alimentatia naturala

Click here to load reader

Post on 11-Jan-2016

109 views

Category:

Documents

15 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ALIMENTATIA NATURALA. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

  • ALIMENTATIA NATURALA

  • -Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar.-Este unicul aliment adecvat pt. nou-nascutul la termen si sugarul in primele 4-6 luni de viata, fiind perfect adaptat nevoilor nutritive si limitelor fiziologice ale acestei varste.-Superioritatea alimentatiei naturale se datoreaza in primul rand compozitiei laptelui uman, care este perfect adaptat posibilitatilor de digestie si absorbtie ale sugarului, cat si nevoilor de intretinere si crestere.-Este un aliment de mare valoare biologica, continand enzime, anticorpi, vitamine, saruri minerale si oligoelemente.

  • Calitatile majore ale laptelui uman:-asigura o ratie echilibrata in principii nutritive necesare unei cresteri somatice si cerebrale corecte;

    -mare valoare nutritionala prin continutul ridicat de AA esentiali si AG nesaturati; raport optim lactoser/cazeina; raport adecvat Ca/ P;

    -protectie antiinfectioasa si antialergica;

    -adaptare automata la nevoile sugarului;

    -consolidarea legaturii afective dintre mama si copil;

    -implicatii economice importante.

  • Compozitia laptelui uman:

    Compozitia laptelui variaza nu numai intre specii, dar si in cadrul aceleasi specii in functie de unii factori:-stadiul lactatiei;-nasterea prematura;-varsta mamei;-inceputul si sfarsitul unui supt;-necesarul de lapte al sugarului respectiv;-factori individuali / etnici;-factori socio-economici.

  • Stadiul lactatiei

    -in primele 5 zile colostru: proportia de constituienti chimici si imunologici se modifica progresiv spre cea a laptelui matur;modificarile continua lent pana la sfarsitul primei luni de viata, cand secretia lactata se stabilizeaza compozitional.

    -comparativ cu laptele matur: colostrul este mai vascos, mai bogat in proteine si unele minerale, dar mai sarac in lipide, glucide si unele vitamine.

  • -laptele de tranzitie (ziua 6 10): are compozitie intermediara intre colostru si laptele matur;-concentratie mai mare in lactoza, lipide si vitamine din grup B, iar proteinele, majoritatea mineralelor si vitaminele liposolubile sunt mai scazute,

  • Nasterea prematura -influenteaza compozitia laptelui uman prin imaturitatea fiziologica, metabolica, endocrina a glandei mamare; -in primele 15 zile dupa nasterea prematura, laptele contine proteine si lipide cu 15-25%, respectiv 40-50% mai multe decat in laptele secretat dupa nasterea la termen, in timp ce lactoza este mai redusa. -aceste diferente dispar la sfarsitul primei luni de viata.

  • Varsta mamei-volumul secretiei lactate este mai redus la mamele adolescente.

    La aceeasi femeie:variatii pe parcursul zilei si in timpul aceluiasi supt.-lipidele, sodiul, potasiul, fierul = in concentratie mai mare nocturna;-laptele de la inceputul suptului este o secretie apoasa care contine globule lipidice si proteinice care ajung in canalele galactofore; ulterior, continutul in lipide se tripleaza, iar cel proteic creste de 1,3 ori.

    Relatia dintre calitatea dietei materne si secretia lactata nu este inca bine stabilita.

  • Compozitia laptelui uman:-reziduu uscat = 125 140 g/l;-apa = 860 875 g/l;-proteine = 10 g/l: cazeina 4 g/l, proteinele lactoserului 6 g/l (-lactoglobulina 0g/l);-glucide = 70 g/l (lactoza 60 g/l, oligozaharide 10 g/l);-lipide 40 g/l;-saruri minerale 2 2,5 g/l;-oligoelemente;-vitamine.-aport energetic 680 kcal/l.

  • Alaptarea optima presupune:-initierea alaptarii in prima ora de la nastere;

    -alaptarea la cerere, de 8-12 ori/zi, inclusiv noaptea;

    -durata supt = 10-20 min la fiecare san;

    -alaptare exclusiva pana la 4-6 luni;

    -mentinerea alim. la san pana la 12 luni si chiar dupa aceasta varsta.

