secole arienii ocupau regiunea celor 3 rauri,adica %a$inul indusului

superior,en&a%ul si au distrus vestigiile vechii civili$atii dravidiene.4e*tele vedice

fac alu$ie la ciocnirea dintre arieni si a%origeni,pre$entand efectele de$astruase

produse de ra$%oi."celeasi surse literare ne spun ca %astinasii au devenit sclavii


2/21

cuceritorilor (dasa5sclav),iar altii au fost integrati in noile structuri

sociale,dravidienii au fost miti$ati printre epitetele negative/demoni si vra&itori.

Arta

entru arta preariana sunt caracteristice vasele ovoidale cunoscute su% numele de

pahare de indus,cu %a$a ascutita,avand o destinatie rituala,din ele %andu-se o

singura data dupa care erau sparte.6lemente decorative intalnite pe vasele din

cermaica sunt/cercul,dreptunghiul,triunghiul,liniile drepte,frun$a de

pipal,pasari,cer%i,pesti,crocodili,repre$entari specice sim%olisticii sacre

ancestrale.7tradania decoratorilor de a elimina spatiile goale are o importanta

deose%ita/ea repre$inta lupta omului cu neinta,spaima acestuia de vid.'in lut se

mai e*ecutau %ratari,margele,pandantive,colivii pentru pasari,&ucarii si mici gurine

animale si umane-statuetele redau si guri de $ei.

-In valea Indusului au fost descoperite sigilii care erau atarnate la gat cu un snur,iar

pe suprafata acestora sunt guri animale si inscriptii.

Scrisul

-rimele forme de grae au fost descoperite pe sigiliile de la !arrapa si Mohend&o-

'aro,pe %a$a acestora ind reconstituite de semne din stravechea scriere

inda.6le se compun din chipuri de oameni,linii verticale,ori$ontale,cruci,cruci o%lice

si guri geometrice.

Izvoare

rimele informatii referitoare la religiile vechilor in$i provin din natura

arheologica,documente eterogene,cu varste diferite si valoare inegala/imnuri,te*te

rituale,legende populare,poe$ie epica si comentarii teologice.Cele mai importante

informatii legate de credintele vechilor in$i ne revind in te*tele vedice-

veda5stiinta,cunoastere sacra,revelatie

VedeleCuprind te*te care se succed intr-o ordine cronologica apro*imativa,cu multe

suprapuneri/8ig-9eda sau 9eda 7trofelor,:a&ur-9eda sau 9eda formulelor

sacriciale,7ama-9eda sau 9eda melodiilor sacriciale si "rtharva-9eda sau 9eda

acterlo magice compuse ind din rugaciuni,invocatii rituale,laude aduse $eilor,pe

alocuri aparand preocupari speculative legate de originea lumii,a timpului,de natura

$eilor si structura personalitatii umane.


3/21

9edele reecta conceptiile religioase ale cuceritorilor arieni si invataturile profesate

de succesorii acestora in veacurile urmatoare.In$ii considerau literatura vedica ca

ind emanata de a%solut."u fost redactate in sanscrita si n-au fost niciodata traduse

in vreuna din lim%ile indiene.

rahman

" +-a categorie de scrieri

Brahmana5comentarii %rahmanice.7crieri in pro$a consacrate in special descrierii

modalitatilor de indeplinire si de recompensare a sacriciului.

Ar!an!"a sau te#tele padurii

" ;-a categorie de te*te/Cugetari din padure/te*te de cugetari referitoare la natura

$eilor,originile creatiei,la sensul mistic al sacriciului.

$panisadele

" -a categorie de scrieri.Upanisad5intelepciune,intelepciunea pe care cineva o

poate do%andi de la un upa5profesor,de la o persoana care poate distruge complet

ni5atasamentul discipolului fata de sad5lume a&utandu-l sa o%tina suprema

fericire.Upanisadele ofera cunoasterea lui Brahman ind numite

Brahmavidya.4eoreti$arile din upanisade pendulea$a intre idealism si ateism.

%orpusul Smrti sau &raditia

Cuprinde te*te presupuse a revelate,ind dominat pe de o parte de ideea de

dharma (ordine universala,iar pe de alta parte de dorinta descoperirii cailor care

conduc la mentinerea acestei ordini.

Coloana verte%rala a corpusului 7mrti o constituie te*tele Dharmasastra (tratatele

ordinii universale) intre care la loc de cinste se aa cele%rele


4/21

Aspecte mito'teopeice

Unitati de o mare diversitate doctrinara/credinte

animiste,politeiste,dualiste,panteiste,moniste,agnostice si chiar si doctrine atee.

Mituri

erioada preariana

ocului."tharva 9eda asocia$a

em%rionul de aur cu stalpul cosmic,7?am%ha,am%ele mituri su%liniind actul genuin

drept re$ultat al interventiei seminale a unui $eu creator.

