anthony burgess - portocala mecanica

85
Personalitatea complexă a lui ANTHONY BURGESS (1917-l993) continuă să incite şi să deconcerteze. Romancier, dramaturg, compozitor, libretist, eseist, semantician, traducător şi critic, totul ţine la el de paradox. Literatura i-a adus succesul, dar Burgess ar fi vrut să fie privit mai curînd ca muzician („Muzica e o artă mai pură pentru că nu se leagă direct de peripeţiile oamenilor"). Pentru a rezista psihic în timp ce scria grozăviile din Portocala mecanică a trebuit să se îmbete zdravăn, altminteri se considera înainte de toate un autor comic. El însuşi a fost victima unei farse: în 1959 i se diagnostichează un cancer la creier, medicii îi mai dau doar un an de trăit şi, vrînd să lase în urmă ceva avere, scrie repede patru romane care au succes. Diagnosticul se dovedeşte greşit, iar Burgess rămîne scriitor. În ciuda nonconformismului violent al Portocalei mecanice, în anii '70 îl găsim în America, unde joacă rolul unui distins profesor de literatură. SCRIERI: The Complete Enderby, Tremor of Intent, Honey for the Bears, Urgent Copy, Nothing Like the Sun, Man of Nazareth, Earthly Powers, The End of the World News, The Kingdom of the Wicked, The Piano Players, A Dead Man in Deptford ş.a. ANTHONY BURGESS Portocala mecanică A CLOCKWORK ORANGE, 1972 PARTEA ÎNTÎI 1 „Ei, şi care va fi să fie mişcarea?" Eram eu, adică Alex, şi ai mei trei găşkari Pete, Georgie şi Moho, care era chiar mohorît, şi stăteam noi în Lactobarul Korova, zdrobindu-ne răzdoacele cum să ne umplem acea seară de iarnă, puiankă de lele sălbatică, rece şi neagră, dar în acelaşi timp uscată. Lactobarul Korova era un mesto în care se servea lapte plus încă ceva şi poate că voi, Fra, aţi uitat cum erau mestourile alea, lucrurile schimbîndu-se de speriat în zilele astea, toată lumea grăbindu-se să uite şi nici măcar ziarele nemaicitindu-se prea mult. Deci, ce vindeau ei acolo era lapte şi încă ceva. N-aveau licenţă pentru băuturi, dar încă nu era nici o lege împotriva noilor chekstii tari pe care obişnuiau să le pună în bătrînul moloko, încît să poţi să-l sorbăi cu vellocet sau synthemesc sau drencrom sau una sau două alte chekstii care ţi-ar fi asigurat cincisprezece minute liniştite de horrorshow, timp în care puteai să-i admiri pe Marele Bog şi Sfînta lui Ceată de Îngeri şi Sfinţi în pantoful tău stîng, iar din mozgul tău să iasă scîntei. Sau puteai trage la măsea lapte cu tăişuri, cum ne plăcea nouă să spunem, şi asta te ascuţea şi te pregătea pentru o partidă murdară de unu-contra-douăzeci, şi chiar asta trăgeam noi în seara cu care am început povestea. Aveam buzunarele pline de denghi, deci nu era chiar nevoie, pentru un plus de ceva poli la 1

Upload: roxana-botez

Post on 25-Nov-2015

704 views

Category:

Documents


27 download

DESCRIPTION

Anthony Burgess - Portocala Mecanica

TRANSCRIPT

  • Personalitatea complex a lui ANTHONY BURGESS (1917-l993) continu s incite i s deconcerteze. Romancier, dramaturg, compozitor, libretist, eseist, semantician, traductor i critic, totul ine la el de paradox. Literatura i-a adus succesul, dar Burgess ar fi vrut s fie privit mai curnd ca muzician (Muzica e o art mai pur pentru c nu se leag direct de peripeiile oamenilor"). Pentru a rezista psihic n timp ce scria grozviile din Portocala mecanic a trebuit s se mbete zdravn, altminteri se considera nainte de toate un autor comic. El nsui a fost victima unei farse: n 1959 i se diagnosticheaz un cancer la creier, medicii i mai dau doar un an de trit i, vrnd s lase n urm ceva avere, scrie repede patru romane care au succes. Diagnosticul se dovedete greit, iar Burgess rmne scriitor. n ciuda nonconformismului violent al Portocalei mecanice, n anii '70 l gsim n America, unde joac rolul unui distins profesor de literatur.

    SCRIERI: The Complete Enderby, Tremor of Intent, Honey for the Bears, Urgent Copy, Nothing Like the Sun, Man of Nazareth, Earthly Powers, The End of the World News, The Kingdom of the Wicked, The Piano Players, A Dead Man in Deptford .a.

    ANTHONY BURGESS

    Portocala mecanicA CLOCKWORK ORANGE, 1972

    PARTEA NTI

    1

    Ei, i care va fi s fie micarea?"Eram eu, adic Alex, i ai mei trei gkari Pete, Georgie i Moho, care era chiar mohort, i

    stteam noi n Lactobarul Korova, zdrobindu-ne rzdoacele cum s ne umplem acea sear de iarn, puiank de lele slbatic, rece i neagr, dar n acelai timp uscat. Lactobarul Korova era un mesto n care se servea lapte plus nc ceva i poate c voi, Fra, ai uitat cum erau mestourile alea, lucrurile schimbndu-se de speriat n zilele astea, toat lumea grbindu-se s uite i nici mcar ziarele nemaicitindu-se prea mult. Deci, ce vindeau ei acolo era lapte i nc ceva. N-aveau licen pentru buturi, dar nc nu era nici o lege mpotriva noilor chekstii tari pe care obinuiau s le pun n btrnul moloko, nct s poi s-l sorbi cu vellocet sau synthemesc sau drencrom sau una sau dou alte chekstii care i-ar fi asigurat cincisprezece minute linitite de horrorshow, timp n care puteai s-i admiri pe Marele Bog i Sfnta lui Ceat de ngeri i Sfini n pantoful tu stng, iar din mozgul tu s ias scntei. Sau puteai trage la msea lapte cu tiuri, cum ne plcea nou s spunem, i asta te ascuea i te pregtea pentru o partid murdar de unu-contra-douzeci, i chiar asta trgeam noi n seara cu care am nceput povestea.

    Aveam buzunarele pline de denghi, deci nu era chiar nevoie, pentru un plus de ceva poli la

    1

  • techerea, s tolkaftim vreun babalc de celavek n vreo alee, bltind n snge, n timp ce noi ne numram prada i o mpream la patru, i nici s ultraviolentm vreo puiank alb n cap, btrn i tremurnd, ncremenit n vreo prvlie, n timp ce noi o tergeam cu banii din cas. Dar, cum se zice, banii nu snt totul.

    Toi patru eram la ol ultramodern, ceea ce n zilele alea nsemna o pereche de pantaloni negri foarte strmi, cu o aprtoare pentru btrna piftioas, cum i ziceam noi, chiar ntre craci, fcut s te protejeze, dar i cu un soi de model care se putea vedea destul de clar ntr-o anumit lumin, aa c eu aveam unul n form de pianjen, Pete avea o ruka (mn, care va s zic), Georgie avea o floare foarte fantezist, i dragul de Moho avea unul foarte excitant, o liofa (fa, care va s zic) de clovn, Moho netiind prea multe i avnd, pe lng toat tristeea unui Toma Necredinciosul, de departe cea mai mult mohoreal. Apoi purtam jachete pe talie, fr revere, dar cu umerii umflai (pleciumeroi le ziceam), la mito fa de ia cu umeri de-adevratelea. Apoi, Fra, aveam cravatele alea alb murdar care semnau cu piureul de cartofi pe care ai lsat urme cu furculia. Purtam prul nu prea lung i aveam cizme horrorshow cu vrfui ascuit, durere, pentru tras uturi.

    Ei, i care va fi s fie micarea?Trei dievute erau la bar mpreun, dar din pcate noi eram patru malciki i de obicei eram toi

    pentru unul i unul pentru toi. Ascuitele erau mbrcate tot la patru ace, cu peruci una roie, una verde i una portocalie pe golovane, fiecare costnd nu mai puin dect ctigul lor pe trei sau patru sptmni, cred, plus un machiaj asortat (curcubee n jurul ocilor i botul bine vopsit). Mai aveau rochii negre, lungi, foarte strmte, pline cu broe mici ca de argint cu diverse nume de malciki Joe i Mike i tot aa. Pesemne c erau numele malcikilor pe care i-au avut nainte s mplineasc paisprezece ani. Se tot zgiau la noi i mai c mi venea s zic (cu juma' de gur) ca noi trei s ne crm pentru un pic de jumul i s-l lsm singur pe dragul de Moho, ceea ce ar fi nsemnat doar s-i kupetim o juma de alb da' de data asta cu ceva synthemesc n el, numai c nu se fcea. Moho era foarte, foarte urt i chiar aa cum l arta numele, dar era un lupttor horrorshow spurcat i expert la tras uturi.

    Ei, i care va fi s fie micarea?Celavekul de lng mine, dintr-unul din fotoliile mari, pluate, nirate de-a lungul a trei perei, era

    deja dus bine, cu ocii nceoai, mormind tot felul de slove ca Aristotel a tras din greu s fac ciclame inteligente". Aterizase departe, pe orbit, i tiam cum e, pentru c i eu, ca toat lumea, o ncercasem, dar acum gndeam c e un fel de chekstie la, Fra. Zaci acolo dup ce i-ai but btrnul moloko i ai impresia de rahat c tot ce e n jurul tu ine de trecut. Vidvezi totul ok, foarte clar mesele, staia, luminile, ascuitele i malcikii , dar e ca i cum o chekstie pe care-o tiai acolo a disprut. i stai acolo hipnotizat de cizma sau pantoful sau unghia sau ce-o fi fost, i n acelai timp te trezeti luat de guler i scuturat ca i cum ai fi un pui de m. Te scutur i te scutur pn nu mai rmne nimic. i pierzi numele i corpul i inele i nici c i pas i atepi pn cnd cizma sau unghia se nglbenesc tot mai tare i mai tare. Apoi luminile ncep s explodeze ca bombele atomice i cizma sau unghia sau ce-o fi fost, un pic de murdrie pe turul pantalonilor, se transform ntr-un mesto mare, mare, mare, mai mare dect lumea ntreag, i tu tocmai eti pe cale sa i fii prezentat btrnului Bog sau Dumnezeu, cnd deodat totul se sfrete. Te ntorci din nou aici, de data asta smiorcindu-te i blmjind din bot un buhuhu. Ei bine, e foarte frumos, dar foarte jalnic. Nu ai fost pus pe acest pmnt ca s iei legtura cu Dumnezeu. Genul sta de lucruri poate stoarce toat puterea i buntatea unui celavek.

    Ei, i care va fi s fie micarea?Staia mergea i i intrase n cap ideea c golosul solistului mergea dintr-o parte n alta a barului,

    zburnd n tavan i apoi prbuindu-se din nou, izbindu-se din perete n perete. Era Berti Laski, chinuind un oldie chiar adevrat, You Blister My Paint". Una din cele trei puiance de la bar, cea cu peruc verde, mpingea i trgea din ale n ritmul a ceea ce ei ziceau c e muzic. Simeam cum tiurile din btrnul

    2

  • moloko ncepeau s m strpung, i acum eram gata pentru unu-contra-douzeci. Aa c strig: Afar, afar, afar" ca un cine, i-i trag una celavekului de lng mine, lng mine aiurea, c era clbucit i dus departe, una de horrorshow drept n a lui uha, gaura urechii va s zic, da' nici c a simit-o i-i ddea nainte cu Sistemul telefonic i ce se ntmpl cnd farfarculele devin rubadubdube". Da' avea s-o simt el, nu glum, la ntoarcerea pe pmnt.

    Unde afar? zise Georgie. Taci i umbl, zic, i-om vedea ce-o s ias, Fra.Aa c ne-am prelins n mreaa noce de iarn, am cobort pe bulevardul Marghanita, am cotit pe

    Boothby Avenue, i acolo am gsit exact ce cutam, o malenkaia artare numai bun s-i ncepi seara cu ea. Un celavek, genul profesor ameit i speriat, cu ochelari pe nas i botul cscat n aerul rece al nocei. Avea cri sub bra i o umbrel de rahat, venind dinspre Biblioteca Public, pe care doar ceva liudii o mai vizitau pe atunci. Nu prea aveai ocazia s ntlneti genul burghez dup cderea nopii n vremea aia, aa c fr poliie i doar cu drguii de noi, ruti de malciki prin preajm, celavekul sta cu mutr de prof mergea singur singurel pe toat strada. Aa c ne ncoim spre el, foarte politicos, i-i zic:

    Scuze, Fra.Pru un malenki pic pugat, vidvzndu-ne chiar patru lng el, att de zmbreo-politicoso-linitii,

    dar zice: Da? Ce dorii? cu un golos ascuito-profesoral, asta ca s ne arate c nu era pugat defel. Zic: Vd c ai cri sub bra, Fra. E chiar o plcere rar azi s dai peste cineva care nc mai citete,

    Fra. O, zice tresrind. Chiar aa? i continua s ne priveasc pe rnd pe fiecare, ca i cum acum s-ar

    fi aflat n mijlocul unui cvartet politicoso-zmbre. Da, zic, nici nu tii ct mi-ar plcea, Fra, dac ai fi drgu s-mi permii s vd ce cri ai tu

    acolo. Nimic nu-mi place mai mult n lumea asta ca o carte bun i curat, Fra. Curat, zice. Cum curat? Numai c Pete i i exkav cele trei cri i ni le mpri skor-rapid i

    cu o moac crunt.Cum erau doar trei, fiecare aveam cte una pe care s o vidvedem, n afar de Moho. A mea se

    numea Cristalografie elementar, aa c am deschis-o i zic: Excelent, chiar super, i tot ntorc paginile. Apoi cu un golos foarte ocat, zic: Dar ce avem aici? Ce-i cu slova asta murdar? M faci s roesc. Ce dezamgire, Fra, zu aa. Dar, ncearc el, dar, dar. Pi, zice Georgie, asta-i ceea ce numesc eu jeg. Uite, o slov ncepe cu f i alta ncepe cu ca.

