ALIMENTATIA NATURALAALIMENTATIA NATURALA

-Laptele de mama este alimentul ideal -Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar.pentru sugar.-Este unicul aliment adecvat pt. nou--Este unicul aliment adecvat pt. nou-nascutul la termen si sugarul in primele 4-nascutul la termen si sugarul in primele 4-6 luni de viata, fiind perfect adaptat 6 luni de viata, fiind perfect adaptat nevoilor nutritive si limitelor fiziologice nevoilor nutritive si limitelor fiziologice ale acestei varste.ale acestei varste.-Superioritatea alimentatiei naturale se -Superioritatea alimentatiei naturale se datoreaza in primul rand compozitiei datoreaza in primul rand compozitiei laptelui uman, care este perfect adaptat laptelui uman, care este perfect adaptat posibilitatilor de digestie si absorbtie ale posibilitatilor de digestie si absorbtie ale sugarului, cat si nevoilor de intretinere si sugarului, cat si nevoilor de intretinere si crestere.crestere.-Este un aliment de mare valoare -Este un aliment de mare valoare biologica, continand enzime, anticorpi, biologica, continand enzime, anticorpi, vitamine, saruri minerale si vitamine, saruri minerale si oligoelemente.oligoelemente.

••Calitatile majore ale laptelui uman:Calitatile majore ale laptelui uman:--asigura o ratie echilibrata in principii nutritive asigura o ratie echilibrata in principii nutritive necesare unei cresteri somatice si cerebrale necesare unei cresteri somatice si cerebrale corecte;corecte;

-mare valoare nutritionala prin continutul -mare valoare nutritionala prin continutul ridicat de AA esentiali si AG nesaturati; raport ridicat de AA esentiali si AG nesaturati; raport optim lactoser/cazeina; raport adecvat Ca/ P;optim lactoser/cazeina; raport adecvat Ca/ P;

-protectie antiinfectioasa si antialergica;-protectie antiinfectioasa si antialergica;

-adaptare automata la nevoile sugarului;-adaptare automata la nevoile sugarului;

-consolidarea legaturii afective dintre mama si -consolidarea legaturii afective dintre mama si copil;copil;

-implicatii economice importante.-implicatii economice importante.

Compozitia laptelui uman:Compozitia laptelui uman:

Compozitia laptelui variaza nu numai Compozitia laptelui variaza nu numai intre specii, dar si in cadrul aceleasi intre specii, dar si in cadrul aceleasi specii in functie de unii factori:specii in functie de unii factori:-stadiul lactatiei;-stadiul lactatiei;-nasterea prematura;-nasterea prematura;-varsta mamei;-varsta mamei;-inceputul si sfarsitul unui supt;-inceputul si sfarsitul unui supt;-necesarul de lapte al sugarului -necesarul de lapte al sugarului respectiv;respectiv;-factori individuali / etnici;-factori individuali / etnici;-factori socio-economici.-factori socio-economici.

Stadiul lactatieiStadiul lactatiei

-in primele 5 zile -in primele 5 zile colostru:colostru: proportia de proportia de constituienti chimici si imunologici se constituienti chimici si imunologici se modifica progresiv spre cea a laptelui modifica progresiv spre cea a laptelui matur;modificarile continua lent pana la matur;modificarile continua lent pana la sfarsitul primei luni de viata, cand secretia sfarsitul primei luni de viata, cand secretia lactata se stabilizeaza compozitional.lactata se stabilizeaza compozitional.

-comparativ cu laptele matur: colostrul -comparativ cu laptele matur: colostrul este mai vascos, mai bogat in proteine si este mai vascos, mai bogat in proteine si unele minerale, dar mai sarac in lipide, unele minerale, dar mai sarac in lipide, glucide si unele vitamine.glucide si unele vitamine.

--laptele de tranzitie laptele de tranzitie (ziua 6 –10): are compozitie (ziua 6 –10): are compozitie intermediara intre colostru si laptele matur;intermediara intre colostru si laptele matur;-concentratie mai mare in lactoza, lipide si -concentratie mai mare in lactoza, lipide si vitamine din grup B, iar proteinele, majoritatea vitamine din grup B, iar proteinele, majoritatea mineralelor si vitaminele liposolubile sunt mai mineralelor si vitaminele liposolubile sunt mai scazute,scazute,

• Nasterea prematura

• -influenteaza compozitia laptelui uman prin imaturitatea fiziologica, metabolica, endocrina a glandei mamare;-in primele 15 zile dupa nasterea prematura, laptele contine proteine si lipide cu 15-25%, respectiv 40-50% mai multe decat in laptele secretat dupa nasterea la termen, in timp ce lactoza este mai redusa.-aceste diferente dispar la sfarsitul primei luni de viata.