In urususa"ta ni se pre$inta totalitatea cosmica prin intermediul lui urusa,o

inta androgina.urusa naste energia creatoare feminina vir&a,ca apoi el insusi sa e

$amislit de ea.Ideea pe care o promovea$a aceasta mitopee este

sugestiva/divinitatea e in egala masura victima si actor in sacriciul creator.

In miturile Vedice meta$ica poetica gravitea$a in &urul conceptelor de inta si

neinta,accentuand ideea ca inta se trage din neinta prin puterea

caldurii,relevand forta iu%irii ca liant intre inta si neinta.

.erioada brahmana

rahmanele si $panisadele inserea$a mai multe versiuni cosmogonice in care

se accentuea$a ideea ca lumea este o emanatie a lui Brahma.In una din Brahmane


5/21

se arata cum la inceput era un singur suet su% forma lui urusa care apoi s-a

despartit in doua se*e si care,prin transformari continui in perechi de diferite inte,a

dat nastere la tot ceea ce e*ista,de la cele mai marunte vietati pana la $eii insasi.

Zeitati

In perioada prearianta miturile releva guri de $ei cum ar Marea

Zeita,Zeita Mater-divinitate a pamantului-ramura de ar%ore care rasare din capul

$eitei sugerea$a faptul ca a fost socotita agentul fecunditatii si protectoarea

recoltelor.6a este repre$entata su% chipul unei femei goale,cu parul in vant ase$ata

intre crengile unui ar%ore de pipal,avand doua %ratari care ii acopera %ratele.In

frunte are coarne,sim%oluri ale puterii,iar dintre ele se inalta o ramura de copac.

"laturi de marea $eita se pare ca a e*istat si un Mare Zeu,ul sau sotul acesteia.e

sigiliile de la Mohend&o-'aro si !arappa,$eul este infatisat cu o fata tripla,asa cum

avea sa e repre$entat mai tar$iu Brahman.>ata ii este incadrata de coarne,iar pe

cap poarta o %oneta.In fata sa se distinge un sir de capre in mers,un tigru,un

elefant,un rinocer si un %ivol,fapt ce indica omnipotenta $eului asupra tuturor

animalelor.

In epoca ariana panteonul vedic a fost dominat de $ei masculini.

/!aus-desemna $iua si personica sacralitatea cerului0era o divinitate

omnisicenta,creatoare a cerului si a pamantului.4reptat locul lui a fost luat de

9aruna.

Varuna @$eul suveran,regele univeruslui,stapanul $eilor,al oamenilor si a lumii.6l a

intins pamantul,a pus soarele pe cer,a ase$at cunoasterea in inima oamenilor si a

creat %autura sacra soma."tri%ute/omnisicienta,infaili%ilitatea,omnipotenta si

omnipre$enta.6l lega sau de$lega de la distanta pe cei victimi$ati prin actele

magice.In plan sim%olic a fost repre$entat cu o funie in maini,imagine ce sugerea$a

calitatea $eului de a patrunde misterele lumii create dar si ale lumii divine.

'e el depindea rta si maya.8ta desemna ordinea lumii-

cosmica,morala,liturgica.Maya desemna schim%area din univers,schim%are

catalogata drept demonica si inselatoare,dar si schim%area stricaciunii.

Agni @$eitate %ivalenta (vi$i%ila si invi$i%ila).7ursa intelepciunii,crainicul intre cer si

pamant.6ra asociat cu sarpele "ni Budhnya,relatia $eilor cu serpii relevand ideea de

unitate a contrariilor.6ra repre$entat e su% chipul focului,e su% chipul unui

sarpe,sugerand gama nelimitata de virtualitati ale divinitatii."gni era stapanul

caselor si lupta impotriva diavolilor aparand pe locuitori de %oli.


6/21

Mitra'a fost $eul protector al regilor,intruchipand ideea de dreptate si de activitate

sacrala.Mitra ii a&uta pe oameni sa-si respecte anga&amentele.

Indra a fost $eul cosmogonic,el a creat cerul si pamantul si a facut ca soarele sa

straluceasca pe %olta.Indra a fost identicat cu forta demiurgica,dar si cu energia

fertilitatii universale.

Vi0nu a fost o divinitate htonianA, generoasA faA de oameni - i a&uta n lupta cu

rAul. n plan sim%olic era repre$entat prin ntinderea terestrA.

