Introducere

Gradina de legume

In conditiile unei agriculturi private, gradina de legume este de doua tipuri: familiala (mica si mijlocie; cel mult 5 ha) si de grup (mijlocie 5-80 ha si mare 80-300 ha).

Gradina vegetala (legumicola) are expozitie sudica iar marginile nordice, estice si vestice sunt protejate impotriva actiunii vanturilor.

Pentru gradina familiala terenul este ales in functie de punctele cardinale si constructiile existente astfel incat factorii de mediu sa fie optimi, iar dispunerea randurilor sa permita o luminozitate maxima si de durata (fig. 1).

1. Reguli in asolamentul culturilor legumicolea. Se vor alterna plante avand tipul de vegetatie diferit, de exemplu:

- legume pentru frunze: telina de petiol, cardon, spanac, cicoare, varza, fenicul, ceapa, usturoi, praz etc. cu- legume pentru radacina sau tubercuri: sfecla, morcov, patrunjel, telina de radacina, nap, pastarnac, ridiche, salsifis, scortonera cu- legume-fructe; castravete, dovleac, dovlecel, pepene galben si verde, tomate, ardei, vinete cu- leguminoase pentru boabe sau pastai: bob, fasole, mazare, soia, linte;

b. Se va evita succesiunea a doua plante cu tip de vegetatie diferit, dar apartinand aceleiasi familii botanice;

1

c. Se va reveni cu regularitate (la 3-4 ani) cu o leguminoasa de consum (bob, fasole, mazare, soia, linte) sau cu ingrasamant verde (trifoi, mazare, mazariche, lupin), plante ce vor imbogati solul in azot;

d. Se vor alterna culturile exigente care pretind fertilizare organica abundenta, cu cele mai putin exigente;

e. Nicio cultura din asolament nu trebuie sa depaseasca 25% din suprafata totala deoarece exista pericolul dereglarii rotatiei;

f. Pentru a putea fi mecanizabile, solele de asolament trebuie sa aiba o forma convenabila, de regula dreptunghiulara, cu lungimea de cel putin 150-200 m, cu drumuri perimetrale necesare manevrarii utilajelor de intretinere a culturilor.

2. Zona de cultura se afla in localitatea Varasti, judetul Giurgiu

A. Caracteristicile pedologice ale solului

  Solurile din zona localitatii Varasti sunt foarte fertile cu: cernoziom de nuanta negru si negru-castaniu.

Cele mai raspândite tipuri de soluri sunt solurile aluviale care se gasesc sub toate categoriile de soluri aluviale : soluri aluviale cu textura grea, soluri aluviale cu textura medie (pe suprafetele plane centrale), soluri aluviale cu textura usoara „intelenite” se afla in regiunile mai inalte din Est.

Soluri aluviale mlastinoase in zona de lunca in apropierea Sabarului si a Cociocului.Soluri nisipoase se gasesc dealungul albiei Sabarului.

  B. Caracteristicile climatice

Clima este temperat-continentala cu nuante excesive (ierni reci si veri calduroase). In general temperaturile medii anuale din lunca se situeaza intre valorile 10.5 C si 11.8 C iar amplitudinea medie anuala in jurul valorii de 25 C.

Evolutia temperaturilor aerului pe timpul unui an se prezinta in felul urmator: crestere continua din februarie pâna in iulie-august, urmata de o scadere ampla pâna in octombrie-noiembrie.Principalele caracteristici ale anotimpurilor sunt conferite de pozitia cu deschidere larga spre toate directiile de miscare a aerului. Aceasta deschidere genereaza contraste termice de la zi la noapte si de la anotimp la anotimp.

Temperatura medie anuala a Unitatii Administrativ Teritoriale (UAT) este de 11.3 C.

2

Localizarea parcelei in teren

Dispunerea terenului fata de evolutia solara

3

Localizare teren

N

EV

S

3. Organizarea terenuluiTerenul are o suprafata de 5 ha, din care 4.76 cultivabila (suprafata plantata).Organizarea interioara a terenului a fost realizat conform schitei de mai jos. Delimitarea

elementelor de organizare interioara se realizeaza prin cai de acces (drumuri principale de 3 m latime si poteci de 0,3 m latime).

Prin culturi succesive se intelege cultivarea a 2-3 specii legumicole succesiv, pe acelasi teren, in acelasi an.

In alcatuirea schemelor pentru culturile succesive se are in vedere perioada de vegetatie, particularitatile sistemului radicular, talia plantelor, pretentiile fata de temperatura, apa, lumina si substante nutritive, destinatia productiei, gradul de mecanizare a lucrarilor.

