anthony charles lynton blair

of 41 /41
Începutul şi viaţa de familie Tony Blair s-a născut la maternitatea Queen Mary Maternity Home [1] din Edinburgh , Scoţia , fiind cel de-al doilea fiu al lui Leo şi Hazel Blair (fostă Corscadden). Leo Blair este fiul nelegitim al actorilor britanici, Charles Parsons şi Mary Augusta Ridgway Bridson, în timp ce familia lui Hazel Corscadden au fost protestanţi moderni irlandezi din Donegal, Irlanda . El are un frate mai mare, William Blair , care este membru în Consiliul Reginei, şi o soră mai mică, Sarah. Blair şi-a petrecut primele 19 luni din viaţă în casa familiei sale din Paisley Terrace din zona Willowbrae din Edinburgh. În această perioadă tatăl său lucra ca inspector junior de taxe, în acelaşi timp studiind dreptul la University of Edinburgh. [1] Familia sa a petrecut mai apoi trei ani şi jumătate trăind în Adelaide , Australia , unde tatăl său era profesor de drept la University of Adelaide. [2] Familia Blair trăia foarte aproape de universitate în suburbia Dulwich . Familia s-a reîntors în Marea Britanie spre finalul anilor 50, locuind împreună o perioadă de timp cu părinţii lui Hazel Blair în casa lor din Stepps , de lângă Glasgow . Blair şi-a petrecut restul copilăriei în Durham , Anglia , unde tatăl său lucra ca profesor la Durham University . După absolvirea şcolii de corişti din Durham, Blair s-a dus la Fettes College, o şcoală independentă faimoasă din Edinburgh, unde l-a întâlnit pe Charlie Falconer , pe care mai târziu l-a numit Lord Chancellor . Blair s-a modelat după Mick Jagger , şi a declarat că se bucura printre colegii săi de o reputaţie tânăr şmecher dornic să iasă în evidenţă. Profesorii săi, erau mai puţin impresionaţi de comportamentrul său: biograful său John Rentoul a notat că "Toţi prfesorii cu care am discutat... au spus că era o durere în partea posterioară şi că erau foarte bucuroşi să îl evite." După Fettes, Blair a trăit o perioadă de timp la Londra, unde a încercat să-şi clădească o carieră ca promoter al muzicii rock, înainte de a merge la Oxford University unde a studiat Dreptul la St John's College . În timpul studiilor, el a cântat la chitară făcând parte din formaţia rock Ugly Rumours . În această perioadă se întâlnea cu regizoarea filmului American Psycho , Mary Harron . [3] După absolvirea studiilor la Oxford, Blair a devenit membru al Lincoln's Inn , unde a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, Cherie Booth (fiica actorului Tony Booth ). Blair s-a căsătorit cu Booth, practicantă a Bisericii Romano- Catolică şi viitoare membră a Consilului Reginei, pe 29 martie 1980 .

Author: craciun-andra

Post on 10-Feb-2016

30 views

Category:

Documents


1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Anthony Charles Lynton Blair (n

nceputul i viaa de familieTony Blair s-a nscut la maternitatea Queen Mary Maternity Home[1] din Edinburgh, Scoia, fiind cel de-al doilea fiu al lui Leo i Hazel Blair (fost Corscadden). Leo Blair este fiul nelegitim al actorilor britanici, Charles Parsons i Mary Augusta Ridgway Bridson, n timp ce familia lui Hazel Corscadden au fost protestani moderni irlandezi din Donegal, Irlanda. El are un frate mai mare, William Blair, care este membru n Consiliul Reginei, i o sor mai mic, Sarah. Blair i-a petrecut primele 19 luni din via n casa familiei sale din Paisley Terrace din zona Willowbrae din Edinburgh. n aceast perioad tatl su lucra ca inspector junior de taxe, n acelai timp studiind dreptul la University of Edinburgh.[1] Familia sa a petrecut mai apoi trei ani i jumtate trind n Adelaide, Australia, unde tatl su era profesor de drept la University of Adelaide.[2] Familia Blair tria foarte aproape de universitate n suburbia Dulwich.

Familia s-a rentors n Marea Britanie spre finalul anilor 50, locuind mpreun o perioad de timp cu prinii lui Hazel Blair n casa lor din Stepps, de lng Glasgow. Blair i-a petrecut restul copilriei n Durham, Anglia, unde tatl su lucra ca profesor la Durham University. Dup absolvirea colii de coriti din Durham, Blair s-a dus la Fettes College, o coal independent faimoas din Edinburgh, unde l-a ntlnit pe Charlie Falconer, pe care mai trziu l-a numit Lord Chancellor. Blair s-a modelat dup Mick Jagger, i a declarat c se bucura printre colegii si de o reputaie tnr mecher dornic s ias n eviden. Profesorii si, erau mai puin impresionai de comportamentrul su: biograful su John Rentoul a notat c "Toi prfesorii cu care am discutat... au spus c era o durere n partea posterioar i c erau foarte bucuroi s l evite." Dup Fettes, Blair a trit o perioad de timp la Londra, unde a ncercat s-i cldeasc o carier ca promoter al muzicii rock, nainte de a merge la Oxford University unde a studiat Dreptul la St John's College. n timpul studiilor, el a cntat la chitar fcnd parte din formaia rock Ugly Rumours. n aceast perioad se ntlnea cu regizoarea filmului American Psycho, Mary Harron.[3] Dup absolvirea studiilor la Oxford, Blair a devenit membru al Lincoln's Inn, unde a cunoscut-o pe viitoarea sa soie, Cherie Booth (fiica actorului Tony Booth).

Blair s-a cstorit cu Booth, practicant a Bisericii Romano-Catolic i viitoare membr a Consilului Reginei, pe 29 martie 1980. mpreun au 4 copii (Euan, Nicky, Kathryn i Leo). Leo (nscut la 20 mai 2000) a fost primul copil legitim nscut n timpul exercitrii mandatului de Prim Ministru n peste 150 de ani, de cnd Francis Russell s-a nscut ca fiu al lui Lord John Russell la 11 iulie 1849.

Dei familia Blair a declarat c dorete s-i protejeze copii de apariiile media, educaia lui Euan i Nicky a fost sursa unei controverse politice. Ambii au studiat la London Oratory School, instituie criticat de ctre aripa stng pentru procedurile sale elitiste de selecie. Familia Blair a ales aceast coal prefernd-o colii catolice a districtului Islington din Londra, controlat de Labouriti, unde locuiau pe atunci. Totui, Tony Blair a remarcat c este primul Prim-Ministru de dup rzboi care i-a trimis copii la o coal finanat de ctre stat, prefernd-o uneia private. Criticile au continuat din partea stngii cnd a fost fcut public faptul c Euan a fcut meditaie particular de la personalul colii private Westminster School. Familia Blair locuia pe Richmond Avenue, Islington, nainte de fi ales ca prim-ministru.

nceputul carierei politiceBlair s-a alturat partidului Laburist la scurt timp dup abolvirea facultii, n anul 1975. La nceputul anilor '80, el s-a implicat n politica laburist din Hackney South and Shoreditch, unde s-a alturat aripii uor de stnga a partidului. A ncercat fr succes s i asigure un loc de candidat pentru Hackney Borough Council. Prin intermediul socrului su, actorul Tony Booth, el l-a contactat pe Tom Pendry pentru a i cere ajutorul pentru o carier parlamentar. Pendry i-a prezentat House of Commons i l-a sftuit s participe la selecia unui candidat pentru viitoarele alegeri pe locul asigurat Partidului Conservator n Beaconsfield, acolo unde Pendry l cunotea pe un membru marcant al filialei locale. Blair a fost ales candidat; la alegerile din Beaconsfield by-election el a ctigat numai 10% din sufragii, pierzndu-i astfel atuurile, dar a reuit s l impresioneze pe liderul partidului Labourist Michael Foot ctignd notorietate n interiorul partidului. n contrast cu atitudinea centrist de mai trziu, Blair se descrie n acea perioada ca fiind Socialist. O scrisoare adresat lui Foot n iulie 1982, publicat n iunie 2006, ofer indicii despre viziunea lui din acea perioad.[4]n 1983 Blair a realizat c noua constituen de Sedgefield, lng locul unde crescuse n Durham, nu avea un candidat labourist. Mai muli candidai desprii de noua delimitare erau interesai de asigurarea posturii de candidat pentru acel loc. A gsit o filial care nu nominalizase un candidat i a aranjat s i viziteze. Cu ajutorul crucial al lui John Burton, el a reuit s le ctige ncrederea; n ultimele 10 minute el a fost adugat n lista cu candidai i a ctigat alegerile mpotriva lui Les Huckfield. Burton a devenit mai trziu agentul lui i unul dintre cei mai vechi i de ncredere aliai.

Blair ca Prim MinistruBlair a devenit pentru prima dat Prim Ministru al Marii Britanii la 2 mai 1997. n timpul mandatului de Prim Ministru, Blair ndeplinea i funciile de First Lord of the Treasury, Minister for the Civil Service, lider al Partidului Labourist, i parlamentar de Sedgefield din nord-estul Angliei. Cu victorii la alegerile din 1997, 2001 i 2005, Blair a fost Primul Ministru Laburist cu cel mai lung mandat, fiind singurul conductor al acestui partid care a reuit trei victorii consecutive la alegerile generale.Lui Blair i se atribuie att meritul ct i critica mutrii Partidului Labourist ctre centru politicii britanice, folosindu-se termenul de "Noul Labour" pentru a distinge politicile sale pentru o pia liber, spre deosebire de politicile colectiviste pe care partidul le propunea n trecut.

Politica intern a guvernului condus de Blair a presupus mrirea semnificativ a cheltuielilor publice pentru sntate i educaie i introducerea de reforme bazate pe economia de pia n aceste domenii. Mandatul lui Blair a dus la introducerea Salariului Minim Naional, taxe pentru nvmntul superior, i reforme constituionale precum devolution n Scoia i ara Galilor. Economia britanic a mers bine, iar Blair i-a inut cuvntul de a nu mri taxele pe venit.

Contribuia sa la sprijinirea procesului de pace n Irlanda de Nord prin ajutorul dat negocierilor Good Friday Agreement dup 30 de ani de conflict este recunoscut de o audien larg.[5]

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tony_Blair" \l "_note-4" \o "" [6] De la nceputul War on Terror din 2001, Blair a sprijinit puternic politica extern a Statelor Unite, demne de menionat fiind invazia din Afganistan din 2001 i invazia Irakului din 2003. Ca rezultat a fost aspru criticat, att pentru pentru deciziile luate ct i pentru circumstanele n care acestea au fost luate.

La 7 septembrie 2006 Blair a declarat public c va renuna la poziia de lider al partidului Labourist pn la conferina sindicatelor comerciale, care se va desfura ntre 10 septembrie 2007 13 septembrie 2007.[7][modific] Relaia cu ParlamentulBlair a schimbat semnificativ procedurile parlamentare. Una dintre primele sale fapte ca Prim Ministru a fost s nlocuiasc alocuiunea bi-sptmnal de 15 minute, inut mari i joi, cu o singur alocuiune de 30 de minute inut miercurea. Despre aceast reform s-a spus c a dus la sporirea eficienei, dar criticii susin c este mai uor s te pregteti pentru un singur set mai lung de ntrebri dect pentru dou mai scurte. n plus, Blair a inut conferine de prese lunare, la care a rspuns ntrebrilor adresate de jurnaliti.[8]

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tony_Blair" \l "_note-6" \o "" [9]Alte reforme procedurale au fost schimbarea orelor ntre care se in sesiunile parlamentare pentru ca Parlamentul s lucreze ntr-o manier mai apropiat de cea a afacerilor comerciale.

