alimentatia copil

25
1 USMF „Nicolae Testemiţanu” Catedra de Pediatrie-Semiologie şi Puericultură Particularităţile nutriţiei şi alimentaţiei la copil. Alimentaţia naturală.Alimentaţia mixtă şi artificială. .”  Elaborată de către conf.univ. Dr.  Ala Holban

Upload: tancik29

Post on 06-Apr-2018

262 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 1/25

1

USMF „Nicolae Testemiţanu”Catedra de Pediatrie-Semiologie şi Puericultură

“Particularităţile nutriţiei şi alimentaţiei la copil.

Alimentaţia naturală.Alimentaţia mixtă şi artificială.

.”

  Elaborată de cătreconf.univ. Dr. 

 Ala Holban

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 2/25

2

Alimentația este componenta de bază,recunoscută de toți a dreptului copilului la sănătate,stipulat în Convenția Drepturilor Copilului.

Copiii au dreptul la alimentație adecvată și la accesul către produse nutritive șiinofensive, ambele influiențând direct realizarea dreptului la un nivel de sănătate cât mai înalt

Studiul alimentaţiei umane a intrat târziu în domeniul preocupărilor ştiinţifice, deşi încă din cele mai vechi timpuri s-au făcut diverse legături între alimentaţie şi patologie

Hipocrate stabileşte cu 500 de ani î.e.n. că alimentaţia are un rol deosebit în prevenirea şi tratamentul bolilor, combătând vechile doctrine că hrana“este sursa tuturor relelor ”

“Dacă reuşim – spunea Hipocrate – să găsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaţie şi exerciţiile fizice, astfel încât să nu fie nici mai mult nici mai puţin, am reuşit să descoperim mijlocul de întreţinere a sănătăţii ”

Se exprimă astfel clar, cu 2500 de ani în urmă, vis-a-vis de principiile de bază ale

alimentaţiei raţionale promovate de nutriţia contemporană.Realităţi şi corelaţii statistice mondiale Alimentația insufucientă sau neadecvată reprezintă cauza directă sau

indir ectă de deces la 60% din 10,9 mln. copii de 0-5 ani. Mai mult de 2/3 din acestea sunt legate de practici incorecte de alimentare

și au loc în primul an de viață. Alimentația la sân în primele luni de viață în întreaga lume nu depășeșete

35%, complementul începe prea devreeme sau prea târziu, iar produseleacestea nu întotdeauna sunt nutritive și inofensive. Mai mult decât atât,

copiii alimentați insuficient sau neadecvat sunt frecvent bolnavi și suferă de

tulburări de nutriție și creștere.  În an.2000 mai mult 1/3 din decesele infantile erau legate cu o tulburare denutri ț ie.

Copii decedați reprezintă doar o parte a problemei, cauzate de insuficiențaingredientelor alimentare. Deficiențele în alimentarea mamelor, alimentareaneadecvată la sân și divesificarea greșită reprezintă un pericol deosebitpentru sănătatea acelor copii, care supraviețuiesc

Mai mult de 50 mln de copii  în lume sunt cu distrofie, iar în țările sărace (cuvenituri mici) unul din cinci în vârstă de până la 5 ani are retard statural.

 Asocierea alimentaț iei deficiente ș i a patologiei ifec ț ioase sau parazitare

cauzează anemie la doi din cinci copii sub 2 ani. Urmările alimentației neadecvate și retardul statural se resimt pe totparcursul vieții, influiențând capacitatea de însușire a programelor școlare,iar apoi – productivitatea muncii.

Copiii, care nu sunt alimentaț i la sân au un risc de deces până la împlinireavârstei de 1 lună de ș ase ori mai mare decât cei care sunt alimentaț i ,macar par ț ial cu lapte matern. Începând cu vârsta de 6 luni și mai mult ,când laptele matern nu mai satisface toate nevoile alimentare, copiii intră înperioada deosebit de vulnerabilă a diversificării, în care se realizeazătrecerea la alimentarea din masa familiei. Incidența alimentării incorectecrește semnificativ în intervalul de vârstă 6 – 18 luni, fapt characteristicmajorității țărilor, iar afecțiunile dobândite în această perioadă pot ficompensate destul de greu mai târziu.

