1

ARGUMENT ........................................................................................................................................................... 2

CAPITOLUL 1. JOCUL CA ACTIVITATE UMANĂ ........................................................................................................ 4

1.1. JOCUL–PRECIZĂRI CONCEPTUALE ......................................................................................................................... 4

1.2 JOCUL DIRECȚII ȘI ORIENTĂRI EXPLICATIVE ..................................................................................................................... 5

1.2.1 Funcții , caracterisctici și clasificări ale jocului ............................................................................................ 7

1.2.2. Jocul ca activitate didactică ...................................................................................................................... 10

1.3. STRUCTURA JOCULUI DIDACTIC ................................................................................................................................. 11

1.3.1 Organizarea și desfășurarea jocului didactic ............................................................................................. 12

1.4. IMPLICAȚII PSIHOLOGICE ALE JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA INTELECTUALĂ A PREȘCOLARULUI ....................................... 17

1.5. JOCUL DIDACTIC , FORMĂ DE TRANZIȚIE DE LA JOC LA ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE ................................................................ 19

CAPITOLUL 2. DEZVOLTAREA PSHIMOTRICITĂȚII PREȘCOLARULUI PRIN JOCUL ....................................................21

DIDACTIC ..............................................................................................................................................................21

2.1. COORDONATE DEFINITORII ALE PSIHOMOTRICITĂȚII COPILULUI PREȘCOLAR........................................................................ 21

2.2 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII MOTRICE LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ .............................................................. 24

2.3 DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICITĂȚII PRIN JOCUL DIDACTIC ................................................................................................ 29

2.4. VALENȚE FORMATIVE ALE JOCULUI DIDACTIC LA COPILUL PREȘCOLAR ............................................................................... 32

CAPITOLUL 3. CERCETAREA APLICATIVĂ PRIVIND VALENȚELE FORMATIVE .........................................................35

ALE JOCULUI DIDACTIC .........................................................................................................................................35

3.1. IPOTEZA ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII ......................................................................................................................... 35

3.2 EȘANTIONUL DE LUCRU ........................................................................................................................................... 36

3.3 ETAPELE CERCETĂRII ȘI METODOLOGIA DE LUCRU .......................................................................................................... 36

3.3.1 Etapa constatativă .................................................................................................................................... 41

3.3.2. Etapa formativ-ameliorativă ................................................................................................................... 42

3.3.3 Etapa de evaluare finală ............................................................................................................................ 43

CAPITOLUL 4. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURĂREA CERCETĂRII EXPERIMENTALE: REZULTATE, INTERPRETĂRI .......44

4.1. ANALIZA PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR LA TESTELE DE EVALUARE INIȚIALĂ ............................................... 44

4.2. EXPERIMENT FORMATIV. ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR JOCURILOR APLICATE ÎN ETAPA FORMATIV-

AMELIORATIVĂ ............................................................................................................................................................ 62

4.3. ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR LA TESTELE DE EVALUARE FINALĂ ................................................ 81

4.4. CONCLUZII ........................................................................................................................................................... 98

BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................................... 101

ANEXE ................................................................................................................................................................ 103

2

Motto:

«Nici o altă activitate nu are atâta răsunet în sufletul copilului, ca jocul. »

John Locke

Argument În evoluţia ontogenetică a omului, jocul este asociat mai mult copilăriei, dar ar fi de

reţinut că un adult care nu s-a jucat în copilărie este frustrat toată viaţa. Considerăm că nimic nu

„fură“ mai mult din existenţa umană, din formarea personalităţii decât lipsa jocului în copilărie.

Jocul este domeniul principal în care se manifestă și se exersează imaginația, climatul

psihologic cel mai favorabil al copilului preșcolar pentru a se forma armonios. Spunem că prin

joc copilul ne dăruiește tot ce are mai bun atât ca forțe fizice cât și ca valori morale.

Jocul creează o ambianță de cooperare indiferent de formele pe care acesta le îmbracă și

contribuie în mare măsură la formarea personalității copilului.

Fiecare activitate organizată şi desfăşurată trebuie să fie o reuşită, trebuie să aducă de

fiecare dată lucruri noi şi interesante pentru cel ce învaţă, astfel încât, în urma fiecărei activităţi,

să se observe modificări şi transformări pozitive în personalitatea copilului.

Educatorul nu este cel care doar predă anumite conținuturi, ci este cel care conduce

îndrumă, sfătuieşte și îl ajută pe copil în actul învățării. Educatorul este acela care ştie cât de

mult poate să obosească copilul în activitatea sa de învăţare, aşa încât găseşte momentul oportun

pentru a introduce în lecţie un joc, un moment de relaxare activă, moment care îl va face pe copil

să se simtă în largul său, fără constrângeri și îndemnuri, dar, cu toate acestea, să poată continua

învăţarea.

Prin joc, copilul are posibilitatea de a-și îmbogăți cunoașterea de sine, de a-și statornici

relația cu mediul înconjurător, de a-și exersa imaginația, atenția, spiritul de observație, gândirea.

Jocul didactic are un rol important atât în domeniul instructiv cât și în cel formativ-

educativ. În planul instructiv acesta favorizează asimilarea de cunoștințe, priceperi, deprinderi,

tehnici și operații de lucru; privit din această perspectivă, jocul didactic reprezintă o cale de

acces spre cunoașterea comportamentelor umane.

Privit din perspectiva formativ-educativă, el contribuie la formarea și perfecționarea trăsăturilor

de personalitate.

Prin intermediul jocului, copilului nu i se dezvoltă doar gândirea, memoria, imaginaţia

şi limbajul, ci şi sfera afectiv motivaţională, punându-l în situaţia de confruntare cu sine şi cu

ceilalţi, luându-şi astfel, în stăpânire propriul eu.

3

Prin joc, copiii își satisfac o anumită trebuință interioară de afirmare, ajung la descoperiri de

adevăruri, își antrenează capacitățile de acționa cu obiectele, iar divertismentul le stimulează și

organizează energiile cognitive.

Prin problematica diversă care-i formează obiectul, prin metodologia extrem de variată pe care o

propune, jocul didactic antrenează și stimulează forțele intelectuale și psihice ale copilului.

Activitățile în care sunt folosite jocurile didactice devin mai antrenante, mai reușite, dispare

plictiseala, monotonia crește atenția, puterea de concentrare, starea ludică.

Având o nesfârșită și neobosită nevoie de mișcare, copilul se joacă învățând și învață jucându-se.

4

Capitolul 1. Jocul ca activitate umană

1.1. Jocul–precizări conceptuale

În literatura de specialitate, jocul este definit și explicat în moduri diferite: la fel de

diferite sunt funcțiile și sensurile ce-i sunt atribuite.

Etimologic, cuvântul „joc” provine din latinescul „iocus”–glumă, șotie, distracție fiind

preluat concomitent în limba româna și sensul substantivului latin „ludens” care desemna deja în

antichitate o formă vastă de manifestări populare cu caracter sportiv, militar sau religios ale unui

oraș, ținut, imperiu.

După dicționarul enciclopedic al limbii române, noțiunile de „joc” și „a se juca” au

multiple sensuri. Astfel, cuvântul „joc” poate avea sensuri: „de amuzament”, un sens figurat ca

de exemplu „jocul cu focul”, poate semnifica un lucru ieșit din comun, „jocul naturii”, ori ceva

întâmplător, aleatoriu cum e „jocul destinului”.

J. Huizinga, în lucrarea „Homo ludens”(1970) definește jocul ca „o acțiune sau

activitate efectuată de bunăvoie, în cadrul anumitor limite stabilite, de timp și spațiu după reguli

acceptate de bunăvoie, dar absolut obligatorii, având scopul în sine însăși și fiind însoțită de un

anumit sentiment de încordare, de bucurie și de ideea că este altfel decât în viața obișnuită”.

Importanța jocului în viața omului se reflectă în polisemia cuvântului: joc de societate,

joc de cuvinte (calambur), joc de șah, jocuri olimpice, joc de cărți, joc de scenă, jocul cu viața și

moartea („a-și pune capul/viața în joc”), jocul dragostei și al întâmplării.

Sensurile cuvântului „joc” sunt determinate de factorul social și de evoluția motivației,

funcțiile acestuia schimbându-se în raport cu etapele de vârstă.

Dacă privim cu mare atenție ce altceva, în afara problemelor cotidiene permanente

influențează viața omului făcând parte intrinsecă din ea, constatăm cu surprindere că acest

altceva este jocul.

Copiii se joacă, adolescenții se joacă, tinerii se joacă, adulții se joacă. Indiferent de felul

jocului și de modul său de organizare, cea mai mare parte a oamenilor simt nevoia de joc și îl

practică.

Jocul este o activitate specific umană , o realitate permanentă prin faptul ca el este

prezent la orice vârstă. Asemănarea cu comportamentul numit „joc” al animalelor este

neconvingătoare din mai multe motive:

a) jocul omului este corelat cu activitatea de învăţare, muncă, creativitate;

b) jocul este o activitate conştientă, desfăşurată oarecum organizat, după anumite reguli,

incluzând elemente specifice;

5

c) scopul jocului este acţiunea însăşi,capabilă să-i satisfacă jucătorului dorinţele,

aspiraţiile;

d) jocul are menirea de a introduce jucătorul în lumea imaginară pe care i-o creează

jucătorul respectiv.

Sintetizând acestea toate, putem spune că jocul este o activitate specific umană,

dominantă în copilărie, prin care omul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile

dorinţe, acţionând conştient, liber în lumea imaginară creată de el.

„Jocul ca desfășurare liberă și ca plăcere a individului, constituie una din modalitățile

esențiale de manifestare a spiritului uman. Un fenomen antropologic complex, care ia forme

si conținuturi specifice se afirmă la toate vârstele, în toate civilizațiile.(Ursula Șchiopu –

„Psihologia copilului ”- E.D.P. București 1967) ”

1.2 Jocul direcții și orientări explicative

Jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului generată de

trebuințe, dorințe, tendințele specifice preșcolarului, de aceea aceasta forma de manifestare

se întâlnește la toți copiii tuturor popoarelor .

La vârsta preșcolară copiii sunt foarte activi și activitatea lor, desfășurată prin joc, este

necesară pentru dezvoltarea fizică și psihică. De aceea unii psihologi consideră că jocul este

o activitate de pre-învățare. Esența lui constă în reflectarea și transformarea pe plan imaginar

a realității înconjurătoare.

Jocul nu constituie pentru copil doar o simplă distracție, jucându-se el cunoaște și

descoperă lumea si viața într-o formă accesibilă si atractivă.

Jocul a fost și este considerat tipul fundamental de activitate al copilului preșcolar, toți

marii pedagogi și psihologi au recunoscut rolul benefic al jocului; căutând să dea o explicație

a acestuia s-au constituit adevărate teorii despre joc:

1. St. Hall explică jocul printr-o receptare a instinctelor si formelor de viață

primitivă.

2. Karl Gross consideră jocul un exercițiu pregătitor pentru viața adultului, un

mijloc de exersare a predispozițiilor în scopul maturizării. Autorul subordonează

copilăria, jocului, apreciind ca un copil se joacă nu pentru că este copil, ci pentru

că se joacă este copil(aceasta fiind răsturnarea raportului cauză-efect).

6

3. Schiller si Spencer elaborează teoria surplusului de energie, conform căreia

jocul ar fi o modalitate de a cheltui acest surplus. Acceptând această teorie vom

putea răspunde pentru care motiv se joacă copilul și când este obosit.

4. K. Buhler susține teoria plăcerii funcționale: copilul se joacă pentru plăcerea pe care o

simte în timpul jocului .

5. S.Freud atribuie jocului tendințe refulate ce se satisfac prin intermediul acestuia.

6. A. Adler apreciază că jocul ar fi o formă a „complexului de inferioritate”.

7. Ușinschi a încercat o definire a jocului privindu-l ca formă de activitate liberă .

8. M.Montessori a redus întreaga dezvoltare a copilului la simpla exersare a organelor de

simț

9. P.F. Leshaft privește jocul ca un exercițiu pregătitor pentru viață, dar care prin

îndrumare duce la perfecționare și dezvoltare.

10. U.Șchiopu consideră jocul o formă de conduită, proces, cale de modelare.

11 .J.Chateau , căutând să răspundă la întrebarea „De ce se joacă copilul? ” oferă o serie

de explicații:

jocul este un jurământ de a respecta anumite reguli;

jocul asigură dragostea pentru ordine, regulă;

jocul la copil are rolul pe care îl îndeplinește munca la adult;

jocul este motorul esențial al copilăriei;

nesocotirea jocului la copil duce la greșeli pedagogice grave ;

12. J.Piaget definește jocul ca „pol al exercițiilor funcționale în cursul dezvoltării

individului”.

13. Macarenko încearcă o analogie intre joc si muncă – munca produce bunuri

materiale, în timp ce jocul nu are aceasta finalitate .

14. A.N. Leontiev consideră că jocul conduce la dezvoltarea principalelor coordonate ale

personalității, are mare rol in procesul structurării personalității , reprezintă o cale de

autoeducație și autoapreciere. „Nu a câștiga ci a se juca” – socotește Leontiev drept motivație

a jocului .

15. E.Claparède afirmă: „Jocul este o activitate preponderent distractivă, cu un suport

emoțional puternic ce concretizează si mobilizează energia umană.”

Psihologii si pedagogii , indiferent de școala sau orientarea careia îi aparțin sunt aproape

unanimi în a admite ca jocul aduce contribuții importante in dezvoltarea copilului. Jocul prin

formele sale, devine un instrument și un mijloc formativ , indispensabil in viața acestuia .

7

1.2.1 Funcții , caracterisctici și clasificări ale jocului

În „Psihologia copilului și pedagogia experimentală” (E.D.P. București), Eduard

Claparède (1975) stabilește două funcții pe care le îndeplinește jocul:

functia principală – de a permite individului să-și realizeze eul, să-și manifeste

personalitatea;

funcții secundare: rol de divertisment; jocul element odihnitor; jocul agent de

manifestare socială; jocul agent de transmitere a obiceiurilor, a ideilor de la o generație

la alta.

Din concepția lui J.Piaget se desprind următoarele funcții ale jocului:

1. Funcția de adaptare realizată prin doua coordonate:

asimilarea realului la eu;

acomodarea prin imitații a eu-lui la real.

2. Funcția formativă si informativă , jocul fiind activitatea care contribuie la dezvoltarea

intelectuală, morală și fizică a copilului ;

3. Funcția de descarcare energetică și rezolvare a conflictelor afective, cunoscută și sub

denumirea de funcție catargică;

4. Funcția de socializare a copilului, prin tendința copiilor de a se acomoda la ceilalți și de a

asimila relațiile cu cei din jur la eul său.

Ursula Șchiopu afirmă : „Jocul creează utilitați sociale prin faptul că stimulează tonusul,

antrenarea și participarea, ceea ce pune în evidență funcțiile formative și sociale ale jocului ”

Caracteristici ale jocului

Așa cum rezultă si din definiție, jocurile copilului (atât cele tradiționale cât și cele

moderne, inclusiv cele computerizate ) au anumite caracteristici demne de luat în seamă:

prin joc se va căuta să se rezolve contradicțiile dintre angajare – participare, supuner( la

regulă) – libertate, seriozitate – amuzament;

prin joc se manifestă o serie de tendințe, impulsuri, afecte ce vin chiar din inconștientul

fiecăruia, ceea ce-i conferă o descărcare tensional afectivă;

jocul are o latură comunicativă ce se concretizează prin replici, gesturi, mimică ,tonul și

modulațiile vocii, privirea etc.;

în actul de comunicare în orice joc este prezent un cod ludic (simboluri, mituri,

credințe), în acest sens J.Chateau remarcând: „primind să facă parte dintr-un grup de joc

copilul a acceptat un anumit cod ludic, ca printr-un contract social.”

8

vocabularul ludic ce cuprinde o gamă variată de categorii și tipuri de semne din care fac

parte: denumirile jocurilor, numele personajelor din scenariul ludic, acțiunile, mișcările,

gesturile ludice, obiectele ludice etc.

Fiecare din aceste categorii ale vocabularului ludic este insoțită de anumite elemente ludice pe

care Ivan Evsev le va numi „ludeme”: gesturi, mișcări precum săritura, lovirea cu piciorul în

pământ, tumbe, bătaia din palme, ciupitul, învârtirea pe loc, palmele la ochi, alergarea,

producerea de zgomote, strigăte, imitarea plânsului, râsul etc. Acestea sunt însoțite de anumite

obiecte cu valoare de simbol (de ex. Un baț poate fi considerat suliță, sabie, seringă, lingură,

baghetă, cal etc.)

Din punct de vedere funcțional jocul apare ca o configurație dinamică, desfașurată în

timp și spațiu după anumite reguli , caracteristică pe care unii psihologi o numesc gramatica

jocului. Regulile definesc succesiunea ludemelor, elementelor de joc, obiectelor utilizate,

numărul repetărilor , momentelor de joc si locul fiecăruia in cadrul scenariului ludic.

Clasificări ale jocului

Varietatea foarte mare a jocurilor cât și optica curentelor și școlilor care au dezbătut

natura ludică, a dus la o mare diversitate de clasificări ale jocurilor, mai simple sau mai

complexe , după un criteriu sau după mai multe .

Querat imparte jocurile în trei categorii :

jocuri cu caracter ereditar (luptă , urmărire, vânătoare);

jocuri de imitație privind activitățile umane;

jocuri de imaginație.

Acestă clasificare nu are corespondend în realitate, deoarece este dificil de stabilit dacă un joc

oarecare este de imitație, imaginație sau ereditar. În general multe din jocurile considerate

ereditare sunt preluate prin imitație de copii mici de la copii mai mari sau de la adulți.

Karl Gross vine cu o alta clasificare și anume:

jocuri de experimentare ;

jocuri de funcții generale ;

jocuri senzoriale;

jocuri motorii;

jocuri intelectuale;

jocuri afective ;

jocuri de voință.

Inspirându-se din lucrările lui Karl Gross, E. Claparède împarte jocurile în două mari categorii:

a) Jocuri care exersează funcții generale :

9

jocuri senzoriale (exersează analizatorii : văz, auz, gust etc.);

jocuri motrice (presupun coordonarea mișcărilor, dezvoltarea forței și a vorbirii);

jocuri intelectuale(exersează curiozitatea, asigură cunoașterea realității);

jocuri afective (jocuri ce provoacă emoții).

b)Jocuri care exersează funcții speciale:

jocuri de luptă (exerseză forța fizică);

jocuri de vânatoare (îmbracă forma jocului de urmărire, ex. „De-a v-ați ascunselea”);

jocuri familiale (de-a familia; jocul cu păpușa etc.);

jocuri de imitație;

jocuri sociale - dezvoltă deprinderile sociale (plimbări, tabere).

Cu toate limitele generate sau inspirate de orientarea biologizantă a lui K.Gross, teoria

despre joc a lui Claparède rămâne una dintre cele mai cuprinzătoare .

W.Stern a împărțit jocurile în colective și individuale .

Charlotte Buhler a împărțit jocurile în cinci grupe :

jocuri funcționale (senzorio – motorii);

jocuri de ficțiune și iluzie;

jocuri receptive (de consum, contemplare);

jocuri de construcție ;

jocuri colective.

Și aceasta clasificare este criticabilă deoarece jocurile receptive sunt asimilate de alte categorii

de jocuri.

J.Piaget, studiind geneza și evoluția jocului, stabilește existența a trei categorii principale de joc,

la care o adaugă pe a patra care face tranziția între activitațile neludice și jocul simbolic.

a. jocuri - exercițiu sunt jocuri funcționale care constau în repetare pentru plăcerea

activității în scopul adaptării(este intâlnit în general la preșcolarul mic 3-4ani);

b. jocuri simbolice sau de creație prin care se formează structurile asimilare a

realului la eu , și eului la real ;

c. jocuri cu reguli ce se transmit în colectivitate ( in cadru social ) de la copil la

copil și a căror importanță crește odată cu vârsta.

O altă categorie de jocuri este reprezentată de jocurile de construcție care se dezvoltă pe baza

jocului simbolic și se manifestă după 5-6 ani și presupun o anumită coordonare oculomotorie,

anumite cunoștințe , capacități de rezolvare a unor situații problemă .

Clasificare jocurilor este discutabilă după cum spune E.Claparède deoarece pe masură ce

crește copilul se modifica modul acestuia de a se juca in așa fel încât se încorporează într-un

singur joc , majoritate categoriilor considerate ca fiind relativ distincte.

10

1.2.2. Jocul ca activitate didactică

Dinamismul dezvoltării noțiunilor despre „joc didactic” are același curs cu schimbările

social – pedagogice în procesul de instruire si educație. Actualmente nu există o părere unică

despre jocul didactic, fapt cauzat de complexitatea și multilateralitatea lui. De exemplu , unii

autori consideră jocul didactic drept o formă independentă de activitate instructivă , alții drept o

metodă , iar adepții unei a treia concepții – drept procedeu.Adepții celei de a patra concepții –

drept o formă de instruire .

În Enciclopedia Pedagogică jocul didactic este definit ca un tip de activitate și ca un

mijloc de educație .

În Dicționarul pedagogic jocul didactic este considerat drept un mijloc important de

instruire și educație, folosit pe larg la vârsta preșcolara mică. Se accentuează ca acest tip de joc

dezvoltă orientarea senzorială a copiilor (formă, mărime, culoare), spiritul de observație, atenția,

memoria, gândirea, reprezentările despre lumea înconjurătoare. Deasemenea formează priceperi

și deprinderi de a acționa în concordanță cu anumite norme de comportare, dezvoltă capacitatea

de orientare spațio-temporală.

A.I.Sorokina („Instruirea prin joc.Teorie și Practică” ed. Epigraf, Chișinău, 1999

p.11/13) consideră „că jocul didactic este o formă de activitate practică a copiilor și un

procedeu de instruire , care da posibilitatea să fie realizate sarcinile de educație si instruire

printr-o formă de activitate accesibilă si activă pentru copii”.

F.N.Bleher caracterizează jocul didactic drept metodă destinată sa învețe copilul ceva

nou sau să consolideze cunoștințele, deprinderile pe care le are și-l ajută să se orienteze în mediul

înconjurător .

I.B. Bazedov referindu-se la relația joc-învățare afirmă: „învățarea tuturor obiectelor

trebuie să fie făcută prin jocuri.”

Aceste opinii, și nu numai, au contribuit la o definire cât mai obiectivă a jocului didactic actual.

Jocul didactic este „jocul” prin care se realizează obiective și sarcini de învățare,

folosind un conţinut accesibil, modalităţi atractive şi recreative de organizare şi desfăşurare,

precum şi materiale didactice interesante.

Prin specificul său, jocul didactic îmbină funcţii şi sarcini de învăţare cu forma

plăcută şi atractivă a jocului, cultivând interesul pentru studiu. Jocul didactic contribuie la

realizarea sarcinilor formative ale procesului de învăţământ, în cadrul jocului copilul fiind

solicitat pe toate planurile psihicului său: cognitiv, afectiv şi voliţional.

Importanţa jocului didactic constă în faptul că el facilitează pregătirea copiilor

11

preşcolari pentru introducerea lor în activitatea de învăţare. În cadrul jocului didactic, copilul

învaţă să observe, să compare, să susţină un dialog , să rețină și să memoreze cuvinte , să

acționeze ş.a.

Jocurile didactice solicită intelectul copiilor pentru a rezolva unele sarcini în

mod individual astfel, unele jocuri le cer: să deosebească obiectele mari de cele mici, pe

cele lungi de cele scurte, să compare lucrurile după diferite criterii (ce se potriveşte), să

facă clasificări ale obiectelor după anotimp, sau ale animalelor după modul şi locul unde

trăiesc. Ei fac unele generalizări folosindu-se după loto-urile cu animale, cu fructe.

Jocul didactic contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, la concentrarea

atenţiei şi la formarea unor deprinderi de muncă intelectuală independentă.

1.3. Structura jocului didactic

Jocul didactic cuprinde următoarele elemente structurale (U.Șchiopu, „Probleme

psihologice ale jocurilor și distracțiilor”, E.D.P. București ,1970):

scopul – se realizeaza prin sarcina didactică pe care copilul trebuie să o rezolve;

subiectul – se alege in funcție de obiectivele didactice si vârsta copiilor;

procedeele de joc sunt exprimate prin acțiunile propriu-zise;

regulile jocului – reglementări de natura internă sau externă.

În programul gradiniței, jocul didactic, ca una din activităţile principale, este

echivalent cu lecţia în programul şcolii primare. Aşa cum lecţia ca microsistem trebuie să

cuprindă toate componentele procesului de învăţământ (obiective, conţinuturi, metode –

mijloace – tehnici, forme de organizare a activităţii, criterii de evaluare ş.a.) tot aşa şi jocul

didactic trebuie să cuprindă în structura sa componentele procesului de învăţământ la nivelul

vârstei preşcolare.

