Charles Perrault

1628 - 1703

BIOGRAFIE Charles Perrault s-a născut la Paris la 12

ianuarie 1628 într-o faimoasă familie burgheză şi a trăit în Franţa în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea.

A fost un important om de stat. S-a ocupat timp de 20 de ani cu politica literară şi artistică la curtea regelui Ludovic al XIV-lea.

În anul 1671 a fost ales membru al Academiei Franceze.

În 1697 publică, sub titlul Poveşti sau basme din trecut, prelucrări după versuri populare, micile capodopere care-i aduc celebritatea mondială.

Viaţa sa plină de realizări în domeniul artistic se sfârşeşte la Paris în ziua de 16 mai 1703.

Scufiţa Roşie

Motanul încălţat

Frumoasa adormită

Cenuşereasa

Frumoasa şi Bestia

Barbă albastră

Piele de măgar

Poveşti ilustrate

Degeţel

Walter Crane

Scufiţa Roşie

Lupul – simbol al lăcomiei, vicleniei, cruzimii şi lipsei de scrupule.

Walter Crane

COPIII PLĂTESC GREŞELILE?

CHIAR ŞI COPIII PLĂTESC GREŞELILE!

MORALA“Vedem aicea cum copiii, deseori,

Şi mai cu seamă tinerele fete

Frumoase, graţioase şi cochete,

Fac rău dacă ascultă de orice trecători,

Şi n-are rost să fim măcar miraţi

Atuncea când de lup ei sunt mâncaţi.

Zic Lupul, fiindcă lupii de pe lume

Nu sunt cu toţii de acelaşi fel:

Există câte unul mai bun decât un miel,

Nezgomotos şi blând, cuminte-anume,

Ce binevoitor şi plin de glume,

Voioasa domnişoarelor pleiadă

O-nsoţeşte-acasă sau pe stradă.

Dar vai, cine nu ştie că aceşti lupi mieroşi

Sunt din întreaga haită, cei mai primejdioşi!”

Warwick Goble

P.J.LYNCH

P.J.LYNCH

Basmul “Frumoasa din pădurea adormită” dezvoltă motivul

destinului necruţător

căruia nici o fiinţă nu i se

poate sustrage.

Edmund Dulac

FridericTheodore Lix

Povestea “Cenuşereasa”

are ca temă triumful cinstei,

sincerităţii şi frumuseţii în ciuda tuturor greutăţilor şi

piedicilor care li se pun în cale de către alţii.

FRUMOASA ŞI BESTIA

Edmund Dulac

BARBĂ ALBASTRĂ

Edmund Dulac

PIELE

DE

MĂGAR

“Când sacrifici

totul virtuţii,

Dumnezeu ştie să te

răsplătească”

Îndemnul zânei:

DEGEŢEL

Morală

Nu au mâhnit pe nimeni copiii numeroşi

Când sunt cu toţii zdraveni, bine făcuţi, frumoşi,

Şi au înfăţişare strălucită;

Dar dacă e vreunul mai slab, tac toţi chitic,

Batjocura de dănsul stă lipită;

Şi totuşi, câteodată, ştrengarul ăsta mic

Familia întreagă o face fericită.