istoria religiilor _islamul

------

A~ flshy Dinc Prof Dr EMlLLN yensILESClJ

2 ~~-

7 -- IsrORIA RELIGllWR

TIPARlTA ell BINECUvlNTAREA PIlEA FElUCITULUl rAlUNTE

IUSTIN IATlUAfUULJ~~lIgt~ ~~MltNE

rr~STTL r- ~-~~ t- ~-r-bullbull~-_

( PI r ~

I IrnElfT1F i Ji 1 --~-~~-- - __~_ j 1981

~ I 8 L I () TEA J uru)r

I ilJcn[

$11 J FOJ[U

iomiddotmiddot ~ h Duapll ~ rOlu 1

-~~----- -----~~ AfL ~ --~~---~

EDITURA INSTITUTULUI BIBUC II DE MISJUNE AL BISERIcn ORTODOXE ROMANE

BUCURE~TI - 1982

148 ISTORIA RELIGIlLOR

Nachbaren Kohler amp Amelang Leipzig 1968 248 p (BA) - P Gar e II i Ie Prochemiddot Orient asiatique des origines aux inva sions des peuples de ill mer PUF Paris 1J6J 77 p (BFl) _ V Zamarov s ky Din tainele imperiului hitit trad Glstrate Ed Junimca la~i 1980 252 p + 20 p fig (BA BeS)

2 Rcligie

M Rut ten Les religions asianiqu es in BrillantmiddotAigrin Histo ire IV p 83-97 shyH 0 [t en The Religion of the Hittites in )3leckermiddotWidengren Historia I p 318-322shyM V i ~ y r a La religion de [Anatolie an tique in Puech His to ire I p 258-middot306 shyG Furlani La rehgione degliHittiti in CastellaniStoria IIp141-l82

~

Lltgt -Cl

-

li9

10 RELIGIA ARABILOR

ISLAMISMUL

~

1slamismul este astazi reLigia unui numar de circa 600 de milioane de credincii raspinditi pe toate continentele lumii Este de asemenea una dintrc putinele Teligii monot~iste ~i universaliste ~i i~i revendica la feI eu iudaismul Ii cre~tinismul paternita tea avraamieii prin Ismail fiul selavei izgonite Agar In plus islarnismul este una dintre cele doua rcli~ neCTe~tine care au adepti in tara noastra ~i cste organizatli recunoscut in He I r retok Romania

Cum jusii isJamismul a apamt in III mea arab a ~ i a p iistratY1111te dintre trasaturile religici arab iloT prcislamici trcbuie sa prezenlam mai intii rescurt aceasta rcligie ~i

imprcjuriirile economice politice 60ciale ~i religioase in care a aparut islamismuL

L AHAHlA INAlN1E DE MAHOMED

a) Situatia geograficd politicd cconomicd ~i sociald Arabia este cea mai mare peninsula de pe Pamint Este situam in sud-vestul Asiei frind cuprinsii intre Marea ROlic Oceanul 1ndian Ii golfurile Oman ~i Persico eu toata marea sa intindere de C

3 000 000 krn 2 Arabia a fost totdeauna foarte putin populatii din pricina de~erturilor

din centrol peninsulci avind acum abia vreo 13 000 000 de locuitori PopuJatia s-a ingrarnadit pe coastelc pcninsulci rnai ales in vest (Hijaz BaU Hedjaz) ~i in sud unde tinutul muntos ~i 0 clirnii mai urneda au facut posibila viata sedentara ~i 0 civilizatie infloritoare (Arabia felix Y cmenul de astazi) In restul peninsulei prin decrturilc nesfiriite cu oaze ici-ltolo populatia a fost Ji a ra mas ~i acum in mare parte nornada ocupindu-se cu piistorituL

Intre populatia araba ltlin sud ~i populatia din nord au fost necontenit certuri i lupte cei din sud fiind mindri de civilizatia lo r iar cei din nord falindu-pounde cu puri tatea rasei lor semite

Sub Taport politic arahii aveau Ull regim tribal intcmeiat pe confederatii de triburi 9i pe obieeiuri cu putere dc lege Triburile erau insa in continue luptc intre eIe orice ofensa adusii membmlui unui trih fund riizbunata de intregul sau trib 0 astfel de organi7are politica nn era nicidecum de natura sa puna poporul arab la adapos1 de ~~

eventualele atac~ din pa~tea putemici10r sai veeini Imperiul bizantin i Persia

151 ISTORlA REL1GIILOR150

c -Sub raport moral Iji social arabii trliiau potrivit unor vechi traditli caracteristice popoarelor nomade In general ei erau foarte razboinici Poligamia era admisii Ii practishycata instil mare de eei eu buniiBtare C9neubinajul de 8Jemenea Femeia avea 0 situatie

foarte grea Na1terea fetelor era 8Ocotim un blestem fili adesea aeestea erau ingropate de vii Niei un fel de jenii sau lege Dll oprea pe eei bogati sa ee desfete in betii cintece jocuri de noroc in vreme ce siiracii cerIeau pe la portile lor

Ceea ce inriiutiitea Ii mm mult starea Arabiei in preajma aparitiei lui Mahomed era Aituatia economica dezastruoasii Prihufilirea Imperiului roman de apus riipiee Arabiei principalul debuljeu comercial pentru produeele sale tiimlla ~i parfumurile De aeemenea transporturile comerciale dintre India ~i China care foloseau caravane arabe Ei erau aduclitoate de importante venituri stagnau acum

b) Religia arabitoT inainte de Mahomed In ceea ce privCllte divinitii~ile politeismul arabilor din perioada mai veche a fost caracterizat ca un polidemonism ca adorare a unor fiinte supranaturale care ar fi locuit in arbori riuri Ii mm ales in pietre Divinitiitile

de felul acesta pe care triburile arabe Ie onorau eel mm mult purtau nume ca Wadd Suwa Yaghtlth Yallc etc La Mecca (Mekka) era adoratii fairnoasa piatra neagrli (un bloc de bazalt probabil un aerolit) despre care nu Be poatespune cli era identificata cu zeul principal al Iocului Hubal (batrinul) al ciirui idol Be afla in apropierea pietrei Piatra insalgti era incastrata intr-unul din unghiurile unui mic cdificiu numit Kaaba

construit din piatra ~i avind forma cubica

Citeva dintre divinitatile arabe au luat eu lremea 0 importanta deosebitii flind adorate In mai multe triburi Afla erau divinitiitile feminine alLln (zeita) almiddotUna (steaua diminetii Venus) alMan4t (destinuIU

) aeemiinatoare altor divinitiiti

feminine orientale ~i fiind in legaturii eu cnltul atrilor soarele luna fili mai ales planeta Venus Aceste divinitati sint numite in Coran fiicele lui AIlIlh (XXX Vll 149 LIn 21)

Deasnpra tuturor divinitlitilor acestora arabii adorau pe Alliih (zenl) care nn avea pentni ei grandoarea pe care 0 are divinitatea unica a religillor monoteiste totufli se ridica deasupra celorlalte divinitati trihale fund un protector prin excelenti al tribului

Pe linga credinta in divinitiiti arabii aveau credinta in existenta a nennmhate spirite (jinn) hineflicatoare sau riiufaciitoare Cel mai rau spirit era Ghul de sex feminin

~care dupa credinta beduinilor locuia prin d~erturi abitea din drum prin stranii metashymorfoze pe caliitorul nebiigitor de seami ~I devora

In eeea ce priveltecultul arabii nomazi neavind locuri de cult stabile ilgti duceau cu ei idolii intr-un cort rOfln care era in acelafli timp Ii simbolul unitatii tribale Aeest cort era purtat in lupte ii provoca tot felul de certuri lntre membrii triburilor care iEii revendicau drepturi asupra lui Arabii sedentariajunseserli insii sa siba adevarate sanctuare mai mult san mm putin primitive Sanctuarul era inconjurat de 0 imprejmuire sUnti (hinnh) care adesea era foarte larga fli cuprindea numeroase animale siilbatice IIi domestice consacrate cultului Sanctuarul insufli era de forma cubici Zeitatea era

~ reprezentata eel mai adesea printr-un bloc de piatri care avea sau putea sa nu aibli deloc

RELIGIA ARABILOR ISLAMISMUL

Sacerdotiul era oiganiZat mm cu ingrijire nnmai Ia Micampgtlinde era incredintat familiilor nobilelngrijitorul templului l(ii al traditiilor se numea sadin Acesta era inconjnshyrat de respect Eli con8Ultat uneori in chestiunile importante ale trihului

In epoca mm veche se aducean fili sacrificii omenel(iti care apoi au foat inlocuite cu sacrificii de animale oi boi l(ii mai ales clImile Singele victimei era viirsat pe piatra care servea in acelafili timp ca altar ~i idol Uneori singele victimei era turnat intr-o gaura flicutli in pamint

Din~e eeremoniile mm caracteristice ciUm pe aceea care consts din ocolirea locului sfuit Biirbatii IIi femeile insoteau aceastli ceremonie pioasii cu strigitul votiv labbaika

fiind adesea cuprinli de un putemic entuziaam religios Alte ceremonii erau alergarea intre bn sanctuar ~i altul fli aruncarea de pietre asupra unei gramezi lIfinte fonnatii tot din pietre

Practicile divinatorii erau de asemenea folosite de arabi De obicei pentru a se a11a vointa zeilor intr-o imprejurare se trigea la sort cu sageti flira virf Existau Ii ghicitori (kdhin) care preziceau cu fata acoperitii pretinzind ci se aflii sub inspiratia unui duh superior Alteori aeeljtia clideau in extaz

o importantli deosebitii aveau la arabi siirbitorile pelerinajele l(ii unele ceremonii care se implineau in fiecare an Cea mai importantiisiirbatoare a arabilor era sceea care se celebra in apropiere de Mecca probabilln preajma echinoctiului de toamnii La aceasta sarbatoare luan parte arabi din toata peninsula profitind de siguranta pe care le-o dadea pacea rdigioasa de patrn luni de zile pace potrivits sa aibs loc inainte i~ timpul i dupa sarbatoare Pelerinii adunati cu acest prilej la Mecca oroleau Ie apte ori sanctuarul cubic Kaaba sarutau piatra neagra heau apa din izvorul aliiturat nurnit Zarnzam IIi la urmii Iiceau 0 curaa intre doua localitati din apropiere de Mecca Nu era vorba insa numai de 0 siirbatoare religioasa ci fili de un important prilej pentru intense schirnburi comerciale precum Ii pentrn imrufletirea vietraquo politie l1i culturale Intreaga viatii spirituala a arabilor primea cu acest prilej un pntemic impuls spre unitate i sub raport religios se ufura calea spre monoteism1

bull

Cu privire la cultul mOrfilor ohservam cs arabii ca toate celelalte popoare credeau in viata viitoare dovadi ca fili la ei se obi~nuia sa ee oIere mortilor alimente iar pe

morminte sacrificaucalul defunctului fi rupeau annele acestuia Dar numm in BUd Ilregatul Sabeian se putea intilni 0 conceptie superioarii despre viata de dincolo de mormlnt ~i nnmai acolo aceastii conceptie avea oarecare influenta asupra vietii practice Din obilnuinta arabii mitau mormintele Ili salutau pe morti cu formula Nu te departa

c) ludaismul ~i cTe~tinismul In Arabia Hanifii Prin cucerirea Palestinei de catre romani foart~multi evrei au emigrat in Arabia formind colonii puternice in Hedjaz indeosebi la KhaIbar Ii la Iathreb (Medina) In aceastii din urmii localitate evreii ocupau jumlitate din oral indeletnicindu-Be eu comertul fli mellteflugurile marunte In sud in Yemen era de aeemenea 0 colonie puternicii de evrei care ajunseserli chiar sa puna mina pe conducere in citeva rinduri Evreii exereitau 0 mare inriurire asupra Arabiei

forma omeneasci In sanctUarul de laMecca se pare ca existau 360 de chipuri idoleflti I 1 Un vechi dar (oarte important studiu asupra pelerinajului la Mecca Gaudefroisshybull Jlf cme Go~itii stiipinitorii localltiitiifli ai tirgulni anual care avea loe acolo Ie aratau I Dem(gtmbynes C()1)tribt~nn tI ttude d pplerinage tI la Mekke Paul Geuthner Paris

1923332 p (BFI)middotmiddot CInoinaiilor fli sedentarilor veniti din toatii Arabia )

152 153 ISTORIA RELIGIILOR

sub raport economic moral ~i religios Monoteismul Iv~ cuat ~i inalta lor coneeptie despre raspiata faptelor au jucat un important rol in aparitia islamismului ~i in fonnarea doctrinei aeestuia Demnitatea cu care se faceau serviciiJe religioaae Ia sinagogiIe evreilor citirile din earti mute itiinta rahinilor impresionau mult pe heduin iar upoi in elaboshyrarea definitiva a islamismului ae va resimti spiritullegii iudaiee ~i chiar multe elemente ale Veehiului Testament VOT treee in noua religie

Pentru arabi msa religia evreilor avea un caraeter national Cre~tinisrnul in schimh piitrunzind in Arabia venea en 0 coneeptie universalistii despre religie ~i en spiritul prozelitist aI primelor seeole cre~tine Crelitinismul Be raspindise dealtfel masiv in sudul Arabiei in Yemen mai ales dupa cueerirea acestei regiuni in anul 525 de eiitre abisinienii eonvertiti Ia crefitinism Dar ~i mai inainte au fost cre~tini in aceastii regiune ca de exemplu eei din Nagran martirizati (340 la nnmiir) de regele iudeu de origine Dhii NuwliB in prima jtlmiitate a seeolului aI VI-lea

In Arabia de nord inflorea de asemenea ereltinismul In partea care eta sub inrlurishyrea bizantina se raspindise indeosehi monofizitismul iar in partea care eta sub infIuenta persanli se r aspindise nestorianismul Chiar fiiin eentrul dellert aI Arabiei patrunsese Evanghelia numerolii pustniei erelltini gasindu~i aiei loe de retragere La Mecca noua doctrinii va fi patruns prin oameu simpli selavi sau 80Idati veniti indeosehi din Abisinia E sigur ea Mahomed a avot infonnatii asupra ereltinismului fie Iii numai de la astfel de oameni sau de la sotille sale eretine Coranul insu~i are piirti in care se resimte impede inpoundluenta creiltinii mai ales in capitolele privitoare la a~teptarea plinii de teama a judeshyeiilii viitoare2

In sma de mozaisrn Iii cre~tinism intemeietorul islamismului va fi suferit Ii influenta aeelor interesante personaje religioase pe care traditia musulmanii Ie desemneashyzii eu numele de hanifi Este yorba de anumiti indivizi cm-e intrupall in persoana lor niizuinta de innoire a vietii religioase i morale niizuintii ee se simtea din ee in ee m~i putemie in lumea arubii Hanifii formau deci elita spirituala araha care probabilmiddot sub inlluenta gnostieismului iudeo-cre~tin luptau impotriva idolatriei populare propovashyduind insa un monoteism deosehit de eel iudeo-ere~tin Viizuti rau inainte de Mahomed Ii considerati ca eretici hanifii vor face concurenta profetului Ii unu dintre ei vor imbriiti~a erelitinismul iar altii se vor opune ~i unci religii ~i eeleilalte continuind sa caute adeviirul ~i sa duea 0 viata aseetiea Mai tirziu euvintiIl himif va fi folomt de Mahom~ pentru a indica pe eei care urmau adeviirata invataturi islamiCiL Dealtfel insulii Mahomed influentat de invatiitura hanifllor s-a considerat pe sine ca hanif ~i ca propovaduitor al adeviiratei religii aeeea a lui Avraam piirintele arabilor invatiitnra zieea el falsificatii de evrei Iii de erelitini3