Structura jocului didactic este alcătuită din: conţinut, sarcina (sarcinile didactice),

acţiunea, regulile (restricţiile jocului) cu elemente specifice de joc. „Conținutul, sarcina

didactică ( problema intelectuală ), regulile și acțiunile de joc (ghicire , surpriză , mișcare etc.)

conferă jocului didactic un caracter specific, înlesnind rezolvarea problemelor puse copiilor ”

(Dicționar de pedagogie ,E.D.P.,București,1979, p.241)

Elementele constitutive ale jocului didactic:

a) Obiectivele – orice joc didactic este declanșat de anumite obiective , care sunt urmărite

pe tot parcursul desfășurarii acestuia;

b) Conţinutul jocului didactic este format din cunoştinţele, priceperile şi deprinderile

cere trebuie formate la activitatea (disciplina) respectivă. De exemplu, la activităţile

12

matematice, programa prevede exerciţii de formare a mulţimilor după formă

(mărime, culoare, grosime) sau învăţarea şirului numerelor naturale ş.a. Pentru

completarea şi precizarea acestora, se organizează jocuri de genul „Cum este

(cum nu este) o piesă a jocurilor logice?”, „Formarea perechilor”, „Cui aparţin

jucăriile?”, „Caută vecinii” ş.a.; Conținul jocului didactic are tematică variată : Omul

și viața socială , Natura , Limbajul, Exersarea capacităților și a proceselor psihice.

c) Sarcina didactică este problema intelectuală centrală pe care copii trebuie să o

rezolve.Sarcina didactică declanșează operații intelectuale precum: recunoaștere,

descriere , clasificare, reconstituire, comparare ș.a.;

d) Regulile jocului concretizează sarcina didactică ; arată cum trebuie rezolvată problema

intelectuală și căile de organizare a acțiunii ludice.Regulile jocului sunt cerințele care

dirijează acțiunile copiilor , indică acțiunile de joc și succesiunea lor, reglementează

distribuirea rolurilor și relațiile dintre copii, stimulează sau inhibă manifestările

comportamentale ale participanților la joc;

e) Acțiunile de joc (elementele sau procedeele de joc ) sunt mijloace prin care jocul devine

o acțiune plăcută, distractivă , relaxantă.Ele antrenează copiii la o activitate intelectuală al

carei efort nu este conștientizat , ele dinamizează si favorizează obținerea performanțelor.

f) Materialul didactic trebuie să fie în concordanță cu obiectivele și sarcina didactică, să fie

purtător de informații, atractiv, stimulativ;

g) Elementele de joc sau componenta plăcută, distractivă a jocului, dau coloratură activității

de învățare propusă de jocul didactic. O activitate didactică capătă caracter ludic numai în

măsura în care cuprinde elemente de joc ca: mișcarea, competiția, cuvântul, ghicirea,

așteptarea, surpriza.

O parte din aceste elemente se utilizează în majoritatea jocurilor didactice. Important este ca

elementele de joc să servească realizării sarcinii didactice, să creeze condiții optime pentru

aceasta.

1.3.1 Organizarea și desfășurarea jocului didactic

Jocul didactic, ca activitate instructiv-educativă în programul grădiniței, trebuie să

îndeplinească o serie de cerințe privind organizarea, conducerea și evaluarea acestei activități.

Pentru stimularea copiilor in vederea participării active la joc, și pentru asigurarea unei

atmosfere prielnice de joc, este necesară o pregătire atentă a condițiilor de desfășurare a jocului

și organizare judicioasă a acestuia. Astfel se impune: aranjarea sălii, a materialelor și a copiilor

în funcție de acțiunea jocului, distribuirea materialelor necesare desfășurării jocului, intuirea

13

materialului didactic ș.a.

Desfașurarea jocului conține o succesiune de secvențe în care este prezentat jocul, se

realizează familiarizarea copiilor cu jocul și antrenarea lor la o participare activă, efectivă:

1. Introducerea în joc constă in captarea atenției copiilor printr-un element surpriză, o noutate

, un scurt dialog atractic, amuzant, o ghicitoare, o jucărie .

2. Anunțarea jocului și a obiectivelor orientează copiii in specificul acestei activitați

didactice.

3. Explicarea jocului cuprinde prezentarea de către educatoare a principalelor etape ale

acțiunii jocului; precizarea regulilor jocului, indicații asupra modului de folosire a

materialului didactic, comunicarea sarcinilor conducătorului de joc și a cerințelor pentru

câștigătorul individual sau echipa câștigătoare. Explicarea trebuie să fie însoțită de

demonstrare, pe loc sau după explicația integrală.

4. Fixarea regulilor se realizează printr-o scurtă convorbire precizându-se copiilor acțiunea

jocului. Ca modalitate de asigurare a înțelegerii adecvate a jocului, se practică jocul de

probă.

5. Executarea jocului : jocul începe la semnalul educatoarei care mai intervine doar precizând

cum se folosește materialul didactic. Apoi ea acordă copiilor independență de mișcare

lasându-i să acționeze liber. Eficientizarea jocului didactic necesită conceperea a una –

două variante adică :

introducerea unor elemente noi de joc;

complicarea jocului prin sarcini didactice cu un grad mai mare de dificultate .

Etapa principală a jocului este desfășurarea propriu – zisă a acestuia. Jucându-se, copiii relevă

gradul de înțelegere a regulilor de joc, nivelul însușirii cunoștințelor implicate, abilitățile motrice

dobândite și capacitatea intelectuală .

6. Încheierea jocului : se declară câștigătorii sau câștigătorul, se fac aprecieri verbale asupra

modului de desfășurare a jocului, asupra disciplinei, asupra felului cum au respectat

regulile, se adresează cuvinte de laudă copiilor, se distribuie recompense. O încheiere

placută , prin bucuria succesului și prin satisfacția imediată pe care o dă copilului ,

sporește interesul preșcolarului pentru jocurile didactice .

Categorii de jocuri didactice

Jocurile didactice reprezintă forme de activitate ce îmbinină în mod armonios sarcinile

instructive cu latura distractivă. Ele realizează în practică dezideratul învățării prin joc, prin

organizarea unor activitați special create și dirijate de adulți în acest scop.

I. Cerghit în „Metode de învățământ” (Ed. Polirom Iași, 2006, p.264 ) consideră că

„diferitele tipuri de jocuri didactice s-au dezvoltat, asigurând îmbinarea și toate tranzițiile

14

spontane posibile între elementele distractive și cele de muncă și învățare , jocurile didactice pot

fi clasificate după mai multe criterii”.

1. După conținutul și obiectivele urmărite:

senzoriale (vizual – motorii, tactile, auditive);

de observare a naturii (a mediului inconjurător);

de dezvoltare a vorbirii ;

de asociere de idei și de raționament;

de construcții tehnice;

muzicale;

de creație etc.

2. După materialul folosit: cu materiale, fară materiale, orale, cu întrebări, jocuri-ghicitori.

3. După obiectul de învățământ: de citit, de scris, de socotit, de științe etc.

Valoarea formativă a jocurilor didactice ca și diversitatea obiectivelor urmărite au

condus la necesitatea stabilirii unor categorii de jocuri didactice. Convertind jocul într-o

veritabilă activitate de învățare, jocurile pot fi împărțite in mai multe categorii și anume :

1. După funcțiile didactice : jocuri funcționale, jocuri de construcție, jocul cu reguli ;

2. După conținut :

- jocuri didactice pentru cunoașterea mediului;

- jocuri didactice matematice;

- jocuri didactice pentru educarea limbajului;

- jocuri didactice pentru însușirea normelor de comportare civilizată;

- jocuri muzicale;

3. După scopul urmărit: jocuri senzoriale și jocuri intelectuale.

Jocurile senzoriale pot fi: de ghicire și de recunoaștere a unui obiect cu ajutorul simțurilor.

Jocurile intelectuale pot fi: jocuri de analiză perceptuală, jocuri de reconstituire de imagini din

fragmente, jocuri de construcție după model .

4. După criteriile urmărite: jocuri de dezvoltare a proceselor psihice de cunoaștere, de

formare , a percepțiilor și reprezentărilor de spațiu, timp, mărime, formă, culoare,

orientare în spațiu, jocuri de însușire a structurii gramaticale a limbii .

5. După materialul folosit :

- jocuri cu material didactic ajutător ( jucării, obiecte din natură, obiecte de

întrebuințare zilnică);

- jocuri de interpretare a unor povesti și lecturi;

- jocuri fară material didactic (ghicitori , alcătuire orală de propoziții și fraze

etc.).

15

Jocurile de mișcare la preșcolari

Așa cum exprimă și denumirea lor aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de

mișcare a copiilor bazându-se pe diferite mișcări și reguli. Ca tip de joc, ele ocupă o poziție

intermediară între cele de creație și cele sportive, apropiindu-se de primele prin trăirile afective

puternice pe care le generează și de cele sportive prin regulile dinainte fixate, prin formularea de

comenzi și prin elementele de competiție pe care le cuprind. Regulile jocului de mișcare sunt

prezentate copiilor înainte de începerea acestei activități; deși sunt obligatorii acestea nu trebuie

să-i încatușeze pe copii și să le restrângă prea mult libertatea și plăcerea de a se juca. Regulile

prescriu copilului normele de comportare in joc. Ele pot fi grupate în trei categorii :

a) reguli care precizează mișcările și acțiunile copiilor;

b) reguli care disciplinează comportarea copiilor;

c) reguli care îndeplinesc funcții frenatorii, în sensul că-i opresc pe copii de la unele mișcări

și acțiuni în joc.

Prin conținutul lor, jocurile de mișcare sunt extrem de variate. În acest sens putem distinge

următoarele categorii de jocuri de mișcare :

jocuri de mișcare cu subiect : în care mișcările și regulile se îmbină cu un anumit

conținut imaginativ : întruchiparea personajelor și a acțiunilor acestora de ex. „Gâștele și

vulpea ” ; „Vrăbiile și pisica ” ; „Lupul și vânătorii ” ; „Rândunica își caută cuibul ” etc.;

jocuri cu text și cânt: în care mișcările sunt însoțite de texte și cântece. Aceste jocuri se

desfășoară mai ales in cerc , in horă , rolul activ avându-l unul sau mai mulți copii

.Textul cântecului și ritmul îl ajută pe copil să execute mișcările mai corect de exemplu :

„Câte unul pe cărare ” ; „Piticii ” , „Gâștele vesele ” , „Fluierul” etc.;

jocuri hazlii : acestea îi atrag pe copiii prin umorul și simplitatea acțiunii; Ex: „Cine l-a

chemat pe ursuleț ? ” „Găsește și taci” etc.

Acest tip de jocuri hazlii (distractive ) au multă tangență cu jocurile de mișcare deși în unele

cazuri tocmai mișcarea este aceea care lipsește .Din punct de vedere al conținutului ele se

apropie de jocurile didactice prin problema pe care o pun copiilor spre rezolvare.

jocurile fară subiect presupun îndeplinirea unor cerințe, și respectarea unor anumite

reguli. Ele îi antrenează pe copii în exersarea mișcărilor și învingerea unor obstacole, le

formează dibăcia de a arunca, a sări, de a se întrece la viteză. La baza acestor jocuri stau

diferite mișcări executate cu obiecte cum ar fi: mingea, cercul, coarda etc. de ex.

„Nimerește la țintă” ; „Cine aruncă mai departe ” ș.a.

Jocurile de mişcare utilizate în activitatea de educaţie fizică au conţinuturi şi orientări

multiple şi îmbracă forme de organizare şi desfăşurare foarte variate. Numite şi dinamice,

16

jocurile de mişcare se clasifică după deprinderea motrică pe care o formează: mers, alergare,

săritură, aruncare şi prindere, echilibru, căţărare-coborâre, tracţiuni, împingeri şi transport de

greutăţi. Ele au anumite caracteristici, cum ar fi:

permit manifestarea complexă şi favorizează dezvoltarea simultană a deprinderilor

motrice de bază;

presupun colaborare, cooperare cu colegii de joacă, armonizarea intereselor, asumarea

unor responsabilităţi;

situaţiile favorabile sau nefavorabile care apar pe parcursul jocului lasă urme adânci

asupra personalităţii copilului;

emoţiile şi sentimentele, stările afective trăite şi celelalte procese psihice prezente în

aceste împrejurări sunt proprii fiecărui copil, dar în acelaşi timp, comune grupei din care

face parte;

impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de întrecere;

permit manifestarea iniţiativei, independenţei în acţiune, a spiritului de observaţie;

educă competitivitatea.

În organizarea şi desfăşurarea jocurilor de mişcare educatoarea trebuie să respecte

anumite cerinţe, cum ar fi:

selecţionarea judicioasă a jocurilor în vederea îndeplinirii întocmai a sarcinilor

instructiv-educative;

să corespundă particularităţilor somato-funcţionale şi psihice ale copiilor;

să ţină seama de condiţiile materiale şi mediul în care se desfăşoară;

să impună respectarea de către toţi copiii a regulilor de joc şi să stimuleze spiritul

de colaborare între participanţi;

să cultive respectul faţă de adevăr;

să asigure echilibrul valoric al echipelor;

să asigure participarea activă a tuturor copiilor.

De asemenea cadrul didactic va trebui să explice și să demonstreze acțiunile ce le

presupune jocul propus la un moment dat.

Explicarea şi demonstrarea jocului

Explicarea trebuie să fie clară, succintă, făcută pe un ton potrivit, să fie accesibilă, evitându-se

deplasările celui care explică. Se va spune: denumirea jocului, conţinutul, pe scurt, principalele

reguli, precizări cu privire la stabilirea învingătorului, urmărirea fiecărui participant, comenzile

pentru începere, desfăşurare şi final. Explicaţia va fi însoţită de demonstraţie.

17

În timpul explicaţiei şi demonstraţiei, grupa va fi astfel aşezată, încât să poată urmări

demonstraţia. Pentru a vedea gradul de înţelegere a regulilor, educatoarea poate întreba câţiva

copii, sau le poate cere să efectueze o parte din acţiuni ( jocul de probă).

Desfăşurarea jocului

Începe la un anumit semnal dat de educatoare, după ce aceasta s-a convins că toţi copiii sunt pe

locurile lor şi au înţeles jocul. În continuare va urmări desfăşurarea jocului, având grijă să fie

respectate regulile acestuia, stimulând spiritul de iniţiativă, atenţionând pe cei care încearcă să

încalce regulile. Respectarea regulilor şi sarcinilor de joc, a normelor de conduită faţă de

adversar contribuie la realizarea unei atmosfere agreabile,. În timpul jocului se creează o stare

emoţională de bucurie. Arbitrajul trebuie să fie corect, nepărtinitor. Un joc bine conceput este

capabil să mobilizeze toate forţele, să menţină treaz interesul copiilor, să atingă maximum de

eficienţă.

1.4. Implicații psihologice ale jocului didactic în dezvoltarea intelectuală a

preșcolarului

În preșcolaritate, jocul se constituie în modul specific de a acționa al copilului, forma lui

dominantă de activitate, contextul ce dă substanță vieții lui, cadrul ce îi face posibil progresul,

evoluția sa în plan psihologic. Jocul ne „permite să urmărim copilul în același timp în viața sa

motorie, afectivă, socială și morală. Datorită jocului, în etapa preșcolară, copilul se află în

perioada celor mai bogate acumulări, cantitative și calitative ” ( Debesse M. „Psihologia

copilului de la naștere la adolescență”, E.D.P. ,București, 1979, p.74 )

La vârsta preșcolară jocul are dublă semnificație : pe de o parte , el este cadrul în care

se manifestă se exteriorizează întreaga viață psihică a copilului , in joc copilul exprimându-și

cunoștințele , emoțiile , satisfăcându-și dorințele și eliberându-se , descarcându-se tensional.

Pe de altă parte, jocul constituie principalul instrument de formare și dezvoltare a capacitaților

psihice.

Dacă în prima parte a preșcolaritații, copilul nici măcar nu distinge jocul ca formă de

activitate a sa de celelalte două, complementare: învățătura și munca, acest lucru devine posibil

în jurul vârstei de 5 ani; după 6 ani jocul capătă forme noi mai complexe. La 4 ani copilul simte

nevoia unui partener de joc; dacă partenerul lipsește el își creează unul imaginar. Către vârsta de

5 ani, conduitele implicate in joc mai ales cele verbale sunt tot mai diversificate, numărul

jucăriilor utilizate scade , dar cresc substitutele lor imaginare .

„Vârsta preșcolară, reprezintă un moment de evoluție psihică, în care jocul capătă

caracteristici noi ce-l apropie de alte feluri de activitate …jocul este un fel de teren neutru pe

18

care se revarsă intreaga experiență despre lume si viață a copilului, acesta devenind prin

intermediul lui mai subtilă, mai accesibilă ”(U.Șchiopu, „Probleme psihologice ale jocului și

distracțiilor”, E.D.P., București, 1970, p.98).

În această perioadă apar cele mai complexe, mai variate și mai interesante forme de joc, ca

urmare a trecerii de la jocurile de manipulare sau de mânuire a obiectelor , la jocurile de creație ,

sub forma jocurilor cu subiect și roluri și a celor de construcție.

Prin joc, copilul transpune mai întâi acțiunile exterioare ale oamenilor cu obiectele,

urmând ca apoi din ce în ce mai complex, să redea, sensul acestor acțiuni, semnificația lor

socială.

Jocurile cu roluri din povești sau din viața reală sunt preferate de preșcolari. Acest tip de joc este

un bun prilej de asimilare a experienței de viață, de imitare a atitudinilor și comportamentelor

adulților, de implicare emoțională activă. În joc, copilul își exprimă diverse trăiri: bucuria,

tristețea, afecțiunea, gelozia, dezamăgirea, egoismul; el le înțelege treptat și devine conștient de

ele. Aceste jocuri au un puternic caracter educativ; identificându-se cu personajele pozitive din

povești, copiii devin sensibili la valori ca: adevăr, bine, frumos, dreptate formându-și astfel unele

trăsături de caracter ca : hărnicie, curaj, bunătate, răbdare, perseverență etc.

Jocul devine astfel un instrument și un mijloc în dezvoltarea cognitivă și socială. Jocurile cu

roluri se dezvoltă treptat, odată cu viața din ce în ce mai complex a preșcolarului. Dacă la 3 ani

subiectele sunt abia schițate și se construiesc pe măsură ce jocul se derulează, după 4 ani

subiectele devin mai consistente, iar către 6 ani jocul cuprinde o poveste întreagă. Astfel când

copii se află organizați în grupuri cum este specific grădiniței, jocul de creație cu roluri, dezvoltat

mai întâi pe teme diferite in grupuri restrânse poate manifesta tendința de unificare în jurul unei

teme comune.

„Jocul colectiv va înlocui treptat jocul individual mai întâi cu reguli ce se impun pe

măsura derulării , apropiindu-se de legăturile existente în viața reală , acest salt de la acțiunile

izolate la jocuri complexe antrenează modificări substanțiale și în privința evoluției sociabilității

copiilor”( U.Șchiopu, „Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor”, E.D.P., București,

1970, p.100).

Destul de frecvente în joaca copiilor sunt jocurile de mișcare cu reguli, ce au drept scop

exersarea unor deprinderi motrice și drept caracteristică un spirit competitiv accentuat. Ele sunt

strâns legate de specificul vârstei. La aceasta vârstă mișcarile încep să fie încadrate jocului de

creație cu subiect și roluri reflectând, fie fragmente din viața reală a „necuvântătoarelor ” ori a

adulților, în special profesiile dinamice, fie conflicte din filmele de desene animate ce reînvie cu

ajutorul copiilor; de ex: „Broasca și barza ” , „Pisica și vrăbiile ” , „Lupul și oile ” , „Polițiștii ,

Piloții și Pompierii” , „Tom și Jerry ” , „Chip și Dale ” , „Scooby Doo”.

19

Jocurile de construcții în cele două forme: de asamblare (puzzle, incastre) și de

construcții (lego, cuburi, pământ, plastilină, nisip și alte materiale ). Evoluează de la manipularea

materialului cu eventualele reușite de suprapuneri la 3 ani până la realizarea unor construcții

laborioase din cuburi și lego la 5–6 ani. Deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor

manuale ele au efect în planul dezvoltării proceselor psihice: gândire, imaginație, atenție, a

trăsăturilor de caracter, deci a personalității copiilor.

Jocul dezvoltă activitatea voluntară și însușirile voinței: răbdare, stăpânire de sine,

perseverență; tot în joc sunt modelate respectul față de ceilalți, responsabilitatea, cinstea, curajul,

corectitudinea etc.

Privit ca una din cele mai importante forme de manifestare a copilului, liber sau dirijat ,

jocul solicită multilateral organismul, intervine în dezvoltarea personalității acestuia și fără ca

preșcolarul să-și dea seama achiziționează, acumulează cunoștințe, deprinderi, abilitați și

îndemânare în a opera cu acestea. Prin joc dezvoltarea intelectuală, este puternic influențată în

sensul dobândirii de noi cunoștințe pe de o parte și a diversificării acțiunilor mentale pe de alta

parte.

1.5. Jocul didactic , formă de tranziție de la joc la activitatea de învățare

Comparând jocul didactic cu activitatea de învățare , vom vedea că ambele, au elemente

comune dar și diferite .

Fenelon spunea: „Lăsați copilul să se joace și îmbinați învățarea cu jocul, astfel încât

înțelepciunea să le apară în față numai din când în când și numai cu zâmbetul pe buze; evitați să

obosiți copilul printr-o seriozitate supăratoare.”

I.G.Pestalozzi insistă asupra faptului „că trebuie să existe o mare grija pentru alternanța dintre

joc și instruire , pentru a nu limita libertatea fără necesitate .”

În cadrul jocului didactic, copilul preşcolar dispune de totală independenţă, libertatea

lui mergând la autoorganizarea şi conducerea jocului. Sunt jocuri a căror organizare şi

desfăşurare,sub îndrumarea educatoarei,se produce sub conducerea unuia din membrii

grupului. Jocul didactic lasă loc pentru iniţiativă şi creativitate totală din partea copiilor

preşcolari. Jocul didactic conţine elemente de joc (aşteptarea, surpriza, competiţia ş.a.), care

produc atmosfera plăcută a acestei activităţi. În încheierea jocului didactic, se face o evaluare

stimulativă, fără a se aprecia cu note sau calificative.

Prin învățare se realizează importante restructurări în planul structurilor cognitive,

învățarea presupune elemente de joc în sprijinul dorinței de cunoaștere. Prin învățare are loc o

20

asimilare masivă de cunoștințe. Învățarea este:

un „demers conștient” care presupune stabilirea anticipată a scopului, mobilizarea

voluntară a efortului;

un proces relațional-acțional între educator-copil.

Activitatea de învăţare solicită un efort intelectual, ca fiind o muncă intelectuală.

Organizarea activităţii de învăţare impune o disciplină riguroasă, iar aprecierea rezultatelor

obţinute apelează la responsabilitatea copiilor.

Conţinând elemente din ambele categorii de activitate, jocul didactic serveşte ca punte de

legătură între grădiniţă şi şcoala primară, având rolul de tranziţie de la joc la activitatea de

învăţare. De aceea, jocul didactic este forma fundamentală de organizare a activităţii

instructiv-educative din grădiniţa de copii.

Influenţele pe care le exercită jocul didactic asupra sarcinilor învăţării se pot rezuma

astfel:

prin caracterul său distractiv, jocul didactic orientează activitatea de învăţare într-o

plăcută, atractivă; aceasta antrenează copiii la o activitate susţinută căreia îi acordă

caracter de seriozitate, diminuând rigiditatea activităţii de învăţare, cultivând curajul şi

încrederea în forţele proprii;

prin conţinutul, sarcinile şi mai ales modul de rezolvare a acţiunii, ca şi prin

regulile jocului didactic se adaugă la copii conştiinţa disciplinei;

prin transpunerea copiilor în lumea jocului, cu ajutorul clementelor de joc

prin independenţa acordată în organizarea şi desfăşurarea jocului se

dezvoltă unele elemente ale gândirii şi imaginaţiei creatoare;

atmosfera plăcută şi atractivă a jocului dezvoltă la copii interesul şi

motivaţia pentru activitatea de învăţare sub formă de joc.

21

Capitolul 2. Dezvoltarea pshimotricității preșcolarului prin jocul

didactic

2.1. Coordonate definitorii ale psihomotricității copilului preșcolar

După Piaget şi Wallon „psihicul şi motricul nu sunt două categorii distincte supuse,

unul gândirii pure şi celălalt mecanismelor fizice şi fiziologic, ci dimpotrivă, sunt expresia

bipolară a unui singur proces, acela al adaptării eficiente, suple la condiţiile externe”.