    Cartea lui se numea Vraja fulgului de nea. O, zice venic mohortul Moho, peste umrul lui Pete, exagernd ca de obicei, uite, zice aici

    cum i-a pus-o, i cu poze, i cu alea alea. Vd, zice, c nu eti dect o javr btrn cu mintea murdar. Se poate, Fra? la vrsta ta..., zic i ncep s fac bucele cartea din mna mea, ceilali la fel cu ale

    lor, Moho i Pete mprind Sistemul romboidal ca pe o frnghien jocul cu frnghia.Genul prof, cu ochii holbai, sknci ceva slove: Bine, dar nu snt ale mele, snt ale municipalitii, asta este curat mrvie i vandalism, sau

    cam aa ceva.i chiar ncerc s ni le smulg, patetic lucru, v spun. Zic: Merii s-i dm o lecie. Chiar merii, Fra.Cartea despre cristale din mna mea era a naibii de bine legat i era greu de rzdrenit n bucele,

    marf de-a-devratelea, din zilele alea cnd lucrurile erau fcute ca s in, dar m-am strduit i-am reuit s o transform n fulgi ca de nea, cam mari, pe care i-am presrat pe celavekul la amrt i

    3

  • skncitor, i ceilali au fcut la fel cu ale lor, btrnul Moho opind n jurul nostru ca un clovn ce era. Uite-l, zice Pete, Petele fulgiorilor numai pentru tine, cititor obscen de porcrele i murdrii. Btrn celavek pervers, zic, i apoi am nceput s-l bumbcim.Pete l inea de ruka, Georgie i csca botul pentru ca Moho s poat s-i scoat falso-zubii, de sus

    i de jos. I-a aruncat pe asfalt, iar eu le-am aplicat btrna cizmo-striveal, chit c erau ai naibii de rezisteni bastarzii, din ceva plastic super horrorshow-nou. Btrnul celavek ncepu s scoat ceva icneli ntretiate vai, of, au" nct Georgie i ls gubele deoparte i-i altoi una cu pumnul plin de inele n botul fr dini, ceea ce l fcu pe btrnul celavek s nceap s se vaite din greu, i apoi ni snge, o frumusee, Fra. Aa c tot ce-am mai fcut a fost s-i scoatem tzoalele, dezbrcndu-l la maiou i izmene (era tare stari; Moho mai c i-a ieit din golovan de atta smehial), i apoi Pete i-a tras una cu dragoste n domnul cur, i l-am lsat s plece. Plec un pic cltinat, cci nu fusese chiar o tolkafteal serioas, scond n continuare Oh, oh, oh-uri", noi chicotind n spatele lui, apoi i-am scotocit prin buzunare, n timp ce Moho dansa n jurul nostru cu umbrela lui de rahat, dar n-am gsit prea multe. Erau ceva scrisori veki, unele de prin 1960, cu Draga mea drag, cea mai drag" i tot ghiveciul la i un inel de chei i un stilou care curgea. Btrnul Moho renun la dansul lui cu umbrela i bineneles c ncepu s citeasc una din scrisori cu voce tare, ca s arate strzii goale c tie s citeasc.

    Iubita mea, ncepu el s recite cu un golos foarte ascuit, m voi gndi la tine ct eti departe i sper c-i vei aminti s te mbraci bine cnd iei afar seara. Apoi scoase un smehit icnit Ho, ho, ho" , fcndu-se c se terge la iahma curului cu ea.

    Destul, zic. Hai s-i dm drumul, Fra. n buzunarele acestui vrstnik celavek nu erau dect malenkie tieei (adic bani) nu mai mult de trei buci , aa c le-am aplicat scrbavnicelor lui monedue tratamentul diviziunii, grunele adugndu-se la mlaiul frumos ce-l aveam deja. Apoi i-am sfiat umbrela i i-am rzdrenit tzoalele, mprtiindu-le n patru vnturi, Fra, i aa am terminat cu celavekul gen profesor vrstnik. tiu c n-am fcut prea mult, dar era doar nceputul serii i nu-mi prezint scuz-acuz-jacuzele mele la domniile voastre. Tiurile din laptele-plus continuau s ne strpung frumos i de horrorshow. Acum urma s jucm rolul bunului samaritean, adic s descrcm o parte din tieeii notri, lucru mult mai incitant dect o magazino-krasteal, dar i o cale de a cumpra un alibi n avans, aa c ne-am dus la Duke of New York pe Amis Avenue, i cu siguran acolo, la clduric, erau trei sau patru btrne babute, pituindu-i berea neagr n contul AS (Ajutor Social). Acum noi eram malciki foarte de treab, zmbindu-le angelic la una i la toate, nct luminiele btrne i zbrcite au nceput s se ocheze, btrnele lor ruki, cu vene ngroate, tremurnd n jurul paharelor i vrsnd berea pe mas.

    Lsai-ne, biei, zice una din ele, cu faa toat brzdat de parc avea o mie de ani, sntem doar nite femei btrne i amrte. Dar noi numai ne-am artat zubii, ne-am aezat i am sunat dup chelner. Cnd a aprut, nervos bine, tergndu-i ale lui ruki pe orul unzuros, i-am comandat pentru noi patru veterane o veteran nsemna rom cu cherry-brandy amestecat, ceva foarte la mod atunci, unora plcndu-le s adauge un strop de lmie, asta fiind varianta canadian. Apoi i zic chelnerului:

    D-le la babutele astea btrne i amrte de acolo ceva mai hrnitor. Scoieni dubli i ceva s ia acas. i mi-am golit buzunarul de denghi pe mas, i ceilali au fcut la fel, Fra. Aa c fiecare lumini vrstnik speriat a primit cte o dubl de ap de foc, i nici c mai tiau ce s zic sau s fac. Mulam, biei", scoate una din ele, dar se vedea c erau sigure c va urma ceva murdar. Oricum, fiecare a primit o sticl de Yank General, coniac adic, s-l ia acas, i-am dat bani ca s li se livreze la fiecare cte-o duzin de bere neagr a doua zi diminea, pentru care trebuiau s-i lase la tejghea adresele lor de zune btrne i mpuite. Dup aia, cu tieeii care ne mai rmseser am fcut apro-vizionarea, Fra, toate plcintele cu carne, pretzeleurile, snackurile cu brnz, crispsurile i batoanele de ciocolat din mestoul la, i toate numai pentru btrnele rechine. Dup care le spunem:

    4

  • Ne ntoarcem ntr-o minut, i btrnele puiance nc mai zic: Mulam, copii" i Dumnezeu s v binecuvnteze, biei", i ieim fr un cent de tieel la ghiozdan.

    Te face s te simi trdtor, zu aa, zice Pete. Puteai s vidvezi c dragul de Moho cel mohort nu prea ponimase tot, dar nu zicea nimic de fric s nu fie crezut glupi i hoinar zentimental i fr cas. Aa c am dat din nou colul pe Attlee Avenue, unde prvlia aia de dulciuri i canceroase mai era nc deschis. i scutisem trei luni i tot cartierul fusese pe de-a-ntregul linitit. Aa c milioii narmai sau patrocii cu razia nu prea mai ddeau pe-aici, n zilele alea fiind mutai mai n partea de nord a rului. Ne-am pus mkoacele erau marf, super horrorshow, minunat alctuite; fee de personaliti istorice (i ziceau cum le cheam cnd le cumprai), aa c eu l aveam pe Disraeli, Pete l avea pe Elvis Presley, Georgie l avea pe Henry al VIII-lea, iar dragul de Moho avea un celavek poet pe nume Pibi Shelley; era o deghizare de-adevratelea, pr i toate alea, i erau dintr-o chekstie din plastic, aa c atunci cnd terminai cu ele le puteai rula i ascunde n cizm apoi trei dintre noi am intrat nuntru, Pete fcnd pe gardovoiul afar, nu c am fi avut de ce s ne temem din partea aia. Cum am intrat n magazin ne-am dus drept la Slouse, proprietarul, un celavek, burduf de vin tremurtor, care-a vidvzut pe loc ce-avea s se ntmple i s-a npustit direct n spate, unde pesemne era telefonul i poate pukociul lui bine uns, cu ase gloane scrboase. Moho s-a npustit n spatele tejghelei, skor-rapid ca o pasre, trimind pachete de tabac prin aer i mpiedicndu-se de un carton, o ascuit cu zubii rnjind spre clieni i cu grudele n vnt, agat acolo ca reclam la ceva canceroase de tip nou. Ce puteai vidvedea apoi era un fel de minge mare rostogolindu-se n prvlie n spatele draperiei, fiind de fapt btrnul Moho i Slouse ncletai ntr-o lupt pe via i pe moarte. Puteai apoi slui gfieli i mormieli i lovituri n spatele draperiei i chekstii cznd, i njurturi, i apoi sticle fcute zob zob zob. Mama Slouse, nevasta, nghease n spatele tejghelei. O ans s fi avut i ar fi rknit ca din gur de arpe, aa c am dat roat tejghelei, foarte skor-rapid, i am pus laba pe ea, i era o dihanie mare i de horrorshow, puind toat a parfum, i cu nite flecite de grude blngnitoare. I-am pus ruka mea peste bot ca s-o mpiedic s mprtie moartea i distrugerea n cele patru vnturi, dar aceast doamn cea mi-a mucat-o cu sete, aa c eu am fost acela care a rknit, i apoi a dat i ea drumul frumos la un urlet dup milioi. Aa c a fost nevoie s o tolkaftesc corespunztor cu una din greutile de la cntar, i dup aceea o lovitur drgu cu o rang pe care o ineau pentru deschis lzi, i asta l-a dat la iveal pe cel rou, ca pe un bun prieten. Aa c am trn-tit-o pe podea i i-am sfiat tzoalele doar de distracie i i-am aplicat o cizm dulce ct s-o opresc s se mai vaite. i vidvznd-o cum zcea acolo cu grudele la vedere, m-am ntrebat un moment s o sau s n-o, dar asta avea s fie pentru mai trziu n seara aia. Am fcut apoi curat n cas, i ce horrorshow lovitur ddusem n ast noce, i aveam fiecare cteva pachete din cele mai bune canceroase, i apoi dui am fost, Fra.

    Chiar c era un bastard mare i greu, zicea ntruna Moho. Nu-mi plcea mutra lui Moho, prea murdar i nengrijit, ca un celavek ieit dintr-o btaie, din care chiar ieise, bineneles, dar niciodat nu trebuie s ari cum c ai fi ieit. Cravata arta de parc cineva i-ar fi clcat-o n picioare, mskoaka i fusese smuls i avea mizerie de pe jos pe liofa, aa c l-am tras ntr-o alee i l-am malenki pic curat, nmuindu-ne tatukii n scuipat ca s-l tergem de mizerie. Ca de obicei pentru btrnul Moho. Ne-am ntors skor-rapid la Duke of New York, i dup ceasul meu, nu lipsiserm mai mult de zece minute. Bbutele vrstnice mai aveau nc din berea i scoienii ce le cumpraserm, aa c le-am zis:

    Bun, fetelor, ce mai facei? Au nceput cu vekiul Bine, copii, Dumnezeu s v binecuvnteze, biei", aa c am sunat din colopoel, iar de data asta un alt chelner i-a fcut apariia, i am comandat beri cu rom n ele, eram nsetai, Fra, i orice btrnele puiance ar mai fi dorit. Apoi le-am zis btrnelor babute:

    Aa-i c nu am ieit afar de-aici? Nu-i aa c am fost tot timpul aici? Au priceput mesajul skor-rapid i zic:

    5

  • Sigur, copii. Nu v-am scpat din ochi. Dumnezeu s v binecuvnteze, biei, lund nc o duc.

    Nu c ar fi contat prea mult n realitate. A mai trecut cam o jumtate de or pn cnd milioii au dat un semn de via, i cei care au intrat nu erau dect nite patroci foarte tineri, foarte roz sub lemurile lor mari de polioci. Zice unul:

    Hei, voi, tii ceva despre ce s-a ntmplat la magazinul lui Slouse n seara asta? Noi? zic inocent. De ce, ce s-a ntmplat? Jaf i huliganism. Dou spitalizri. Pe unde-ai umblat voi n seara asta? Nu m lua cu tonul sta obraznic, zic. Nu prea mi pas de insinurile astea obraznice. O fire

    bnuitoare se-ascunde sub ele, Fra. Copiii au fost aici toat seara, skncesc btrnele ascuite. Dumnezeu s-i binecuvnteze, nu

    exist biei mai buni i mai generoi ca ei. Chiar c au fost aici tot timpul. Nici c s-au micat. Nu fceam dect s ntrebm, zice cellalt tnr milioi. Trebuie s ne facem slujba cum i-o

    face fiecare. Dar ne-au aruncat o privire obraznic de prevenire nainte s ias. Le-am nsoit ieirea cu un pic de plescit din buze brrrrrrrr. ns pe mine, n ceea ce m privea, m ncerca un pic de dezamgire la cum mergeau lucrurile pe atunci. Chiar c nu aveai cu ce s te lupi. Totul uor ca pup-m-n cur. Dar noaptea nc era foarte, foarte la nceput.

    2

    Cnd am ieit de la Duke of New York am vid-vzut n dreptul vitrinei principale a barului, puter-nic luminat, un btrn piancik bolborosind, beiv adic, dnd drumul la cntecele deocheate ale tailor lui, i din cnd n cnd rgind gr gr, de parc ar fi avut o orchestr mpuit n mruntaiele lui putrede. Dac era o chekstie la care nu puteam rezista, apoi asta era. N-am rbdat niciodat s vd un mujik plin de jeg cum se clatin i borte, beat mort, orici ani ar fi avut, dar mai ales cnd era vstnik de-adevratelea ca sta. Rezema zidul i tzoalele lui erau dezgusttoare, mototolite i n dezordine, acoperite de rahat i noroi i jeg i toate cele. Aa c ne-am dat la el i l-am dobort cu vreo dou trozneli horrorshow, dar el tot mai cnta. Cntecul zicea:

    i m voi ntoarce la iubita mea, la iubita mea,Cnd tu, iubito, vei pleca.