••Varsta mameiVarsta mamei-volumul secretiei lactate este mai redus la -volumul secretiei lactate este mai redus la mamele adolescente.mamele adolescente.

•La aceeasi femeie:•La aceeasi femeie:variatii pe parcursul zilei si variatii pe parcursul zilei si in timpul aceluiasi supt.in timpul aceluiasi supt.-lipidele, sodiul, potasiul, fierul = in -lipidele, sodiul, potasiul, fierul = in concentratie mai mare nocturna;concentratie mai mare nocturna;-laptele de la inceputul suptului este o secretie -laptele de la inceputul suptului este o secretie apoasa care contine globule lipidice si apoasa care contine globule lipidice si proteinice care ajung in canalele galactofore; proteinice care ajung in canalele galactofore; ulterior, continutul in lipide se tripleaza, iar cel ulterior, continutul in lipide se tripleaza, iar cel proteic creste de 1,3 ori.proteic creste de 1,3 ori.

•Relatia dintre calitatea dietei materne si •Relatia dintre calitatea dietei materne si secretia lactata nu este inca bine stabilita.secretia lactata nu este inca bine stabilita.

Compozitia laptelui uman:Compozitia laptelui uman:-reziduu uscat = 125 – 140 g/l;-reziduu uscat = 125 – 140 g/l;-apa = 860 – 875 g/l;-apa = 860 – 875 g/l;-proteine = 10 g/l: cazeina 4 g/l, proteinele -proteine = 10 g/l: cazeina 4 g/l, proteinele lactoserului lactoserului 6 g/l (6 g/l (-lactoglobulina 0g/l);-lactoglobulina 0g/l);-glucide = 70 g/l (lactoza 60 g/l, -glucide = 70 g/l (lactoza 60 g/l, oligozaharide 10 g/l);oligozaharide 10 g/l);-lipide 40 g/l;-lipide 40 g/l;-saruri minerale 2 – 2,5 g/l;-saruri minerale 2 – 2,5 g/l;-oligoelemente;-oligoelemente;-vitamine.-vitamine.-aport energetic 680 kcal/l.-aport energetic 680 kcal/l.

Alaptarea optima presupune:Alaptarea optima presupune:

• -initierea alaptarii in prima ora de la nastere;

• -alaptarea la cerere, de 8-12 ori/zi, inclusiv noaptea;

• -durata supt = 10-20 min la fiecare san;

• -alaptare exclusiva pana la 4-6 luni;

• -mentinerea alim. la san pana la 12 luni si chiar dupa aceasta varsta.

Alimentatia insuficientaAlimentatia insuficienta• SEMNE SIGURE:

-crestere in G mai putin de 100-200 g/sapt in primul trim. de viata;

-mictiuni rare, urina concentrata si in cantitate mica.

• SEMNE POSIBILE-sugar nesatisfacut la sfarsitul

suptului:plange frecvent, mese lungi si dese;

-sugar cu scaune rare si consistenta crescuta, in cant. redusa;

-la inceputul suptului nu apare lapte la stoarcerea sanului.

MODALITATI DE STIMULARE A MODALITATI DE STIMULARE A SECRETIEI LACTATESECRETIEI LACTATE

-alim. echilibrata si consumul a cel putin 2 l lichide/zi de catre mama;

-alaptarea frecv. de 8-12 ori/zi, la cerere;-utilizarea de stimulente ale secretiei lactate

(ceaiuri galactofore);-aplicarea de comprese calde si umede pe

san cu 5 min inainte de alaptare;-masarea usoara a sanilor inainte de supt;-relaxarea mamei.

AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALEAVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE

-vezi si calitatile majore ale laptelui uman -vezi si calitatile majore ale laptelui uman !!