. erioada brahmana

anteonul popular ind nu a suferit modicAri su%staniale n perioada %rahmana

Componena lui a rAmas aproape aceeaDi ca Di n epoca vedicA0 6lementul de

noutate avea sA- constituie apariia lui rahman.

rahman

CuvEntul Brahman derivA din rEdAcina sanscritA %rmha,care se traduce prin a spori,

a creDtiFG. n concepia in$ilor post-vedici Brahman repre$enta principiul

a%solut,omnicreator,omnipotent,omniscient,u%icuu,fondulprimordial al oricArei

realitAi. 'eDi imo%il, Brahman miDca totul, umplea totul Di a%sor%ea totul. Brahman

era omonimul realitAii 7upreme, susinAtorul Di temelia lumii vi$i%ile.Brahman

e*ista prin sine, este fArA nume Di farA formA, este transcendena nsADi.6lementele

componente ale naturii si o%iectele consacrate prin rituri se considera ca sunt

im%i%ate cu sacralitate de Brahman.

"paritia lumii este pusa in stransa legatura cu vointa si dorinta ataman-

ului5suetului lui Brahman.Brahman era va$ut ca ind singura realitate,el induniversul,omul insusi ind privit ca o emanatie a lui Brahman.

otrivit antropologiei %rahmane,inta umana poseda un trup du%lu,interior si

e*terior.4rupul e*terior dispare odata cu moartea,iar trupul interior insoteste fuletul

in peregrinarile sale post-mortem.4rupul este cetatea lui Brahman si are unspre$ece

porti.Una dintre acestea ii permite sa intre si sa iasa din trup,fenomen care poate

sesi$at doar de catre spiritele superioare.

rganele corpului omenesc comunica intre ele prin intermediul praniei5rasuarii si

au capul drept acoperis.Inima are un loc special,locasul suurilor viitale.'in inima se

declansea$a activitatea sen$oriala si tot aici se retrag simturile in timpulsomnului.Inima este sediul lui Brahman.

7uetul omului nu ia inta pentru prima data in momentul nasterii,ci se reintoarce

de pe luna,unde a primit rasplata faptelor comise intr-o viata nterioara.6l trece in

eter,apoi prin vant,prin ceata,prin nori,prin ploaie,prin plante,si seminte ca in cele

din urma sa a&unga in trupul mamei ca urmare a impreunarii femeii cu %ar%atul.


7/21

1di2cii sacre,preoti,rituri,+estinuri,concepte

si practici religios morale3

1di2cii sacre

/in perioada preariana nu s-au pastrat urmele vreunui templu sau ale vreunui

locas de cult,indii folosind pana in $ilele noastre altarele in aer li%er.

4ici din perioada vedica nu e*ista urme materiale de sanctuare.Cert este insa

ca riturile domestice erau savarsite in &urul vetrei focului si al altarului,situat in

e*teriorul casei.

"altarul e*terior era patrat,avand gacapicatatea de a capta si iradia energia

divina.e suprafata altarului se presara iar%a pentru a se crea un confort optim

$eilor care primeau daruri.'upa e*ecutarea sacriciului iar%a era arsa.


8/21

udagatarii asigurau fondul mu$ical pe care se cele%ra actul cultual."cesta a fost

motivul pentru care se manifesta o e*igenta deose%ita fata de preci$ia reproducerii

de catre interpreti atat a te*tului sacru,cat si a cantecului sacru @ se considera ca

erorile comise de cantareti duceau la esecul actului de cult.4e*tele utili$ate erau

e*trase din 7ama-9eda.

. In perioada rahmana prerogativele de ociant al cultului pu%lic i-au revenit

e*clusiv %rahmanului.

'rahmanul5interpretul cuvantului sacru,era singura persoana autori$ata sa

studie$e si sa interprete$e 9edele.Brahmanii se interesau de toate aspectele

cunoasterii din vremea lor/alcatuiau comentarii pe marginea vedelor,organi$au viata

religioasa si sar%atorile,alcatuiau tratate de

medicina,arhitectura,astronomie,poe$ie,mu$ica,dans,teatru.6rau psihologi pentru

familii,otarand pentru suverani perioadele favora%ile sau defavora%ile marilor

demersuri regale si pentru familii perioadele potrivite pentru casatorii,initieri

etc.Brahmanii invatau totul oral.

Initierea brahmanilor upana!ana consta din incredintarea tanarului unui

acaraya5guru."cesta il supunea unei gestatii de ordin spiritual,scopul ritualului ind

acela de al transforma pe novice intr-un em%rion.Urma actul de schim%are a

numelui,proces ce arata ca in neot a murit viata de pana atunci,locul ei ind luat

de o noua conditie e*istentiala."poi I se incredinta funia sacra,care era trecuta

peste umarul stang si innodata in partea dreapta,timp in care se rostea formula de

consacrare,de punere in relatie cu splendoarea a%soluta savitri,alcatuita dintr-o

strofa vedica,inchinata soarelui.In continuare era luat drept discipol,%rahmacarin,incasa maestrului unde invata timp de + ani o veda,iar daca vroia sa le invete pe

