3/19/2012 1 Curs 3Consumul de droguri stupefianteCuprins: I.Definitii.Clasificari. II.Context national si european.Politici. III. Indicatori ai consumului de droguri IV.Corelatii sociale ale consumului de droguri V. Toxicomanie: consecintele consumului in planul sanatatii; decese; tratament. VI.Preventie. VII. Reinsertie sociala.Notiuni minimale-barem Enumerare tipuri de indicatori epidemiologici Tipuri de consum Consecintele in planul sanatatii; decesul. Toxicomania.Sistemul integrat de asistenta medicala, psihologica si sociala. Enumerare masuri de preventie.I. Definitii.ClasificariDROGURI: OMS ( n sens amplu)"Orice substan care, introdus ntr-un organism animal sau uman, poate modifica una sau mai multe dintre funciile sale"n sens strict (drog de abuz)"Orice substan cu efecte psihoactive (capabil s produc modificri de percepie, a strii de spirit, contiin i comportament) i susceptibil de a fi autoadministrat cu un uz nemedical" Drogurile pot fi legale/licite (ex. tutunul, alcoolul, cafeina) sau ilegale/ilicite (ex. heroina, cocaina, cannabisul, ecstasy). Psihotrope: substante cu actiune asupra activitatii cerebrale; clasificare in functie de efectul principal: anxiolitic, antidepresor, hipnotic, neuroleptic, opiacee, psihodisleptice, psihonaleptice(stimulante ale SNC). Stupefiante: substante psihoactive euforizante si narcotice.CLASIFICAREA DROGURILOR Dup regimul juridic al substanelor: legale (alcoolul, cafeina, nicotina) siilegale. Dup efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:Produse care deprim activitatea sistemului nervos Bauturi alcoolice; Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel etc);Barbituricele i alte substane utilizate ca somnifere (fenobarbital etc.); Solvenii i gazele inhalante (toluen, aceton, butan etc.); Opiacee (opiu, morfin, codein, papaverin, heroin); Opioide (mialgin, fortal, metadon). Produsele care stimuleaz activitatea sistemului nervosCocainAmfetaminele, care au i efect halucinogen (ecstasy, pudra ngerilor) Hormonii steroizi anabolizaniCafeinaTutunulProdusele care perturb activitatea sistemului nervos:Substane halucinogene (LSD, Mescalina)12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546473/19/2012 2 (LSD, Mescalina)Canabis Dup originea produsului: Produse naturale (cannabis, etc.);Produse de semi-sintez (heroina, etc.);Produse de sintez (ecstasy, LSD, etc.). Dup dependena generat: droguri ce creeaz dependen fizic; droguri ce creeaz dependen psihic; droguri ce creeaz dependen mixt- fizic i psihic consumatorul de droguri (toxicomanul ) Potrivit Legii nr. 143/2000privind prevenirea i combaterea traficului i consumului ilicit de droguri este acea persoan care iadministreaz sau permite s i se administreze droguri, n mod ilicit, prin nghiire,fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte ci prin care drogul poate ajunge norganism. dependena - starea fizica sau psihica, ce rezulta din interaciunea organismului cu o substan din categoria drogurilor, care implica nevoia de a lua substana n mod repetat, pentru a reinstala starea de plcere produs de aceasta i pentru a evita suferinele; sevrajul - stare psiho-fizic ce apare n situaia n care toxicomanul este privat de drogul consumat sistematic ce i-a indus starea de dependen; tolerana - gradul de rezisten a organismului uman la aciunea unei substane din categoria drogurilor; creterea toleranei implic mrirea dozei de drog sau a frecvenei de administrare a acestuia pentru obinerea strii de plcere pe care o determin; SNPP=substante noi cu proprietati psihoactive (comercializate sub numele de droguri legale sau etnobotanice)II. Context european si national Traficul si consumul de droguri-problema mondiala. Cultivatorii, productorii, transportatorii, furnizorii, distribuitorii i consumatorii de droguri provin din toate regiunile lumii i pot fi racolai din toate mediile sociale. UNODC= Biroul Natiunilor Unite privind drogurile si criminalitatea. EMCDDA =observatorul european pentru droguri si toxicomanie (=OEDT). REITOX=reteaua europeana de informatii privind drogurile si toxicomania. Factori de risc in Romania:-poziia Romniei la intersecia principalelor rute tradiionale utilizate de traficanii internaionali de droguri, intrarea Romniei n UE, corelat cu stabilirea graniei de Est a Uniunii Europene pe grania de Est a Romniei, dezvoltarea traficului comercial la frontier;- creterea fluxului de imigrani spre Romnia i alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce a generat rate semnificative ale criminalitii n domeniul drogurilor, Romnia devenind att o zon de tranzit pentru principalele rute ale drogurilor, dar i un teritoriu de depozitare a acestora. Dei cifrele indic faptul c majoritatea cantitilor de droguri care tranziteaz Romnia sunt destinate altor piee de desfacere, o mic parte din aceste cantiti merg ctre consumatorii de droguri din Romnia. Strategiile n domeniul drogurilor, ct se fundamenteaz pe o abordare combinat a reducerii cererii i ofertei de droguri, prin metode integrate, multidisciplinare i echilibrate, avnd drept obiectiv general pe linia reducerii ofertei de droguri reducerea la un nivel ct mai sczut a infracionalitii n domeniul drogurilor i a celei conexe, 12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546473/19/2012 3 la un nivel ct mai sczut a