2 Totu~i Mahomed era destul de gre~it infonnat asupra cre~tinismului De exemplu soeotea Simla Treime ea flind compusa din Dumnezeu-Tatal Sfinta Fecioara ~i lisus ~i confunda pe Sfinta Fecioara Maria cu Miriam sora lui Moise DeaItfel se pare ea infomatorii lui Mahomed asupra m02aismului ~i CTe~tinismului s-au folosit de apocrifele Vechiulw ~i Noului Testament precum ~i de Haggadilh iudaica Tot din aceste surse ~i-au $Cos infonnatii comentatorii Coranului ~i CTonicarii musulmani Tabari secti Al Kissai (D Sidersky Les origines des Ugendes musulmanes dilns Ie Coran et dh les vies des prophetes Paul Geuthner Paris 1933 passim - BCU)middot bull

RELlGIA ARABILOR ISLAMISMUL

Prill urmaie raspmdirea iuclrmuiui ~i u ere~tinismului in Arabia provoease 0 stare de spirit specialii de indepiirtare de veehea religie idolatra ~i de ciutare a eeva nou eorespunziitor noiIor nevoi spirituale ale vremii Terenul cra deei pregiitit pentru aparitia unui reformator care avea sa sintetizeze diferitele curente religioase innoitoare din viata arabilor Aeeasta cu atit mai mult en cit farimitarea politiea~i reaua stare economieii

_ ~i 80ciala deveniserii de-a dreptnl periculoase pentru Arabia presata de eele doui mari puteri vecine Imperiul hizantin ~i Persia Unificarea Arabiei sub toate raporturile se impunea deci Aeeaata avea sa fie opera lui Mahomed

2MAHOMED

a) Viaflti lui Mahomed Intemeieto~i islarnismului este un per~laj istorie Totu~i relatariJe eoraniee despre viata lui sint fragmentare adesea sibiliniee afroape totdeauna pretindu-se la interpretari divergentc 4

iar relatiiriJe traditionale sint amestecate cu tot felul de legende Liisind de-o parte aeeste legende ~i relatiirile traditionale prea contesshytate retinem numal urmat6arele

Mahomed (Muhammad eel laudat) s-a naseut pe la anul 570 d Hr dintr-o familie care apartinea putemicului trih aI eorailiitiIor Taml sau Be numea Abdallah Ii mama sa Amina Raminind orlan inca de mie a fost crescut de nilte rude saraee ~i

protejat indeosehi de unehiul sau Abu Talih In aeeastii perioadii de viata care istorishyee~te ne este cu totul neeunoseuta tiniirul Mahomed 0 va fi dus greu trehuind paremiddotse sa pazeasea turmele de oi ~i capre ale rudelor sale La virsta ~de 24 de ani a in trat in servieiul unei viiduve hogate numita Khadija care s-a folosit de el in afaeerile sale comereiale iar mai tlrziu s-a casiitorit eu el delii Intre ei era 0 diferenta de virstii de 15 ani (Mahomed avea 25 de ani ~i Khadija 40 de ani) Aeeasta cisiitorie a fost foarte fericita pentru Mahomcd dindu-i posibilitati largi de existentii vax in Rocietate ~i timp liber pentru meditatie Din aeeastii easiitoric a avut doi hiiieti care au murit in vJrsta frageda fli patru fete dintre care una singura i-a supravietuit Fatima

Cum a ajuns Mahomed la eonlitiinta misiunii sale de profet al arabilor Este greu de spus Traditia mahomedana istonsete 0 serie de intimpliiri inca din copilaria profetului care prevesteau marele pound01 pe care aeesta avea samiddot1 joaee mai tirziu Unraquo cereetiitori iu

- faeut caz de fuea sa nervoasii~olniivicioasii ~i croar de unele aeeese de epiIepsie ale middotaeestuia Astiizisint piiriisite aeeste supozitii dindu-se mal multa importantii calatoshy

riilor pe care Mahomed Ie-a faeut pentru afaeerile eomereiale ale sotiei sale In aeeate eiilatorii el va fi aflat multe lueruri despre lume ~i viatii va fi legat eonversatii eu reprezentantii altor religii ~i va fi ajuns in Sma unde creltinismul era hine organizat Aici mai ales ili va fi dat el seama de inferioritatea religioasii in care Be gaseau conatioshynalii sai idolatri Este posibil de asemenea ca Mahomed sa se fi compliieut in societatea

3 tntr-un interesant stuwu publicat in volumul omagial inchinat profesorului WaIter Baetke la implinirea virstei de 80 de ani profesoml Kurt Rudolph atragea atenlia ~i asupra influentei gnostic-manilieice care s-a exercitat asupra lui Mahomed (Die Anfiinge Mohammeds im Lichte der Religionsgeschichte in Festschrift Walter Baetke H Bohlaus Nachfolger Weimar 1966 p 311-314 - BAl

-~~= ~- 4 R middotBh-lere Le proble middotd middot~middotlmet PUF Paris 1952 p 17 (BF)

155 ISTORIA RELIGIILOR154

hanifilgtr cum relateazi traditia mahomedmiarJ sa fi avutmai ilmlti dasciili In orice caz pare sa fj fost un om inclinat spre religiozitate Aceastii triisiitura a firii sale apare din indelungilesale meditatii prin munti iii din viziunile pe care i Ie-a pus pe seamii traditia ~ahomedani

Criza sufleteascii din care Mahomed a iCilit ineredintat de misiunea sa profetica s-a dezliintult pe Ia virata de 40 de ani Acum s-a manifestat la el 0 puternieii nevoie de singuratate de linifiIte iii meditatie $i-a ficut obiceiuI sa Be retraga in fiecare an Clte 0 luna in cavernele muntelui Hira din apropiere de Mecca Ili acolo practica 0 aseezii severa CoranuI ~i traditia mahoroedana relateazi di in aceastii vreme a avut 0 serie de viziuni care l-au umplut de groazii iii l-au faeut sa creada ca a devenit ohiectul interventiilor diavole~ti Intr-ltl astfel de viziune i-ar fi apamtinsoron ingerul Gabriel tinind in mini un poatav hrodat in care era infalluratli 0 carte Ingerull-ar fi fortat sa repete dupa el urmiitorul text care formeazii in Coran primele Mci verampJri din sura ($urah)5 numitli a singelui inchegat

Cite~te In numele Domnului tiu care a facut a tacut pe om din singe inchegat I Cite~te I Cad Domnul tau este prea bun EI este eel ce [ne-] a invatat [sa PUItam] condeiuI I-a invatat pe om ceea ce nmiddota ~tiut

(Sura 96 I-5)~

Zguduit puternic de aceastii viziune Mahomed ar fi primit din partea sotiei sale Ili a varului acesteia Waraka1

incredintarea ca este yorba de 0 revelatie dumnezeiascii iiii cii eI este alesul lui Dumnezeu pentru ca prin el poporul arab si-~i aibB scriptura sa sfinta

Tradi~ia mahomcLm3 istoriBe-te apoi rii virillnile au incetat pentrn un timp i Mahomed prada indoielilor ~i disperiirii se afIa pe pragul sinueiderii cind ar fi avut 0

noua viziune 1i 0 noui revelatie ingerul poruncindu-i acum sa propovaduiasca $i intr-adeviir Mahomed Ili-a inceput propoviduirea mai intii intre cei apropiati aisiii 1i abia dupa trei ani ~i in public

Dupa cele roai vechi traditii mahomedane aceastii propovaduire Be reducea la urmitoarele invataturi principale Dumnezeu este uruc Els-a revelat i altor profeti Jar acum cheama pe Mahomed ca sa propovaduiasca arahilor mono~ismul Dumnezeu este judecator atotputernic i apropiata lui judecatii este terihilii pentru eei pacitofili Omul ~ehuie sa Be supuna lui Dumnezeu cu toatii fiinta sa si se lase cu totul in voia lui Dumnezeu CuvintuI islam are tocmai semnificatia de renuntare cu totul fa sine ~i supunere totala ata de Dumnezeu Ca practiei rituale 1i comandamente morale Mahomed cerea fa aceasti epoca spiiliri rituale rugaciuni recitiri din Coran practishycarea dreptiitii milostenia etc

eei dintii adepti ai lui Mahomed au foat solia sa Khadija fiiceIe sale eei doi fii

5 Sura capitol din Coran 6 Coranul trad S O Isopescu (Cemauti 1912 - BA BIT) 7 Conform traditiei mahomedane Waraka ar fi fost un banif care eitind caqiJe

L~~ sfinte ale iudeilor ~i ale cre~tiniJor 3r fi trecutla_cre~tinism Nu Ie arata insi nieaieri ea ar fn~atifat isiamismuI shy

RELIGIA A RABILOR ISLAMISMUL

adoptiVi Ali fili Zaid 1i middotprietenul sau AbumiddotBah Unchiul sauMiu-Tiilih a ciiutat fJiimiddotl convinga sa renunte fa propovaduire iar un alt unchi l-a respins cu vorbe grele Propovamiddot duirea lui Mahomed arlngea insi gray interesele comercia1e ale corai1itilor care aveau in grija lor Kaaha 1i idolii din aeest templu Coraifilitii au fieut lui Mahomed 0 opozitie

indUjitii Mai inw l-au luat in ris considerlndu-l vizionar mag poet etc Apoi au pornit adevarate persecutii impotriva lui iii a adeptiJor lui din care pricini unn dinbe ace~tia au fugit in Abisinia Jar altora profetul lemiddota ingaduitsa-~i tinii in ascunll noua credintii miirturisindU-8e pe poundatii adepti ai veehii religii Pentru un limp profetul s-a viizut nevoit sa nu mai predice in public ci intr-ltl casa particulara 0 incercare de eompromis din partea lui a linifiltit lucmrile dar numai pentru 0 clipi Obosit de hartuielile CQraiilitilor Mahomed a declarat in chip solemn eli zeitiitile orailului Mecca aI-Lat almiddotUzzii 1i al-Manat sint mijlocitoare intre credinci01i i AJ1jh Curind dupi ace~ insa i 8-a pamt ca a fiicut 0 concesie prea mare iii a declarat cli a fost in~lat de diavol )lezultatul acestei reveniri a fost dezastruo8 Incercind sa propovaduiasci la Tail localitate la circa 120 km de Mecca a fost alungat cu pietre Gindul i s-a indreptat atunei catre Iathreb unde erau foarte multi evrei 1i unde invitatura sa monoteista putea gasi teren pregiitit in oarecare misura A tratat deci in aseuns cu reprezentantii aceatei localitiiti care s-au angajat sa-l apere Aflind de aceste tratative coraifitii s-au hotiirit sa-l suprime pe Mahomed Prinzind insa de veate Mahomed s-a refugiat la lathreb impreuna cu citiva discipoli mai apropiati Lucrul acesta s-a petrecut in anul 622 Fuga lui Mahomed de la Mecca la Iathreb era un evenimentde foarte mare importanta pentru ca IlU era vorb de 0 simpla fuga din fata primejdiei ci de 0 expatriere de 0 rupere a legaturilor trihalecare erau pe atunci fQarte putemice la arabi Emigrarea lui Mahomed la Iathreb poartii numele Hegira (hijra emjgrare) Ii de la aceastii data incepe era musulmana Ora~ul Iathreb a luat de acum inainte numele Medina (Madfnat ai-NoM orafilul profetului)

Acum Incepe in viaiJI ~i activilatt1 Iui Mahomed 0 nOll1 perioadiL simtitor

deosebita de cea precedentii Pma acum el fusese predicatorul unei noi religii De acum inainte accentul cade pe latura politicii Procedeaza insa cu roulta ahilitate Pune roai inw ordine in treburile interne ale or81u1ui Orinduie~teun loc de cult unde oficiaza el insufii 1i impune rugaciuni rituale fa anumite ore ale zilei Postul i milostenia sint reglementate cu amanuntime dupi exeropluI Iuat de Ia evrei Cu evreii inilifi s-a purtat bine la inceput nidajdufud sa-i converteasca la Iloua inviitiitilli~~In curlnd insa 1ia dat seama cli se inilClase iii n-a pierdut nici un pr1lej de amiddoti persecuta de a-1 micelari chiar iii de a Ie lua averile pentru a Ie imparti partizanilor sii Impotriva roeccanilor a inceput lupta prin mid hartuieli organizind atacuri impotriva caravanelor meccane care aveau drum prin apropiere de Medina De citeva ori n-a izhutit dar 0 datii a atacat 0 caravana bogata careia i-a venit fufJii in ajutor de fa Mecca 0 puternica armata de 0 mie de oameni Totuili medinezii au izbutit sa-i infrlnia pe meccani dCili erau numai 300 de oameni Este yorba de lupta de fa Badr celebrii pentru is~ti ~i care lea adus nu numai 0

bogata prada de razboi ci ~i un mare succes morallli politic In Coran se spune chiar cii 0 ceati de Ingeri au dat ajutor razhoinicilor is~ti Dupi aIte lupte 1i mai ales cu ajutorul unor aliante 1i roanevre poJitice bine chihzuite Mahomed a izbutit samiddoti supuni pe meccani care in anul 630 au G )chis de bunivoiepoqile cetatu lor in fata armatei impuniitoare Cbndusa de Mahomed hofetul s-a_pa_~sa blind eu invirli~

156 157

~

ISTORIA RELIGIILOR

hImai diva ooraillit~eli au fostmiddot omoriti Mahomed a mers Ia Kaaha a dis~B cele citeva sute de idoli caremiddot Be aflau aoolo iii a orinduit ritualul cultului in forma zicea e1 in care fusese 8Iilezat de Avraam piirintele arahilor Pentrn motive politice ~i militare ili-a ales fusi ca relledintii Medina

AnD imediat urmiitori Mahomed i-a folomt pentrn a supune pe orice cale intreaga Arahie Lucru care i-a izhutit aproape in totulIn anul632 a ficut un peIerinaj de adio la Mecca lIi a stahilit toate amanuntele cuJtului In acelalli an in ziua de 8 iunie a murit liniftit Ia locuinta sa din Medina privind ciitre cer Ili murmurind cuvinte despre paradis dupiicwn relateazii traditia mahomedanii

Indatii dupi moartea lui Mahomed a inceput procesul de glorificare a profetului ajungindu-sela un adevarat cult aI acestuia iar mormintul siu a devenit un aI doilea loc sfint dupii Mecca

b) Penonalitatea lui Mahomed De la bun inceput trehuie inlituratii acuzatia care s-a adus lui Mahomed din evul mediu pina in secolul trecut cii ar fi fost un simplu nllarlatans Astazi nimeni nu mai aduce intemeietorului islamismului 0 astfel de acuzal ie insislindu-se dimpotrivi asupra individualititii sale exceptionale 9 Iii asupra profundei sale sinceritati JO

Intr-adevar cu cit s-au extins mai mult cercetiirile aBUpra vietii lui Mahomed lji

asupra imprejuriirilor in care acesta fi-a desfa~umt activitatea eu alit au aparut mai limpede exceptionalele insu~iri prin care acest om a izhutit sa schimhe religia ~i viata unui popor aproape harhar Ceea ce a izhit in chip deosehit pe eercetatori a fost carac ternl aproape eontradictoriu aI insufjirilor cu care era inzestrat Mahomed pe de 0 parte un temperament arzator entuziast capabil de putemice elanuri pe de alta parte 0 minte rece capabilii sii dezlege cu ribdare Ilii ahilitate eele mai grele prohleme InzeBtrat eu astfel de calilii~i iii eu un extraordinar ~ilUl al realitaliior Mahomed putea sa pa~eilscii la realizarea planuriJor sale marete Sinceritatea credintei sale in misiunea sa nu 0

punem la indoiala EI va fi crezut cii a primit revelatii ~i ca are 0 mare misiune Cn vremea insa sub presiunea evenimentelor politice lIi a firii sale senzuale Mahomed a savir~it fapte in colitradiqie cu eele mai e1ementare legi ale moralei arahe ~i chiar ale moralei propriei sale religii Pentrn atingerea scopurilor sale n-a dat inapoi de Ia acte de cruzime ~i inllelatorie iar pentrn a-~i multumi senzualitatea deli avea virsta de peste 50de ani ~i-a middotintehltiatUumiddot adevarat harem easatorindu-se de 13 ori dupi momea primei SOt~o Iat daci eate adevarat ca in cele mai multe cazuri aceste ciisiitorii aveau un substrat politic I I nu eate mai putin adevarat ca pentrn unele dintre ele a hotiirit senzuashy