[modific] DemisiaLa 10 mai 2007, n timpul discursului de la Trimdon Labour Club din Sedgefield Blair a anunat ca va demisiona n iunie att din calitatea de preedinte al Partidului Laburist, ct i din funcia de Prim Ministru. La 24 iunie el i-a predat preedinia Partidului Laburist lui Gordon Brown, n cadrul unei conferine speciale a partidului inut la Manchester. Blair i-a nmnat demisia din funcia de Prim Ministru al Marii Britanii reginei pe 27 iunie 2007, succesorul su, Gordon Brown prelund funcia chiar n decursul aceleai dup-amiezi. i-a anunat de asemenea demisia i din Camera Comunelor, n modalitatea tradiional de acceptare a funciei de conducere a Chiltern Hundreds, desemnat fiind de ctre Gordon Brown prin una dintre deciziile acestuia ca Chancellor of the Exchequer.[10]

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tony_Blair" \l "_note-8" \o "" [11] (Este imposibil s i dai demisia din Parlamentul Marii Britanii, aceasta fiind modalitatea prin care un parlamentar poate s renune la funcia sa.)[12]Alegerile ce au urmat apoi pentru Sedgefield au fost ctigate de ctre candidatul Laburist, Phil Wilson.Convertirea la religia catolicPe 21 decembrie 2007, n cadrul unei liturghii celebrate la Londra, n capela arhiepiscopului de Westminster, a fost primit n Biserica Romano-Catolic. Cu aceast ocazie arhiepiscopul cardinal Cormac Murphy-OConnor a fcut public faptul c Tony Blair a urmat n ultimele luni programul de pregtire pentru primirea n Biserica Catolic.[13]Tony Blair vrea o reform serioas a UE

Tony Blair: "Europa are nevoie de reform"

23 iunie 2005 Primul ministru britanic, Tony Blair, i-a prezent n faa Parlamentului European planurile pentru urmtoarele 6 luni, n care ara sa va deine preedinia rotativ a Uniunii Europene. A fost un discurs cu accente dure, n care domnul Blair a subliniat n repetate rnduri necesitatea reformrii politicii europene.Tony Blair i-a nceput expunerea punnd degetul pe ran, mai exact pe criza prin care trece Uniunea."n fiecare criz exist o oportunitate", a spus el, adugnd c aceast oportunitate exist i acum, dac Europa are curajul s o foloseasc.Tony Blair a argumentat c orice proiect, orice ideal supravieuiete doar prin schimbare. "Dup 50 de ani de existen, Uniunea European trebuie s se nnoiasc, mpletind valorile europene cu cele ale lumii n care trim", a spus premierul britanic.

'Modernizare'Idealurile supravieuiesc prin schimbare. Ineria n faa obstacolelor le omoar.

Tony Blair

Cuvntul cheie din discursul lui a fost "modernizarea". Tony Blair a vorbit despre necesitatea de a moderniza bugetul european, modelul social i strategia economic a Uniunii.Toate acestea sunt eseniale pentru creterea Europei, a adugat premierul britanic.El a spus c nu se simte vinovat de eecul summitului de sptmna trecut pe tema bugetului i c nu i-a imaginat vreodat c politica agricol comun poate fi renegociat peste noapte.Preedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este de prere c problemele ridicate de divergenele privind bugetul european demonstreaz c e nevoie s se ating un consens pentru a se evita "paralizarea UE".Uniunea se afl ntr-un "moment decisiv", iar Marea Britanie este pus n situaiade a-i testa "pragmatismul" demonstrat n diferite momente istorice n cele ase luni n care se va afla la crma UE, a mai spus dl. Barroso.Sptmna trecut au fost discuii aprinse din cauza refuzului Marii Britanii de a condiiona renunarea la redistribuirea anual de trei miliarde de lire sterline de care se bucur, de reformarea sistemului de distribuire a subveniilor agricole.Tony Blair crede c UE trebuie s fie capabil s fac fa problemelor ridicate de globalizare prin reformarea sistemului su bugetar i prin revizuirea prioritilor.n momentul n care s-a declarat "un pro-european convins" a fost ntmpinat cu aplauze i huiduieli de-o potriv. El a argumentat c respingerea referendumurilor constituionale att n Frana, ct i n Olanda reflect nemulumire adnc a oamenilor fa de formula actual a UE.

'Politica extern'Partea final a discursului a fost rezervat politicii externe. Premierul Blair a apreciat c cei care vorbesc despre nghearea extinderii se neal. Procesul nu trebuie vzut ca un joc nchis, n care membrii vechi pierd, iar cei noi ctig. Dac am opri extinderea, s-ar putea ca pe termen scurt s pstrm nite locuri de munc, dar pe termen lung nu ajungem nicieri, a spus Tony Blair.

20.iunie 2005 Premierul Tony Blair a vorbit luni n parlamentul de la Londra despre summit-ul de la Bruxelles de sptmna trecut, dar i despre planurile Marii Britanii, ar care preia preedinia prin rotaie a Uniunii Europene. Cum se tie summit-ul a fost un eec. Liderii europeni nu doar c n-au reuit s se lmureasc ce o s fac cu proiectul constituiei europene, ei n-au reuit nici s ajung la o nelegere cu privire la disputa legat de bugetul comunitar. Premierul Blair a cerut o reform complet a modului n care se cheltuiesc banii europeni - a cheltui prea mult pe subvenii agricole nu are sens, a declarat el, atrgnd atenia c Europa cheltuiete pe agricultur de 7 ori mai mult dect pentru cercetare, tiin, tehnologie, educaie i sprijinirea inovaiilor la un loc.

Europa are nevoie de un buget pe msura secolului 21 a spus el i a respins ideea c criza i blocajul intervenite la summit-ul UE de sptmna trecut s-ar datora faptului c Marea Britanie nu a renunat la scutirile bugetare generoase de care se bucur.

Marea Britanie va prelua preedinia prin rotaie a Uniunii Europene

"Criza are a face cu eecul liderilor Europei de a se pune de acord cu popoarele Europei asupra problemelor care i ngrijoreaz pe oameni. Popoarele europene vd c lumea se schimb n jurul lor, economic i social", spune premierul britanic.

"Sunt ngrijorai din cauza globalizrii sau a criminalitii organizate, i nu gsesc rspunsuri credibile. Dac noi le vom da, Europa va fi mai puternic. Cei care cred cel mai mult n Europa ar trebui s fie cei mai mari adepi ai schimbrii ei. Bugetul nu va trebui separat de aceast dezbatere, i noi vom stimula dezbaterea n timpul preediniei noastre", a spus Tony Blair.

Liderul opoziiei conservatoare Michael Howard l-a ludat pe domnul Blair c a perpetuat scutirile de care se bucur Marea Britanie dar a atras atenia c premierul britanic a ludat timp de doi ani o Constituie european asupra creia conservatorii au tras demult semnalul de alarm i a pus n discuie lrgirea UE i procesul de schimbare a Europei.

Liderul opoziiei conservatoare Michael Howard l-a ludat pe premierul Tony Blair

"Premierul a cerut pe bun dreptate schimbri fundamentale i reforme n UE."

"Poate s confirme c n timpul acestui proces de schimbare fundamental Marea Britanie va contiuna s sprijine extinderea UE, inclusiv respectarea calendarului aderrii Bulgariei i Romniei i nceperii negocierilor n vederea aderrii Turciei?", a spus domnul Howard.

"E de acord premierul c prerea britanicilor e c Europa ar trebui s fie modern, flexibil i reformat, gata s fac fa provocrilor secolului al XXI-lea?", a spus liderul conservator.

Premierul Blair a dat asigurri c susine cu entuziasm lrgirea i c rile est-europene nou venite n UE vor avea de ctigat n urma reformelor pe care le propune.

Blair: "Europa are nevoie de reforma"

Publicat: 24 Iunie 2005

Printre aplauze si huiduieli, primul ministru britanic, Tony Blair, si-a prezent in fata Parlamentului European planurile pentru urmatoarele 6 luni, in care tara sa va detine presedintia rotativa a Uniunii Europene. 09:45A fost un discurs cu accente dure, in care domnul Blair a subliniat in repetate randuri necesitatea reformarii politicii europene.

---Discursul complet, in limba romana, al lui Tony Blair---Discursul complet, in limba engleza, al lui Tony Blair---

Tony Blair si-a inceput expunerea punand degetul pe rana, mai exact pe criza prin care trece Uniunea.

"In fiecare criza exista o oportunitate", a spus el, adaugand ca aceasta oportunitate exista si acum, daca Europa are curajul sa o foloseasca.

Tony Blair a argumentat ca orice proiect, orice ideal supravietuieste doar prin schimbare.

"Dupa 50 de ani de existenta, Uniunea Europeana trebuie sa se innoiasca, impletind valorile europene cu cele ale lumii in care traim", a spus premierul britanic.

'Modernizare'

Cuvantul cheie din discursul lui a fost "modernizarea". Tony Blair a vorbit despre necesitatea de a moderniza bugetul european, modelul social si strategia economica a Uniunii.

Toate acestea sunt esentiale pentru cresterea Europei, a adaugat premierul britanic.

El a spus ca nu se simte vinovat de esecul summitului de saptamana trecuta pe tema bugetului si ca nu si-a imaginat vreodata ca politica agricola comuna poate fi renegociata peste noapte. "Presedintele" in exercitiu al Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker l-a invinovatit cu o zi inainte pe Blair pentru nereusita summitului. El a caracterizat argumentele lui Blairreferitoare la necesitatea reformei PAC si necesitatea mai multor fonduri destinate cercetarii si inovatiei ca fiind "prostii" (n'importe quoi).

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este de parere ca problemele ridicate de divergentele privind bugetul european demonstreaza ca e nevoie sa se atinga un consens pentru a se evita "paralizarea UE".

Uniunea se afla intr-un "moment decisiv", iar Marea Britanie este pusa in situatia de a-si testa "pragmatismul" demonstrat in diferite momente istorice in cele sase luni in care se va afla la carma UE, a mai spus dl. Barroso.

Saptamana trecuta au fost discutii aprinse din cauza refuzului Marii Britanii de a conditiona renuntarea la redistribuirea anuala de trei miliarde de lire sterline de care se bucura, de reformarea sistemului de distribuire a subventiilor agricole.

Tony Blair crede ca UE trebuie sa fie capabila sa faca fata problemelor ridicate de globalizare prin reformarea sistemului sau bugetar si prin revizuirea prioritatilor.

In momentul in care s-a declarat "un pro-european convins" a fost intampinat cu aplauze si huiduieli deopotriva.

"Cred in Europa ca proiect politic, Cred intr-o Europa cu o dimensiune sociala puternica si preocupata. Nu as accepta o Europa care ar fi doar o piata economica", a spus Blair, raspunzand celor care l-au acuzat de o viziune exclusiv economica asupra proiectului european.

El a argumentat ca respingerea referendumurilor constitutionale atat in Franta, cat si in Olanda reflecta nemultumire adanca a oamenilor fata de formula actuala a UE.

'Politica externa'

Partea finala a discursului a fost rezervata politicii externe. Premierul Blair a apreciat ca cei care vorbesc despre inghetarea extinderii se inseala.

Procesul nu trebuie vazut ca un joc inchis, in care membrii vechi pierd, iar cei noi castiga.

Daca am opri extinderea, s-ar putea ca pe termen scurt sa pastram niste locuri de munca, dar pe termen lung nu ajungem nicaieri, a spus Tony Blair.

"SUA sunt singura superputere a lumii. Dar China si India vor fi, in cateva decenii, cele mai mari economii ale lumii, fiecare dintre ele avand populatii de trei ori mai mari decat ceaa intregii UE. Ideea Europei unite si lucrand impreuna este esentiala pentru ca natiunile noastre sa fie destul de puternice pentru a ne pastra locul in aceasta lume.Acum,dupa aproape 50 de ani, trebuie sa ne reinnoim.Nu e nici o rusine in asta. Toate institutiile trebuie sa o faca. Si putem sa o facem. Dar numai daca reunim idealurile europene in care credem, cu lumea moderna in care traim."