Motricitatea, oricât de rudimentară, participă treptat la constituirea inteligenţei, prin structuri

succesive. Între condiţiile exterioare ale actului motric şi condiţiile subiective mişcarea nu este

doar un mecanism de execuţie, ci un circuit în care fiecare etapă, fiecare detaliu al operaţiilor

este expresia imediată a raporturilor stabilite între individ şi mediu.

Psihomotricitatea apare astfel atât ca aptitudine, cât şi ca funcţie complexă de reglare a

comportamentului individual, incluzând „participarea diferitelor procese şi funcţii psihice care

asigură atât recepţia informaţiilor, cât şi execuţia adecvată a actului de răspuns”.

Psihomotricitatea este definită ca rezultat al integrării funcţiilor motrice şi mentale sub efectul

maturizării sistemului nervos, ce vizează raportul subiectului cu corpul său.

Wallon considera că „mişcarea redusă la contracţia musculară care o produce sau la

deplasările în spaţiu care urmează nu este decât o abstracţie fiziologică sau mecanică, gestul

motric având un dublu scop – să producă o modificare a lumii exterioare declanşând o acţiune şi

să facă să răsune în sine lumea exterioară”.

Fundamentarea psihologică teoretică a psihomotricităţii a fost făcută în mod deosebit de

autorii de limbă franceză. La H. Wallon psihomotricitatea stă la baza „inteligenţei practice”, a

„inteligenţei situaţiilor” în care fuzionează dispoziţiile afective, atitudinile şi mişcările care

rezultă din ele şi câmpul perceptiv-exterior. La Piaget, inteligenţa este o continuare a achiziţiilor

conduitelor practice, o asimilare senzori-motrică, de la operativ la figurativ.

V. Horghidan afirmă că prin educarea psihomotrică se urmăreşte atât dezvoltarea

schemei corporale („aspectul reflexiv”), cât şi organizarea Eu-lui faţă de lume („aspectul

extensiv”).

După M. Epuran, însemnătatea factorilor psihici în activităţile corporale şi sportive

creşte proporţional cu organizarea şi exigenţa procesului instructiv-educativ. Comportamentul

individului depinde – în structura şi formele sale de manifestare – de natura şi caracteristicile

stimulilor care îl provoacă, ca şi de particularităţile persoanei respective.

22

Deoarece, în activităţile corporale latura motrică predomină este foarte important studiul

comportamentului motor. Reacţiile motrice sunt (ca orice alte manifestări psihice) răspunsuri

elaborate la anumite stimulări. Cunoaşterea şi stăpânirea metodicii folosirii celor mai adecvaţi

stimuli (aici exerciţiile fizice) reprezintă premisele obţinerii şi dirijării celui mai adecvat

comportament, corespunzător ţelurilor propuse. Este deci firesc ca întregul efect al procesului

instructiv-educativ să depindă într-o oarecare măsură şi de structura personalităţii, în care

aptitudinile psihomotrice deţin un loc important.

Când vorbim despre „psihomotricitate” ne referim atât la motricitatea globală care

cuprinde:

1. posturi de bază – culcat , sprijinit, șezând;

2. poziții și mișcări de bază – mișcări ale principalelor segmente ale corpului ;

3. conduite motrice de bază – mersul, alergarea, urcare , coborâre, cățărare, săritura;

4. motricitate manuală grosieră – scuturare a mâinilor din încheieturi (rotire, balansare,

tractare etc.) cât și la motricitatea fină a mâinilor – apucare, manipulare, rupere, presare, îndoire,

modelare , bobinare ;

Copilul explorează lumea și se adaptează activ împrejurărilor : fugind , sărind ,

cățărându-se , adică realizând un câmp larg de experiențe motrice, învață să-și conducă propriul

corp în funcție de mediu, de obstacole, de semenii săi, de instalațiile de joc, de jucării etc.

Calitatea răspunsurilor motrice ale copilului, este dependentă de bogăția experiențelor

proprii, de diversitatea încercărilor lui de adaptare la variate situații, învățând practic să aibă o

ținută corectă a corpului, care îi va asigura posibilitatea de reușită în acțiunile sale .

Printr-o serie de jocuri și exerciții propuse, în care copilul va fi pus în situația să-și controleze

conștient starea corpului său în spațiu , acesta își va forma o bună schemă mintală , despre

propriul corp și treptat învață să interacționeze cu obiectele ce-l inconjoară.

Schema corporală „reprezintă centrul de organizare, de conducere, de execuție a tuturor

mișcărilor și atitudinilor spunea Klaes. Ideea copilului despre propriul corp se construiește relativ

lent , în această perioadă. Educatorul intervine pozitiv antrenând copilul în jocuri care cuprind

acțiuni diverse ce contribuie substanțial la elaborarea mai rapidă a conștientizării clare și

complete, dar și despre fiecare parte a acestuia. În acest sens sunt recomandate jocurile cu

papușa, modelarea din plastilină a figurinelor: băieți, fete; confecționarea lor și din alte

materiale, exerciții de reconstituire a întregului din părțile componente, exerciții de completare a

lacunelor pe o imagine incompletă a unei păpuși etc. Astfel copilul va putea spune ce lipsește din

schemă: ochii, părul, degetele, gura etc. și în ce poziție se află corpul său la un moment dat : „

stau într-un picior ” , „am închis ochii” , „mi-am pus mâinile pe cap ” ș.a

23

Eficiente în acest sens s-au dovedit a fi jocurile în oglindă în care câte un copil își verifică parțile

corpului ; observarea directă pe modele un băiat și o fată ; dar și jocurile de mișcare cu vers și

cânt ; ex: „Luați seama bine în picioare drepții ; ochii toți la mine , mâinile la piept ; ” etc.

În ceea ce privește lateralizarea aceasta se referă la predominanța afirmată a uneia din

cele 2 părți simetrice ale corpului, mai ales mâna, ochiul, urechea. De altfel, majoritatea copiilor

normal dezvoltați sunt deja lateralizați, fie pe dreapta, fie pe stânga, încă de la vârstă de 3 ani.

Cercetările psihologice recomandă educatoarelor și părinților ca în cazul copiilor sub 4 ani care

lucrează, mănâncă, apucă obiectele când cu o mână când cu alta, să-i lase să efectueze acțiunile

cu ambele mâini, îndemnând abilitarea pe dreapta făra a interzice stânga.

În jurul vârstei de 5 ani , fiecare copil își localizează preferința de a acționa predominant cu o

anumită parte a corpului.

Orientarea spațială, ca o componentă esențială în dezvoltarea psihomotrică a copilului

se exprimă în felul în care copilul achiziționează reprezentarea corectă despre poziția relativă a

lui în raport cu obiectele și ființele din spațiul ambiant, în care corpul său este centru de referință.

În situații practice de orientare spațială , educatoarea îi va antrena pe copii , să exprime verbal

relațiile lui cu obiectele din imediata apropiere, apoi să stabilească raporturile spațiale între

obiectele și ființele din mediu ambiant. De ex : copilul să poată spune cum este masa față de el,

înaintea lui , în spatele lui; să pună un pahar pe o farfurie și să le ducă pe masă, sau să așeze

păpușa, mașina, cubul lângă ursuleț etc.

Toate cuvintele care se referă la spațializare: înainte, înapoi, pe sub, în față, lângă, la stânga, la

dreapta , sus, jos, deasupra, dedesupt, folosite în contexte adecvate . Odată achiziționate de copii

îi vor ajuta și le vor extinde câmpul perceptiv – vizual .

Structurarea temporală adică formarea noțiunii de timp la copil , este stimulată de

educația ritmică și de formarea reprezentărilor copilului despre raporturile temporale referitoare

la momentul efectuării unei acțiuni. De ex : ieri, acum, azi, mai târziu, mâine; producerea unui

fenomen sau eveniment în raport cu unele puncte de reper din experiența copilului : înainte de

masă, după masă, dimineața, seara. Reprezentările despre vreme și anotimpuri se vor introduce

cu ajutorul folosirii calendarului naturii.

„Ritmul definit ca o distribuție a unei durate într-o suită de intervale regulate , este un

mijloc de apreciere a organizării temporale la copil (Klaes). ”

Simțul ritmului presupune, ca în condițiile unei percepții auditive normale și a capacității de a

răspunde prin mișcare, copilul să poată transpune mesajul auditiv în mișcări propii

corespunzătoare : „ Mergi după cum bat, cum spun!”, în ritmul dat de educatoare , prin bătăi din

palme, din tobă, sau alte instrumente; să bată cu piciorul ritmul unei melodii în timp ce o ascultă

să execute mișcările cerute de situație .

24

Educatoarea va urmări conștientizarea la copil a faptului ca aceeași acțiune din viața

obișnuită poate fi executată în ritmuri diferite ( a se îmbrăca mai repede sau mai încet ; a merge

în pas repede , mai încet , mai rar ; a merge în pas normal sau mai iute ; a sări alternativ de pe un

picior pe altul , încet , sau din ce în ce mai repede etc.)

De altfel, copilul e sensibilizat să remarce reflectarea ritmului și în alte activități uname:

în muzică, vorbire, recitări ritmate, desen decorativ, construcțiile din materiale mărunte ( mozaic,

combino, frunze, semințe, flori, chibrituri, nasturi, scoici) toate dispuse într-o anumite ordine,

succesine, alternanță, simetrie etc.

2.2 Principalele caracteristici ale dezvoltării motrice la vârsta preșcolară

Încă din perioada de început a vieții „ființa umană” (copilul) crește se dezvoltă ,

evolueză și se maturizează sub influența unor factori de natură biologică , psihologică și socială

care - și aduc aportul fiecare în dezvoltarea sa.

În procesul dezvoltării psihomotrice a preșcolarului se observă modificări importante și

transformări de la an la an , fiecare an aducând modificări esențiale atât cantitative cât și

calitative în evoluție. Așadar la vârsta preșcolară dezvoltarea nu rămâne la același nivel.

Copilul la 4 ani

La 4 ani copilul va învață să aibă încredere în abilitățile sale fizice dar va avea tendința fie de a

exagera fie de a nu se implica suficient. Abilitățile fizice ale copilului la 4 ani:

sare de la o înălțime de aproximativ 10 cm;

merge pe vârfuri;

aleargă 10 pași cu mișcări alternative coordonate ale brațelor;

urca scările alternând picioarele;

merge in pas de marș.

sare ca mingea pe loc, cu genunchii ușor flexați;

aplecarea trunchiului in unghi drept si menținerea poziției;

pedalează pe tricicletă;

se dă în leagăn;

lovește mingea cu piciorul;

prinde mingea cu ambele mâini;

taie cu foarfeca.

Schema corporală: perceperea părților corpului și numirea acestora.

Structurile perceptiv-motrice spațiale:

25

cunoașterea spațiului apropiat;

trierea și ordonarea;

utilizarea noțiunilor rând, coloană, în față, în spate;

memorarea poziției spațiale;

urmărirea unui traseu;

orientarea când se schimbă reperele.

Copilul la 5 ani

La 5 ani coordonarea manuală este mai precisă și rezultatul este vizibil în muncile manuale ale

copilului. Are deja o preferință pentru o mână în raport cu cealaltă și are o mai mare ușurință în

mișcarea cu aceasta.

Abilitățile fizice:

stă într-un picior fără sprijin câteva secunde;

aleargă și își schimbă direcția;

merge pe bârnă în echilibru;

sare peste o sfoară înaltă,

sare înapoi de 6 ori;

coboară scările alternând picioarele;

sare de pe loc fără elan;

stă pe vârful picioarelor cu picioarele apropiate;

pedalează bicicleta(tricicleta);

sare într-un picior de 5 ori succesiv;

modelează forme din plastilină și le asamblează;

decupează de-a lungul unei linii curbe;

înșurubează și deșurubează;

desenează imagini simple(casă, om, copac);

scrie litere mari de tipar.

Schema corporală:

discriminarea vizuală a părților corpului;

utilizarea diferitelor noțiuni corporale;

reproducerea unor personaje.

Structurile perceptiv-motrice de timp:

utilizarea termenilor: înainte, după, ieri, azi;

relatarea ordinii în care au fost văzute unele obiecte;

relatarea ordinii cronologice a gesturilor din viața cotidiană;

26

perceperea noțiunilor de timp: oră, minut, azi, devreme, târziu;

asocierea unor fapte cu dimineața, seara, ziua, noaptea;

asocierea unor fapte cu anotimpurile;

utilizarea noțiunii „când” în răspunsurile la întrebări.

Copilul la 6 ani

Încep unele modificări în proporțiile diferitelor segmente ale corpului însoțite de un salt în

creșterea staturală.

Abilitățile fizice:

merge în echilibru pe bârnă înainte, înapoi și în lateral;

țopăie;

urcă scările unui tobogan înalt de 3 metri;

parcurge în linie dreaptă 2 metri;

stă pe un picior;

driblează mingea cu direcție;

prinde o minge moale sau un săculeț de nisip cu o singură mână;

merge pe bicicletă;

sare și se învârte într-un picior;

sare de la înălțimea de 30 cm și aterizează pe tălpi;

stă atârnat de o bară orizontală 10 sec;

poate decupa poze din reviste fără a depăși conturul;

folosește ascuțitoarea;

copiază desene complicate;

își scrie numele cu litere de tipar.

Schema corporală:

recunoașterea și numirea diferitelor poziții ale corpului;

discriminarea vizuală a diferitelor poziții prezentare în imagini;

asocierea diferitelor obiecte cu diferite părți ale corpului( mănuși-mână, ghete-picioare,

etc.)

reproducerea prin desen a diferitelor poziții;

orientare în spațiu cu punct de reper și cu alternarea reperelor;

recunoașterea dreapta, stânga pe propriul corp.

Structurile perceptiv-motrice spațiale:

realizarea unei orientări date în spațiu;

achiziția sensului grafic;

27

poziția ordinală( primul, al doilea);

plasarea și orientarea obiectelor;

reproducerea unor modele.

Structurile perceptiv-motrice de timp:

memorarea ordinii;

sesizarea ordinii cronologice;

folosirea termenilor „mai curând” , „mai târziu”;

ordinea zilelor;

ordinea anotimpurilor;

recunoașterea unor gesturi specifice dimineții și serii;

reproducerea unui ritm grafic.

Vârsta preşcolară (3 – 6 ani)

Copilul se dezvoltă foarte repede din punct de vedere motric, învăţând să prindă sau să

arunce, precum şi primele acţiuni motrice combinate: alergare cu săritură, aruncare şi prindere,

prindere şi aruncare, alergare şi aruncare sau prindere;

viteza şi formele sale de manifestare se dezvoltă mai puţin la această vârstă, datorită

slabei mobilităţi a proceselor nervoase;

forţa şi îndemânarea au un nivel scăzut şi se dezvoltă destul de puţin, deoarece în jocul

neorganizat al copiilor corelarea acestor calităţi este dificil de realizat;

mobilitatea se dezvoltă deosebit de bine;

rezistenţa, datorită activităţii de joc a copiilor, se dezvoltă la nivelul solicitat de

efectuarea acesteia.

Atenţia educatoarelor să fie îndreptată, la această vârstă, spre dezvoltarea vitezei,

îndemânării şi întăririi musculaturii extensoare, efectuând zilnic exerciţii corespunzătoare.

În efectuarea acţiunilor fizice trebuie să se ţină seama de faptul că la această vârstă

copiii manifestă o plăcere deosebită pentru mişcare şi mai ales pentru joc, dar au o capacitate de

concentrare redusă, o atenţie instabilă, iar dorinţa de a învăţa, de a repeta, nu este încă, conturată.

Cu toate aceste particularităţi specifice vârstei preşcolarilor, este posibilă şi chiar

indicată începerea organizată a activităţii fizice, chiar şi pregătirea pentru practicarea unor ramuri

de sport ca: patinajul artistic, săriturile de la trambulină, înotul, gimnastica, schiul.

În concluzie, pot spune că vârsta preșcolară este vârsta la care copiii înregistrează

progrese deosebit de mari în ceea ce priveşte motricitatea.

28

Deprinderile naturale şi de bază se perfecţionează, iar pe fondul lor se formează şi se

consolidează altele noi, mai complexe. Din aceste motive, această vârstă este cea mai indicată

pentru dezvoltarea calităţilor motrice, fiind denumită şi vârsta primelor performanţe.

Indicii care definesc viteza, îndemânarea şi rezistenţa aerobă cresc rapid. Paralel cu

creşterea acestor indici trebuie să se acorde o atenţie deosebită mobilităţii care, dacă nu este

susţinută corespunzător, poate regresa.

Această vârstă este marcată de un interes deosebit al copiilor pentru activitatea sportivă,

pentru a cunoaşte cât mai mult şi a prelucra informaţiile, dând dovadă că sunt capabili de o

participare conştientă şi activă la creşterea indicilor lor de dezvoltare a motricităţii.

Întrecerea constituie un element care, bine dirijat, poate asigura desfăşurarea unor

acţiuni menite să contribuie la dezvoltarea motricităţii şi a pregătirii fizice a elevilor.

La această vârstă, în activitatea destinată dezvoltării calităţilor motrice, se va acorda o

atenţie deosebită gradării efortului în dezvoltarea forţei şi a vitezei în regim de rezistenţă.

Exerciţiile de forţă se recomandă a fi utilizate cu intensitate medie şi sub-maximală datorită

procesului încă neîncheiat de consolidare a aparatului locomotor. La fel şi exerciţiile destinate

dezvoltării vitezei în regim de rezistenţă vor fi folosite cu atenţie, având în vedere că nici

funcţiile aparatelor circulator şi respirator nu au atins nivelul maxim de dezvoltare.

Dezvoltarea generală a copilului, deprinderile vieții în colectiv depind, într-o largă

măsură, și de activitățile libere cu caracter de mișcare. În cadrul jocurilor şi activităţilor alese, o

parte din vreme este destinată jocurilor de mişcare, precum şi altor activităţi legate de educaţia

fizică: plimbări, exerciţii distractive cu caracter de mişcare – cu trotinete, cu triciclete, cu role, cu

săniuţe etc.

Jocurile de mişcare învăţate în activităţile obligatorii se pot repeta şi în celelalte

momente ale zilei, fără ca participarea la joc să fie obligatorie pentru copii. Aceste jocuri se pot

organiza din iniţiativa lor, precum şi la sugestia educatoarei. Aceasta urmăreşte să formeze

copiilor priceperea de a organiza şi a conduce singuri jocurile de mişcare, depinzându-i astfel să-

şi petreacă timpul într-un mod plăcut şi instructiv.

Jocurile şi exerciţiile în cadrul activităţilor libere, se organizează în funcţie de anotimp

şi de ambianţa în care ele se desfăşoară – pe pajişte, în pădure, la nisip, la plajă, pe zăpadă.

Expunerea clară a regulilor de desfăşurare a fiecărui joc în parte, variantele ce se pot

crea cu ajutorul fanteziei copiilor, dezvoltă în acelaşi timp memoria, spiritul de observaţie şi

organizatoric, perspicacitatea, inventivitatea, iniţiativa şi atitudinea creatoare.

Cu certitudine, se poate afirma că dacă vom continua să facem mişcare, să desfăşurăm

cât mai multe activităţi cu caracter sportiv sigur vom reuşi să modelăm atât fizicul cât şi sufletul

29

copilului. Îl putem face să fie „frumos şi bun” pentru că sportul formează comportamente

pozitive.

2.3 Dezvoltarea psihomotricității prin jocul didactic

Problematica educației psihomotrice a copilului este bine reprezentată în programa

gradiniței și se realizează în practică prin desfășurarea unui ansamblu de activități în care

sunt implicate : mișcarea , perceperea realității înconjurătoare, coordonarea oculo – manuală,

mobilitatea mâinilor și a degetelor etc.

Din ansamblul activităților prin care se realizează în grădiniță asemenea scopuri formative

menționăm următoarele:

— toate activitățile de educație fizică;

— jocurile muzicale;

— exercițiile de producere a unor ritmuri pe unele instrumente (tobă, xilofon, trianglu,

fluier etc.);

— mânuirea marionetelor de copii în scenetele de teatru și jocuri de umbre;

— interpretarea rolurilor în jocuri de dramatizare a unor povestiri, basme;

— jocurile de construcții;

— mânuirea unor unelte și instrumente de scris și pictură;

— jocurile și exercițiile senzoriale de văz, auz, gust, miros, tactilkinestezice, de

echilibru, termice;

— activitățile de pictură, modelaj, desen;

— exercițiile grafice;

— activitățile practice etc..

Potrivit cercetărilor lui J. Piaget și H.Walon, contactele copilului cu lumea

exterioară se realizează prin mișcare și de aceea în educația preșcolară se vorbește de

senzorio – motricitate, întrucât perceția și mișcarea sunt inseparabile la copilul de vârstă

preșcolară.

Toate jocurile și exercițiile senzoriale propuse copiilor și recomandate de programa

activităților instructiv–educative, urmăresc perfecționarea și extiderea sistemelor de recepție

a mesajelor din lumea înconjurătoare. Pornind de la exerciții de înviorare având ca tematică

imitarea mișcărilor vietăților și ființelor apropiate de lumea lor înconjurătoare ex: (sări ca

broscuța , zburăm ca fluturași , roata mică , roata mare , ne târâm ca șarpele ) , continuând cu

exerciții de încalzire a mușchilor mici , ai mâinii în vederea coordonării oculo–motorii ca

30

elemente pregătitoare pentru executarea scrisului, desenului, modelajului, picturii,

activitaților practice (ex :ploaia, cântam la pian, batem toba, stoarcem rufele, scuturăm

frunzele ), ajungem la jocurile cu text și cânt , întreceri sportive, concursuri sportive etc.

Toate acestea sunt propuse copiilor după activitățile statice, sau înainte și după acestea, sau

chiar în interiorul unor activități ce necesită neapărat una sau mai multe tranziții pentru

implicarea unei concentrări de lungă durată. Au ca scop relaxarea organismului sub o formă

mai mult sau mai puțin dinamică (ex: „Mișcă vântul frunzele”, „Albinuța și florile”, „În

padure ”, „Șoriceii și pisica”, „Barza și broaștele ”, „Vânatorii și veverițele ” etc )

Destul de benefic este să se facă educația respirației copilului. Considerată ca o

funcție fiziologică cu implicații în întreaga manifestare a vieții și activității acestuia: în

mișcare, în vorbire, în cânt, în jocuri. Copilul va fi solicitat să sufle într -o morișcă de hârtie

până se învârtește , să umfle baloane, să sufle o minge de ping – pong până se rostogolește .

Așa va remarca în mod conștient cei doi timpi ai respirației și va învața să respire corect.

Un loc special în dezvoltarea psihomotrică a copilului îl ocupă îndemânarea

manuală, mâna având proiecția corticală cea mai importantă dintre toate segmentele corpului.

Mâna este unealta inegalabilă care condiționează creșterea la maximum a posibilităților

motrice.

În cultivarea îndemânării generale a copilului, educatoarea are posibilitatea de a -i

urmări deprinderile motrice de la acțiuni simple la cele complexe. Copii apucă obiectele se

joacă cu ele verbalizează și de cele mai multe ori repetă unele acțiuni. Aici intervine

educatorul cerându-le să repete corect acele acțiuni ale diferitelor segmente ale corpului

(mișcarea degetelor, mișcări ale brațelor, mișcări ale capului, ale trunchiului, ale picioarelor)

și apoi relaxarea acestora. Se va acorda un interes deosebit activităților care cultivă mișcările

fine ale degetelor și o bună coordonare oculo – manuală cum ar fi :

— jocurile de construcții;

— lucru manual;

— gimnastica mâinilor și a degetelor;

— mânuirea păpușilor la teatru;

— jocuri de umbre cu mâinile;

— jocuri cu nisip;

— modelaj, pictură, desen ;

— exerciții grafice;

— jocuri de mișcare cu mingea;

— jocuri de mișcare și exerciții de aruncare la țintă.

31

În procesul instructiv–educativ din gradiniță, educarea limbajului copiilor, ca

instrument de cunoaștere și gândire și totodată ca mijloc de comunicare între copii, însotește

toate celelalte activități din grădiniță. Să luăm de ex: jocurile de construcții copii comunică

mult între ei, fac observații în legătura cu ceea ce lucrează, au loc schimburi de idei.

În activitățile de educație muzicală și educație fizică copii transformă mesajul verbal

în mișcare sau îl exprimă în ritm și melodie .

Jocurile și exercițiile cu conținut matematic antrenează copii să exprime însușiri ,

relații exacte între obiecte imagini și simboluri .

Prin exercițiile și jocurile senzoriale copii exprimă ceea ce simt (văd, aud, miros,

pipăie etc.). La fel atunci când observă obiecte, ființe, activități umane, preșcolar ii folosesc

limbajul ca să spună ce au obsevat. Jucându-se cu obiectele , copilul își dezvoltă percepțiile de

formă, mărime, culoare, greutate își dezvoltă capacitatea de observare .