  (“ Strategia globală privind alimentaț ia copiilor sugari ș i de vârstă fragedă”,OMS,UNICEF,2003)

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 3/25

3

Realităţi şi corelaţii statistice pentru Republica Moldova Studiul Demografic și de Sănătate (SDS) din anul 2005 indica, că chintila

cea mai săracă de 13% suferă de retard statural, iar 7% au greutatea subnormă, în timp ce anemia atingea rata de 60% la sugari (10-12luni) sau seamai mare rată în CSI.

Deși rata alăptării până la vârsta de 6 luni a atins 86%, alăptatul exclusivconstituie doar 45% și doar 59% sunt alăptați până la vârsta de 15 luni.

Practicile nutriționale rămân nesatisfăcătoare: doar 27% din copii mănâncăzilnic carne sau peste (Date preliminare din partea studiului ECCD, 2009) șimai puțin de 2/3 consumă lapte zilnic.

Mesajele educative sunt transmise în cadrul programelor MS; totuși sărăciapune o povară grea pe consumul familiei:în anul 2006 o treime dinpopulație nu era în stare să asigure minimumul consumului de energie(datele BNS)

( “Supravieț uiea,creș terea ș i dezvoltarea copiilor mici”, Raport UNICEF Moldova,septembrie 2009)

 

Importanţa alimentaţiei naturaleLaptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurând toate necesităţilenutritive ale lor în primele 6 luni (26 săptămâni) de viaţă şi îi este necesar copilului pînă înal 2 -lea an de viaţă.

Laptele matern este mai mult decât o simplă colecţie de nutrienţi şi o protecţie unică  împotriva infecţiilor şi alergiei, alăptarea la sân asigură nişte efecte considerabile deprotecţie asănătăţii mamei. Necesităţile nutriţionale şi energetice crescute ale femeii cealăptează pot fi uşor acoperite prin respectarea recomandărilor privind alimentaşiasănătoasă. Totodată un regim alimentar adecvat al mamei este mai puţin costisitor decâtamestecurile lactate pentru copii.Alăptarea la sân are efecte de lungă durată, având în vedere creşterea şi dezvoltarea.Efectele alăptării sunt mult mai mari dacă ea este începută cât mai devreme., adică chiar in primele 1-2 ore după naştere, copilul va fi hrănit la cerere şi exclusiv natural în primele6 luni de viaţă. E preferabilă continuarea alimentaţiei la sân şi în al doilea an de viaţă, maicu seamă la categoriile de populaţie cu risc crescut de boli infecţioase.

 Într-un secol de degradare ecologică progresivă devine deosebit de important totul ceeste vital, pur şi natural ; toate aceste proprietăţi pot fi în cea mai mare măsură atribuitelaptelui matern.

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 4/25

4

Importanţa laptelui matern şi avantajele lui faţă de alte tipuri de lapte1.Factorul alimentar reprezintă conţinutul şi calitatea componenţilor nutritivi ai lapteluimatern şi este destul de bine studiat. În funcţie de gradul de adaptare formulele de lapteartificiale imită mai mult sau mai puţin conţinutul factorilor nutritivi ai laptelui uman carediferă de laptele de vaci sau laptele altor mamifere, folosit uneori pentru alimentaţiasugarilor.

Este demonstrat, că laptele matern după conţinut este net superior faţă de toţi înlocuitorii,chiar  şi de cele mai avansate formule adaptate. Conţinutul laptelui matern nu esteconstant, schimbându-se pe parcursul celor 24h şi a unui ciclu de lactaţie. Volumul total deproducţie a laptelui şi de consumare a lui este foarte variabil (100-300-850ml-1L)depinzând în cea mai mare parte de frecvenţa şi eficacitatea suptului. Conţinutulcomparativ al laptelui matern, amestecului lactat industrial (adaptat şi a celui preparat încondiţii casnice – neadaptat ) este reprezentat în tabelul de mai jos (la 100ml).