    Dar cnd Moho i-a mai tras vreo doi pumni n botul lui de beivan jegos, n-a mai cntat i a nceput s sknceasc:

    Hai, omori-m, lai nenorocii, i-aa nu mai vreau s triesc, nu ntr-o lume att de mpuit ca asta.

    I-am zis lui Moho s-l lase mai uor, cci pe-atund m interesa uneori s sluesc ce-ar fi avut vreunul din btrnii decrepii de spus despre via i lume. Zic:

    O! i de ce e mpuit?El strig: E o lume mpuit fiindc i las pe tineri s dea n btrni aa cum ai fcut voi, i nu mai exist

    nici lege, nici ordine.Rknea din rsputeri, agitndu-i rukile i chiar ddea un horrorshow cu slovele lui, enervndu-l

    doar chioritul la ciudat pe care-l scoteau kikile lui de parc ceva i se nvrtea nuntru sau de parc un

    6

  • mujik necioplit i-ar fi ntrerupt super-recitalul, aa c btrnul celavekl amenina cu pumnii, strignd: Lumea asta nu mai este pentru btrni, aa c nseamn c nu mi-e fric deloc de voi, puoilor,

    cci snt prea beat ca s mai simt durerea dac m lovii, iar dac m omori nu pot dect s m bucur.Am smehit, am rnjit, dar n-am zis nimic, aa c el mai zice: Ce fel de lume este asta? Oameni pe lun, oameni nvrtindu-se n jurul pmntului ca fluturii n

    jurul lmpii, dar nu se mai d doi bani pe legea pmntului, i nici pe ordine. Aa c n-avei dect s fii ct de ri vrei, huligani lai i mpuii. Apoi ne-a trimis o bezea prrrrr cum le trimiseserm i noi mai devreme milioilor, i continu s cnte:

    O, ar drag, luptat-am pentru tinei pacea i-am adus, i victoria.

    Aa c l-am ncolit cu dragoste, cu rnjete pe liofeele noastre, dar el tot cnta. Apoi l-am trntit cu burta de pmnt i zcea ntins i greu, cnd o porie bun de bere bort iei cu presiune din el. Era dezgusttor, aa c i-am tras o cizm, fiecare cte una, i apoi snge ni, i nu cntec sau vom din botul lui btrn i jegos. i apoi ne-am vzut de drum.

    Cnd am ajuns pe ling Centrala Municipal, am dat de Billyboy i cei cinci gkari ai lui. Cci n zilele alea, Fra, gaka nu era fcut din mai mult de patru sau cinci, le ziceam auto-gti, cci patru numai bine ncpeau ntr-o main, iar ase erau maxim pentru o gak. Uneori, se uneau mai multe bande n micro-malenkie armate pentru marele rzboi de noapte, da' era mai bine s bntui n cele mai mici. Billyboy m bga-n boal numai dac i vidvedeam liofaa lui gras i ncruntat, i ntotdeauna duhnea a prjelni, chiar i cnd era mbrcat cu tzoalele lui cele mai bune, ca acum. Ne-au vidvzut exact cnd i vidvzusem, aa c a urmat o supraveghere tcut din partea amndurora. Urma s fie pe bune, urma s fie curat, urmau s fie iuri, uzii, brite, nu numai pumni i cizme. Billyboy i gkarii lui s-au oprit din treaba pe care tocmai o fceau, adic tocmai erau pe cale s i-o trag unei tinere dievute nlcrimate, de nu mai mult de zece ani, ea skncind ntruna, dar cu oalele nc pe ea, Billyboy innd-o de-o ruka i Leo, aghiotantul lui numrul unu, de cealalt. Pesemne c tocmai isprviser partea cu slovele murdare, nainte de a trece la un malenki pic de ultraviolen. Cnd ne-au vidvzut venind, i-au dat drumul micuei puiance hohotinde, cci avea balta broate, iar ea o lu la goan cu picioarele ei slabe i albe n ntuneric, nc vicrindu-se oh, oh, oh". Zic cu un zmbet larg de gkar:

    Mi s fie, nu e sta ieziorul mpuit de Billyboy n prostoan? Ce mai faci, Mria Ta, glaj umflat de ulei ieftin i mpuit? Hai s-i trag una la coaie, dac ai coaie, eunuc flecit ce eti!

    Dup care i-am dat drumul.Eram noi patru contra lor ase, aa cum v spusesem, dar dragul de Moho, cu toat mohoreala lui,

    fcea ct trei n ceea ce privete demena i lupta murdar. Moho avea n jurul pieptului, rsucit de dou ori, o uzia, lan adic, horrorshow de lung, pe care o desfcu i ncepu s-o legene cu gingie n oci sau oci. Pete i Georgie aveau iuri bune i ascuite, dar n ceea ce m privea aveam o super brik tietoare de gtleje, pe care, la vremea aia, puteam s o mnuiesc cu art i strlucire. Aa c ne dratluptam nu n ntuneric, cci luna, cu omuleii ei cu tot, tocmai ieise, iar stelele sclipeau ca nite cuite dornice s ni se alture n lupt. Cu brika mea reuisem s-i despic pn jos tzoalele unuia din gkarii lui Billyboy, cu mult finee, fr s-i ating pielea de sub haine. Cnd s-a trezit gkarul sta al lui Billyboy n toiul luptei despicat ca o pstaie, cu burta goal i cu btrnele lui coaie la vedere, s-a foarte, foarte razdraofticat, agitndu-se, urlnd i, lshd jos garda, i-a fcut loc lui Moho, cu lanul lui uiernd ssssssss, aa c btrnul Moho i-a lnit una drept ntre oci, i gkarul sta al lui Billyboy s-a ndeprtat cltinndu-se i urlnd din rsputeri. Ne descurcam grozav, i n curnd l-am avut pe numrul unu sub clci, orbit cu lanul btrnului Moho, trn-du-se i urlnd ca un animal, dar cu o cizm bine nfipt n ceaf, aa c era

    7

  • mort, mort, mort.Din noi patru, Moho, ca de obicei, a ieit cel mai prost n ceea ce privete aspectul, adic liofaa

    lui era toat nsngerat i tzoalele un dezastru, dar noi, ceilali, eram nc fresh i ntregi. Dar eu l vroiam pe mpuitul la gras de Billyboy, aa c dansam cu brika mea de parc eram un brbier pe puntea unui vas pe o mare foarte agitat, ncercnd s ajung la el cu cteva crestturi pe liofaa lui murdar i unsuroas. Billy-boy avea un noj cu lam lung, dar era un malenki pic prea ncet i greoi n micri, ca s beleasc pe cineva prea tare. i, Fra, chiar c mi plcea s valsez stnga doi trei, dreapta doi trei i hrt obrazul stng, i hrt obrazul drept, dou dre de snge nind n acelai timp n lumina de iarn, cte una de fiecare parte a mistriei lui grase, jegoase i unsuroase. Chiar dac sngele-i curgea iroaie, puteai s vidvezi c lui Billy-boy nici c-i psa, agitndu-se greoi ca un urs gras i jegos i mpungndu-m cu iul lui.

    Apoi am sluit sirenele i am tiut c milioii veneau cu pukoacele scoase pe geamul mainilor, gata s trag. Dievuka aia mic i plngrea sigur le spusese, o cabin de chemat patrocii aflndu-se nu prea departe n spatele Centralei Municipale.

    Pun eu curnd mna pe tine, nu te teme, zic, ap mpuit. S vezi ce frumos o s-i tai eu coaiele.Apoi am ters-o, greu i gfind, cu excepia lui Leo numrul unu, rmas ntins la pmnt, ei la nord

    de ru, iar noi n cealalt parte. Chiar dup prima intersecie era o alee ntunecat i goal, deschis la ambele capete, i ne-am odihnit acolo, gfind din greu, apoi mai ncet i apoi respirnd normal. Era ca i cum te odihneai ntre picioarele a doi muni terifiani i super enormi, adic cele dou blocuri, i n ferestrele tuturor apartamentelor vidvedeai ceva ca o lumin albastr dansnd. Trebuie s fi fost teleurile. Ast sear ddeau ceea ce ei numeau un spectacol mondial, nsemnnd c acelai program putea fi vidvzut de tot mapamondul, adic mai ales de liudii de vrst medie i din clasa de mijloc. i Fra, pun pariu c sigur era vreun celavek mare, faimos, stupid pe post de comic sau un cntre negru, i totul era vrsat de tele-sateliii speciali n spaiu. Am ateptat trgndu-ne sufletul pn am sluit sirenele milioilor ndreptndu-se ctre est i atunci am tiut c eram n siguran. Numai dragul de Moho nc se holba cu botul cscat la stele i planete i la lun ca un copil care nu mai vzuse aa ceva, i zice:

    M ntreb ce-o fi pe ele. Oare cum o fi acolo sus pe o chestie din asta?i trag un cot i zic: O, tu, glupi bastard! Nu mai chibzui asupra lor. Ce s fie, via ca aicea jos, cu unii care

    primesc cuite i cu alii care le dau. i acum nocia este nc molodo-jun, aa c s ne vedem de drum, Fra.

    Ceilali au smehit, numai dragul de Moho m-a privit cu seriozitate, i apoi din nou la stele i la lun. Aa c am luat-o n jos pe alee, cu televidiile plpind albastru de jur-mprejur. Aveam acum nevoie de o main, aa c am luat-o la stnga, ieind din alee i pe loc am vidvzut c eram n Piaa Priestley, cci am dat cu ochii de statuia de bronz a unui poet btrn cu buza de sus ca o maimu i cu o pip nfipt n botul lui flecit. Cum mergeam spre nord am ajuns la mpuiciunea aia veche de Filmodrom, aproape drpnat, cci nimeni nu se mai ducea pe-acolo n afara unor malciki ca mine i gkarii mei, i noi numai pentru ceva hai sau ceva rzdrenit sau ceva viol n ntuneric. De pe afiele din faa Filmodromului, cu ceva urme de mute pe ele, am vidvzut c era obinuitul super western, cu arhan-ghelii de partea US erifului ce-i golea ncrctoarele de ase focuri n hoii de vite, legiuni ale Rului, genul de chekstie hoii-i-varditii, difuzat de Stat n zilele alea. Mainile parcate lng sinema nu erau cine tie ce, chekstii mai mult sau mai puin rablagite n cea mai mare parte, dar am vzut un Durango 95 mai nou care mai c ar fi mers. Georgie avea pe inelul lui de chei o pluri-cheie, cum i se zicea, aa c ne-am mbarcat pe loc Moho i Pete n spate, trgnd cu distincie din canceroasele lor i eu i-am dat cheie i motorul vibra ceva de horrorshow, fiori de plcere vibrndu-i i ie prin pntece. Am apsat pedala acceleraiei cu a mea noga, am dat cu spatele cu gingie, i nimenea nu ne-a vzut cnd am

    8

  • luat-o din loc.Am bntuit un pic pe la periferie, bgnd groaza n oldecii i zunele ce ndrzneau s traverseze,

    plus ceva zig-zaguri printre me i alte cele. Am luat-o apoi spre vest. Nu era prea mult trafic, aa c mi-am nfipt noga pn n podea, iar Durango 95 nghiea kilometri ca pe spaghete. n curnd aprur pomi de iarn i ntuneric, Fra, un ntuneric ca la ar, i la un moment dat n lumina farurilor, am dat peste o dihanie cu un bot cu coli mrind, care schelli cnd am luat-o n plin, i btrnul Moho, pe scaunul din spate, se stric de rs, h, h, h, la faza asta. Apoi am vzut un june malcik cu uscata lui fcnd fichi-fichi sub un pom, aa c ne-am oprit i am fcut ceva mito de ei, apoi le-am tras la amndoi vreo dou skatoalce, nu prea tari, dar i-am fcut s plng i ne-am crat. Ce cutam noi acum era btrna vizit surpriz. Asta era chiar o chekstie super i ddea sare i piper ultraviolenei. Am ajuns n sfrit la un fel de sat, i chiar la marginea lui era un fel de vilu de una singur cu un pic de grdin n jur. Luna se ridicase bine pe cer, aa c puteam vidvedea cbnua tot mai bine pe msur ce ne apropiam, aa c am pus frn, ceilali trei chicotind ca bezmeticii, i numele de pe poarta chekstiei steia de vil era ACAS, auzi ce nume glupi. Am ieit din main i le-am dat dispoziie gkarilor mei s termine cu chicotitul, cci avem treburi serioase, aa c am deschis poarta cea malenkaia i m-am ndreptat spre ua din fa. Am ciocnit cu gingie, dar n-a venit nimeni, aa c am ciocnit un pic mai tare i de data asta am sluit pe cineva venind, apoi un zvor tras, apoi ua s-a deschis de-o chioap, apoi de-o chioap i ceva, apoi am vidvzut o pereche de oci uitndu-se la mine, dar ua a rmas nchis cu lanul. Da? Cine sntei?" Era un golos de ascuit, dup sunet o dievuk fraged, aa c i-am rspuns ntr-o manier extrem de rafinat, cu golosul unui gentleman adevrat:

    Scuzai-m, doamn, mi pare sincer ru c v deranjez, dar prietenul meu i cu mine fceam o plimbare cnd i s-a fcut dintr-o dat ru i din ce n ce mai ru, i zace n drum ca leinat i geme. Putei fi att de bun s-mi permitei s folosesc telefonul pentru a chema o ambulan?