În ceea ce privește stimularea spiritului de observație al gândirii , atenției și imaginației

selecționarea unor sarcini și teme de lucru cu copii , în așa fel încât finalitățile sa fie purtătoare

de performanțe ; folosirea de mijloace educative care contribuie la extinderea câmpului percetiv

– auditiv și vizual al fiecărui copil .

Se va urmări antrenarea copilului în jocuri :

a. jocuri și exerciții de citire a ilustrațiilor din cărți , examinarea și analizarea unor

tablouri dintr-o expoziție a unor desene și picturi decorative ( copiii vor fi puși în

situația de a-și exprima opiniile);

b. în efectuarea de jocuri logico – matematice ( de diferențiere , reunire , clasificare);

c. exerciții de recunoaștere și percepere a literelor, cuvintelor și cifrelor din cărți și

caiete ;

d. în efectuarea unor exerciții de adoptare a unei ținute corporale favorabile a

copilului în actul lecturii și a scrierii;

e. deasemeni antrenarea copilului în a creea motive decorative aplicate pe suprafețe

diferite ca formă, culoare , volum , dimensiune ,relief ( hârtie, lemn, sticlă, oale de

lut etc.) motive care să reflecte ritmul, alternanță, simetria și asimetria în așezarea

elementelor, formelor culorilor;

f. în a utiliza semne și simboluri grafice în jocuri.

32

2.4. Valențe formative ale jocului didactic la copilul preșcolar

Pornind de la ideea că rolul și importanța jocului didactic constă în faptul că el

facilitează procesul de asimilare, verificare și consolidare a cunoștințelor, putem spune că jocul

didactic prin caracterul său formativ influențează dezvoltarea psihomotricității și implicit

dezvoltarea personalității copilului.

Utilizat în cadrul activităților matematice și a celor de educație fizică, jocul obține

funcții psihopedagogice semnificative asigurând participarea activă a copilului, sporind interesul

pentru cunoaștere.

În procesele de interacțiune din cadrul jocului, au loc procese de învățare, importante

pentru dezvoltarea socială, cognitivă și psihomotorie . Jocul pleacă de la ideea că are un scop ,

dar este deschis modificărilor, finalul său nefiind previzibil . Nivelul jocului exprimă nivelul

dezvoltării psihice a copilului, jocul fiind stimulatorul principal al dezvoltării psihice .

Jocul reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care , paralel cu destinderea , buna

dispoziție și bucuria, urmărește obiective de pregătire intelectuală, morală și fizică a

preșcolarului.

Prin jocul didactic copilul învață cu plăcere , cei timizi devin mai curajoși , capată mai

multă încredere în capacitățile lor , mai multă siguranță și rapiditate în răspunsuri , activează

întregul colectiv , dezvoltă spiritul de echipă .

„Jocul este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să respire și în consecințe

poate să acționeze . A ne întreba de se joacă copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil , nu

ne putem imagina copilări fără râsete și jocurile sale ”, spune Ed. Claparède în „Psihologia

copilului și pedagogia experimentală”)

Psihologii indiferent de școală sau orientarea căruia aparțin sunt aproape unanimi în a

admite că „ jocul aduce contribuții importante în dezvoltarea copilului”. Jocurile sunt sufletul

relațiilor umane și factori de educare eficienți.

Jocul este un vehicul al stimulării cognitive : prin intermediul activităților ludice copii

fac descoperiri senzorio–motorii privind mărimile, formele și noțiunile. Ei mânuiesc,

manipulează, identifică , structurează , ordonează și măsoară .

Jocul îi pregătește pe copii pentru viață. Jucându-se copiii se exerseză și se

experimentează pe ei însuși , jocul oferindu-le posibilitatea de a lua decizii.

Jocul oferă copiilor oportunități de a exersa roluri ale adulților, proces cunoscut sub

numele de socializare anticipatorie. Copiii se joacă „ de-a școala ”, „ de-a spitalul ”, „ de-a

magazinul ” având și interpretând roluri de profesori , infirmiere , doctori , vânzătoare etc.

33

Jocul este un exercițiu crucial pentru formarea și dezvoltarea responsabilității etice .

Copiii învață să aprecieze lucrurile ca frumoase sau urâte , să opteze pentru anumite forme,

culori, materiale. Ei comunică și devin solidari cu partenerii de joc, își dau seama ce este bine și

ce este rău.

Jocul stimulează fantezia, conștiița imaginativă și un anume gen de percepție a

ideeilor . Copilul este stimulat, are idei și devine capabil să facă legături intuitive între obiectele

și lucrurile cu care interacționează . Prin intermediul jocului, copilul poate realiza care idei sunt

ale sale și în acest proces , poate lua cunoștință de propriul său potențial inovativ și îl poate

experimenta.

Activitățile ludice sunt purtătoare ale unor multiple valențe formative în dezvoltarea

psihică generală a copilului și implicit în dezvoltarea personalității .

Întru-cât jocul prin excelență constituie un stimul important în cultivarea receptivității și

sensibilității, a mobilitații și a flexibilității psihice ; el sporește vigoarea acțională a copilului

dinamismul sau amplifică nevoia de activitate și explorare a noului , de imaginație și elaborare.

În cazul copiilor „jocul îi angajează într-o comunicare multilaterală le stimulează

dezvoltarea capacității de a trăi din plin cu pasiune , fiecare moment , organizând tensiunea

proprie acțiunilor cu finalitate realizată ”(Ursula Șchiopu, „Psihologia copilului”, E.D.P,

București, 1967, p.144/145)

Așadar putem vorbi la vârsta preșcolarității de prezența multor permise de ordin

operațional– cognitiv și afectiv–motivațional ce pot fi propice pentru realizarea procesului

instructiv– educativ.

Pentru a conferi un nivel calitativ adecvat activismului mental–constructiv se vor folosi procedee

de dirijare a activităților copiilor de cântare a cât mai multe soluții de aplicare a jocului didactic ,

matematic și a activităților de educație fizică .

Dezvoltarea capacităților de acțiune, îmbogățirea experienței senzoriale, evoluția întregului plan

al cunoașterii pot oferi elemente care să conducă la acea independeță acțională pe care și-o

dorește copilul.

Jocul didactic contribuie la dezvoltarea gândirii, memoriei, atenției, spiritului de

observație , la cultivarea obișnuinței cu munca intelectuală și cea independentă.

El constituie un mijloc și un procedeu deosebit de valoros, de acumulare de noi cunoștințe , de

echilibrare a procesului de învățare și a activității de joc, putându-se desfășura atât în cadrul

activităților libere a celor comune și în cele complementare .

Datorită spontaneității, jocul reclamă o îmbinare armonioasă între cerințele situației de joc și

aptitudinile celor care se joacă.

34

Jocul ca activitate didactică specifică , îndeplinește și funcții ca : cele de distracție, de

creativitate în conformitate cu vârsta, în final de modelare și formare a personalităților copiilor .

Încorporate în activitățile didactice, elementele de joc imprimă un caracter mai viu si mai

atrăgător, aduc varietate și o stare de bună dispoziție, de veselie, de destindere prevenind apariția

oboselii.

Reușita jocului didactic este strânsă legatura cu calitatea materialul didactic ,

diversitatea acestuia, adaptarea sa cât mai bună la conținutul jocului . Se pot utiliza planșe , fișe

de lucru( individuale sau de grup ), cartonașe, jetoane, trusă de figuri geometrice etc.

Pentru aceasta, educatoarea va trebui să aibă în vedere crearea unei atmosfere permisive pe

parcursul desfășurării jocului astfel încât elevii să fie eliberați de tensiune, teama de pedeapsă

ori admonestare .Este necesar să se favorizeze comunicarea , consultarea în activități de învățare.

În felul acesta copii timizi nu numai ca vor deveni mai curajoși se vor mobiliza în plan psihic,

vor chiar să se afirme.

Pentru a eficientiza cu adevărat învățarea , este nevoie ca educatoarea să acorde o

atenție proiectării, organizării și desfășurării metodice a jocului, să asigure corelația dintre

elementele care îl definesc și să scoată în evidență avantajele activității bazate pe joc .

Avantaje ale activităților bazate pe jocul didactic

Jocul didactic integrat în structura activităților din grădiniță realizează îmbinarea dintre învațare

și joc .

Jocul didactic va fi folosit cu multă chibzuință spre a nu transforma activitatea de instruire într-o

performanță de joc și a nu diminua sau anula cerințele de ordin cognitiv .

În toate jocurile didactice sunt solicitați și antrenați principalii factori intelectuali : fluiditatea ,

flexibilitatea , originalitatea – factori menționați de Guilford .

Privit astfel , jocul nu apare ca o joacă , ci ca o modalitate ingenioasă de stimulare a activități de

învățare , contribuind la un tezaur de resurse formativ – educative deosebit de valoroasă pentru

evoluția psihointelectuală a copilului preșcolar.

35

Capitolul 3. Cercetarea aplicativă privind valențele formative

ale jocului didactic

3.1. Ipoteza și obiectivele cercetării

Ipoteza de lucru a fost generată de găsirea unor răspunsuri la o serie de întrebări ce

frământă pe fiecare educator :

Cum se pot armoniza cele două cerințe aparent contradictorii : nevoia copilului de a se

mișca și juca și obiectivele instructiv – educative pe care și le propun educatorii?

Cum am putea îmbina cât mai bine mișcarea cu învățarea?

Care sunt strategiile cele mai adecvate de predare a noilor cunoștințe prin joc?

Cum putem selecta cele mai potrivite jocuri didactice care să dezvolte psihomotricitatea

și să aibă un important caracter formativ asupra dezvoltării copilului?

Este jocul un mijloc important de educație?

Intensificarea folosirii jocului didactic , ca mijloc de realizare a obiectivelor

educaționale aduce contribuții benefice dezvoltării copilului și facilitează învățarea?

Aceste frământări au generat ipoteza cercetării : utilizarea jocului didactic în cadrul

activităților matematice și activităților de educație fizică formează și dezvoltă

psihomotricitatea copilului preșcolar , stimulează și sporește eficiența învățării.

Elaborarea demersurilor didactice în activitățile matematice și cele de educație fizică ,

în vederea accesibilizării conținuturilor științifice:

limbaj matematic adecvat ;

reprezentări despre mulțimi;

reprezentări despre figuri

geometrice;

reprezentări despre număr și

numerație;

noțiunea de operație ;

abilități motorii de bază;

conduite motrice de bază;

formarea și dezvoltarea

coordonării oculo-motorii , audio-

motorii;

formarea și dezvoltarea capacității

de orientare spațio – temporală.

36

Identificarea rolului jocului didactic în dezvoltarea psihomotricității copilului a

personalității acestuia.

Formarea și dezvoltarea interesului – trasătură importantă a personalității

preșcolarului ce se dezvoltă prin intermediul jocurilor didactice organizate și desfășurate în

cadrul activităților matematice și a activităților de educație fizică.

Utilizarea jocului (cu variantele sale): jocuri exercițiu, jocuri distractive, jocuri de

mișcare crează o ambianță atractivă, competitivă, exersează deprinderi și abilități în cadrul

echipelor, stimulează procesul de asimilare a experienței, dezvoltă capacități de cunoaștere,

ajută la cultivarea obișnuinței cu munca intelectuală și cea independentă, având rol de

propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării și învățării.

3.2 Eșantionul de lucru

Inclus în cercetare a fost constituit din preșcolarii grupei mari de la Grădinița

Adjudeni , Județul Neamț. Preșcolarii au vârste cuprinse între 4-5/6 ani .Grupa este formată

din 20 de preșcolari 8 fete și 12 băieți , dintre care 10 au vârsta de 5/6 ani și 10 de 4 ani.

3.3 Etapele cercetării și metodologia de lucru

Cercetarea de tip formativ–ameliorativă a fost structurată și desfășurată în trei etape :

etapa constatativă;

etapa formativ – ameliorativă;

etapa de evaluare finală.

Prima etapă numită constatativă sau (pretest) are un caracter de constatare. În ea

sunt recoltate datele de start pe bază de observații , probe , teste psihologice conturându-se

nivelul de cunoștințe existent în momentul inițierii experienței în grupa cu care se lucrează .

Apoi se aplică experimentul psihopedagogic propriu–zis. Se introduce modalitatea nouă de

lucru (conținut, metode, tehnici ), ce vor determina răspunsul la obiectivele investigației

întreprinse .

Aceasta este etapa formativ–ameliorativă sau fundamentală. În această etapă am realizat un

studiu experimental privind rolul formativ al jocurilor didactice matematice și a unor jocuri de

mișcare.

37

Se încheie cu etapă de control numită posttest sau evaluare finală , în care sunt evaluate

rezultatele (datele) finale și raportate la datele de start sau de referință pentru a se realiza

relevanța diferențelor obținute .

După cum precizează specialiștii „metodologia cercetării este baza logică și sinteză

produselor științifice fundamentale de colectare , organizare și prelucrare a datelor empirice

și de construire a unor modele teoretice explicative” (Constanța Dumitriu, „Introducere în

cercetarea psihopedagog”, E.D.P, București, 2004, p.52)

Metodele de cercetare sunt căile de descoperire a adevărului. Urmând aceste căi am

adunat un material faptic substanțial și semnificativ prelucrat științific și transpus apoi de

generalizări.

Ca metode și tehnici de lucru utilizate în cadrul cercetării au fost utilizate :

a) metoda observării

b) metoda testelor

c) metoda analizei produselor activității copiilor

d) convorbirea

Cercetarea a fost aplicată pe parcursul anului școlar 2010-2011 și a cuprins preșcolari de

grupă mare în vârstă de 4-5/6 ani de la Grădinița Adjudeni, Județul Neamț.

a) Metoda observării

Observația constă în urmărirea intenționată și înregistrarea exactă , sistematică a

diferitelor manifestări comportamentale ale elevului (grupului). (Dumitriu Gh., Dumitriu C.

„Psihopedagogie”, E.D.P, București ,R.A, 2003 )

Observarea curentă, sistematică reprezintă „o metodă de cunoaștere a personalităților

umane care constă în consemnarea metodică, fidelă și intenționată a diferitelor manifestări de

comportament individual sau colectiv , așa cum se prezintă ele în fluxul lor natural de

manifestări”.

Datele observării se notează imediat în fișă sau în caietul de observație.

Pentru o cât mai fidelă cunoaștere a copilului s-a apelat și la fișa psihopedagogică.

Fişa psihopedagogică a copilului

I. Datele de identificare:

1. Numele şi prenumele copilului............................................................

..............................................................................................................

38

2. Data şi locul naşterii.............................................................................

3. Adresa stabilă.......................................................................................

...............................................................................................................

II. Date asupra mediului familial:

1. Familia

Membrii

familiei

(Numele lor)

Data

naşterii

Pregătirea

profesională

Profesiunea

Starea

sănătăţii

Obs.

2. Atmosfera în familie

a) relaţii de familie - înţelegere

- conflicte

- dezacorduri

- familie dezorganizată

b) climat afectiv şi educativ

3. Confortul asigurat copilului în familie.................................................

................................................................................................................

................................................................................................................

III. Date medicale semnificative:

1. Antecedentele personale (boli ale copilăriei, alte tulburări organice şi funcţionale

semnificative)

2. Starea generală a sănătăţii (foarte bună, bună, în general bolnăvicios, sensibil).

IV. Caracteristici psihice şi de personalitate:

Nr.

crt.

Procese psihice

Trăsături de

personalitate

Indicatori comportamentali

1 Psihomotricitatea Modul de însuşire a deprinderilor motrice

39

2 Gândirea Flexibilitate, mobilitate, rapiditate,

originalitate, capacitate de a realiza sinteze,

comparaţii, abstractizări, generalizări

specifice vârstei preşcolare.

3 Limbajul Bogat, sărac, particularităţi....

4 Memoria Mecanică/logică, de lungă durată/ de scurtă

durată....

5 Imaginaţia Bogată / săracă, creatoare / reproductivă ,

artistică / tehnică

6 Atenţia Distributivă, concentrată...

7 Deprinderi Intelectuale, perceptive, de igienă

8 Voinţa Capacitatea de a-şi propune scopuri şi de a

se mobiliza pentru a le atinge, de a nu

abandona cu uşurinţă lucrul început...

9 Motivaţie Interesul manifestat pentru diverse domenii

ale cunoaşterii

10 Afectivitate Dispoziţii, emoţii..

11 Caracter Atitudinea faţă de sine, faţă de alţii, faţă de

activităţi (hărnicie, conştiinciozitate,

sârguinţă, ......)

12 Temperament Tonus, rezistenţă la efort, dinamică,

introversie / extroversie, tip temperamental

V. Aprecieri de ansamblu:

Gradul de dezvoltare fizică, psihică socială

a) corespunzător vârstei

b) peste nivelul vârstei

c) sub nivelul vârstei

VI. Concluzii şi recomandări educative:

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

40

b) Metoda testelor Considerăm testul ca fiind o probă standardizată , vizând

determinarea cât mai exactă a gradului de dezvoltare a unei însușiri psihice sau fizice.

„Testele sunt acelea care dau cel mai ridicat randament : într-un timp relativ scurt ele

ne îngăduie să culegem numeroase date cu privire la copii . Cel mai important merit

însă nu este acesta , ci faptul că folosind mult probe alese cu chibzuință , punem pe

copil în fața unor probleme diferite în situații variate de învățare ”

Considerăm testul, ca fiind o probă standardizată, vizând determinarea căt mai exactă a

gradului de dezvoltare a unei însuşiri psihice sau fizice.

Testul trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

standardizarea - crearea aceloraşi condiţii pentru toţi subiecţii supuşi

testării, fără a-i favoriza pe unii şi defavoriza pe alţii;

etalonarea (unitatea de măsură) – stabilirea unui etalon la care se

raportează rezultatele obţinute;

fidelitatea – se referă la însuşirea testelor de a permite obţinerea unor

performanţe relativ asemănătoare la o nouă aplicare;

validitatea – testul să măsoare exact ceea ce îşi propune.

În conceperea testelor s-a avut în vedere principiul accesibilităţii şi al trecerii de la simplu la

complex. Au fost aplicate copiilor teste în două etape: iniţială şi finală.

Testele de evaluare iniţială au urmărit determinarea nivelului de cunoştinţe pe care le aveau

copiii la început de an şcolar şi au vizat următoarele aspecte: numerația , relații și poziții

spațiale, forme și figuri geometrice, comporararea obiectelor după diferite atribute.

c) Metoda analizei produselor activității „Furnizează informații despre procesele

psihice și unele trăsături de personalitate ale elevilor prin prisma obiectivării lor în

produsele activității”(Dumitriu Gh. , Dumitriu C. „Psihopedagogia” ,E.D.P , R.A

,2003, p.83-84 )

În cadrul cercetării pedagogice desfăşurate s-au analizat fişele matematice utilizate în cadrul

jocurilor didactice matematice şi probele de dezvoltare fizică s-au constatat unele posibilităţi

ale copiilor ce nu pot fi sesizate prin simpla observaţie. Avantajele metodei apar mai ales la

copiii mai rezervaţi şi retraşi care, din această cauză se dezvăluie în mai mică măsură

observaţiei. Datele obţinute au servit ca mijloc de control asupra datelor culese prin celelalte

metode.

41

d) Convorbirea . Convorbirea ca „metodă de studiere a copilului furnizează informații

pentru înțelegerea motivelor interne ale conduitei , a opiniilor și preferințelor sale”

( Sacară, L., Dumitriu, I.,C., „Psihopedagogie” Ed. Alma Mater, Bacău, 2007 )

Cu ajutorul convorbirii am cules o multitudine de informații legate de mersul gândirii ,

atitudinea copiilor față de anumite sarcini date, preferințele pentru anumite activități

influențele mediului social asupra copilului.

3.3.1 Etapa constatativă

O cercetare riguroasă impune cunoaşterea nivelului eşantionului de lucru.

În perioada 13-17, 20-24 septembrie 2010, s-a desfăşurat etapa constatativă a

cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare iniţială. Aceste teste au

urmărit determinarea nivelului eşantionului de lucru, permiţând ulterior compararea

rezultatelor după o perioadă de aplicare a jocului didactic în activităţile matematice şi cele de

educație fizică și de cunoaştere a progreselor realizate de copii.

În elaborarea conţinutului probei de evaluare iniţială s-a ţinut cont de ceea ce

urmează să înveţe copiii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii

prin analiza rezultatelor.

Concepută şi realizată în acest mod, testarea iniţială devine instrument de diagnoză a stării

iniţiale de instruire şi indică cum se poate concepe demersul didactic viitor .

Etapa constatativă este reprezentativă pentru că verifică acele capacităţi ce sunt

solicitate în instruire, identifică nivelul de performanţă dobândit, dar şi lacunele din etapa

anterioară de instruire.

Se vor planifica spre învăţare întâi noţiunile şi categoriile cu cel mai mic grad de dificultate

pentru înţelegere, pentru ca treptat, să se facă completări succesive până când dezvoltarea

gândirii şi fondul de cunoştinţe acumulate permit înţelegerea şi învăţarea logică a

cunoştinţelor şi a noţiunilor deplin elaborate.

Acest mod de organizare a materiei aparţine sistemului concentric. În acest sistem s-a încercat

organizarea cunoştinţelor destinate preşcolarilor prin jocurile didactice propuse, calea

concentrică situându-se la baza conceperii testelor, fapt ce se constată şi din obiectivele

enunţate.În activitățile de educație fizică se vor utiliza jocuri și exerciții simple la început apoi

treptat jocuri și exerciții mai complicate care dezvoltă motricitatea generală, abilități motorii

de bază , capacități și deprinderi de coordonare generălă segmentară , orientare și echilibru.

42

Rezultatele din evaluările iniţiale vor direcţiona activitatea în două planuri:

modalitatea de predare-învăţare a noului conţinut;

aprecierea necesităţii unor programe compensatorii de recuperare.

Evaluarea iniţială a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoştinţelor

prevăzută de programă, pe baza fişelor de evaluare. Fişele de evaluare și jocurile de mișcare

au fost structurate în concordanţă cu programa şi au vizat toate conţinuturile ştiinţifice

menționate anterior.

Am stabilit o grupă de control (martor) pentru care sunt colectate date de start ca și pentru

grupa (clasa experimentală) și am urmărit în paralel , evoluția clasei(grupei) de control față de

clasa experiementală. Atât testul inițial cât și cel final le-am aplicat la ambele categorii de

grupe.

Pentru fiecare copil a fost întocmită o fişă de înregistrare a rezultatelor obţinute la testarea

iniţială şi finală şi s-au comparat rezultatele obţinute. Punctajul general obţinut a fost calculat

în cifre, procente şi calificative acordate în funcţie de cumulul de puncte.

3.3.2. Etapa formativ-ameliorativă

Etapa formativ-ameliorativă s-a desfăşurat în perioada 27 septembrie 2010 - 20 mai

2011. În această etapă „Activităţile cu conţinut matematic și cele de Educație fizică ”

organizate cu eşantionul cuprins în cercetare au fost structurate având jocul didactic ca formă

dominantă şi s-au avut în vedere rezultatele obţinute la testele de evaluare iniţială din etapa

constatativă. În funcţie de aceste rezultate, s-au urmărit aceleaşi obiective, dar cu un grad de

dificultate mai ridicat; jocurile didactice au conţinut multiple variante de joc pentru

complicarea sarcinilor ceea ce a condus la rezultatele obţinute în evaluarea finală, rezultate

remarcabil îmbunătăţite.Am desfășurat unele jocuri prin care mi-am propus să îmbogățesc

bagajul de cunoștințe, priceperi, deprinderi ale copiilor, toate acestea în scopul pregătirii lor

pentru activitatea școlară.

Pe tot parcursul acestei etape s-a înregistrat măsurarea rezultatelor şi aprecierea activităţii

copiilor. Copiii au fost informaţi asupra obiectivelor pe care trebuie să le îndeplinească

(rezultatele aşteptate), iar rezultatele obţinute se compară cu obiectivele.

Etapa formativ-ameliorativă facilitează nu măsurarea rezultatului învăţării în

ansamblu, ci elemente ale acestui proces prin aprecierea secvenţială a modului de rezolvare a

sarcinilor asociate obiectivelor operaţionale, oferind informaţii despre stadiul atins de copil în

43

formarea unor capacităţi, operaţii ale gândirii şi deprinderi operatorii, cât și despre stadiul

atins în dezvoltarea fizică generală.

3.3.3 Etapa de evaluare finală

Etapa evaluării finale s-a desfăşurat în perioada 23-27 mai, 30 mai - 3 iunie 2011. În

această perioadă au fost revizuite cunoştinţele, deprinderile matematice, dar și cele

psihomotrice dobândite în (intervalul) perioada formativ-ameliorativă, cu scopul explicit al

întăririi şi stabilizării noilor comportamente achiziţionate şi pentru a observa eventualele

modificări în ceea ce priveşte progresul (după caz, regresul) copilului în învǎţare, gradul de

participare a copilului la activităţile matematice și în activitățile de educație fizică.