Cionţinutul de ingrediente în laptele matur şi alte tipuri de lapte

Componentu Valorile

medii 

entru

laptele

matern

mestec

(formulă)d e

lapte

 Lapte de

vaci 

mestec

reparat în

condi ț ii 

casnice

Energie(кG)

  (ккаl)

280

67

250-315

60-75

276

66

221

63

Proteine (g) 1,3 1,2 -1,95 3,2 2,1

Glucide (g) 7 4,6-9,1 4,6 8,0

Lipide (g) 4,2 2,1-4,2 3,9 2,5

Fer (mg) 76 325-975 60 39

Calciu (mg) 35 59 120 75

atriu (mg) 15 13-39 55 36

Clor (mg) 43 32,5-81 97 63

Proteinele laptelui uman diferă nu numai după cantitate raportată la ml sau litru, dar şidupă caliatatea lor.Astfel, laptele matern conţine proteine specifice umane, majoritar fiindproteine din zer şi mai puţin cazeină, iar spectrul de aminoacizi diferă foarte mult de cel allaptelui de vaci, în special fiind bogat în cisteină şi taurină, responsabile de prosele dematurizare a celulelor nervoase. Datorită celor enumerate proteina laptelui matern estemai şor şi practic în totalitate digerată de către sugar, nu provoacă alergie ( spre deosebirede proteina laptelui de vaci, care, inducând o gastroenteropatie alergică poate provocachiar şi microhemoragii intestinale) asigură necesităţile sugarului în primele 6 luni de viaţă

şi contribie la dezvoltarea lui adecvată:

Conținutul de proteine în laptele matern corespunde necesităților copiilor sugari

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 5/25

5

Laptele matern conț ine preponderent proteine serică, comparativ cu laptele de vaci, în care proteina majoritară este cazeina ș i doar 20%reprezintă frac ț ia serică

O parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt reprezentate de α -lactalbumină, lactoferină, care reprezintă sursa tutror aminoacizilor esenț iali  pentru organismul copilului sugar 

În laptele de vaci, respectiv ș i în formulele preparate în baza acestuia,spredeosebire laptele matern, proteina majoritară este β-lacto-globulina, carelipseș te în laptele matern ș i poate induce reac ț ii alergice la copii 

Cazeina laptelui matern posedă proprietăți chimice deosebite de cazeinalaptelui de vaci, fapt care-i ușurează digestia

Cazeina laptelui matern este reprezentată și prin factorii imuni de origineproteică – imunoglobulina A, lactoferina, lizozima și alte macromolecule,implicate in apărarea specifică și nespecifică a organismului copilului

Lipidele laptelui matur constitue circa 4 – 4,5 g/100 ml. Deşi concentraţia de acod linoleicşi alţi acizi graşi polinesaturaţi depinde de regimul alimentar matern şi de rezervaţesuturilor la mamă, laptele matern este bogat în acizi graşi polinesaturaţi policatenari caresunt indispensabili pentru dezvoltarea şi mielinizarea creierului.Lipidele laptelui matern sunt secretate sub formă de picături fine , fiind practic în totalitate(circa 98%) constituite de trigliceride. Cantitatea de lipide în laptele matern poate varia peparcursul zilei: concentraţii maxime sunt constatate de obicei între orele 10 şi 12 ziua.Concentraţia de lipide este întotdeauna mai crescută în porţia finală de lapte de la sfîrşitulalăptării.Cantitatea de acizi graşi saturaţi în laptele matern este de 42%, iar de cei nesaturaţi –57%. Concentraţia de acid linoleic şi arahidonic este de 0,4gr/100 ml de lapte şi există de

asemenea o concentraţie considerabilă de prostaglandine şi lipază, menită pentru digestialipidelor consumate .Spre deosebire de laptele matern în laptele de vacipredomină aciziigraşi saturaţi, practic lipsind cei nesaturaţ, nu este prezent nici acidul linoleic, cantitatea decolesterină, comparativ cu laptele matern este redusă.

Lipidele laptelui matern acoperă aproximativ  50% din totalul de calorii  Laptele anterior, care se scurge la începutul alimentăr ii la sân, este mai

apos, conț ine mai multă lactoză ș i mai pu ț ine lipide, acestea fiind mai multe în laptele posterior, astfel cel mai bogat energetic lapte se scurge lasfâr ș itul alimentării 

Laptele posterior în acest fel joacă un rol important în asimilarea deenergie ș i, deș i se dobândeș te mai greu, este esenț ial ca să nu seîntrerupă alimentarea când fluxul de lapte a scăzut sau copilul suge mai  pu ț in activ 

Glucidele laptelui matern în mare parte sunt reprezentate prin lactoză ( ca şi în laptele devaci, de altfel). Din punct de vedere cantitativ în laptele matern sunt mai multe glucidedecît în laptele de vaci şi cel adaptat, diferă şi calitatea glucidelor în tipurile de lapteenumerate.Laptele matern în afară de lactoză, care este preponderent de tip beta ( carefavorizează activitatea florei bacteriene fiziologice intestinale) mai conţine o cantitate micăde galactoză, fructoză şi oligozaharide. Laptele de vaci este mai sărac în glucide, iar lactoza este majoritar de tip alfa.