toate statea H de ani.e durata pregatirii discipolul era in acelasi timp si

servitor,ducand o viata supusa unor reguli stricte/castitatea,infranarea de la

consumul unor alimente,ascultarea,sa adune lemne ptr focul sacru,sa cerseasca ptr

maestrul sau,sa invete si sa repete rugaciunile si traditiile vedice.1oviciatul se

termina printr-o ceremonie de a%solvire care consta intr-o a%lutie ind numit

snata?a5im%aiat.1oul %rahman tre%uia sa se casatoreasca si sa-si faca vetre pentru

arderea sacriciilor.'upa prima si a +-a etapa %rahmanul putea sa se retraga in

padure pentru a se dedica meditatiei0putand sa impinga si mai departe detasarea

lui de familie,plecand pe drumuri,fara sa ai%a un foc si un loc al lui,consacrandu-se

cu totul cautarii adevaratei fericiri spirituale.4oate aceste acte pregateau pentru

e*perientele post e*istentiale.

'7satr!a 8casta celor razboinici3Cea de-a doua casta acreditata de

%rahmanism,dintre ei se alegeau rad&ahii5regii si maharad&ahii5capeteniile

militare.6rau oameni culti,aveau dreptul sa citeasca vedele,dar nu sa le

interprete$e.


9/21

'Vais!as8stapanii casei3%ea de'a treia mare clasa sociala3

6ra formata din negustori,crescatori de vite,agricultori.

'Sudras8slu5itorii3Ultima casta sociala,reunea pe cei ce slu&eau ereditar primelor

; clase.Mem%rii acestei caste proveneau din randul a%origenilor.

'/incolo de aceste caste erau navana5cei din afara,din randul lor facand parte

ta%acarii,gunoierii,groparii.

-ituri

In perioada prevedica si vedica .7tapanul casei grhapati rostea rugaciunile

catre $ei si a formulelor sacre si e*ecuta actele de puricare.In centrul cultului

domestic se aa sacriciul de animale (capre,%er%eci,tauri,vaci) ind omorate prinsufocare,dupa care inima,catul si partile cele mai carnoase erau arse.'imineata si

seara se aduceau ofrande focului,iar la luna nou si plina ale ecarei luni a anului se

aduceau ofrande din pra&ituri si unt.

7tapanul casei era insusi %rahmanul,care e*ercita rolul de cele%rant al cultului

domestic.

#rhapati indeplinea cinci acte rituale/recitarea vedelor0pre$entarea ofrandelor de

unt focului casnic,aducerea de li%atii pentru morti0depunerea pe sol a ofrandelor

pentru duhurile rele (%oa%e de ore$ si or$ presarate in interiorul si e*teriorul casei)

si savarsirea de fapte de milostenie."tat in perioada vedica cat si pre vedica elocia %inecuvantarile ceremoniale la casatorie,nastere,%oala.


10/21

Brahmanii aveau monopolul in ocierea actelor de cult.7acriciile pu%lice erau

aduse pe altare improvi$ate sau portative.

ertfele rep. o reiterare a sacriciului lui r5apati,care prin intermediul riturilor

practicate de $ei si-a recapatat identitatea afectata de actul creator.

Soma

Un ritual special a fost consacrat $eului 7oma si prepararii %auturii cu acelasi

nume.ciantii posteau timp de $ile,apoi urma o a%lutie." cincia $i se proceda la

$dro%itul plantei sacre.Ceremonia se savarsea odata pe an,primavara,la aparitia

lunii noi sa a lunii pline.6*istau si alte ritualuri soma,unele nu depaseau o $i,altele

depaseau douaspre$ece $ile,iar altele doispre$ece ani.8itualurile erau insotite de

mu$ica,dansuri,dialoguri si scene o%scene.Ulterior,locul acestui tip de e*periment

mistic a fost luat de tehnicile yoga.

Asvamedha (sacri2ciul calului)

rimul act consta in puricarea animalului prin im%aiere,apoi era lasat li%er timp de

un an impreuna cu inca o suta de cai."nimalul era supravegheat de catre de

tineri ca sa nu se atinga de vreo iapa.Ceremonia propriu $isa dura ; $ile.In $iua a +-

a armasarul era lasat sa priveasca iepele,dupa care era inhamat la un car si condus

de rege la un elesteu.In cele din urma era sacricat prin sugrumare.Cele patru

regine,insotite de o suta de slu&nice,ocoleau cadavrul,iar sotia preferata se intindea

pe pamant alaturi de cal simuland unirea se*uala.7cenariul cuprindea un dialog

intre participanti,cu continut o%scen." ;-a $i se imparteau onorarii preotilor.e langa

nimale se sacrica un %rahman sau un satrya,cumparat cu pretul a o mie de vaci si

o suta de cai."cest tip de sacriciu se numea purusamedha.