-incidenta mai mica a unor boli de nutritie -incidenta mai mica a unor boli de nutritie (diabet zaharat)(diabet zaharat)-incidenta scazuta a eritemului fesier, a -incidenta scazuta a eritemului fesier, a enterocolitei ulcero-necrotice, a invaginatiei si enterocolitei ulcero-necrotice, a invaginatiei si obstructiei intestinale;obstructiei intestinale;-alaptarea confera mamei protectie impotriva -alaptarea confera mamei protectie impotriva cancerului de san si ovarian;cancerului de san si ovarian;-actiune contraceptiva (amenoreea de lactatie);-actiune contraceptiva (amenoreea de lactatie);-reprezinta cea mai buna profilaxie impotriva -reprezinta cea mai buna profilaxie impotriva marasmului, obezitatii infantile, infectiilor, marasmului, obezitatii infantile, infectiilor, tetaniei neonatale, eczemei, alergiei la laptele tetaniei neonatale, eczemei, alergiei la laptele de vaca.de vaca.

CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALECONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

•Contraindicatii permanente de cauza •Contraindicatii permanente de cauza materna:materna:-septicemie;-septicemie;-tuberculoza activa;-tuberculoza activa;-insuficienta renala si cardiaca;-insuficienta renala si cardiaca;-ciroza; hep. virus B;-ciroza; hep. virus B;-nevroze, psihoze post-partum;-nevroze, psihoze post-partum;-scleroza in placi;-scleroza in placi;-febra tifoida, malarie;inf. cu CMV;-febra tifoida, malarie;inf. cu CMV;-boli neoplazice;-boli neoplazice;-SIDA.-SIDA.

••Contraindicatii temporare de cauza Contraindicatii temporare de cauza maternamaterna

-infectii acute tratate cu antibiotice -infectii acute tratate cu antibiotice (Cloramfenicol, Tetraciclina, sulfamide, (Cloramfenicol, Tetraciclina, sulfamide, Nitrofurantoin, Metronidazol);Nitrofurantoin, Metronidazol);-ragade mamelonare sangerande, -ragade mamelonare sangerande, mastita;mastita;-mameloane ombilicate;-mameloane ombilicate;-galactoforite, abcese, hipogalactie.-galactoforite, abcese, hipogalactie.

••Contraindicatii permanente de cauza Contraindicatii permanente de cauza infantilainfantila-intoleranta congenitala la lactoza, -intoleranta congenitala la lactoza, galactozemie;galactozemie;-malformatii gura, fren scurt;-malformatii gura, fren scurt;-dinti congenitali;-dinti congenitali;-corize prelungite (sifilis, difterie).-corize prelungite (sifilis, difterie).

••Contraindicatii temporare de cauza Contraindicatii temporare de cauza infantilainfantila-hiperbilirubinemie neonatala neconjugata -hiperbilirubinemie neonatala neconjugata prin inhibitori ai conjugarii;prin inhibitori ai conjugarii;-sugari lenesi / slabi.-sugari lenesi / slabi.

INCIDENTE ALE ALIMENTATIEI LA SANINCIDENTE ALE ALIMENTATIEI LA SAN

-hipogalactia;-hipogalactia;-lactoreea;-lactoreea;-flatulenta.-flatulenta.

ALIMENTATIA ARTIFICIALAALIMENTATIA ARTIFICIALA

=alimentatia sugarului cu un alt tip de lapte =alimentatia sugarului cu un alt tip de lapte decat laptele uman (un produs de lapte de vaca) decat laptele uman (un produs de lapte de vaca) in primele 4 luni de viata, la care trebuie sa se in primele 4 luni de viata, la care trebuie sa se recurga numai in cazul imposibilitatii recurga numai in cazul imposibilitatii administrarii laptelui uman.administrarii laptelui uman.

••Laptele de vaca are o compozitie adaptata Laptele de vaca are o compozitie adaptata nevoilor speciei respective, care nu corespunde nevoilor speciei respective, care nu corespunde nevoilor, posibilitatilor de digestie si excretie ale nevoilor, posibilitatilor de digestie si excretie ale sugarului.sugarului.

••Compozitia laptelui de vacaCompozitia laptelui de vaca

-densitate = 1034; pH = 6,3 – 6,8, -densitate = 1034; pH = 6,3 – 6,8, continut hidric 87,5%.continut hidric 87,5%.--proteineproteine = 34 g/l; asigura 15-20% din = 34 g/l; asigura 15-20% din valoarea energetica a laptelui; este de 3 valoarea energetica a laptelui; este de 3 ori mai bogat in proteine comparativ cu ori mai bogat in proteine comparativ cu laptele uman.laptele uman.--glucideglucide = 48 g/l; asigura 29% din = 48 g/l; asigura 29% din valoarea energetica a laptelui.valoarea energetica a laptelui.--lipidelipide = 36 g/l (cantitate similara cu cea = 36 g/l (cantitate similara cu cea din laptele uman); asigura 50% din din laptele uman); asigura 50% din valoarea energetica a laptelui.valoarea energetica a laptelui.-saruri minerale= -saruri minerale= 7-8 g/l.7-8 g/l.--vitamine hidro- si liposolubilevitamine hidro- si liposolubile..