Glucidele laptel ui matern sunt reprezentate de lactoză, care acoperă 40 %din caloriile furnizate ș i care se digerează/asimilează u ș or (>90%) înintestinul subț ire

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 6/25

6

Lactoza neasimilată a laptelui matern ajunge în intestinul gros, unde subac ț iunea bacteriilor se fermentează ș i se transformă în acizi graș i cu lanț uri scurte ș i acid lactic, - compu ș i, care, la rândul lor se asimilează, contribuind la acumularea de energie

O altă acţiune benefică este mic ș orarea valorii PH- ului intestinal şi 

îmbunătăț irea absorbț ia Ca Lactoza laptelui matern f avorizează creș terea l actobacilelor ș i celorlal ț i 

reprezentanț i ai microbiocenozei normale a intestinului, care-l apără pesugar de gastroenterită

În timpul infec ț iei intestinale la copiii, alimentaț i cu lapte-praf, uneori sedezvoltă intoleranț a de lactoză, ca rezultat al afectării epiteliului ș i scăderii activităț ii lactazei, ceea ce impune necesitatea administrării formulelor speciale, fără lactoză

Copii, alimentaț i natural, î ș i menț in toleranț a faț ă de conț inutul sporit d e lactoză din laptele matern, de aceea trebuie să fie alimentaț i în

continuare natural  Laptele matern conţine cantităţi semnificative de oligozaharide

 Acestea deţin un rol important în asigurarea protecţiei de virusuri, bacterii şi toxinele acestora, contribuind totodată la menţinerea echilibrului micro-biocenozei intestinale, prin favorizarea microflorei intestinului gros, inclusiv a tulpinelor cu proprietăţi probiotice (în special bacteriile Bifidum)

Mineralele după conţinut diferă mult, dacă e să comparăm laptele matern cu alte tipuri delapte, în special laptele de vaci . Mai cuseamă asta se referă la cantitatea comparativexagerată de natriu , caliu, calciu şi fosfor în laptele de vaci. Acest fapt determinnă o

suprasolicitare osmotică renală a sugarului, sistemul lui reno-urinar nefiind încă suficientde matur pentru un aşa efort. Alte substanţe minerale, chiar dacă sunt în cantităţiacceptabile în laptele de vaci nu au o biodisponibilitate suficient de bună, precum aceleaşielemente din laptele matern. Aceasta se referă în primul rînd la fier şi zinc.

Vitaminele laptelui matern , de regulă, corespund necesităţilor copilului, dar depind şide regimul alimentar al mamei. Oricum laptele matern este întotdeauna adecvat dupăconţinutul de vitamine, spre deosebire de laptele de vaci, care, după prelucrarea termică,este practic lipsit şi de puţinul ce-l conţinea.

Deș i femeile cu un statut nutri ț ional scăzut pot să producă lapte în cantităț i suficiente ș i de o calitate satisfăcătoare pentru dezvoltarea copilului sugar,conț inutul optim al micro-nutrienț ilor în lapte ș i, respectiv conț inutul optim al acestora în organismul copilului este într-o oarecare măsură dependent nutri ț ia mamei 

Pentru a identifica riscul de carenț ă a microelementelor nutrit ive la copil / mamă, precum ș i influenț a adaosurilor nutritive asupra componenț ei laptelui matern ș i intervenț iilor necesare, este util de a divizamicroelementelor nutritive din laptele matern în două grupe:

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 7/25

7

microelemente nutritive , care depind

de starea sănătății mamei

microelemente nutritive , care nu depind de

starea sănătății mamei

Tiamina, Riboflavina, Vitamina B6,Vitamina В12, Vitamina D, Vitamina А,Iodul , Se

Zn. Fe, acif folic, Ca

Consumul insuficient și statutulmamei influențează (scade) conținutulacestor componente în laptele matern,iar conținutul scăzut al acestora în laptepoate influența dezvoltarea copilului

Consumul acestor microelemente de cătremamă (inclusiv prin adaosuri) precum șiinsuficiența lor relativ puțin influențeazăconținutul acestora în laptele matern