8 A Malvezzi Lislamismo e 14 eultura europea Florenta 1956 indeosebi cap IX II sublime ciarlatano p 291-326 (BA)

9 Maurice Gaudefroy-Demombynes Mahomet A Michel Paris 1957 p 227 (BA) 10 W Montgomery Watt Mahomet a la Meeque trad F DourviJ Payot Paris

1958p 79 (BA) 1 L Nu este exagerat a spune ca toate disatoriile lui Mahomed auavut un scop

politic afinna W Montgomery Watt cJericepiscopalian sco~ian lector de limba araba la Universitatea din Edinburgh care cauta sa explice totul in vista lui Mahomed prin imprejuririIe cconomice politice sociale etcf (Mahomet lz Mldine trad S M Guillemin ~i tVaudou Pa)otPl~5-9 p 40ll-BA)

lt


Jitatea aca de pilda clndaluat in ciisitorie pe Zainahsotia propriului siu fiu ad~pti~i2 sau cind LHI ciisiitorit eu 0 fetita de 9 ani

Desigur multi cercetitori arahizanp sint inclinati astiizi si puna astpoundel de fapte ale lui Mahomed pe seama moravuriior arahe Iii sa giiseasci tot felul de scuze pentru unele comportiiri inadmisibile ale profetulai dar rimine stahilit cii viata morala a unui inteshymeietor de religie oonteaza fome mult cind este vorha de eereetat titlurile cu care acesta Be prezintii ca trimis aI lui Dumnezeu Iii cere lumii si primeaaci invatitura sa drept reveJatie divina I

3 ORGANIZAREA $1 RASPINDlREA ISLAMISMULUI

Mahomed n-a llisat deacendenti de middotBeX maseulin ~i nu~i-a dese~nat un sueeesor De la ineeput LHlU ivit doua oonceptii cu privire Ja forma de conducere a ftatului teocratic intemeiat de profet Unii socoteau cii ar fi hine ca triburile sau oralliele sa se organizeze separat Alto care inteleseaera mai bine oonceptia lui Mahomed despre stat Iii ilii dideau seama de primejdia ren~terli vechiului sistem tribal au cerut 0 oonducere monarhlea ~i au izbtitit sii-lii impunii punctul lor de vedere Aba-Bakr care condusese uneori eeremoniile religioase in locullui Mahomed lIi se hucura de 0 stima deosehita a fost ales ca succesor sau loctiitor (khalifa) aI profetului fiind agreat de corailitii meecani De voie sau de nevoie medinezii fji a1ti nemuitumiti au prestat juramint de credinta lui AbushyBakr care a continuat eu energie opera profetului A potolit revolta trihurilor riisculate impotriva taxelor impuse de Mahomed a infrint annata hizanthlii a imparatului Heraclie Iii a supus islamismului Siria realizind astfel un proiect allui Mahomed conceput eu putin timp inainte de momea sa

Dupii momea lui Abu-Bakr (634) a urmat Omnr credinciosul discipol apropiat 111 lui Mahomed Acesta a edins li mai mult puterea polilicii a islamismului aJungind Ill

totul pe bizantini din 8iria Ii supunind Mesopotamia Persia Palestina Ii Egiptul A murit in anul 644 injunghiat in moscheea din Medina Suh urmaliul sdu Othman (Uthman) au continuat cuceririle Ii a fost supus definitiv Egiptul A murit Ii el injunghiat (656) in momentul in care citea eomnul a cami redactare definitiva Be fiieuse din initiativa sa

~ Lui Othmiin i-a urmat la califat Ali vaml ~i in aceIalii timp ginerele lui Mahomed deoarece era ciisltidrit eu Flitima poundilea aj)roietului Impotrivll aeestuia s-amiddotraacuiat insa Moavia (MuawiYadin familia Omeyya (Urriayya) guvemator al Siriei care cerea ca alegerea caIifiloaii se facii dupi merite religioase nu dupa inrudirea eu Mahomed Ali a murit lIi el injunghlat intr~ moschee MQavia se proclamase dealtfel calif inca inainte de momea lui Ali Iii ~i alesese ca reliedintii Damascul Prill aceasta Be incheia lIirul

12 Cisitoria eu Zainab bint Djahch este un roman pasional de care Coranul s-a interesat mult 0 fapti izvoriti din pasiune spune renumitul islamolog M GaudefroyshyDemombynes (op cit p 236 244)

13 Vomind despre Mahomed savantul islamolog ungur I Goldziher spune Opera sa a fost mai mare decit persoana sa (Le dogme et ta loi de lIslam trad F Arin ed noui P Geuthner Paris 1958 p 19 - BA) iar M Gaudefroy-Demombynes de~i are 0

mareconsideratie l$Dtru persoana lui Mahomed nu ezita sa insiste asupra unor vilaines p~tites histQircs din gtta aC~ltuia ~U-~e ea el a eedat ~fala nevoilo~ ~tl)~~rmampr~ mai mult sau mai pUtinflobile ale adeplLlor sai (op cit p 148)

ISTORIA REUGIILOR158

eelor patru califi ortodocli aleJili de eomunitate dintre diseipolii apropiali ai lui Mahomed sau dintre rudele acestuia -

Epoen eelor patro calm ortoaocJili sau bine indrumati eate 8000tita de istoricii juri~tii ~i teologii mahomedani ca 0 epoci patriarhalii a ialamismuJui in care califii inaltati la aeeasta demnitate prill alegere duceau 0 viata sirnplii ~i ~ eonduceau dupa principiiJe democratice euprinae in Coran_ Moavis ajunsese insi calif cu de Is sine putere gti avea sii~j asigure suceesiunea pe cale ereditara intemeind astfel dinastia Omeiazilor Principiile democratiee n-au mai fost respeetate ~i tiirile BUpUse au fost tratate din ee in ce mai rau ehlar atunei eind locuitorii lor din motive de oportunitate Be converteau

la islamism Nu putem urmiiri insa mw departe dezvoltarea islamismului de la jumatatea seooshy

luJui al VII-lea inaintel4 deoareee aceasta este foarte complicata ~i mai mult politieii facind parte de drept din istona generali Este destul sa amintim principiul lui Mahomed Ipotrivit caruia cei de alta credinta trebuiau convertiti facuti robi sau p~i sii pliiteasci tribut Turen convertiti la islamism au devenit cei mai zelo~i apiiriitori l1i propagatori ai non religii In Orient islamismul a patruns in India in China in insulele Malaeziei ajungind sa numere astazi in lumea intreaga circa 600 de milioane de adepti

4 IZVOARELE DE CREDTNTA ALE ISLAMISMULUI

a) Comnul Este discutie daea Mahomed a ~tiut sa scrie ~i sa citeasca_ Totu~i teza analfahetismului lui Mahomed sustinuta chiar de majoritatea musulmanilor nu mai intilne~te prea multi aderenti printre cercetiitori Daeil Mahomed a SpUB el insu~i despre sine cit este un neinviitat aceasta nu se referea la ne~tiinta sa de carte ci la nepriceshyperea sa in problemele teologice adica la faptul cii flu ullo~lea rcvelalia iuticomiddotcICitiniL

Exista deci 0 cvasi-eertitudine ca Mahomed n-a fost analfahet spune prof Regis Blacherel5 Mahomed a avut griji insii co invatiitura sa sii fie ixata in scm de secreshytarn I sau Zaid Acesta a notat mesajele profetului pe pergament bucati de scindura omoplat de ciimiIi etc Dupa moartea profetului primli trei califi au strins cu grija aceste insemniiri lli Ie-au redactat sub titlul Al Quriin (recitare sau ceea ce trebuie citit) Mentul __cel mai mare in _redactarea Coranllui a revenit califului Othmiin care - avind in mina un bun manuscrisl6 li confruntindu-l eu ahe texte a transcris Coranul en propria sa mini lli a pus sa serarda toate celelalte variante pentru ca sii existe 0 editie unitara a cartraquo sfinte mahomedane_ Editia aceasta a mai fost reviizuta in vremea califilor Omeiazi totu~i mahomedanismul cOllBiderii ca dogma ca forma actualii a Coranului este exact aceea data de Othman

14 Pentru 0 altfel de prezentare R Mantran Lexpansion musulmane (VII-eshyX[- siecJes) PUF Paris 1969 334 p (BA BFI) P M Holt (ed) The Cambnmiddotdge History of [slam 2 vol The University Press Cambridge 1970 XVIlI+815 p (I) XXVI+966 p (II) (BA) D Sourde La genese de I[slam et les premieres conquetes arabes in R Folz (ed) De L antiquitt au monde medieval (Coil Peuples et civilisations) PUFParis1972p187-239 (pound1) shy

150p cit p 32 - - -middotFgt-- r - shy16 Manuscrisul piistrat de una dintre sOlille lui Mahomed Hafshah fnea lui Omar_

RELlGIAARABILORISLAMISMUL

In forma actualii Coranul se prezintii ca 0 lucrare mai putin voluminoUi dedt Vechiul Testament ~i se compune din 114 capitole nurnite sure (s6mh) impirlite i aeeatea in 6 219 vereete La redactarea Coranului i Is implirtirea sa in sure nu 8-8 tinut seama insii de continut ci s-a avut in vedere un criteriu cu totul exterior punindu-ee Is inceput surele mai lungi Jili cafre sftriit cele foarte scurte unele numai de citeva velsete In cuprinsul acelei3l1i sure au fost puse versete care trateaza chestiuni diferite liIi flira legiitura intre ele_ Reclactorii au avut grija numoi sa mentioneze cu destulii aprOxirnatie care sure sint din perioada meccana a activitiitii profetului liIi care din cea medinezii17

Forma literara a Coranului eate in ceo mai mare parte aceea a prozei ritmate Dintr~ diferitele sure ale Coranului cele mm des recitate sint prima ~i a 92-a_ Cea dintU este foarte scurta liIi are in islamism valoarea pe care 0 are Tatal nostru n cr~tinism fiind recitata in toate imprejuriirile vietii Cealalta eate un fel de ere musidman oorte 8curt

bull bull TIiIloonC18 Importanta Coranului in islarnism este foarte mare 18

bull EI servelite en bazii nu numai a doctrinei ~i vietii religioase ei ~i a culturii mahomedane in general Elevii din icolile elementare ale tiirilor mahomedane invata sii recite Coranul oi sint e1evi silitori care il pot recita in intregime Recitarea Coranului are dealtfel la mahomedani oi 0 valoare liturgica Se recita sau se platellte sii se recite din Coran pentru rudele decedate sau pentro ampinti Recitarea se face dupa anumite reguli pe un ton intermediar intre recitarea propriuzisii ~i cintare

b) Hadith Pe linga Coran islamismul are un al doilea izvbr doctrinar- nmnit Hadith (comunicare istorisire) fonnat din diferitele relatiiri traditionale codificate In secolul al ll-lea al erei mahomedane Deoarece CoranuJ nu cuprindea DOrme de comportare pentru toate imprejuriirile religioase sociale juridice etc in carc S-at fi gash credincioii s-a recurs la traditille orale cautindu--bltO 11 se afla Ie ]a perOOllelc apropilk

de Mahomed indeosebi de la ~a SOlia favorita a acestuia fclul de eomportare (surtnalt)

aI profetului in astfel de imprejuriiri De excmplu in Coran se prevedeau rugiiciuni spiiliiri rituale etc dar nu Be prescria iii ritul care trchuia implinit felul cum trebuia J Be procedeze De asemenea pentru chestiuniJe juridiee erau in Coran numai cite va aute de versete dind inatructiuni pentru cazurile concrete care s-au ivit in aCtivitatea lui Mahomed Riimineau insii nenumiirate alte raporturi juridice in care cieilmeio~li crau Iipsiti de un text sau de 0 indrumare canonicii Pentru astfel de caznri B-a recurs la tra diiiile orale care cu vremea s-au inmultit enorm ~i au inceput sii acopere eu autoritatea profetului tot felul de fantezii sau conceptraquo politice Ji religioase De acec s-a simiit

17 Lucrul acesta este foarte important deoarece putem urmiiri schimbarea care _ produs nu numai in conlinutul revelalillor d i in forma lor De uude in perio ~a meceana Mahomed avea aproape numai preoeupari reJigioase ~i reveiatiiJe sale di _a a

lin d bull dmiddot patauf onna unor versun scurte VloaJe pee avmt poetiC In penoa a moumezii revel till au ca obiect mai mult chestiuni politice juridice morale hiirluieli eu evreu i Cr atin~ etc iar forma devine greoaielipsita de avint ~i frumusete poetica e u

~8 utem c-para locol Coranul~ in sigtlemul reli~os _aJ isl~ismului co acela 1 lUI HrlstOS In middotcretuusm el este revelapa lUI Dumnezeu in timp ~l~lgtagtiu sP A Schimmel (Isam in BllfekermiddotWidengrenHistoria II p_173) un

~fi shy

I

160 161 ISTORIA RELlGIILOR

nev)ia~nei trien a traditill~r pentru identificarea celor vrednice d~-~e Din sutele de mii de tiaditii care eireulau comentatori eelehri ca Bokhllri (m 870) Muslim (m875) ~i altii au sees un numiir restrins de traditii autentice pe care le-au intiirit cu indicarea Jirului de persoane prin care acestea au fost transmise Totu~i eu cit ne depirtam mai mult de inceputurile islamismului cu aDt este mai mare nesiguranta cu prime Ia autenshyticitatea relatiirilor tradi-ponale Ceea ce nu inseamna ci aceste relatiiri traditionale in ansamhlul lor n-ar fi avut 0 influenti considerahiJi asupra islamismului li n-ar sem inca li astizi la cunoalterea cit mai adinciti a curentelor religioase din primele secole

ale islamismului Dar nici Coranul iii nici Hadrth n-au putut fi considerate ca suficiente pentru a

lamun pe credincioli in toate iroprejuririJe mai ales ea unele locuri din Coran erau obscure san Be contrazieeau cu nnele traditii De aceea in secolele al II-lea li aI ill-lea ale erei musulmane au apiirut comentatori renumiti ai izvoarelor doctrinare maliomedane ca Abu Hanifa din Kufa (m 6) Malik din Medina (715-796) al-Shiifii din Siria (767shy820) Iji Ahmed hen Hanbal din Bagdad (780-855) Comentariile lor nu diferii prea mult intre ele numai eii unele sint mai libere i a1tele mai rigoriste in interpretarea textelor Totui mahomedanii ortodocli de mai tlrziu (sunnitii) adica aceia care acceptau coleqiile oficiale de traditii s-au iropiirtit in hanuiti rnalikiti ~afiiti ~i hanhaliti

c) Igmii Pentm chcstiunile mai noi p~ntnl care nu se gaseau texte in Coran Ii in Hadith lji pentru care eomentatorii amintiti mai sus n-au dat vreu norma de urmat 8-a recurs la consensul cruditilor musulmani dintr-o anumita epoca Acest consens poarta numele igmii fi se intemeiaza mai ales pe 0 traditie celebra dupa care Mahomed ar fi spus Comunitatea mea nu va fi niciodata de aeord asupra unei erori Procedeul prin GUC d)durii jlamisJIlllllli ~~ot norm pntrll ca7urile noi se cheama qiyas analogia cazurilor rnai noi cu altele mai veehi