infracionalitii n domeniul drogurilor i a celei conexe, prin eficientizarea activitilor instituiilor abilitate n combaterea criminalitii organizate n legtur cu drogurile. In Romania, Agentia Nationala Antidrog (ANA) este o structura guvernamentala ce raspunde cerintelor europene in domeniu. Coordoneaza unitar, la nivel national, lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, in baza unor strategii nationale. Asigura elaborarea, dezvoltarea, promovarea politicilor in domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri. Colectivul reuneste medici, juristi, psihologi, sociologi, asisteti medicali, farmacisti, chimisti, specialisti in domeniul educatiei si al prevenirii criminalitatii Intocmeste anual un raport national.Politici in ceea ce priveste consumul de droguri stupefiante Strategia Nationala Antidrog (SNA) pentru perioada 2005-2012reprezinta principalul document strategic al politicii nationale in domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri, prin care Guvernul considera lupta antidrog ca o prioritate nationala. este elaborata n concordan cu prevederile noii strategii europene n domeniu prin care se stabilesc obiectivele generale i specifice pentru reducerea cererii i ofertei de droguri, pentru ntrirea cooperrii internaionale i dezvoltarea unui sistem global integrat de informare, evaluare i coordonare privind fenomenul drogurilor. Masurile necesare ndeplinirii obiectivelor, sunt cuprinse n Planul de aciune pentru implementarea SNA.III.Tipuri de indicatori ai consumului indicatori epidemiologici cheie:1. Prevalenta consumului de droguri in randul populatiei generale2. Consumul problematic de droguri (droguri injectbile)3. Admiterea la tratament 4. Decese ca urmare a consumlui de droguri (DRD-drug related death)5. Bolile infectioase asociate consumului de droguri injectabileA.Indicatori de reducere a cererii de droguri Prevalenta si stabilirea modelelor de consum de droguri in randul populatiei generale Prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic de droguri Consumul de droguri in penitenciare Admiterea la tratament ca urmare a consumului ilicit de droguri Bolile infectioase asociate consumlui de droguri injectabile Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri Decese ca urmare a consmului de droguri (DRD) si mortalitatea in randul consumatorilorB. Indicatori de reducere a ofertei de droguri Infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri si precursori Persoanele cercetate/trimise in judecata/condamnate pentru infractiuni din domeniul drogurilor si precursorilor Probatiunea Situatia confiscarilor de droguri si precursori Monitorizarea circuitului licit al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, al precursorilor si substantelor chimice esentiale si a culturilor de canepa 12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546473/19/2012 4 psihotrope, al precursorilor si substantelor chimice esentiale si a culturilor de canepa ptr productia industriala Bunuri si valori confiscate Pretul drogurilor pe piata ilicita din RomaniaTipuri de consum Prevalenta consumului de droguri in populatia generala (grupa de varsta 15-64 ani): 4,3% (calculata pentru anul 2010). Ptr toate tipurile de droguri ilegale +SNPP: marijuana, ecstasy, inhalante, cocain, crack, amfetamine,ketamina, halucinogene, heroin sau opiacee, mefedrona, spice, alte plante etnobotanice. Daca se iau in considerare si medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive) administrate fara indicatia medicului: prevalenta este de 8,3%. Prevalenta ptr. SNPP: 1,9% Tipul de drog consumat: canabis (1,6%), ecsatsy (0,7%), heroina (0,3%), cocaina (0,3%). Ierarhia in functie de tipul de sb.psihoactiva consumata: 1)sedative si/sau tranchilizante; 2)canabis; 3)ecsatsy; 4) heroina si cocaina; 5) solventi/ inhalante; 6) alte droguri. Consumul problematic de droguri (admin. i.v): estimativ aprox. 19000 in Bucuresti; cele mai utilizate: heroina; etnobotanice Consumul la femei: predomina sedativele si/tranchilizantele, metadona; Consumul la barbati: predomina toate drogurile ilegale; Media varstei de debut: 22 ani (cel mai devreme la 14 ani) La adulti (45-64 ani):cel mai mare consum de sedative i/ sau tranchilizante i solveni/ inhalante; Tineri (15-34 ani): cel mai mare consum de SNPP, canabis i cocain. Heroina: cel mai mare consum la grupa de varsta 25-44 ani; Canabis,etnobotanice, ecstasy: se consuma in majoritatea regiunilor tarii. Heroina, cocaina: mai frecvent in Bucuresti-Ilfov. Amfetamine, LSD: exclusiv in zona Bucuresti-Ilfov. Solventi,sb.inhalante,aurolac: mai frecvent in Vest, si Sud-Vest Ketamina: se consuma in Vest, Sud-Vest si Bucuresti-Ilfov.IV. Corelatii sociale ale consumului Impactul social : asupra familiei si comunitatii, sanatatii, educatiei, criminalitatii.-Excludere sociala: somaj/ lipsa ocupatiei; abandon scolar.-Infractionalite crescuta.-Consmul de droguri in penitenciar si probelemele generate. Statutul ocupational in momentul admiterii la tratament (statistica anul 2010 Romania)-50% someri/fara ocupatie-14% aveau un loc de munca (cu contract)-4,6% lucrau fara contract de munca-10% elevi/studenti- 9 % inactivi economic (pensionari, casnice)-o proprortie foarte mica: au fost in arest/in inchisoare. Studiile absolvite (nivel educational scazut)