Rezervele majorității acestor microelemente în organismul copiluluisunt mizere și foarte rapid se istovesc,deaceea dependența copilului de aportulconstant al acestora cu laptele materncau complementul este evidentă

Deoarece concentrația acestora în lapte rămâneconstantă, atunci când mama are carență, ea nueste ferită de epuizarea rezervelor acestor elemente în timpul lactației

Concentrația acestor microelemente înlaptele matern poate fi rapid restabilităprin consumul corespunzător de cătremamă

Administrarea de adaosuri mamei va fi maidegrabă utilă mamei, decât copilului

Conținutul scăzut al acestor microelemente saurezervele lor la mamă nu vor influența consumulde către copil și necesitățile de complement

2.Factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman Imunoglobiline A-secretoare (SIgA) active anti-E. coli, C. tetani, K. pneumoniae,

Salmonela, Shigela, Streptococcus, S. pneumoniae, C. tetani, H.Influenzae,V.Holerae, Campilobacteria, Candida albicans.

Anticorpii antivirus: rota-, RS-, polio-, entero-, citomegalovirus, HIV, rubeola-,herpes.

SIgA anti- G. Lamlia, E. Histolytica, S.mansoni. Immunoglobuline G,A,M,D.

Lizozimul (enzimă antibacteriană ce duce la liza peretelui celular) Lactoferina (concurează cu bacteriile pentru fier) Interleukina-6 Limfocite T-,B- Interferonii ( agrnţi antivirali) Macrofagi (fagocitează bacterii) Complement C3, C4

Factori nespecifici antistafilococici( lipide ce posedă acţiune antistafilocociă) Factorul Bifidum (stimulează bacteriile bifidum, acido-lactice din intestin) Factori biochimici (lipide, glucide) Ribonucleaza ( agent antiviral) Inhibitorii proteazelor 

Proteinele ce leagă vitamina B 12 şi folaţii Factorul antilambliozic(lipide ce posedăacţiune antilambliozică) Oligozaharide (inhibitori de alipire a bacteriilor de epiteliu).

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 8/25

8

 În afară de rolul său imunoprotector activ(protecţie împotriva infecţiei şi alergiei)laptelematern de asemenea stimulează şi dezvoltă propriul sistem imun al copilului.Rolul imunobiologic al laptelui matern este mai evident în perioada imediată dupănaştere(colostrul) şi în primele luni de viaţă ale copilului; efectele protectoare depind dedurata perioadei de alăptare, fiind destul de importante mai cu seamă copiilor prematuri.

Rolul imunoprotector al laptelui matern se realizează astfel în mai multe direcţii:- se micşorează răspîndirea şi durata afecţiunilor diareice- copilul e protejat contra infecţiilor respiratorii- scade frecvenţa otitelor medii şi recid ivarea lor - protejează contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei,

botulizmului,infecţiilor urinare- este posibil micşorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat

tip I, colită nespecifică ulceroasă etc.)- micşorează riscul morţii subite a sugarului.

3. Factorul reglator al funcţiilor specifice umane la nou- născuţi şisugari, care nu sunt alteceva, decât enzimele, unii componenţi speciali, hormonii şifactorii de creştere, prezenţi în laptele matern (vezi tabelul de mai jos) şi care determinăcreşterea şi dezvoltarea fizică, dezvoltarea şi maturizarea tuturor organelor şi sistemelor.

Enzime şi alţi componenţi ai laptelui matern cu funcţii specifice la

nou-născut şi sugar  Componenţii Funcţiile

Amilaza Digerarea polizaharidelor 

Lipaza(dependentă de starea fierii) Digerarea lipidelor(trigliceridelor)

Proteaza Proteoliza

Xantinoxidaza Participă în metabolizmul fierului,purtători de milibdenGlutationperoxidaza Purtători de Seleniu(cu activitate

antioxidantă)Peroxidaza Funcţie antisepticăSulfhidriloxidaza Menţinerea structurii şi funcţiilor 

proteinelor laptelui, mucus G

Lizozima Funcţie bactericidăPolisaharide Inhibă aderarea bacteriilor la

epiteliul mucoaselor 

Acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ

lung

Asigurădezvoltarea creierului, fiind

parte componentă a membranelor celulare, inclusiv a sistemuluinervos

Carnitina Esenţială pentru oxidarea acizilor graşi în mitocondrii

Taurina Utilizarea lipidelor necesareactivităţii nervoase şi dezvoltăriicreierului

P-casamorfina Este entagonist a opiaceelor  

Hormonii din laptele matern:- steroizi adrenali- calcitonina

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 9/25

9

- eritropoietina- insulina- oxitocina- prolactina- somatostatina- triiodtironina

- tiroxina- TRH- TSH- Neurotenzina (vazopresina)steroizii ovarieni.