5 DOCTRINA ISLAMICA

Islamismul este un sincretism spune renumitul specialist Maurice GaudefroyshyDemornbynesl9 bull Intr-adevar doctrina islamicii eate un amestee de clemente religioase duerit ca provenientii~i faeturii Cele mai multe dintre acesteamiddotau fost luate de Mahmoed din iudaism din Bihlie Ii din Tamud altele din cre~tinismdin traditia periJor lji din vechiJe traditii ale arabilor

Teologia mahomedana ortodoxa este rezumatii in doua formule dintre care una foarte seurti shahada eate formata din initialele cuvintelor care compun cunoseuta formula Nu este Dumnezeu afara de Allah Iii Mahomed eate profetul sau Cealaltii formula mai dezvoltatii este 0 adevarati miirturisire de credinta a islamismului Redactarea acesteia este atribuita lui Mahomed dar in realitate ea s-a format intr-o lungii

19 Les institutions musulmanes ed a lll-a Flarnmarion Paris 1958 p_ 14 (BA) Nu numai CoranuJ spune M middotGaudefroy-Demombynes a fost influenlat de Biblie ci ~i tradilia musulmanii care este patrunsa de iudeo-cre~tinism (ibidem p 31)_ Cf W RudofiDie Abhiingigkeit des Korans vom Judentum und Christen tum W Kohlhammer

_ SluttgarL ~ 922 VIIlt9~g~IT) J Jomier Bi~Je et Coran Les-middotUi~G1kcerf Pgtris 1959149 p (BF)

RELIGIA ARABILOR_ ISLAM1SMUl

perioadi de tirop_ Aceastii formuli afinnii ~edhta in Dnmnez~u inferi profeti e-ikli sEinte ~i viata viitoare

a) Dumnczcu Dogma esentialimiddota islamiamului elite aceea a unicititD lui Dumneshyzeu20

bull Suh infIuent-a iudaismului ~i a creiltinismului Mahorned a ciutat sa spiritualishyzeze ideea pe care arabraquo ~i-o ficesu despre zeul lor suprern Allih dar n-a izhutit dedt intr-o mica miBuri Ideea de Dnmnezeu pe care Mabomed 1nsuli 0 avea Ia Mecca era 8la cum reiese din Coran antropomorfici ~i deci inferioari Antropomorfiamul aeesta 8-a mai atenuat cu vremea mai ales in perioada medinezi

ll1BUiriJe atrihuite lui DulIlPezeu sint acele8li en in mozaism iii cre~tinism dar mahomedanii le-au rinduit dupa importanta formind diferite grope de atrihute eteme Toate aeeate atribute cuprinse fie in Coran fie in Hadith sint in numir4e 99 Ii mahomeshydanii trehuie sa Ie cunoasca ~i sa Ie recite en ajutorul unor mitinii (tcsbih) cu 99 de miirgele21 bull t

In virtutea atrihutelor sale Dumnezeu este considerat de Mahomed drept creator allumii li al oameniJor stiipin al universului iii providentiator milostiv EI a creat lumea dintr-un fum care umplea spatin Ordinea creatiei a fost urmitoarea apa pimlntul rnuntii viettJitoarele i in sfirit omu

Dar de la conceptia inalta a atotputerniciei lui Dumnezeu ~i a libertatii divine Mahomed a ajuns la conceptia inferioarii a predestinatiei care face obiectul discutiilor dintre teologii musulrnani inca din primul secol al erei musulmane Faptele oamenilor nu mnt libere Allah insuli creeazii faptele oamenilor ~i oamenii ~umai Ie executii in mod fatal inevitabilll Totui teologii rnusulmani admit ca omul pastreaza posibilitatea de a fi condam~at sau rasplatil dupa ceea ce a dohindit kasaba in vderea judeciitii de pe urma 13 bull Ba chiar mai mult teologii musulmani modernilti au ajuns la eonceptia

20 lnsistind asupra unitali absolute a lui nUlllnaeu Coranu $lt ridici mpotriva vechiului politeisrn arab ~i impotriva oridirei fom)e de politeism nu impotrlva dogmei cre~tine a Sfintei Treiroi deoarece in cre~tinism se marturise~te un Dumnezeu in trei persoane nu trei Dumnezei Coranul spune D Masson nu ataca nicidecum dogma Trinitatii ~i tntntpiirii asecta eum Ie miirtunse~te Biserica Coranul se ridica iropotriva unui politeism de forma triplii ~i iropotriva unei forme de generaliune incompatibila cu noliunea de un Dumnezeu unk ~i imaterial (Le Caran et la Revelation jluUochrttienne Etudes comparatives vol I A Maisonneuve Paris 1958 p 87 middotBCi]-SDU) Niro12~ mai gtpune D Masson nu se opune in defmitiv dUpa Coran cal1sus sii fit considerat drept Cuvintul ve~nic Cititorul Coranului nu Va gasi in acesta negarea formala ~i

explicitii a dogmei tntrupiirii a~a cum este ea propovaduita de teologii qetini (ibidem p_ 213)

21 Pe baza textelor eoranice in care 5e spune ea Dumnezeu posed a numele eele mai frumoase (VIII 180 XVII 110) tradilia musulmana atribuie lui Dumnezeu 99 de nume frumoasc Teologii insa ~i roai ales misticii musuhnani in dorinJa de a patntnde rnai adinc in cunoa~terea lui Dumnezeu s-au intrebat daca nu exista un nume suprem care sa exprime pe toate celelalte De aiei 0 intreaga literatura teologica ~i mistica iar in pietatea popuJara aluneearea spre superstilie secti magie acordindu-se numelui lui Dumnezeu puterea lui Dumnezeu insu~i ~i folosindu-se tot felul de talismane legate de acest riullle (G C Anawati Le nom supreme de Dietl in vol Etudes de philosophie murulmJ11e J Vrin Paris 1974 p_ 381-432 - BAl ~

_ ---l~ __22 Sura VI125 Cf XXV 9 XXX 28 IX 15 139_ 23 D Masson opbulliiit vol II p 674

II - blana Religiilor


pe care 0 gasim in cretiniam ~i potrivit cireia omul eete colahoratorul lui Dumnezeu Ia imbunlitiitirea lumii omul avind ded partea sa de responsahilitate in lumea moderna

activa in care traim azi b) Ingerii sint dupa conceptia islamica creati de Dumnezeu din lumina Ei au

misiunea sa laude pe Dumnezeu ~i sa duca oamenilor poruncile Lui Ciipeterua lor oeste Gabriel (Jibn1) eel care s-a aratat lui Mabomed in muntele Hira transmitindu-i apoi revelatia divina Alti ingeri au diferite alte misiuni speciale De pildii 15riifil va suna din trimhit invierea mortilor la judecata de apoi Un loc deosebit il are ~i lblfs ingerula ciizut ca i Lucifer in pacatul trufiei neacceptind sii se prostemeze in filta lui Adam la porunca lui Dumnezeu Credinta in ingeri este foarte importantii esentiala in islamism

o mare importanta are in islamism ~i credinta in spirite (jinnJ fiinte create de Dumnezeu din foe Ca ~i ingerii jinnii sint impiirtiti in buni i rai Cei mai multi dinJre ei sint insa rai i au conducator pe Ihlis ingerul ciizut Credinta in spirite este desigur o reminiscen tii a vechiului piiginism arab credinta care fiind prea inradacinata ii bull 9por

Mahomed n-a avut curajul sau n-a putut S-Q inliiture

c) Profefii sint oameni ale~i de Dumnezeu dintre cei mai buni credincio~i ~i primind sarcini de mare irnportanta Ei smt de doua feluri profeti (nabO ii trirniili ai lui Dumneshyzen catre oameni (rwill) Cei dintii au misiunea sa pastreze neatinsli adevarata credinta sau S-Q reinnoiasca ceilalti au misinnea speciala sa converteasca pe necredincio~i i sa transmita revelatia Numarul lor este foarte mare Coranul nume~te 25 de profeti ~i trimii dar dupa traditie numarullor trece de 0 sutii de mii Toti aceltia au dat oamenishylor carti care insa s-au pierdut Dintre ei ase sint considerati ca principali li anume

24 Adam Noe Avraam Moise care a dat evreilor Tora Iisus care a adus Evanghelia

gti in slUit Mahomed Ultllllul i eel mai mare pwfel tn Coran Mahomcf este chinr

numit Kharom (pecete sigiliu) el incheind irul profetilorshy

d) Carf ile 5finte Credinta in carti sfinte formeaza 0 alta dogma in islamism Mahomed considera IIi Biblia drept 0 carte sfinta dar falsificata de evrei i de creltini Cartile sfinte sint dupa inviitatura islamica opere ale profetilor ~i trirnililor lui Dumneshyzen carora Ii 8-a comunicat mai exact Ii s-a dictat textul Coranulqi dupa exemplarul

24 Despre lisus Mahomed vorbe~te cu un respect deosebit numindu-L Cuvintul lui Dumnezeu ~i admitind n~terea Sa supranaturala din SImta Fecioara Maria Bunashyvestire este a5tfel descrisa in Coran tngerii mai zisera 0 Maria Dumnezeu i~i veste~te cuvintuJ (ce vine) de la EI Numele Lui va fi Messia Iisus fiul Mariei Maret (va fi el) in lumea de acum ~i cea de apoi ~i va fi aproape (de Dumnezeu) (III 40) Iar in alta parte se spune ca Mesia Iisus fiul Mariei este un trimis allui Dumnezeu ~i cuvintu Sau pc care l-a pus in Maria ~i duhul Sau (IV 169) tn alte capitole ale Coranului se vorbe~te ~i despre unele minuni ale Mintuitorului facute inca din copilirie tn celebra Sura amesei este povestit in chip fantezist episodul Cinei celei de taina tn aceasta sura (a V-a) Mabomed vorbe~te despre 0 ma5a trimisa din cer in urma rugidunii lui lisus Moartea lui Iisus 0 explica dochetic crezind ca nu lisus ci altcineva a suferit rastignirea Ei insa nu L-au omorit ~i nu L-au rastignit ci pe altul care Ii se parea asemenea Iar pe lisus Dumnezeu L-a ridicat la ~ne did Dumnezeu este puternic ln~e1ept (IV 156) tn predica Sa listS ar fi uunlat v rea lu~ Mah-- - ~ tn cest sens au interpretat teologii musulmani textele din Noul Testament privitoare Ia Paradet

RELIGIA ARABILOR ISLAMlSMUL

ceresc ai aCesfuia Cad Coranul cartea sfinta prin excelenta elite in conceptia islamica necreat ~i venic In prima parte a activitlitn sale de la Mecca Mahomed il numea chiar miqoor puterea care lirniteaza iruii atotputernicia lui Dumnezeu Comurucat lui Mahomed prin ingerul Gabriel Coranul cuprinde revelslia perfecta intreaga a Cartn venice Prin aparitia Coranului la sfiritul iirului de ciiIti sfinte acesta abroga toate celelalte carti sfinte care sint incomplete rau intelese i faJirificate

e) EshatologW Foarte irnportanta in teologia mabomedanli eshatologia este vag expusa in Coran l1i plina de elemente iudaice i creitine Traditia a completat insii mai Urziu dogma isIamica despre viata vUtoare Astlel dupa moarte sufletele merg la un fel de judecata particulara in fata ingerilor Nakir l1i Munkar celor bum ar~tindu-Ii-se raiul li celor rai iadu Dupa aceea sufletele rlimin in mormint intr-un fel de b~tie sau somn al mortii pina in ziua judecatn de apoi Sufletele profetilor i ale martirilot sint scutite de aeeasta anticamera mergind direct in paradis Ziua judecatii va fi precedatii de minuni i semne apocaliptice intre care i aparitia unui fel de AntihriBt monstru eu un singur ochi ~i calare pe un asin Va vern insa Mahdf eel condus de Allah un fel de Mesia islamic care va eonverti lumea la isIamism ~i va aduce dreptate8 l1i ordinea pe pamintlS bull

Iisus insuii va cobon din cer liIi se va arata oamcnilor la moscheea din Damasc dupa care va ucide pe Antihrist Ii va ramine patruzeci de ani pe pawnt aducind pace intre oameni li intre anirnale La judecata de apoi care se va face in fata lui Allilh faptele oamenilor vor fi eintiirite pe 0 balanta i apoi sufletele vor trece pe un pod rnai subtire dedt firul de pir ~i declt tairul sabiei Cd buni vor trece pe pod iute (~ fulgerol cd rai se vor prahuliii in iad Se pare eli exista in islamisrn liIi credinta intr-un loc intermediar araf un fel de purgatoriu unde merg cei a ciiror halantii a stat in echilihru Probahil influentii din religia perlilor

I In ceea ce privelle railll Ili iadul falltezia aralia a inventat lol felul de placeri I senzuale sau de chinuri groaznice Teologii musulmani de mai tiniu dinduf1i seama de

I I natura vechilor conceptii ale eshatologiei islamice in contrast eu dogma spiritualitatii lui

Dumnezeu au cautat sa expliee alegorie pasajele din Coran privitoare Ia proverbialele plaeeri ale raiului islamic i au introdus in eshatologia islamic a lli un element spiritual potrivit eiiruia eei ee vor merge in paradis vor avea fericirea de a contempla pe Dumnezeu

~ ~

Asupra ve~niciei pedepselor celor rai teologii musulmani nu sint toti de acord Mahomed insu~i n-a fost deajuns de lamurit in aceasta chestiune socotind in general chinurile iadului ca fiind flira sfirit dar llisind sa se inteleaga cii Dumnezeu in intelepeiunea Sa poate hotm ~i altfel Dupa piirerea unor teologi musuImani insli iadul intreg va fi depopulat treptat fili va inceta sa mai existe ajungindu-se astfella credinta conaolanta care a ademenit i pe Unll teologi crel1tini intr-o revenire la Dumnezeu a tuturor oamenilor_ In general insa interpretii modemi Bi Coranului dau mai mica irnportanta partilor din Coran pri~toare la eshatologie

j shy _ 1~loTr~lbin LImam cache et la renovation de lhomme en thtalogie schijte in EranosJahrbuch Bantl XXVIII 1959p 47-108 (BA)

164 I ISTORlA RELlGIILOR RELlGIA ARABILOR ISLAMISMUL 165I

begea islamicar~_ 6 LEGEIISLAMICA - - -- shyII anlllne oh~ YIlQ (S

~ato htUia moral) condannah~ ~CQllIanda ) itnParte iaptele oamenilor in mai multe categorii

Intre faPtele e l1llIt~ise te ingaduite (Ii deci indiferente din punct de vedere ohligatii rituale ohligatotij mllsuhn pe car ltnp bull

ane Ii an e 1lI0rali use tuturor aedincioilor sint COnBIderate crnCl Itamad- ullle - ~tii llI-L -1 din an fjll peerin lIl~ti omedani Ie conaidera drept pn ere tel

ilju Ia h Slrea cr l~ bull _I bull tuala stula) Mart 4Y1ecClt La eumtel rugiclunea IUUostema n poDumneze~ ~lrea credill1ei - aCea1ea unii teologi rnai adauga i riiZboiul mnt 01 ___ ii de Alh se face Wlfll ~1 in alte bull -8ll iii lt h Prm rostirea fonnulei ahoda (6hah4da) Nu cate hundul fie cei din middot1lIlprejUt-iti ad degllled ea1eprofetul sau Ea se rostelte Ia intrarea in tuImiddot - JlUuJmiddot ar Ill fi

Ul sa 0 poaLt III trehu aJ ales cind se apropie moartea Atuna e munshyMl_I_- eclta le 8iUYfC care Ii Vor J apol UAo bull 0 rosteasca necontenit pentru ca sufletul deceda-

Ua p Y I 11 f- - N u exista in llllIuJ inte ara greleala in fata infricoatotilor ingen Nakir 11 primei m- 1S1ant~ Iogatoriu