Presedintia britanica a Uniunii Europene va incepe pe 1 iulie 2005.

DISCURSUL PRIMULUI MINISTRU BRITANIC TONY BLAIR N FATA PARLAMENTULUI EUROPEAN

Publicat: 24 Iunie 2005

23 IUNIE 2005

Este o onoare s m aflu n faa Parlamentului European astzi. Cu ngduina dumneavoastr voi reveni aici pentru a prezenta un raport la finalul fiecrui Consiliu European, pe durata preediniei Marii Britanii. De asemenea intenionez s m consult cu Parlamentul naintea fiecrui Consiliu, pentru a-i cunoate punctul de vedere naintea deliberrilor acestuia.

Acest mesaj vine la momentul oportun. Dincolo de toate aspectele asupra crora oamenii nu sunt de acord n Europa zilelor noastre, exist un punct de vedere comun: Europa se afl n mijocul unor intense discuii cu privire la viitorul su. Vreau s v vorbesc pe larg despre aceast dezbatere, cauzele ei i soluiile care pot fi gsite n acest sens. Fiecare situaie de criz ofer i o oportunitate de ieire din impas. O oportunitate se deschide acum i pentru Europa, cu condiia s avem curajul s nu o irosim.

Dezbaterea cu privire la problemele Europei nu ar trebui s se desfoare sub semnul unui schimb de insulte i nu este o problem de personalitate. Ar trebui s fie un schimb sincer i deschis de idei. De la nceput doresc s exprim clar cum definesc eu aceast dezbatere i divergenele care stau la baza ei.

Problema nu este o alegere ntre Europa unei economii de pia i Europa social, ntre cei care doresc s se refugieze ntr-o pia comun i cei care cred n Europa ca proiect politic.

Aceasta nu este doar o problem de prezentare eronat a situaiei. Este o modalitate de intimidare a celor care sprijin schimbarea n Europa, dorina de schimbare fiind prezentat drept o trdare a idealului european. Se ncearc stoparea oricror discuii, continuarea dezbaterii n sine fiind vzut ca o mbriare a unei anti-Europe.

Este un mod de gndire mpotriva cruia am luptat de-a lungul ntregii mele cariere politice. Idealurile supravieuiesc schimbrii. ns, n faa schimbrii, ineria le ucide.

Sunt un nfocat susintor al Europei. ntotdeauna am fost. Am votat pentru prima oar n 1975, n cadrul referendumului britanic pentru aderare i am votat "da". n 1983, cnd am fost ultimul candidat britanic selectat cu puin nainte de alegeri, i cnd partidul meu a prezentat o politic de retragere din Europa, am spus la conferina dedicat seleciei c dezaprob o astfel de politic. Unii au crezut atunci c am ratat selecia. Alii poate au dorit acest lucru. Ulterior am contribuit la schimbarea politicii noastre n anii '80 i am fost mndru de acea schimbare.

De cnd am devenit Prim Ministru am semnat Capitolul Social, am contribuit, alturi de Frana, la crearea Politicii Europene de Aprare moderne, i mi-am adus contribuia la elaborarea tratatelor de la Amsterdam, Nisa i Roma.

Aceasta este o uniune a valorilor, a solidaritii ntre naiuni i popoare, nu numai o uniune a pieei comune pentru comer, este un spaiu politic comun n care trim ca ceteni.

i aa va fi ntotdeauna.

Cred n Europa, ca proiect politic. Cred ntr-o Europ cu o puternic i sensibil dimensiune social. Nu a accepta niciodat o Europ care nu este altceva dect o economie de pia.

A afirma c acesta este aspectul principal nseamn a fugi de ceea ce presupune cu adevrat o astfel de dezbatere i a ne ascunde n zona de confort a lucrurilor pe care ni

le-am spus ntotdeauna n momente de dificultate.

Nu exist o diviziune ntre Europa care trebuie s prospere din punct de vedere economic i Europa social. Europa politic i Europa economic nu sunt separate una de cealalt.

Scopul Europei sociale i al Europei economice ar trebui s fie susinerea reciproc.

Scopul Europei politice ar trebui s fie acela de a promova instituiile democratice i cele operaionale, de a dezvolta politica n aceste dou sfere i n toate aspectele n care cooperarea este necesar n interes reciproc.

ns scopul conducerii politice este acela de a ajunge la o strategie adaptat cerinelor actuale.

Timp de cincizeci de ani, cei aflai la conducerea Europei au fcut acest lucru. Vorbim despre o criz. S vorbim mai nti despre realizri. La sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, Europa era n ruine. Astzi Uniunea European este o mrturie a realizrilor politice. Pn n a doua jumtate a secolului al XX-lea, timp de secole, statele Europei au dominat lumea individual, au colonizat mare parte din ea, au purtat rzboaie pentru a-i asigura supremaia.

n urma carnagiului celui de-al doilea rzboi mondial, liderii politici au neles c acele zile au luat sfrit. Lumea de astzi nu a schimbat cu nimic aceast viziune. i demonstreaz doar adevrul. SUA sunt singura putere mondial. Dar China i India vor ajunge n cteva decenii cele mai puternice economii, avnd fiecare o populaie de trei ori mai mare dect cea a Uniunii Europene. Ideea unei Europe unite, funcionnd ntr-un efort conjugat, este esenial pentru ca popoarele noastre s fie suficient de puternice, pentru a ne pstra locul n lume.

Acum, dup 50 de ani, trebuie s ne rennoim. Nu este nici o ruine. Toate instituiile trebuie s treac printr-un proces similar. i noi vom putea acest lucru, dar numai dac vom recombina valoriile europene n care credem cu realitiile lumii n care trim.

Dac Europa va mbria euroscepticismul, dac naiunile europene confruntate cu aceast mare provocare vor decide s continue s strng rndurile, n sperana c vom putea evita globalizarea, c ne vom ndeprta de schimbrile din jurul nostru, c ne vom refugia n spatele politicilor europene curente i c, prin simpla repetiie, le vom face mai relevante, atunci riscm s eum. i vom eua la o scar mare, strategic. Acum nu este momentul s i acuzm de trdare pe cei care doresc o schimbare n Europa. Este timpul s recunoatem c doar prin schimbare Europa i va redobndi puterea, relevana, idealismul i, prin urmare, i sprijinul populaiei.

i, ca ntotdeauna, oamenii sunt naintea politicienilor. Noi, oamenii politici, credem c oamenii, fr s fie interesai de obsesiile zilnice ale politicii, nu o neleg, nu-i vd subtilitile i complexitatea. Dar, n cele din urm, ei sunt cei care au o viziune mult mai clar a politicii dect noi. Tocmai pentru c nu sunt preocupai obsesiv de acest lucru.

Nu ideea de Uniune European reprezint adevrata problem. Mai degrab modernizarea, politica public. Aceasta nu este o discuie despre cum s abandonm Europa, ci mai degrab despre cum s i ndeplineasc menirea, s mbunteasc viaa oamenilor. Dar acum oamenii nu sunt convini. Gndii-v la acest lucru.

Timp de patru ani, Europa a dezbtut o nou Constituie, dintre care doi ani n cadrul Conveniei. Rezultatul a fost un document detaliat care stabilete regulile de guvernare n Europa a celor douzeci i cinci de membri, i n timp a celor douzeci i apte, douzeci i opt, i aa mai departe. Ea a fost aprobat de toate guvernele i sprijinit de toi liderii politici. A fost ns ulterior respins n urma referendumurilor organizate n dou dintre statele fondatoare ale Uniunii, iar n cazul Olandei, ea fost respins cu peste 60% dintre voturi. Adevrul este c n majoritatea statelor membre va fi dificil s se obin prin referendum un vot favorabil Constituiei.

Exist dou explicaii posibile. Prima este c oamenii au studiat Constituia i nu au fost de acord cu prevederile sale. M ndoiesc c acest lucru a stat la baza votului negativ. Aici nu a fost vorba de o problem de redactare defectuoas sau de o respingere a unor prevederi textuale specifice.

Alt explicaie ar fi ca nu cumva Constituia s se fi transformat ntr-un mijloc prin care oamenii i-au exprimat o mult mai mare nemulumire fa de ceea ce se ntmpl n prezent n Europa. i cred c aceasta ultim variant este rspunsul corect.

Dac acesta este cazul, atunci criza nu este a instituiilor politice, ci a conducerii politice. ntrebri dificile ne sunt adresate de cetenii Europei. Oamenii sunt ngrijorai de globalizare, de sigurana locului de munc, de pensii i de standardul de via. Ei observ schimbarea nu numai n interiorul economiilor naionale, dar i la nivelul societii. Comunitiile tradiionale se destram, modelele etnice se schimb, viaa de familie se afl sub presiune pe msur ce familiile se lupt s o echilibreze cu cea profesional.

Trim ntr-o epoc de profunde transformri i rsturnri. Uitai-v la tnra generaie, la tehnologiile pe care le folosete i la piaa muncii pe care va intra. Lumea este de nerecunoscut fa de cum era acum douzeci, treizeci de ani cnd eram studeni. Cnd asemenea schimbri se produc, oamenii ponderai ar trebuie s inspire. Dac nu o fac, elemente extreme ajung s ctige n importan n interiorul procesului politic. Se ntmpl n cazul unei naiuni. Se ntmpl chiar acum n Europa.

Gndii-v doar. Declaraia de la Laerken prin care s-a lansat Convenia Constituional urmrea "s aduc Europa mai aproape de oameni". A reuit ea acest lucru? Agenda Lisabona s-a lansat n 2000 avnd ambiia de a transforma Europa "n cel mai competitiv mediu de afaceri din lume pn n 2010". Suntem la jumtatea drumului i care este stadiul n care ne aflm?

Am participat la formularea deciziilor la Consiliu dup Consiliu i am explicat cum "restabilim legturile dintre oameni i Europa". Dar am reuit oare acest lucru?

Este timpul s privim adevrul n fa. Oamenii strig n afara zidurilor cetii. Dar oare ascultm? Avem acea voin politic de a le iei nainte astfel nct s nu ne mai vad ca fiind sursa problemelor lor, ci parte a soluiei?

Acesta este contextul n care ar trebui s se dezbat bugetul. Se spune c avem nevoie de buget pentru a redobndi credibilitatea Europei. Bineneles c avem nevoie, dar acest buget trebuie s fie unul echilibrat. El nu ar trebui s fie scos n afara dezbaterii asupra crizei prin care trece Europa, ci ar trebui s fie parte a soluiei la aceast criz.

A dori s spun cteva cuvinte despre summitul de vinerea trecut. Au fost voci care au sugerat c nu am fost dispus s negociez un compromis pe marginea rabatului britanic; c am adus n discuie reforma Politicii Agricole Comune (PAC) n ultima clip; c m-am ateptat s se renegocieze PAC-ul n noaptea de vineri. n realitate sunt singurul leader britanic care s-a declarat dispus s aduc la masa discuiilor rabatul. Nu am spus niciodat c trebuie s renunm la CAP sau c trebuie s-l renegociem peste noapte. O asemenea abordare ar fi absurd. Orice schimbare trebuie s in cont de nevoile legitime ale comunitilor rurale i s se produc treptat. Eu doar am declarat c nu putem fi de acord cu o nou perspectiv financiar dac prin aceasta nu se va institui i un mechanism care s conduc la un buget mai raional; dac ea nu permite existena unui buget prin care s se contureze cea de-a doua parte a perspectivei, pn n 2003. n caz contrar, ne vom gsi n 2014 fr ca vreo schimbare s fi fost agreat, ca s nu mai vorbim de implementare. Bineneles c, ntre timp, Marea Britanie i va achita partea ei n procesul de extindere. A dori s menionez c, n orice situaie, Marea Britanie rmne cel de-al doilea mare contributor net la bugetul Uniunii, pltind cu milioane mai mult dect ri de aceeai mrime.

