ALIMENTATIA BOLNAVULUI

In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational (I. Gontea).Definitie Alimentatia rationala(stiintifica)=aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala, stare fiziologica O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide (hidrati de carbon) proteinelipide, vitamine, apa si saruri mineraleAlimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare

cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si celorlalte functii -favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave

-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia recidivelor

-consolidarea rezultatelor terapeuticeCalcularea ratiei alimentareDefinitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h .Ratia alimentara se calculeaza in functie de :varsta,sex,greutate corporala,munca prestata,stare de sanatate sau boala;ea trebuie sa corespunda atat cantitativ cat si calitativ;sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului.Ratia alimentara se masoara in calorii.Necesarul caloric/24h se calculeaza in functie de: activitate:

-in repaus absolut-25 calorii/kg corp

-in activitate minima-35-40cal/kg corp

-in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate

-activitate intensa-45-60cal/kg corp varsta:

-plus 20-30%pentru copii

-minus 10-15%pentru varstnici

Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

-1g glucide=4,1calorii

-1g proteine=4,1 calorii

-1g lipide=9,3 caloriiRatia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h).

Echilibrul intre principiile nutritive

-50-55% hidrati de carbon

-10-15% proteine

-30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala:-40% protein de origine animala-60%proteine de origine vegetala

-35%lipide de origine animala-65%lipide de origine vegetala stare de sanatate sau boala

-stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare+30%

-stare febrila necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)

-In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsuriiIntocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentatie zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.

Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentatie la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.Exemplu de foaie de masa

Clinica CHIRURGIE FOAIE DE MASA

Ziua.luna.anul Regim

Nr.portii

Observatii referitoare la hrana din ziua precedenta

Hidric

HidrozaharatSemilichid

Renal

Cardiovascular

Diabet

Mixt

1000calorii

Total

10

10

3

5

5

5

20

2

60

Medic

Asistenta sefa .

Regimurile dieteticeRegimurile dietetic=regimul alimentar al unui bolnav satabilit in functie de boala si de necesitatile sale. Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun :

Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi : - hipocalorice -hipercalorice Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.Regimurile dietetice urmaresc: punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme: regim de crutare a intestinului gros in dizenterie;

regim de crutare a mucoasei bucale stomatita;

regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric;

regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza;

regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta; echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului: in colita de fermentatie regim bogat in proteine; in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati; in insuficienta cardiaca restrictie de lichide compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine: se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante; satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului: in boli infectioase regim bogat in vitamine; afectiuni osoase regim bogat in calciu; in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine; indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali: mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;Regimurile alimentareHidric

Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta

Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si degresate din carne,apa fiarta si racita

Hidro-zaharatIndicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioase Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez Semilichid Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard

Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente lactatIndicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa hemoragie digestiva superioara; alimente permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana Lacto-fainosvegetarian

Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac

Alimente permise:branza de vaci, oua moi, cas,lapte,piureuri de legume, smantana,frisca, fainoase Hepatic Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic

Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi Renal Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala

Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare Cardio-vascularIndicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in a doua saptamana de boala;.alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30gDiabet Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe; necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei Hipocaloric Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala

Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente Modurile de alimentatie a bolnavului

n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:

activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon;

pasiv necesita ajutor; artificial alimentele sunt introduse n organism pe cale artificiala.

Ordinea de servire a mesei :

-se va distribui mai intai regimul comun,apoi regimurile tip si la urma se va dispune aducerea regimurilor individuale-vor lua masa mai intai pacientii care se vor alimenta singuri,apoi cei care necesita ajutor.