    Nu avem telefon, mi zice dievuk. mi pare ru, dar nu avem. Va trebui s mergei la altcineva. Din cbnua cea malenkaia slueam un ac ac acacac de la btutul la main al cuiva, i apoi btutul s-a oprit i un golos de celavek ntreb:

    Cine e, drag? Bine, zic, dar putei mcar avea bunvoina s-i dai o can cu ap? Cred c e un fel de criz. Ca

    i cum ar fi trecut printr-un fel de lein.Dievuka avu un moment de ezitare, apoi zice: Ateapt.Dup care se ndeprt i cei trei gkari ai mei s-au dat jos n linite din main, s-au furiat tiptil,

    ceva de horrorshow, punndu-i mkoacele, i mi-am pus-o i eu pe a mea, aa c n-am avut dect s-mi vr btrna ruka i s desfac lanul, cci o nmuiasem pe aceast dievuk cu golosul meu de domn, astfel c nu ncuiase ua aa cum ar fi trebuit s fac, noi nefiind dect nite strini n noapte. Aa c toi patru am nvlit rcnind nuntru, btrnul Moho fcndu-i numrul ca de obicei cu sritul n sus i n jos, cntnd porcrele, i chiar c era o vil malenkaia i drgu, aa s tii. Am intrat smehind n camera n care era lumina aprins, i acolo era dievuka asta ghemuit, o bucic bun i tnr de ascuit, cu nite grude horrorshow, i cu ea era celavekul sta, mujul ei, de asemenea tnr, cu ociki cu ram de baga pe nas, i pe mas era o main de scris i hrtii mprtiate peste tot, dar era i un teanc mic de hrtii cu ceea ce sigur scrisese deja, aa c aveam din nou de-a face cu genul crturar, la fel cu cel pe care-l bumbcisem cu cteva ore nainte, numai c sta era un scriitor, i nu un cititor. Oricum asta nu mai conta acum, cci ne zice:

    Ce e asta? Cine sntei voi? Cum ndrznii s intrai la mine n cas fr voia mea?i n tot timpul sta att golosul, ct i rukile i tremurau. Aa c-i zic: S nu ai niciodat team, cci teama de-i va umple o, inima, frtate, te roag a fi n stare

    9

  • degrab s-o alungi. Apoi Georgie i Pete s-au crbnit n cutarea buctriei, n timp ce dragul de Moho, cu botul lui ct o ur, sttea lng mine ateptnd dispoziii.

    Tu s-mi zici ce e asta, i spun, lund de pe mas teancul de hrtii btute la main, la care mujul cu rame de baga mi zice nervos:

    Exact asta vreau s tiu. Ce e asta? Ce vrei? Ieii afar pn nu v arunc eu.Aa c dragul de Moho, cu masca lui Pibi Shelley, scoase un smehit sonor i ncepu s mrie ca

    un animal. E o carte, zic, e cartea la care tocmai scrii.i golosul mi deveni foarte aspru: ntotdeauna am avut cea mai mare admiraie pentru i de pot scrie cri.M-am uitat la hrtia de deasupra, i acolo era numele PORTOCALA MECANIC i i zic: sta chiar c e un titlu glupi. Cine-a mai auzit vreodat de o portocal mecanic?Aa c am nceput s citesc un malenkipic cam tare, cu un golos numai bun pentru predici de clas: ncercarea de a impune omului, o creatur evolutiv i capabil de tandree, capabil s

    culeag stropii de pe buzele brboase ale Domnului la Judecata de Apoi, ncercarea de a impune, zic, legi i condiii potrivite unei creaii mecanice, iat mpotriva a ce ridic eu condeiul meu ca o spad" la care Moho scoase un plescit din buze; a trebuit s smehiesc i eu.

    Apoi am nceput s fac bucele hrtiile i s le mprtii pe podea, i mujul sta scriitor deveni bezmetic i se ndrept spre mine cu zubii ncletai i galben de furie, cu unghiile gata s m nface ca nite gheare. Aa c era rndul btrnului Moho s-i intre n rol, drept care se porni rnjind i curnd din botul tremurnd al celavekului nir ah-uri i oh-uri, jap jap, nti o stng, apoi o dreapt, iar vekiul nostru gkar iubit, Cel Rou vino roso la cimea i tot aa peste tot, parc livrat de la aceeai mare firm ncepu s curg, ptnd covorul cel frumos i curat i bucelele din cartea lui, pe care eu continuam s o mrunesc, hrt hrt. n tot timpul sta aceast dievuk, nevast iubitoare i credincioas, nghease lng emineu i ncepu dintr-o dat s scoat malenki skncete, numai bune s nsoeasc muzica pumnilor lui Moho. Apoi Georgie i Pete se ntoarser din buctrie mestecnd ceva, i dei aveau nc mkoacele, o puteau face fr probleme, Georgie cu o pulp rece de ceva ntr-o mn i cu o jumate de hleb uns cu un drab de maslo, i Pete cu o sticl de bere cu un guler de spum i cu ruka plin de ceva ce arta ca o tart cu prune. Ddur drumul la h h, h-uri vidvzndu-l pe btrnul Moho dansnd cu pumnii n jurul celavekului scriitor, care puse plaka lui cum c munca de-o via i-a fost distrus, vai, vai, vai-uri curgndu-i din botul turtit i nsngerat, dar h, h, h-urile lui Georgie i Pete erau hhieli cu gura plin i puteai vedea buci din ce aveau n gur. Nu-mi plcea chestia asta, cci era jegoas i bloas, aa c zic:

    Punei jos haleala. Nu v-am dat voie. Punei mna pe celavek i inei-l bine s poa' s vad i s nu se care.

    Aa c au lsat potolul plin de grsime printre hr-tiile care zburau peste tot i au pornit n galop spre celavekul scriitor, ai crui ociki cu rame de baga erau deja spari, dar nc pe nas, i n jurul cruia btrnul Moho nc dansa de se cutremurau bibelourile de pe policioar (aa c le-am mturat dintr-o micare ca s nu se mai cutremure, friorilor), n timp ce-l bumb-cea pe autorul Portocalei mecanice, de-i fcuse liofaa toat un rou, nct prea un soi special de fruct foarte zemos.

    Perfect, Moho, zic. Acum, pentru cealalt chekstie, s ne ajute Bog pe toi. Aa c el fcu pe durul cu dievukua care nc rknea, rknea i rknind se retrgea n patru labe, sta da horrorshow, i i prinse minile la spate, n timp ce eu i rupeam una, alta i celelalte, ceilali continund cu h, h, h-urile, pn cnd nite grude bune i adevrate, chiar de super horrorshow, i-au dat la iveal liofeele lor roz, o, Fra, iar eu m-am descheiat la prohab, gata pentru penetrare, n timp ce o penetram puteam slui strigte de agonie, iar acest nsngerat celavek de scriitor pe care Georgie i Pete l ineau aproape

    10

  • c i ieise din mini, umplndu-ne cu slovele cele mai scrboase pe care le tiam deja i cu altele pe care tocmai le inventase. Dup mine era rndul btrnului Moho, lucru pe care acesta l fcu ntr-o manier slbatico-fornito-iptoare, cu mskoaca lui de Pibi Shelley indiferent la chestia asta, n timp ce o ineam eu acuma. Dup care ne-am schimbat, Moho i cu mine apucndu-l pe zbuciumatul scriitor care deja nu mai lupta, ci doar bolborosea slove aiurea de parc era pe trmul din barul cu lapte i nc ceva, i Pete i Georgie i-au primit i ei poria. Dup care s-a fcut un fel de linite, i noi eram plini de un fel de ur, aa c am zdrobit ce se mai putea zdrobi, main de scris, lamp, scaune, iar Moho, lucru care i era n fire, s-a uurat i tocmai se pregtea i s se cace pe covor, hrtie fiind din belug, dar l-am oprit.

    Afar, afar, afar, afar, am chiuit. Celavekul scriitor i zuna lui nici nu mai contau, nsngerai, sfiai ibiguind. Dar aveau s rmn n via.

    Aa c ne-am urcat n maina care ne atepta i l-am lsat pe Georgie s ia volanul, eu simindu-m un malenki pic cam zguduit, i ne-am ntors n ora, trecnd n drumul nostru peste tot felul de chestii schellitoare.

    3

    Cap compas iehat-am spre ora, Fra, dar chiar la margine, nu departe de Canalul Industrial, cum l numeau ei, am vidvzut cum acul de la benzin i d duhul, aa cum acele de la ha ha ha-urile noastre o fcuser deja, i maina ncepu s tueasc hr hr hr. Nu era chiar motiv de ngrijorare totui, cci albastrul intermitent al unei benzinrii pornit oprit pornit oprit se vedea chiar n apropiere. Chestia era dac s lsm maina s o sobiriasc patrocii sau, noi nc aflndu-ne ntr-o dispoziie de crim i ur, s-i facem un tolkvnt de pe malul vekii grle, pentru un plescit monumental nainte ca noaptea s-i dea duhul. Am ales ultima variant, aa c ne-am dat jos i, fr frne, toi patru i-am dat un tolkvnt pn pe marginea mpuitei leia de ape, ce era un fel de sirop de excremente umane, apoi nc un tolkvnt horrorshow, i drept n ap se duse. A trebuit s ne tragem napoi de frica stropilor mpuii pe oalele noastre, dar bldbc bldbc s-a dus la fund cu graie.

    Drum bun, btrn gkar, strig Georgie, iar Moho s-a simit obligat s ncheie cu un nechezat de clovn Hu hu hu hu". Apoi am luat-o spre gar ca s ajungem n Centru, cum se numea mijlocul oraului. Ne-am luat bilete coreci i politicoi, i am ateptat n linite, ca nite domni pe peron, n timp ce btrnul Moho umplea automatul de haleal, avnd techereaua plin de mruni, gata dac era nevoie s mpart batoanele de ciocolat la cei sraci i flmnzi, chit c nu era nici unul pe-acolo, i apoi btrnul expreso-rapido s-a ivit uiernd, iar noi ne-am urcat n trenul ce arta a fi mai mult gol. Ca s ne umplem cele trei minute de cltorie am fcut un pic de ceea ce ei numeau tapierie, nite guri horrorshow prin care ieeau mruntaiele scaunelor, iar btrnul Moho dnd cu uzia pn cnd geamul se sparse i se mprtie n aerul de iarn, dar toi ne simeam un pic i zdruncinai i obosii i tulburai, cci cheltuisem, Fra, oarece energie n seara asta, i doar Moho, ca un animal clovnesc ce era, se simea voios, dar arta prea plin de mizerie i prea puea a transpiraie, asta fiind o chestie care m scotea din mini la el.

    Am ajuns n Centru i ne-am ntors agale la Lactobarul Korova, toi mergnd un pic ntr-o duuung, ntorcnd spatele la lun i la stele i la becurile de pe stlpi, cci nu eram dect nite malciki n cretere, cu coal n timpul zilei i cnd am intrat la Korova l-am gsit mult mai plin dect l lsasem cu cteva ore mai devreme. Celavekul care btea cmpii pe trmul lui alb plus synthemesc sau ce-o fost, era nc acolo, murmurnd:

    Spiritele morilor din irele de paie hlduie nc de la nceputul vremurilor lui Platon.

    11

  • Pesemne c era la a treia sau a patra porie n seara aia, cci avea aspectul la palid i neomenesc de parc ar fi devenit un obiect i de parc liofaa lui ar fi fost o bucat de cret scobit. Acum zu, dac tot vroia s stea att de mult pe trmul la, trebuia s se duc ntr-unul din separeurile din spate, i nu s stea n salonul din fa, cci aici unii dintre malciki s-ar fi dat un malenki pic la el, dei nu chiar, deoarece erau gealai mai foroi, ascuni la Korova care-ar fi putut pune capt oricrui scandal. Oricum, Moho se nghesui drept n celavekul sta, i cu nechezatul lui de mare clovn ce-i arta podoabele atrnnde, strivi sub sapogul lui mare i murdar piciorul gagiului. Dar celavekul, Fra, avea sonorul out, fiind desprins de propriul su corp.

    Erau ceva nadati, cei mai muli lptind i priznd i miunnd pe-acolo (nadati le spuneam la adolesceni), dar mai erau i civa mai vrstnici, celaveki i zune (dar nu burghezi, nu, niciodat) gavarind i hlizindu-se la bar. Puteai s-i dai seama dup cum erau de brbierii i dup tzoalele de pe umerii lor (pulovre mari i flocoase) c veneau de la ceva repetiie la studiourile TV de dup col. Dievutele care erau cu ei aveau liofeele pline de via i boturi lbrate, foarte roii, artnd o grmad de dini, smehind nainte i nednd doi bani pe lumea asta rea. Apoi discul de la tonomat se porni (era Jonny Jivago, un kotoman rusnac cntnd Only Every Other Day), i n pauz, scurta tcere nainte ca alt melodie s nceap, una dintre dievutele astea foarte blond, i cu un zmbet larg pe botul ei rou i spre patruzeci de ani, a zice dintr-o dat ddu drumul la un tril, doar o msur i jumtate, ca i cum ar fi exemplificat ceva despre care tocmai gavareau, i pentru o secund, Fra, parc o pasre mare ar fi intrat n zbor n Lactobar, i am simit fiecare fir mic de pr cum mi se zbrlete pe tot hoitul, i fiori strecurndu-se ca nite oprle malenkie i ncete prin mine n sus i-apoi din nou njos. Cci cunoteam bucata. Era dintr-o oper de Friederich Gitterfenster, numit Das Bettzeug, i era aia n care ea i d duhul cu gtul tiat, i slovele erau Poate e mai bine aa". Oricum, m-am cutremurat.

    Dar btrnul Moho, de ndat ce-a sluit bucica asta de cntec ca pe o pleac de carne roie aruncat n blidul lui, a i dat drumul la una din vulgaritile lui, care n cazul sta era un fluierat, urmat de un ltrat, urmat de dou degete mpungnd aerul de dou ori, urmate de un nechezat zgomotos de clovn. Am simit cum iau foc i cum mi vine sngele n cap, vidvznd i sluind mitocnia lui Moho, aa c-i zic:

    Nenorocitule! Palavragiu nenorocit i fr maniere.Apoi m-am ntins pe lng Georgie, care sttea ntre mine i groaznicul Moho i i-am ars una lui

    Moho skor-rapid peste bot. Moho nlemni, cu botul cscat, tergndu-i kroviul de pe gube cu ruka lui, uitndu-se uluit cnd la kroviul rou ce iroia, cnd la mine.