Aadar, acesta este contextul. Cum ar arta o agend politic diferit pentru Europa?

n primul rnd ar trebui s modernizeze sistemul social. Din nou, unii au sugerat c a dori s abandonez modelul social al Europei. Dar, spunei-mi v rog, ce tip de model social este acela care are 20 de milioane de omeri n Europa; ratele productivitii sunt n urma celor din SUA; permite ca mai muli absolveni de studii superioare s existe n India dect n Europa; i care, n raport cu indicii relativi ai unei economii moderne - abiliti, cercetare i dezvoltare, mrci, IT, scade n loc s creasc. China i-a triplat cheltuielile n domeniul cercetrii i dezvoltrii n ultimii cinci ani.

Dintre cele mai bune 20 de universiti din lume, doar dou sunt din Europa.

Scopul sistemului nostru social ar trebui s fie ntrirea capacitii de a concura, de a ajuta oamenii s fac fa globalizrii, s se bucure de oportunitile sale i s evite pericolele.

Ni s-a spus de asemenea cum s facem acest lucru. Raportul Kok din 2004 arat calea de urmat. Investiii n cunotine, abiliti, politici active pentru piaa de munc, tiin i inovaii, studii superioare, regenerare urban, susinerea micilor afaceri. Aceasta este politica social modern, nu regularizarea i protejarea pieei muncii, care pot salva cteva slujbe pentru o scurt perioad cu preul multor altor slujbe n viitor.

i dac aceasta este o zi n care demolm caricaturi, haidei s mai demolm nc una: ideea c Marea Britanie este influenat de o filozofie de pia ce calc n picioare pe cei sraci i dezavantajai. Actualul guvern britanic a introdus o nou abordare n privina omerilor i anume cel mai mare program de angajri din Europa care aproape a abolit omajul din rndul tinerilor. A dus la creterea investiiilor n serviciile noastre publice mai mult dect n orice alt ar european n ultimii cinci ani. A fost nevoie ntr-adevr s facem acest lucru i l-am fcut. Am introdus pentru prima oar salariul minim pe economie n Marea Britanie. Am regenerat oraele noastre. Am scos din srcie aproape un milion de copii i dou milioane de pensionari i am nceput cel mai profund program de extindere a asistenei pentru copii, maternitate i drepturi de paternitate. Numai doar c am fcut acest lucru pe baza i nu cu preul unei economii puternice.

n al doilea rnd, lsai bugetul s reflecte acest lucru. Din nou, raportul Sapir arat calea de urmat. Publicat de Comisia European n 2003, acesta indic n detaliu cum ar trebui s arate un buget modern european. Punei-l n practic. Dar un buget modern al Uniunii Europene nu este unul care s cheltuiasc peste zece ani tot 40% din banii si pe Politica Agricol Comun.

n al treilea rnd, implementai Agenda Lisabona. n ceea ce privete locurile de munc, accesul pe piaa muncii, problema abandonului colar i cea a educaiei continue, progresele nu sunt nici pe departe cele stabilite n mod clar de Agenda Lisabona. Lsai Agenda Lisabona s ne spun ce avem de fcut. Haidei s facem aceste lucruri.

n al patrulea rnd, i aici sunt foarte atent, obinei un cadru macroeconomic pentru Europa, care s fie disciplinat, dar i flexibil n acelai timp. Nu sunt eu acela care s comentez asupra Euro-zonei. Eu spun doar att: dac am agreat progrese reale pentru reforma economic, dac am demonstrat seriozitate privind schimbrile structurale, atunci oamenii percep reforma politicii macroeconomice drept just i raional, nu un produs al relaxrii fiscale, ci unul de bun sim. i avem nevoie urgent de o astfel de reform pentru ca Europa s creasc.

Dup provocrile economice i sociale, haidei s analizm un alt set de chestiuni strns legate - infracionalitatea, securitatea i imigraia.

Infraciunile depesc frontierele statelor cu mult mai mult uurin dect nainte. Crima organizat cost Marea Britanie cel puin 20 de miliarde de lire anual.

Migraia s-a dublat n ultimii 20 de ani. Mare parte din imigraie este sntoas i binevenit. Dar ea trebuie administrat. Imigraia ilegal este o problem pentru toate naiunile i o tragedie uman pentru mii de oameni. Se estimeaz c accesul a peste 70% din imigranii ilegali este facilitat de ctre grupuri de crim organizat. Exist apoi practica revolttoare a traficului de fiine umane, n care grupuri organizate mut persoane dintr-o regiune ntr-alta cu intenia de a le exploata cnd ajung la destinaie. ntre 600,000 i 800,000 de persoane sunt traficate n lume n fiecare an. n fiecare an 100,000 de femei sunt victime ale traficului n Uniunea European.

Din nou, o agend relevant pe Justiie i Afaceri Interne trebuie s se concentreze pe urmtoarele probleme: implementarea planului de aciune al Uniunii Europene mpotriva terorismului, care are un potenial ridicat de a mbunti aplicarea legilor n paralel cu gsirea unor soluii la fenomenul de recrutare i radicalizare a teroritilor; cooperarea transfrontalier privind informaiile secrete i lupta mpotriva crimei organizate; dezvoltarea de propuneri pentru a lovi puternic n traficanii de droguri, pentru a le accesa conturile bancare, a le monitoriza activitile, a le aresta liderii i a-i aduce n faa justiiei; obinerea de acorduri de returnare pentru azilanii care nu au primit acest statut i pentru imigranii ilegali din rile vecine i din alte state; dezvoltarea de tehnologie biometric pentru a securiza graniele Uniunii Europene.

Apoi intr n discuie ntreaga situaie a Politicii Externe i de Securitate Comune. Ar trebui s cdem de acord asupra msurilor practice de ntrire a capacitii de aprare a Uniunii, s fim pregtii s ne asumm mai multe misiuni de meninere a pcii, s dezvoltm acest capacitate mpreun cu NATO i, acolo unde NATO nu dorete s fie implicat, n afara lui, pentru a fi capabili s intervenim rapid i eficient pentru rezolvarea conflictelor. Uitai-v la mrimea armatelor europene de astzi i la cheltuielile lor. Rspund ele cu adevrat nevoilor strategice de astzi?

O astfel de politic de aprare este o component necesar a unei politici externe de succes. Dar chiar i fr aceasta, ar trebui s vedem cum putem face ca influena pe care o exercit Europa s conteze. Spre exemplu, cu puin timp n urm, cnd Uniunea European a aprobat dublarea ajutorului acordat Africii, s-a observat un progres rapid nu numai pentru continentul n cauz, dar i pentru cooperarea european. Suntem lideri n dezvoltarea global i suntem mndri de aceasta. Ar trebui s avem iniiativa pentru promovarea unui nou acord comercial multilateral care va nsemna o cretere a comerului pentru toate prile implicate, n mod special pentru naiunile mai srace. Conducem dezbaterile care privesc modificarea climei pe glob i crem politici la nivel european pentru a rspunde acestei probleme. Datorit lui Xavier Solana, Europa i-a fcut simit prezena n procesul de pace din Orientul Mijlociu. Dar ceea ce vreau s spun este foarte simplu. O Europ puternic va fi un juctor activ n politica extern, un bun partener al SUA, fiind totodat capabil s-i demonstreze capacitatea de a modela o lume a viitorului.

O astfel de Europ - cu o economie n plin proces de modernizare, cu o securitate sporit prin aciuni clare n interiorul granielor ct i n afara lor - va fi o Europ sigur de sine. Va fi o Europ suficient de ncreztoare astfel nct s nu priveasc extinderea ca pe o ameninare - ca i cum a fi membru al UE este similar cu un meci ncheiat cu rezultat nul, n care membrii vechi pierd, iar cei noi ctig - ci ca pe o oportunitate istoric extraordinar de a construi o Uniune mai mare i mai puternic. S nu ne amgim cu iluzii: dac ntrerupem acum extinderea sau i blocm consecinele naturale, n final, acest lucru nu ar salva vreun loc de munc sau vreo afacere sau ar mpiedica relocalizarea unei companii. Poate acest lucru s-ar ntmpla, dar nu pe termen lung. i, ntre timp, Europa va deveni mai restrns, mai nclinat spre introspecie, iar cei care vor fi n ctig vor fi nu cei ce au pstrat idealismul tradiional european, ci aceia care demonstreaz un naionalism expirat i xenofob. V spun cu toat sinceritatea: exist o contradicie ntre a fi n favoarea liberalizrii statutului de membru al Europei i n acelai timp a fi mpotriva unei deschideri n ceea privete economia sa.

Dac lum o hotrre clar n aceast direcie; dac vom altura aceast hotrre celei a Comisiei - care este perfect capabil s fac acest lucru sub prezenta conducere a lui Jose Manuel Barroso - adic suntem pregtii s renunm la unele reguli care nu sunt necesare, s renunm la o parte din procesul birocratic i s devenim un campion al unei Europe globale, competitive i larg deschise ctre alte naiuni, atunci nu va fi deloc greu s captm imaginaia i sprijinul cetenilor Europei.

Pe timpul preediniei Marii Britanii, vom ncerca s promovm un acord asupra bugetului; vom ncerca s rezolvm unele din dosarele mai dificile, cum ar fi directiva privind serviciile i directiva privind timpul de lucru; vom ncerca s ne achitm de obligaiile fa de Turcia i Croaia, care ateapt cu speran ntr-un viitor ca parte a Europei; i vom conduce ntr-un mod deschis i inclusiv dezbaterile referitoare la viitorul Europei, prezentndu-ne punctul de vedere dar ascultnd cu tot respectul punctul de vedere al celorlali.

V cer doar un singur lucru: s nu ne amgim gndind c aceste dezbateri nu sunt necesare; pentru c, dac adoptm o filosofie de genul "business as usual", oamenii vor ajunge mai devreme sau mai trziu s accepte fr entuziasm o Europ aa cum este, nu aa cum o doresc. Pe durata mandatului meu de Prim Ministru, am constatat c problema cea mai dificil este nu s iei o decizie, ci cnd s o iei. Dificil este s nelegi diferena dintre provocrile pe care trebuie s le rezolvi i cele pe care trebuie s le nfruni i s le depeti. Ei bine, Europa se afl ntr-un asemenea moment.

Cetenii Europei ni se adreseaz. Ei ne pun ntrebri. Ei ateapt o dovad de leadership. Este timpul s o oferim. Sursa: Ambasada Britanica, Bucuresti

Tony Blair apara dreptul la munca al romanilor si bulgarilor in Marea Britanie

Premierul britanic Tony Blair apara dreptul la munca in Marea Britanie al romanilor si bulgarilor dupa intrarea in Uniunea Europeana din ianuarie 2007, invocand aportul acestei noi forte de munca la cresterea economica a Marii Britanii.

Blair a declarat ca ar trebui introduse permisele de munca, chiar daca doar pe termen scurt, si ca este hotarat sa respinga politica "usilor inchise" in privinta muncitorilor din cele doua tari.

Economia Marii Britanii va creste cu 0,5-1,0 procente anual doar ca urmare a aportului fortei de munca al emigrantilor, a precizat premierul britanic. O decizie finala este insa "larg deschisa" inca, in sensul deschiderii granitelor pentru muncitorii romani si bulgari, a adaugat Blair, informeaza Rompres.

Pe de alta parte, John Hutton, ministrul pentru munca si pensii, a acceptat neoficial necesitatea de a fi controlat accesul muncitorilor romani si bulgari, insa nu a hotarat deocamdata prin ce mijloace, a notat cotidianul The Scotsman.

Salariile britanicilor au crescut sub asteptari, in trimestrul doi, dar peste cresterea din trimestrul unu, in timp ce numarul cererilor de somaj a scazut cel mai mult, din ultimele 18 luni. Scaderea cererilor de ajutor de somaj a fost salutata ca fiind "binevenita" de premierul britanic, in fata Congresului Sindicatelor din Comert.