Microbii laptelui de vacaMicrobii laptelui de vaca

••germeni saprofiti : modifica compozitia germeni saprofiti : modifica compozitia laptelui de vacalaptelui de vaca-microbi acidifianti = Streptococcus -microbi acidifianti = Streptococcus lactis, lactobacili, Termobacterium lactis, lactobacili, Termobacterium bulgaricum;bulgaricum;-microbi de putrefactie = Proteus, -microbi de putrefactie = Proteus, Enterococcus, Pseudomonas, Bacilus Enterococcus, Pseudomonas, Bacilus subtilis.subtilis.•germeni patogeni: pot provoca •germeni patogeni: pot provoca imbolnavirea sugaruluiimbolnavirea sugarului-b. Koch, stafilococi, v. febrei aftoase, -b. Koch, stafilococi, v. febrei aftoase, Campilobacter.Campilobacter.

Modificarile compozitiei laptelui de vacaModificarile compozitiei laptelui de vaca-fiind impropriu alimentatiei sugarului , s-a -fiind impropriu alimentatiei sugarului , s-a recurs la modificarea compozitiei lui pt. a fi recurs la modificarea compozitiei lui pt. a fi apropiata de cea a laptelui de femeie si apropiata de cea a laptelui de femeie si adaptata tolerantei digestive a sugarului.adaptata tolerantei digestive a sugarului.MODIFICARIMODIFICARI-deshidratare cu transformare in lapte praf, pe -deshidratare cu transformare in lapte praf, pe cale termica, prin care se obtine sterilizarea si cale termica, prin care se obtine sterilizarea si unele transformari fizico-chimice care ii unele transformari fizico-chimice care ii faciliteaza digestia;faciliteaza digestia;-reducerea continutului de proteine, electroliti -reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice;si a presiunii osmotice;-adaos de glucide;-adaos de glucide;-inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri -inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale;vegetale;-adaos de vitamine si oligoelemente.-adaos de vitamine si oligoelemente.

••Laptele crud nu se poate da copiilor deoarece Laptele crud nu se poate da copiilor deoarece se digera mai greu si contine microbi.se digera mai greu si contine microbi.

•Sterilizarea LV se face prin procedee casnice •Sterilizarea LV se face prin procedee casnice (fierbere) sau industriale (pasteurizare).(fierbere) sau industriale (pasteurizare).

-fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in -fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in clocot iarna si 10 minute vara, urmata de racire clocot iarna si 10 minute vara, urmata de racire brusca si pastrare la rece; laptele pasteurizat se brusca si pastrare la rece; laptele pasteurizat se fierbe inainte de a se administra copilului.fierbe inainte de a se administra copilului.

-pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3 -pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3 minute la 90°) sau joasa (incalzire timp de 30 minute la 90°) sau joasa (incalzire timp de 30 minute la 65°). minute la 65°).

Produse (formule) de lapte prafProduse (formule) de lapte praf*Preparate de inceput*Preparate de inceput-LAPTE ADAPTAT: -LAPTE ADAPTAT: are o compozitie cat mai are o compozitie cat mai apropiata de a laptelui uman si corespunde apropiata de a laptelui uman si corespunde nevoilor sugarului nascut la termen.nevoilor sugarului nascut la termen.-ex: Similac, Humana 1,Nan;-ex: Similac, Humana 1,Nan; -pt. nou-nascut + prematur: Materna 0, -pt. nou-nascut + prematur: Materna 0, Humana 0, Humana 0, Pre-Aptamil;Pre-Aptamil;-cu toate imbunatatirile aduse , LP adaptat -cu toate imbunatatirile aduse , LP adaptat prezinta inca unele dezavantaje: nivelul prezinta inca unele dezavantaje: nivelul proteinelor si sarurilor minerale depaseste proteinelor si sarurilor minerale depaseste laptele matur; fierul nu se absoarbe si laptele matur; fierul nu se absoarbe si favorizeaza cresterea enterobacteriilor; favorizeaza cresterea enterobacteriilor; compozitia uniforma a lipidelor nu permite compozitia uniforma a lipidelor nu permite reglarea apetitului; ambalajele sub forma reglarea apetitului; ambalajele sub forma cutiilor din tabla, material plastic, pungi de cutiilor din tabla, material plastic, pungi de staniol prezinta risc de toxicitate. staniol prezinta risc de toxicitate.