I-middotUCI~ ad 0 c spune romanO-cat Ii ce lntei erelljonie reJoasii care sa consfinteascii momentul 0 Cll I cu ~

ClfCumclZla ca un tf ill promiddot atit maJ pu~n 0 forma de pecetlUlre sau cum ar as eJ d stan II se poate face de la e tit d- f~ j_ll de confirmare a eredintei Unii au socotit

Vlnlta d ara hlig h) R e 7 zij nlCI un temei deoarece aceasta nu este 0 atoneugacunea e p - 1 de cinci ori pe zi la rUuala (saj tna a 15 ani M 26 M anUmit t) d h h t shyeeca odul -I e Ore d eoSe it de importantii in islamism tre me rostl a nu I e p f prlVltor la cult freh cUlIl ae ~re er1njii in comun cu alti credinciofll fll cu fata spre adu - Du lIe a - aa1llr I I

sa UI tnnezeu a llleIl1 e~te ntgaciunea rituala il yom arata in capito u danul ill Se d tlOllihn - d I dshyo poate falt I e0Set ca nlgikiun~1 ritnala are un caracter e all a1 I) orle )Lfgtle deugaclunea particul _ tlfllp e ntgaciunea particulara (duii) pe care rnahomeshy ara III bull once fOrIlla eate 0 invoonce loc in oriee Iimha i fara vreo ingradire ritualii

c) Milost care ap6ntana a lui DUJllilezeu fli Be poate face suh enla (zak- succesom sal suh fat 1ac I I degrma Ull a Sal il ed d or agnco e viteor Ul feJ d lIC or ) a fost reglementata de Mahom ill etel d aUrul e lln d

VI ~ e turuU care nu Ul ~gill P0lilt legal proportionalperceput asupra pro use-nu clfcuJau~i care ralll~r~ucolosi~Ulii-marpoundurilor Nu erau insa impozabil~deeit~tri~se erau apoi foJosite ~_ell tUnp d la Vleo muncii oarecare fli metalele i marfunle care mstitutii religiollSe mu III diverae e Un an in stiipinirea aceluiafli proprietar Bunutile au renuntat insa Ja aUIrnane Pe scopuri de hinefaeere pentru intre+inerea eventualelor acest f 1 111t-u _ _ t

toate stateJe cu atit mai e de itn ra~hoiul sfint etc Statele mode~e musu~ane In afara de aceasta Ill~)t eu eitO~lt 1 au adoptat sistemul de impozlte ohlnUlt ~

milOstelli ce~ dintii era ohl-toriu numai pentru mahomedam ------- e opound ial- liiQ bull fi ialshye a mai existi un fel de milosteDle neo IC a26 L

bull mltbull 1middot-- a se_roage cu - cPlilm u_ _ gt c lc~~ P~a ~ e ~homcd ltltlt=~ iondu m ~b~b lta_a find do pc ~c pcn=1bullbull pen bull ___unitatea national ii Politica a _ b~cca centrul reUgios al IS _

oliligatorie totuli care se plate~te in natura sau in hani ~ Be practiCi oW ales La s1iiitul postului precum ~i mllostenia henevolii

d) Poamptul (Jlaum) cate ohligatoriu de Ia virsta de14 ani in sus- Sint seutiti de post hitrinii femelle insircinate Ii cele care aliipteazi copii cilitorii Ii soldato in timp de rAzhoi Acetia din unna p9t lIi1i facii altadatii postul ohligatoriu sau iii pliteasci in schimb 0 suma de bani Postul mUllulman dureaza 0 luna luna Ramadan cind profetul ar fi avut primele revelatii Postul incepe in fiecare zi in zori exact in momentul cind este destulii iumina pentrU a se putea deosebi un fir aIh de unul nepu ~i dureazii pin seam dupa apusul soarelui In tot acest timp credinciosul musulman nu are voie sa manmce nimic wei 8a bea sa miroase pariumuri sa fumeze sau sa ~ii contact sexual Noaptea insa toate acestea sint ingiduite Este uor de inchiphlt ci ~~oarea unw ~el de post este destul de micii In cecace Privellte trupul omenesc aceatpost devine uneori un chin ingrozitor deoarece musulmanii folosind un calendar Iunar l7

luna Ramadb cade uneori vara In aceste conditii interzicerea de a se hea api limp de 15-16 ore in regiunile tropicale mai ales este intr-adevlir ingrozitoare Totuili postul RaJnadlin eBte

inci destul de mult reepectat in Illmea islamiciL

e) Pelennajul la Mecca (hadji) dateazii din epoca preislamica iii a fost piistrat de Mahomed datoritii prestigiului pe care aeeastii traditie 0 avea printre arahi ca i datoritii faptului ca prin el izhutea sa melltlni unitatea politica ~i religioasa a unei populato atit de impriiitiate Musulmanii sin t ohligati sa faea pelerinaj~1a Mecca ce putin 0 dati in viatiL Femeile nu pot merge Ia Mecca dedt insotite de BOtuI lor sau de 0 ruda apropiatii Cei bolnavi pot trimite pe altcineva in locul lor cu conditia sa-i pliiteasca toate cheltuielile Cei care nu pot face acest lucru din motive foarte serioase trebuie sa faei in sehimb un act de milosteniesau sa posteasci

f) Riizboul sftnt (djihiid) nu este 0 obligatie individuali cum sint cele precedente ci 0 datorie a comunitatii musulmane care trebuie sa Iupte cu necredinciolii i sa riepinshydeascii islamismul Cel ce moare intr-unastfel de riizboi merge de-a dreptul in rai flira sa mai Ilfltepte judecata de apoi Necredincioii bebuie mai lnw instruiti fi invitatila islamism Dacii refuzii se va porni cu razboi impotriva lor Capitularea acestora flira convertire duce Ia un batat in virtutea ciiruia invinii ifli piBtreaz(i bun~e reIigia l obiceiurile lor Jar pliitesc 0 anumitii taxi Daca rezistii dar sint apoi invin~i~i q~vin proprietatea invingitorilor cu toate hunurile lor Musulmanii pot sa-i omoaxe sa-i traruonne in sclavi sa Ie riipeasci femelle ~i copiii etc

Prill astfel de razhoaie sfinte au izbutit musulmanii sa raspirideasci islamismul fli sa creeze doua inIperii dintre celemaiintinsedinciteBecunoscinistorieCalifatul arah fi Imperiul otoman

Obligatia religioasa a riizhoiului mnt a incetat insa sa mai elC~ ca aiUe pentru statele modeme musulmane

27 Calendarulmusulman se conduce dupa mifcarea Lunii in jurul pamlntului nu dtipii mifcareamiddotPiimintuIui in JUJUl Soarelui ~i astfel acest calendar are 12 luni Qe~it _ a gtlol ~~

- - 29 ~i 30 de zile in totalmiddot3M de zile ~ ~

167 ISTORIA RELIG~ILOR166

g) Alte pre3cripfii ale legii islamice Pe Iinp obligatille principale expuse mai sus legea islamicii intpune credinciOl~ilor 0 multime de restric-pi in ceea ce privete viata de toate zilele8 AceHtea au caracter religios i juridic in acelai timp i sint respectate inci fili acumin chip riguros in unele tiri mueulmane

AstleI leges islamici oprete coneumarea emu de pore fili a animalelor care n-au f08t uciBe Is matoare inteniee biuturile alcooliee oondarnna jocurile de noroc i camata dar mm eu seama di 0 importanti deosebita reglementirii raporturilor juridice dintre memhrii farniliei Poligamia este admisli musulmanului liber fiindu-i ingiduit sii aibi patru solD iar sclavului numai doua Cisiitoria nu are caraeter religios Ea conata dintr-un contract cu doi martori Is incbeierea cimia femcia nu este de fati dar ii are un reprezentant Acesta trateaza indeosehi problema dotei pe care ginerele trebuiea-o dea miresei nn invers cum se intimpli la noi Femcia nu se poate cisitori in nici un caz cu un barbat de alta credinti Barbatul se poate cisitori cu 0 femeie cretini sau evreicii deoarece acestea aparpn religillOr care au scripturi sfinte Dezlegarea ciisitoriei se paste face cu mare uurinti in ceea ce il privelte pe barbat Acestuia ii este suficient sa spuni sotiei sale de trei ori te repudielJ ~i cisiitoria eHte dezlegati Reciisitorirea cu femeia repudiata in felul acesta este aspru criticati de colile de interpretare a dreptului musulman Femeia are asigurate prin legea islarnicii drepturile asupra averii sale proprii i cbiar asupra dotei pe care a primit-o V oalul negro pe care iI poartii pe fati musulmanele ori~ence nu eate prescris de Coran EI a fost 1a inceput 0 distinctie a 8OtiiIor lui Mahomed apoi 8-a extins ~i Ia alte femci In familie tatil are dupa legea islamica 0

autoritate ah80luti Totu~i legea atahile~te cu amanuntime datoriile piirintiIor fata de copp i invera precum ~i regulile de unnat in privinta tutelei asupra orfanilor Legea talionului atlt de des intilniti la vechii semiti a foat mentinuta ~i de legea islamicii dar indulciti prin di8pozi~ia potcivit ciireia in annrllite imprejuriiri vin(lvatul poate sciipa de pedeapsi platind 0 arnenda oorespuruitoare

Legea islamicii a dominat viata popoarelor musulmane secole de-a rindul dar in vremea noastra lucrurile s-liu mai schimhat Statele musulmane au treeut prin importanshyte transfonniiri de ordin politic juridic fli social care fae ca legea musubnana sa-i piardii in foarte muIte privinte importanta pe care a avut-o cindva

~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE

Impletirea elementului politic en eel religios in islamism a fiieut sa se iveascii foarte eunnd tot felul de dezbiniri intre credincioi ajungindu6e cu vremea la 0 intreaga serie de schisme i secte mabomedane La aceasta a eontrihuit Ii raspindirea islamismului afara din Arabia diferitele popoare devenite ialamice ineuliinduii nona religie fiecare in (elul Biu Ne yom opri insi fGaile putin numai la achiamele i seetele mai importante

-t-lidiJ1li (rebelliU

) au fost la inceput un grup devreo 12 000 de credincio~i care s-au separat de eomunitate peehestiunea alegerii califului dupa uciderea lui OthmlUl

28 N Mitru Morala islamica oglindita in lucrarea AulAOyoc a lui Manuel al Imiddotlea Paleologul (1391-1425) iri Ortodoxia XXV (1972) nr 3 p 459-474 D

~middotmiddot5oare~ Srtuafia femei in islamism ~i cre~tinism in Studii Teologice IX(1957) ni -- 3-4 p 244-251


(656) ECUiean sii ae aleagi- ca1iful de cam tOliCiedincio~ii i nu neapiirat dintre mdele profetului san din trihul oor~iplor ci pentru mente religioase De asemenea ei cereau ca mandatul de calif Bii fie revocahil in cazul ci persoana aleaBli in aceaata demnitate HI arata apoi nevrednica Ieiti din oonsideratu de ordin politic schisma haridjitii 8-Il transiomlat eu vremea intr-o adeviirati secti fonnulindu-ltii dogme noi deosehite de aeelea ale sunnifilor ~dici ale musulmanilor ortoooci Caraeteristie haridji PIor em rigorismullor

-yen-~~Jsectan-pi) Bint partizanii lui All care it aleaeaera calif i care CD vremea au guns Bii fonneze i ei 0 secti mult mm importBnti decit aceea a haridjitiJor $iitii au atrihuit lui Ali 0 cinstire egali eu aceea datorati lui Mahomed Din Hadith n-au acceptat

1lt decit acele ielstiri traditionale care proveneau de Is Ali de Iii Fiitima Ifi de Is descendenshylii acestora Cum insli descendentu lui Ali ae stingeau unul cite unul iIiri posibilitatea de a inlitura pe Omeiazi utu probahil sub inlluenta mesianismuJui iampdeo-laquoetin i-au pns toati nadejdea in venirea unui imam descendent din Ali care ati ascuns undeva ~i va apiirea Is momentul oportun pentru a restahili dreptatea i pa~ Eate irnamul Mahdi care face figurii de Mesia in aecta iiti

-t $iismul s-a ramificat eu vremea in numeroase secte Diotre acestea mai importanti eate seeta ismailitilQT care a jueat un mare rol in iatoria Africii de Nord i in Orient in timpul cruciadelor Seeta are un caracter secret Memhrii sectei sint impartiti in grade fi trebuie si suporte anumite i~itieri rel~ase Interpreteaza Coranul in chip alegoric Un persan neoplatonic Abdalliih ibn Maimun a dat un fundament fil080fic doctrinei iamailite

Ismailismul a dat naJtere la nndul sau mai multor ramificatii mai multor sec~ Intre acestea sint carmati4 druzii Ili a~tl$inii Aeeaata din urma i~i datoreFte faima eruzimii ell (re membrii scctei iii executau adversarii Numele seetei vine de la foloairea la initierea neofitilor a excitantului paibie toxic numit h~if29

In marele conflict care a impartit in doua tahere pe islami~ti dupa moartea lui Mahomed s-au dat de-o parte un numar de credincioi care au ramas neutri Sint aliashynumitii matazilifi (neutri) In secolul al VID-Iea aCCftia au devenit 0 fcoali de teologie speculative eretica in lupta cu care s-a definit ortodoxia teologiei musulmane (moteshy

I kallim) Specificul ereziei mutazilite ati in rationalismulsiu adica in interpretarea i

dogmelor cu ajutorul rationamentelor filosofice lucru interzia pina atunci de catre

29_ tntemeietorul sectei asasinilor a fost Huan ibn Sabbah care pare sa fi fost un om invatat ~i cu importante scricri teologice A triiiit in secolul aJ XI-lea Secta asasinilor avea caracter de societate secreta ai card membridepuneau jurimint fata de condudimiddot tornl secki I numit in evul mediu Bininul de la Munte Ocupind pozitu intarite pEin muntii din nordul Persiei i avind ca sediu fortireala de Ia Alamut numita cuibul vulturnlui asasinii faceau razii infricoitoare pinli Ia mali depiirtiri ~i n-au putut fi nimiciti limp de 200 de ani de armatde putemice trimise impotriva Io~ Abia in secolul aI XIII-lea hanul mongol Hulagu aizbulit 5a-i zdrobeasca Sub raportdoctrinar asasinii cautau samiddot~i justifice mctodde printr-o intetpretare alegoridi a Iegii musulmane A)ltcptau i ei venire Mahdi-ului care 5ta ascun5 i aveau noua trepte de initiere Doctrina asasinishy

~ lor se rnai pastreazi i astbi la unde secte secti indeosebi la 3secta-numitii khogiah din India U~ decJ~~-Purgstall Histjte ode lordre dplt 1~~Jgt~irad J 1 HeUert i P A de

laNourais PouJain PltJtis 1833567 p - BA


t

reprezentantii ortodoxiei mahomedane De aaemenea mutazili1ii 8I1B1ineau natuJll 0

creati a Coranului care nu face decit iii reprezinte cuvintullui AIlllh ~i comhiteau doctrina predestina1iei lmpotriva adep1i1or acestej secte care nu erau nicidecum necreshydincio~i s-au infiintat adevirate trihunale inchlzitoriale

In secolul al XVII-lea s-a ivit un putemic curent rigorist ~ de reverure Ia vechea doctrlna musuJmana in forma in care aceasta 0 avea in ~coala hanhalita Muhammad ibn al-Wahhlib (1703-1791) propoviduia un monoteism rigid ~i se ridica impotriva cultului Spoundmtilor veneriirii mormintelor impodobirii rnoscheilor ~i Iuxului in general La inceputul secolului trecut wahhahitii au desfif1urat cm i 0 activitate violentii Ei au pus stiipinire pe Mecca f1i Medina au distrus monumentele i mormintul lui Mahomed lji au ajuns iii stiipineasc8 intreaga Arahie Devenind 0 primejdie pentru turci acef1tia au dua impotriva lor un riwoi fosrte lung prin Ali pala al Egiptului care a izbutit ai-i infringa in anul 1818middot Secta wahhabitilur a fost nurniti protestantismul ialamismului din pricina nuuin1ei sale de a dirima tot ee era c1idit pe tradi1ie in islamiddot mism In Arahia roai existi inci f1i aatiizi un numir destul de mare de adepti ai acestei secte