Alimentatia activa si pasiva

Obiective

Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea organismului Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si prevenirea cronicizarii unor imbolnaviri

Pregatirea materialelor Vesela si tacamuri;

Cana simpla;

Cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor;

Tava, carucior pentru alimente;

Alimente conform regimului recomandat;

Servetele de masa; 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat

Pregatirea pacientului

Culegera datelor Afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese Posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de repaus Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de alta persoana- pasiv) Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare inainte sau dupa acestea Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa Preferintele alimentare ale pacientuluiPsihicase stimueaza autonomiase explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru evolutia favorabila a boliifizica se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui,se asigura pacientul de ajutor ; se ajuta pacientul sa se spele pe maini se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala: Sezand la masa in salon sau in pat Semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin In decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicatEfectuare: se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon

se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat

se ajuta pacientul sa-si spele mainile poriile aranjate estetic sunt aezate pe mese mici (4 persoane-in sala de mese). se invit pacientii la mas, felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat. nu se ating alimentele cu mna. se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului esthetic pentru alimentarea in salon

se imbraca un halat curat si manusiAlimentarea activ se poate face: n sala de mese,

n salon;

la mas sau la pat.

n salon la mas: -se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi,scuiptori, plosc).-se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas; servirea mesei se face ca si n sala de mese.

n salon, la pat: se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas. se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand se protejeaza enjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala

se ajuta pacientul sa taie alimentele daca este necesar

se observa daca pacientul consum toate alimentele

La pat in decubit lateral stang(daca pacientul este dreptaci) :

-se aseaza bolnavul in decubit lateral stang ,cu capul sprijinit pe o perna

-se spala pe maini

- se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza iar a bolnavului cu un prosop curat-se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului

-se servesc alimentele pe rand,se taie cele solide

-lichidele se servesc in cani special cu cioc sau cu paiul

Alimentarea pasiv - Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai.Scop:vor fi hrnii bolnavii imobilizai, paralizai ,epuizai , adinamici ,n stare grav cu uoare tulburri de deglutiieEfectuare se asezapacientul in pozitie sezand (daca are membrele superioare afectate) sau semisezand (daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava);

se protejaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate;

se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta adaptabila la pat;

asezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica temperatura alimentelor;

se ridica cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si se administreaza supa cu lingura pe jumatate plina;

se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate;

se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie;

se taie alimentele in bucati mici fara a le atinge cu mana;

se incurajeaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila;

se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are tulburari de deglutitie se bserva permanent faciesul pacientuluiIngrijiri dupa tehnica se aseza pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba lenjeria daca este necesar se verifica daca prezinta senzatie de greata;

se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale

Reorganizare se indeparteaza vasele muradare si resturile alimentare;

se aeriseste salonulNotarea procedurii in dosarul de ingrijire

Notati in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate Modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place mancarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente;

Prezinta sete exagerata;

Acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa;

Acuza senzatia de plenitudine;

Refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis;

Recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si dese, in timpul noptii, restrictie alimentare pentru examinarile din zilele urmatoare

Evaluarea eficacitatii proceduriiRezultate asteptate/dorite: Pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator Exprima stare de confort Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut

Rezultate nedorite / Ce faceti Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente;

Cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a mesei, nu-i plac alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isi respecta religia;

Pacientul refuza anumite alimente, acuza greata;

Se consemneaza observatiile si se anunta medicalAlimentarea artificiala Alimentatia artificial= introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale.Se realizeaza prin urmtoarele procedee:

sond gastric sau intestinal

gastrostom

clism

parenteral

Scop:

-hrnirea pacienilor incontieni-cu tulburri de deglutiie

-cu intoleran sau hemoragii digestive

-operai pe tubul digestiv i glandele anexe

-cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

-n stare grav; negativism alimentarAlimentaia enteral

Numele de alimentaie enteralvine din limba greaca: enteron = intes-tine, aadar alimentaia enteralconstn orice formde alimentaie care folosete tractul gastrointestinal. Se poate realiza pe urmtoarele ci:

- sonda gastric: nasogastric, orogastric

- sonda nasoduodenal

- sonda nasojejunal(plasatintraoperator)

- jejunostoma chirurgical

i mai rar prin:

- faringostom

- esofagostom

- gastrostom chirurgical

- P.E.G. (gastrostoma endoscopic percutan)