-LAPTELE PARTIAL ADAPTAT:-LAPTELE PARTIAL ADAPTAT:-continut proteic si mineral diminuat, raportul -continut proteic si mineral diminuat, raportul cazeina / lactoser si cel dintre aminoacizii cazeina / lactoser si cel dintre aminoacizii sulfurati mai mare decat in laptele uman; adaos sulfurati mai mare decat in laptele uman; adaos de glucide diferite de lactoza si vitamine; de glucide diferite de lactoza si vitamine; substituiri de lipide cu uleiuri vegetale.substituiri de lipide cu uleiuri vegetale.Ex: Robebi, Milumil, Beba;Ex: Robebi, Milumil, Beba;

*LP adaptat si partial adaptat se prepara *LP adaptat si partial adaptat se prepara instant, pentru fiecare masa, prin resuspendare instant, pentru fiecare masa, prin resuspendare in apa sterila.in apa sterila.

LAPTE PRAF MODIFICAT:LAPTE PRAF MODIFICAT:

-este preparat din lapte de vaca diluat, cu adaos -este preparat din lapte de vaca diluat, cu adaos de zaharoza, amidon, vit. Bde zaharoza, amidon, vit. B11;;

-aceste formule prezinta cantitatea de proteine, -aceste formule prezinta cantitatea de proteine, minerale si lipide redusa fata de compozitia LV.minerale si lipide redusa fata de compozitia LV.-ex: Gluvilact, Glucolact.-ex: Gluvilact, Glucolact.

-prepararea LP modificat se face prin -prepararea LP modificat se face prin resuspendare in apa si apoi se fierbe cateva resuspendare in apa si apoi se fierbe cateva minute, pt. amidonul din compozitie.minute, pt. amidonul din compozitie.

LAPTE PRAF CONVENTIONAL:LAPTE PRAF CONVENTIONAL:

-prezinta compozitia LV cu unele imbunatatiri -prezinta compozitia LV cu unele imbunatatiri rezultate din procesul tehnologic de fabricare in rezultate din procesul tehnologic de fabricare in sensul incarcarii reduse cu germeni, a coagularii sensul incarcarii reduse cu germeni, a coagularii proteinelor, a omogenizarii lipidelor. proteinelor, a omogenizarii lipidelor.

-se prepara prin resuspendare in mucilagiu de -se prepara prin resuspendare in mucilagiu de orez si necesita zaharare 5%.orez si necesita zaharare 5%.

-se admin. in concentratie de:-se admin. in concentratie de:-8% - nou-nascut;-8% - nou-nascut;-10% -sugar 1-4 luni;-10% -sugar 1-4 luni;-12-14% (integral) – dupa 4 luni.-12-14% (integral) – dupa 4 luni.

In functie de varsta si starea de sanatate:In functie de varsta si starea de sanatate:

• Formule de start

-indicate pt sugarii normoponderali cu varsta 0-4 luni.

-formule speciale pt prematuri.

**Preparate de continuarePreparate de continuare

-sunt destinate sugarilor cu varsta intre 4 – 12 -sunt destinate sugarilor cu varsta intre 4 – 12 luni.luni.-se folosesc ca parte din alimentatia -se folosesc ca parte din alimentatia diversificata, corespunzand particularitatilor diversificata, corespunzand particularitatilor fiziologice ale acestei varste;fiziologice ale acestei varste;-maturarea enzimelor digestive si a capacitatii -maturarea enzimelor digestive si a capacitatii de concentrare a rinichilor permite o compozitie de concentrare a rinichilor permite o compozitie mai larga a laptelui de continuare.mai larga a laptelui de continuare.-glucidele laptelui de continuare sunt putin -glucidele laptelui de continuare sunt putin fermentescibile;fermentescibile;-deoarece beta-lactoglobulina este in cantitati -deoarece beta-lactoglobulina este in cantitati reduse, reduse, laptele de continuare are risc redus de laptele de continuare are risc redus de intoleranta;intoleranta;-ex: Lactosan, Lacto II.-ex: Lactosan, Lacto II.