Etapa evaluării finale pune mai uşor în evidenţă aspectele evolutive, sau, dimpotrivă,

unele involuţii, stagnări, care, prin acumulare, atrag atenţia asupra urgenţei de a se interveni

ameliorativ şi optimizator.

Prin probele de evaluare finală se realizează o măsurare a nivelului de cunoştinţe,

capacităţi şi abilităţi matematice și psihomotrice şi pe baza acestor date se poate diagnostica

evoluţia procesului de asimilare a categoriilor noţionale, dar și a motricității prin sarcini

specifice.

Sarcinile probei definesc cantitativ şi calitativ comportamente de învăţare şi astfel

educatoarea beneficiază de informaţii care, interpretate corect şi valorificate, dau măsura

stadiului atins de copil în pregătirea sa pe o secvenţă de instruire precis delimitată.

În evaluarea finală se iau în considerare şi rezultatele obţinute în etapa constatativă şi

în etapa formativ-ameliorativă, în acest fel ajungându-se la o evaluare mai obiectivă, prin

corelarea erorilor de apreciere operate pe parcurs. Estimările finale pot constitui un mijloc de

diagnostic şi pot să furnizeze informaţii relevante pentru ameliorarea strategiei de învăţare.

44

Capitolul 4. Organizarea și desfășurărea cercetării experimentale:

rezultate, interpretări

4.1. Analiza prelucrarea și interpretarea rezultatelor la testele de evaluare

inițială

Categoria de

activitate

Comportamente

urmărite/Obiective

cognitive

Itemi de

evaluare/Punctaj

Calificativ acordat

Activitate

matematică

Testul 1

OC1- să formeze grupe de

obiecte asociind cifra

corespunzătoare;

OC2- să numere de la 1 la 5

crescător și descrescător

folosind ordinalul și

cardinalul numerelor;

OC3- să raporteze numărul

la cantitate și viceversa.

I1- recunoaște cifrele

și raportează corect

cantitatea la număr și

viceversa(5p);

I2- identifică grupele

de obiecte și le unește

cu cifra

corespunzătoare(1p);

I3- numără crescător și

descrescător folosind

ordinalul și cardinalul

numerelor în limitele

1-5(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

Testul 2

OC1- să identifice figurile

geometrice prezentate;

OC2- să coloreze fiecare

figură geometrică folosind

culoarea indicată;

OC3- să încercuiască forma

geometrică cunoscută.

I1- colorează cu roșu

cercurile, cu verde

pătratele și cu galben

triunghiurile(5p);

I2- identifică

triunghiurile mici(1p);

I3- încercuiește forma

geometrică

cunoscută(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

Testul 3

OC1- să compare obiectele

după dimensiuni(mare-mic;

lat-îngust; lung-scurt; gros-

subțire);

OC2- să identifice grupurile

de obiecte aflate: în stânga,

în dreapta, sus, jos, departe,

aproape;

OC3- colorează: mărul cel

mai mic, cea mai lungă

pensulă, cea mai lată frunză,

cartea cea mai groasă.

I1- compară

dimensiunile

obiectelor(5p);

I2- recunoaște pozițiile

spațiale ale

obiectelor(4p);

I3- colorează obiectele

reprezentative(1p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

45

Tab. nr. 2: Rezultate înregistrate în Evaluarea inițială - Grupa Experimentală - Domeniul Științe - Activitatea Matematică

I

NIȚ

IAL

Ă

NU

ME

/PR

EN

UM

E

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

NUMERAȚIA RELAȚII SPAȚIALE COMPARAREA DUPĂ ATRIBUTE FIG:GEOMTR

CIF

RE

%

CA

LIF

ICA

TIV

Gru-

pare

Asoc.

cifră

cant.

Ordi-

nalul

Stânga

dreapta

aproape

departe

Sus

jos

Mare

mic

Lung

gros

Gros

subțire

Lat

îng

Gru-

pare

Iden-

tificare

Număr

1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3

BN 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

BE 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BC 1 4 1 5 3 2 2 0 0 0 2 7 3 28 70 D

BR 1 2 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

BE 1 4 3 5 2 2 2 0 0 0 2 7 3 33 82 D

BA 1 3 3 3 3 2 2 2 0 0 2 6 3 30 75 D

CG 1 4 4 3 3 2 2 2 2 0 2 5 3 33 82 D

DI 1 4 2 2 3 2 2 2 0 0 2 7 3 30 75 D

DD 1 4 2 3 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

DN 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

DG 1 4 2 3 2 2 2 2 0 0 2 7 3 29 72 D

DA 1 4 4 3 3 2 2 2 2 0 2 6 3 32 80 D

DL 1 3 2 2 2 2 2 0 0 0 2 3 3 29 50 S

GC 1 2 5 5 3 1 2 2 0 2 2 7 3 38 95 A

GR 1 4 0 3 3 2 2 2 2 0 2 7 3 33 82 D

MI 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

ML 1 4 0 0 3 2 2 2 0 0 2 6 3 25 62 D

PV 1 4 0 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 35 87 D

PP 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 D

PA 1 0 0 1 1 1 2 0 0 0 2 4 0 12 30 S

Prop.re

zolv.%

100

%

87%

49%

73%

91%

95

%

100%

80%

45%

35

%

100%

98%

91%

A= 30% S= 10 %

D= 60%

46

Tab. nr. 3: Punctaj Obținut în Urma Evaluării Inițiale : Grupa Experimentală

Domeniul Științe : Activitate Matematică

Punctaj Obținut

Nr.Copii

Descriptori de

performanță

Procentaj

8-10 p.

6

A

30%

4-6 p.

10

D

60%

sub 4 p.

2

S

10%

Descriptori de performanță:

A= Atins

D= În dezvoltare

S= Necesită sprijin

Comportamente urmărite:

8-10 p. = comportament atins

4-6 p. = comportament în dezvoltare

sub 4 p. = necesită sprijin

47

6

10

2

30%60%

10%

0

2

4

6

8

10

12

8-10 p. 4-6 p. sub 4 p.

Histograma nr.1

Nr. copii Procentaj

30%

60%

10%

Diagrama nr. 1

8-10 p. 4-6 p. sub 4 p.

48

Tab. nr. 4: Rezultate înregistrate în Evaluarea Inițială - Grupa Martor : Domeniul Științe - Activitatea Matematică

I

NIȚ

IAL

Ă

NU

ME

/PR

EN

UM

E

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

NUMERAȚIA RELAȚII SPAȚIALE COMPARAREA DUPĂ ATRIBUTE FIG:GEOMTR

C

IFR

E

%

CA

LIF

ICA

TIV

Gru-

pare

Asoc.

cifră

cant.

Ordi-

nalul

Stânga

dreapta

aproape

departe

Sus

jos

Mare

mic

Lung

gros

Gros

subțire

Lat

îng

Gru-

pare

Iden-

tificare

Număr

1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3

AL 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

BM 1 4 3 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 38 95 A

BA 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BD 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BJ 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BE 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BL 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

DC 1 4 0 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 31 77 D

DA 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

DL 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

DJ 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

GF 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

GA 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

LC 1 4 0 0 3 2 2 0 0 2 2 6 3 25 62 D

MO 1 4 0 0 3 2 2 0 0 2 2 6 3 25 62 D

MC 1 4 0 0 3 2 2 0 0 2 2 6 3 25 62 D

ML 1 4 0 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 35 87 D

MN 1 4 0 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 35 87 D

PM 1 4 2 3 2 2 2 2 0 0 2 7 2 29 72 D

PP 1 4 2 3 2 2 2 2 0 0 2 7 2 29 72 D

Prop.re

zolv.%

100

%

100%

40%

92%

96%

10

0%

100%

92%

45%

60

%

100%

97%

96%

A= 65% S= 0 %

D= 35%

49

Tab. nr. 5: Punctaj Obținut în Urma Evaluării Inițiale : Grupa Martor

Domeniul Științe : Activitate Matematică

Punctaj Obținut

Nr. copii

Descriptori de

performanță

Procentaj

8-10 p.

7

A

35%

4-6 p.

13

D

65%

sub 4 p.

-

-

-

Descriptori de performanță:

A= Atins

D= În dezvoltare

S= Necesită sprijin

Comportamente urmărite:

8-10 p. = comportament atins

4-6 p. = comportament în dezvoltare

sub 4 p. = necesită sprijin

50

7

13

35% 65%

0

2

4

6

8

10

12

14

8-10 p. 4-6 p.

Histograma nr. 2

Nr. Copii Procentaj

35%

65%

Diagrama nr. 2

8-10 p. 4-6 p.

51

Tab. nr. 7: Evaluare inițială - Domeniul psihomotric: comportamente urmărite, itemi

Categoria de

activitate

Comportamente

urmărite/Obiective cognitive

Itemi de

evaluare/Punctaj

Calificativ acordat

Educație fizică

Testul 1

Joc:„Veniți la

steguleț”

OC1- Să se raporteze la un

reper dat;

OC2- Să răspundă motric la o

comandă dată;

OC3- Să respecte indicațiile

educatoarei.

I1- Merge corect în

cerc(3p)

I2- Aleargă în direcția

indicată(3p);

I3- Respectă regulile

stabilite(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

Testul 2

Joc:„Ștafeta

celor mai

sprinteni”

OC1- Să execute exerciții de

mers și alergare păstrând

poziția corectă a corpului;

OC2- Să execute mișcări

corecte de orientare în schema

corporală;

OC3- Să execute corect și rapid

diferite mișcări la comandă

raportăndu-se la un reper

(model)

I1- Execută relativ

corect mersul și

alergarea(4p);

I2- Ridică brațele sare

ca mingea, stă într-un

picior(2p);

I3- Aleargă spre

reperul dat(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

Testul 3

Joc:„Sportivii

se antrenează”

OC1- Să execute corect mișcări

ale diferitelor segmente ale

corpului;

OC2- Să execute exerciții de

mers și alergare;

OC3- Să răspundă motric la o

comandă dată.

I1- Execută împreună

cu educatoarea

exerciții de încălzire

ptr diferite segmente

ale corpului(2p);

I2- Merge pe loc și se

oprește la semnal(3p);

I3- Aleargă spre

reperele indicate și

schimbă la comandă

direcția de

alergare(5p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

52

Tab. nr. 8: Rezultate înregistrate în Evaluarea Inițială : Domeniul Psihomotric - Grupa Experimentală I

NIȚ

IAL

Ă

NU

ME

/PR

EN

UM

E

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

JOC : VENIȚI LA

STEGULEȚ

JOC : SPORTIVII SE

ANTRENEAZĂ

C

IFR

E

%

CA

LIF

ICA

TIV

JOC: ȘTAFETA CELOR

MAI SPRINTENI

30 1 – 4 4 – 6 8 – 10 1 – 4 4 – 6 8 – 10 1 - 4 4 – 6 8 – 10

BN 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BE 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BC 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BR 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BE 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

BA 30 4 0 0 4 0 0 4 0 0 12 40 S

CG 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DJ 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DD 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DN 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

DG 30 4 0 0 4 0 0 4 0 0 12 40 S

DA 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DL 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

GC 30 0 6 0 0 0 9 0 0 9 24 80 D

GR 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

MJ 30 0 6 0 0 6 0 0 0 9 21 70 D

ML 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

PV 30 0 6 0 0 6 0 0 0 9 21 70 D

PP 30 4 0 0 4 0 0 4 0 0 12 40 S

PA 30 4 0 0 4 0 0 4 0 0 12 40 S

Prop.re

zolv.%

100%

20%

35%

45%

20%

30%

50%

20%

30%

60%

A= 45% S= 35%

D= 20%

53

Tab. nr. 9: Punctaj obținut în urma Evaluării inițiale:

Grupa Experimentală : Domeniu Psihomotric

Punctaj obținut

Nr. Copii

Descriptori de

performanță

Procentaj

8-10 p.

9

A

45%

4-6 p.

7

D

35%

sub 4 p.

4

S

20%

Descriptori de performanță:

A= Atins

D= În dezvoltare

S= Necesită sprijin

Comportamente urmărite:

8-10 p. = comportament atins

4-6 p. = comportament în dezvoltare

sub 4 p. = necesită sprijin

54

9

7

4

45% 35% 20%

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

8-10 p. 4-6 p. sub 4 p.

Histograma nr. 3

Nr. copii Procentaj

45%

35%

20%

Diagrama nr. 3

8-10 p. 4-6 p. sub 4 p.

55

Tab. nr. 10: Rezultate înregistrate în Evaluarea inițială : Grupa Martor –Domeniul Psihomotric I

NIȚ

IAL

Ă

NU

ME

/PR

EN

UM

E

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

JOC : VENIȚI LA

STEGULEȚ

JOC : SPORTIVII SE

ANTRENEAZĂ

C

IFR

E

%

CA

LIF

ICA

TIV

JOC : ȘTAFETA CELOR

MAI SPRINTENI

30 1 – 4 4 – 6 8 – 10 1 – 4 4 – 6 8 – 10 1 - 4 4 – 6 8 – 10

AL 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BM 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BA 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BD 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BJ 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BE 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BL 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DC 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DA 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DL 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DJ 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

GF 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 24 80 D

GA 30 0 0 9 0 6 0 0 0 9 21 70 D

LC 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 21 70 D

MO 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

MC 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

ML 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

MN 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

PM 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

PP 30 0 6 0 0 6 0 0 0 0 18 60 D

Prop.re

zolv.%

100%

0

35%

65%

0

45%

60%

0

30%

70%

A= 60%

D=40%

56

Tab. nr. 11: Punctaj Obținut în Urma Evaluării inițiale:

Grupa Martor : Domeniu Psihomotric

Punctaj obținut

Nr. copii

Descriptori de performanță

Procentaj

8-10 p.

12

A

60%

4-6 p.

8

D

40%

sub 4 p.

-

-

-

Descriptori de performanță:

A= Atins

D= În dezvoltare

S= Necesită sprijin

Comportamente urmărite:

8-10 p. = comportament atins

4-6 p. = comportament în dezvoltare

sub 4 p. = necesită sprijin

57

12

8

60% 40%

0

2

4

6

8

10

12

14

8-10 p. 4-6 p.

Histograma nr. 4

Nr. copii Procentaj

60%

40%

Diagrama nr. 4

8-10 p. 4-6 p.

58

Compararea rezultatelor obținute la cele 2 grupe în urma evaluării inițiale

Tab. nr. 12A: Domeniul Științe

Punctaj obținut

8-10p. 4-6 p. sub 4 p.

Eșantion cercetat Nr. copii Nr. copii Nr. copii

Procentaj Procentaj Procentaj

Grupa experiment 6 10 2

30% 60% 10%

Grupa martor 7 13 -

35% 65% -

30%

60%

10%

35%

65%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

8-10 p. 4-6 p. sub 4 p.

Histograma nr. 5

Grupa experiment Grupa martor

59

Tab. nr. 12B: Domeniul Psihomotric

Punctaj obținut

8-10p. 4-6 p. sub 4 p.

Eșantion cercetat Nr. copii Nr. copii Nr. copii

Procentaj Procentaj Procentaj

Grupa experiment 9 7 4

45% 35% 20%

Grupa martor 12 8 -

60% 40% -

45%

35%

20%

60%

40%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

8-10 p. 4-6 p. sub 4 p.

Histograma nr. 6

Grupa experiment Grupa martor

60

Analiza rezultatelor în evaluarea inițială mi-a permis să constat volumul cunoștințelor și

nivelul priceperilor și deprinderilor anterior derulării cercetării ameliorativ-formative. Distribuția

rezultatelor așa cum este evidențiată în histograme și diagrame m-a condus la următoarele

constatări:

La grupa experimentală - domeniul științe:

performanța maximă(100% respectiv 98%) a fost înregistrată la itemii care conform

programei au vizat numerația și formele geometrice;

subiecții au întâmpinat dificultăți semnificative în raportarea cifrei la cantitate și operarea

cu noțiunile privind relațiile și pozițiile spațiale – performanțele înregistrate sunt cuprinse

între 73-87%;

compararea obiectelor după dimensiune și folosirea ordinalului sunt itemii la care

performanțele înregistrate sunt sub 50%, respectiv 35% pentru lățime, 45% pentru

grosime și 49% folosirea corectă a ordinalului;

în funcție de calificativul final distribuția se prezintă astfel: calificativ A(atins)-60%,

calificativul D(în dezvoltare)-30% și calificativul S(necesită sprijin)-10%.

La grupa martor domeniul științe:

performanță maximă(100%) la itemii care(conform programei) au vizat numerația,

pozițiile spațiale, formele geometrice;

subiecții nu au întâmpinat dificultăți în raportarea cifrei la cantitate și nici la perceperea

pozițiilor spațiale;

la compararea obiectelor după atribute au fost înregistrate următoarele performanțe: 60%

pentru atributele gros, subțire, respectiv 40% pentru „lățime”.

La domeniul psihomotric - grupa experimentală:

Proba nr.1:

35% la itemii raportarea la un reper dat;

65% respectă indicațiile jocului.

Proba nr.2:

40% execută relativ mersul, alergarea și respectiv 60% aleargă spre reperul dat

Proba nr.3:

30% execută exerciții pentru diferitele segmente ale corpului relativ corect;

70% merg pe loc, se opresc și schimbă direcția de alergare la semnal.

În funcție de calificativul final distribuția se prezintă astfel: calificativul A-45% , calificativul

D-35% și S-20%. Se observă că subiecții supuși evaluării inițiale dețin destul de puține priceperi

și deprinderi motrice.

61

Grupa martor a obținut, la toate cele trei probe, rezultate vizibil mai bune comparativ cu

grupa experiment. Din distribuția acestor rezultate observăm că procentajul grupei martor este

net diferențial, aceasta neobținând nici un calificativ S.

Pornind de la aceste constatări și cu evidența riguroasă a lacunelor pentru fiecare subiect,

a fost inițiată și desfășurată etapa ameliorativ-formativă în care jocul didactic a constituit

strategia dominantă.

Având convingerea că jocul didactic este calea optimă de însușire a conținuturilor

matematice de către copilul preșcolar, au fost selectate jocuri, care au acoperit toate conținuturile

științifice și pentru toate activitățile.

Au fost incluse în strategiile didactice jocuri care au vizat:

numerația: „Cum poți să faci să fie tot atâtea?”, „Mai multe, mai puține, tot atâtea”, „A

câta jucărie lipsește?”, „Să adăugăm, să luăm!”, „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”,

„Găsește-mi locul!”, „Socotește corect!”, „Hai să numărăm!”, „Cine știe, câștigă!”;

relații și poziții spațiale: „Unde se află grupa de….?”, „Unde este locul meu?”, „Te rog

să-mi dai!”;

compararea după atribute: „Cine așează mai bine?”, ”Ordonează grupa de …!”;

identificarea figurilor geometrice: „Săculețul fermecat”, „Ce piesă lipsește?”, „Trenul cu

o diferență”.

La domeniul psihomotric au fost incluse jocuri care au vizat dezvoltarea fizică generală.

62

4.2. Experiment formativ. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor

jocurilor aplicate în etapa formativ-ameliorativă

Etapa formativă a avut o întindere mai mare, derulându-se în perioada octombrie 2010-

mai 2011, și a constatat în aplicarea intensivă a jocurilor didactice, atât în cadrul activităților

matematice, cât și în activitățile de educație fizică, cu sarcini de învățare al căror grad de

dificultate a fost mult mai ridicat comparativ cu prima etapă(constatativă) și corespunde

obiectivelor propuse în investigația întreprinsă.

Joc nr. 1(DȘ): „Ghicește numără și potrivește”

Scopul: verificarea cunoștințelor despre grupurile de obiecte multe, puține; tot atâtea;

precizarea și consolidarea pozițiilor spațiale ale obiectelor unele față de altele; număratul in

limitele 1-10 crescător și descrescător;

Reguli de joc: copii vor acționa numai la comanda educatoarei, motivând acțiunea

întreprinsă.

Elemente de joc: căsuța(machetă), căutarea, ghicirea, numărarea, întrecerea pe echipe,

mersul unul după altul, panouri, buline, stimulente, aplauze etc.

Desfășurarea jocului: la semnalul educatoarei copii descoperă grupele de obiecte,

identifică personajele din povești și le așează în diferite poziții spațiale, apoi recunosc și

constituie grupele de obiecte după cerințe, observă al câtelea obiect lipsește.

Noutatea jocului: introducerea unui joc de mișcare -„Unul după altul”. Acesta propune

copiilor mersul în cerc fără depășirea acestui perimetru. După jocul de mișcare, revenirea la

activitatea propriu-zisă se face ușor și fără probleme. Copii sunt mobilizați în totalitate, chiar și

cei timizi sau retrași reușesc să ducă la îndeplinire sarcinile didactice.

Jocul a fost aplicat lotului experimental compus din 20 copii. Pentru calificative am avut

următoare grilă de numerotare: 8-10p = A, 6-8p = D, sub 4p = S.

Din totalul de 20 copii, 14 au realizat corect sarcinile didactice obținând calificativul A(75%) și

6 copii au obținut calificativul D(25%) Se observă că mai mult din jumătate de copii au obținut

calificativul A. Aceste rezultate au fost înregistrate în tabelul nr. 13(punctaj, calificative) de la

pag. nr. 63, iar reprezentarea grafică a fost trecută în diagrama nr. 7 de la pag. 64, respectiv,

histograma nr. 7 pag. 64.

Sarcini de viitor: Desfășurarea unui număr cât mai mare de jocuri exercițiu în scopul

consolidării cunoștințelor despre pozițiilor spațiale ale grupurilor de obiecte, număratul în

limitele 1-10 și constituirea unor grupuri de obiecte. Am inclus în strategiile didactice jocuri

63

ca:„Să adăugăm să luăm”, „Mai multe mai puține”, „Unde se află grupa de…?”, „Cine așează

mai bine?”, „Unde este locul meu?”.

Tab. nr. 13

Nr. crt. Numele și prenumele Itemi de evaluare/punctaj

Total

punctaj

Calificativ

obținut

I1(2p); I2(4p); I3(4p); 10p A; D; S;

1. Baciu Noemi 2p 4p 4p 10p A

2. Bârlescu Elisa 2p 4p 4p 10p A

3. Bulai Claudia 2p 4p 4p 10p A

4. Balașcă Raymund 2p 4p 4p 10p A

5. Benchea Emanuel 2p 0p 4p 6p D

6. Baciu Ana 2p 0p 4p 6p D

7. Cadar Gabriel 2p 4p 4p 10p A

8. Danca Iosif 2p 4p 4p 10p A

9. Danca Denis 2p 4p 4p 10p A

10. Danca Narcis 2p 4p 4p 10p A

11. Donea Gabriel 2p 0p 4p 6p D

12. Dumea Andreea 2p 4p 4p 10p A

13. Dumea Lusy 2p 4p 4p 10p A

14. Ghiuzan Claudia 2p 4p 4p 10p A

15. Ghiuzan Ricardo 2p 0p 4p 6p D

16. Mihoc Iulian 2p 4p 4p 10p A

17. Mihoc Larisa 2p 4p 4p 10p A

18. Petrișor Victoria 2p 4p 4p 10p A

19. Petrișor Patrick 2p 0p 4p 6p D

20. Panaitescu Albert 2p 0p 4p 6p D

Procentaj

A-70%; D-

30%

64

14

70%

6

30%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Nr. copii Procentaj

Histograma nr. 7

8-10 p. 4-6 p.

70%

30%

Diagrama nr. 7

8-10 p. 4-6 p.

65

Joc nr. 2(DȘ): „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”

Scop: formarea reprezentărilor corecte privind șirul numeric, numerația în limitele 1-7,

familiarizarea cu aspectul cardinal și ordinal al numărului natural, dezvoltarea spiritului de

observație a atenției și memoriei voluntare.

Reguli de joc: copiii deschid și închid ochii la diferitele bătăi din palme ale educatoarei,

se deplasează în diferite locuri din sală la un semnal dat.

Elemente de joc: jetoane cu cifre, coșuleț cu jucării, siluetele personajele din povestea

„Alba ca zăpada și cei șapte pitici”, coifuri, costume de pitic.

Desfășurarea jocului: având o atenție sporită copiii observă locul fiecărui pitic în șirul

numeric. Educatoarea va schimba locul piticilor sau va ascunde câte un pitic. Copiii vor sesiza

lipsa personajului și vor preciza al câtelea pitic lipsește. Vor forma șirul numeric în limitele1-7,

se vor familiariza aspectul cardinal și ordinal al numerelor.