Lira sterlina a scazut, iar ratele asociate contractelor la termen au crescut ca urmare a faptului ca investitorii au pariat ca Bank of England (BoE) va fi incurajata de cresterea salariala sub pragul de toleranta al bancii. BoE a indicat ca media cresterilor salariale a crescut cu mai putin de 4,5%si este in concordanta cu stabilitatea preturilor.

Oficiul National de Statistica a informat ca salariul anual mediu a crescut cu 4,4 procente in trimestrul doi, cel mai mare pas din aprilie 2005 pana in prezent. Numarul cererilor de de somaj s-a redus cu 3.900, in luna august, dupa reducerea revizuita de 1.000 din luna iulie.

Sursa: Wall-Street, 14 Septembrie 2006Franta vrea sa faca pace cu Marea Britanie

Primul-ministru al Frantei, Dominique de Villepin, a vizitat ieri Londra, pentru o intalnire cu omologul sau britanic Tony Blair. Printre discutiile celor doi lideri despre securitate s-a pus si problema viitorului UE. In ajunul vizitei sale, premierul francez, citat de BBC, a declarat ca "divergentele intre cele doua tari trebuie sa inceteze, iar Marea Britanie si Franta trebuie sa lucreze impreuna pentru a construi o Uniune Europeana mai puternica". Declaratiile premierului vin, dupa ce, luna trecuta, ca urmare a disputelor aprinse dintre Londra si Paris, Summit-ul Uniunii Europene s-a incheiat fara un acord cu privire la noul buget.