  • Alimentatia insuficientaSEMNE SIGURE:

    -crestere in G mai putin de 100-200 g/sapt in primul trim. de viata;

    -mictiuni rare, urina concentrata si in cantitate mica.

  • SEMNE POSIBILE-sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului:plange frecvent, mese lungi si dese;-sugar cu scaune rare si consistenta crescuta, in cant. redusa;-la inceputul suptului nu apare lapte la stoarcerea sanului.

  • MODALITATI DE STIMULARE A SECRETIEI LACTATE-alim. echilibrata si consumul a cel putin 2 l lichide/zi de catre mama;-alaptarea frecv. de 8-12 ori/zi, la cerere;-utilizarea de stimulente ale secretiei lactate (ceaiuri galactofore);-aplicarea de comprese calde si umede pe san cu 5 min inainte de alaptare;-masarea usoara a sanilor inainte de supt;-relaxarea mamei.

  • AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE

    -vezi si calitatile majore ale laptelui uman !

    -incidenta mai mica a unor boli de nutritie (diabet zaharat)-incidenta scazuta a eritemului fesier, a enterocolitei ulcero-necrotice, a invaginatiei si obstructiei intestinale;-alaptarea confera mamei protectie impotriva cancerului de san si ovarian;-actiune contraceptiva (amenoreea de lactatie);-reprezinta cea mai buna profilaxie impotriva marasmului, obezitatii infantile, infectiilor, tetaniei neonatale, eczemei, alergiei la laptele de vaca.

  • CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

    Contraindicatii permanente de cauza materna:-septicemie;-tuberculoza activa;-insuficienta renala si cardiaca;-ciroza; hep. virus B;-nevroze, psihoze post-partum;-scleroza in placi;-febra tifoida, malarie;inf. cu CMV;-boli neoplazice;-SIDA.

  • Contraindicatii temporare de cauza materna

    -infectii acute tratate cu antibiotice (Cloramfenicol, Tetraciclina, sulfamide, Nitrofurantoin, Metronidazol);-ragade mamelonare sangerande, mastita;-mameloane ombilicate;-galactoforite, abcese, hipogalactie.

  • Contraindicatii permanente de cauza infantila-intoleranta congenitala la lactoza, galactozemie;-malformatii gura, fren scurt;-dinti congenitali;-corize prelungite (sifilis, difterie).

    Contraindicatii temporare de cauza infantila-hiperbilirubinemie neonatala neconjugata prin inhibitori ai conjugarii;-sugari lenesi / slabi.

  • INCIDENTE ALE ALIMENTATIEI LA SAN

    -hipogalactia;-lactoreea;-flatulenta.

  • ALIMENTATIA ARTIFICIALA

    =alimentatia sugarului cu un alt tip de lapte decat laptele uman (un produs de lapte de vaca) in primele 4 luni de viata, la care trebuie sa se recurga numai in cazul imposibilitatii administrarii laptelui uman.

    Laptele de vaca are o compozitie adaptata nevoilor speciei respective, care nu corespunde nevoilor, posibilitatilor de digestie si excretie ale sugarului.

  • Compozitia laptelui de vaca

    -densitate = 1034; pH = 6,3 6,8, continut hidric 87,5%.-proteine = 34 g/l; asigura 15-20% din valoarea energetica a laptelui; este de 3 ori mai bogat in proteine comparativ cu laptele uman.-glucide = 48 g/l; asigura 29% din valoarea energetica a laptelui.-lipide = 36 g/l (cantitate similara cu cea din laptele uman); asigura 50% din valoarea energetica a laptelui.-saruri minerale= 7-8 g/l.-vitamine hidro- si liposolubile.

  • Microbii laptelui de vaca

    germeni saprofiti : modifica compozitia laptelui de vaca-microbi acidifianti = Streptococcus lactis, lactobacili, Termobacterium bulgaricum;-microbi de putrefactie = Proteus, Enterococcus, Pseudomonas, Bacilus subtilis.germeni patogeni: pot provoca imbolnavirea sugarului-b. Koch, stafilococi, v. febrei aftoase, Campilobacter.