Formule speciale (dietetice)Formule speciale (dietetice)

• Cu continut redus de lactoza /total delactozate destinate sugarilor cu intoleranta la alctoza;

• Produse hipoalergenice in care sursa de proteine este modificata (hidrolizat proteic, peptide cu lanturi scurte, cazeina hidrolizata enzimatic) sau inlocuita (proteine din soia).

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALETEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

-include spalarea si sterilizarea tuturor -include spalarea si sterilizarea tuturor ustansilelor in care se prepara si cu care se ustansilelor in care se prepara si cu care se administreaza laptele;administreaza laptele;

-introducerea LP se face in cantitati mici, -introducerea LP se face in cantitati mici, progresiv crescute, completand nevoile de progresiv crescute, completand nevoile de lichide cu solutie de glucoza 5%;lichide cu solutie de glucoza 5%;

-laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se -laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza din biberon, incalzit la 37administreaza din biberon, incalzit la 37°.°.

-se verifica temperatura laptelui prin picurare -se verifica temperatura laptelui prin picurare pe fata anterioara a antebratului.pe fata anterioara a antebratului.

• -sugarul se tine in pozitie semisezanda, ca pt. alimentatia la san.

• -se introduce tetina in gura, biberonul se tine oblic, astfel ca gatul si tetina sa fie pline cu lapte (pt. a limita aerofagia).

• -orificiul tetinei trebuie sa fie mic, incat la rasturnarea biberonului, laptele sa se scurga in picaturi.

• -durata alimentatiei variaza in functie de ratie si de vigoarea sugarului.

-dupa terminarea mesei sugarul se tine in -dupa terminarea mesei sugarul se tine in pozitie verticala pina eructeaza aerul inghitit, pozitie verticala pina eructeaza aerul inghitit, iar apoi in decubit lateral-alimentatia din pozitie iar apoi in decubit lateral-alimentatia din pozitie orizontala favorizeaza producerea otitelor medii orizontala favorizeaza producerea otitelor medii prin scurgerea laptelui din din faringe de-a prin scurgerea laptelui din din faringe de-a lungul trompei lui Eustachio.lungul trompei lui Eustachio.

-imediat dupa alimentatie biberoanele se -imediat dupa alimentatie biberoanele se clatesc cu apa si se pastreaza in apa pana la clatesc cu apa si se pastreaza in apa pana la sterilizare.sterilizare.

STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALASTABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA

-ratia sugarului alimentat artificial trebuie sa -ratia sugarului alimentat artificial trebuie sa asigure nevoile calorice si de lipide care se asigure nevoile calorice si de lipide care se cuvin la greutatea sa, respectand concentratia cuvin la greutatea sa, respectand concentratia laptelui corespuzatoare varstei.laptelui corespuzatoare varstei.

-alegerea produsului de lapte adecvat varstei se -alegerea produsului de lapte adecvat varstei se face in ordinea: lapte adaptat, partial adaptat, face in ordinea: lapte adaptat, partial adaptat, modificat sau conventional.modificat sau conventional.

• -la stabilirea ratiei trebuie respectate urmatoarele reguli:*sa se asigure caloriile necesare cu un surplus de 10 kcal/kgc/zi;*cant. de lapte sa nu depaseasca 700 ml/zi, iar aportul de lichide sa fie de 1000 ml/zi.*la schimbarea preparatului de lapte sau la cresterea concntratiei, noul preparat sa se introduca in cantitati progresiv crescande.

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALAINCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA

--anorexiaanorexia: este consecinta compozitiei uniforme : este consecinta compozitiei uniforme a lipidelor in cursul mesei. Impune marirea a lipidelor in cursul mesei. Impune marirea intervalului dintre mese si eventual intervalului dintre mese si eventual administrarea unui lapte acidulat.administrarea unui lapte acidulat.

--subalimentatiasubalimentatia: este consecinta ratiei sau : este consecinta ratiei sau concentratiei necorespunzatoare pt. greutatea concentratiei necorespunzatoare pt. greutatea sau varsta sugarului.sau varsta sugarului.

--supraalimentatiasupraalimentatia: este consecinta ratiei sau : este consecinta ratiei sau concentratiei prea mari a laptelui praf.concentratiei prea mari a laptelui praf.

--colici abdominalecolici abdominale

--intoleranta la LV.intoleranta la LV.