Sursa: Gardianul, 26 Iulie 2005Luni, 24 Octombrie 2005

Premierul Tony Blair, criticat de liderii europeni

Liderii europeni, care se reunesc, saptamana aceasta, la Hampton Court pentru a discuta problema globalizarii, critica presedintia britanica a UE, pe motiv ca Tony Blair (foto) nu a reusit sa atinga scopurile pe care le-a prezentat in fata Parlamentului European. Potrivit publicatiei "The Times", criticii sustin ca premierul britanic nu a luat masuri suficiente pentru a scoate Uniunea Europeana din criza in care a intrat dupa respingerea Constitutiei de catre francezi si olandezi. De asemenea, unii oficiali francezi se plang ca Marea Britanie nu face eforturi sa rezolve neintelegerile pe tema bugetului UE, subiect care nu se afla pe agenda discutiilor de la Hampton Court. Dupa respingerea Tratatului in Franta si Olanda, Blair a cerut o pauza de reflectie, insa se pare ca aceasta pauza s-a transformat in "letargie, daca nu chiar paralizie", sustine Paolo Costa, un europarlamentar italian.(Gardianul) Est contra Vest - Batalia pentru pusculita comunitaraPlanul premierului Tony Blair de a reduce sumele acordate noilor membri ai Uniunii Europene pentru a obtine un acord asupra bugetului comunitar se loveste de rezistenta indarjita si, mai nou, exprimata in scris, a acestora. La o scrisoare comuna au recurs liderii principalilor patru noi membri ai Uniunii Europene pentru a-si exprima nemultumirea fata de strategia prin care premierul britanic Tony Blair vrea sa obtina un acord pentru bugetul pe 2006 al Uniunii.ursa: Jurnalul National, 1 Decembrie 2005Reusita economica i-a salvat pielea lui Tony Blair la alegeri(11 Mai, 2005)Actuala echipa guvernamentala de la Londra a stiut sa foloseasca rezultatele reformelor initiate de conservatori in anii 80 Dincolo de scandalul interventei in Irak, alegatorii britanici au ales sa mearga inca patru ani pe mana laburistilor, dar marja de manevra a noului cabinet este mult mai redusa. Premierul britanic bate record dupa record. Dupa ce a devenit cel mai longeviv prim-ministru laburist, Tony Blair a cucerit si al treilea mandat, atingand performanta doamnei de fier Margaret Theacher. Liderul laburistilor a iesit cu fata curata din scandalul legat de implicarea Marii Britanii in razboiul din Irak, interventie aprig contestata de multi alegatori, dar care nu a fost capitalizata de catre conservatori. Acestia s-au limitat sa critice politica privind imigrarea, tema spinoasa, dar care nu a atras sprijinul decisiv al britanicilor. Salvarea lui Tony Blair, care la un moment dat parea sa fi piedut lupta in fata conservatorilor, a venit de pe plan intern. Starea buna a economiei britanice comparativ cu ce se intampla in restul Europei i-a facut pe britanici sa-i ierte premierului iesirile belicoase. Cresterea economiei britanice este constant mai ridicata decat in Germania, Franta sau Italia, iar nivelul de trai al populatiei se amelioreaza. Nu este in intregime meritul laburistilor ca masinaria economica britanica se comporta mai bine decat restul competitorilor europeni. La inceputul anilor 80, reformele dure ale cabinetului condus de Margaret Teacher pareau sa arunce Marea Britanie in haos. Retragerea statului din economie a cauzat ample manifestatii sindicale, in prima linie aflandu-se minerii, a caror activitate a adus gloria industriei bazate pe carbune, din secolul al XIX-lea. Reformele au adus in prim plan sectorul serviciilor, in defavoarea industrei. Productia de bunuri si servicii a cazut in sarcina japonezilor si germanilor, englezii instalandu-se in fruntea serviciilor financiare. Pe masura ce productia de bunuri a inceput sa migreze catre tarile ieftine precum China, avantajul specializarii in servicii a devenit evident. Cresterea Asiei a stimulat exportul de servicii - de la consultanta finaciara la produse bancare si de asigurari - catre noiile industrii asiatice. Dar motorul cresterii economice a ramas piata interna. Dereglementarea pietei muncii, alaturi de alte masuri ce favorizau libera initiativa, a stimulat investitiile pe piata britanica, in ciuda aprecierii lirei fata de dolar sau monedele europene. Somajul a ramas la cote scazute, iar unele ramuri au prosperat. Industria farmaceutica, cea aerospatiala, precum si dominarea pietei financiare europene au platit dividente serioase guvernelor din anii 90. Laburistii au valorificat beneficiile cresterii eonomice in favoarea agendei lor electorale. Invatamantul si sanatatea, capitole neglijate de catre guvernele conservatoare din anii 80, au primit sume mai mari in ultimii ani de la laburisti. Ameliorarea standardelor de viata si cresterea economica solida au creat in randurile populatiei o atmosfera favorabila laburistilor, care, fara sa initieze mari proiecte economice, au tinut ferm directia impusa acum un sfert de secol. Victoria la limita a partidului condus de Tony Blair complica situatia noului cabinet. O parte din problemele amanate, precum cea a sistemului de sanatate, ar putea sa nu-si mai gaseasca rezolvarea, fiind sacrificate pe altarul mentinerii majoritatii paralmentare. Majoritatea subtire de care dispune guvernul actual va face mai dificila continuarea prezentei militare in Irak, alaturi de fortele americane. Un subiect delicat este Uniunea Europeana si atitudinea britanicilor fata de aceasta. Londra a avut grija sa stea departe de euro si a descurajat incercarile de integrare mai profunda, existente in unele tari de pe continent. Supunerea la vot a Constitutiei europene constituie o piatra de incercare pentru Blair, care nu si-a ascuns preferintele proeuropene intr-o tara destul de suspicioasa la adresa Bruxelles-ului si a cresterii influentei acestuia. Votarea de catre britanici a Constitutiei europene ar putea fi momentul veritabil de glorie al lui Tony Blair si ar face parte din mostenirea lasata istoriei de cel mai longeviv premier laburist. Dezvoltarea economiei Marii Britanii s-a accelerat anul trecut Economia britanica inregistreaza constant cresteri peste media Uniunii Europene. Cresterilile din ultimii ani au stimulat apetitul pentru consum al britanicilor si au permis guvernului laburist condus de Tony Blair sa investeasca in domenii neglijate anterior, cum ar fi sanatatea si invatamantul. Structura economiei britanice, cu piete dereglementate si bazata pe servicii, a platit dividente atat populatiei, cat si guvernului. Reformele durerose cu care se confrunta astazi Franta sau Germania nu sunt decat reeditari ale scenariului britanic de la inceputul anilor 80. Razboiul din Irak atarna de gatul bugetului Cheltuielile bugetare sporite au determinat cresterea deficitului bugetar inregistrat de catre guvernul laburist. La loc de cinste, se afla nota de plata a prezentei militare din Irak, unde sunt stationati peste 8.000 de soldati. Prezenta pe termen lung a acestor trupe ar putea sabota fragila majoritate care conduce acum Marea Britanie. Cu ochiul catre opinia alegatorilor, parlamentarii ar putea forta mana guvernului sa retraga mai repede trupele. Un argument in favoarea acestei retrageri ar putea fi si deficitul bugetar in crestere. Dar atata timp cat economia britanica va cunoste ritmuri sanatoase de crestere, Tony Blair poate rasufla usurat.Sursa: CAPITALAnglia ine n ah Uniunea EuropeanBottom of FormPolitic 30 August 2007 Confruntrile din snul clasei politice britanice, declanate de reforma Tratatului Uniunii Europene marcheaz agenda de var european, care a nceput cu prima reuniune a Comisiei, miercuri, la Bruxelles.Itinerariul calculat de preedinia portughez a UE, pentru a ajunge la semnarea noului acord, care ar trebui adoptat la summitul de la Lisabona, din 18 octombrie, pare destul de anevoios. Numeroase conflicte apar n statele membre, pe msur ce se ncearc aplicarea propunerilor adoptate n luna iunie. Polonia se afl n plin criz politic, la fel ca i Belgia, n Cehia, proiectul scutului american antirachet agit spiritele, iar Romnia este i ea ameninat de moiunea de cenzur. Fostul premier britanic Tony Blair a rscolit spiritele i acum succesorul su, George Brown, trebuie s rezolve spinoasa problem a adoptrii Tratatului, fr referendum, ipotez care nu este deloc pe placul conservatorilor i chiar a unei pri din laburiti. Modificrile Tratatului, care ar fi trebuit s relanseze Btrnul Continent, s-au blocat o dat n plus, acum, n Marea Britanie. O parte din laburiti consider c se tie prea puin despre compromisurile pe care UE le-a fcut, pentru a obine sprijinul lui Tony Blair i cer o nou rund de negocieri, n caz contrar, ameninnd cu referendumul. Acum, suntem pui n faa dificilei situaii pe care o anticipau unii analiti politici, n care un sistem nu poate funciona, deoarece cel care a semnat acordul, la summitul de la Bruxelles, i cel care trebuie s-l pun n aplicare, sunt dou persoane distincte. n spe, Tony Blair i Gordon Brown. Spectrul blocrii, determinare de refuzul Franei i al Olandei de a adopta Tratatul unional, este din nou ridicat de Marea Britanie. Prea multe probleme i ateapt rezolvarea i n acest context deloc mbucurtor pentru viitorul UE, liderii de la Bruxelles trebuie s fac fa ameninrilor din ultima perioad. Este vorba de criza financiar declanat de Statele Unite n problema creditelor cu risc nalt, de cutarea unor soluii viabile pentru a dezamorsa butoiul cu pulbere din Kosovo, pn la sfritul anului, de contracararea ofensivei fondurilor de investiii ale unor state cum ar fi China i cele din Golful Persic, respectarea vechilor angajamente, referitoarea la extinderea Uniunii, n special cel fa de Turcia, de conflictul generat de proiectul de amplasare a scutului american antirachet, n Europa de Est, imigraie, Orientul Mijlociu, securitatea energetic etc. Capacitatea de a rezolva aceste subiecte fierbini depinde, n bun msur, de posibilitatea Consiliului Europei de a lua cele mai bune decizii, ceea ce ar fi mult la uor n cazul adopt rii Tratatului. Noul text ofer soluii pentru mai mult de 50 de domenii, care, n prezent, cer unanimitate n luarea unor hotrri. S-ar putea, astfel, numi un preedinte stabil al Uniunii Europene i s-ar majora puterile naltului Reprezentant pentru Politic Extern, chiar dac acest nu va primi titulatura de ministru. Dei modificrile Tratatului iniial fuseser acceptate n luna iunie, acum, 120 de deputai laburiti, din cei 353 de membri ai grupului parlamentar, i cer premierului Gordon Brown s accepte i s impun Uniunii Europene 12 amendamente la acordurile din iunie sau s se supun referendumului. O astfel de turnur fusese luat n rs de ctre Tony Blair, care o considera doar un artificiu retoric al rivalilor conservatori, dar se dovedete c ea ar putea deveni realitate. Cu att mai mult cu ct dou mari sindicate, care, n mod tradiional, i sprijin pe laburiti, s-au alturat petiiei. Protejarea sectorului energetic n acest climat de incertitudine politic, Bruxelles este ngrijorat de ambiiile Rusiei, n domeniul energetic. Angajat n procesul de liberalizare a energiei, care cere statelor membre s diminueze controlul asupra productorilor naionali i s separe producia de distribuie, Comisia European ar putea fi nevoit s renune la acest capitol, pentru a introduce msuri de control suplimentare, ce le-ar permite rilor Uniunii s se protejeze de imixtiunea companiilor extra-comunitare. Potrivit cotidianului Financial Times, astfel de msuri ar putea fi adoptate ncepnd din 19 septembrie, cu ocazia publicrii de ctre Comisia European a unui plan destinat protejrii concurenei pe piaa european a energiei. Temerile liderilor de la Bruxelles sunt legate i de ultimele micri ale companiilor ruse, cum ar fi, de exemplu, cumprarea companiei italiene ENI de ctre Gazprom. Printre aceste msuri avute n vedere de funcionarii europeni ar fi instaurarea unei clauze de reciprocitate, care ar ndeprta din Europa state ca Rusia sau Arabia Saudit, unde ntreprinderile strine sunt supuse la numeroase restricii n ceea ce privete sectorul investiional. De asemenea, comisia ar putea s-i aroge dreptul de a controla eventualii cumprtori ai unor reele de transport al energiei, ba chiar s declare sectorul energetic strategic, ceea ce ar exclude, de facto, din competiie statele extra-europene. Premierul Marii Britanii pledeaza pentru extinderea Uniunii EuropenePremierul Tony Blair a prezentat, ieri, la Bruxelles, in fata Parlamentului European, prioritatile britanice la conducerea Uniunii Europene. Marea Britanie va prelua la 1 iulie presedintia rotativa a Uniunii, o adevarata provocare pentru guvernul de la Londra, in contextul crizei Constitutiei Europene. Dupa esecul referendumurilor din Franta si Olanda, Marea Britanie a anuntat ca suspenda organizarea unui scrutin popular, pana la limpezirea situatiei. In discursul de la Bruxelles, Tony Blair a vorbit despre globalizare si reforme. A sosit timpul ca Uniunea Europeana sa faca fata provocarilor globalizarii, a spus seful Executivului de la Londra. Declaratia lui Tony Blair a fost facuta dupa un avertisment, lansat de ministrul britanic de finante, care a afirmat ca actuala gandire economica a Uniunii este contraproductiva.Premierul britanic a precizat ca sunt necesare o reforma si o innoire a Uniunii Europene, insistand ca are incredere in continuare in idealul integrarii politice si economice. Uniunea Europeana trebuie sa fie relevanta in contextul mondial si sa descopere de ce unele economii europene creeaza locuri de munca, iar altele nu, a mai spus Tony Blair. Premierul britanic a mai afirmat ca va folosi cele sase luni de presedintie a Uniunii Europene pentru a incheia un acord bugetar care sa ii multumeasca pe toti. In acelasi timp, el a incercat sa obtina sprijinul europarlamentarilor pentru viziunea sa asupra Europei. Premierul britanic a fost in egala masura apreciat si apostrofat in momentul in care s-a caracterizat drept un "proeuropean convins". In replica la rumoarea provocata in sala de remarcile sale, Blair a adaugat: "Eram curios daca va fi o sesiune interactiva si ma bucur sa observ ca este. Aceasta se numeste democratie si sper ca ea sa dureze".Discursul lui Blair a avut loc la numai cateva zile dupa esecul summit-ului din 16 si 17 iunie de la Bruxelles, unde liderii din cele 25 de state membre nu au reusit sa ajunga la o intelegere in ce priveste bugetul pentru perioada 2007-2013. Asta, dupa ce Marea Britanie a refuzat un compromis propus de Franta, care presupunea sa renunte la rabatul de peste 5 miliarde de euro, de care Londra beneficiaza de ani intregi.Bani pentru locuri de muncaIn timpul discursului rostit in fata europarlamentarilor, premierul britanic a cerut Uniunii Europene sa "faca fata provocarii si oportunitatii