Principii de alimentaţie pediatrică pe etape de vârstă

Dr. Hurduc Victoria

Spitalul Clinic Copii „Dr. V. Gomoiu”

Particularităţile alimentaţiei sugarilor

Creşterea postnatală accelerată depinde de factorii genetici şi nutriţionali – se dublează la 4 luni, se triplează la 1 an

Necesarul energetic al sugarului pe kg corp este de 3 ori mai mare decât cel al adultului

100-110 kcal/kgcorp/zi Creierul

nn ≈ 10% din GN → 44% din consumul energetic bazal adult ≈ 2% din G → 20% din consumul energetic bazal

Sugarii prezintă necesar crescut de principii nutritive cu rol plastic

aport crescut de proteine cu valoare biologică mare – 50 % de origine animală

necesar crescut de lipide – dezvoltarea SNC

Particularităţile alimentaţiei sugarilor

Necesarul principiilor nutritive trebuie sa fie adaptat capacităţii digestive şi renale Funcţia renală este imatură

capacitatea de concentrare a urinei devine comparabilă cu cea a adultului după vârsta de 6 săptămâni

RFG mai scăzută în primele 9 luni Capacitatea gastrică este de numai 10-20 ml la nn,

crescând progresiv până la 200 ml la 1 an Activitatea amilazei salivare şi pancreatice este scăzută

în primele 6 luni (digestia amidonului deficitară) Secreţia pepsinei este scăzută la nn, crescând în primele

3 luni Imaturitate enzimatică hepatică

Alimentaţia sugarului 0-6 luni Alimentaţie naturalăAlimentaţie naturală

ExclusivExclusiv naturalnaturalăă = alimentaţie la sân fără alte lichide sau alimentefără alte lichide sau alimente cu excepţia LM şi a unor mici cantităţi de vitamine/minerale

PredominantPredominant natural naturalăă = LM reprezintă sursa majoră dar sugarul primeşte şi apă sau ceai, suc de fructe

Alimentaţie artificialăAlimentaţie artificială Cu laptele unei alte speciiCu laptele unei alte specii (vacă, capră, oaie, iapă, bivoliţă) Formule adaptate / parțial adaptate din LV

Alimentaţie mixtăAlimentaţie mixtă Combinaţie de lapte uman şi lapte al unei alte speciilapte uman şi lapte al unei alte specii (administrat cu

linguriţa, seringa, biberon)

Alimentaţia sugarului 0-6 luni Majoritatea nn pot fi hrăniţi imediat după naştere – primele 1-4 ore Intervalul dintre mese variază între 1- 4 ore – „supt la cerere” – permite

reglarea aportului alimentar prin foame (definitivată la 6 săptămâni de viaţă)

Dovada unui aport corespunzătorDovada unui aport corespunzător stoparea scăderii ponderale fiziologice după 1 săptămână şi recuperarea GN

la 2 săptămâni, urmată de spor ponderal minim de > 500 g/lună > 5 micţiuni/zi

Laptele uman este alimentul ideal pentru primele 4-6 luni de viaţă, Laptele uman este alimentul ideal pentru primele 4-6 luni de viaţă, durata recomandată ≈ 12 luni (minimdurata recomandată ≈ 12 luni (minimăă de 6 luni) de 6 luni) P ≈ 9 – 12 g/l (≈70% proteine din lactoser/zer) G ≈ 60 – 70 g/l (predominant lactoză şi oligozaharide) L ≈ 30 – 34 g/l (predominant polinesaturate) Minerale ≈ 1,5 – 2,5 g/l Calorii ≈ 670 kcal/l

Alimentaţia naturală - avantaje LM asigură o raţie nutritivă perfect echilibrată, adaptată

creşterii şi dezvoltării LM considerat produs viu - compoziţia sa se schimbă

în funcţie de vârsta lactaţiei şi în decursul aceleiaşi alăptări

colostru colostru == 0-4 zile - 67 kcal/100ml, multe proteine 0-4 zile - 67 kcal/100ml, multe proteine conţine EGF (epidermal growth factor) – rol în adaptarea perinatală

la nutriţia extrauterină laptele de tranziţie = 4-7 zile laptele matur laptele matur == 7 zile – 75 kcal/100 ml 7 zile – 75 kcal/100 ml