Factorii de creşteredin laptele matern:- factorii de creştere epidermali (FCE)- factorii de creştere ai nervilor (FCN)- factorii de stimulare a coloanei- factorii de creştere Bifidum.

Toate componentele enumerate sunt specifice speciei umane şi regează, respectiv,unele funţii specifice omului în creştere.

4. Laptele matern ca factor de dezvoltare a reacţiilor adecvatepsihomotorii, intelectuale şi a capacităţilor de cunoaştere:1. Prezenţa în laptele matern a neurohormonilor specifici umani (leencefalina, beta-endorfina, substanţa P, mataencefalina etc.) favorizează dezvoltarea intelectuală.Copiiialimentaţi natural au posibilitatea de a dezvolta un coeficient IQ (dezvoltare intelectuală)mai înalt decât cei alimentaţ i artificial;

2. Există opinii, bazate pe studii ştiinţifice, care indică, că copiii alimentaţi natural au uncomportament psihoemoţional mult mai echilibrat, iar efectele de durată în acest sensar fi: - coeficient de dereglări de comportament foarte jos, mai cu seamă în perioada

de adolescenţă,- risc minor de criminalitate,- dependenţă de droguri, abuz asupra copiilor şi abandonul lor.

 Avantalele alimentaţiei naturale pentru copil şi pentru mama care alăpteazăPentru copil: Redu ce frecvenţa şi durata patologiilor dispeptice.; se micşorează răspîndirea şi durata afecţiunilor diareice copilul e protejat contra infecţiilor respiratorii scade frecvenţa otitelor medii şi recidivarea lor  protejează contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei,

botulizmului,infecţiilor urinare este posibil micşorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat tip I, colită

nespecifică ulceroasă etc.) micşorează riscul morţii subite a sugarului. Reduce riscul de dezvoltare a alergiei faţă de laptele de vaci; E posibilă reducerea riscului de dezvoltare a obezităţii ulterior; Imbunătăţeşte acuitatea vizuală şi nivelul dezvoltării neuropsihice;

Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muşcătură datărită stimulării dezvoltării adecvate a mandibulei.

Pentru mamă:

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 10/25

10

Stabilirea precoce a lactaţiei după naştere reface mai devreme puterile mamei ; Grăbeşte involuţia uterului şi micşorează riscul patologiilor post -partum,

micşorând mortalitatea maternă;Micşorân hemoragiile contribuie la menţinerea pierderilor de hemoglobină ( scăzând pierderile), îmbunătăţind, astfel, nivelul fierului;

Prelungeşte perioada de amenoree, protejând de apariţia unei sarcini;  Accelerează perderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii, femeea

revenind mai repede la greutatea corporală de înainte de sarcină; Reduce riscul dezvoltării cancerului mamar preclimateric  Reduce riscul dezvoltării cancerului ovarian.  

Fiziologia lactaţiei ca bază a recomandărilor practice de stabilire,dezvoltare,menţinere şi stimulare a alimentaţiei la sân

Pregătirea glandei mamare pentru lactaţie.Pentru iniţierea lactaţiei şi menţinerea secreţ iei suficiente de lapte matern sunt importanteunele reflexe fiziologice atât materne ( de oxitocină şi prolactină) cît şi ale copilului nou-născut, iar mai apoi sugar ( de sugere, de înghiţire).

1. Glandele mamare se pregătesc pentru lactaţie pe parcursul întregii perioade desarcină.

2.  În primele luni de sarcină influenţa dominantă o au estrogenii, stimulânddezvoltarea ducturilor lactifere şi alveolare, numărul cărora î ntre 5-8 săptîmînide sarcină se măreşte rapid, se îmbunătăţeşte considerabil vascularizareaglandei mamare, vizibilă chiar şi la exterior ( desen vascular mult mai pronunţat).