ALIMENTATIA MIXTAALIMENTATIA MIXTA

-consta in adaugarea la laptele uman a unui -consta in adaugarea la laptele uman a unui preparat artificial de lapte (de preferinta preparat artificial de lapte (de preferinta adaptat).adaptat).-este de dorit ca in primele 4 luni sugarul sa fie -este de dorit ca in primele 4 luni sugarul sa fie alimentat exclusiv natural.alimentat exclusiv natural.-se va recurge la alimentati mixta daca nou--se va recurge la alimentati mixta daca nou-nascutul nu depaseste greutatea de la nastere nascutul nu depaseste greutatea de la nastere dupa 15-20 zile de viata si, ulterior, sporul dupa 15-20 zile de viata si, ulterior, sporul ponderal este mai mic de ponderal este mai mic de 150 g/saptamana si aceasta crestere 150 g/saptamana si aceasta crestere neprospera nu are alte cauze decat cele neprospera nu are alte cauze decat cele alimentare.alimentare.

-2 metode: complementara + -2 metode: complementara + alternativa.alternativa.

••METODA COMPLEMENTARA METODA COMPLEMENTARA se se foloseste in caz de hipogalactie reala: foloseste in caz de hipogalactie reala: copilul va fi pus sa suga la ambii sani si copilul va fi pus sa suga la ambii sani si se va completa cu lapte praf pana la se va completa cu lapte praf pana la acoperirea ratiei alimentare pe masa.acoperirea ratiei alimentare pe masa.

• -aceasta metoda se practica la prematuri si malnutriti la care nevoile de proteine nu pot fi acoperite de laptele matern.

-metoda este fiziologica, mentine stimulul secretiei lactate prin suptul regulat cu evacuarea completa a glandelor mamare si ofera ameliorarea digestiei laptelui de vaca prin aportul de enzime din laptele uman.

••METODA ALTERNATIVA se practica prin METODA ALTERNATIVA se practica prin alternarea supturilor cu unele mese de alternarea supturilor cu unele mese de lapte praf,cand mama lipseste de acasa.lapte praf,cand mama lipseste de acasa.

-are dezavantajul realizarii unor distante mari -are dezavantajul realizarii unor distante mari intre supturi, care determina stagnarea intre supturi, care determina stagnarea laptelui in sani si diminuarea secretiei lactate.laptelui in sani si diminuarea secretiei lactate.

-pt. a mentine secretia lactata mai mult timp, -pt. a mentine secretia lactata mai mult timp, laptele praf se va administra cu lingurita (pt. a laptele praf se va administra cu lingurita (pt. a evita intarcarea spontana, chiar si in cazul evita intarcarea spontana, chiar si in cazul tetinelor cu orificii fine).tetinelor cu orificii fine).

••Stabilirea ratiei in alimentatia mixtaStabilirea ratiei in alimentatia mixta

-ratia trebuie sa asigure nevoile de lichide si -ratia trebuie sa asigure nevoile de lichide si energetice corespunzatoare greutatii sugarului, energetice corespunzatoare greutatii sugarului, iar laptele praf sa fie in concentratie iar laptele praf sa fie in concentratie corespunzatoare varstei.corespunzatoare varstei.

-rezultatele alim. mixte sunt superioare alim. -rezultatele alim. mixte sunt superioare alim. artificiale si apropiate alim. naturale.Ele depind artificiale si apropiate alim. naturale.Ele depind de ponderea laptelui uman in ratie.de ponderea laptelui uman in ratie.

-o crestere buna se obtine daca laptele praf -o crestere buna se obtine daca laptele praf reprezinta cel mult 1/3 din ratia sugarului.reprezinta cel mult 1/3 din ratia sugarului.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATAALIMENTATIA DIVERSIFICATA

Diversificarea alimentatiei = trecerea de la Diversificarea alimentatiei = trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la un regim alimentatia exclusiv lactata la un regim alimentar variat in care alaturi de lapte, alimentar variat in care alaturi de lapte, sugarul primeste si alimente nelactate, de sugarul primeste si alimente nelactate, de consistenta solida sau semilichidaconsistenta solida sau semilichida..

MOMENTUL DIVERSIFICARIIMOMENTUL DIVERSIFICARII

• 5-6 luni pt sugar alimentat natural / artificial cu formule de lapte;

• 4-41/2 luni pt sugar alimentat cu lapte praf conventional / LV.

• DEZAVANTAJELE INTRODUCERII PRECOCE A ALIMENTELOR SOLIDE-introducerea prea devreme a unor alimente noi gaseste nepregatite functiile digestive pt. prelucrarea lor si functia renala pt. eliminarea unor deseuri.