Componente cu digestibilitate maximă Permite autoreglarea aportuluiPermite autoreglarea aportului prin saţietatea indusă de

nivelul crescut al cantităţii de grăsimi şi proteine de la sfârşitul suptului

Laptele uman Lipide (30-34 g/l)- furnizează 50-55% din necesarul caloricLipide (30-34 g/l)- furnizează 50-55% din necesarul caloric

98% sub formă de trigliceride, uşor digestibile98% sub formă de trigliceride, uşor digestibile Cantităţi crescute de MUFA (40%) – acid oleic=Cantităţi crescute de MUFA (40%) – acid oleic=ωω 9 9 şi PUFA (10%) – acid şi PUFA (10%) – acid

linoleic linoleic şşi linolenici linolenic – constituenţi ai SNC, retinei – constituenţi ai SNC, retinei Conţine lipaze – stimulează absorbţia grăsimilor

Proteine (9-12 g/l)- furnizează numai 7% din necesarul caloricProteine (9-12 g/l)- furnizează numai 7% din necesarul caloric Raport: cazeină/zer Raport: cazeină/zer == 10 10/90 /90 îîn n colostru,colostru, = 40= 40//6600 îîn n laptelaptele le matur matur Proteina din cazeină – β-cazeină (digestibilitate crescută) Proteinele din zer: α-lactalbumină, lactoferină, IgA secretorie, lizozim,serum-

albumină Conţinut crescut în taurină (3,5-4 mg/dl)

Glucide (60-70 g/l)- furnizează 38-40% din necesarul caloricGlucide (60-70 g/l)- furnizează 38-40% din necesarul caloric Principalul CH: lactoza (Principalul CH: lactoza (74 g/L74 g/L) – furnizează 37% din aportul caloric) – furnizează 37% din aportul caloric Cantităţi semnificative de oligozaharide (10% din CH) Cantităţi semnificative de oligozaharide (10% din CH)

factori de creştere pentru flora intestinală (ex Bifidobacterium bifidum) scad adeziunea bacteriilor la epiteliul intestinal

Laptele uman VitamineVitamine

A, C, E – cantităţi adaptate nevoilor sugarului K - cantităţi necorespunzătoare - risc b hemoragică neonatală (1 mg K1, im/sc) D - cantităţi necorespunzătoare (22U/L + precursori) – supliment oral

MineraleMinerale osmolaritate mică 98 mOsm/L (adaptată rinichiului imatur) raport Ca:P optim (2-2,2/1) – biodisponibilitate crescută excelent coeficient de absorbţie a Fe (>50% faţă de 12% LP) – supliment 10 mg/zi

între 1-6 luni Fl cantităţi necorespunzătoare

ConConțține anticorpi antivirali ine anticorpi antivirali şşi antibacterienii antibacterieni FFăărrăă bacterii patogene bacterii patogene (stafilococi, streptococi, corynebacterii, pneumococi, g. enterici

Gram negativi) ParticipParticipăă la constituirea microflorei intestinale la constituirea microflorei intestinale (dominată la sugarii alimentați

exclusiv natural de Bifidobacterii ≈ 80-90% şi Lactobacili, spre deosebire de cei alimentați artificial → Coliformi, Bacterioides, etc)

Protecţie faţă de alergii, BII, bolile autoimuneProtecţie faţă de alergii, BII, bolile autoimune

Alimentaţia naturală - avantaje Protecţie antiinfecţioasăProtecţie antiinfecţioasă

Ig M, Ig G, Ig A secretorIg M, Ig G, Ig A secretoriiii (colostrul conţine 20-50 mg/ml de Ig) Adultul produce 3 g Ig As/zi → colostrul conține 5-15 g/l AnticorpAnticorpiiii specifici specifici faţă de E coli, stafilococi, streptococi, pneumococi,

Shigella,Salmonella, Clostridium tetani Proteine bacteriostatice: lactoferină, lizozim, complement,

lactoperoxidază Lactoferinăactoferină – inhibă multiplicarea E coli în intestin (fixarea Fe) pH-ul scăzut al scaunelorpH-ul scăzut al scaunelor (favorizat de flora intestinală dominată de

bifidobacterii şi lactobacili) LipazeleLipazele ce distrug Giardia lamblia şi Entamoeba histolytica Celule viiCelule vii:: PMN, macrofage, limfocite PMN, macrofage, limfocite → C→ C33, lizozim, lizozim

studii – scăderea prevalenţei infecţiilor digestive, otitei medii, IACRI, wheezing-ului, ITU, meningitei, bacteriemiei, botulismului şi a EUN, în primul an de viaţă