3. După trei luni de gestaţie, cînd începe să domine progesteronul, alveolele

sunt dezvoltate şi activitatea ţesutului glandular şi secreţia de colostru suntstimulate de către creştrea progresivă a concentraţiei de prolactină.4. Pe parcursul sarcinei producerea laptelui este inhibată de hormonii

steroizi ai placentei ( progesteronul în special), glanda fiind pregătită mai multsau mai puţin de producerea laptelui de la a 16 săptămână de gestaţie.

Stabilirea, dezvoltarea, menţinerea şi întreruperea lactaţiei.

1.  În rezultatul naşterii efectul inhibitor al hormonilor placentari se întrerupe, nivelul deprogesteron scăzând brusc.

2. Odată cu naşterea şi întreruperea acţiunii progesteronului placentar, creşte rapidconcentraţia de prolactină, care induce sinteza laptelui de către glanda mamară.Sinteza laptelui în interiorul alveolelor este un proces complex, ce include în sine şicâteva mecanizme secretorii:exocitoza, secreţia şi transferul lipidelor, secreţia apei şia electr oliţilor şi transferul imunoglobulinelor din spaţiul extracelular. Reflexulprolactinei la copilul sugar se include maximal la evacuarea completă a laptelui produs( de aici recomandarea de golire maximală a sânului), iar concentraţia şi activitateaprolactinei este maximă în perioada nocturnă ( de aici recomandarea de a susţine î nmod obligatoriu aplicarea la sân a copilului noaptea).

3. Aplicarea copilului nou-născut la sân prin includerea arcului reflector al oxitocineistimulează ejecţia (evacuarea) laptelui produs. Reflehul oxitocinei este indus de mai

mulţi factori: de excitarea receptorilor mamelonului, precum şi de acţiunea factorilor emoţionali pozitivi legaţi de copil ( imaginea lui, plânsul, contactul fizic şi strângerea la

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 11/25

11

piept, emoţiile pozitive legate de copil). Prin urmare, pentru a iniţia şi stimula reflexuloxitocinei, se va acţiona prin stimularea factorilor mai sus enumeraţi prin:

- aplicare la sân cît mai precoce ( în primele 1-2 ore după naştere), în condiţiileunei naşteri normale;

- aplicare cât mai frecventă la sân la cererea copilului ( pentru sugarii în vârstă

de până la 6 luni de minimum de 8 ori în 24 ore);- aflarea mamei alături, în aceeaşi încăpere cu copilul, un contact fizic strâns şipermanent (ochi la ochi, piele la pilele) imediat după naştere.

O condiţie obligatorie pentru stabilirea, dezvoltarea şi menţinerea lactaţiei este şiaplicarea şi poziţionarea corectă a copilului la sân.

Semnele poziţionării corectea copilului  în timpul alimentării la sân:- Copilul este întors cu tot corpul spre mama şi e strâns lipit cu burtica de burta

mamei- Faţa copilului se află aproape de piept

- Corpul şi capul copilului formează o linie dreaptă- Mama susţine cu ambele mâini capul şi corpul copilului.

Semnele aplicării corecte la sân:- Bărbia copilului atinge pieptul mamei- Guriţa este larg deschisă- Buza de jos este curbată către exterior - Deasupra buzei superioare se observă o f âşie mai mare a areolei decât sub

buza inferioară

Aplicarea la sân incorectă cauzează:- Inflamări şi fisuri ale mameloanelor - Aflux nesatisfăcător al laptelui şi creştere lentă a copilului- Stări de foame permanentă a copilului, care nu este satisfăcut de alimentare- Induraţie a mamelonului

Semnele poziiei incorecte în timpul alptării:- Corpul copilului este opus corpului mamei şi nu e lipit de el- Bărbia nu atinge sânul mamei- Se observă o fişie mare a areolei chiar şi sub buza inferioară- Copilul face mişcări rapide şi scurte

-  În timpul alimentării obrajii copilului sânt traşi înăuntru- Copilul este excitat şi refuză pieptul

- Copilul poate emite sunete specifice- Mama simte dureri în timpul sugerii

Rolul alimentaţiei mamei care alăptează  Toate mamele, chiar şi acele de o nutriţie scăzută sunt în stare să producăsuficient lapte şi de o calitate ce poate asigura copilului sugar o dezvoltare fizicăcorespunzătoare.Cu toate acestea, rezervele de substanţe nutritive se vor epuiza,

iar acesta se va răsfrânge negativ asupra laptelui, dacă intervalul dintre naşterieste scurt şi nu a fost timp destul pentru refacerea rezervelor. Mai mult decât atât,există date, care indică, că rezervele insuficiente de grăsimi la mamă va scădeaconţinutul lor în lapte. Reeşind din cele expuse, pentru a asigura un conţinut optim