/ivinatia

rin actele mantice se urmarea sondarea destinului unei familii.


11/21

Cea mai mare sar%atoare in epoca vedica a fost anul nou,solstitiul de iarna.Cu

aceasta oca$ie se savarseau rituri destinate revigorarii soarelui si regenerarii

vegetatiei.7e sar%atorea sosirea primaverii,a verii,a iernii,luna nou,luna

plina,precum si toate momentele importante din viata agricola,cu acest prile&

aducandu-se ofrande $eilor.

%um s'au de2nit di+eritele perioade din punct de vedere religios

erioada vedica:a acordat un rol capital ordinii cosmice5rta.Crescand in casa

ordinii,varuna a %eneciat de rta,pe care a livrat-o omului ca adevar imua%il.'in

acest motiv,acomodarea cu legea repre$enta un o%iectiv ma&or pentru ecare

ins,defaimarea acestei valori echivaland cu indepartarea individului de scopul

e*istentei a%aterile ind sanctionate cu amen$i,nu prin pedepse corporale.

erioada brahmana: dharma repre$enta ansam%lul legaturi inteligi%ile,de legi

care sustin universul,impiedicand-ul sa se pra%useasca in haos0repre$enta ordineacosmica,ordine superioara oricarei realitati.


12/21

perioada consta in formarea unui stil de viata superior.'Upa aceasta perioada se

intorcea la familia sa pnetru a se pregati de casatorie.

A 'a etapa consta in e#ercitarea riturilor casnice in calitatea de

grhapatri3In postura de stapan spiritual al casei se achita de o intreita

indatorire/fata de intelepti,fata de innaintasi si fata de $ei.Capul familiei profesa omeserie potrivita cu statutul religios al castei sale si avea dreptul intre limitele

dictate de dharma,sa se consacre suprimarii ?armei.In momentul aparitie

transformarilor $iologice profunde si a maturi$arii urmasilor se putea retrage din

mi&locul familie in reclu$iune.7otia,la randul ei,putea opta pentru un mod de viata

similar.

A .'a etapa,vanaprastha8sihastru al padurii se remarca printr-o a%stinenta

riguroasa/%rahmanul se ranea numai cu fructe si radacini,practica riturile,e*ersa

meditatia si tapas-ul.9anaprastha putea opta chiar pentru moartea

voluntara.8eglementata de


13/21

automatismelor mentale.In vederea reali$arii e?agrat-ei tre%uiau indeplinite

anumite conditii/infranari,acte de disciplinare,atitudini si po$itii ale corpului,controlul

ritmului respiratiei,emanciparea activitatii sen$oriale.

&anatologia

In perioada preariana

Mortii erau ingropati cu capul orientat spre nord in morminte de dimensiuni mari,din

acestea putem deduce credinta prearienilor in e*istenta unei lumi de dincolo.

In perioada vedica

8epre$entarea vietii de apoi a continuat sa se inscrie pe lonul traditiei

preariene,ind receptata ca o forma de comuniune cu stramosii.'upa moarte

suetul intra in lumea parintilor unde traia fericit in casa lui 9isnu."ici se aa su%

supravegherea lui :ama,primul om care s-a nascut si a murit si a fost ridicat la

rangul de $eu al mortii.Iar despre pacatosi se arma ca ,dupa moarte,urmau sa e

condamnati de Indra si 7oma la o e*istenta privata de orice %ucurii.

&e#tele Smrti vor%esc despre o calatorie la cer,despre un pod care leaga cerul de

pamant si despre caini care il pa$esc,despre un interogatoriu la care suetul este

supus.In su%teranele pamantului domneste :ama.In alte te*te sunt amintite + deiaduri.'upa ce trec prin asemenea suferinte nefericitii a&ung la capatul chinurilor/ei

cunosc spaime care ii vor insoti pe toata perioada transmigratiei in corpurile

animale.

Iadurile isi au opusul in edenurile celeste.6popeile Maha%harata si 8amayana evoca

mai cu seama cele cinci ceruri ale celor cinci mari $ei.In oridine crescatoare

e*ista,Cerul lui Indra,populat de dansatoare si mu$icanti0Cerul lui 7iva,unde

domneste $eul cu familia sa0Cerul lui 9isnu,faurit in intregime din aur si presarat cu

ochiuri de apa si acoperite de lotusi0Cerul lui =rsina,cu dansatoarele si credinciosii

sai0in sfarsit cerul lui Brahman,unde suetele petrec in prea&ma nimfelor

celeste.alatele de aur si piatra pretioasa,gradinile paradi$iace,mu$icainstrumentelor care acompania$a cantecele si dansurile fecioarelor sunt descrise cu

mult farmec.