Alimentaţia naturală - avantaje

Protecţie faţă de bolile croniceProtecţie faţă de bolile cronice - diferite tipuri de alergii, DZ tip I, celiachie, boală Crohn, leucemie, limfom, bolile cardio-vasculare, dislipidemii

Protecţie faţă de suprapondere/obezitateProtecţie faţă de suprapondere/obezitate (autoreglarea saţietăţii)

Protecţie faţă de moartea subităProtecţie faţă de moartea subită Dezvoltare cognitivă mai bună (QI mai mare la

vârsta de 7-8 ani vs alim artificială) Acuitate vizualăAcuitate vizuală mai bună

Alimentaţia naturală - avantaje Oferă confort matern şi infantilOferă confort matern şi infantil

nu necesită preparare, adaptarea temperaturii nu necesită preparare / sterilizare (scăderea prevalenţei infecţiilor

digestive) PsihoemoţionalePsihoemoţionale – consolidează legătura afectivă mamă –

copil, baza formării relaţiilor de încredere faţă de adulţii din jur

Efect contraceptiv, diminuEfect contraceptiv, diminuăă riscul matern de cancer riscul matern de cancer de sân/ ovar, precum şi de osteoporoză

EconomiceEconomice cost scăzut scăderea numărului de îmbolnăviri (vizite la medic, tratamente,

spitalizare)

LM - contraindicaţii Risc de transmitere a infecţiilor virale p: HIV, CMV, V Rubeolic, VHB, HSVRisc de transmitere a infecţiilor virale p: HIV, CMV, V Rubeolic, VHB, HSV VHB contaminare predominant intranatalVHB contaminare predominant intranatalăă +/- LM +/- LM

Imunizarea activImunizarea activăă (vaccinare) + pasiv (vaccinare) + pasivăă (Ig specifice) precoce a nou-n (Ig specifice) precoce a nou-năăscutului (1-scutului (1-24 ore)24 ore)

Contraindicaţiile alăptăriiContraindicaţiile alăptării Permanente de cauză maternăPermanente de cauză maternă

infecţiiinfecţii: herpes (leziuni la nivelul sânilor), HIV, septicemie, TBC activă, febră tifoidă, malarie, nefrită

caşexiecaşexie cancercancer mamarmamar (chimioterapie) dependenţadependenţa de droguride droguri bolile psihice severebolile psihice severe sarcină de peste 20 săptămânisarcină de peste 20 săptămâni

Permanente de cauză infantilăPermanente de cauză infantilă intoleranţă congenitală la lactoză, galactozemia congenitală

Temporare de cauză maternă Temporare de cauză maternă tratament cu antibiotice (cloramfenicol, metronidazol, sulfonamide, etc) mameloane ombilicate, ragade, mastită

Temporare de cauză infantilăTemporare de cauză infantilă icter prin inhibitori din LM (pregnan-3-α-20-β-diol care inhibă activitatea glucuroniltransferazei)

Alăptarea - frecvenţă, durată Primele 3 zile somnoroşi, din ziua 4-5 sug viguros 50% din cantitate este suptă în primele 2 minute, 80-90% în primele 4-5

minute – durata suptului variază între 10-15 minute la fiecare săn Mesele mai frecvente la sân – golirea mai rapidă a stomacului Alăptarea la un interval mai mic de 1,5-2 ore Alăptarea la un interval mai mic de 1,5-2 ore → → inhibinhibăă secreţia de secreţia de

prolactină cu scăderea producţiei de lapteprolactină cu scăderea producţiei de lapte Ȋn primele săptămâni va fi pus la ambii sâni pt stimularea secreţiei

maximale, ulterior fiind posibilă alternarea sânilor (eventual cu golirea sânului neutilizat manual sau cu pompă)

Durată recomandata ≈ 12 luni – 24 luni exclusiv naturală <6 luni parțial naturală >6 luni

Alimentele complementare (solide/lichide), diferite de LM Alimentele complementare (solide/lichide), diferite de LM → introduse → introduse >> 6 luni (nu mai devreme de 16 s/nici mai t6 luni (nu mai devreme de 16 s/nici mai tâârziu de 26s), ESPGHAN, 2008rziu de 26s), ESPGHAN, 2008