• -amilaza pancreatica este absenta in lichidul duodenal in primele 3 luni, limitand capacitatea de digestie a amidonului.

-alimentele de natura vegetala si animala contin -alimentele de natura vegetala si animala contin cantitati crescute de minerale determinand o cantitati crescute de minerale determinand o incarcare renala cu solventi.incarcare renala cu solventi.

-valoarea nutritionala a proteinelor din cereale -valoarea nutritionala a proteinelor din cereale este mai scazuta decat cea a laptelui.este mai scazuta decat cea a laptelui.

-administrarea de cereale cu gluten inaintea -administrarea de cereale cu gluten inaintea varstei de 4 luni predispune la enteropatie prin varstei de 4 luni predispune la enteropatie prin sensibilizare la gluten.sensibilizare la gluten.

-legumele radacinoase si spanacul pot determina -legumele radacinoase si spanacul pot determina prin continutul crescut in nitrati, aparitia prin continutul crescut in nitrati, aparitia methemoglobinemiei.methemoglobinemiei.

-senzatia de satietate pe care o dau alimentele -senzatia de satietate pe care o dau alimentele solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea cantitatii de alimente consumata la o masa.cantitatii de alimente consumata la o masa.

RECOMANDARI IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEIRECOMANDARI IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

-introducerea unui aliment nou se face numai la -introducerea unui aliment nou se face numai la sugarul sanatos.sugarul sanatos.

-alegerea primului aliment solid se -alegerea primului aliment solid se individualizeaza in functie de particularitatile de individualizeaza in functie de particularitatile de dezvoltare a sugarului.dezvoltare a sugarului.

-valoarea calorica a preparatului folosit trebuie -valoarea calorica a preparatului folosit trebuie sa fie de aprox. 65 kcal / 100 g.sa fie de aprox. 65 kcal / 100 g.

-introducerea alimentului nou se face progresiv, -introducerea alimentului nou se face progresiv, cate 20-30 ml/zi la o masa de lapte, care se cate 20-30 ml/zi la o masa de lapte, care se reduce treptat pana la inlocuire.reduce treptat pana la inlocuire.

• -se va introduce un singur aliment pe saptamana.

• -daca apar tulburari digestive, se intrerupe alimentatia cu preparatul in cauza si se reia dupa cateva zile de la normalizarea tranzitului.

• -copilul nu va fi fortat sa consume intreaga cantitate oferita.

• -nu trebuie stimulata obisnuinta pt. gustul dulce.

-generalizarea unui aliment care este primit cu -generalizarea unui aliment care este primit cu placere la toate mesele constituie o greseala placere la toate mesele constituie o greseala care perturba echilibrul nutritional al copilului.care perturba echilibrul nutritional al copilului.

-sucurile de fructe se administreaza cu -sucurile de fructe se administreaza cu lingurita sau cana (folosirea biberonului face sa lingurita sau cana (folosirea biberonului face sa se retina glucidele in gura se retina glucidele in gura carii dentare).carii dentare).

-nu este necesara o suplimentare -nu este necesara o suplimentare medicamentoasa de vitamine decat cea din medicamentoasa de vitamine decat cea din alimente.alimente.

-cel mai bun criteriu pt. aprecierea succesului -cel mai bun criteriu pt. aprecierea succesului in alimentatia diversificata este urmarirea in alimentatia diversificata este urmarirea curbelor de crestere si dezvoltare.curbelor de crestere si dezvoltare.

ALIMENTELE FOLOSITE IN DIVERSIFICAREA ALIMENTELE FOLOSITE IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEIALIMENTATIEI-legume, fructe, cereale;-legume, fructe, cereale;-carne, ou, produse lactate.-carne, ou, produse lactate.

• •Ordinea cronologica de introducere a alimentelor in diversificare-sugar alimentat natural: supa de zarzavat;-sugar alimetat artificial: lapte cu fainos 5% + 5% zahar.-5 luni: se inlocuieste a II-a masa de lapte cu piure de legume + branza vaci;-6 luni: galbenus ou in alternanta cu carnea;-7 luni: ficat pui sau vita in piure de legume;iaurt + biscuiti;-8 luni: mamaliguta + branza;fidea in supa de legume;-10 luni:creier de vita, budinci de gris, papanasi cu branza vaci;-1 an: pilaf de orez, budinca de orez cu fructe, ciorbe acrite cu bors, perisoare de carne.