Noutatea jocului: formarea șirului numeric în limitele 1-7 de către copiii costumați în

pitici; deplasarea lor spre Alba ca zăpada prin intermediul jocului de mișcare cu text și cânt

„Piticii”.

Sarcini de viitor: complicarea jocului prin introducerea unor elemente noi de mișcare

cum ar fi:

plecarea piticilor în munți;

ascunderea piticilor după trunchiuri de copac;

așezarea numerelor în locul piticilor pierduți.

Prin intermediul acestui joc au fost testați 20 de copii. Pentru calificative am avut următoare

grilă de numerotare: 8-10p = A, 6-8p = D, sub 4p = S. Din cei 20 de copii testați 15 au realizat

corect sarcinile didactice ale jocului obținând calificativul A(75%) și 5 copii calificativul

D(25%). Aceste rezultate au fost înregistrate în tab. nr. 14, pag. 66, histograma nr.8 de la pag.

67, respectiv, diagrama nr.8, pag. 67.

66

Tab. nr. 14

Nr. crt. Numele și prenumele Itemi de evaluare/punctaj

Total

punctaj

Calificativ

obținut

I1(5p); I2(1p); I3(4p); 10p A; D; S;

1. Baciu Noemi 5p 1p 4p 10p A

2. Bârlescu Elisa 5p 1p 4p 10p A

3. Bulai Claudia 5p 1p 4p 10p A

4. Blașcă Raymund 5p 1p 4p 10p A

5. Benchea Emanuel 0p 1p 4p 5p D

6. Baciu Ana 0p 1p 4p 5p D

7. Cadar Gabriel 5p 1p 4p 10p A

8. Danca Iosif 5p 1p 4p 10p A

9. Danca Denis 5p 1p 4p 10p A

10. Danca Narcis 5p 1p 4p 10p A

11. Donea Gabriel 5p 1p 4p 10p A

12. Dumea Andreea 5p 1p 4p 10p A

13. Dumea Lusy 5p 1p 4p 10p A

14. Ghiuzan Claudia 5p 1p 4p 10p A

15. Ghiuzan Ricardo 0p 1p 4p 5p D

16. Mihoc Iulian 5p 1p 4p 10p A

17. Mihoc Larisa 5p 1p 4p 10p A

18. Petrișor Victoria 5p 1p 4p 10p A

19. Petrișor Patrick 0p 1p 4p 5p D

20. Panaitescu Albert 0p 1p 4p 5p D

Procentaj

A-75%; D-

25%

67

15

75%

5

25%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.8

8-10 p. 4-6 p.

75%

25%

Diagrama nr. 8

8-10 p. 4-6 p.

68

Joc nr. 3(DȘ): „Cine știe câștigă”

Scopul: consolidarea și sistematizarea cunoștințelor matematice referitoare la numerație,

formarea raționamentului ipotetico-deductiv prin rezolvarea unor probleme simple de adunare și

scădere după imagini, și oral, exersarea unor operații ale gândiri(analiza, sinteza, comparația și

generalizarea).

Elemente de joc: întrecerea, ghicitori, surpriza, recompense, aplauze, panouri, probleme

ilustrate, împărțirea pe echipe.

Reguli de joc: la semnalul educatoarei fiecare echipă desemnează câte un reprezentant

care răspunde pentru echipa sa și notează în dreptul răspunsului câte o bulină, floare, frunză etc.

Desfășurarea jocului: copiii răspund la întrebări referitoare la șirul numeric crescător și

descrescător care au corespondent în versuri. Se desfășoară jocul de probă: echipele vor

completa scara numerică; raportează numărul la cantitate și viceversa; încercuiesc vecinii

numerelor; rezolvă problemele ilustrate.

Noutatea jocului: constă în introducerea jocului de mișcare „De-a numerele”, care

contribuie la dezvoltarea memoriei și a atenției care presupune prezentarea copiilor un set de

jetoane cu numere de la 1-10; jetoanele sunt așezate pe 10 scaune dispuse în șir;copiii sunt

împărțiți în două echipe având fiecare câte un conducător de joc; la semnalul educatoarei

reprezentantul echipe 1 merge de la un scaun la altul și ia jetoanele numerelor pe rând, numărând

crescător în limitele 1-10, apoi le înmânează reprezentantului celei de-a doua echipa care va

trebui să le ordoneze descrescător; jocul continuă până ce toți copiii parcurg traseul. Acest tip de

joc a fost îndrăgit de copii destul de mult, și de această dată, cei timizi s-au mobilizat participând

cu plăcere la activitate și realizând sarcinile didactice în mare măsură cu diferențe mici între ei.

Sarcini de viitor: o mai bună individualizare a muncii cu copii care au obținut

calificativul D, utilizarea unor jocuri exercițiu pregătitoare în aria de stimulare „Știință”, cum ar

fi: „Hai să numărăm, să socotim!”, „Cum poți să faci să fie tot atâtea?”.

Din totalul de 20 de copii participanți la joc, 16 dintre ei au obținut calificativul A(80%)

și 4 calificativul D(20%). Aceste rezultate au fost înregistrate în tab. nr. 15, pag. 69, histograma

nr.9 de la pag. 70, respectiv, diagrama nr.9, pag. 70.

69

Tab. nr. 15

Nr. crt. Numele și

prenumele Itemi de evaluare/punctaj

Total

punctaj Calificativ obținut

I1(5p); I2(1p); I3(4p); 10p A; D; S;

1. Baciu Noemi 5p 1p 4p 10p A

2. Bârlescu Elisa 5p 1p 4p 10p A

3. Bulai Claudia 5p 1p 4p 10p A

4. Blașcă Raymund 5p 1p 4p 10p A

5. Benchea Emanuel 5p 1p 4p 10p A

6. Baciu Ana 0p 0p 4p 4p D

7. Cadar Gabriel 5p 1p 4p 10p A

8. Danca Iosif 5p 1p 4p 10p A

9. Danca Denis 5p 1p 4p 10p A

10. Danca Narcis 5p 1p 4p 10p A

11. Donea Gabriel 0p 0p 4p 4p D

12. Dumea Andreea 5p 1p 4p 10p A

13. Dumea Lusy 5p 1p 4p 10p A

14. Ghiuzan Claudia 5p 1p 4p 10p A

15. Ghiuzan Ricardo 0p 0p 4p 4p D

16. Mihoc Iulian 5p 1p 4p 10p A

17. Mihoc Larisa 5p 1p 4p 10p A

18. Petrișor Victoria 5p 1p 4p 10p A

19. Petrișor Patrick 5p 1p 4p 10p A

20. Panaitescu Albert 0p 0p 4p 4p D

Procentaj

A-80%; D-20%

70

16

80%

4

20%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.9

8-10 p. 4-6 p.

80%

20%

Diagrama nr. 9

8-10 p. 4-6 p.

71

Joc nr.1 (DPM): „La plimbare”

Scopul: dezvoltarea aptitudinilor motrice și a orientării spațiale.

Pregătirea jocului: se delimitează suprafața de joc; educatoarea exersează împreună cu

copiii mișcările pe care le vor exercita aceștia, din urmă, în timp ce vor cânta.

Desfășurarea: copiii sunt așezați în șir; se desenează o casă; la semnalul educatoarei

jucătorii încep să cânte și să execute mișcările exersate (Acestea pot fi: iată sus – copiii se ridică

pe vârfuri; iată jos - copiii se ghemuiesc; să culegem – vor mima culegerea florilor; le dăm - se

mimează oferirea; alergăm - copiii se duc în casă).

Iată cântecul:

„Câte unul pe cărare Să culegem floricele,

Mergem în pădurea mare Să facem buchet

Iată sus, iată jos Mamei, azi să i le dăm

Totu-i mândru și frumos. Și nespus ne bucurăm.

În pădure-s păsărele Vine ploaia-ntunecoasă

Ciripim și noi ca ele: Alergăm cu toți spre casă

Cip-cirip! Cip-cirip! La, la, la, ploaia fuge

Ciripim în fel și chip. Curcubeul o ajunge.”

Din totalul de 20 de copii participanți la joc, 15 dintre ei au obținut calificativul A(75%)

și 5 calificativul D(25%). Aceste rezultate au fost înregistrate în tab. nr. 16, pag. 72, histograma

nr.10 de la pag. 73, respectiv, diagrama nr.10, pag. 74.

72

Tab. nr. 16

Nr. crt. Numele și

prenumele Itemi de evaluare/punctaj

Total

punctaj

Calificativ

obținut

I1(3p); I2(3p); I3(4p); 10p A; D; S;

1. Baciu Noemi 3p 3p 4p 10p A

2. Bârlescu Elisa 3p 3p 4p 10p A

3. Bulai Claudia 3p 3p 4p 10p A

4. Blașcă Raymund 3p 3p 4p 10p A

5. Benchea Emanuel 3p 3p 4p 10p A

6. Baciu Ana 0p 0p 4p 4p D

7. Cadar Gabriel 3p 3p 4p 10p A

8. Danca Iosif 3p 3p 4p 10p A

9. Danca Denis 3p 3p 4p 10p A

10. Danca Narcis 3p 3p 4p 10p A

11. Donea Gabriel 0p 0p 4p 4p D

12. Dumea Andreea 3p 3p 4p 10p A

13. Dumea Lusy 3p 3p 4p 10p A

14. Ghiuzan Claudia 3p 3p 4p 10p A

15. Ghiuzan Ricardo 0p 0p 4p 4p D

16. Mihoc Iulian 3p 3p 4p 10p A

17. Mihoc Larisa 3p 3p 4p 10p A

18. Petrișor Victoria 3p 3p 4p 10p A

19. Petrișor Patrick 0p 0p 4p 4p D

20. Panaitescu Albert 0p 0p 4p 4p D

Procentaj

A-75%; D-

25%

73

15

75%

5

25%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.10

8-10 p. 4-6 p.

75%

25%

Diagrama nr. 10

8-10 p. 4-6 p.

74

Joc nr. 2 (DPM) : „Exerciții de gimnastică”

Scopul: obținerea și executarea corectă a unor mișcări de gimnastică, în ordinea indicată.

Pregătirea jocului: educatoarea execută împreună cu copiii mișcări de gimnastică( nu

mai multe de 5): aplecare în față, brațele-n sus, rotirea palmelor, săritura ca mingea, brațele-n

lateral, ghemuit, rotirea capului, săritura-n depărtat, ridicare pe vârfuri etc.

Desfășurarea: copiii sunt așezați în cerc. La semnalul educatoarei primul jucător execută

o mișcare, la alegere; cel de-al doilea jucător repetă mișcarea și execută încă una; al treilea

execută cele două mișcări în ordine și o adaugă pe a treia ș.a.m.d. Jocul continuă până un copil

greșește ordinea mișcărilor; el va primi o poruncă amuzantă și jocul se va relua. Copii pot

inventa mișcări noi, fără să se limiteze la cele executate în timpul încălzirii.

Din totalul de 20 de copii participanți la joc, 16 dintre ei au obținut calificativul A(80%)

și 4 calificativul D(20%). Aceste rezultate au fost înregistrate în tab. nr. 17, pag. 74, histograma

nr.11 de la pag. 75, respectiv, diagrama nr.11, pag. 75.

Tab. nr. 17

Nr. crt. Numele și

prenumele Itemi de evaluare/punctaj

Total

punctaj

Calificativ

obținut

I1(4p); I2(2p); I3(4p); 10p A; D; S;

1. Baciu Noemi 4p 2p 4p 10p A

2. Bârlescu Elisa 4p 2p 4p 10p A

3. Bulai Claudia 4p 2p 4p 10p A

4. Blașcă Raymund 4p 2p 4p 10p A

5. Benchea Emanuel 4p 2p 4p 10p A

6. Baciu Ana 0p 0p 4p 4p D

7. Cadar Gabriel 4p 2p 4p 10p A

8. Danca Iosif 4p 2p 4p 10p A

9. Danca Denis 4p 2p 4p 10p A

10. Danca Narcis 4p 2p 4p 10p A

11. Donea Gabriel 4p 2p 4p 10p A

12. Dumea Andreea 4p 2p 4p 10p A

13. Dumea Lusy 4p 2p 4p 10p A

14. Ghiuzan Claudia 4p 2p 4p 10p A

15. Ghiuzan Ricardo 0p 0p 4p 4p D

16. Mihoc Iulian 4p 2p 4p 10p A

17. Mihoc Larisa 4p 2p 4p 10p A

18. Petrișor Victoria 4p 2p 4p 10p A

19. Petrișor Patrick 0p 0p 4p 4p D

20. Panaitescu Albert 0p 0p 4p 4p D

Procentaj

A-80%; D-

20%

75

16

80%

4

20%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.11

8-10 p. 4-6 p.

80%

20%

Diagrama nr. 11

8-10 p. 4-6 p.

76

Joc nr. 3(DPM): „Aruncă mingea”

Scopul: dezvoltarea abilităților de mânuire a obiectelor.

Materiale: o eșarfă, o minge.

Pregătirea jocului: se delimitează suprafața de joc.

Desfășurarea: copiii formează un cerc, în mijlocul căruia se află conducătorul jocului,

ales prin tragere la sorți, și legat cu eșarfa la ochi. Jocul începe când conducătorul aruncă mingea

unuia dintre jucători; cel care prinde mingea, o dă mai departe coechipierilor cât mai repede. La

un moment dat, conducătorul va striga „Stop!”; jucătorul surprins în posesia mingii trebuie să

îndeplinească o poruncă amuzantă.

Variantă: copilul care rămâne cu mingea în mână se așează în fața conducătorului de joc,

acesta încercând să-i descopere identitatea prin pipăire; dacă reușește schimbă rolurile între ei –

dacă nu jocul continuă cu același conducător.

Din totalul de 20 de copii participanți la joc, 17 dintre ei au obținut calificativul A(85%)

și 3 calificativul D(15%). Aceste rezultate au fost înregistrate în tab. nr. 18, pag. 77, histograma

nr.12 de la pag. 78, respectiv, diagrama nr.12, pag. 78.

77

Tab. nr. 18

Nr. crt. Numele și

prenumele Itemi de evaluare/punctaj

Total

punctaj

Calificativ

obținut

I1(2p); I2(3p); I3(5p); 10p A; D; S;

1. Baciu Noemi 2p 3p 5p 10p A

2. Bârlescu Elisa 2p 3p 5p 10p A

3. Bulai Claudia 2p 3p 5p 10p A

4. Blașcă Raymund 2p 3p 5p 10p A

5. Benchea Emanuel 2p 3p 5p 10p A

6. Baciu Ana 0p 0p 5p 5p D

7. Cadar Gabriel 2p 3p 5p 10p A

8. Danca Iosif 2p 3p 5p 10p A

9. Danca Denis 2p 3p 5p 10p A

10. Danca Narcis 2p 3p 5p 10p A

11. Donea Gabriel 2p 3p 5p 10p A

12. Dumea Andreea 2p 3p 5p 10p A

13. Dumea Lusy 2p 3p 5p 10p A

14. Ghiuzan Claudia 2p 3p 5p 10p A

15. Ghiuzan Ricardo 2p 3p 5p 10p A

16. Mihoc Iulian 2p 3p 5p 10p A

17. Mihoc Larisa 2p 3p 5p 10p A

18. Petrișor Victoria 2p 3p 5p 10p A

19. Petrișor Patrick 0p 0p 5p 5p D

20. Panaitescu Albert 0p 0p 5p 5p D

Procentaj

A-85%; D-

15%

78

17

85%

3

15%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.12

8-10 p. 4-6 p.

85%

15%

Diagrama nr. 12

8-10 p. 4-6 p.

79

Tab. nr. 19: Evaluare formativă - Domeniul științe – comportamente urmărite, itemi.

Categoria

de

activitate/

Mijloc de

realizare

Comportamente

urmărite/Obiective

cognitive

Itemi de

evaluare/Punctaj

Calificativ

acordat

Nr.

copii

Procentaj

Joc

didactic:

„Ghicește,

numără și

potrivește”

OC1- Să descopere

grupurile de obiecte

așezate în diferite

poziții spațiale;

OC2- Să numere în

limitele 1-10

crescător și

descrescător;

OC3- Să așeze

grupuri de obiecte și

personaje respectând

cerințele date.

I1- Numără

crescător și

descrescător în

limitele 1-10

(2p);

I2- Identifică

grupurile de

obiecte așezate în

diferite poziții

spațiale(4p);

I3- Așează

personajele și

obiectele în

locurile

indicate(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

14

70%

6

30%

-

-

Joc

didactic:

„Alba ca

zăpada și

cei șapte

pitici”

OC1- Să determine

locul pe care îl

ocupă nr. 7 în șirul

numeric;

OC2- Să raporteze

numărul la cantitate

și viceversa, cifra la

număr;

OC3- Să diferențieze

aspectul cardinal de

aspectul ordinal al

numerelor naturale.

I1- Raportează

numărul la

cantitate,

cantitatea la cifră

și viceversa(5p);

I2- Determină

locul cifrei 7 în

șirul

numeric(1p);

I3- Diferențiază

aspectul cardinal

de cel ordinal al

numerelor(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

15

75%

5

25%

-

-

Joc

didactic:

„Cine știe

câștigă”

OC1- Să efectueze

operații simple de

adunare și scădere cu

1-2 unități, oral;

OC2- Să recunoască

vecinii numerelor și

să precizeze locul lor

în șirul numeric ;

OC3- Să formeze

crescător și

descrescător șirul

numeric în

limiletele1-10.

I1- Recunoaște

vecinii numerelor

în limitele 1-10

(5p);

I2- Formează

șirul numeric în

limitele 1-10(1p);

I3- Efectuează

operații simple de

adunare și

scădere cu 1-2

unități(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

16

80%

4

20%

-

-

80

Tab. nr. 20: Evaluare formativă - Domeniul psihomotric – comportamente urmărite,

itemi.

Categoria

de

activitate/

Mijloc de

realizare

Comportamente

urmărite/Obiective

cognitive

Itemi de

evaluare/Punctaj

Calificativ

acordat

Nr.

copii

Procentaj

Joc de

mișcare:

„La

plimbare”

Testul 1

OC1- Să execute

diferite mișcări ale

corpului în

concordanță cu

textul cântecului;

OC2- Să respecte

regulile de joc și

suprafața acestuia;

OC3- Să cânte și să

execute mișcările

cerute pe bază de

imitație.

I1- Execută

mișcările

conform

reperelor spațiale

indicate(5p);

I2- Respectă

regulile de

joc(4p);

I3- Raportează la

un reper

mișcările

indicate(1p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

15

75%

5

25%

-

-

Joc de

mișcare:

„Exerciții

de

gimnastică”

Testul 2

OC1- Să execute

corect mișcări ale

diferitelor segmente

ale corpului;

OC2- Să execute

mișcările cerute în

ordinea indicată;

OC3- Să-și

concentreze atenția

pentru realizarea

sarcinilor propuse.

I1- Execută corect

mișcări ale

corpului(5p);

I2- Execută cu

atenție

mișcările(1p);

I3- Respectă

regulile de

joc(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

16

80%

4

20%

-

-

Joc de

mișcare:

„Aruncă

mingea”

Testul 3

OC1- Să exerseze

abilități de prindere

și aruncare a mingii;

OC2- Să execute

mișcările la

semnalul

conducătorului de

joc;

OC3- Să respecte

indicațiile primite.

I1- Exersează

abilități de

mânuirea a unui

obiect(5p);

I2- Execută

mișcările la

comanda

conducătorului

de joc(1p);

I3- Respectă

cerințele

jocului(4p).

8-10p = A

4-6p = D

sub 4p = S

17

85%

3

15%

-

-

81

Pe parcursul etapei ameliorativ-formative s-a înregistrat măsurarea rezultatelor și

aprecierea activității copiilor.

Această etapă facilitează nu măsurarea rezultatului învățării în ansamblu, ci elemente ale

acestui proces, prin aprecierea secvențială a modului de rezolvare a sarcinilor asociate

obiectivelor operaționale, oferind informații despre stadiul atins de copil în formarea unor

capacități, operații ale gândirii și deprinderi operatorii la domeniul științe, cât și despre stadiul

atins în dezvoltarea fizică.

4.3. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor la testele de evaluare

finală

După derularea etapei formativ-ameliorative s-a realizat evaluarea finală.

82

Tab. nr. 21: Rezultate înregistrate în evaluarea finală – Domeniul științe – Grupa experimentală

I

NIȚ

IAL

Ă

NU

ME

/PR

EN

UM

E

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

NUMERAȚIA RELAȚII SPAȚIALE COMPARAREA DUPĂ ATRIBUTE FIG:GEOMTR

C

IFR

E

%

CA

LIF

ICA

TIV

Gru-

pare

Asoc.

cifră

cant.

Ordi-

nalul

Stânga

dreapta

aproape

departe

Sus

jos

Mare

mic

Lung

gros

Gros

subțire

Lat

îng

Gru-

pare

Iden-

tificare

Număr

1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3

BN 1 4 5 4 3 2 2 2 2 2 2 7 3 39 97 A

BE 1 4 5 4 3 2 2 2 2 2 2 7 3 39 97 A

BC 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

BR 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

BE 1 4 5 5 2 2 2 0 0 2 2 7 3 35 87 D

BA 1 4 5 5 2 2 2 0 0 2 2 7 3 35 87 D

CG 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

DI 1 4 4 4 3 2 2 2 2 2 2 7 3 39 97 A

DD 1 4 4 4 3 2 2 2 2 2 2 7 3 39 97 A

DN 1 4 5 5 3 2 2 1 1 2 2 7 3 40 100 A

DG 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

DA 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

DL 1 4 4 4 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

GC 1 4 4 4 3 2 2 2 2 2 2 7 3 38 95 A

GR 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

MI 1 4 4 4 3 2 2 2 2 2 2 7 3 39 97 A

ML 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

PV 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

PP 1 4 5 5 2 2 2 0 0 2 2 7 3 35 87 D

PA 1 4 5 5 2 2 2 0 0 2 2 7 3 35 87 D

Prop.re

zolv.%

100

%

100%

95%

95%

93%

10

0%

100%

75%

75%

10

0%

100%

100%

100%

A= 80% S= 0 %

D= 20%

83

Tab. nr. 22: Punctaj obținut în urma evaluării finale DȘ - Grupa experimentală

Punctaj Obținut

Nr.Copii

Descriptori de

performanță

Procentaj

8-10 p.

16

A

80%

4-6 p.

4

D

20%

sub 4 p.

0

S

0%

16

80%

4

20%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.13

8-10 p. 4-6 p.

84

80%

20%

Diagrama nr. 13

8-10 p. 4-6 p.

85

Tab. nr. 23: Rezultate înregistrate în evaluarea finală – Domeniul științe - Grupa martor

I

NIȚ

IAL

Ă

NU

ME

/PR

EN

UM

E

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

NUMERAȚIA RELAȚII SPAȚIALE COMPARAREA DUPĂ ATRIBUTE FIG:GEOMTR

CIF

RE

%

CA

LIF

ICA

TIV

Gru-

pare

Asoc.

cifră

cant.

Ordi-

nalul

Stânga

dreapta

aproape

departe

Sus

jos

Mare

mic

Lung

gros

Gros

subțire

Lat

îng

Gru-

pare

Iden-

tificare

Număr

1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3

AL 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

BM 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

BA 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BD 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BI 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BE 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

BL 1 4 0 5 3 2 2 2 0 0 2 7 3 31 77 D

DC 1 4 5 5 3 2 2 0 0 0 2 7 3 31 77 D

DA 1 4 5 5 3 2 2 0 0 0 2 7 3 40 100 A

DL 1 4 5 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

DI 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

GF 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 40 100 A

GA 1 4 3 5 3 2 2 1 2 2 2 7 3 37 92,5 A

LC 1 4 3 5 3 2 0 1 2 2 2 6 3 34 85 D

MO 1 4 3 5 3 2 0 1 2 2 2 6 3 34 85 D

MC 1 4 3 5 3 2 0 2 2 2 2 6 3 35 87 D

ML 1 4 3 5 3 2 2 2 2 2 2 7 3 37 92,5 A

MN 1 4 3 4 3 2 2 2 2 2 2 7 3 37 92,5 A

PM 1 4 3 4 2 2 2 1 1 1 2 7 2 32 80 D

PP 1 4 3 4 2 2 2 1 1 1 2 7 2 32 80 D

Prop.re

zolv.%

100

%

100%

60%

96%

96%

10

0%

90%

82,5%

82,5%

82,

5%

100%

97%

96%

A= 45% S= 0 %

D= 55%

86

Tab. nr. 24: Punctaj obținut în urma evaluării finale – DȘ - Grupa martor

Punctaj Obținut

Nr.Copii

Descriptori de

performanță

Procentaj

8-10 p.

9

A

45%

4-6 p.

11

D

55%

sub 4 p.

0

S

0%

9

45%

11

55%

0

2

4

6

8

10

12

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.14

8-10 p. 4-6 p.