Păstrarea LM

Muls manual sau cu pompe electrice, cu respectarea igienei mâinilor, sânilor

Păstrat în recipenţi de sticlă/plastic 24 (maxim 72) de ore în frigider24 (maxim 72) de ore în frigider 1-6 luni în congelator1-6 luni în congelator Pentru folosire va fi dezgheţat în apă călduţă,

nu la microunde Nu va fi recongelat

Regimul mamei Necesar caloric mare - evitarea regimurilor de slăbire pe

perioada alăptării Ingestia unor alimente (roşii, ceapă, varză, fasole, ciocolată, Ingestia unor alimente (roşii, ceapă, varză, fasole, ciocolată,

condimente)condimente) pot provoca sugarului disconfort digestiv, tulburări de tranzit dar nu se va restricţiona dieta decât în momentul în care se observă o legătură clară între aliment şi aceste tulburări

Dacă mama prezintă alergie/intoleranţă la lapte se va suplimenta dieta cu calciu 1g/zi

Medicaţia maternă – numai cu recomandare medicală CI fumatul, consumul de alcool Activitate fizică maternă uşoară-moderată

LV dezavantaje Proteine în cantitate crescută (Proteine în cantitate crescută (≈≈ 3 ori mai mare dec 3 ori mai mare decâât LMt LM) ≈ 34g/l) ≈ 34g/l

acidoză metabolică, hiperamoniemieacidoză metabolică, hiperamoniemie raport cazeină/zer raport cazeină/zer == 82/18 – deficit de cisteină 82/18 – deficit de cisteină proteina majoră din zer proteina majoră din zer ββ-lactoglobulină– alergia la PLV-lactoglobulină– alergia la PLV risc enterocolită ulceronecrotică. obezitate

Lipide ≈34g/l, constante – în timpul suptuluiLipide ≈34g/l, constante – în timpul suptului carenţă de acid linoleic (1/2 din necesarul zilnic) – dermatităcarenţă de acid linoleic (1/2 din necesarul zilnic) – dermatită fără LC-PUFA, exces – acizi graşi saturaţi şi volatili fără LC-PUFA, exces – acizi graşi saturaţi şi volatili

Glucide în cantitate redusă de numai 48 g/LGlucide în cantitate redusă de numai 48 g/L Na, fosfaţi cantitate crescută (de circa 2 ori necesarul zilnic ) Sarcină osmotică crescută (de ≈ 3 ori mai mare – 325 mOsm/L) → risc de

deshidratare hipertonă Raport CaRaport Ca::P inadecvat P inadecvat → rahitism caren rahitism carențțial comunial comun Carenţă de Fe (2/3 din necesarul zilnic) Carenţă de Fe (2/3 din necesarul zilnic) → anemie hipocrom anemie hipocromăă feripriv feriprivăă Carenţă de Zn Carenţă de Zn → acrodermatitis enteropathica acrodermatitis enteropathica Lipsa factorilor antiinfecţioşi (Ig, lactoferină, lizozim )Lipsa factorilor antiinfecţioşi (Ig, lactoferină, lizozim ) Compoziţie constantăCompoziţie constantă

Formulele de lapte LV corectat / adaptat / maternizat - istoric

Diluare (MO 2-3%; apă fiartă şi răcită) benefic - scăderea cantităţii de proteine, sodiu, fosfor nedorit - scăderea cantităţii de glucide

Zaharare ≈ 5% (5 g/100ml) Acidulare

benefic – coagul cazeină uşor digestibil nedorit – încărcare cu radicali acizi

Evaporare apoi transformare în pulbere – probleme de sterilizare (primele produse în a doua decadă a sec XX)

Supliment de lactoză Suplimentare cu vitamine şi Fe Schimbarea raportul cazeină/zer (adaos de zer demineralizat) Adaos de uleiuri vegetale – AAP – poziţie oficială inexistentă în ceea ce

priveşte adaos de DHA şi/sau ARA Suplimentare cu: - prebiotice (Aptamil, Lactogen, Humana)

-probiotice (NAN, Milumil, Lactana, Hipp Plus)

Formulele de lapte

În funcţie de gradul de adaptare convenţionaleconvenţionale parţial adaptateparţial adaptate adaptateadaptate – recomandate sugarilor mici

În funcţie de compoziţie de începutde început – acoperă nevoile sugarului în vârstă de

până la 4-6 luni de continuarede continuare – folosite după vârsta de 4-6 luni ca

parte a unui regim diversificat terapeuticeterapeutice – pentru sugarii cu nevoi speciale

Formulele de lapte Formulele de început (1) Formulele de început (1) şşi de continuare (2 i de continuare (2 şşi 3)i 3)