In perioada brahmana

In aceasta perioada celalat taram a fost numit su?rilam lo?a5lumea celor

piosi.otrivit te*telor %rahmane,suetele celor morti intrau in comuniune cu


14/21

"ditya,"gni,9aruna si Indra,devenind mult mai puternice.Cum insa nu toti oamenii

reusesc sa a&unga intr-o singura viata la perfectiune,cei ce nu ating acest standard

religios-moral urmau sa treaca printr-un lung sir de vieti succesive pentru a se

eli%era.alingene$a5suetul omului renaste in alte forme de viata pana la epui$area

cau$elor care au generat efectul reintruparii.mul renastea potrivit continutului

valoric al vietii traite.

%artea lui Manu descrie amanuntit drumurile pe care suetul tre%uie sa-l stra%ata

prin renasteri continue pana la odihnirea in Brahman."cest periplu incepe cu

incorporarea suetului in demoni,continuand cu animale inferioare,pentru ca intr-un

nal sa a&unga din nou in mediul uman."ici suetul are de trecut prin toate

castele,incepand cu cea mai de &os si sfarsind cu aceea a %rahamnilor.'e aici,trece

in nemurire in Brahman,putand rosti formula/4at tJam asi.


15/21

decedatul-daca acesta apartinea clasei no%ile-pentru ca cei ramasi in viata sa preia

iscusinta mortului in ataliile ce vor urma.Bocitoarele,cu parul despletit,dansau in

&urul rugului tipand si %atandu-se cu pumnii in piept.'upa mistuirea in acari a

cadavrului,focul era stins prin stropire cu apa,iar pe surpafata gropii se ase$au

plante acvatice si o %roasca pentru a impedica reaprinderea lui."poi se intorceau in

sat unde urma a%lutia,insotita de formule sacre.


16/21

numai atunci cand organele de simt si mintea devin,prin e*ercitii spirituale,perfect

linistite.entru atingerea adevarului sana?ara recomanda trei cai,citirea

scripturilor,anali$a lor la nivel intelectual si e*perienta personala.

9edanta considera ca a%solutul are un caracter ine*plica%il si singurul mod in care

omul poate a&unge in aceasta ultima realitate este prin negatie,asa il poatedescoperi pe Brahman.1egatia nu afectea$a 8ealitatea a%soluta,ci falsele notiuni

ale ignorantului cum acest univers de nume si forme ari real prin sine insusi

independent de Brahman.Intelegand ca efectul este urmarea logica a cau$ei,prin

metoda negatiei se poate a&unge la natura lui Brahman si implicit a lumii.In

consecinta doar cunoasterea negativa poate eli%era natura umana de ?arma si de

consecintele ei,samsara.

6Samadhi:tehnica de cunoastere a realitatii ultime propusa de sistemul vedanta."

fost descrisa de inteleptii adavaitei vedanta ca depin$and de puterea si natura

concentratiei.'in acest punct de vedere e*ista savi"alpa si nirvi"alpa samadhi3

'In savi"alpa samadhi stadiul mintal ia forma lui Brahman,se odihneste in

Brahman,ramanand distinctia dintre cunoscator,cunoastere si o%iectul

cunoasterii.Cu a&utorul metodei de concentrare el putea a&unge in situatia de a

arma/7unt Brahman0sunt luminos,fara

nastere,imua%il,detasat,atotcuprin$ator,li%er,unul fara de secunda.

'In nirvi"alpa samadhi aspirantul,eli%erat de eu,cu mintea in %rahman,devine

unul cu %rahman,pier$and distinctia dintre cunoscator,cunoastere si o%iectul

cunoasterii.rin acest procedeu se pretinde ca e*periatorul poate deveni realmente

Brahman.

Sam"h!a8discriminare,socoteala,enumerare

"re ca e*eget pe =apila.7pre deose%ire de monismul 9edantei,7am?hya este un

sistem pluralist.otrivit traditie inde,sam?hya este cea mai veche doctrina

losoca.


17/21

>apta sau incatusarea sunt insa straine suetului5purusa,ele apartinand tenditelor

sau pasiunilor-sattva,ra&as si tamas.6li%erarea din aceasta stare nefericita se

reali$ea$a prin cunoastere,prin intoarcerea suetului asupra lui insusi.Cand suetul

isi cunoaste adevarata sa indetitate si a&unge sa ai%a vi$iunea lumii spirituale,el

rupe lanturile materiei si intra intr-un somn vesnic,fara vise,in impasi%ilitate

a%soluta.6li%erarea presupune constienti$area faptului ca natura umana nu esteantrenata cu necesitate,potrivit legilor propriei intari in lume.>iinta nu tretine nici o

relatie cu neinta,si aceasta pentru ca universul nu poseda realitate

ontologica,orice lucru din lume este supus de$agregarii,cosmosul insusi ind

a%sor%it,periodic,prin mari disolutii5mahapralaya,in matricea primordiala pra?riti.