  • Modificarile compozitiei laptelui de vaca-fiind impropriu alimentatiei sugarului , s-a recurs la modificarea compozitiei lui pt. a fi apropiata de cea a laptelui de femeie si adaptata tolerantei digestive a sugarului.MODIFICARI-deshidratare cu transformare in lapte praf, pe cale termica, prin care se obtine sterilizarea si unele transformari fizico-chimice care ii faciliteaza digestia;-reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice;-adaos de glucide;-inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale;-adaos de vitamine si oligoelemente.

  • Laptele crud nu se poate da copiilor deoarece se digera mai greu si contine microbi.

    Sterilizarea LV se face prin procedee casnice (fierbere) sau industriale (pasteurizare).

    -fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in clocot iarna si 10 minute vara, urmata de racire brusca si pastrare la rece; laptele pasteurizat se fierbe inainte de a se administra copilului.

    -pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3 minute la 90) sau joasa (incalzire timp de 30 minute la 65).

  • Produse (formule) de lapte praf*Preparate de inceput-LAPTE ADAPTAT: are o compozitie cat mai apropiata de a laptelui uman si corespunde nevoilor sugarului nascut la termen.-ex: Similac, Humana 1,Nan; -pt. nou-nascut + prematur: Materna 0, Humana 0, Pre-Aptamil;-cu toate imbunatatirile aduse , LP adaptat prezinta inca unele dezavantaje: nivelul proteinelor si sarurilor minerale depaseste laptele matur; fierul nu se absoarbe si favorizeaza cresterea enterobacteriilor; compozitia uniforma a lipidelor nu permite reglarea apetitului; ambalajele sub forma cutiilor din tabla, material plastic, pungi de staniol prezinta risc de toxicitate.

  • -LAPTELE PARTIAL ADAPTAT:-continut proteic si mineral diminuat, raportul cazeina / lactoser si cel dintre aminoacizii sulfurati mai mare decat in laptele uman; adaos de glucide diferite de lactoza si vitamine; substituiri de lipide cu uleiuri vegetale.Ex: Robebi, Milumil, Beba;

    *LP adaptat si partial adaptat se prepara instant, pentru fiecare masa, prin resuspendare in apa sterila.

  • LAPTE PRAF MODIFICAT:

    -este preparat din lapte de vaca diluat, cu adaos de zaharoza, amidon, vit. B1;

    -aceste formule prezinta cantitatea de proteine, minerale si lipide redusa fata de compozitia LV.-ex: Gluvilact, Glucolact.

    -prepararea LP modificat se face prin resuspendare in apa si apoi se fierbe cateva minute, pt. amidonul din compozitie.

  • LAPTE PRAF CONVENTIONAL:

    -prezinta compozitia LV cu unele imbunatatiri rezultate din procesul tehnologic de fabricare in sensul incarcarii reduse cu germeni, a coagularii proteinelor, a omogenizarii lipidelor.

    -se prepara prin resuspendare in mucilagiu de orez si necesita zaharare 5%.

    -se admin. in concentratie de:-8% - nou-nascut;-10% -sugar 1-4 luni;-12-14% (integral) dupa 4 luni.

  • In functie de varsta si starea de sanatate:Formule de start

    -indicate pt sugarii normoponderali cu varsta 0-4 luni.

    -formule speciale pt prematuri.

  • *Preparate de continuare

    -sunt destinate sugarilor cu varsta intre 4 12 luni.-se folosesc ca parte din alimentatia diversificata, corespunzand particularitatilor fiziologice ale acestei varste;-maturarea enzimelor digestive si a capacitatii de concentrare a rinichilor permite o compozitie mai larga a laptelui de continuare.-glucidele laptelui de continuare sunt putin fermentescibile;-deoarece beta-lactoglobulina este in cantitati reduse, laptele de continuare are risc redus de intoleranta;-ex: Lactosan, Lacto II.