NestleNestle NAN 1,2,3; Lactogen 1 (0-6 luni), 2(6-12 luni) cu prebiotice NAN Junior 1+ (1-3 ani)

MilupaMilupa Milumil 1,2,3; Aptamil 1 (0-6 luni), 2 (6-9 luni), 3 (9-12 luni) Milumil Junior (1-3 ani), Aptamil junior

HumanaHumana Humana 1 (0-6 luni), 2 (6-8 luni), 3 (8-12 luni) Humana Junior (1-3 ani)

NovalacNovalac 1, 2 (6-12 luni), 3 (1-3 ani) Topfer BIOTopfer BIO

Lactana 1 (0-4 luni), 2 (4-8 luni), 3 (8-12 luni) Lactana 3 Junior (1-3 ani)

HippHipp Bio 1 (0-6 luni), 2 (6-12 luni), 3 (>10 luni) Plus 1 (0-6 luni), 2 (6-10 luni), 3 (>10 luni)

Formulele de lapte speciale

Pentru prematuriPentru prematuri NestleNestle

preNAN (2500-4000 g), fără LM FM 85 – fortifiant de lapte matern (1 g/20 ml LM)

MilupaMilupa Aptamil Prematil Aptamil FMS – fortifiant LM

HumanaHumana Humana Pre

HippHipp PrePre

Formulele de lapte speciale Profilaxia şi tratamentul bolilor alergice

PPrevenţie/desensibilizare (proteine parţial hidrolizate)revenţie/desensibilizare (proteine parţial hidrolizate) NAN H.A. 1 şi 2 (proteine din zer + probiotice + LC-PUFA) Humana 1, 2 şi 3 Milumil H.A. 1 şi 2 Novalac H.A. 1 şi 2

TratamentTratament proteine extensiv hidrolizate (dietă semielemantală)

proteine sub formproteine sub formăă de peptide mici din cazein de peptide mici din cazeinăă/lactoser/mixte/lactoser/mixte din lactoser: Alfare/Althera – Nestlé din cazeină: Pregestemil, Nutramigen – Mead Johnson; Similac

Alimentum Advance mixte: Aptamil 1 şi 2 - Milupa

proteine total hidrolizate (aminoacizi – dietă elementală) Neocate (Nutricia)Neocate (Nutricia)

Proteine din soiaProteine din soia: Milupa SOM, Humana SL

Formulele de lapte speciale Diaree (parţial / total delactozate)Diaree (parţial / total delactozate)

Nestle NAN lactose free

Milupa HN 25, Similac Sensitive, Enfamil Humana HN Novalac AD – delactozat, fără gluten, Fe ↓

Antireflux/AR (Antireflux/AR (îîngrongroşşate)ate) Humana AR (făină de roşcove), Novalac AR (amidon de porumb

pregelatinizat) Nutrilon AR (făină de orez); Aptamil AR (carboximetilceluloză)

ColiciColici Novalac AC

Tulburări de tranzitTulburări de tranzit Novalac IT, Lactogen

Alimentaţia sugarului 6-12 luni ParticularităţiParticularităţi

la 6 luni – capacitatea de digestie, absorbţie, metabolizare, excreţie se apropie de cea a adultului

dispare reflexul de protruzie prezent la nou-născuți şi sugarii mici apare dentiţia conţinutul de proteine, calciu, fier al LM sau al formulelor de început

devine insuficient bun control al capului şi gâtului

Trecerea la alimentaţie diversificată/complementarTrecerea la alimentaţie diversificată/complementarăă („ablactare în trepte”)(„ablactare în trepte”) – înlocuirea treptată şi parţială (3 din 5 mese) a laptelui de mamă/formulelor de început/de continuare cu alte alimente, solide/lichide

Diversificarea alimentaţiei Se realizează în anumite condiţii:Se realizează în anumite condiţii:

sugarul nu trebuie să aibă semne de boală acută tranzitul intestinal al sugarului trebuie să fie echilibrat sugarul să fie calm, liniştit

PrincipiiPrincipii vârsta începerii diversificăriivârsta începerii diversificării /alimenta/alimentațției complementareiei complementare

5-6 luni pentru sugarul alimentat exclusiv la sân sau alimentat artificial cu formule adaptate pentru sugari