87

45%

55%

Diagrama nr. 14

8-10 p. 4-6 p.

88

Tab. nr. 25: Rezultate înregistrate în evaluarea finală – Domeniul psihomotric – Grupa experimentală

I

NIȚ

IAL

Ă

NU

ME

/PR

EN

UM

E

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

JOC : VENIȚI LA

STEGULEȚ

JOC : SPORTIVII SE

ANTRENEAZĂ

C

IFR

E

%

CA

LIF

ICA

TIV

JOC: ȘTAFETA CELOR

MAI SPRINTENI

30 1 – 4 4 – 6 8 – 10 1 – 4 4 – 6 8 – 10 1 - 4 4 – 6 8 – 10

BN 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

BE 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

BC 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

BR 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

BE 30 0 0 10 0 6 0 0 6 9 22 73 D

BA 30 0 0 10 0 6 0 0 6 9 22 73 D

CG 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DJ 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DD 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DN 30 0 0 10 0 6 0 0 6 0 22 73 D

DG 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

DA 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

DL 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

GC 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

GR 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

MJ 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

ML 30 0 0 10 0 6 0 0 6 0 22 73 D

PV 30 0 0 10 0 0 10 0 0 10 30 100 A

PP 30 0 0 10 0 6 0 0 6 0 22 73 D

PA 30 0 0 10 0 6 0 0 6 0 22 73 D

Prop.re

zolv.%

100%

0%

5%

93,5%

0%

35%

63,5%

0%

35%

72,5%

A= 65% S= 0%

D= 35%

89

Tab. nr. 26: Punctaj obținut în urma evaluării finale – DPM - Grupa experimentală

Punctaj Obținut

Nr.Copii

Descriptori de

performanță

Procentaj

8-10 p.

13

A

65%

4-6 p.

7

D

35%

sub 4 p.

0

S

0%

13

65%

7

35%

0

2

4

6

8

10

12

14

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.15

8-10 p. 4-6 p.

90

65%

35%

Diagrama nr. 15

8-10 p. 4-6 p.

91

Tab. nr. 27: Rezultate înregistrate în evaluarea finală – Domeniul psihomotric – Grupa martor

I

NIȚ

IAL

Ă

NU

ME

/PR

EN

UM

E

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

JOC : VENIȚI LA

STEGULEȚ

JOC : SPORTIVII SE

ANTRENEAZĂ

C

IFR

E

%

CA

LIF

ICA

TIV

JOC : ȘTAFETA CELOR

MAI SPRINTENI

30 1 – 4 4 – 6 8 – 10 1 – 4 4 – 6 8 – 10 1 - 4 4 – 6 8 – 10

AL 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BM 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BA 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BD 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BI 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BE 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

BL 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

DC 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

DA 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

DL 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

DI 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

GF 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

GA 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

LC 30 0 0 9 0 0 9 0 0 9 27 90 A

MO 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

MC 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

ML 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

MN 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

PM 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

PP 30 0 6 0 0 6 0 0 6 0 18 60 D

Prop.re

zolv.%

100%

0%

45%

55%

0%

45%

55%

0%

45%

55%

A= 55%

D=45%

92

Tab. nr. 28: Punctaj obținut în urma evaluării finale – DPM - Grupa martor

Punctaj Obținut

Nr.Copii

Descriptori de

performanță

Procentaj

8-10 p.

11

A

55%

4-6 p.

9

D

45%

sub 4 p.

0

S

0%

11

55%

9

45%

0

2

4

6

8

10

12

Nr. copii Procentaj

Histograma nr.16

8-10 p. 4-6 p.

93

55%

45%

Diagrama nr. 16

8-10 p. 4-6 p.

94

Tab. nr. 29: Calificative înregistrate în cele două evaluări(%)

Calificativ

Evaluare

A(Atins) D(În dezvoltare) S(Necesită sprijin)

Eșantionul cercetat Grupa martor Eșantionul cercetat Grupa martor Eșantionul cercetat Grupa martor

DȘ DPM DȘ DPM DȘ DPM DȘ DPM DȘ DPM DȘ DPM

Inițială 30 45 35 60 60 35 65 40 20 0 10 0

Finală 80 65 45 55 20 35 55 45 0 0 0 0

95

Compararea rezultatelor înregistrate în cele două evaluări:

A. Domeniul științe:

a) Grupa experimentală

b) Grupa martor

30%

60%

10%

80%

20%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

8-10 p. 4-6 p. sub 4 p.

Histograma nr. 17

Evaluare inițială Evaluare finală

35%

65%

45%

55%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

8-10 p. 4-6 p.

Histograma nr. 18

Evaluare inițială Evaluare finală

96

B. Domeniul psihomotric:

a) Grupa experimentală

b) Grupa martor

45%

35%

20%

65%

35%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

8-10 p. 4-6 p. sub 4 p.

Histograma nr. 19

Evaluare inițială Evaluare finală

60%

40%

55%

45%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

8-10 p. 4-6 p.

Histograma nr. 20

Evaluare inițială Evaluare finală

97

Comparând rezultatele înregistrate de subiecți în cele două etape evolutive, constatăm că

performanțele sunt net superioare în evaluarea finală: a crescut numărul itemilor cu performanță

maximă de la 3 în evaluare inițială la 8 în evaluarea finală, 3 itemi fiind între 93 și 95% și cota a

doar 2 itemi fiind de 75% la domeniul științe. La domeniul psihomotric, performanțele

înregistrate sunt vizibil schimbate. Dacă în evaluarea inițială doar 45% au obținut calificativul A,

35%-D și 20%-S, în evaluarea finală 65%-A și 35%-D, nu au mai fost obținute calificative S.

În joc, copiii au fost antrenați să exploreze, să manipuleze obiectele, să perceapă, să

compare, să identifice, să recunoască, să stabilească relații obiectuale.

Jocul didactic matematic este un joc cu reguli în care acționează legile asemănării,

deosebirii, succesiunii și ajută copilul să descopere relații, concepte, noțiuni integratoare, să

asocieze cifrele la cantități și viceversa, să utilizeze numere și cifre în operații de adunare și

scădere, să folosească limbajul matematic în contexte diferite.

Jocul de mișcare exersează și formează priceperi și deprinderi motrice, dezvoltă atenția,

perspicacitatea, competitivitatea, abilitățile motrice și disciplinează comportamentul copiilor.

Prin structura și dinamica lor, jocurile organizate în etapa ameliorativ-formativă au

adaptate la specificul activităților de învățare al preșcolarilor, la posibilitățile intelectuale ale

acestei vârste și la ritmul de lucru specific fiecărui copil.

Jocurile didactice matematice cât și cele de mișcare au determinat o rată de achiziții

considerabilă și au creat, prin cunoștințele, priceperile și deprinderile dobândite, o platformă

pentru viitoarele activități educaționale.

Dinamica evoluției calificativelor este semnificativă în evaluarea finală în care au fost

acordate numai calificative A(16 subiecți) și D( 4 subiecți) la domeniul științe, iar la domeniul

psihomotric 13 calificative A și 7 calificative D.

Jocul a avut contribuții substanțiale în dezvoltarea psihomotricității preșcolarului, implicit

a personalității acestuia. Copiii au făcut progrese substanțiale la nivelul achiziționării

deprinderilor motrice, atenției, memoriei, spiritului de observație, limbajului și gândirii.

Progrese remarcabile s-au înregistrat pe linia capacității de anticipare în acțiune a folosirii

semnelor și simbolurilor matematice, a efectuării de grupări figurale sau simbolice de bază, de

asociere, diferențiere și comparație precum și a deprinderilor motrice de bază.

Caracterul agreabil al jocului a stimulat copiii, le-a dat încredere în forțele proprii, s-a

realizat pe un teren afectiv prielnic dezvoltându-se astfel motivația pentru învățare.

Cercetarea derulată ne-a reconfirmat faptul că jocul didactic având conținut matematic cât

și cel de mișcare, organizat, unul sistematic și riguros, celălalt ca mijloc de fortificare și relaxare

al organismului, are efecte benefice asupra copiilor. La finalul cercetării s-a constatat creșterea

performanțelor, toți copiii incluși în cercetare au rezolvat integral și corect cerințele fișelor de

98

evaluare. S-au descurcat mult mai bine și în plan psihomotric, unde se va insista în continuare cu

strategii adecvate asemănătoare. Preșcolarii supuși analizei au demonstrat că și-au însușit

conștient numerația, șirul numeric, operează corect cu relații spațiale, compară(respectând 2-3

atribute concomitent) obiectele pe baza criteriilor de diferențiere-asemănare, asociază corect

cifra la cantitate și formează reprezentări corecte referitoare la figurile geometrice.

Efectele benefice s-au extins asupra personalității copiilor preșcolari în ansamblul lor, ei

au învățat să coopereze, să comunice, să lupte pentru învingerea obstacolelor,să se subordoneze

regulilor, au devenit mai responsabili și au manifestat din ce în ce mai mult interes.

Toate aceste argumente ne îngăduie să afirmăm că matematica devine accesibilă fiecărui

copil preșcolar și poate fi îndrăgită de fiecare dintre aceștia dacă „abstractul” este descifrat în

concordanță cu particularitățile învățării specifice vârstei și pe calea specifică – jocul. Îmbinarea

dintre: învățare - mișcare - joc ajută la dezvoltarea psihomotricității copilului și la eficientizarea

învățării.

4.4. Concluzii

Cercetând impactul jocului didactic, în dezvoltarea psihomotricității copilului preșcolar,

pe parcursul anului școlar 2010-2011 s-au studiat valențele formative ale acestuia utilizând două

dintre formele sale și anume jocul didactic matematic și jocul de mișcare.

Putem concluziona că jocurile didactice matematice antrenează operațiile gândirii: analiza,

sinteza, comparația, clasificarea, ordonarea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea, atenția

și spiritul de observație, totodată dezvoltând și psihomotricitatea copilului.

Preșcolarul acționează asupra obiectelor, le așează, ordonează, mânuiește, se deplasează spre le

deci se mișcă.

Jocurile de mișcare disciplinează și întăresc: voința, spiritul de echipă, competitivitatea.

Ambele tipuri de jocuri formează deprinderi, priceperi, dezvoltă capacități asigurând însușirea

mai temeinică a unor cunoștințe într-un mod accesibil și plăcut.

Jocurile didactice utilizate în cadrul activităților având conținut matematic au contribuit

simțitor la îmbunătățirea rezultatelor învățarii.

Jocurile de mișcare utilizate în cadrul activităților de educație fizică au contribuit benefic

la dobândirea deprinderilor motrice de bază (mersul, alergarea, săritura, aruncare-prindere) și

cunoașterea posibilităților motrice ale diferitelor părți(segmente) ale corpului, declanșând astfel

dezvoltarea fizică generală.

Se poate spune că jocurile didactice nu sunt doar simple exerciții care propun copiilor

rezolvarea unor situații, care implică accesarea unor informații achiziționate de aceștia, ci ele

presupun și o atmosferă competițională, care-i stimulează pe aceștia în a rezolva problema într-

99

un timp dinainte stabilit. Orice exercițiu poate fi transformat în joc didactic, atrăgându-i pe copii.

Jocul didactic stârnește curiozitatea epistemică, copilul devine apt să-și aprecieze particularitățile

și performanțele, dorind să cunoască mai mult, vrând ca performanțele sale să fie mai bune.

Copilul își va mobiliza în acest sens toate resursele de care dispune pentru a înregistra succes în

competiția ludică cu ceilalți.

În urma cercetării desfășurate s-a constatat că jocul didactic are un rol important pentru

copil, care pus în fața unor situații date de diferite exerciții, are ocazia să fie antrenat într-o

atmosferă caldă, deschisă, în care își poate manifesta rolul de copil care se joacă. Atunci când se

joacă, fiecare copil se implică mai mult în ceea ce face, deoarece îi face plăcere și totodată acesta

își afirmă și identitatea prin intermediul jocului.

Jocul didactic deschide calea uneia din cerințele pedagogiei actuale: eficientizarea învățării.

Subliniem, ideea că jocul didactic reprezintă o metodă de învățământ, cu reale valențe

formative și informative și are, în consecință, o contribuție specifică la perceperea școlii, nu ca o

instituție rigidă, ci ca un mediu care exercită influențe benefice asupra dezvoltării personalității

copiilor. Copilul care azi se joacă dar, totodată, prin joc învață și se dezvoltă, va fi omul de

„mâine” care găsește soluții la problemele cu care se va confrunta, trăind într-o societate a

competiției.

„Mișcare și joc” acestea sunt modalitățile de exprimare proprii copilului, ele fiind cele

mai bune mijloace de acțiune, comunicare și cunoaștere. Copilul se adaptează la lumea

exterioară, prin în mișcare el trece de la acțiune la gândire integrând în plan mintal ce a trăit

motric.

Din punct de vedere ludic, rațiunea de a fi a jocului, este aceea de a permite, de a stimula

actul și starea de joacă. Cu cât un joc oferă celor ce-l practică, menținerea stării de joacă într-o

durată cât mai îndelungată, permite să se acționeze mai mult în mod ludic, cu atât jocul este mai

profund, place mai mult se practică mai des.

Bine concepute, jocurile didactice mobilizează toate forțele, mențin treaz interesul,

atingându-se astfel maximul de eficiență dezvoltând colaborarea. Pentru aceasta trebuie să li se

acorde un rol important în procesul educațional. Într-un joc colectiv fiecare participant are

libertate de acțiune, singura lui grijă fiind să respecte regulile.

Sunt și multe calități morale care se cultivă prin intermediul jocului: spiritul de sacrificiu,

curajul, perseverența. Toate sunt scoase la iveală cu ajutorul jocului. Nu există calități fizice sau

intelectuale care să nu poată fi dezvoltate prin jocuri. Acestea reprezintă un mijloc eficient de

dezvoltare a fizicului și a spiritului.

100

Diversificând și intensificând gama jocurilor didactice în procesul instructiv-educativ din

grădiniță vom putea constata și înregistra rezultate bune în dezvoltarea fizică generală și

intelectuală a preșcolarilor.

101

Bibliografie

1. Bota, I., „Modele de joc și pregătire”, Ed. Sport Turism, București, 1999;

2. Branga, D., Muzicicov, N., „Jocuri de mișcare”, Ed. Tineretului, 1968;

3. Buruian, L., „Educația fizică în grădiniță - Îndrumar metodic aplicativ”, Casa de editură

Mureș, 2004;

4. Cerghit, I., „Metode de învățămănt”, Ed. Polirom, Iași, 2006;

5. Crețu, C.,C., Ciucurel, D., Petre, D., Ivan, A., „Ghid privind desfășurarea activităților de

educație în grădiniță”, Ed. Tiparg, 2008;

6. Claparede, E., „Psihologia copilului și pedagogie experimentală”, E.D.P.,

București,1975;

7. Debesse M., „Psihologia copilului de la naștere la adolescență”, E.D.P., București,

1976;

8. Dima, S., Paclea, D., Candrea, A., „Veniţi să ne jucăm, copii!:Antologie de jocuri

didactice”, Revista Învățământului Preșcolar, București, 1995;

9. Dragomirescu, G., Kun, I., Bojin, E., „Metodica predării educației fizice în grădinița de

copii”, E.D.P., București, 1975;

10. Drăgan, I., „Sport și sănătate”, E.D.P., București, 1990;

11. Dumitriu, C., „Introducere în cercetarea psihopedagogică”, E.D.P., București, 2004;

12. Dumitriu, G., Dumitriu, C., „Psihopedagogie pentru obținerea Examenelor de

definitivare și gradelor didactice”, E.D.P., București, 2004;

13. Elkonin, D.,P., „Psihologia jocului”, E.D.P., București, 1980;

14. Epuran, M., Horghidan, V., „Psihologia Educatiei Fizice”, , Editura ANEFS, București,

1994;

15. Ezechil, L., Paisi Lăzărescu, M., „Laborator preșcolar”, Ed. V&I Integral, București,

2002;

16. Golu, P., „Învățarea și dezvoltarea”, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985;

17. Golu, P., „Psihologia copilului”, E.D.P., București, 1991;

18. Granaci, L., „Instruirea prin joc. Teorie și practică”, Ed. Epigraf, Chișinău, 1999;

19. Niculescu, R.,M., „Pedagogie preșcolară”, Ed. ProHumanitate, București, 1999;

20. Pâslaru, G., C., Cazacu, O., „Instruire și educație modernă în învățământul preșcolar

contemporan”, Ed. Grafit, Bacău, 2005;

21. Sabău, E., „Educația fizică la preșcolari”, Ed. Sport Turism, București, 1989;

22. Sacară, L., Dumitriu, C.,I., „Psihopedagogie”, Ed. Alma Mater, Bacău, 2007;

102

23. Sacară, L., „Psihopedagogie. Sinteze pentru examenele de definitivare și gradul didactic

II”, Ed. Alma Mater, Bacău, 2007;

24. Șchipu, U., „Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor”, E.D.P., București, 1970;

25. Șchipu, U., Verza, E., „Psihologia vâstelor – Ciclurile vieții –”, E.D.P., București, 1981;

26. Vâgâtoski, L., S., „Opere psihologice alese”, E.D.P., București, 1971;

27. Wallon, H., „Evoluția psihologică a copilului”, E.D.P., București, 1975;

28. *** „Dicționar de pedagogie”, E.D.P., București, 1979;

29. ***„Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”, Ed. V&I Integral,

București, 2005;

30. ***„Psihopedagia copilului”, Ed. Reprograph, Craiova, 2005.

103

Anexe A. Evaluarea inițială – fișa nr. 1

104

Fișa nr.2

105

Fișa nr. 3

106

Fișa nr. 4

107

Fișa nr. 5

108

Fișa nr. 6

109

Fișa nr. 7

110

Fișa nr. 8

111

Fișa nr. 9

112

Fișa nr. 10

113

B. Evaluarea finală – fișa nr. 1

114

Fișa nr. 2

115

Fișa nr. 3

116

Fișa nr. 4

117

Fișa nr. 5

118

Fișa nr. 6

119

Fișa nr. 7

120

Fișa nr. 8

121

Fișa nr. 9

122

Fișa nr. 10

123

Proiect Didactic

Grupa: mare

Categorie de activitate: activitate matematică

Mijloc de realizare: joc didactic

Tema: “Ghiceşte, numără şi potriveşte”

Tipul de activitate: consolidare, verificare

Obiectiv fundamental: reactualizarea cunoştinţelor despre grupele de obiect cu mai multe, mai

puţine şi tot atâtea obiecte , precizarea şi consolidarea poziţiilor spaţiale ale obiectelor unele faţă

de altele: în faţă, în spate, la stânga, la dreapta, departe , aproape.

Obiective operaţionale:

a. Cognitive:

OC1 – să descopere grupele de obiecte aşezate în diferite locuri din clasă: în

faţă, în parte dreaptă, în partea stângă, după versuri recitate;

OC2 – să aşeze grupele indicate, în perechi, să recunoască grupa cu mai

multe, mai puţine şi tot atâtea elemente;

OC3 – să recunoscă personajele din poveşti tot după versurile recitate şi să

le aşeze pe machetă după după instrucţiunile primite;

OC4 – să numere în şir crescător şi descrescător în limitele 1-10;

OC5 – să aşeze în grupele de obiecte in limitele 1-10 în şir descrescător şi

crescător ;

OC6 – să recunoască figura geometrică şi să-i denumescă toate atributele

OC7 – să aşeze grupele de obiecte în ordine crescătoare şi descrescătoare

după mărime şi lăţime;

OC8 – să denumească al câtelea obiect din grupă lipseşte.

b. Motorii:

OM1 – să răspundă la semnalul dat şi să mânuiască cu rapiditate materialul

didactic.

c. Afective:

OA1 – să manifeste interes pentru activitate.

124

Strategii didactice:

a) metode şi procedee:

explicaţia şi conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, învăţarea prin

descoperirea, problematizarea;

b) mijloace de învăţământ:

grupe de jucării, machetă cu personaje din poveşti (siluete), brazi (mici

şi mari), oameni de zăpadă, după cele trei mărimi, panouri polistiren

concurs, cutia fermecată ce va conţine piese ale trusei logice, grupe de

obiecte de diferite dimensiuni, cifre, fişe de evaluare.

Forma de activitate: frontală, individuală, pe grupe.

Elemente de joc: cântecul , ghicirea, numărarea, mersul unul după altul cu cântec, aplauze,

întrecerea pe echipe.

Reguli de joc: copiii vor acţiona numai la comanda educatoarei motivând acţiunea îndeplinită.

125

Scenariu didactic

Obie

ctive

Evenimentele

instruirii

Activitate desfăşurată de activitate Activitate desfăşurată de

copii

Strategii

didactice

1 2 3 4 5

1.Organizarea

activităţii

2. Captarea

atenţiei

3.

Actualizarea

selectivă a

cunoştinţelor

4.Anunţarea

conţinutului

învăţării

5. Dirijarea

învăţării

- aşezarea scăunelelor în fomă de

semicerc

- pregătirea materialului didactic

- intrarea ordonată a copiilor în grupă

Scurtă convorbire despre poziţiile

spaţiale între anumite obiecte din

clasă şi copii

- cum sunteţi voi aşezaţi?

- ce aveţi voi în faţa voastră?

- dar în spate?

- în partea stângă?

- dar în drapta?

- Unde este aşezat scaunul?

- Dar covorul?

- Dar vaza cu flori?

- Dar scaunul?

- Astăzi la activitatea matematică

vom juca jocul „Ghiceşte, numără şi

potriveşte”. În sala de grupă vor fi

aşezarte mai multe grupe de jucării în

diferite poziţii spaţiale: în faţă, la

dreapta, la stânga copiilor.

La semnalul meu un copil

numit va denumi grupa de jucăriii din

poziţia indicată în versuri:„Fă un pas

drept înainte ce găseşti, ţi-aduci

aminte?” „Fă un pas în dreapta ta,

Poţi să-mi spui ce vei afla?”

Copiii vor intra cu cântec

în sala de grupă

- cu faţa la d-voastră

- ...ferestrele

- ....dulapul

- ....uşa

- ....peretele

- ....pe tavan

- ....pe duşumea

- ....pe masă

- jos pe parchet lângă

masă

Copii vor fi atenţi

Copilul va găsi, va

denumi grupa după care

va aşeza pe masă. Un alt

copil va descoperi şi

grupa de obiecte din

învăţarea

prin

descoperi

- re

126

6.Feed - Back

- Priviţi cele două grupe:

- Ce puteţi spune despre ele?

- Cu câte obiecte are mai multe?

- Dar a doua cu câte are mai puţine?

- Cum facem ca cele două grupe să

aibă tot atâtea obiecte?

Mergi acum în partea dreaptă.

Ştii să-mi spui cine te-aşteaptă?

Câte obiecte sunt în a treia grupă?

Care grupă are acum cele mai multe

obiecte?

Le voi cere copiilor să ridice ochii

după car le voi prezenta surpriza. Voi

descoperi macheta şi materialul ce-l

voi folosi pentru completarea ei.

- Ce vedeţi pe machetă?

- A cui vrei să fie casa?

- Dar lângă machetă

- Da copii, sunt personaje din poveşti

şi din cărţile de colorat, astăzi le vom

aşeza în diferite poziţii spaţiale faţă

de casa piticilor

Cum le vom aşeza?

Eu voi recita câteva versuri, voi veţi

numi povestea din care face aprte

personajul şi le veţi pune la locul

indicat de mine:

„Eu sunt iedul din poveste,

partea stângă, o va

denumi şi aşeza pe masă

în perechi cu prima

grupă.

- O grupă are mai multe

obiecte, cealaltă are mai

puţine

- ...cu una

- ...tot cu una

- ...mai luăm un obiect de

la o grupă sau mai

adăugăm un obiect la

cealaltă grupă

- ....tot atâtea cât şi în a

doua grupă

- ....prima grupă

- ....ultimile două grupe

- ....o casă

- ....a piticilor din poveste

-....personaje din poveşti,

brazi, oameni de zăpadă

În diferite poziţii spaţiale

conversaţ

ia

conversaț

ia

exerciţiul

127

7.Oţinerea

performanţei

Ca mine altul nu este,

Trei capre m-au răsfăţat

Mâmgâiat şi alintat.”

Din ce poveste sunt personajele?

Un copil să aşeze personajele spatele

casei.

„Eu sunt iepuraşul neastâmpărat

Fratele mi l-am trădat

Dar până la urmă

Greşeala am recunoscut

Şi din rău mai bun eu m-am făcut”

- Aţi recunoscut povestea?

- Care sunt personajele?

- Aşezaţi personajele din poveste în

faţa casei.

- Aşezaţi acum bradul mic aproape de

căsuţă, iar bradul mare departe de

căsuţă.

- Ce personaje ne-au mai rămas pe

masă?