8 MISTICA ISLAMlCA

a) Sufi$muL kahn nu s-au remareat printr-ltgt deosebiti inclinare spre misticji Mistiea ialamica a inflorit in afam Arahiei in Siria ~i mai ales in Yeraia sub influenta misticii cref1tine f1i a filowfiei neoplatonice IIi iudiene In secolele VID-IX au aparut chiar i teologi mistici IIi indrumatori ai ietii contemplative ca de exemplu Hasan din Basra (m728) Ihrahim ibn Adham Churaaan (m 777) Dun-Nun al Misrl din Egipt (m 859) etc

De pe la inceputul Becolului al VIDmiddotlea miaticii ialamici au inceput sa fie numiti sufiTti de la numele imbricimintei simple de lina aapra silf pe care aeeltia imitind pe calugarii tre~jini obiiIluiau 8-lt imhraee in Bernn de renuntare 13once fel de lux Alte numiri care s-au dat Bufiltilor au fost aeelea de fachiri (arab) sau dervifi (persan) cuvinte care indicii pe omul sarac sau care a renuntat Ia orice avere paminteaaeiL

Sufismul a ajuns eu vremea un fel de religie aparte producind multe nepliiceri ortodoxiei mUBUJmane Teologia sufisti este panteiati speculind aaupra cufundlirii in nonexistenta fana sau in realitatea ah~luta Unii sufi~ti au declarat eu indraznealii Eu sint Dumnezeu A~ este cazul eu marele miatie Husain ibn M~sUr al-Halladj care a fost crucifieat in arutl 922 la Bagdad suh acuzatia de ase fideclarat pe sine Dumnezeu -0 -~~ N-au lipsit exagerlirile nicHn ordinea practiei unii miatici foloaind mwoieainstrumentali danaurile hiiuturile ametitoare perversiunile Bexuale ca rnijloaee de transpunere in stiirile miatiee

Pentru a feri rniatiea Wamicii de ritiieiri dogmatice marele teolog musulman AIshyGhum (1058-1112) a sistematizat doetrina sufisti pUnindo de acord en ortodoxia musulmani Lucrarea sa Re1terea ftiin1ei religiotUe a devenit codul mistieii musulshymane De asemenea in ordinea practicA pentru a Be evita riitiicirile de ordin moral s-a cemt sufi~tilor sa Be conformeze ~ totul prescriptiilor legii musulmane In felul aeesta s-a ajuDB Ia formlles unor confrerii sau ordine religioase care aveau ea scop praetiearea in cornun a pietii1ii prescrise de legea musulmani

h) Cortfreriile religiQ(J$6 Cele mai multe confrerii sau ordine relijplBC musuJmane au luat flin1a in secolele al Xll-Ies f1i al XDI-lea ~ar2d mm apfi~t ~i iilw-~inai mzili ~~--~-~


~i ehiarinvremea noasti Eelint num~ ~i formate numai din birba1i Au uneori earaeter de adevirate ordine monahale in genul celor crettine ti indiene dqi monahiamul este in opozitie en spiritul invititurii lui Mahome~i S~tii au foat eei dintfi care S-8U organizat in confrerii filtind vot de wAcie ascultare ~i castitate In general insi memhrii confreriilor ialamice lint cA8itoriti ~i triiesc pe ]a eaeele 101 em in ministiri30

bull 0 dati sau de mai multe ori pe lliptimini ace~tia Be aduni in anumite damn speciale unde executa sub comanda Iefului confreriei riturile reglementare ale ordinului care constau din rugiciuni in comun spiliri citiri din Coran etc Uneori aceste rituri comportii invirtiri dansuri urlete i ehlar alte moduri de exaltare mistici de unde memhrii confreriilor respective an primit numele de invirtitori dansatori urliitori etc Smt enn~ti indeosebi d~ii inVirtitori ai conlreriei Mawlawiya Unele ordine imping atit de departe exaltarea ini1iatiIor incit Icef1tia p~rzindu-fli sensihishylitatea corporalA inghit buca1i de sticli sau cirbuni aprinf1i lIi fae rini adinci miininei f1erpi etc

ConfreriiJe au avut ~i au un rol foarte important in islamism Unele au avut activishytate pe teren economic ~i in general au intretinut pietatea in papor infuzind 0 viatii noui ialamiamului oficial devenit formaliat lli sec

c) Cultul sfinfilor In strinsilegitnri C1 aecate CODfrerii religioase este eultul sfin1i1or (wali stint) impotriva ciruia au luptat hanhali1ii ~i wahhahitii dar fara nici un sucees31

Intemeietorii de coDfrerii ~i mam mistici au fost eultivati ca sfinti iar mormintele lor au devenit locuri de pelerinaj Dea1tfel am vuut cum Mahomed insu~i a devenit indati dupa moarte obiectul veneratiei credinciollilor islamici Unele perooane au prirnit consacrarea sfmteniei inca rtind in vista pentru a fi apoi date uitirii Cultul sfintilor a dat nBltere Is wbiton pelerinaje dar Ii Is uDele supersti1ii care au schimbat caTacterul islamiamlllui in vremea mai noua

Islamiamul are de asemenea cultul relicvelor flira sa Ie atrihuie insi importanta religioasii pe care cref1tiniio atribuie relievelor venerate de ei Astfel islam~tii au un profund respect pentru 0 spadi 0 pereehe de pantofi f1i un mare numir de fire de par din barba lui Mahomed De asemenea paatreazi eu sfintenie unele autografe ale primilor calipoundi Dar cea rnai importanti relieva este stindardul verde al profetului angiDk seenf pbtrat de calif cit timp a durat califatul (pini in 1924) MusuJmanii ered cit acest IJtindardprovine din eer li eli apoundoat dat lui Mahomed ca semn al vietoriei Cmd pomeau Ja riizboiul 8OOt musulmanii aveau in fruntea lor Btindardul profetului sau unul asemiiniishytor de euloare verde_

d) Babumul fi bahaurilUL In seeolul al XIXmiddotlea miatiea ialamicii a eunoscut 0 noua f1i putemicii infIome in Persia pm babiarn ~i bahaism doui reforme religioase despre care s-a vorbit mult in tiirile europene f1i in America unde au cl~tigat lli adepti Bahiamul este

legat de numele unui tinir Mirza Ali Mohammed (1820-1850) care lie didea pe srne ca Bab poarti prin care se face cunoscutii doctrina imamului ascuns (M1lbdi)

30 Printre confreriile mai importante sint Qadiriya Rifaiya Mawlawiya Shadeliya Nadubcndiya Bektasbiya etc

31 D Soare Conceltia despre sfintenie in islam ism 1 cre1tinism in Ortodoxia IX (19iJ1 Dr 3 p 439ir5~~middotmiddot

171

I L I

170 ISTORIA RELlGIILOR

Cum unele principii ale babismului rielitiiltumeau guvernlll persan Biih a fost arestat S-a produ8 0 revolta babistii reprimata aingeros Biih insu~i a fost executat la 9 iulie

1850 Bahismul a fost insa in curind umbritde bahaism Un succesor al lui Bab

supranumit Bahii Ulliih (splendoarea lui Dumnezeu) de la carefi-a luat numele bahaismul fund alungat din Persia fi-a continuat propovaduirea in Turcia ajungind la

Adrianopol ~i intemeind 0 sect a noua Doctrina lui Baha Ullah care 0 rupsese aproape cu totul eu islamismul avea caracter umanitar fi pacifist Guvernul turc loa exilat pe Baha Ulliih Ia Suntul loan de Acra unde a murit in anul 1892 Fiul mai mare al aeestuia care ~ia luat supranumele de Abd ul-Baha (servitorul splendoriiU

) a preluat eonducerea bahaismului subliniind caracterul umanitar fi pacifist al doctrinei bahaiste

32 bull

II

9CULTUL

a) Locurile de cult Musulmanii ifi middotpot face rugaciunile rituale in orice loc $Ocotit curat din punct de vedere religios Au avut insii eruar de la inceput Ii cladiri speciale pe care Ie numeau masdjid (Iocul unde se ingenunehe

U

) din care s-a format cuvintul mosehee Moscheile principale catedralele care serveau pentru rugaciunile in comun au fost numite geamii (djiimiJ Primul model de moschee I-a format casa de rugaciune de la Medina din timpullui Mahomed Moscheile au de obicei 0 tinda ~i 0 sala de rugaciune a caror arhitectura i ornamentatie variaza dupa tiirile supuse de musulmani Cupola i minaretele (minora far) acele turnuri inalte de unde sint vestiti credincioii penm rugaciune au devenit cu vremea piir~i constitutive fi distinctive ale arhitecturii moscheishylor Uuele moschei sint monumente impunatoare De piIda moscheealui Omar din lerusaum cstc una dinlre de mai frnmoa-e A fORt ~onstruita pe la anul 690 pe locul unde a fost templul lui Solomon Singura omamcntatie a moscheilor consta din arabescuri decoratii formate din motive geometrice fi poundlorale deoarece dupa traditie Mahomed ar fi interzis reptezentarea fIgurii umane lii a animalelor In interiorul moseheii partea cea mai importanta 0 ormeaza fuida (mihrlib) care indica directia (kibllih) spre Mecca directie spre care trchuie sa se indrepte credincio~ii cind se roagiL M08cheile inse~i sint dealtfel orientate spre Mecca ~i astfel firida sC afla in fundul moscheii in forma

~ltde absida care iesein aiara zidului iiXea$ta firida este hogat ornamentatii ~i in fata ei se 8fterne un covor pe care atii imamu1li dirijeaza rugaciunile

b) Oficianfii cultului- lslamismul nu are un sacerdo-pu propriu-zis lrOOm-ul (cel ce merge inainte) nu eete decit un conducator aI rugaciulJilor puhlice fiicute in comun de credincio~i Lui i se cere sa aiba 0 vilita moral a ~i sa cunoasca hine ritualul cultului musulman lmamii sint eel mai adesea casiitoriti Ii nu se imbraca in haine speciale Imamul care conduce rugaciunile puMice de vinerea 9i de la sarhatori se numeliite khatlb cel care predica sau are un grad mai inalt in conducerea comunitiitii religioase se numerte ~eic (heykh hatrinj iar eel care avind 0 voce putemicii se nrca in vlrful

32 A Bausani Religion nuove sorle dolllslam La religione Biibi Bahiii in Castelshy lani Storia V p 250-274lli S Fazekll$CUTente innoitoare in islamismul contemporan

~ --n Studii Teologi~ XV (1963) nmiddotiv7p555-565


minaretului fi cbeama credincioliiii ia rugaciune se numeliire muezin (mUJzin) Moscheile mai mid Ii cele de prin sate au cite un singur oficiant care indeplineflte toate serviciile ~eful religi08 aI unei comunitai mai man se nwne~te muftiu sau cadiu (mufti Judecashytor in Iimha turcii in araba kiidi) Conducatorul eultului islamic dintr-o tara Be numegtte mare muftiu avind ~i atributiijudecatoreti

In recut aveau mare importanti in Tureia magistratii fi teologii eruditi (ulama ~tiutorul) in fruntea carora fedea Marele Muftiu (Sheykh-ul-Iswm) ciiruia califul ii incredinta conducerea tuturor functionarilor religio~i ai capitalei

c) Riturile eel mai important rit aI cultului mahomedan este rugaciunea (sawt) care trebuie facutii de cinci ori pe zi dimineata inainte de rasaritul soarelui la amiaza in mijlocul dupii arnietei seara dupii apusulsoarelui ~i dupii eaderea intunerieului Momentele in care trchuie rostitii rugaciunea sint anunlate de muez1n din virful minamiddot retului t

Inainte demiddot mceperea rugiiciunii rituale au loe spaliiri Aeestea Be fac cu apa curata fli la nevoie cu nisip Se spala fata miinile pina Ia coate se umezelte capul cu mina dreaptii uda fi abia dupa aceea se spali picioarele pina la genunchi In cazul unei impurishytati grave cum ar fi de exemplu contactul sexual numai 0 baie generala poate face pe credincios apt pentru rugaciuue Hainele trehuie sa fie 9i ele curate Petele de singe saliva sau alte murdiirii de pe haine fac ca rugaciunea sa fie ineficace33

bull

Ritul rugaciunii comporta intre a1tele citiri din Coran ~i anumite atitudini ~i gesturi fixate de lege IIi care trebuie implinite intocmai34

bull Die aceastii cauza pentru a avea siguranta ea nu gregtcsc musulmanii preferii sa-~i facii rugaciunile in grup la moschee Aici 11i lasa inciiltamintea la ulii ~i se aleaza in rinduri inapoia imamului repetind euvintele IIi gesturile acestuia35

bull

Un loc deosehit il ocupii rugaciunea de vineri la amiaza delli vinerea nu estc pentru musuhnani 0 zi de siirbiHoare in infe1eb-u1 pe care il are Durniui lnlru cretini Ted rugaciunea de vineri trchuie sa fie praenti eel putin 40 de credincio1i dar in cazuri exceptionale pot fi lji mai putini chiar gti numai citeva persoane Pentru aceastii rugaciune 8e recomanda 0 purifrcare generala Cu prilejul calatoriei la Mecca - una dintre obligatille principale prescrise de legea islamici - credinciosul mahomedan are de impJinjt de asemenea 0 serle de rituri intre CJIIe lli sacrificarea unui mid a unei oi sau a unei rite mario

Alte rituri musuhnane sint lntilnite in diverse imprejuriri ~evietii naltere elisamiddot torie moarte dar aeestea nu fac parte propriu-zis din eultul musulman ~i sint cel mai adesea riim~ite din practicile religioase preislamiee

d) SdrbdtorUe Siirhitoarea religioasa a musulmanilor este vinerea dar aceasta nu are un caracter sacru ca Duminica pentru cretini sau simhata pentru evrei In aceasta

33 G H Bousquet La pUTete rituelle en Islam in Revue de IHistoire des Religions t CXXXVIII 1950-nr I p 53-71 (BA)

34 J Chelhod Les attitudes et les gestes de la priere rituelle dans Ilslam in Revue de IHistoire des Religions t CLVI 1959 nr 2 p 161-188 (BA)

35 Dimitrie Cantemir (Ii-a arat~-admiratia fata de modul cum i~i fac musulmanii rugaciunile (Sist1IJu-r~ iIJtoc7lireareligimiddot muhammtd~n ad1cere studiu intductiv (Ii note de Virgil CandeaEd Minerva Bucureti 1977 p 260 - BA BeS)

172 ISTORIA RELIGllLOR

zi Ia amia2ltlliftlace rugacillnea-m comun Ja geamia ora~ului dar muoca ou Be intrerupe Sint apoi tapte whitori principale ziua a zecea a primei luni musulmane ziua natterii ~i ziua mortii lui Mahomed ziua diplomei (in care Dumnezeu prescrie faptele oamenilor pentru aIlUI urmator) ziua destinului ~i nop1i1e care preced Marele ~iMicul Bairam Micul Bairam dupa denumirea pe care io dau turcii ~i care se lDai cheamii i ruperea pltgt8tului are Ioc Ia ~itul lunii de post RamadiD ~i dureaza trei zile Marcie Bairam este siirbiitoarea sacrificiilor i are loc in timpul pelerinajului Ia Mecca Familiile celehreazi acasa aceasti wbiitoare in ace~i timp ~i in ume spiritualA cupelerinii Siirblitoarea dureaza patru zile