  • Formule speciale (dietetice)Cu continut redus de lactoza /total delactozate destinate sugarilor cu intoleranta la alctoza;

    Produse hipoalergenice in care sursa de proteine este modificata (hidrolizat proteic, peptide cu lanturi scurte, cazeina hidrolizata enzimatic) sau inlocuita (proteine din soia).

  • TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

    -include spalarea si sterilizarea tuturor ustansilelor in care se prepara si cu care se administreaza laptele;

    -introducerea LP se face in cantitati mici, progresiv crescute, completand nevoile de lichide cu solutie de glucoza 5%;

    -laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza din biberon, incalzit la 37.

    -se verifica temperatura laptelui prin picurare pe fata anterioara a antebratului.

  • -sugarul se tine in pozitie semisezanda, ca pt. alimentatia la san. -se introduce tetina in gura, biberonul se tine oblic, astfel ca gatul si tetina sa fie pline cu lapte (pt. a limita aerofagia). -orificiul tetinei trebuie sa fie mic, incat la rasturnarea biberonului, laptele sa se scurga in picaturi. -durata alimentatiei variaza in functie de ratie si de vigoarea sugarului.

  • -dupa terminarea mesei sugarul se tine in pozitie verticala pina eructeaza aerul inghitit, iar apoi in decubit lateral-alimentatia din pozitie orizontala favorizeaza producerea otitelor medii prin scurgerea laptelui din din faringe de-a lungul trompei lui Eustachio.

    -imediat dupa alimentatie biberoanele se clatesc cu apa si se pastreaza in apa pana la sterilizare.

  • STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA

    -ratia sugarului alimentat artificial trebuie sa asigure nevoile calorice si de lipide care se cuvin la greutatea sa, respectand concentratia laptelui corespuzatoare varstei.

    -alegerea produsului de lapte adecvat varstei se face in ordinea: lapte adaptat, partial adaptat, modificat sau conventional.

  • -la stabilirea ratiei trebuie respectate urmatoarele reguli: *sa se asigure caloriile necesare cu un surplus de 10 kcal/kgc/zi; *cant. de lapte sa nu depaseasca 700 ml/zi, iar aportul de lichide sa fie de 1000 ml/zi. *la schimbarea preparatului de lapte sau la cresterea concntratiei, noul preparat sa se introduca in cantitati progresiv crescande.

  • INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA

    -anorexia: este consecinta compozitiei uniforme a lipidelor in cursul mesei. Impune marirea intervalului dintre mese si eventual administrarea unui lapte acidulat.

    -subalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei necorespunzatoare pt. greutatea sau varsta sugarului.

    -supraalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei prea mari a laptelui praf.

    -colici abdominale

    -intoleranta la LV.

  • ALIMENTATIA MIXTA

    -consta in adaugarea la laptele uman a unui preparat artificial de lapte (de preferinta adaptat).-este de dorit ca in primele 4 luni sugarul sa fie alimentat exclusiv natural.-se va recurge la alimentati mixta daca nou-nascutul nu depaseste greutatea de la nastere dupa 15-20 zile de viata si, ulterior, sporul ponderal este mai mic de 150 g/saptamana si aceasta crestere neprospera nu are alte cauze decat cele alimentare.

  • -2 metode: complementara + alternativa.

    METODA COMPLEMENTARA se foloseste in caz de hipogalactie reala: copilul va fi pus sa suga la ambii sani si se va completa cu lapte praf pana la acoperirea ratiei alimentare pe masa.

  • -aceasta metoda se practica la prematuri si malnutriti la care nevoile de proteine nu pot fi acoperite de laptele matern. -metoda este fiziologica, mentine stimulul secretiei lactate prin suptul regulat cu evacuarea completa a glandelor mamare si ofera ameliorarea digestiei laptelui de vaca prin aportul de enzime din laptele uman.

  • METODA ALTERNATIVA se practica prin alternarea supturilor cu unele mese de lapte praf,cand mama lipseste de acasa.

    -are dezavantajul realizarii unor distante mari intre supturi, care determina stagnarea laptelui in sani si diminuarea secretiei lactate.

    -pt. a mentine secretia lactata mai mult timp, laptele praf se va administra cu lingurita (pt. a evita intarcarea spontana, chiar si in cazul tetinelor cu orificii fine).