Alimentarea prin sond gastrica

Materiale

de protecie: alez, prosoape

sterile : sond naso-gastric, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic

nesterile : plnie, tvi renal

bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare caloricaPregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)Execuie

n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500 ml, nclzit la temperatura corpului se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav; sau se introduce ratia zilnica in 4-6 doze, foarte incet, cu aparatul de perfuzie atasat la extremitatea libera a sondei, se verifica viteza de scurgere a picuratorului; nu se va administra mai mult de 200-250 ml intr-o ora; -Ingrijirea pacientului se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda si se inchide sonda intre doua administrari;

se urmareste pacientul pentru a sesiza aparitia greturilor, varsaturilor, balonarii, crampelor, diareei

se indeparteaza sonda cand se termina indicatia de alimentare artificiala, respectand pasii de la tubajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic (2-3 zile - sondele de cauciuc, 4-6 zile sondele de polietilen);

se lasa un interval liber de 6-8 ore pe timpul noptii pana la montarea unei noi sonde, pentru refacerea circulatiei la nivelul mucoasei si, daca nu exista o contraindicatie, se schimba nara;

se mobilizeaza sonda ramasa pe loc pentru a evita lezarea mucoasei;

se verifica daca senzatia de foame a disparut sau a diminuat;Reorganizarea locului de munca se indeparteaza manusile si materialele folosite in containere speciale;

se spala mainile;Notarea procedurii se noteaza procedura si numele celui care a efectuat-o:data, ora, cantitatea si felul alimentelor administrate; reactii adverse, intoleranta (greata, voma)Evaluarea eficacitatii proceduriiRezultate asteptate/dorite: Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda gastric Pacientul este satisfacutRezultate nedorite / Ce faceti: Pacientul prezinta greata, varsaturi Se consulta medicul- poate fi o intoleranta sau o reactie la unele alimente Pacientul prezinta leziuni la nivelul mucoasei nazale si uscaciunea mucoasei bucale-se asigura o buna igiena a cavitatii bucale;se mobilizeaza sonda;se schimba nara dupa asigurarea unui repaus intre indepartarea si repunerea sondei Pacientul prezinta tuse si semne de sufocare-s-a gresit procedura si alimentele au ajuns in caile aeriene- se retrage sonda si se introduce pe cale esofagiana Se anunta medicul pentru a stabili masuri de prevenire a bronhopneumoniei de aspiratie Acordati o atentie deosebita pacientului inconstientRecomandari Sondele de cauciuc pot fi lasate pe loc 2-3 zile, mentinerea lor peste acest termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale Sondele de polietilen pot fi mentinute si tolerate mai mult, pana la 4-7 zile. Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de mai multe ori in cursul zilei, favorizand prin aceasta circulatia sanguina normala la nivelul suprafetelor apasate de ea; La 3-5 zile, sonda trebuie indepartata pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dupa care se va putea reintroduce, insa prin nara de parte opusa. Este important ca alaturi de aportul caloric si vitaminic, pacientul sa primeasca si ratia corespunzatoare de lichide pentru acoperirea necesitatilor hidrice care trebuie calculate exact. Raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat utiliznd vase izotermeAlimentarea prin gastrostom

Gastrostoma =deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii printr-o sond n cazul n care cale esofagian este ntrerupt

-n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd alimentaia artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele vor fi introduse n organism prin gastrostom

-n stom, este fixat o sond prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin plnie-respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n cazul alimentaiei prin sond gastric

-alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie al pacienilor , nclzite la temperatura corpului

-cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml

-dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora

-tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile

-de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i antimicrobian, pansat steril cu pansament absorbant

Alimentarea prin clism

-se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp

-deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotone, substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie

alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol hidratant.

Alimentarea parenteral

Materile necesare-de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;

-pentru dezinfecia tegumentului tip I

-instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea ambalajului, valabilitatea, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense, mnui , tampoane

-alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal

perfuzor = trus de perfuzie pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux

robinete cu dou sau mai multe ci

branul(cateter i.v.)

flutura

benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului

Se face cu substane care:

-Au valoare caloric ridicat

-Pot fi utilizate direct de esuturi

-Nu au proprieti antigenice

-Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz 20% , hidrolizate proteice

Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n care pot fi dizolvate principiile nutritive

Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice

Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h

1