4

Dispunerea randurilor de cultura

4. Asolamentul in primul an de cultura:

Lot 1: Culturi succesive: pentru folosirea sezonului rece din toamna, prima cultura se poate infiinta in toamna cu spanac (in prima decada a lui octombrie) si se recolteaza in primavara (sfarsitul celei de a doua decada a lui aprilie), dupa care se planteaza tomate timpurii, iar dupa recoltarea acestora, la sfarsitul decadei a doua a lui iulie, se poate infiinta a treia cultura, conopida, care se va recolta in toamna;

Lot 2 Prima cultura, borceag de primavara (epoca de insamantare este primavara devreme inceputul lui martie. Se seamana  140-150 kg/ha mazare furajera de primavara şi 90-100 kg/ha ovaz,) - cultura a doua, varza de toamna (plantarea se va face in a doua decada a lunii iunie).

Lot 3 Prima cultura - ceapa si usturoi verde (infiintate din toamna in prima decada a lunii octombrie) - cultura a doua, varza timpurie (perioada de semănat pentru producerea răsadului de varză de toamnă este inceputul lunii mai, fiind necesare 35-40 zile pentru ca răsadul să fie bun de plantat) - a

5

treia cultura, castraveti de toamna (se seamana in a doua decada a lunii iunie, recoltarea poate incepe la jumatatea lunii august si poate continua pana la sfarsitul lunii septembrie).

Lot 4 Prima cultura, cartofi timpurii (inceputul lui martie, dupa ce pamantul s-a dezghetat si vor putea fi recoltati incepand cu luna iunie)  - cultura a doua, conopida de toamna (soiurile târzii se

seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai, iar plantarea în camp se face la inceputul lunii iulie)

In graficul de mai jos este prezentata schema de asolament a culturilor, pe 4 ani:

Lot Anul2014 2015 2016 2017

ISpanac tomate timpurii conopida

cartofi timpurii conopida de toamna

ceapa si usturoi verde varza timpurie castraveti de toamna

Borceag varza de toamna

II Borceag varza de toamna

Spanac tomate timpurii conopida

cartofi timpurii conopida de toamna

ceapa si usturoi verde varza timpurie castraveti de toamna

III

ceapa si usturoi verde varza timpurie castraveti de toamna

Borceag varza de toamna

Spanac tomate timpurii conopida

cartofi timpurii conopida de toamna

IV cartofi timpurii conopida de toamna

ceapa si usturoi verde varza timpurie castraveti de toamna

Borceag varza de toamna

Spanac tomate timpurii conopida

6

5. Schema de asolament a culturilor

7

1. FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE TOMATE TIMPURII

Cultura: Tomate timpurii cu rasad, palisateCultivar utilizat: Monika F1Schema de plantare: 1/ 40Productie estimata: 35 t/ha

Soi timpuriu de camp, cu crestere determinata si coacere concentrata a fructelor; tufa de vigoare medie, cu foliaj verde mediu; fructe cu forma rotund-usor înalta, greutate medie de 100-150 g si indice de forma de 1.02-1.1; culoare verde-deschis înainte de maturitate si rosu intens la maturitatea fiziologica, adecvata pentru industrializare; prezinta 3-4 loji seminale; fermitate buna, rezistente la crapare si pastrare; substanta uscata 5,8-6.2 %; calitati organoleptice deosebite; 107- 110 zile de la rasarire la coacerea primelor fructe. tolerant fata de boli. Potential de

productie: 55-65 t/ha. În conditii bune de cultura poate produce pana la 90 t/ha

Nr. crt.

Lucrarea Perioada de executie

Utilajul utilizat Caracteristici tehnice ale lucrarii

luna decada

1 Desfiintarea culturii anterioare aprilie I ManualTerenul trebuie sa ramana curat,fara resturi vegetale

2Nivelare teren

aprilie ITractor KUBOTA B7000

ETeren neted

3 Fertilizare organica, chimica aprilie II Tractor KUBOTA B7000 E + masina de incorporat

in sol ingrasaminte

25 t/ha      400 kg/ha superfosfat      150 kg/ha sulfat de potasiu-procurat gunoi grajd        

-transport    Tractor KUBOTA B7000 E  

-incarcat-descarcat        -depozitat     -platforme netede  

8

-carat gunoi grajd        -distribuit aprilie II -furca  

4 Aratura de baza aprilie. III Tractor 28-30 cm,rasturnare brazda

5

Fertilizare cu azot aprilie III tractor KUBOTA B7000 E  -procurat ingrasamant     + masina de imprastiat

ingrasaminte (agregat agricol)