    Pentru ce-ai fcut asta? zice cu mutra lui de prost.Nu muli vidvzuser ce-am fcut, i la ia care vidvzuser li se flfia. Staia pornise din nou i

    mergea o chekstie bolnav la chitar electric. i rspund: Pentru c eti un nenorocit fr maniere i srac cu duhul la capitolul conduita n societate,

    fratele meu.Moho arbor o mutr de cine turbat, zicnd: S tii atunci c nu-mi place ce-ai fcut. i nu mai snt fratele tu i nici nu mai vreau s fiu.Scoase apoi o ditamai tatuk plin de muci din buzunar, cu care i cur sngele, nc uimit, tot

    uitndu-se la ea ncruntat, de parc sngele la nu-l merita el, ci ali celaveci. Era ca i cum ar fi cntat cu snge pentru a-i masca mitocnia cu care tratase cntecul dievuki. Dar dievuka aia se hlizea nainte ha, ha, ha cu gkarii ei de la bar, dnd din botul ei rou, cu zubii la vedere, i nici nu bgase de seam mitocnia mpuit a lui Moho. De fapt, eu eram la pe care l deranjase Moho. Zic:

    Dac nu-i place asta i dac nu aia i-ai fi dorit, atunci tii ce ai de fcut, Fra.Georgie interveni tios, fcndu-m s m uit la el: Gata. Hai s nu ncepem.

    12

  • Spune-i asta lui Moho, zic. Moho nu poate s-i triasc toat jznia ca un copil mic.i-i aruncai o privire tioas lui Georgie. Moho zise, acum c roul krovi ncepuse s i se opreasc: De unde i pn unde crede el c poate s-mi dea dispoziii i s m tolkafteasc atunci cnd are

    el chef? O laie, asta-i ce-i spun eu lui, i i fut un lan peste oci ct ai zice pete. Ai grij, zic, ct pot de ncet, cu staia care zglia pereii, i cu celavekul dus cu sorcova de

    lng Moho ipnd din ce n ce mai tare Pogoar-i strlucirea mai aproape, tu, ultoptimatule". Zic: Chiar grij tu s ai, o, Moho, de vrerea-i e n via s mai fii. O laie, zice Moho, fornind, o laie mare i baloaie. N-aveai dreptul s faci ce-ai fcut. M

    nfrunt cu tine la orice or cu lanul sau iul sau brika, nu m tolkafteti tu pe mine fr motiv, s-i intre bine n cap c asta nu i-o nghit.

    Ba eu i-o trag cu iul, de cte ori o ceri, i-am mrit-o napoi.Pete zice: Hai, amndoi lsai-o moart. Nu sntem noi gkari? Nu e corect gkarii astfel s se poarte.

    Uite la malcikii ia cum le curg balele s fac smeh-mito de noi. Nu e cazul s le dm ocazia. Bine, da' Moho trebuie s nvee s-i cunoasc locul. Am dreptate? Stai, zice Georgie. Despre ce ccat de loc vorbeti? n viaa mea n-am auzit c liudi ar trebui s

    nvee s-i cunoasc locul.Pete spune: Adevrul e, Alex, c n-ar fi trebuit s-l tolkafteti pe Moho pe nedrept. i-o zic o dat i gata.

    i-o spun cu tot respectul, da' s tii c daca ai fi dat n mine, mi-ai fi dat socoteal. Nu zic mai mult.i i vr liofaa n paharul cu lapte.Puteam s simt rzdracii din mine, dar am ncercat s nu m art, i zic ct se poate de calm: Un ef trebuie s existe. Disciplin trebuie s fie. Am dreptate?O vorb unul n-a mai skazat, darmite o ncuviinare. Rzdracii grmezi pe dinuntru, dar pe

    afarnu-mai calm. la am fost eu, zic, i nu de ieri, de-alaltieri. Om fi noi toi gcari, dar unul trebuie s

    conduc. Am dreptate? Am dreptate?Parc prudeni, au ncuviinat cu toii. Moho tocmai i usua ultimele urme de krovi. i tot Moho

    fu cel care spuse: Ai dreptate, ai dreptate. Dubiduuub. Poate c sntem cu toii un pic cam obosii. Mai bine s nu

    mai vorbim.Am fost surprins i chiar un malenki pic pugat s-l aud pe Moho gavarind att de nelept. Tot

    Moho zice: Drumul spre pat e l mai bun acum, aa c cel mai bine e s ne ducem acas. Am dreptate?Eram surprins. Ceilali doi ncuviinar da, da, da. Zic: Ai prins pilul la skatoalca peste bot, Moho? Muzica a fost de vin, m nelegi? O iau de

    bezmetik ori de cte ori un celavek, oricare ar fi el, se bag peste o puiank ce cnt. Asta a fost tot. Mai bine hai spre cas, s prindem un pic de spatceamnic, zice Moho. O noapte cam lung

    pentru nite malciki n cretere. Este? Este, ncuviinar i ceilali doi. Zic: Cel mai bine e s ne crm acum acas. Moho chiar c a fcut o sugestiune horrorshow. Deci,

    Fra, dac nu ne vedem n timpul zilei, mine la aceeai or i-n acelai loc? Sigur c da, zice Georgie. E ca i fcut. Poate eu, zice Moho, o s ntrzii un malenki pic. Dar n acelai loc i aproape la aceeai or

    mine cu siguran.i tampona nc guba, dei nu i mai curgea krovi.

    13

  • i, zice, s sperm c nu se va mai gsi nici o puiank s cnte pe aici. Apoi scoase vekiul lui nechezat, un hohoho mare de clovn. Prea a fi prea mohort ca s se mai atace.

    i dui am fost, fiecare pe drumul lui, eu rgind arrrrgh de la coca rece pe care o busem. Aveam la ndemn brika tietoare de gtleje n cazul n care vreunul din gkarii lui Billyboy ar fi miunat pe lng bloc, ateptndu-m, dar i pentru c din cnd n cnd una din bandele sau gruppele sau aikele de atunci era pe picior de rzboi. Locuiam cu tatati i cu mami n apartamentele Blocului Municipal 18A, ntre Kingsley Avenue i Wilsonway. Am ajuns fr probleme la marea u principal, chiar dac am trecut pe lng un tnr malcik cu maele mprtiate, ipnd i skncind, tiat la meserie, i am vzut ici-colo, la lumina becurilor, dre de snge ca nite semnturi, Fra, ale ncierrilor nopii. i-am mai vzut, chiar lng 18A, o pereche de nijni de dievuk, fr ndoial fcut zdrene n aria momentului, Fra. i m-am dus nuntru. n holul de la intrare vekiul, cumintele tablou municipal pe perei celaveci i puiance, plini de sntate, concentrai asupra demnitii muncii, la masa de lucru i la maini, cu nici urm de tzoale pe hoitul lor bine fcut. Dar bineneles c unii din malcikii care locuiau n 18A, dup cum era de ateptat, au nfrumuseat i au decorat menionata mare pictur cu un creion ndemnatic sau un pix, adugnd pr i scule ntrite i baloane cu slove murdare n boturile acestor celaveci i zune complet nagoi (adic goi). M-am ndreptat spre lift, dar nu a mai fost nevoie s aps knopkul electric ca s vd dac merge sau nu, pentru c fusese tolkit ceva de horrorshow n seara asta, uile de metal ndoite, aciune de mare for, ntr-adevr, aa c n-am avut dect s urc zece etaje pe jos. Am njurat i-am gfit urcnd, fiind obosit mai mult n hoit dect n cap. Aveam disperat nevoie de muzic n seara aia, pesemne ntrtat de acea dievuk pe care o auzisem mai devreme cntnd. Doream parc un mare festin nainte ca paaportul s-mi fie vizat, Fra, la frontiera somnului i fanionul vrgat ridicat pentru a m lsa s trec dincolo.

    Am deschis ua de la 10-8 cu propria mea kliuci, i nuntru, n apartamentul nostru malenki, totul era linitit, Ta i Ma demult n lumea somnului, i mami mi lsase pe mas malenkaia mea cin dou hlcue de ceva carne buretoas din conserv, cu o feliutz sau cam aa ceva de hleb cu unt i un pahar de moloko rece. Ha, ha, ha, btrnul moloko fr cuite sau synthemesc sau drencrom n el. Ct de malefic, Fra, putea s mi se par atunci inocentul lapte. Totui, l-am but i-am hpit, cci eram mai flmnd dect crezusem la nceput, i am mai luat i o plcint cu fructe din cmar, vrnd buci din ea n botul meu hmesit. M-am splat apoi pe dini i am plescit din buze, curndu-mi botul cu iazka sau limba, iar apoi m-am dus n cmrua sau denul meu, ca s-mi lepd tzoalele, ceea ce am i fcut. Aici aveam patul meu, staia mea, mndria jznii mele, i discurile mele n dulap i afie i steaguri pe perei, amintiri din viaa mea din coala de corecie, de cnd eram de unsprezece ani, Fra, toate strlucitoare iblazonate cu un nume sau un numr: SOUTH 4; METRO CORSKOL BLUE DIVISION; THE BOYS OF ALPHA.

    Micile difuzoare ale staiei mele erau aranjate de jur-mprejurul camerei, pe tavan, perei, podea, aa c, ntins n pat i sluind muzica, m simeam prins n ochiurile orchestrei. Primul lucru pe care mi-l doream n seara aia era acel concert nou pentru vioar al americanului Geoffrey Plautus, interpretat de Odysseus Choerilos cu Filarmonica Macon (Georgia), aa c l-am luat de unde era pus cu grij, i-am dat drumul i am ateptat.

    i dup aia, Fra, a nceput. O, extaz, extaz i raiul pe pmnt. Stteam ntins nagoi, cu ochii n tavan, golovanul sprijinit pe rukile mele de pe pern, ocii nchii, botul deschis n extaz, sluind uvoiul de sunete fermectoare. O, era splendid i splendoarea ntruchipat. Tromboanele trosneau galben armiu sub patul meu, i n spatele golovanului meu, de trei ori mai argintiu aprins, trompetele, i apoi lng u timpanele rostogolindu-se prin mruntaiele mele, i-apoi din nou afar, zdrobindu-se ca un tunet dulceag. O, era minunea minunilor. i apoi, pasre esut din cel mai rar dumnezeiesc metal sau vin argintiu curgnd pe o nav spaial, unde gravitatea nu mai are sens, vioara solo, deasupra celorlalte

    14

  • coarde, i coardele acelea ca o cuc de mtase n jurul patului meu. Apoi flautul i plicticosul oboi, ca nite viermi fcui parc din platin, n topitura subire, subire de aur i argint. Eram, Fra, n paradis. Ta i Ma, n dormitorul lor de alturi, nvaser s nu mai bat n perete, plngndu-se de ceea ce ei numeau zgomot. i instruisem. Acuma luau somnifere. Poate, tiind ct de mult mi plcea muzica mea de noapte, le i luaser. Cum stteam i slueam, cu ocii strns nchii ca s in nchis extazul care era mai bun dect orice Bog sau Dumnezeu synthemescit, vedeam tablouri ncnttoare. Celaveci ipuiance, tineri i vstnici, ntini la pmnt, implornd iertare, i eu smehiam cu tot botul, nfigndu-mi cizma n liofeele lor. i apoi dievute cu hainele sfiate, proptite n perei, n timp ce eu intram ca o laga n ele, i ntr-a-devr, atunci cnd muzica, de fapt un singur acord, se ridic pe acoperiul celui mai nalt turn al ei, atunci, ntins acolo pe patul meu cu ocii nchii strns i cu ruki sub golovan, m-am rupt, mprocnd i strignd aaaaaah cu tot extazul posibil. i astfel muzica ncnttoare i atinse finalul apoteotic.

    Dup asta, l-am ascultat pe dragul de Mozart, simfonia Jupiter, i alte imagini cu alte liofee venir la rnd s fie zdrobite i strivite, i imediat dup asta m-am gndit c voi mai asculta doar un singur disc nainte s trec frontiera, i vroiam ceva foarte puternic i foarte solid, aa c l-am ales pe J. S. Bach, Concertul Brandenburgic, pentru registrul mediu i jos al coardelor. i, sluind cu o ncntare alta dect nainte, am vzut din nou acel nume pe hrtia pe care o rzdrenisem n seara aia, prea att de demult, n csua aia numit ACAS. Numele era ceva despre o portocal mecanic. Ascultndu-l pe J.S. Bach, am nceput s ponimai ce vroia s zic, i m-am gndit, sluind mai departe splendoarea brun a vekiului maestru german, c mi-a fi dorit s-i fi tolkaftit pe amndoi mai tare i s-i fi sfiat n bucele pe propria lor podea.