  • Stabilirea ratiei in alimentatia mixta

    -ratia trebuie sa asigure nevoile de lichide si energetice corespunzatoare greutatii sugarului, iar laptele praf sa fie in concentratie corespunzatoare varstei.

    -rezultatele alim. mixte sunt superioare alim. artificiale si apropiate alim. naturale.Ele depind de ponderea laptelui uman in ratie.

    -o crestere buna se obtine daca laptele praf reprezinta cel mult 1/3 din ratia sugarului.

  • ALIMENTATIA DIVERSIFICATA

    Diversificarea alimentatiei = trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la un regim alimentar variat in care alaturi de lapte, sugarul primeste si alimente nelactate, de consistenta solida sau semilichida.

  • MOMENTUL DIVERSIFICARII

    5-6 luni pt sugar alimentat natural / artificial cu formule de lapte;

    4-41/2 luni pt sugar alimentat cu lapte praf conventional / LV.

  • DEZAVANTAJELE INTRODUCERII PRECOCE A ALIMENTELOR SOLIDE -introducerea prea devreme a unor alimente noi gaseste nepregatite functiile digestive pt. prelucrarea lor si functia renala pt. eliminarea unor deseuri. -amilaza pancreatica este absenta in lichidul duodenal in primele 3 luni, limitand capacitatea de digestie a amidonului.

  • -alimentele de natura vegetala si animala contin cantitati crescute de minerale determinand o incarcare renala cu solventi.

    -valoarea nutritionala a proteinelor din cereale este mai scazuta decat cea a laptelui.

    -administrarea de cereale cu gluten inaintea varstei de 4 luni predispune la enteropatie prin sensibilizare la gluten.

    -legumele radacinoase si spanacul pot determina prin continutul crescut in nitrati, aparitia methemoglobinemiei.

    -senzatia de satietate pe care o dau alimentele solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea cantitatii de alimente consumata la o masa.

  • RECOMANDARI IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

    -introducerea unui aliment nou se face numai la sugarul sanatos.

    -alegerea primului aliment solid se individualizeaza in functie de particularitatile de dezvoltare a sugarului.

    -valoarea calorica a preparatului folosit trebuie sa fie de aprox. 65 kcal / 100 g.

    -introducerea alimentului nou se face progresiv, cate 20-30 ml/zi la o masa de lapte, care se reduce treptat pana la inlocuire.

  • -se va introduce un singur aliment pe saptamana. -daca apar tulburari digestive, se intrerupe alimentatia cu preparatul in cauza si se reia dupa cateva zile de la normalizarea tranzitului. -copilul nu va fi fortat sa consume intreaga cantitate oferita. -nu trebuie stimulata obisnuinta pt. gustul dulce.

  • -generalizarea unui aliment care este primit cu placere la toate mesele constituie o greseala care perturba echilibrul nutritional al copilului.

    -sucurile de fructe se administreaza cu lingurita sau cana (folosirea biberonului face sa se retina glucidele in gura carii dentare).

    -nu este necesara o suplimentare medicamentoasa de vitamine decat cea din alimente.

    -cel mai bun criteriu pt. aprecierea succesului in alimentatia diversificata este urmarirea curbelor de crestere si dezvoltare.

  • ALIMENTELE FOLOSITE IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI-legume, fructe, cereale;-carne, ou, produse lactate.

  • Ordinea cronologica de introducere a alimentelor in diversificare -sugar alimentat natural: supa de zarzavat; -sugar alimetat artificial: lapte cu fainos 5% + 5% zahar. -5 luni: se inlocuieste a II-a masa de lapte cu piure de legume + branza vaci; -6 luni: galbenus ou in alternanta cu carnea; -7 luni: ficat pui sau vita in piure de legume;iaurt + biscuiti; -8 luni: mamaliguta + branza;fidea in supa de legume; -10 luni:creier de vita, budinci de gris, papanasi cu branza vaci; -1 an: pilaf de orez, budinca de orez cu fructe, ciorbe acrite cu bors, perisoare de carne.