In nop~ile care preced Marele ~i Micul Bairam credincio~ii din toate clasele BOciale Be aduni la mOlJChei pini in zorn zilei Dealtfel toate wbatorile muauhnane incep de seara pentru ci la musulmani ca ~i la evrei ziua incepe la apusul soarelui ~i dureazi pinii a doua zi la aceeali orii

Musuhnanii din nordul Indiei au unele siirhiitori speciale ~nte Ia care iau parte insii i runnitn i chiar ~i indienii nemahomedani Partea principali a acestor sirbiitori care dur~ii zece zlle 0 fonneazi un fel de mistere constind din reprezentarea martiriu lui lui Hasan fili Husain poundiii lui Ali IIi deci nepotii lui Mahomed asasinati in imprejuriiri tragice de adversarii partidei lui Ali Cu acest prilej au loc procesiuni en care alegorice reprezentind luptele celor doi martiri fili monnintele lor Credincioii intretin in aceste zile in jurul caselor focuri aprinse carora Ii Be atribuie puteri magice ~i imprejurul carora Be danseazii Se giisesc fanatici care ear prin fliiciiri sau inghit carbuni aprinti

10 OBICEIURI CD PRILEjUL NA$TERlI cASATORffiI$IMO~rll

Cind Be nafite un copll musuhnanii obiflnuiese siimiddoti opteascii la ureche formula dc miirturisire a credintei musuhnane Nu este Dumnezeu alara de Alliih bull In ziua a fiaptea dupa nBfitere se sacrifica doi berbeci sau doui capre din a ciiror carne Be da 0

parte la waci ~i Be taie in chip solemn piirul copilului Sacrificiul despre care vorbim se practica Ia arabi ~i inainte de Mabomed ~i a fost preluat de traditia mabomedana Tot in ziua a llIaptea san in alta zi se dii numele copilului care este de obicei numele lui Mabomed al unui memhru al familiei acestuia ori al personajelor importante ale traditiei iiiuimane Copilul este apoi circumcis fie in ziua a ~aptea fie in a patruspreshyzecca fie in annl al ~aptelea adica la inceputul celei de-a doua perioade a vietii

Inainte decisiitorie conform unei vechi traditii mirele trebuie si atea un timp intr-un loc retras fiind phit de cavalerii siii de onoare In ziua in care mireasa este dusi la domiciliul mirelui ~i in noaptea nuntii sint implinite diferite practici cu caracter magic menite sa fereasea pe miri de interventiile duhuriIor rele ~i si Ie aduca noroc Dupa aceea timp de 0 siiptiimina sotia sta inchisa in casii iar barbatul etii retras de 8Ocietate Dupa ~apte zile sotii implinese un cit de purificare ti apoi incep viata obifinuita

Cind se apropie moartea musuhnanii ind~na pe muribund sii pronunte formula miirturisirii de credinta pentru ca sA nu 0 uite ti sa 0 poata rom exact cind va fi anchetat de cei doi ingeri Nakir l1i Munkar Spalarea mortului 0 fac doua persoane de

- acelal1i sex J~tunHiilllli care cunosc bine ritul acestei operatu Mai inainte nu Be pliitea

I L

REUGIA ARABILOR ISLAMISMULI I 173 i I bull

uimic acelJtora pentru muncil-kir ~deoarece la ziua judecatii se a tine sltlirna-defapta lor pioasll Mortul este apoi imbriicat intr-un giulgiu flirii cusaturi pentru ca in zilla invierii sA se poati aeu cu u~urintii in genunchi in fata lui Allah llIi sA-liIi primeasci sentint- Pelerinii ohi~nuiesc sAi ia cri ei Ia Mecca viitorul giulgiu pentru ca sa-l inmoaie in apa

sfinti a izvorului ZIimzam DacA decesul amp-a prOOus diminesta inmorrnintarease face in cursu zilei dacli nu a doua zi de diminesti Pe drumul spre cimitir imamul recitA versete din Coran ~i din cind in eind se opre~te iar credincioii repeti in cor ultimul verset In sfirlllit imamul se adreseazii sufletului mOltului l1i Ii cere sii-lili fadi miirturisirea de credinta ~a cum 0 va face in fata lui Alllih 0 persoanA dintre rude raspunde pentru mort A crezut intr-un singur Dumnezeu fii in Mahomed profetulsau Monn~telemahomedane ampint construite in fonna de firidi in a fel incit trupul mortului sii poata eta pe partea dreaptii Iji cu fata spre Mecca Deasdpra mormintului se ridici un mUlliuroi de piimint sau la cei cu buniistare Be construiesctun fel de capele boltite (qubba) In India exista monninte mueuhnane monumentale construite eu mare lux de arhitectura dar cum legea musulmana interzice monnintele somptuoase cadavrele mortilor iIul1tri nu Be aili in monumentele inscllli ci in boiti subterane dedesubtul sau alaturea de monumente satisfiicindu-se astlel cerinta legii ca monnintele sa fie modeste

Ceremonille care unneazii inmonnintiirii variazii dupa regiuni ~i nu Be deosebesc mult de cele practicate in alte religii Doliul nu Be objllnuie~te Totu~i pe alocuri se vOp8eac in albastru unele ve~minte sau P2I1i ale corpului Iji nu se schimbii ve~mintele intrmiddotun anuruit interval de timp

II SIfUATIA ACTUALA A ISLAMISMULUI

Dintre cei circa 600 de milioane de musuImani36 majoritatea traiesc in Extremu Urient 111 in Asia Meridionalii 90 din populatia Ind()nczi~i jli Pakistanului fjind musulmani Acelati procent de musulmani exista in unele tari din Orientul Mijlociu (Turcia Iran Iraq Afghanistan Arabia saudita Iordania) ~j in Africa (Egipt Libia Maroc) Numai a zecea parte dintre muruhnaui sint adepti ai tiismului majoritatea formind-o aunnitii (ortodocllii) iar sectele contind pe un foarte mic numar de credinshycio~i37 Ceealfai-acterizeaza-mcliip-deosebit islarnisinul din ultima ltfuUide ani eate tendinta lleadapwe Ia nevoile lumn moderue tendinta de modernizare a isIamismului Schimbarea aceasta nu Be face insii lara dificultati fara conflicte cruar disputele dintre traditionalifiti ~i mOOeruiti dintre qlJ4dim ti jadid luind uneori in Orient infiitirgtiiri

38grave bull

36 La Congresul Mondial Islamic linut Ia Beirut in 1973 s-a apreciat numarol musulmanilor la 570 de milioane (Relazioni religiose Roma an VIII nr 233 martie 1973 p 7-8 - BCS)middot

37 E Vasilescu Starea actualii a islamismdua in Studii Teologice VIII (1956) Dr 3-4 p 260-270

38 F Rahman International Religious developments in the present century Islam in CahienrHi$toire Mondiale vol II 1955 nr 4 p 879 (BA) Kenneth Cragg

(l- ~ Religfuus Cieve[iNnentsip IsIi flie 20th CenturyWith special ieli en~imodern

175 ISTORlA RELIGllLOR174

lta pirinte ~ nl~cirilor reformiatemuBUlmane este aocout mleresantul peiliOnaj cunoacut auh numele de AI-Afghani 1838-1897)39 ciiruia i-au urmat Muhammad Ahduh (1849-1905) Rachid Rida (1865--1935) (Ii Ibn Badis (1889-1940)middot0 In Algeria m~carea de reforma iJJlamici (isliila) a produ organizatiaaf8-Dumitilor UtaI1UJ reformi~ti (1924) Ifi curentul reformator bodiflian41

bull In India dup reformatori mai vechl ca Ahmad Sayyd Khan (1817-1898) Sayyd Amir Ali ~i 81tii marele poet

musulman Muhammad Iqbal (1873-1938) a jucat un mare rol in moderniamul indian In Turcia refonnele modemiste de sub Atatii1k (1881-1938) - suprimarea califatului a tribunalelor ~ a ordinelor religioaae inlocuirea calendarului musulman cu eel gregorian etc - n-au distrus religia ialamici ~i se pare ci nici nu urmareau s-o distrugii 0 reactiune inpotriva acestor refoQIle 8-a produs in ultima vreme Astizi exist in Turcia invitiimint religios islamic in ~colile e1ementare ili medii precum fiJi numeroaae ~coli speciale ialamice intre care cinci Institute islarnke li doua noi Facultiip de teologie41

bull Confrerille religioaae ilfi continua activitatea in mod clandestin Ii a1tele noi au iuat poundUnta in aeelali mod In Indonezia tendintel~ moderniste Ii-llu flieut aparitia Ia inceputul secoiului nostru ca 0 consecinta a dezvoltlirii politice in sens nationalist Milfcarea Mulwmmadiya

urmarea intoarcerea la Coran fli la ortodoxia musulmana infiintind lcoli fli inatitutii aociale de asistenta iii avind Ii un grup feminin A~lya 0 vie activitate desfiifiJoara Liga tinerilor musulmaro-43

Elementul conservator pare totuli si ramina foarte putemic in toate tiiriJe musulshymane indeosebi in ce priveJte exegeza coranicii unde nu este acceptatii aitica literara ci numai 0 exegezi traditionali intemeiatii pe autoritiitile care transmit miirturiiIe fli pe continuitatea transmiterii44

bull Totuli chlar ~i in eentrul conservatismului musulman care este vechea Universitate musulmana AI-Azhar din Egipt S-IIU produs in ultima vreme unele schimbari Astlel in 1 93i aceastii Univel1litalc a fOnt reorganizatii pc trei facultiiti

secular world in Cahiers dHistoire Mondiale vol III 1956 nr 2 p 505 ~i urm (BA) G E v Grunebaum Das geistige Problem der Verwestlichung in der Selbstsichst der arabischen Welt in Saeculum X 1959 Heft III p 289-326 (BPP) E Vasilescu Tendinte moderniste in islamismul contemporan in Srudii Teologice XII (1960) nr 9-10 p 627-651middot _ lt- - ~~

39 P Giulio Basetti-Sllni OFM Sayyid elmiddotDin ai-Afghani Saggio sui suo concetto della religione in Orientalia Christiana Periodica Roma 1959 vol XXV I-II p 5 ~i urm (BA) Homa Pakdaman DjamalmiddotEd-Dn Assad Abadi dit Afghani G-P Maisonshyneuve et Larose Paris1969 385 p (BA)

40 Ali Meradlbn Badis commentateur du Coran P Geuthner Paris 1971267 p_ (BA)

41 Idem Le reformisme musulman en Algerie de 1925 d 1940 Mouton Co Paris 1967472 p (BA)

42 S Dirks Islam et jeunesse en Turquie daujourdhui Libr Honore Champion Paris 1977p 147 i UTm (BA)

43 P E de joselin de jong Religion dell Indonesia in Le civilta deUOriente vol III p 932 (BA)

44 J Jomier ()lt~ Le commentaire coranique du Manar Les tendencesmodernes deje~lgesecgrqniqueen VYptefi-P~~f-~TUluve Paris 1950 Avant-Propos~ ~pound~ ~ipassjm (BA)

REUGlA ARABILOR ISLAMISMUL

noi materii an foat in1rOduse in program ~i incepind din 1955 mri admise iii sbidente Dar abia prin Legea nr 103 din 5 iulie 1961 S-II produe 0 reorganizare radical a aceatei Universitap creindu-se facultiiti de studii nereIigioase li modernizindu-se facultltiJe existente perttru a Ie adapta Ia nevoile actuale45

La noi in tara exist comunitiip musulmane in Dobrogea inca din secolul al XVshylea dupa cum reiese din inecrippile de pe pietrele iunerare ale monnintelor din curtea moscbeii Esma Han Sultan din Mangalia construitii probabil intre ann 1421 Iii 1441 Viata religioasa musulmanli s-a intlirit insi in Dobrogea in printa jumatate a secolului aI XVI-lea dnd rureii au fiicut colonizari mai intense in tinuturile piduroaae ale aCe8tei provineii apoi prin imigriiri de populatii musulmane din stepele pontice ~i din Crimeea preeuDlI~i prin imigriri ale tiitarilor -

Actualmente cultul musulman dinlRepublica SocialistiilRoma1ia heneficiazii de toate libertitiJe acordate de Constitutie Iii este organizat conform Legu pentru regimul general aI cultelor din 4 august 1948 Are un ef religios (Muftiu) fli un Colegiu Sinodal (Sumi-lslom) en serliul Ia Constanta precum li 82 de comunitii1i de cult cu moschei geamii 1i mezgiduri dintre care unele adevirate monumente iatorice fli de artii cum sint geamiiIe din Constanta Babadag Mangalia etc 46

12 CONCLUZrr

Islamismul a aparut in lumea araba intr-un moment de tlpzii economica politica sociala IIi religioasii Mabomed a avut marele merit de a fi Besizat imperativele vremii sale ~i de a fi realizat unitatea lumii arabe statui arah printrltl reIigie unica monoteistii

tn ceea ce prive~te persoana intemeietorului islamismului mult defiimatii timp de o mie de ani47

Be indina astiizi a se explica prin imprejuriirile speciale unele comportiiri ale lui Mahomed nepotrivite cu malta misiune pe care ~i-o asumase el aceea de trimis a1lui Dumnezeu pentru a da poporului arab ~i lumii intregi 0 noua religie In orice caz nu se mai pune la indoialii sinceritatea lui Mahomed mai ales in prima perioada a activishytiitii sale iar ca om politic a facut dovadii de calitati striilucite

In ceea ce prive~te doctrina islamicii daci ne oprim numai Ia ideea de Dumnezeu shyidee inalta desigur ~i superioara fata de politeismul arab aceasta idee a luat L1 islashymism 0 infapliare speciaJa potrivit concePtiei arabe despre divinitate Dumrezeu devenind un stiipin abaolut ale cirui hotiiriri au caracter de fatalitate De aici doctrina predeatinatiei cireia uIDi teologi mUBUlmani nu-i giiseac temei in Coran ~i cautil si apere islamismul de 0 astpoundel de acuzatie Apoi Dumnezeul islamismuiui Care nu este dedt

45 j j Waardenburg Les universitAs dans Ie monde arabe actuel vol I Mouton Paris 1966 p 251-256 (nA)

46 E Vasilescu Cultul musulman in RPR in Glasul Bisericii XlV (1955) Dr 3--4 p 216-219 Iacub Mehmet Mufriu Cultului musuIman din RSR (ed) Prezente musulmane in Romania Ed Albatros Bucure~ti 1976 36 p text + 80 p i1ustralii (BA BCS)

47 Pentru felu cum a fost cunoscut isJamismul in Occident timp de 0 mie d- )IIi sc poate vedea-empa expunere facuta de A Malvezzi in lucrarelt sa L islam ism 0 -e _~ cultura europea citatamai sus (nota 8)

177

I I I I

-I

i ISTORIA RELIGIILOR176

I

vecruul Aliagt arahilor este alit de dcparte de lumcfaUlie neapropillt lilcit nu are wei 1

ltgt aseminare eu Tatiil nostru al cre~tinilor care este in ceruri dar eate iii in lumea suferinmiddot telor noastre prin Fiul Siu iii prin puterea de viata dititoare a SfintuJui Duh Islamismul este striin de misterul trinitar iii de al~ mistere dar se resimte adinc de aceasti Ilpsi in dogmatica in morala iii in cultul sau

Desigur islamismul are Ii multe parp bune pe care ar fi incorect sa nu i Ie recunoaltem 0 religie care impune rugiiciunea postul milostenia a putut avea 0 buna inriurire asupra credincioiiilor sai Pe multi ia impresiDnat indeosehi spectacolul minaremiddot telor svelte dID virful carora muezinul anunti de cinci ori pe zi orele rugiciunii precum iii punctualitateacu care mueuImanii Be acruta de ob~e aceaati ohligatie religioasii Dar nu trebuie sa uitim ca rinduiala islarqiciarugiciunii de cinci DO pe zi

este luata diD-traditia vietii monahicelti creiitine iii nam putea spune cA intr-o viata trepidanta cum este aceea a tiirilor civilizate moderne Be mai poate respecta 0 rinduiali vaJabili pentru ministiri Ifi pentru oamenii mai putin ocupati