    4

    A doua zi diminea m-am trezit, Fra, la o, ora o, o, opt i nc m simeam dur mahmur futut n cur, cu oci ncleiai horrorshow cu clei de somn i m-am gndit s nu m duc la coal. M-am gndit cum s stau un malenki pic mai mult n pat, s zicem o or sau dou, i pe urm s m mbrac frumos i la fix, poate chiar dup un pleosc n baie, s-mi opresc apoi un castron de ceaiok tare i de-adevratelea cu un pic de pine prjit, n timp ce sluesc la radio sau citesc gazetta, adin singurel. i apoi dup prnz poate c, dac voi mai avea chef, m voi itcrbni pe la btrna scul-koal ca s vd ce s-a mai pus la cale n acel mre loc de nvtur glupo-nroad i fr rost. i, Fra, l-am auzit pe tataic-miu boscorodind i tropind i apoi itcrbnindu-se la vopsitoria unde robotea, n timp ce cu un golos extrem de respectuos de cnd m fcusem mare i tare, mama mi spuse:

    E trecut de opt, fiule. Sper c n-o s ntrzii din nou. I-am rspuns: M cam doare golovanul. Mai dorm un pic i o s fiu ca nou.Am sluit un fel de oftat i-mi rspunse: Atunci o s-i pun dejunul n cuptor, biete. Trebuie s m duc i eu acum. Ceea ce era

    adevrat, cci oricine care nu era copil, cu copil sau bolnav trebuia s mearg la robotit. Maic-mea lucra la unul din Centrostate, cum le numeau, aeznd conserve de sup, fasole i alte alea n rafturi. Aa c am sluit-o cum pune o farfurie n cuptor, cum i ncal pantofii i n timp ce i lua haina de dup u ofteaz din nou: Pi, eu m-am dus, biete." Dar eu m pregteam deja s m duc din nou n lumea somnului, ceea ce am i fcut i chiar am avut parte de ceva horrorshow, o sniia bizar i foarte real, l-am visat nu tiu pentru care motiv pe al meu gkar Georgie. n sniia asta era mult mai n vrst, foarte tios i foarte dur, gavarind despre disciplin i supunere i cum toi malcikii la comanda sa trebuiau s sar i s-o ndeplineasc, salutnd cu mna la chipiu de parc erau n armat, i m-am vzut pe mine

    15

  • aliniat ca i ceilali i spunnd da, domnule, nu, domnule i atunci am vidvzut cu claritate c Georgie avea stele pe pleciumeroi i era leit cu un general. Apoi l-a chemat pe btrnul Moho care avea un bici, i Moho era mult mai vrstnik i mai ncrunit, cu civa zubii lips, dup cum s-a vzut cnd a smehit vidvzndu-m, iar apoi al meu gkar Georgie a zis, artnd spre mine: Omul la este plin de jeg pe tzoale din cap pn-n picioare", ceea ce era adevrat. Aa c am skncit: Nu dai, v rog nu dai, Fra", i am nceput s fug. i alergam n zig-zag cu Moho dup mine, scuturndu-i golovanul de-atta smehit, plesnind din sfntul bici, i de fiecare dat cnd m tolkaftea cu biciul sta auzeam un iuiuiuit de sonerie electric, i iuitul sta era i el un fel de durere.

    Aa c m-am trezit skor-rapid, cu inima bum bum bum i bineneles c era o sonerie adevrat rrrr, soneria de la noi de la u. M-am fcut c nu e nimeni acas, dar rrritul una-ntruna pn am auzit un golos strignd prin u:

    Deschide i f-te ncoa', tiu c eti n pat.Am recunoscut golosul pe loc. Era golosul lui P. R. Deltoid (un nrod gliupi, individu'), cel pe

    care ei l numeau Consilierul meu Post-Corecie, un celavek ocupat pn peste cap cu crile lui. I-am strigat vin, vin, vin cu un golos de parc m-ar fi durut ceva, m-am dat jos din pat i, Fra, mi-am pus pe mine un halat din ceva mtase cu modele de metropole pe el. Apoi mi-am vrt ale mele noghi n nite tuflecei de ln finui, mi-am eslat superba podoab i eram gata pentru P. R. Deltoid. I-am deschis i a intrat trindu-i picioarele, ciufulit, cu o apk veche i ponosit pe golovan, cu pelerina murdar.

    O, Alex, biete, mi spune. Adineauri m-am ntlnit cu mama ta. Zicea ceva de o durere undeva. Aa c fr coal azi, nu-i aa?

    De fapt m doare capul ngrozitor, Fra, domnule, i zic cu golosul meu de domn subire. Sper s-mi revin pn dup-mas.

    Sau cu siguran pn disear, nu? zice P. R. Deltoid. Seara e marea distracie, nu-i aa, Alex, biete? ezi, zice, ezi, ezi, de parc el era gazda, iar eu musafirul. i se aez n vekiul balansoar al tatei i ncepu s se legene, de parc de-asta ar fi venit. i zic:

    O ceak de ceaiok clasic, domnule? De ceai, vreau s zic. N-am timp, mi rspunde. i se legna privindu-m pe sub sprncenele ncruntate, de parc ar fi

    avut tot timpul din lume. Chiar n-am timp, zice el prostete.Aa c am pus deoparte ibricul i zic: Crui fapt i datorez aceast deosebit plcere? Este ceva n neregul, domnule? n neregul? zice skor-rapid, iret, uitndu-se la mine ntr-un fel bnuitor, dar continund s se

    legene.Apoi observ o reclam n gazetta care era pe mas o puiank tnr, zmbind apetisant cu

    grudele la vedere i care fcea reclam, Fra, la minuniile plajelor iugoslave. Apoi, dup ce a consumat-o dintr-o nghiitur, mi zice:

    De ce crezi c s-ar fi ntmplat ceva ru? Ai fcut oare ceva ce nu ar fi trebuit s faci? Doar un fel de a zice, domnule, i rspund. Ei bine, spune P. R. Deltoid, i eu i zic doar ca un fel de a zice, ai grij, Alex, puiule, fiindc

    data viitoare, aa cum bine tii, n-o s mai ai parte de coala de corecie. Data viitoare va fi locul cu gratii i praful se va alege de munca mea. Dac n-ai nici o consideraie pentru scrba de tine, atunci mcar ai un pic pentru mine, cci am tras din greu din cauza ta. O bil mare, neagr, crede-m pe cuvnt, pentru fiecare dintre voi pe care nu l-am ndreptat, o recunoatere a eecului pentru fiecare dintre voi care sfrete n gaura cu gratii.

    N-am fcut nimic din ceea ce n-ar fi trebuit s fac, domnule, zic. Milioii nu m au cu nimic la mn, Fra, domnule, vreau s zic.

    Nu m vrji tu cu milioii, zice P. R. Deltoid scrbit, dar nc legnndu-se. Doar pentru c

    16

  • poliia nu a pus nc mna pe tine nu nseamn, dup cum bine tii, c nu ai fcut nimic ru. A fost ceva btaie azi-noapte, nu? Un pic de tmblu cu iuri, lanuri de biciclet i alte alea. Unul dintre prietenii unui anumit grsan a fost luat cu salvarea noaptea trziu de lng Uzina electric i dus la spital, tiat chiar urt, s tii. S-a rostit numele tu. Mie mi-a ajuns la urechi pe cile obinuite. S-au rostit i numele anumitor prieteni de-ai ti. Se pare c a fost o serie de delicte de toate felurile azi-noapte. Bineneles c nimeni nu poate s dovedeasc nimic despre nimeni, ca de obicei. Dar in s te previn, Alex, puiule, i asta pentru c i snt un bun prieten, ca ntotdeauna, singurul om din comunitatea asta bolnav i trist care vrea s te salveze de tine nsui.

    Apreciez toate astea, domnule, zic, credei-m. Sigur c apreciezi, nuuu? pru c mrie. Numai ai grij, att i zic. Noi tim mai mult dect

    crezi tu, Alex, puiule.Apoi mi zice cu un golos plin de amrciune, dar continund s se legene: Ce se ntmpl cu voi toi? Problema asta o studiem i am tot studiat-o n ultima sut blestemat

    de ani, aa cum zic, dar n-am ajuns nc la nici o concluzie. Avei un cmin cald, nite prini buni i iubitori, i avei i ceva minte. E oare un demon care i-a fcut cuib nuntrul vostru?

    Nimeni nu m are cu nimic la mn, domnule, zic. E ceva timp de cnd n-au mai pus milioii grebla pe mine.

    Tocmai asta este ceea ce m ngrijoreaz, oft P. R. Deltoid. Un pic cam de prea mult timp ca s nu mi put. Dup socoteala mea eti pe aproape. sta e motivul pentru care i spun, Alex, puiule, ine-i trompa ta tnr i frumoas departe de mizerie, ca s zic aa. Am fost destul de clar?

    Limpede precum apa unui lac, domnule, zic. Limpede ca un cer senin n plin var. V putei baza pe mine, domnule.

    i i-am servit un zmbet cu zubii la vedere.Dar dup ce s-a uhodit, mi-am fcut o oal de ceaiok beton i am rnjit n mine gndindu-m la

    chekstia asta pentru care P. R. Deltoid i gaka lui i fceau griji. Admit c snt ru, i dac tolkaftesc, crastesc i crestez cu brika plus clasicul viol, i dac snt poprit, ei bine, cu att mai ru pentru mine, Fra, cci o ar nu poate funciona dac fiecare celavek se comport cum am fcut-o eu asear. Aa c dac m vor popri, vor fi trei luni aici, alte ase dincolo, iar apoi, aa cum P.R. Deltoid a fost att de amabil s m previn, data viitoare, n ciuda fragedelor mele primveri, Fra, va veni la rnd lugubra grdin zoologic n persoan, aa c v zic: Avei dreptate, dar e pcat, domnilor, cci eu nu pot suporta s fiu nchis. Aa c n viitorul care acum pare c-i ntinde spre mine braele albe ca zpada i pure precum florile de crin, dac iul nu m va prinde din urm i dac sngele meu nu-i va face num-rul printre fiare contorsionate i parbrize mprtiate pe autostrad, elul meu va fi ca sub nici o form s nu mai fiu poprit vreodat." Ceea ce e doar o vorbrie. Dar, Fra, ce m face s rd ca un malcik ce snt este nvrtitul sta n jurul cozii n cutarea a ceea ce e cauza rului. Nu caut i cauza binelui, aa c de ce ar face invers? Dac liudii snt buni, asta e pentru c le place, i nu o s fiu eu la care o s m pun contra, aa c nu vd motivul s o fac atunci cnd este invers. Iar eu eram starostele celor de pe invers. Mai mult, rutatea aparine individului, lui, ie sau mie, nou nine adin singurei, i individul sta a fost fcut de btrnul Bog sau Dumnezeu n marea sa mndrie i slav. Dar non-individul nu poate avea rul, asta nsemnnd c cei din guvern, judectorii i colile nu-i pot permite rul pentru c nu-i pot permite individualul. i oare istoria noastr modern, Fra, nu e ea povestea unor indivizi bravi i malenkie, luptndu-se cu aceste mari mainrii? S tii c vorbesc serios, Fra. Dar ceea ce fac, fac pentru c mi place.

    Aadar, n dimineaa zmbitoare de iarn, mi beam ceaiokul meu beton cu moloko i lingur dup lingur dup lingur de zahr, mie plcndu-mi foarte sladki, i-am scos din cuptor gustarea pe care btrna i srmana mea mam mi-o gtise. Era doar un ou prjit, i nimic altceva, dar mi-am prjit pine

    17

  • i-am mncat oul cu pine prjit i gem, savurndu-l pe msur ce citeam gazetta. Gazetta era cea obinuit, despre ultraviolen i bnci jefuite i greve i fotbaliti paraliznd de fric pe toat lumea cu ameninarea c nu vor juca smbta viitoare dac nu vor avea indemnizaii mai mari, nite obrznicturi de malciki, asta erau. De asemenea tot mai multe excursii n spaiu i ecrane TV stereo tot mai mari i oferte de cutii cu fulgi de spun gratis n schimbul etichetelor de pe conservele de sup, super ofert valabil doar o sptmn, care m fcea s smehiesc. i mai era un articol mare i baloi despre Tineretul Modern (adic despre mine, aa c mi-am scos plria, rnjind n mine ca un bezmetik), scris de vreun celavek chel i foarte detept. L-am citit cu atenie, Fra, drinkindu-mi ceaiokul n continuare, cup dup can dup ceac, crnnind feliutzele de pine neagr prjit, nmuiate n gemmm i-n ohooou. st celavek savant povestea chekstiile obinuite, despre lipsa de educaie paternal, cum i zicea el, despre criza de profesori super duri care s scoat nite nenorocii de ceretori din amrtenii ia inoceni, fcndu-i s ohohoh implore ndurare. Toate astea erau glupie i m fceau s rd, dar era mito s mergi nainte tiind, Fra, c cineva te ine la curent cu noutile. n fiecare zi aprea ceva despre Tineretul Modern, dar chekstia cea mai tare pe care au avut-o vreodat n btrna gazetta, a fost un articol scris de un preot vrstnik cu o zgard pe post de guler, care zicea c dup prerea lui de specialist i gavarea ca un om al lui Bog, DRACUL ERA MARELE VINOVAT i i fcea loc prin carnea tnr i nevinovat, iar responsabil de lucrul sta era lumea adulilor cu rzboaiele i bombele i toate prostiile lor. Aa c avea toat dreptatea. Aa c tia ce vorbete, ca reprezentant al lui Dumnezeu. Aa c noi, tinerii i inocenii malciki, nu aveam nici o vin. Da, da, da.

    Aa c, dup ce am dat drumul la vreo dou gr gr rgieli din al meu stomac plin i nevinovat, am deschis radioul i am nceput s scot din dulap tzoalele de dup-amiaz. Era un program de muzic, un cvartet de coarde malenki i drgu, Fra, de Claudius Birdman, un tip pe care l tiam bine. i a trebuit s smehiesc n mine cnd mi-am amintit de ce vidvzusem odat ntr-unui din articolele astea despre Tineretul Modern, despre cum Tineretul Modern ar deveni mai bun dac s-ar ncuraja O Real Apreciere a Artelor. Marea Muzic, se zicea, i Marea Poezie ar fi potolit Tineretul Modern i l-ar fi fcut mai civilizat. Civilizat pe oule mele sifilizate. Muzica m face ntotdeauna mai tios, Fra, i m face s m simt ca nsui btrnul Bog, gata s fulger i s trznesc cu celavecii i puiancele skncind sub a mea ha, ha putere. Aa c dup ce mi-am dikisit un pic liofaa i rukile i-am terminat cu mbrcatul (tzoalele mele de dup-amiaz erau genul student: pantaloni albatri clasici, pulovr cu un A de la Alex), m-am gndit c ar fi momentul cel puin s m itkrbnesc pe la disc-butik (c aveam i tieei, buzunarele pline ochi cu denghi) i s vd dac n-am primit demult promisa i demult comandata Beethoven A Noua, stereo (adic Simfonia Coral) nregistrat sub bagheta magic a lui L. Muhaivir cu Falokratica Damnata Orkestra. Aa c, Fra, am purces.