4-4 1/2 luni la sugarul alimentat cu lapte praf convenţional se administrează cu linguriţase administrează cu linguriţa regulile de igienă vor fi respectate atât în ceea ce

priveşte prepararea alimentelor cât şi pentru ustensilele folosite

Diversificarea alimentaţiei Principiul selectivității şi al progresivității

Alegerea primului aliment solid Alegerea primului aliment solid → → îîn funcn funcțție de starea de nutriie de starea de nutrițție a ie a sugarului (legume/cereale)sugarului (legume/cereale)

SSe începe cu o cantitate mică de începe cu o cantitate mică dinin nou noull aliment, crescându-se aliment, crescându-se progresivprogresiv în zilele următoare, până la o masă completă, în funcţie de toleranţa sugarului

IIntroducerea unui singur alimentntroducerea unui singur aliment - pe săptămână - la 3-4 zile > 6 luni

NNoul aliment nu trebuie să provoace dificultăţi de deglutiţieoul aliment nu trebuie să provoace dificultăţi de deglutiţie, alimentele vor fi

pasate până la apariţia dinţilor mărunţite în jurul vârstei de 9 luni pentru stimularea masticaţiei

(alimente granulate, biscuiţi/pâine în mână) NNu se forţează sugarulu se forţează sugarul (risc anorexie de opoziţie)(risc anorexie de opoziţie) Mesele cu alimente noi vor fi completate cu LM/formulMesele cu alimente noi vor fi completate cu LM/formulăă

Diversificarea alimentaţiei Alimentele de diversificareAlimentele de diversificare

primul aliment introdus: cerealele, legumele alegerea primului aliment solidalegerea primului aliment solid se individualizează în funcţie de

particularităţile de dezvoltare ale sugarului (stare de nutritie) introducerea legumelor (piure de legume) în cazul sugarului cu greutate

normală sau mai mare introducerea cerealelor (lapte cu cereale) în cazul sugarului cu greutate

mai mică decât cea pentru vârstă fructe, carne, oufructe, carne, ouăă, derivatele din lapte, derivatele din lapte apa fiartă şi răcităapa fiartă şi răcită este necesară după mesele bogate în proteine

şi/sau electroliţi sucurile de fructesucurile de fructe

a se evita până la vârsta de 6 luni (!) se administrează tot cu linguriţa sau cu cana (profilaxia cariilor dentare),

fiind înlocuite cu masa de fructe (ora 10-11) nu se adaugă sare în alimentație până la 2 ani

Diversificarea alimentaţiei Legumele pot fi introduse – de la 4,5 luni (sugar alimentat artificial, Legumele pot fi introduse – de la 4,5 luni (sugar alimentat artificial,

eutrofic)eutrofic) inițial piure de legume (ora 12-14) → ulei vegetal → carne morcov, cartof, roşie, albitură (pătrunjel, păstârnac), ceapă, dovlecel, ardei

gras, fasole verde, salată verde, spanac se evită ţelina, napul, conopida, mazăra până la 6 luni-1 an, varza, fasolea

uscată, sfecla până la 2 ani Cerealele pot fi introduse – de la 4,5 luni, cu excepCerealele pot fi introduse – de la 4,5 luni, cu excepțția glutenuluiia glutenului

până la 6 luni se recomandă făinurile fără gluten (orez, porumb, tapioca) Fructele pot fi introduse – de la 4,5 luni (alimentaFructele pot fi introduse – de la 4,5 luni (alimentațție artificialie artificialăă/mixt/mixtăă))

măr, piersică, caisă, pară (măr, piersică, caisă, pară (îîn funcn funcțție de toleranie de toleranțța digestiva digestivăă)) bananele după vârsta de 9 luni-1anbananele după vârsta de 9 luni-1an la copiii din părinţi cu istoric de alergie (astm, urticarie, rinită, conjunctivită) se

vor introduce citricele după vârsta de 1 an şi se vor evita până la vse vor evita până la vâârsta de rsta de minim 3 ani fructele alergizante, de tip zmeură, fragi, căpşuni, kiwiminim 3 ani fructele alergizante, de tip zmeură, fragi, căpşuni, kiwi

Diversificarea alimentaţiei Carnea – de la 5-6 luni (Carnea – de la 5-6 luni (îîn funcn funcțți de tipul alimentai de tipul alimentațției iei

prealabile)prealabile) se preferă carnea de pasăre, de vită, evitându-se, în general,

carnea de animal tânăr datorita conţinutului mare de gelatină (proteină de calitate inferioară) şi datorită potenţialului ei alergizant

peştele alb (cod, ton, şalău) foarte proaspăt – posibil după 1 an, în special la cei cu istoric de alergie

iniţial 15 g, apoi 20-30 g de 2-3 ori pe săptămână → 40-50 g de 3-4 ori pe săptămână la 1 an.