Islamismul a contriliuit de asemenea Ia imhunitatirea situatiei pe care femeile iii sclavii 0 aveau in Arabia preislamici Islamismul este insi 0 religie a barbatilor 0 religie care are in vedere pe birbati numai ei rugindu-se in moschee liJi numai ei intrind in confreriiIe religioase in vrente ce femeilor Ii Be rezerva 0 viata de harem iii de oarecare inferioritate sub toate raporturile48

o alta caracteristica a islamismului este modul cum s-a raspindit aeea~tii religie potrivit comandamentului profetulni de a face riizboi sfint necredincioi1or Astazi insa in multe tan islamisrnul a trebuit sa renunte la teocratia care forma odinioara principala caracteristici a tiirilor musulmane multumindu-se numai cu propaganda pe care 0 fae confreriiIe religioase

In OImiddotice caL uncle sdiJeri sernnlate mai sus 1m diminueaza nicidecum mcritele reale ale islamismului care a format multa vreme iii in unele tan mai fonneaza Ii acum temelia vietii morale sociale Ii culturale De asemenea trebuie reeunOSClte mentele reprezentantilor aetuali ai islamismului care inte1egind imperativele majore ale vremii noastre vin intru intlmpinarea actiunilor Jarg ecumeniste mtreprinse de Consiliul Ecumenic al Biseocilor iau parte la toate reuniunile interreligioase ~i due 0 8ustinUta luptii pentru pace intelegere IIi colaborare mae toate popoarele

_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE

1 Luera~i de referinla

M Th H 0 U ts m a i colab Encyclopedie de lIslam 4 vo E J Brill Leyden A Picard Paris 1913-1936 ed noua 2 vol fasc 1-37 1960-1964 (BA BIT) H A R G i b b-J H Kra mer Shorter Encyclopaedia of Islam middotEJ Brill Leyden 1953 VIII+671 p (BA)

48 M Fahmy La condition de la femme dans la tradition et Ievolution de I islam isme Alcan Paris 1913 V+166 p (BA) Dei veche lucrarea aceasta este inca

~ 1arte l~a ~r=1r ~ l ~bullbullbull I~

RtLIGIA ARABILOR ISLAMISMUL

2 Religia arabilor inainte de M~med

S M 0 sea t i His to ire et civilisatin des peuples semitiques Payot Paris 1955 p 176-222 (BCU-SDU) trad E Costescu Ed Meridiane Bucureti 1975 p 210-264 (BA BCS) J Starcky Palmireniens Nabateens et Arabes du Nord avant lislam in Brillant-Aigrin Histoire IV p 201-237 - A Jamme La religion sud-arabe preislamique in BrillantmiddotAigrin Histoire IV p 239-307 - B Burchard Die Sohne Ismaels Geschichte und Kultur der Araber Koehler amp Amelang LeiPzig 1971274 p (BA)

3 Despre islamism in general

I Goldziher Vorlesungen iiber den Islam ed a IImiddota K Winter Heidelberg 1925406 p (BIT BSfS) idem Le dogme et fa loi de llslQm trad F Arin ed noua P Geuthner Paris 1958 VIIl+315 p(BA) - E M 0 n t e t L 1s1an PayotParis 1923 160 p (BA BFI BIT BSfS) - C Snouck-Hurgronje Der Islam in Bertholetmiddot Lehmann Lehrbuch I p 648-756 - M Gaudefroy-Demomltynes Les institushytions mumlmanes ed a III-a Flammarion Paris 1958221 p (BA) D Sourdel LIslam ed a VIIImiddota PUF Paris 1972128 p (BCS) - G E von Grunebaum Lislam medieval Hiseire et civilisation trad O Mayot Payot Paris 1962 379 p (BA) - P M Hoi t (ed) The Cambridge History of Islam 2 vo The University Press Cambridge 1970 XVI1I+815 p (I) XXVI+966 p (II) (BA BFI) - A S c b i m rn el islam in BleekermiddotWidengren Histona II p 125middot-210 - M G u i d i La religione dell islam in Castellani Staria V p 1 -177 - D ij SOU rd e I Civilizatia lslamului clasic 3 vol trad A Deeei Ed Meridiane Bucureti 1975 (BA BCS BCU BFl) - R M S a v 0 r y Introduction to islamic Civilisation Cambridge Univ Press Cambridgebull 1976 VIII+204 p (BA) D Cant emir Sisernul sau intcmirea religiei muhammeshydane trad stud introd i note de Virgil Ciindea Ed Minexva Bucuregtti 1977 bull LXXIV+ 687 p (BA BCS BCU BSfS) - A Miquel LIslam et sa civilisation VJlmiddote-XXmiddote siecies ed a II-a A Colin Paris 1977600 p (BA)

4 Mahomed

R Blacbere Le probteme de Mahomet PUF Paris 1952 VlII+136 p (BF) W Montgomery WattMahomet a fa Mecque trad F Dourvil Payot Paris 1958 220 p (BA) idem Mahomet II Medine trad S-M Guillemin-F Vaudou Payot Paris 1959 408 p (BA) - M G a u de fro y-D c rn 0 m b y n e s Mahomet A Michel Paris 1957 XXII+709 p (BA BCS BF BFI) T Fa h d Naissance de lislam Ongine et vocation du fondateur de I Islam in Puech Hisloiu II p 646-694 (BA)

bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri

M Kasimirski Le Koran 2 vol E Fasquelle Paris 1921 XXlV+278 p (I) 255 p (II) (BA BF ed Doua Garnier-Flammarion Paris 1910) - S O Iso pes e u Coranul Cemauti 1912 539 p (BABCS BIT BSfS) - E M 0 n t e t Mahomet Le Coran Payot Paris 1929 895 p (BA BCS BCU BSf5) - D l14asson Le Coran GaUimard (La Pleiade) Paris 1967 CXV+I087 p (BCS) M Ham id u lah Le Saint Coran text arab ~i trad ed a VIII-a Mihiil Yayinlari Ankara1973 851 p (BP)

b Probleme in legatura cu Coranul

W R U dol ph Die Abhiingigkeit des COTans vom Judentum und Christen tum W Kohlhammcr Stuttgart 1922 VIII+92 p (BITk-~R BlachereIntToduction au Coran ed a IImiddota G--l Maisonncuve-I959XXXllI+31Gp (BA) j ~middot bullaier Le

12 - Istoria Rligiilor

178 ISTORIA RELIGIILOR

commentaire coraniq_middot-emiddotmiddotEgypte G-P Maisonneuve PariilS54 XVI+362 p (BA)~ idem Bible et Co ran Les Editions du Cerf Paris 1959 149 p (BF) - D Masson Le C-oran et la Revelation judeo-chretienne 2 voL A Maisonneuve Paris 1958 448 p (I) 450 p (II) (BCU-SDU) - N K or i b aa Le bien et Ie mal dans Ie Coran Paris 1966 279 p (BA)

6 Difcrite monografii

E Dermenghem Le culte des saints dans ITslam maghrlbien ed a IV-a Gallimard Paris 1954352 p (BA) - J Chelhod Le sacrifice chez les Arabes PUF Paris 1955218 p (BA) - T F ahd La divination arabe Strasbourg 1966 XI+617 p (BA) - A Merad Le riformisme musulman en Algtrie Mouton Paris 1967472 p (BA) - M Mo kri Lamystique musulmane in M-M Da vy (ed) Encyclopedie des Mystiques R LaffontmiddotParis 1972 p 391-402 (BA) -JM-CuoQ Les musulmans en Afrique G-P Maisonneuve et Larose Paris 1975 522 p (BA) - D Masson Monotheismc caranique et monotheisme biblique Doctrines comparees Desclee de Brouwer Paris 1976824 p - S DirksIslam etjeunesse en Turquie daujourdhui H Champion Paris 1977368 p (BA)

K

-

2 shyj bullbull It - ~-~~- ~

~~41~

11 RELIGIA IRANULUI ANTIC Ix

~ T

LSCHITA lSTORICA

Denumirea Iran (persia pina in 1933) este 0 prescurtare din Iran sahr care inseamna tara arlenilor ~i intr-adevar iranienii sint de origine arlana frati buni cu indienii cu care au conlocuit cindva prin Podiul Pamir inainte ca indienii sa fi coborit pe valea Indului prin secolul aI XV-lea i Hr

Cercetiirile arheologice mai noi au dat la ivealii pe podi~ul iranian urme de civilishyzatie datind inca din mileninl aI V -lea 1 Hr totulii primele UIme de populatii arlene s-au gasit aid numai de prin mileniul al II-lea i Hr

Arienii din Iran elau impiirtiti in marl triburi printre care mezii perliii Partll ~i s~di (prohahil de neam seitie) Cei mai importanti ditre ei erau mezii aliezati in norcshyvest i perii stabiliti in sud-vest in eimpiile Fars ce unde le-a venit Ii IlUinele de peri Prin secolul al VII-lea i Hr mezii au ajuns sa fonneze un stat care se intindea intre Mefiopotamia i India avind capitala la Eebatanalnsecolul urmator insa pe la anul 550 mezii au fost invinlii de peri care aveau in fruntea lor pe Cirus al II-lea eel Mare (559shy530 i Hr) In felul aeesta a luat na~tere statui persan care a ajuns apoi la 0 mare dezvoltare Cirus distruge in anul 539 ~egatul neobabilonean ~i creeazii un nOll imperiu Cu el ia na~tere dinastia AhemenizilorUnn~ulsiiu Cambise (530-522) cucere~te Egiptul Apoi Darius I (522-486) duee la apogeu puterea peread Xerxe insii (486-465) este infrlnt de gred la Salamina Cu el incepe decadenta persanii care se accentueaza sub Artaxerxe I Longimanul (465-425) Alexandru eel Mare (336--323) infringe deimitiv pe perli in anul331 ~i astfel imperiul persan este desfiintat

Per~ii smiddotau ridiest din nOll sub domuia Arsacizilor (250 i Hr-224 d Hr) care au avut mult de Input eu romanii ~j mai ales suh domnia Sasanizilor (226-651) In anul 661 Persia devine 0 provinde aCalifatului Omeiad fiind eu vremea aproape complet ialamizaU

Caracterul poporului iranian a fost mult liiudat de scriitorii antici in ale caror Q~iranienii sint prezentati ca oameni puternici Ia trup Iii eu vointii tare ci~tigatii in luJiti cu elima aspri ~i in viata de nomazi in munp ~i in stepe Oameni viteji mlmcitor

148 ISTORIA RELIGIlLOR

Nachbaren Kohler amp Amelang Leipzig 1968 248 p (BA) - P Gar e II i Ie Prochemiddot Orient asiatique des origines aux inva sions des peuples de ill mer PUF Paris 1J6J 77 p (BFl) _ V Zamarov s ky Din tainele imperiului hitit trad Glstrate Ed Junimca la~i 1980 252 p + 20 p fig (BA BeS)

2 Rcligie

M Rut ten Les religions asianiqu es in BrillantmiddotAigrin Histo ire IV p 83-97 shyH 0 [t en The Religion of the Hittites in )3leckermiddotWidengren Historia I p 318-322shyM V i ~ y r a La religion de [Anatolie an tique in Puech His to ire I p 258-middot306 shyG Furlani La rehgione degliHittiti in CastellaniStoria IIp141-l82

~

Lltgt -Cl

-

li9

10 RELIGIA ARABILOR

ISLAMISMUL

~

1slamismul este astazi reLigia unui numar de circa 600 de milioane de credincii raspinditi pe toate continentele lumii Este de asemenea una dintrc putinele Teligii monot~iste ~i universaliste ~i i~i revendica la feI eu iudaismul Ii cre~tinismul paternita tea avraamieii prin Ismail fiul selavei izgonite Agar In plus islarnismul este una dintre cele doua rcli~ neCTe~tine care au adepti in tara noastra ~i cste organizatli recunoscut in He I r retok Romania

Cum jusii isJamismul a apamt in III mea arab a ~ i a p iistratY1111te dintre trasaturile religici arab iloT prcislamici trcbuie sa prezenlam mai intii rescurt aceasta rcligie ~i

imprcjuriirile economice politice 60ciale ~i religioase in care a aparut islamismuL

L AHAHlA INAlN1E DE MAHOMED

a) Situatia geograficd politicd cconomicd ~i sociald Arabia este cea mai mare peninsula de pe Pamint Este situam in sud-vestul Asiei frind cuprinsii intre Marea ROlic Oceanul 1ndian Ii golfurile Oman ~i Persico eu toata marea sa intindere de C

3 000 000 krn 2 Arabia a fost totdeauna foarte putin populatii din pricina de~erturilor

din centrol peninsulci avind acum abia vreo 13 000 000 de locuitori PopuJatia s-a ingrarnadit pe coastelc pcninsulci rnai ales in vest (Hijaz BaU Hedjaz) ~i in sud unde tinutul muntos ~i 0 clirnii mai urneda au facut posibila viata sedentara ~i 0 civilizatie infloritoare (Arabia felix Y cmenul de astazi) In restul peninsulei prin decrturilc nesfiriite cu oaze ici-ltolo populatia a fost Ji a ra mas ~i acum in mare parte nornada ocupindu-se cu piistorituL

Intre populatia araba ltlin sud ~i populatia din nord au fost necontenit certuri i lupte cei din sud fiind mindri de civilizatia lo r iar cei din nord falindu-pounde cu puri tatea rasei lor semite

Sub Taport politic arahii aveau Ull regim tribal intcmeiat pe confederatii de triburi 9i pe obieeiuri cu putere dc lege Triburile erau insa in continue luptc intre eIe orice ofensa adusii membmlui unui trih fund riizbunata de intregul sau trib 0 astfel de organi7are politica nn era nicidecum de natura sa puna poporul arab la adapos1 de ~~

eventualele atac~ din pa~tea putemici10r sai veeini Imperiul bizantin i Persia























bull















2MAHOMED














(Sura 96 I-5)~















156 157

~

ISTORIA RELIGIILOR












lt

































~fi shy

I






5 DOCTRINA ISLAMICA




































~ ~



































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA




























bull















2MAHOMED














(Sura 96 I-5)~















156 157

~

ISTORIA RELIGIILOR












lt

































~fi shy

I






5 DOCTRINA ISLAMICA




































~ ~



































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA















2MAHOMED














(Sura 96 I-5)~















156 157

~

ISTORIA RELIGIILOR












lt

































~fi shy

I






5 DOCTRINA ISLAMICA




































~ ~



































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA










(Sura 96 I-5)~















156 157

~

ISTORIA RELIGIILOR












lt

































~fi shy

I






5 DOCTRINA ISLAMICA




































~ ~



































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA






156 157

~

ISTORIA RELIGIILOR












lt

































~fi shy

I






5 DOCTRINA ISLAMICA




































~ ~



































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA



























~fi shy

I






5 DOCTRINA ISLAMICA




































~ ~



































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA











5 DOCTRINA ISLAMICA




































~ ~



































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA

























~ ~



































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA






































~~ ~

7 SClUSME $1 SECTE



















t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA







t




8 MISTICA ISLAMlCA

















171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA






171

I L I







32 bull

II

9CULTUL


U











bull



bull

















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA
















I L







38grave bull
























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA

























12 CONCLUZrr








177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA






177

I I I I

-I


I








_~ Jo u~-_

BIBLIOGRAFIE










4 Mahomed


bull bull - ~_ ~ A

5 Coranul

a Traduceri









K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA










K

-


~~41~


~ T

LSCHITA lSTORICA






istoria religiilor _islamul

Documents