200 kg/ha sulfat de amoniu

-transport Caruta,furci 75 kg sulfat de potasiu

-incarcat-descarcat        -depozitat     platforme netede  -carat ingrasamant        -distribuit aprilie III Furca  

6Erbicidat aprilie III tractor KUBOTA B7000

+ masinile de erbicidat Treflan 3 l/ha+

          Sencor 0.5 kg

7

Plantare mai I Manual Fasonarea rasadului, respectarea distantelor de plantare

-adus rasad     - tractor KUBOTA B7000 + cosuri

 

-marcat loc mai I -marcatoare  -facut gropi mai I -picheti,sapa  -plantare        -udat     -sitem de irigare 0.5-1l/planta

8 Prasit iun. I -sapa Teren curat de buruieni9 Irigat iun. I   200 mc/ha10 Condus planta iun. II Araci Cate un arac pentru fiecare planta: 65 araci/20 mp11 Palisare iun. II Sfoara  12 Irigat iun. II   200 mc/ha

13Fertilizare faziala cu NPK iun. II Vermorel 100 kg/ha azotat de amoniu  50 kg/ha sulfat de potasiu

14 Irigare iun. III   250 mc/ha9

15 Copilit si defoliat iul I   Eliminare copili si frunze de la baza plantei

16Fertilizare faziala cu NPK iul. I Vermorel 100 kg/ha superfosfat  150 kg/ha azotat de amoniu  50 kg/ha sulfat de potasiu

17 Irigat iul I   250 mc/ha18 Recoltare iul II Cosuri Cand fructele s-au colorat complet19 Prasit iul II Sapa Teren curat de buruieni20 Irigat iul II   300 mc/ha21 Copilit si defoliat iul III    22 Irigat iul III   300 mc/ha23 Recoltare aug. I    24 Irigat aug. II   300 mc/ha26 Carnit aug. III Foarfeca Eliminare varf de crestere27 Irigat aug. III   350 mc/ha28 Recoltat sept. I    29 Irigat sept. I   350 mc/ha

Fertilizare organica,chimicagunoi de grajd 25 t/ha 30 t.superfosfat 400 kg/ha 476 kg.sulfat de potasiu 150 kg/ha 179 kg.

Fertilizare cu azotsulfat de amoniu 200 kg/ha 238 kg.sulfat de potasiu 75 kg 89 kg.

ErbicidatTreflan 3 l/ha+ 4 l.Sencor 0.5 kg 0,60 kg.

10

Irigattotal 1550mc/ha 1845 mc.

Fertilizare faziala cu NPKazotat de amoniu 100 kg/ha 119 kg.sulfat de potasiu 50 kg/ha 60 kg.

Fertilizare faziala cu NPKsuperfosfat 100 kg/ha 119 kg.azotat de amoniu 150 kg/ha 179 kg.sulfat de potasiu 50 kg/ha 60 kg. Plug reversibil KM 180 3 5 trupite

Utilaje folosite:

Tractor KUBOTA B7000 E Masina de imprastiat ingrasaminte MAT Craiova Erbicidator TS

2. FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE CASTRAVETI

11

12

6. Fise tehnologice

In concluzie, cultura de legume este posibila a fi exloatata in conditii ecologice si profitabila totodata, daca sunt respectate cateva criterii tehnologice legate de rotatia culturii, schema de plantat, fertilizari organice, mulcirea solului, tratamente efectuate la timp in faza de rasad si in perioada de vegetatie, controlul factorilor de vegetatie (temperatura, umiditate), aplicarea udarilor prin picurare. 

Ceea ce conteaza cel mai mult, insa, este mentinerea intr-o stare avansata de sanatate a mediului de cultura (sol sau alt substrat de cultura). Intr-un sol sanatos, exista activitate microbiana, planta se dezvolta, devine viguroasa si se poate autoapara mai bine, in lupta contra factorilor perturbatori.

7. Bibliografie:

- Balasa M. (1973) Legumicultura. Edit. Didactica şi Pedagogica, Bucuresti.

- Davidescu D., Davidescu Velicica (1981) -  Agrochimie modernă. Edit.Academiei RSR,

Bucureşti.

- Hoza Gheorghita (2011) manual Legumicultura generala.

- Dumitrescu M. şi colab. (1998) Producerea legumelor. Artprint, Bucureşti.

- Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania pentru anul 2012.

- Catalog produse 2013 - Summit Agro Romania SRL

1