    Ziua era cu totul altceva dect noaptea. Noaptea mi aparinea mie i gtii mele i tuturor celorlali nadati, iar burghezii vrstniki stteau zvorii n spatele uilor, dnd pe gt tirile glupi de la televizor, dar ziua era pentru cei vrstniki i tot ziua prea c snt mai muli milioi sau patroci. Am luat autobuzul de la col pn n Centru, apoi m-am ntors pe jos pn n Taylor Place unde era disc-butikul cruia i fceam favoarea de a-i fi client nepreuit, Fra. Avea un nume glupi MELODIA, dar era un mesto de horrorshow, care de cele mai multe ori punea ruka skor-rapid pe cele mai recente nregistrri. Am intrat nuntru i nu mai erau ali clieni n afar de dou tinere puiance sugnd la ngheata pe b (i notai c era o iarn rece ca dracu), n timp ce treceau n revist cele mai noi discuri pop Johnny Burnaway, Stash Kroh, The Mixers, Lay Quiet Awhile With Ed And Id Molotov i toat gaka. Puiancele astea nu puteau avea mai mult de zece ani, i, la fel ca mine, era clar c se hotrser s-i ia o diminea liber de la btrna scul-koal. Puteai s vidvezi cum i-au imaginat c snt deja nite dievute n toat firea cnd au nceput s se fie la vederea Credinciosului Vostru Povestitor, Fra, cu sutienele umplute cu vat i mnjite cu rou pe gube. M-am dus la tejghea, arbornd zmbetul dinato-politicos pentru btrnul Andy

    18

  • din spatele ei (el nsui ntotdeauna politicos, ntotdeauna de ajutor, un tip super horrorshow, chiar dac era chel i foarte, foarte slab). mi zice:

    Aha, cred c tiu ce vrei. Veti bune, veti bune. A ajuns.i dnd din mini ca un mare dirijor ce ine tempo-ul, se duse s-l aduc. Cele dou tinere puiance

    au nceput s chicoteasc, cum fac toate la vrsta aia, aa c le-am aruncat o kuttur oarecum rece. Andy s-a ntors skor-rapid, fluturnd coperta alb i foarte strlucitoare a celei de-A Noua, care avea pe ea, Fra, liofaa trznet de ncruntat a lui nsui Ludwig van.

    Uite-l, zice Andy. S-l ncercm?Dar eu, lkomindu-m ca naiba, vroiam s m ntorc acas la al meu stereo, s pot s-l sluesc adin

    singurel. Aa c am bgat mna dup denghi ca s pltesc, cnd una dintre puiance mi zice: Ce i-ai luat, Fratelo? Ce scul, ce bascul? Tinerele dievute aveau felul lor propriu de

    gavareal. The Heaven Seventeen? Luke Sterne? Goggly Gogol?i amndou chicoteau, legnndu-se i findu-se. i-n momentul la mi-a trznit prin cap o idee

    care m-a fcut aproape s cad pe spate de agonie i extaz, Fra, aa c n-am putut s respir pentru aproape zece secunde. Mi-am venit n fire, am arborat zubii proaspt splai, i le zic:

    Ce scul avei acas, micile mele surori, pe care s v ascultai trilurile ameite?Cci puteam vidvedea c discurile pe care i le cumpraser erau chekstii dintr-astea pentru

    adolescenii pop fani. Pun pariu c n-avei altceva dect nite prpdite de moriti portative bune pentru picnic.Iar ele au cam pus buza la chestia asta. Haidei cu unchiul, zic, s le ascultai cum trebuie. S auzii trompetele ngereti i tromboanele

    diavoleti. V invit.i le-am fcut o plecciune. Ele au chicotit din nou i una din ele zice: Da' ne e aa de foame! O, dac-am putea s mncm!La care cealalt glsuiete: Da, c bine zice, nu-i aa?Aa c le spun: Hai s ppai cu unchiul. Zicei voi unde.Aa c au nceput s se cread super-sofisticate, ceea ce era chiar patetic, i au nceput s

    vorbeasc cu golosuri de super-lady despre Ritz i Bristol i Hilton i II Ristorante Granturco. Dar le-am oprit cu Haidei dup unchiul", i le-am dus la Pasta Parlour imediat dup col i le-am lsat s-i umple liofeele lor tinere i nevinovate cu spaghete i crnai i cremnit i banana-split i sos de ciocolat fierbinte pn cnd aproape mi s-a fcut ru uitndu-m la ele, eu, Fra, nelund altceva dect o felie de unc rece i un castron plin de chilii cu bulbuci. Cele dou puiance semnau foarte tare, dei nu erau surori. Aveau aceleai idei sau aceeai lips de idei i aceeai culoare de pr ca paiele vopsite. Ei bine, astzi se vor face mari. Astzi va fi o zi de pomin. Fr coal dup prnz, dar ceva educativ, cu Alex pe post de profesor. Numele lor erau, dup cum spuseser, Marty i Sonietta, destul de bezmetikue i supermoderne n felul lor copilresc. Aa c le zic:

    Sigur c da, Marty i Sonietta. E timpul pentru marea audiie. Haidei.Cnd am ieit n strada rece nici nu le trecea prin cap s mearg cu autobuzul, o, nu, ci cu un taxi,

    aa c le-am fcut pe plac, dei rnjind horrorshow n sinea mea i am chemat un taxi din rndul parcat lng Centru. oferul, un celavek vrstnik cu favorii i tzoale foarte murdare, zice:

    Fr distrugeri. Lsai scaunele n pace. Abia au fost retapiate. I-am redus temerile lui stupide la tcere i ne-am ndreptat n grab spre Flatblocul Municipal 18 A, cu cele dou puiance mici i cpoase chicotind i uotind. Aa c, s nu mai lungim vorba, am ajuns, Fra, i le-am condus pn la 10-8, i au gfit i s-au hlizit pn au ajuns sus, iar apoi au zis c le e sete, aa c am descuiat lada cu

    19

  • comori din camera mea i le-am dat la cele dou dievute de zece ani cte un Scoian horrorshow, chiar dac bine completat cu sifon plin de bule. Stteau pe patul meu, nc nefcut, legnndu-i picioarele, smehind i drinknind din cupele cu picior nalt, n timp ce le puneam discurile lor malenkie i patetice la aparatul meu stereo. i drinkneau ca i cum ar fi fost o butur aromat i dulce pentru copii, pus n pahare aurite scumpe, foarte frumoase i ncnttoare. Dar ele i tot ddeau nainte cu oh, oh, oh i ziceau ntruna Super" i Marf" i alte slove ciudate care erau foarte la mod n grupul lor tnr. n timp ce le puneam tot rahatul sta, le-am ncurajat s mai bea un pahar, iar ele n-au avut nimic mpotriv, Fra. Aa c atunci cnd am ajuns s le pun a doua oar fiecare din discurile lor pop patetice (erau dou: Honey Nose", cntat de Ike Yard, i Night After Day After Night", mormit parc de doi eunuci fr coaie, al cror nume l-am uitat), erau aproape de culmea isteriei, aa cum se manifest ea la tinerele puiance, srind prin patul meu, iar eu mpreun cu ele n camer.

    Ce s-a ntmplat de fapt n dup-amiaza aia nu e nevoie s v descriu, Fra, cci v putei imagina i singuri. Alea dou s-au destzolit, tvlindu-se de rs, cci credeau c este cea mai baloaie distracie s-l vad pe btrnul unchi Alex stnd n picioare, gol nagoi, cu o mn n old i cu cealalt mnuind seringa precum un doctor n curul gol, i nepndu-se apoi la modul clasic n a lui ruka pentru a primi infuzia de pisic feroce a junglei. Am scos apoi preafrumoasa A Noua din coperta sa, aa nct Ludwig era i el gol nagoi acum, i am potrivit acul pe ultima parte, care era toat o binecuvntare. i-au nceput contrabaii parc s gavareasc de sub patul meu ctre restul orchestrei, i apoi golosurile de masculi intervenind i spunndu-le tuturor s fie veseli i apoi aria binecuvntat i ncnttoare despre Bucurie, strlucire glorioas a cerurilor, iar apoi i-am simit pe btrnii tigri nhndu-m i ca atare le-am nhat i eu pe cele dou tinere puiance. De data asta nu li s-a mai prut nimic haios i s-au oprit din rknetele de bucurie, i au trebuit s se supun straniilor i ciudatelor dorine ale lui Alexandru cel Mare pe care A Noua i neptura hipo l-au fcut ciudesni i zameceat de minunat i foarte pretenios, o, Fra. Dar amndou erau foarte, foarte bete i cu greu mai simeau ceva.

    Cnd ultima parte s-a terminat pentru a doua oar, cu toate talgerele i strigtele despre Bucurie Bucurie Bucurie Bucurie, cele dou tinere puiance deja nu mai fceau pe marile doamne sofisticate. Parc se treziser dndu-i seama de ce li se fcuse persoanelor lor malenki, spunnd c vor s mearg acas i c eu eram o bestie feroce. Artau ca dup o bitkafteal zdravn, ceea ce chiar primiser, i erau pline de vnti i umflturi. Pi, dac n-au vrut s se duc la coal, oricum trebuiau s-i primeasc poria de educaie. i educaie au primit. Sknceau i i tot ddeau cu oh oh oh-urile, n timp ce-i puneau tzoalele pe ele i ncercau s m nghioldito-mpung cu pumniorii lor mici, aa cum stteam acolo gol nagoi i murdar, cu prul vlvoi, czut lat pe pat. Sonietta cea mic skncea:

    Bestie i animal scrbos. Jeg de om.Aa c le-am lsat s-i strng boarfele i s se care, ceea ce au i fcut, zicnd ceva despre cum

    vor chema patrocii s m prind i tot rahatul de rigoare. Au cobort apoi pe scri, iar eu m-am prbuit n somn, cu Bucuria Bucuria Bucuria Bucuria urlnd tot mai tare i izbindu-se de toi pereii.

    5

    Dar din cauza asta ce s-a ntmplat a fost c m-am trezit trziu, aproape la apte jumtate dup cea-sul meu, i chestia asta s-a dovedit a nu fi prea inteligent. Cci poi vidvedea cu ochiul liber c n lumea asta rea totul se contabilizeaz. Poi ponima c fiecare lucru duce la alt lucru. Da, da, da. Aparatul meu stereo nu mai cnta nici Bucuria, nici I Embrace Ye O Ye Millions, asta nsemnnd c un celavekl oprise, i sta nu putea fi dect fie Ma, fie Ta, cci dup zgomotele pe care le slueamnliving, cling

    20

  • cling-ul farfuriilor i drinknitul ceaiokului din ceti, era clar c amndoi i luau prnzul lor obosit dup ce robotiser, unul la fabric, cellalt la magazin. Bieii btrni. Jalnici vrstnici. Mi-am pus halatul i am ieit, deghizat n fiu unic i iubitor, zicnd:

    Salut, salut, salut la toat lumea. M simt mult mai bine dup ce m-am odihnit toat ziua. Snt gata acum pentru munca de sear, s mai fac i eu un ban.

    Cci asta credeau ei c fceam n zilele alea. Miam, miam, ce ai bun acolo, mami? E i pentru mine?De fapt era ceva ca o plcint ngheat, pe care o dezghea i apoi o nclzea, i nu prea deloc

    apetisant, dar trebuia s zic i eu ceva. Tati mi arunc o privire suspicioas i nu prea ncntat, dar nu-mi spuse nimic, cci era contient c nu ar fi ndrznit, iar mami schi spre mine un surs mic i obosit, de genul oh, tu, fruct al pntecelui meu, unicul meu fiu. Am pornit spre baie n pai de dans, kltindu-m rapid, cci m simeam murdar i lipicios, apoi m-am dus din nou la mine n camer pentru tzoalele de sear. Dup care, strlucitor, pieptnat, periat i n plin splendoare, m-am aezat n faa feliutzei mele de plcint. Tataic-miu mi zice:

    Nu c a vrea s-mi bag nasul, biete, dar unde anume lucrezi tu seara? O, zic eu meterind, de cele mai multe ori treburi ocazionale, ca de exemplu o mn de ajutor.

    Ici i colo, unde se poate.I-am aruncat o kuttur piezi drept ntre ochi, ca i cum i-a fi spus s-i vad de ale lui, c eu

    mi vd de ale mele. N-am cerut niciodat bani, nu-i aa? Nici pentru haine, nici pentru distracii. Aa c de ce

    ntrebi?Tati ncepu s biguie ceva umil i penibil. Iart-m, fiule, zice. Dar uneori m ngrijorez. Uneori am vise. Poi s rzi dac vrei, dar snt

    multe lucruri n vise. Azi-noapte am avut un vis cu tine i nu mi-a plcut deloc. O!Reuise s m interesoveze acum cu visele lui despre mine. Simeam i eu c avusesem un vis, dar

    nu puteam s-mi amintesc exact despre ce era. Da? am zis, i m-am oprit din mestecatul bucii mele de plcint cleioas. Era att de real, zice btrnul. Te-am vzut zrind pe strad, btut de ali biei. Bieii tia erau

    precum bieii cu care obinuiai s te ncurci nainte de a fi trimis la ultima coal de corecie.O!" am rnjit n mine la chestia asta, tataic-miu fiind convins c eu chiar m-am cuminit sau

    creznd c era convins. Dup care mi-am amintit propriul meu vis, care fusese un vis al acelei diminei cu Georgie dnd ordinele lui de general i btrnul Moho smehind fr dini, n timp ce pleznea din bici. Dar mi se spusese odat c visele se ntmpl ntotdeauna pe dos.