mezeluri slabe pot fi administrate după vârsta de 1 an, carnea de porc –după vârsta de 1-3 ani, carnea de oaie după 3 ani

Ouăle – dupOuăle – dupăă 5-6 luni 5-6 luni gălbenuş de ou fiert 5-10 minute se începe cu 1/8 → 2-3/săptămână (alternativ cu zilele de carne) Albuşul se administrează după vârsta de 1 an (ovalalbumina

alergizantă)

Diversificarea alimentaţiei

Derivatele din lapte - de la 6-7 luniDerivatele din lapte - de la 6-7 luni iaurt, brânză de vaci făcute în casă

Grăsimile – de la 5 luni Grăsimile – de la 5 luni vegetale - ulei vegetal în supă/piure de legume

iniţial 1/2 linguriţă pentru ca la 1 an – posibil 1-2 linguriţe

animale untul la piureul de legume - iniţial 5 g (cît o nucă)

- 15 g la 1 an smântâna la 7-8 luni - iniţial 1/2 linguriţă

- 1-2 linguri la 1 an

Diversificarea alimentaţiei Preparatele industrialePreparatele industriale

preparatele instant compoziţie standardizată după criterii internaţionale securizare toxică, bacteriologică preţ ridicat

Contraindicate sub vârsta deContraindicate sub vârsta de 1 an - mierea de albine, siropul de porumb

- spori de Clostridium botulinum 3 ani - nucile, alunele, fructele cu seminţe, porumbul

fiert, floricele de porumb, bomboanele, peştele cu oase, seminţele, cârnaţii, condimentele, laptele nefiert, ciocolata, cacao

Incidentele alimentaţiei din primul an de viaţă

Incapacitatea copilului de a sugeIncapacitatea copilului de a suge prematuri palatoschizis Obstrucţia CRS (la nn permeabilitatea nazală obligatorie)

Hipogalactia maternă (proba suptului)Hipogalactia maternă (proba suptului) Diareea postprandialăDiareea postprandială

la sugarii sub 3 luni, cu spor ponderal corespunzător scaune explozive, emise în jet diaree falsă - conţinut mare de lactoză nu necesită tratament

Colicile abdominaleColicile abdominale dureri abdominale paroxistice cu plâns greu consolabil, prezumtiv de

origine intestinală, predominat în a doua jumătate a zilei sugari cu vârsta până la 3 luni

Incidentele alimentaţiei din primul an de viaţă

Alergiile alimentareAlergiile alimentare cel mai frecvent lapte de vacă, albuş de ou, peşte, soia, grâu

Aportul deficitarAportul deficitar malnutritia protein-calorică / proteică constipaţie (aport redus cantitativ, diete sărace în fibre) diaree cronică – deficit de Zn mame cu dietă vegetariană - deficit de vit B12

Aportul excesivAportul excesiv regurgitaţii – eliminarea conţinutului gastric fără efort vărsături - eliminarea conţinutului gastric cu efort distensie abdominală (dietă hiperlipidică sau hiperglucidică) suprapondere constipaţie (diete hiperproteice)

Particularităţile alimentaţiei copiilor în vârstă de peste 1 an

Etapă mai puţin spectaculoasă din punctul de Etapă mai puţin spectaculoasă din punctul de vedere al creşterii staturo-ponderalevedere al creşterii staturo-ponderale scăderea apetitului – aport mai scăzut apariţia unor perioade de lipsă de interes pentru unele

alimente tendinţa părinţilor la aport excesiv → tulburări de conduită

alimentară Compoziţie corporală relativ constantăCompoziţie corporală relativ constantă Adipozitatea diminuă în primii ani de viaţă atingând Adipozitatea diminuă în primii ani de viaţă atingând

minim la vminim la vâârsta rsta 6 ani, urmat de o perioadă de 6 ani, urmat de o perioadă de rebound a adipozităţii ce pregăteşte copilul pentru rebound a adipozităţii ce pregăteşte copilul pentru pubertatepubertate (!)