oferite de globalizare". El a recomandat Uniunii Europene "sa reflecte mai fidel nevoile Europei de astazi, in conditiile in care se confrunta cu provocarea reprezentata de globalizare". In opinia premierului britanic, UE raspunde in prezent "mai degraba nevoilor din urma cu 40 sau 50 de ani". Intr-un articol publicat in cotidianul german "Bild", cu titlul "Banii UE pentru locuri de munca, nu pentru vaci", Blair opina ca UE trebuie "sa investeasca in inovare si formare si nu sa subventioneze fiecare vaca cu circa doi euro pe zi". De asemenea, Tony Blair a respins acuzatiile potrivit carora ar dori ca Uniunea sa fie doar un spatiu economic, nu si o organizatie politica. "Nu voi accepta niciodata ca UE sa fie doar o piata comuna", a afirmat el, aratand ca, in conceptia sa, Europa economica si cea politica trebuie sa se sustina reciproc". Premierul Tony Blair a mai spus ca nu respinge modelul social-european, dar s-a intrebat retoric ce fel de model social este acela care face sa existe 20 de milioane de someri in Europa.Extinderea, o oportunitate istoricaPremierul britanic Tony Blair a mai declarat, ieri, ca extinderea Uniunii Europene reprezinta o "oportunitate istorica pentru construirea unei Uniuni mai puternice" si a dat asigurari ca UE isi va respecta angajamentele fata de Turcia si Croatia, transmite AFP. UE nu trebuie sa considere extinderea drept "o amenintare - ca si cum faptul de a deveni membru ar fi un joc fara miza, in care fostii membri ar avea de pierdut, in timp ce noii membri ar avea de castigat - ci drept o oportunitate extraordinara si istorica, pentru a construi o Uniune mai puternica si mai solida", a declarat Tony Blair in discursul-program rostit in fata membrilor Parlamentului European.Declaratiile sale intervin in conditiile in care mai multi lideri politici cer reconsiderarea ritmului extinderii UE, dupa ce Franta si Olanda au respins Constitutia Europeana, iar summit-ul UE de vinerea trecuta nu a reusit sa adopte bugetul european pentru 2007-2013. "Pe durata presedintiei noastre, ne vom stradui (...) sa ducem la indeplinire obligatiile asumate de Uniune fata de tari care, precum Turcia si Croatia, asteapta cu speranta ca viitorul lor va face parte din Europa", a declarat premierul britanic. "O Europa puternica ar fi un actor activ in materie de politica externa", a subliniat Blair.Turcia mai face un pasCu o zi in urma, Comisia Europeana a decis sa permita Turciei sa mai faca un pas catre UE, urmand sa aprobe cadrul de negocieri pentru aderare la 29 iunie, relateaza EUObserver. Cadrul de negocieri reprezinta ghidul de principii pe care se bazeaza discutiile de aderare dintre UE si tara care doreste sa se alature organizatiei. Dupa ce comisia va aproba planul pentru Turcia, statele membre vor prelua problema, cu ocazia unei intrevederi a ministrilor de externe din UE, care va avea loc in iulie sau septembrie, a declarat comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, in fata Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Documentul reprezinta "o pozitie comuna a UE", a declarat purtatorul de cuvant al lui Rehn, adaugand ca "membrii Comisiei Europene prezinta toate documentele, dar nu iau nici un fel de decizie". Acest lucru inseamna ca statele membre ar putea adauga anumite prevederi la document, ingreunand inceperea negocierilor. Aprobarea versiunii documentului de catre UE va insemna ca organizatia a parcurs toti pasii tehnici necesari pentru lansarea negocierilor cu Turcia, programata pentru 3 octombrie. Gardianul - 24 Iunie 2005Uniunea Europeana si dusmanii sai (VICTOR IULIAN TUCA)Pilonul economic Cu mai bine de cincizeci de ani n urma, ntr-un moment n care nu se stia daca Stalin si tovarasii de la Kremlin pregatesc ofensiva contra tarilor cu regimuri democratice, se nastea la Roma Comunitatea Economica Europeana (CEE). Cine putea sa iubeasca o comunitate economica, fie ea si europeana? Dupa cincizeci de ani s-a dovedit ca prosperitatea adusa tarilor membre a fost infinit mai benefica dect tot ce a putut asigura pe cont propriu statele nationale. Totul a fost posibil datorita mariajului fericit ntre liberalismul economic si social-democratie, bazat pe deschiderea granitelor statelor fondatoare ale CEE. Capitalismul celor sase state1nu s-a fragmentat ntre granitele nationale, n timp ce economia de piata libera a fost "temperata" de interventii de tip keynesian. Cu aproximativ douazeci de ani n urma, presedintele american Franklin Roosvelt urmase o astfel de politica, n timpul crizei sistemului capitalist din 1929, cnd propusese providentiala "new deal policy". Ulterior, politicile de interventie care sa nlature efectele negative ale pietei au devenit un fapt banal. Jean Monnet, un sustinator entuziast al pietei libere, devenise n anii 50 un adept al politicilor europene de interventie. Astfel au fost posibile un sistem asistential extrem de generos, asigurarea de locuri de munca ntr-un procent nenchipuit, cresteri salariale evidente si un sistem de asigurari sociale aproape integral. Cuvintele lui Eric Hobsbawn dau de gndit: "epoca de aur a capitalismului ar fi fost imposibila fara un consens: si anume, ntreprinderile private trebuiau salvate de ele nsele, pentru a supravietui".2 Hobsbawn sustinea ca fara o "corectare" a pietei se poate ajunge foarte usor la un blocaj de genul celui din 1929. Sistemul keynesian, conceput sa protejeze economia capitalista de variatiile sale marcate de salturi si declinuri la fel de puternice, a permanentizat regimul capitalist, dublndu-l cu un element esential: politici interventioniste pentru a corecta disfunctionalitatile pietei3. Iata, pe scurt, cheia prosperitatii economiei europene. Odata cu globalizarea economiei, un nou proces a devenit din ce n ce mai vizibil: concentrarea tot mai accentuata a companiilor multinationale si trendul firesc, eliminarea treptata de pe piata a competitorilor locali. n plus, aderarea tarilor est-europene a adus de-localizarea unor ntreprinderi (textile, produse industriale, automobile etc.) din Vest in Estul Europei, n China si India, unde forta de munca este mult mai ieftina, cu consecinte negative pentru toata Europa de Vest. Pe de alta parte, n Europa de Est, politica neoliberala a nsemnat privatizarea n conditii dubioase a fostei industrii de stat, ajunsa n minile baronilor locali, a fostilor securisti sau a unor grupuri de interese oportuniste. Scaparea de stalinism a nsemnat din pacate numai triumful neoliberalismului asupra democratiei4. n fapt, structura economiei nu si-a schimbat dect proprietarii. Exemplul romnesc este semnificativ: n toata guvernarile sale, Partidului Social Democrat a reusit sa instaureze un regim oligarhic, infiltrat ulterior n toate partidele politice. Pilonul identitarDar Eric Hobsbawn s-a nselat atunci cnd a afirmat ca Uniunea Europeana este o creatie care va disparea odata cu Razboiul Rece. Ce nu a prevazut nici Hobsbawn, nici Raymond Aron a fost nasterea unei identitati europene diferita de cea a fostelor state sovietice si deopotriva de Statele Unite. Spiritual, Uniunea Europeana era deja formata. Dupa o perioada de aproximativ jumatate de secol, cetatenii europeni au forjat o comunitate de valori civice care ndreptateste pe orice observator lucid sa vorbeasca despre Europa ca ntreg, indiferent de localizarea statelor care dau sens valorilor respective. Identitatea europeana a devenit, ncepnd cu Tratatul de la Maastricht, un fapt firesc. Dublata de politica sa economica, Uniunea Europeana este singura capabila sa asigure supravietuirea culturii europene. Discursul public european s-a accentuat vizibil n ultimii patru ani, odata cu discutiile privind noul Tratat Constitutional. De la referendum negativ din Franta si Olanda (ambele n 2004), societatea civila europeana discuta pe larg variante pentru viitorul comun al Uniunii. Cum trebuie sa arate Europa celor douazeci si sapte, o uniune economica dublata de una politica, cu un ministru de Externe european, sunt subiecte dezbatute cu regularitate de agora cetatenilor europeni. Pe unde am trecut prin Europa, am stat de vorba cu belgieni, olandezi, britanici, francezi, spanioli, germani sau danezi. Oameni lipsiti de ambitii politice. Toti aveau ceva de spus despre Uniunea Europeana, de la spaniolul care mi-a aratat ce pod s-a mai construit cu bani europeni si pna la artistul danez care-mi spunea "sunt fericit ca exista o stare de spirit europeana ramasa neschimbata si tocmai de aceea minunata".Grosso modo , toate planurile comune stabilite de Comisia Europeana converg spre un singur scop: pastrarea identitatii europene, sub forma specifica n care se manifesta cele douazeci si sapte de state membre. Uniunea Europeana nu nlocuieste, ci potenteaza identitatea nationala. Constructia europeana a nsemnat, de la un punct incolo, un atasament fata de un set de valori comune spatiului, desemnat la nceput cu termenul Europa de Vest. n primul rnd, Uniunea Europeana a permis ca statele membre sa fie imune la izbucnirile nationaliste din trecut. n mare masura, nationalismul a fost neutralizat, desi mai exista destule izbucniri parohiale. Baricadarea n limes-urile nationale nu mai este posibila si asta face, printre altele, diferenta dintre o cultura vie si una n proces de fosilizare. Statele membre si-au putut masura puterile ntr-o competitie libera, benefica pentru fiecare stat n parte. Capcana resentimentului, a celui care se uita n trecut ca sa arate cu degetul, a fost depasita cu succes de majoritatea statelor europene. Marul otravit oferit de Stalin lui Konrad Adenauer, si anume unificarea Germaniei, a fost respins de cancelarul german, care a stiut sa puna interesele Comunitatii mai presus de interesele Germaniei. O lectie nensusita de majoritatea statelor est-europene care au aderat dupa 2004. n Estul Europei, discursul resentimentar este prezent la mai toate colturile de strada. Ura viscerala a Guvernului polonez ("crime de nenteles mpotriva Poloniei") si ncercarea de a pune la colt Germania pentru ce au facut nazistii n trecut5 sau revendicarile maghiarilor pentru separarea Universitatii de la Cluj sunt doua dintre cele mai exemplare cazuri de incultura politica si civica, din estul Europei.Konrad Adenauer ramne unul dintre fondatorii Uniunii si unul dintre cei mai venerati politicieni europeni. Gemenii polonezi nu vor intra dect la anexa istoriei, ntr-o jumatate de fraza scrisa marunt. ntre Europa si AmericaWinston Churchill a fost unul dintre fondatorii din umbra ai Uniunii Europene. El a sustinut n 1946, crearea "Statelor Unite ale Europei" n ideea promovarii relatiilor dintre statele europene si "a crearii unei identitati europene". La Universitatea din Zrich, n 19 septembrie acelasi an, Churchill afirma: "primul pas n reconstructia familiei europene trebuie sa fie un parteneriat ntre Franta si Germania Nu poate exista o renastere a Europei fara marea spiritualitate a Frantei si a Germaniei".6 i mai ramnea lui Jean Monnet sa gaseasca solutia practica: punerea n comun a resurselor de otel si carbune ale celor doua tari n cadrul unei organizatii la care puteau adera si alte tari europene. "De ce nu ar exista, se ntreba Churchill, un grup european, care sa dea seama de un patriotism mai luminat si de o cetatenie comuna?".7 Churchill a militat si pentru formarea unei armate europene, iar aderarea Europei de Est la Uniune era prezenta si ea n discursurile prolificului autor8.Winston Churchill a vrut sa fie un bun european fara sa stie si cum sa procedeze. Paradoxal, parintele spiritual al Uniunii nu vedea Marea Britanie ca facnd parte din ea. Posesiunile fostului imperiu l faceau sa creada ca "Britain rules the world". Commonwealth a nsemnat pentru el mult mai mult dect Europa. Churchill credea n schimb ntr-o utopie politica: o uniune cu Statele Unite9 , bazata pe limba engleza. Afacerea Canalului Suez i-a taiat entuziasmul pentru nastrusnica alianta cu americanii, pe care presedintele Eisenhower o vedea n urmatorii termeni: "Winston ncerca sa renvie zilele celui de-al doilea razboi mondial. El a ncercat sa dezvolte credinta sa copilareasca si sa gaseasca toate raspunsurile ntr-un parteneriat anglo-american". Winston Churchill si, mai trziu, Tony Blair, au favorizat relatiile cu Statele Unite fara sa procedeze la fel si cu Uniunea Europeana.n cazul lui Blair, desi a semnat pentru Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale, nu a accepta ulterior sa o adopte. Nu este mai putin adevarat ca, dupa 10 ani de guvernare, Blair a adus Marea Britanie mai aproape de Uniunea Europeana. "Sunt un european entuziast", spunea Tony Blair ntr-un discurs tinut n Parlamentul European, la nceputul mandatului Presedintiei britanice. Dar, ca si Winston Churchill n trecut, Tony Blair pare a construi viitorul european, fara a face parte din el. O forma radicala de nihilism Summit-ul european din vara anului 2007 este un exemplu elocvent a meschinariilor unor executive atunci cnd vine vorba de solidaritatea cu interesele Uniunii. n ciuda eforturilor Presedintiei germane, s-a pus nca un lacat pe clanta procesului decizional, esential pentru functionarea Uniunii cu douazeci si sapte de state. ncapatnarea fratilor Kaczynski, sustinuti cu jumatate de gura de guvernul fantoma a primului-ministru Mirek Topolanek, este forma hilara pe care a luat-o "protectia intereselor nationale". n fapt, nu interesul national, ci populismul este cel care dicteaza iresponsabilitatea unui asemenea act gratuit care prelungeste pna n 2017 ceea ce trebuia asigurat n 2009. Daca Tony Blair a avut un motiv n respingerea Cartei Drepturilor Fundamentale, mai precis o posibila lipsa de celeritate n instrumentarea unui atac terorist, contestarea procesului decizional din Uniune este o forma de nihilism radical. Ea nu duce nicaieri, blocnd de facto viitorul statelor member.n cazul n care o doresc, tarile care vor sa mearga nainte pe cale integrarii nu ar trebuie mpiedicate sa stabileasca relatii institutionale avansate. Desi nu este de dorit, viitorul ar putea aduce o Europa cu doua viteze. Pe de alta parte, politicienii vor trebui sa-si asume democratic votul pentru un nou Tratat Constitutional, din care sa nu lipseasca nici drapelul, nici Oda Bucuriei, indiferent cta bucurie le-ar crea nationalistilor identitatea europeana. Constitutia trebuie sa lege popoarele europene printr-un fapt de vointa asumat civic de cetateni, prin vot. Tratatul nu trebuie sa intre n vigoare pna ce un referendum nu va fi organizat simultan n cele douazeci si sapte de tari. Timpurile n care politicienii se nteleg n spatele usilor inchise a trecut. Este momentul