. 9oga

6ste pre$entat de atan&ali in lucrarea :ogo-sutra,dar si in comentariile altor

ganditori in$i si are ca scop eli%erarea omului de ignoranta.Cuvantul yogaderivat din ver%ul yu&5a lega,a inhama,a pune in &ug,desemnea$a la modul

general orice tehnica de asce$a sau meditatie.Ca sistem losoc yoga

urmea$a resta%ilirea legaturii omului cu acel Ceva de care se simte

desparitit,dar si ruperea sa de tot ce o%staculea$a reactia cu resimtitul.

rin metoda yoga in$ii nu si-au propus sa a&unga la cunoasterea de sine,ci

detaseara de conte*tul cosmic defavora%il reali$arii scopului ultim la care e

datoare sa a&unga inta umana.7istemul promovea$a ideea unicarii

suetului cu 'umne$eu,prin unirea acestuia cu intreaga opera

divina."ctiunile morale ale omului sunt privite ca dinamismetranspersonale,acte care contri%uie la mentinerea ordinii cosmice.8olul lor

este de a reproduce actiunea creatoare a lui =risna,lucrare pe care omul nu

face decat sa o continue prin sacricii."cestea pot de diferite

nuante/culturale,intelectuale,artistice,mestesugaresti.Ceea ce este foarte

important e ca actiunile omenesti sa e asumate ca daruri inchinate

divinitatii.7ingurul lucru pe care tre%uie sa-l ai%a in vedere omul de actiune

este detasarea de faptele sale si de re$ultatul lor5palatrsnavairagya0sa

actione$e impersonal,fara pasiune,sa intreprinda orice activitate ca si cum ar

actiona in numele altuia.8e$ultatul unei astfel de atitudini consta in %locarea

circuitului ?armic.arasind fructul faptelor omul va mereu multumit,li%er-

chiar daca a savarsit o fapta,nu a savarsit nimic.

Initierea a avut o importanta mare in yoga,un rol deose%it revenindu-I

maestrului5guru.#uru este cel care,prin eort sustinut,a reusit sa

depaseasca comportamentul uman nonvaloric.%iectivul urmarit de masteru

vi$ea$a desociali$area ucenicului."cest proces coincide cu o renastere


18/21

spirituala,cu un salt ontologic.entru acesta,yoginul tre%uie sa a&unga la

stapanirea completa a trupului sau prin diferite

procedee/post,morticari,controlul respiratiei,suprimarea activitatii

simturilor,concentrarea atentiei etc.Cand yoginul a&unge la cel mai inalt grad

de concentrare el atinge o treapta a perfectiunii do%andind puteri

e*ceptionale.4ehnica yoga cere insa ca cel a&uns la un astfel de nivel sa nu

releve calitatile sale pentru a nu intra in %loca& spiritual.

entru cei care ating starea de veghe5vyutthana urmea$a pierderea

constiintei personale si cufundarea in "%solut,adica mantuirea denitiva.

%arva"a neaga e*istenta lui dUmne$eu si a suetului,ca si e*istenta unei

alte vieti dupa moarte.6l pledea$a pentru trairea agresiva a vietii,asociind

acest mi&loc de e*istenta cu evadarea din suferinta.

Iranienii'adoratorii luminii

Iranul sau ersia,tara cu o civili$atie straveche,a receptat si asimilat,a transmis sau

a intermediat e*perienta istorica a multor popoare din &ur,creand ea insasi si

difu$and forme de traire originale.

Istorie,civilizatie,cultura

rimele ase$ari omenesti pe podisul iranian sunt atestate arheologic din mileniul al

9-lea I !r.MIscarile masive ale populatiilor indo europene (elamitii,gutii,?asiti) spre

Mesopotamia de la sfarsitul mileniului al I9-lea I !r au dus la cucerirea regiunii.Indo-

europenii,conform o%iceiului lor,aveau sa numeasca teritoriul "ryanam54ara

arienilor,de unde si denumirea de 6ran sau Iran,numire care su% dominatii succesive

a fost schim%ata in ersia5tara celor originari din regiunea >ars.

rimul regat iranian facut de elamiti avand capitala la 7u$a a intrat in anul +N I !r

in conict cu mesopotamienii,ind supusi de regele 7argon I.7istemul social si

cultural al cuceritorilor a inuentat decisiv organi$area politica,administrativa sireligioasa a cuceritilor."pogeul elamit va fost atins in secolul + inainte de

!r,moment in care elamitii au reusit sa ocupe Ba%ilonul,dominand toata valea

4igrului.