Particularităţile alimentaţiei copiilor în vârstă de peste 1 an

AntepreşcolariiAntepreşcolarii (1 – 4 ani) de la 1 an se manifestă preferinţele alimentarede la 1 an se manifestă preferinţele alimentare → impunerea

anumitor alimente → anorexia de opoziţie uneori e nevoie să se ofere un aliment de 8-12 ori pentru a fi

acceptat posibilităţi limitate, depind de părinţiposibilităţi limitate, depind de părinţi

la 15 luni beau din cană, la sfârşitul primului an se pot alimenta singuri

alimente tocate, tăiate mărunt Preşcolarii şi şcolarii miciPreşcolarii şi şcolarii mici

independenţi influenţe sociale – încadrare în colectivitate educaţie posibilă, efort intelectual, model parental cel puţin 1 masă în afara locuinţei

Alimentaţia copilului 3 mese şi 2 gustări3 mese şi 2 gustări Dietă echilibrată cu alimente din toate grupeleDietă echilibrată cu alimente din toate grupele ProteineProteine

lactate = 500-750ml/zi carne = 75-100 g/zi 1 ou la 2-3 zile

Lipide (cf American Heart Association)Lipide (cf American Heart Association) până la 2 ani fără restricţii în ceea ce priveşte aportul lipidic după 2 ani

restricţie la aprox 30% din necesarul de calorii colesterol maxim 100mg/1000kcal PUFA să furnizeze 7-8% din necesarul energetic MUFA să furnizeze 12-13% din necesarul energetic

GGlucidelucide jumătate din cerealele integrale

Alimentaţia copilului Minerale şi vitamineMinerale şi vitamine

FeFe - între 1-3 ani risc de anemie feriprivă screening la 9-18 luni alimente îmbogăţite cu fier (lapte, cereale)

MgMg – creşte necesarul în perioada prepubertară CaCa – consum zilnic de lapte şi/sau echivalenţi Vitamina DVitamina D – suplimentare în sezonul rece CConsum zilnic de fructe, legume variateonsum zilnic de fructe, legume variate

se limitează consumul de sucuri de fructe cu adaos de zahăr la

150-250 ml/zi între 1-6 ani 250-350 ml/zi între 7-18 ani

Alimentaţia copilului Incidente

Cariile dentareCariile dentare întreruperea biberonului pentru ingerarea alimentelor lichide

(sucul de fructe) evitarea băuturilor dulci la culcare

ObezitateObezitateaa consolarea copilului cu alimente forţarea copilului la masă evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate, snacks-uri

MalnutriţiMalnutriţiaa – anorexie neurogenă – anorexie neurogenă mediu stresant

Alergiile alimentareAlergiile alimentare

Particularităţi în alimentaţia adolescentului

Cea mai provocatoare perioadă a dezvoltării (creştere rapidă) Cea mai provocatoare perioadă a dezvoltării (creştere rapidă) – schimbări ale compoziţiei corporale – schimbări ale compoziţiei corporale

Fetele acumulează mai mult ţesut adipos băieţii căştigă mai multă masă musculară

Necesitatea unui aport energetic cu 50% mai mare decNecesitatea unui aport energetic cu 50% mai mare decâât t cel cel al adultului (creştere ponderalal adultului (creştere ponderalăă de ≈ de ≈ 50% din G)50% din G)

Creşterea necesarului de nutrienţiCreşterea necesarului de nutrienţi Ca (creştere staturală accelerată – 20% din înălţime) Fe (creşterea volumului sanguin, pierderi menstruale le

fete) Zn (maturizare sexuală) Vitamina D – se continuă suplimentarea în sezonul rece

Particularităţi în alimentaţia adolescentului

Modificarea stilului de viaţă → obiceiurile alimentare se sare peste micul dejun, cină creşte numărul de mese în „oraş” (fast-food, restaurant)

Preocupare pentru imaginea corporală, independenţă, influenţe anturaj → tulburări ale comportamentului alimentar

consum alcool, droguri diete vegetariene, restrictive

Situaţii particulare: sport, sarcină Tulburări nutriţionale

obezitate – risc mai mare pentru fete malnutriţie – deficit Fe, Ca, Zn, anorexie mentală dislipidemii – istoric familial de BCV, DZ, obezitate

La orice vârstă

Igiena (spălat pe mâini) înainte de mese şi după mese (spălat pe dinţi)

Limitarea activităţilor sedentare (TV, calculator maxim 2 ore/zi)

Încurajarea activităților fizice timp de cel puțin 60 minute/zi

Servirea meselor în familie, sensibilizarea părinţilor pentru alimentaţia sănătoasă a copilului