iesirii la lumina, a limpezirii apelor, a constructiei demosului european numai cu acele state care si-l doresc.10Declinul Occidentului si euroscepticii de catifeaManipularea opiniei publice europene de cei care doresc fragmentarea Europei unite este redutabila. Britanicilor li se sopteste la ureche prin plnia magnatului Rupert Murdoch ca imigratia distruge Regatul Unit, n special cea din Romnia si Bulgaria. The Sun "uita" ca imigrantii acopera sectoarele de munca unde britanicii se nghesuie cel mai putin. De vina ar fi Bruxellesul si Uniunea Europeana, care ar fi deschis portile imperiului imigrantilor est-europeni. Partidul Poporului (Danemarca) promoveaza ideea pierderii suveranitatii nationale, nationalistii olandezi acuza Uniunea de o viitoare aderare a Turciei, iar fundamentalisti ortodocsi romni blameaza Europa pentru nchipuita vina ca ar fi impus scoaterea icoanelor din scoli. Mai periculoase pentru Europa sunt discursurile conservatoare despre Occidentul "putred si fara valori".Rocco Buttiglione, un tip care crede ca europenii folosesc prea mult prezervativele11, afirma cu seninatate: "boala de care suferim n Occident este aceea a urii europenilor pentru propria cultura, dificultatea de a trai raportul cu propria noastra istorie".12Din fericire, discurile resentimentare despre declinul occidentului si bazaconiile conexe nu au nimic de a face cu realitatea din Europa. Europenii si respecta cultura si limba nationala, iar religia nu a disparut, chiar daca lumea nu se compune numai din crestini practicanti. n schimb, artistii europeni sunt atenti la nou, iar cultura se reformuleaza cu aceeasi intensitate din trecut. Creatiile europene nu se "nchid" cnd vin n contact cu alte spatii culturale, ci le reinterpreteaza creator.Apoi, faptul ca europenii au lasat n afara mentionarea "radacinilor crestine" n Constitutia Europeana abia acum apare relevant, cnd Papa Benedict al XVI-lea a descoperit adevarul: "Vaticanul este unica si adevarata Biserica a lui Christos!".Cultura politica a Europei nu este una "de ordin vertical". Asta face diferenta dintre lumea fundamentalismul islamist si lumea europeana, blamata n egala masura de cei ca Buttiglione sau de islamisti. Valoarea fundamentala a Europei ramne iubirea de aproape, ntemeiata politic pe mult hulitul (n Est) sistem asistential (welfare state). 1. Este vorba de Franta, Germania, Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg.2. Eric Hobsbawn, Age of Extremes, The Short Twentieth Century 1914-1991, Abacus, 1995, p. 273.3. Geoff Eley, Forging Democracy, The History of the Left in Europe, 1850-2000, Oxford University Press, 2002, p. 316.4. Idem, p. 451.5. "They see (fratii Kaczynski, n. mea) the Germans as untrustworthy pigs and the Russians as worse". Vezi The Sunday Times, 24 iunie 2007, Profile Lech and Jaroslaw Kaczynski.6. Europa Unita este toata Europa, discurs al lui Winston Churchill, Zrich, 19 septembrie 1946, British Management Data Fondation.7. Cetatenia europeana a fost un deziderat atins odata cu adoptarea Tratatului de la Maastricht. 8. Aachen, 1956.9. Este de remarcat ca mama lui Winston Churchill a fost americanca.10. Winston Churchill spunea nca din 1946: "Daca nu toate statele din Europa doresc sau nu sunt capabile sa adere la Uniune, atunci trebuie sa procedam asa cu cele care vor si cu cel care pot" (Zrich, 19 septembrie 1946).11. Vezi Dilema Veche, http://www.algoritma.ro/dilema/interviews/Michael%20Cashman.htm.12. Dilema Veche , nr. 177, 30 iunie 2007.Tony Blair, primul presedinte al UE? 25 iunie 2007Blair a avut o intrevedere cu Papa timp de 35 de minute. Analistii se intreaba care va fi viitorul politic al fostului premier britanic. Ultima vizita in calitate de sef al guvernului britanic pentru Blair. El a vorbit sambata, cu Papa Benedict al XVI-lea, despre viitorul sau. Este semnificativ faptul ca a ales Vaticanul drept ultima destinatie internationala ca premier. Cu aceasta ocazie, si-a exprimat dorinta de a se angaja in lupta pentru pace in Orientul Mijlociu si pentru dialogul interregional, potrivit unui comunicat al Vaticanului. Desi a confirmat intentia de a trece la catolicism, Blair a precizat ca "mai sunt lucruri de rezolvat", pana la acest pas. Tony Blair, al carui mandat de sef al guvernului britanic se incheie miercuri, a fost primit timp de 35 de minute de catre Suveranul Pontif. El a avut mai intai o intalnire tte--tte cu Papa, apoi, celor doi li s-a alaturat cardinalul Cormac Murphy-O'Connor, arhiepiscop de Westminster si sef al Bisericii Catolice a Angliei si Tarii Galilor. AFP noteaza ca prezenta cardinalului britanic pare sa confirme intentia de convertire a lui Tony Blair la catolicism, anuntata ca fiind iminenta de catre mass-media. Totusi, la incheierea audientei, un comunicat publicat de Vatican nu face nicio aluzie la acest subiect. Planul lui Sarkozy" Nu demult, "Financial Times" a publicat o stire, potrivit careia presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, il promoveaza pe Blair ca primul "presedinte" european: "Tony Blair paraseste Downing Street pentru slujba de prim-presedinte al Uniunii Europene, conform unui plan al presedintelui francez". Dar, potrivit unui sondaj realizat in Franta, Spania, Marea Britanie si Germania, 53% din repondenti resping o posibila candidatura a lui Blair pentru aceasta functie. O alta speculatie privind viitorul lui Tony Blair se refera la posibilitatea de a fi emisar in Orientul Mijlociu, reprezentand asa-numitul cvartet: SUA, Rusia, UE si ONU.O cariera inceputa in anii 70 Cariera lui Tony Blair a prins contur in anii 1970. Decesul liderului John Smith, in 1994, i-a deschis calea catre sefia partidului laburist. A trecut la reforme si formatiunea sa a castigat alegerile in 1997. Cel mai bun aliat al presedintelui american George W. Bush, Blair a avut dificultati in a-si convinge propriul partid ca trimiterea soldatilor in Irak e o decizie justa. Totusi, multi laburisti se intreaba daca vor mai gasi vreodata pe cineva care sa repete formula sa castigatoare. Sursa: AdevarulPe 27 iunie,Tony Blair va parasi resedinta din Downin Street 10.Liderul incontestabilal laburistilor pleaca cu doi ani inainte de a-si termina mandatul.In urma cu zece ani, el devenea cel mai tanar prim-ministru al Marii Britanii din ultimele doua secole. Razboiul din Irak l-a invins, determinandu-l sa plece inainte de sfarsitul mandatului.Tony Blair s-a instalat in fotoliul de prim-ministru in 1997 si, cu o exuberanta tinereasca, si-a propus sa reorganizeze tara si politica. A preferat sa ia decizii bazandu-se pe sfaturile putinilor consilieri pe care i-a avut, alegere ce i-a adus reprosuri pentu stilul autoritar de conducere pe care l-a propus britanicilor.O decizie controversataPopularitatea si realizarile atat in plan intern, cat si extern ale Marii Britanii aveau sa fie umbrite de razboiului din Irak. Decizia lui Blair de a-l sprijini pe Bush in invazia Golfului a dus, in final, la ruinarea carierei sale, dar si la o presiune din partea Partidului Laburist, din care face parte, sa paraseasca biroul mai repede decat spera.Apropierea de George W. Bush a fost considerata exagerata de o buna parte a opiniei publice, iar Blair - acuzat de slugarnicie fata de americani.A venit la putere hotarat sa combine conservatorismul din era Thatcher si o politica de stanga bazata pe reforma educatiei, economiei si sanatatii.In 2001 a obtinut un nou mandat, iar in 2005, partidul lui a castigat din nou, cu toate ca gradul sau deBIOGRAFIEViata de politician- S-a nascut pe 6 mai 1953.- A absolvit Fettes College, apoi a studiat la Universitatea Oxford.- Este casatorit cu Cherie Boorh (fiica actorului Tony Booth), cu care are patru copii.- 1976 - devine avocat specializat in acorduri comerciale si legislatia muncii.- 1983 - prim-ministru din umbra al Partidului Laburist.- 1984-1987 - ministru de comert si industrie din umbra.- 1994-1997 - lider de opozitie.- Din 1997 - prim-ministru.Anthony Tony Lynton Blair (* 6 mai 1953 in Edinburgh) este prim-ministrul in exercitiu al Regatului Unit. El vine din partea Partidului Laburist (Partidul Muncii). La inceput, politica sa se concentra pe initierea unei reforme sociale a tarii Noul Labour) si pe deschiderea fata de Uniunea Europeana. Dupa ce a fost ales pentru a doua oara, a intrat, la fel ca si alti sefi de stat europeni, sub influenta crizei economice internationale. La aceasta s-au adunat motivele nesatisfacatoare (dupa unii alesi locali britanici) pentru inceperea razboiului din Irak in 2003, lucru care l-a facut sa piarda multe simpatii din partea poporului si care a adus la o demisie in bloc a unor membri ai cabinetului sau. Dupa moartea lui David Kelly (expert in armament si consilier al guvernarii britanice), pe 17 iulie 2003 s-au intensificat controversele in propriile randuri si in opozitie. Blair a depasit recordul lui Clement Attlee pe 2 august 2003, ca cel mai longeviv Prim-minstru laburist. Inceputul si viata de familie Tony Blair s-a nascut la maternitatea Queen Mary Maternity Home din Edinburgh, Scotia, fiind cel de-al doilea fiu al lui Leo si Hazel Blair (fosta Corscadden). Leo Blair este fiul nelegitim al actorilor britanici, Charles Parsons si Mary Augusta Ridgway Bridson, in timp ce familia lui Hazel Corscadden au fost protestanti moderni irlandezi din Donegal, Irlanda. El are un frate mai mare, William Blair, care este membru in Consiliul Reginei, si o sora mai mica, Sarah. Blair si-a petrecut primele 19 luni din viata in casa familiei sale din Paisley Terrace din zona Willowbrae din Edinburgh. in aceasta perioada tatal sau lucra ca inspector junior de taxe, in acelasi timp studiind dreptul la University of Edinburgh. Familia sa a petrecut mai apoi trei ani si jumatate traind in Adelaide, Australia, unde tatal sau era profesor de drept la University of Adelaide. Familia Blair traia foarte aproape de universitate in suburbia Dulwich. Familia s-a reintors in Marea Britanie spre finalul anilor 50, locuind impreuna o perioada de timp cu parintii lui Hazel Blair in casa lor din Stepps, de langa Glasgow. Blair si-a petrecut restul copilariei in Durham, Anglia, unde tatal sau lucra ca profesor la Durham University. Dupa absolvirea scolii de coristi din Durham, Blair s-a dus la Fettes College, o scoala independenta faimoasa din Edinburgh, unde l-a intalnit pe Charlie Falconer, pe care mai trziu l-a numit Lord Chancellor. Blair s-a modelat dupa Mick Jagger, si a declarat ca se bucura printre colegii sai de o reputatie tanar smecher dornic sa iasa in evidenta. Profesorii sai, erau mai putin impresionati de comportamentrul sau: biograful sau John Rentoul a notat ca Toti prfesorii cu care am discutat au spus ca era o durere in partea posterioara si ca erau foarte bucurosi sa il evite. Dupa Fettes, Blair a trait o perioada de timp la Londra, unde a incercat sa-si cladeasca o cariera ca promoter al muzicii rock, inainte de a merge la Oxford University unde a studiat Dreptul la St Johns College. in timpul studiilor, el a cantat la chitara facand parte din formatia rock Ugly Rumours. in aceasta perioada se intalnea cu regizoarea filmului American Psycho, Mary Harron. Dupa absolvirea studiilor la Oxford, Blair a devenit membru al Lincolns Inn, unde a cunoscut-o pe viitoarea sa sotie, Cherie Booth (fiica actorului Tony Booth). Blair s-a casatorit cu Booth, practicanta a Bisericii Romano-Catolica si viitoare membra a Consilului Reginei, pe 29 martie 1980. impreuna au 4 copii (Euan, Nicky, Kathryn si Leo). Leo (nascut la 20 mai 2000) a fost primul copil legitim nascut in timpul exercitarii mandatului de Prim Ministru in peste 150 de ani, de cnd Francis Russell s-a nascut ca fiu al lui Lord John Russell la 11 iulie 1849. Desi familia Blair a declarat ca doreste sa-si protejeze copii de aparitiile media, educatia lui Euan si Nicky a fost sursa unei controverse politice. Ambii au studiat la London Oratory School, institutie criticata de catre aripa stanga pentru procedurile sale elitiste de selectie. Familia Blair a ales aceasta scoala preferand-o scolii catolice a districtului Islington din Londra, controlat de Labouristi, unde locuiau pe atunci. Totusi, Tony Blair a remarcat ca este primul Prim-Ministru de dupa razboi care si-a trimis copii la o scoala finantata de catre stat, preferand-o uneia private. Criticile au continuat din partea stangii cand a fost facut public faptul ca Euan a facut meditatie particulara de la personalul scolii private Westminster School. Familia Blair locuia pe Richmond Avenue, Islington, inainte de fi ales ca prim-ministru.Nicolas Sarkozy il pregateste pe Tony Blair pentru presedintia UEAutor: Andreea Magraon | Data: 14 Ian 2008Fostul premier britanic Tony Blair a participat la sfarsitul saptamanii trecute la o conferinta a partidului de guvernamant din Franta UMP (Uniunea pentru o Miscare Populara), fapt ce a nascut speculatii cu privire la sustinerea acestuia de catre presedintele francez Nicolas Sarkozy pentru postul de presedinte al Uniunii Europene."Europa nu este o chestiune de stanga sau de dreapta, ci de viitor sau de trecut, de putere sau de slabiciune", a declarat Blair care a fost numit saptamana trecuta consilier pe probleme de politica globala la importanta banca americana JP Morgan.Prezenta unui om politic de stanga la o conferinta a unui partid de dreapta a nascut controverse cu privire la sustinerea lui Blair la functia de presedinte al Uniunii Europene de catre Nicolas Sarkozy, in special in randul opozitiei din Franta.Blair, nepotrivit pentru presedintia UEAparut in editia din 19 Ianuarie 2008 CotidianulTony Blair nu e potrivit pentru functia de presedinte al UE, sint de parere doi veterani ai politicii franceze - fostul presedinte Valry Giscard dEstaing si ex-premierul Edouard Balladur. Cei doi sustin ca primul lider al Uniunii trebuie sa provina dintr-o tara loiala principiilor si politicilor comunitare si care a adoptat moneda euro, iar Marea Britanie nu se incadreaza in acesata categorie. In plus, Blair e considerat prea apropiat de Washington pentru a putea deveni primul presedinte al Uniunii Europene. Giscard dEstaing si Balladur au initiat chiar o miscare impotriva fostului premier britanic, intitulata ABB - Anyone But Blair (Oricine numai Blair nu) Afirmatiile celor doi politicieni nu sint deloc comode pentru actualul lider de la Elysee, Nicolas Sarkozy, care a sustinut cu fervoare candidatura lui Blair la presedintia UE. Lovitura e cu atit mai grea cu cit unul dintre initiatorii miscarii ABB, Edouard Balladur, este mentorul si unul dintre prietenii apropiati ai liderului francez. (I.M.)