In &urul anului I !r,in regiune au patruns tri%urile de me$i si persi.In secolul 3 I

!r tri%urile me$ilor s-au unit,iar catre anul 32 I !r regele 'eioces a fondat statul

med,a carui capitala a fost sta%ilita la 6c%atana.>iul sau,hraortes,a consolidat


19/21

statul,supunand tri%urile persilor.e fondul inva$iei scitilor,cele doua uniuni tri%ale @

me$i si persi- aveau sa actione$e impreuna,alungandu-I pe sciti,su% conducerea lui

Cya*ares."cesta a cucerit capitala "ssur si impreuna cu %a%ilonienii a distrus orasul

1inive,punand capat imperiului asirian (N2i !r).

rima perioada semnicativa a istoriei persane a fost marcata de epoca ahmenida a lui %irus cel Mare (223-2; I !r),cel care a reusit unicarea tuturor tri%urilor

nomade.ersonalitate carismatica si puternica,Cirus a castigat respectul intregului

popor.6l a luat in stapanire peste ; de popoare si teritorii (grecia,egiptul,etiopia),de

la granitele indiei,pana la hotarele actualei 8usii.uterea sa militara l-a facut sa se

atuonumeasca stapanul lumii.In anul 22 I !r,al -lea rege din dinastia

ahemenizilor,/arius cel Mare a intemeiat cel mai importat oras al imperiului

persan,ersopolis.Caderea imperiului persan a fost opera grecilor.7u% prete*tul ca

moravurile persane inuentea$a negativ poporul elen,Ale#andru cel Mare a decis

sa puna capat corupatorilor.In anul ;; I !r,regele macedonean a pornit in

campania de cucerire a ersiei."rmatele sale s-au confruntat intr-o prima %atalie la

Issos,unde grecii au iesit invingatori asupra armatelor lui /arius al II'lea.In anul;; in !r,"le*andru a a&uns in ersia si a atacat ersopolisul.Cum armata persana

era disipata ca urmare a mortii lui 'arius al +-lea,suveranul grec a patruns in oras

fara sa intampine re$istenta." incendiat toate cladirile,distrugand centrul puterii

politice imperiale.ersopolisul a fost aproape distrus si odata cu el sistemul politic

persan.

-ersanii au pus accent deose%it pe infrastructura,inginerii persani construind

drumuri care legau capitala de principalele puncte strategice ale imperiului.

-ersii au fost renumiti pentru gradinile lor numite paradasa5gradina cu $iduri (de

aici vine notiunea de paradis).6rau adevarate gradini %otanice,reunind ma&oritateaplantelor cunoscute la acea vreme in imperiu.Munca in aceste gradini era

considerata ofranda adusa $eilor.

-in vecinatatea marilor orase,poporul a continuat sa duca o viata nomada,traind in

corturi.

-Bar%atii se ocupau cu resterea animalelor iar femeile cu tesutul

vesmintelor,covoarelor,carpetelor si tapiteriilor,utili$and o interesanta paleta

coloristica-turcoa$ul,al%astrul,verdele,violetul.

-ersii s-au remarcat prin politica de organi$are a imperiului,permitand popoarelorcucerite sa-si pastre$e datinile si credintele,cu conditia ca,annual,sa plateasca

tri%utul cuvenit monarhului.

In caritle 94 se fac mentiuni la spiritul de toleranta a lui CIrus,care nu numai ca a

permis eli%erarea evreilor,ci le-a recunoscut credinta si i-a a&utat material sa

$ideasca tempul din Ierusalim.


20/21

reocupari artistice

Arta proto'elamita s-a remarcat prin ceramica decorata cu motive geometrice si

elemente din natura-teme aate in stransa legatura cu stravechile credinte ale

a%origenilor-arta elamita avea sa se arme prin monumentalitate,semnicativ ind

in acest sens comple*ul de palate si temple din %hoga Zembil3'in perspectivacercetarii noastre ne retin atentia ruinele $iguartului cu cinci eta&e precum si

sculpturile in piatra reali$ate de mesterii elamiti,care redau guri de idoli cu una sau

cu doua fete.

Arta persana s-a remarcat prin tehnica %asoreliefului,%asoreliefurile aate pe

$idurile palatelor si templelor de la eresepolis avand du%la semnicate/artistica si

cultuala.

;imba iraniana veche,avestica,face parte din grupul lim%ilor indo-europene si

era impartita in doua mari dialecte/cel vor%it in regiunea >ars si dialectul $end,lim%a

in care a fost redactata "vesta.'in avestica a derivat lim%a pahlavi,idiom utili$at de

partii din epocile dinastiei arsaci$ilor si sasani$ilor,pana la cucerirea ersiei de

musulmani.

Izvoare

Cercetarile din secolul trecut au scos la lumina %asoreliefuri si alte o%iecte care

apartin vechilor persani.'e importanta deose%ita sunt cele .


21/21

(Angra Main!u,Ahra Man!n)8raul,ecare din aceste forte actionand asupra

naturii umane.

istoria si filozofia religiilor

Documents