- Să aşezăm oamenii de zăpadă unul

după altul în faţă machetei în ordine

crescătoare

Ne aşezăm şi noi unul după altul şi

mergând în cerc cântăm cântecul

„Unul după altul”

Vom împărţi grupa în două subgrupe

pentru a face un concurs:

grupa isteţilor şi grupa glumeţilor.

Se prezintă semnele celor două grupe.

Pentru fiecare vor fi trasate şi

rezolvate sarcinile odată.

1.Numără în şir crescător până la 10

2.Numără în şir descrescător de la 10-

1

... „Iedul cu trei capre”

Un copil să aşeze

personajul.

... „Puf-Alb şi Puf-Gri”

... „Puf-Alb şi Puf-Gri” şi

mamele lor.

Un copil aşează

personajele în fața

căsuţei.

Un copil aşează brazii.

...oamenii de zăpadă

Un copil va aşeza grupa

oamenilor de zăpadă în

ordine crescătoare şi apoi

descrescătoare

Copiii ascultă cu atenţie

instrucţiunile educatoarei

Îşi intuiesc semnalele

Un copil va număra de la

1 la 10

Alt copil numără de la 10

la 1

problema

tizarea

conversaț

ia

exercițiul

128

8.Retenţia și

transferul de

cunoştinţe

Pentru fiecare răspuns corect

subgrupelevor fi notate cu un punct

reprezentate printr-o bulină roşie

3.Completează panoul cu grupa de

obiecte corespunzătoare cifrei.

4.Formează şirul numeric 1-10 în

ordine crescătoare.

Formează şirul numeric 1-10 în

ordine descrescătoare.

5.Scoateţi din cutia fermecată câte o

piesă, spuneţi tot ce ştiţi despre ea.

6.Aşează în şir crescător grupa

mănuşilor.

Aşează în şir descrescător grupa

fularelor

- Cum ai aşezat grupa mănuşilor?

- Cum ai aşezat grupa fularelor?

Eu voi aşeza pe panou o grupă de

mănuşi. Să le numărăm. Câte sunt?

Închideţi ochii. În acest timp voi lua

un obiect din grupă?

6.A câta mănuşă am pierdut-o?

Se calculează punctajul celor două

echipe. Se evidenţează echipa

câştigătoare.

Ce joc am jucat noi astăzi?

De ce credeţi că am jucat acest joc?

Pe rând, pentru

rezolvarea tuturor

sarcinilor va participa

câte un copil de la fiecare

subgrupă

În şir crescător de la cea

mai mică la cea mai

mare.

- Aşează la panoul cifra

corespunzătoare

Copiii numără în cor

obiectele...

Un copil răspunde

... „Ghiceşte, numără şi

potriveşte”

Să recunoaştem mai bine

grupele de obiecte, să

cunoaştem poziţiile

spaţiale să învăţăm să

numărăm corect

exercițiul

conversaț

ia

129

9. Încheierea

Se trece la lucru pe fişe. Sarcinile vor

fi trasate în concordanţă cu

posibilităţile intelectuale ale copiilor.

1.Recunoşte greşeala – taie cu o linie

elementul care nu face parte din

grupă.

2.Colorează pomul cel mai apropiat

de gard. Taie cu o linie pomul din

mijloc.

3.Desenează pe etichetă to atâtea

liniuţe câte obiecte ai în grupă

Desenează in diagramă tot atâtea

obiecte câte îţi indică eticheta.

Voi face aprecieri, voi da stimulente.

Copii vor părăsi sala de grupă cu

cântec.

Copiii vor lucra cu

atenţie fişele

Copiii lucrează pe fișe

Copiii vor părăsi sala de

grupă cu cântec

munca

individua

lă

130

Proiect Didactic

Grupa : mare

Categoria de activitate : activitate matematică:

număratul în limitele 1-7;

aspectul cardinal şi ordinal al numărul natural.

Mijloc de realizare : joc didactic “ Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici”

Tipul de activitate : de sistematizare şi verificare

Obiectiv fundamental : Formarea reprezentărilor corecte privind şirul numeric , numeraţia în

limitele 1-7 şi familiarizarea cu aspectul cardinal şi ordinal al numărul natural.

Obiective operaţionale:

a) cognitive:

OC1: să numere conștient, în ordine crescătoare și descrescătoare, în limitele 1-

7;

OC2: să raporteze numărul la cantitate, cifra la număr și reciproc;

OC3: să intuiască forma și semnificația cifrelor corespunzătoare numerelor

învățate;

OC4: să diferențieze aspectul cardinal de cel ordinal al numărului natural.

b) afective:

OA1: să participe cu interes și plăcere la activitate;

OA2: să trăiască satisfacția reușitei activității desfășurate.

b) psiho-motrice:

OM1: să mânuiască corect materialul didactic, în funcție de sarcina propusă;

OM2: să execute acțiunile pe care le implică elementele de joc.

Strategia didactică: mixtă.

a) metode și procedee: explicația, conversația, problematizarea, exercițiul, jocul;

b) mijloace de învățământ: jetoane cu cifre, coșuleț cu jucării, ecranul pentru teatrul de

păpuși, siluetelor personajelor din poveste, coifuri, fișe de evaluare, creioane colorate,

panou, stimulente;

c) forme de organizare: frontală, pe grupe, individuală.

Locul de desfășurare: sala de grupă.

131

Resurse bibliografice:

„Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”- București, 2005;

Antonovici, Ș.,Jalbă, C., Nicu, G., „Jocuri didactice matematice”,Ed. Aramis;

Neagu, M., Beraru, G., „Activități matematice în grădiniță. Îndrumător metodic”,

București, 1995

132

Momentele

activității

Conținut și sarcini de instruire Strategia

didactică

Modalități

de evaluare Activitatea educatoarei Activitatea preșcolarilor

0 1 2 3 4

1. Organizarea

activității

2. Captarea

atenției

3. Enunțarea

scopului și a

obiectivelor

4.

Reactualizarea

Se asigură condiții optime pentru desfășurarea

activității ( sala aerisită , materialul didactic -

ecranul teatrului de păpuși , siluetele piticilor ,

jetoanele cu cifre - expuse în faţa copiilor )

Introducerea în activitate se face prin crearea

cadrului afectiv necesar întâlnirii copiilor cu

personajele cunoscute de ei din “ Alba ca

Zăpada şi cei şapte pitici”

Voi cere copiilor să precizeze personajele din

poveste .

- Foarte bine copii ! În jocul de astăzi vom

întâlni pe Alba ca zăpada şi cei şapte pitici .

Jocul se numeşte chiar aşa “ Alba ca zăpada şi

cei şapte pitici”

În activitatea de astăzi vom învăţa să

numărăm corect , să precizăm locul fiecărui

număr în şirul numeric, să spunem care din

cei şapte pitici lipseşte, să motivăm acţiunile

şi rezultatele obţinute.

- Vă rog să–mi spuneţi până la cât am învăţat

Intra in sala , ocupa locurile pe

scaunele și își îndreaptă atenția spre

educatoare .

Personajele sunt Alba ca Zăpada și

cei șapte pitici .

Copii asculta explicațiile

educatoarei

Copii asculta explicațiile educatoarei

- Noi am învățat să numărăm până la

Conversația

Conversația

Observare

curentă

Observarea

și aprecierea

133

cunoștințelor și

deprinderilor

învățate

anterior

să numărăm?

- Să numere un copil până la 7 , crescător

și apoi descrescător.

- Ce vedeți pe panou ?

Solicit un copil să numere coifurile.

- Câte coifuri sunt pe panou ?

Iau un coif și întreb :

- Al câtelea coif lipsește ?

șapte .

Un copil numără crescător iar altul

descrescător .

-….. o mulțime de coifuri

Un copil număra evidențiind

aspectul cardinal prin gest de

cercuire.

- Pe panou sunt șapte coifuri.

- Lipsește coiful al patrulea

Exercițiul

Conversația

verbală

Chestionare

orală

134

Momentele

activității

Conținut și sarcini de instruire Strategia

didactica

Modalități

de evaluare Activitatea propunătorului Activitatea preșcolarilor

0 1 2 3 4

5.Prezentarea

conținutului și

dirijarea

învățării

6. Obținerea

Explicarea regulilor de desfăşurare a jocului

- Trebuie să fiţi foarte atenţi pentru a rezolva corect

sarcinile : la semnalul meu veţi închide şi apoi deschide

ochii , veţi putea preciza piticii care lipsesc , culoarea

fiecărui pitic şi veţi aplauda pe cei care răspund bine .

Executarea jocului de probă

Prezint planşă cu cei şapte pitici plasată pe ecranul de la

teatrul de păpuşi .

- Ce culoare are hăinuţă fiecărui pitic ?

- Închideţi ochii !

În timp ce copii au ochii închişi ascund după căsuţe

primul pitic.

deschideţi ochii ! Ce observaţi ?

- Câți pitici mai sunt?

- Câți pitici sau ascuns ?

- Care pitic s-a ascuns şi cum era el îmbrăcat?

Se repetă sarcina ascunzându-se pe rând câte un pitic (al

doilea, al treilea etc.) cerându-se precizarea locului ocupat

Primul pitic este îmbrăcat în galben,

al doilea în portocaliu, al treilea în

verde, al patrulea în albastru, al

cincilea în roz, al șaselea în maro, iar

al șaptelea în roșu,

- Observă că nu sunt toți piticii.

Un copil motivează ca un pitic s-a

ascuns deoarece a rămas un loc liber

pe panou.

- S-a ascuns primul pitic care era

îmbrăcat în galben.

- Jocul

didactic

matematic

Conversația

- Exercițiul

Chestionarea

orală

135

performanței

și asigurarea

conexiunii

inverse

şi culoarea hainelor.

Executarea jocului de către copii

- Copii în jurul vostru piticii se vor ascunde;

înainte de a-i căuta vom preciza al câtelea lipseşte,

culoarea hăinuţei şi ce loc ocupă el în şirul numeric al

celor şapte pitici.

- Închideţi ochii!

În acest timp ascund al treilea pitic. Dau semnalul sa

deschidă ochii.

- Al câtelea pitic s-a ascuns , ce culoare are hăinuța lui și

ce loc ocupa în șirul piticilor?

Se repetă sarcina pe sărite până se ascund toți piticii.

Copii precizează care pitic s-a

ascuns,culoarea hăinuței și aplaudă

răspunsurile corecte

- S-a ascuns al treilea pitic , cel cu

hăinuța verde care ocupa locul trei.

Copii răspund și folosesc limbajul

matematic adecvat.

- Jocul

didactic

Aprecierea

verbală

136

Momentele

activității

Conținut și sarcini de instruire Strategia

didactică

Modalități

de evaluare Activitatea educatoarei Activitatea preșcolarilor

0 1 2 3 4

7. Asigurarea

retenției și a

transferului

Complicarea jocului

Cer unui copil să așeze pe masa piticii ( siluete ) în

aceeași ordine ca la începutul activității.

- Piticii trebuie să plece, unul după altul, la lucru în

munți.

Pentru aceasta câte un copil ajuta un pitic să ajungă

după cortina, se întoarce și pe masa unde era piticul

care a plecat pune cifra corespunzătoare locului,

motivează acțiunea și precizează culoarea hăinuței

piticului.

Se repeta pana când pe masa apar jetoanele cu

cifrele 1-7.

- Copii, in continuare am să vă întreb ce culoare

avea hăinuța piticului care ocupă un anumit loc.

Cine răspunde corect merge după cortina și își pune

pe cap coiful de culoarea pe care o purta piticul de

la numărul indicat de mine.

- Ce culoare avea hăinuța piticului care ocupă locul

al cincilea ?

După ce cei șapte copii “pitici” cu coifurile pe cap

au ocupat locul cuvenit culorii coifului, apare o

fetiță costumată ca Alba ca Zăpada care îi număra

pe pitici și dă fiecăruia jetonul cu cifra

Copilul execută sarcina.

A plecat primul pitic care avea hăinuța

galbena si in locul lui am pus jetonul cu

cifra 1 pentru ca el ocupa primul loc.

Copiii asculta regulile expuse de

educatoare.

Piticul care ocupa locul al cincilea avea

hăinuța roz.

Copii aplauda pe Alba ca Zăpada care a

numărat corect și a înmânat corect

jetoanele 1-7.

Problematiza

-rea

Exercițiul

Elemente de

joc

Observarea

și aprecierea

verbală

137

corespunzătoare locului ocupat.

Un copil primește coșul cu jucării și dă fiecărui

copil “pitic” atâtea jucării cât arată jetonul pe care

îl are. Se cere fiecărui copil să motiveze de ce a

primit atâtea jucării. Dacă răspunde corect, copilul

“pitic” va păstra jucăriile și în pauza pentru a se

juca cu ele.

Eu am primit 6 jucării deoarece am

coif maro și ocup locul al șaselea.

138

Momentele

activității

Conținut și sarcini de instruire Strategia

didactica

Modalități

de evaluare Activitatea educatoarei Activitatea preșcolarilor

0 1 2 3 4

8. Evaluarea

performanței

9. Încheierea

activității

Dau semnalul ca copiii să închidă ochii, schimb

ordinea celor șapte copii “pitici” după care dau

semnalul să deschidă ochii și-i întreb ce observă.

Invit copiii “ pitici “ să așeze în ordine crescătoare

a numerelor corespunzătoare jetoanelor – cifre pe

care le au în mână.

Dau copiilor câte o fișă cu 7 pitici și le formulez

sarcinile :

1.Încercuiește cu roșu piticul al treilea ;

2.Trasati cate o linie galbenă dedesubtul primului și

celui de-al cincilea pitic;

3.Taie cu o linie albastra al șaptelea pitic;

4.Colorează coiful fiecărui pitic respectând

culoarea de pe planșa inițială.

Fac aprecieri globale și individuale privind calitatea

rezolvării sarcinilor și împart buline aurii celor care

s-au evidențiat în cadrul activității desfășurate.

Observă că “ piticii” și-au schimbat

locul!

Copiii completează fișe.

- fișe

individuale

activitate

independent

ă

-conversația

- fișa de

evaluare

- aprecierea

verbală

139

Proiect Didactic

Grupa: mare

Denumirea activității: activitate matematică

Tema: „Cine știe, câștigă!”

Mijloc de realizare: joc didactic

Tipul de activitate: consolidarea, sistematizarea și completarea cunoștințelor

Forma de organizare: frontală, pe grupe și individuală

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numerele, cifrele, exersarea unor

operații ale gândirii și educarea unor calități ale acesteia

Scopul activității: consolidarea și sistematizarea cunoștințelor matematice referitoare la

numerație, formarea raționamentului ipotetico-deductiv prin rezolvarea problemelor simple de

adunare și scădere după imagini și oral.

Obiective operaționale:

a) Cognitive:

să formeze șirul numeric în limitele 1-10 crescător și descrescător;

să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr;

să recunoască vecinii cifrelor și să sesizeze locul lor în șirul numeric;

să identifice corect locul obiectelor în șirul dat folosind numeralul ordinal;

să efectueze operații simple de calcul după imagini și oral, de adunare și scădere

cu 1-2 unități;

să utilizeze un limbaj matematic;

să scrie cifrele și simbolurile matematice.

b) Psiho-motorii:

să utilizeze corect materialele puse la dispoziție;

să acționeze asupra materialelor în conformitate cu cerințele date.

c) Afective:

să participe cu interes la activitate, respectând regulile stabilite;

să învețe să aștepte într-o sarcină ce implică acest lucru.

Elemente de joc: întrecerea, ghicirea, surpriza, recompensele, aplauze, etc.

Strategii didactice:

a) metode și procedee: conversația, descoperirea, explicația, exercițiul, jocul,

algoritmizarea, problematizarea;

b) mijloace de învățământ: jetoane cu cifre 1-10, probleme matematice ilustrate, panou,

bolduri, markere.

140

Resurse bibliografice:

„Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”- București, 2005;

Antonovici, Ș.,Jalbă, C., Nicu, G., „Jocuri didactice matematice”,Ed. Aramis;

Neagu, M., Beraru, G., „Activități matematice în grădiniță. Îndrumător metodic”,

București, 1995

Evenimentele

instruirii

Activitatea educatoarei Activitatea copiilor Metode și

procedee

1. Captarea

atenției

Prezint elementul surpriză

– plicul– care le-a fost

adus de la elevii de clasa I

Ascultă, sunt atenți. Conversația

2.

Reactualizarea

cunoștințelor

Lansez întrebări referitoare

la numerația în concentrul

1-10, crescător,

descrescător,

recunoașterea cifrelor și a

vecinilor numerelor

„Pe fluturaș ușor,

Câte aripi îl duc în zbor?”

„Câți iezi avea capra din

poveste?”

„Câte anotimpuri are

anul?”

„Câte degete avem la o

mână?”

„Câte zile lucrătoare are

săptămâna?

„Câți pitici are „Alba ca

zăpada”?”

Jocul de probă:

„Iepurașul cel fricos,

Morcovii din coș a ros.

10 avea, 2 a mâncat,

În coș câți i-au mai

Copiii răspund:

„Fluturașul are două

aripi.”

„Capra avea trei iezi.”

„Anul are patru

anotimpuri.”

„5 degete.”

„6 zile.”

„7 pitici.”

„8 morcovi.”

Conversația

Problematizarea

141

rămas?”

„Erau 8 găini în curte,

A venit de la vecini,

Sărind gardul, o moțată,

Bănuiți câte găini

Sunt acum în ogradă?”

„9 găini.”

3. Anunțarea

temei și a

obiectivelor

Astăzi vom juca un joc

care se numește „Cine știe,

câștigă!”

Prin intermediul jocului

voi vedea dacă știți să

numărați, să recunoașteți

vecinii cifrelor și să

rezolvați probleme

ilustrate.

Copiii rețin titlul

activității didactice.

Explicația

4. Prezentarea

conținutului

Explic modul de

organizare, și anume, pe

echipe(albine și fluturi),

regulile jocului și

elementele acestuia.

Regulile sunt: fiecare

echipă va trebuie să

rezolve o anumită sarcină;

dacă o rezolva corect va

primi o bulină roșie.

Echipa care la sfârșit are

cele mai multe buline,

câștigă jocul.

Copiii memorează

explicațiile și regulile

jocului.

Conversația,

explicația

5. Desfășurarea

activității

Enunț sarcinile jocului:

1. Fiindcă timpul iute

trece,

Să numărăm până la 10!

2. Observați scara

numerică și completați

Fiecare echipă numără în

versuri până la 10.

Copiii vin la panou și

rezolvă sarcinile cerute.

Conversația

Întrecerea,

exercițiul

142

cifrele în ordine

crescătoare și

descrescătoare,

identificând cifrele lipsă.

3a. Scrieți cifra

corespunzătoare nr-ului de

elemente.

3b. Completați în

diagrame atâtea obiecte

câte arată cifra.

4. Încercuiți vecinii

numerelor date și scrieți

numerele care lipsesc.

5. Desenați pe fiecare

obiect atâtea cercuri câte

arată cifra.

6. Înțelegerea operației de

mărire și micșorare cu o

unitate.

7. Colorați al 3-lea, al 5-

lea și al 6-lea obiect.

8. Ghici, ghici:

Radu are 7 mere,

Alin 2 mere-i cere

Câte mere are Radu?

Cloșca are 7 pui,

Dacă alți 3 pui apar

Câți pui are în total?

9. Așezați în partea dreaptă

a fișelor rezultatul corect

al adunării și scăderii.

Copii răspund:

„5 mere.”

„10 pui.”

Copii rezolvă sarcina.

Problematizarea,

conversația

Exercițiul

6. Fixarea temei

și realizarea

Întreb copiii:

„Ce joc am jucat astăzi?”

Răspund 1-2 copii.

Conversația

143

conexiunii

inverse

„Ce activitate am

desfășurat?”

7. Evaluarea și

încheierea

activității

Număr bulinele obținute

de echipe; desemnez

echipa câștigătoare, și

înmânez recompense

tuturor în funcție de

aportul adus.

Copiii sunt atenți. Apreciere verbală

Ștafeta celor mai sprinteni

Scop: se exersează alergarea, îndemânarea, viteza de execuție a sarcinilor.

Desfășurarea: pentru a solicita concomitent cât mai mulți jucători, se împarte colectivul

în șiruri de 7-8 membri. Fiecare echipă alcătuiește un întreg, în cadrul căruia, jucătorii

îndeplinesc sarcini precis stabilite. Înainte de începerea cursei, șirurile se plasează în fața linei de

start, la o distanță de 2-3 m. La 10 m, în fața fiecărui șir, se așează o țintă. La semnalul arbitrului,

primul jucător, din fiecare șir, ia startul îndreptându-se spre țintă, o atinge și se întoarce în viteză;

la linie jucătorii următori se pregătesc pentru a lua startul; în momentul în care primi jucători

ating palmele întinse ale următorilor din șir, cei din urmă pornesc în alergare, ating ținta și revin

pentru a preda ștafeta următorilor jucători din șir. Cursa continuă în același mod până când toți

jucătorii ating ținta, revenind la coada șirului. La terminarea cursei, ultimul jucător ridică brațul

semnalând încheierea unui tur. Educatoarea anunță ordinea echipelor și stabilește sarcinile pentru

turul următor. Fiecare cursă este de 5-10 tururi. Rezultatele sunt notate cu puncte. Câștigă echipa

care totalizează cel mai mare număr de puncte.

Exemple de tururi: alergare obișnuită, alergare cu spatele, alergare în patru labe.

Sportivii se antrenează

Scopul: exersarea săriturilor în înălțime de pe loc și din mers, cu pășire peste obstacole.

Dotarea: machete de copaci, scăunele, mese, cercuri, măști, jucării, obstacole mici.

Desfășurarea: patru echipe se aranjează la linia de plecare. De la linia de plecare, pe o

distanță de 3 m, se plasează obstacolele mici(cu înălțimi de la 4-30 cm), iar în continuarea lor

câte trei cercuri din lemn cu diametrul 80-90 cm. La rostirea versurilor: „Hai, sportivilor,

porniți/Peste cercuri să săriți”, primii jucători din fiecare coloană pornesc în mers, pășind peste

obstacole, apoi sar din cerc în cerc și se întorc în alergare spre coada coloanei. Câștigă copilul

144

care a venit mai repede și nu a atins obstacolele. Rezultatele sunt evidențiate pe panou. Echipa

sau echipele câștigătoare primesc câte un trofeu(premii).

Veniți la steguleț!

Scop: se exersează atenția, pășirea și mersul cu ocolire de obstacole.

Desfășurare: se lucrează cu întreaga grupă de copii. Educatoare ține în mână un steguleț

și la semnalul ei, „Veniți la steguleț”, toți copiii trebuie să vină spre ea parcurgând traseul, cu

atenție, fără să se îmbrâncească. Din loc în loc, pe podea, sunt plasate diferite jucării. Se vor fixa

atât locul de plecare al copiilor, traseul și direcția de parcurs, locul precis de oprire cât și

semnalul de plecare. Se introduc diverse mișcări: la o bătaie din palme copiii pornesc, la două se

opresc în locul în care se află, apoi continuă traseul. Se vor evidenția copiii care au respectat

regulile jocului, au executat corect mersul fără să răstoarne obstacolele și fără să-și îmbrâncească

colegii. Rezultatele sunt trecute într-un tabel, cu copiii din grupă, afișat pe panou.

„O excursie în pădure”

Scopul: dezvoltarea atenției și imaginației.

Materiale: imagini cu brazi, iepurași, lupi, urși, vulpi, izvor șamd.

Pregătirea jocului: pentru captarea atenției, educatoarea spune ghicitori despre pădure

animale apoi arată imaginile și le comentează împreună cu copii.

Desfășurarea: copii merg în cerc, în pas de voie, unul după altul. Educatoarea spune

povestirea următoare: „În pădure era brazi înalți, brazi scunzi și piperniciți, am auzit un iepuraș,

urs și sugerează anumite mișcări(la înalți și ascuțiți - copiii se ridică pe vârfuri cu mâinile sus; la

mici și piperniciți - se vor ghemui; la țup, țup, țup! – vor țopăi; la pași grei de uriași – vor face

pași mari; la tiptil – vor înainte în vârful picioarelor; la vântul suflă – vor flutura brațele).

Jucătorii execută mișcările în concordanță cu conținutul povestirii:

„Ieri am făcut o plimbare prin pădure. Acolo am văzut:

Brazi înalți și ascuțiți,

Alți mici, piperniciți.

Iepurași alergau voinicește:

Țup, țup, țup! Țup, țup, țup!

Noi fugim, fugim de lup.

Ursul călca cu pași greoi de uriaș:

Mor, mor, mor! Mor, mor, mor!

145

Eu vreau apă de izvor!

O vulpe vicleană venea tiptil spre niște puișori:

Pâș, pâș, pâș! Pâș, pâș, pâș!

Vă mănânc acuși.