    O, nu te ngrijora vreodat' n ceea ce l privete pe unicul tu fiu i motenitor, o, tat al meu, i zic. Tu team s nu ai. El poate singur de grij s i poarte.

    i, continu tati, preai fr aprare, scldat n snge i fr s poi lovi i tu.Era chiar pe dos, aa c am mai avut un rnjet malenki i tcut n mine nsumi, dup care mi-am

    scos toi denghii din tekerea, clincnindu-i n timp ce-i puneam pe faa de mas ptat cu sos. Zic: Uite, tati, nu-i prea mult. E ce-am ctigat asear. Dar poate de-ajuns ca s luai un Scoian mic,

    tu i mama, ntr-un loc ic. Mulam, fiule, zice, dar nu mai ieim prea mult acum. Nu prea avem curajul s ieim, strzile

    snt aa cum snt. Tot felul de huligani i aa mai departe. Oricum, i mulumesc, mine o s aduc acas o sticl de ceva i pentru ea. i strecur tot acest ctig murdar n tekereaua pantalonilor si, n timp ce mama era la kltitul vaselor n buctrie. Aa c am ieit mprtiind de jur mprejur zmbete pline de iubire.

    21

  • Cnd am ajuns la parterul blocului, am fost oarecum surprins. Chiar mai mult dect att. Am rmas blocat i cu botul cscat. Veniser s m ntmpine. M ateptau lng pictura mural municipal, cea care nfia demnitatea nagoi a muncii, toat mzglit, celaveki i zune n fundul gol stnd serioi la roile industriei, dup cum v-am mai spus, cu mizeriile alea desenate de ctre malcikii obraznici ieindu-le din bot. Moho avea n mn ceva mare i gros ca un baton de vopsea de ulei neagr i scria cu el mare de tot slove murdare peste pictura noastr municipal, n timp ce necheza n maniera Moho clasic, adic h, h, h. Dar se ntoarse cnd Georgie i Pete mi semnalar prezena cu saluturi de ntmpinare, artndu-i zubii strlucitori de gkar, i trmbi:

    Iat-l, este aici, ura, iat-l, a sosit!, i schi un soi de piruet greoaie. ncepusem s ne ngrijorm, zice Georgie. Stteam acolo, ateptnd i drinknind btrnul

    moloko cu tiuri, i tu nu mai apreai. Aa c Pete aici de fa i-a nchipuit c poate vreo chekstie sau alta te-a jignit, aa c am venit la reedina ta. Nu-i aa, Pete?

    Exact, zice Pete. Scuz-acuz-jacuzele mele, le rspund eu cu grij. Am avut ceva ca o durere n golovan, aa c a

    trebuit s dorm. Nu m-au trezit cnd le-am spus eu s m trezeasc. n fine, sntem aici, gata pentru ce btrna noce ne va oferi, nuuu?

    Se pare c m molipsisem cu acest nuuu?" de la P. R. Deltoid, Consilierul meu Post-Corecie. Foarte ciudat.

    Ne pare ru c te doare, zice Georgie, fcnd pe comptimitorul. Poate c i-ai folosit golovanul prea mult. Poate ai rcnit ordine i ai cerut disciplin i alte alea. Eti sigur c nu te mai doare? Eti sigur c n-ai fi mai fericit s te ntorci n pat? i schiar cu toii un malenki rnjet.

    Ia vezi! zic. Hai s spunem lucrurilor pe nume. Sarcasmul sta, dac pot s-i spun aa, nu vi se potrivete, micii mei prieteni. Se pare c ai gavarit un pic n linite pe la spatele meu, fcnd mito sau cam aa. Dar pentru c fac parte din gak i snt eful vostru, am cu siguran dreptul s tiu despre ce e vorba, nu? Aa c, Moho, ce vrea s zic rnjetul sta de prost gust de pe faa ta?

    Cci Moho i deschisese botul pentru un soi de smehial bezmetik i mut. Georgie interveni skor-rapid cu replica:

    Gata, nu te mai lua de Moho, Fra. Face parte din noul stil. Noul stil? zic. Cum adic? E clar c ai brfit n stil mare pe la spatele meu. Vreau s sluesc

    amnunte. i mi-am ncruciat rukile, pregtindu-m s ascult, sprijinit confortabil de balustrada rupt i uitndu-m de sus la ei, gak, aa cum singuri i spuneau, cci stteam cu trei trepte deasupra lor.

    Nu te supra, Alex, zice Pete, dar am vrea ca lucrurile s fie ceva mai democratice. i nu s ne spui tu ce s facem i ce s nu facem tot timpul. Asta fr suprare.

    Georgie continu: Nu e vorba de suprare. E vorba despre cine are idei. i care-au fost ideile lui? i n timpul sta

    i inea ocii aintii dispreuitor spre mine. Mruniuri, chekstii malenki, aa ca azi-noapte. Ne-am fcut mari, Fra.

    Mai zicei, spun fr s m mic. Vreau s mai sluesc. Pi, zice Georgie, dac vrei, fie. Am itmiunat, am magazino-crastit i alte alea, i cu ce ne-am

    ales fiecare, n afar de o ruka jalnic de tieei? i cnd colo, numai ce-l auzim pe Will Englezul la kafeneaua Muscleman povestind cum poate el s preia orice i-ar pune un malcik n cap s jefuiasc. Metal strlucitor i pietre preioase, continu el cu privirea aia rece aintit nc asupra mea. Snt muli, muli, muli bani de ctigat, aa zicea Will Englezul.

    Pi, zic eu, foarte calm pe dinafar, dar plin de rzdraci pe dinuntru. De cnd te-nsoeti i te-nvoieti tu cu Will Englezul?

    De azi, de ieri, zice Georgie. M-am tot gndit adin singurel. De exemplu de la Sabatul trecut.

    22

  • Pot s am jznia mea proprie, gkare, nu-i aa?Mi se cam rupea de toate astea, Fra, dar le zic: i ce vei face cu aceti muli, muli, muli denghi sau bani, cum att de coios i numii? Nu

    avei tot ce v trebuie? Vrei o main, v cade din pom. Dac vrei civa poli, i luai, nu? De cnd strdania asta subit de a deveni capitalist mare i umflat?

    Ah, zice Georgie, gndeti i gavareti uneori ca un copil mic.La care Moho ddu drumul la un hu hu hu. n noaptea asta, zice Georgie, o s dm un crast de oameni mari.Se prea aadar c visul meu spusese adevrul. Georgie pe post de general, spunndu-ne ce s

    facem i ce s nu facem, Moho cu biciul ca un buldog fr minte, mrind printre dini. Dar am jucat n continuare cu grij, cu mare, cu cea mai mare grij, i am zis zmbind:

    Grozav. Super horrorshow. Iat-i c au iniiative. i-am fost un bun profesor, aa c ia spune-mi ce ai n cap, Georgie, biatule.

    O, zice Georgie, cu un zmbet iret i viclean, nu crezi c mai nti ar trebui s lum btrnul moloko-plus? Ceva s ne ascut, amice, pe tine mai ales, c noi avem un avans fa de tine.

    Ai gavarit exact ceea ce gndeam, i-am ntors zmbetul. Chiar vroiam s zic s mergem la dragul nostru Korova. Da, da, da. Dup tine, Georgie, puiule.

    i am fcut ceva ca o plecciune adnc, zmbind ca bezmetikul, dargndind cu nfrigurare. Ins pe cnd am ajuns n strad, mi-am dat seama c a gndi e pentru cei fr pic de glagor, n timp ce aceia care au glagor se folosesc de inspiraie i de ce le mai trimite Bog. Iar de data asta, ceea ce a venit n ajutorul meu a fost o muzic ncnttoare. Cci tocmai itinera pe-a-colo o main cu radioul pornit, aa c am putut s sluesc o msur sau dou din Ludwig van (era Concertul pentru vioar, ultima parte). i n momentul la am vidvzut limpede ce aveam de fcut. Aa c zic cu un golos adnc i gros:

    Chiar aa, Georgie, i-am fulgerat n sus i-n jos brika mea cea tietoare de gtleje.Georgie zise: h?, dar scoase skor-rapid iul, lama nind din mner, i iat-ne fa n fa. Btrnul Moho

    zice: Oh, asta nu-i corect, i ddu s-i desfac lanul din jurul taliei, dar Pete i spuse punndu-i

    ruka ferm pe btrnul Moho: Las-i, aa e corect.Aa c Georgie i Al Vostru Prea Umil pornirm s ne dm trcoale cu micri tcute de felin,

    cutnd bree n aprare, cunoscnd fiecare stilul celuilalt un pic prea horrorshow, Georgie fcnd din cnd n cnd fente cu iul lui strlucitor, dei nu le nlnuia prea inteligent. i, n tot timpul sta, liudii treceau pe lng noi i vidvedeau toate astea, dar nu se amestecau, prndu-li-se pesemne o privelite obinuit. Dar dup aceea am numrat adin dva tri i am pornit la atak ak ak cu brika, dei nu la liofa sau la oci, ci la ruka ce inea iul i, Fra, l-a scpat. Da, l-a scpat. i-a scpat iul cu un clincnit pe trotuarul ngheat bocn. Doar i gdilisem degetele cu brika i acum se uita la firul malenki de krovi care devenea tot mai rou n lumina becurilor.

    Iar acum, zic, i eram eu acela care luasem iniiativa, deoarece Pete i dduse lui Moho neleptul soviet de a nu-i descinge uzia din jurul taliei, soviet pe care Moho l ascultase iar acum, Moho, domnia ta i cu mine vom face la fel, ce zici?

    Moho ddu drumul la un Aaaaaah" ca un animal baloi i bezmetik, descolcind lanul din jurul taliei, cu o vitez horrorshow pe care nu puteai s nu o admiri. Acum figura potrivit pentru mine era s m ghemuiesc ca o broasc pentru a-mi apra liofaa i ocii, aa c asta am i fcut, Fra, ceea ce l-a surprins un malenki pic pe btrnul Moho, el fiind obinuit cu jap, jap, jap-ul fa n fa. Trebuie s v spun, totui, c mi-a ars una oribil n spate, nct m ardea bezmetik, dar durerea aia mi spunea s atac

    23

  • skor-rapid o dat pentru totdeauna i s termin cu btrnul Moho. Aa c mi-am nfipt brika n a lui noga stng, n koapsa lui kapsat, spintecnd doi oli de haine, att ct s dau drumul la un malenki strop de krovi, care s-l bezmeticeask de tot pe Moho. Apoi, n timp ce el hu hu hulea ca un cine, am ncercat s aplic acelai stil ca la Georgie, riscnd totul pe o micare sus, piezi i taie i am simit cum brika se nfige destul de adnc n carnea ncheieturii btrnului Moho, care ddu drumul la uzia lui erpuit, smiorcindu-se ca un copil mic. Apoi ncerc s-i sug tot sngele care i curgea din n-cheietur, schellind n acelai timp, i era prea mult krovi de nghiit, aa c a nceput s fac bulbulbulbuci la gur, cel rou nind ca o artezian, o splendoare, dar nu pentru mult vreme.

    Zic: Ok, gak, acum ar cam trebui s tim cum st treaba. Nu-i aa, Pete? Eu n-am spus niciodat nimic, zice Pete. N-am gavarit nici mcar o slov. Vezi c btrnul

    Moho o s moar de ct snge a pierdut. Nici vorb, zic. Se poate muri o singur dat. Moho a murit nainte de a se fi nscut. Kroviul cel

    rou se va opri n curnd. i asta pentru c nu tiasem aa-numitele legturi centrale. Aa c mi scot eu nsumi tatuka mea curat de la tekerea i i nfor cu ea ruka btrnului Moho muribund, care urla i gemea, iar kroviul s-a oprit, Fra, exact aa cum am spus c va face. Aa c acum cred c tiau cine era stpn i conductor, o, srman turm.

    Nu mi-a luat mult s-i potolesc pe aceti doi soldai rnii n cldurica de la Duke of New York, cu nite brandy-uri mari n fa (cumprate cu tieeii lor, cci eu i ddusem pe toi ai mei lui tata) i cu comprese cu tatukele nmuiate n borcanul cu ap. Btrnele puiance cu care fuseserm att de horrorshow asear erau tot acolo i i ddeau nainte cu Mulam, copii" i Dumnezeu s vbinecuvnteze, biei" de parc nu se mai puteau opri, chit c nu mai repetasem samarito-gestul i n seara asta. Dar Pete zise:

    i care mai e viaa voastr, fetelor? i le cumpr bere neagr i sifon, el prnd a fi plin de denghi la tekerea, aa c au continuat mai tare cu ale lor Dumnezeu s v binecuvnteze i s v in sntoi" i N-o s v lsm la greu, biei" i Cei mai buni copii din lume, asta sntei voi".

    Cnd au terminat, i zic lui Georgie: Ne-am ntors de unde am plecat, nu? Exact cum eram nainte i uitm totul, nu-iaa? Aa, aa, aa, zise Georgie.Dar btrnul Moho prea nc zdruncinat i chiar zise: L-a fi putut dovedi cu uzia mea pe bastardul la mare, doar c mi s-apus n cale un celavek, ca

    i cum s-ar fi luptat nu cu mine, ci cu vreun alt malcik. Zic: Ei bine, Georgie, biatule, la ce te-ai gndit? O, zice Georgie, nu ast sear, te rog, nu n asta noce. Cum? Doar eti un celavek mare i puternic, zic, ca noi toi. Nu sntem copii mici, nu-i aa,

    Georgie, biatule? Aa c spune dar ce coptu-ai tu n a ta minte? A fi putut s-i rad una horrorshow peste oci, zice Moho, iar btrnele babute tot i ddeau

    nainte cu Mulam, copii". M gndeam la casa aia, tii? spune Georgie. Cea cu dou becuri afar. Aia cu numele la

    glupi. Ce nume glupi? Mansion sau Mane sau tot aa ceva tmpit. Unde locuiete puianka aia