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 12/25

12

şi o calitate adecvată a laptelui matern, fără a supune riscului sănătatea mamei,este important de a ţine cont de unele recomandări de alimentaţie, care sunt înegală măsură necesare şi în perioada de sarcină şi in cea de lactaţie:1. Conţinutul de calorii în 24 ore se va majora cu  700 – 1 000 şi va constitui 0 3

500 ккаl ;2. Conţinutul de proteine se va majora cu  30 – 40 g şi va constitui nu mai puţin de

110 – 120 g/ 24 ore ( din care 60 – 70 % vor fi cele de origine animală ) ;3. Se va magora şi cantitatea de lipide consumate în 24 ore ( 100 – 120 în 24 ore ), din care 30 – 35 % vor fi vegetale,iar glucidele vor constitui 450 – 500g/24ore) ;

4. Se vor consuma zilnic cantităţi suficiente de legume şi fructe ;5. Lichidele suplimentare în 24 ore vor constitui 1-2 litri, însă nu este necesar de

a consuma contrar dorinţei, deoarece lichidele suplimentare nu măresc   lactaţia ;6. Regimul de alimentar e al mamei trebue să fie concordat cu regimul de

alimentaţie a copilului. Mama trebue să mănânce de 5 -6 ori în 24 ore înaintede alimentarea copilului ;

7. Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau mirosneplăcut (ceapă, usturoi, oţet, ardei iuţi etc.) ) ;

Este indispensabil şi un regim sănătos al zilei, din care nu vor lipsi plimbările laaer liber, somnul suficient (nu mai puţin de 8 ore în cele 24). Efortul fizic va fi dozat.Se va respecta igiena mâinilor, glandelor mamare, corpului ( este suficient un duş dimineaţa şi seara, iar mâinile necesită o spălare cât mai frecventă).Pe ântreagă perioada de sarcină şi de lactaţie nu este recomandat aconsumul dealcool, fumatul, care pot avea efect negativ asupra lactaţiei.

Înţărcatul , conform recomandărilor actuale ale OMS se face nu maidevreme de 2 ani, alimentaţia naturală fiind posibilă şi mai mult.

 Înţărcatul se face treptat, la copilul sănătos şi preferabil nu în peroadade arşiţă pentru a reduce riscul de fenomene dispeptice. Nu serecomandă înţărcarea bruscă, asociată cu o traumă psihologică(schimbarea locuinţei, absenţa mamei de acasă). Dacă înţărcatulcopilului s-a făcut treptat, nu va fi greu de înlocuit ultima porţie de laptematern cu un alt tip de lapte, iar mama nu va ave incomodităţi cu sânii.

Metodele de estimare a alimentaţiei adecvate a copilului 

1.Semnele alimentaţiei adecvate la sân în prima lună de viaţă- Glutiţia auzită în timpul suptului- Scutece umede mai multe de 6 în 24 ore- Scaun fiziologic ( de regulă după fiecare alimentaţie)- Starea sânului „comparativ gol” după alimentare- Starea satesfăcătoare a copilului între perioadele de alimentare

- Adaosul în masă 18-30 g/zi sau 125-210 g/săptămînă2.Simtomele foamei copilului sugar - Curba ponderală plată- Micţiuni rare ale urinei

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 13/25

13

- Schimbări ale scaunului (constipaţii sau diaree, scaun instabil )- Copilul este neliniştit, agitat- Copilul suge degetele

3.Semne care indică că greutatea copilului nu creşte suficiente de repede- Câştigul în greutate este sub18 g/zi şi la 3 săptămâni nu a recuperat greutatea sa

de naştere

- Pare somnolent , are un plâns slab sau scâncit şi doarme mult- Poate avea urinări reduse, concentrate, sau o eliminare urinară normală- Are scaun des, sau nu-l are deloc- Poate suge incontinuu- Poate avea privirea anxioasă şi piele cu riduri pe tot corpul.

4.Aprecierea alimentaţiei copiluluiEficienţa alimentaţiei se estimează prin aprecierea următoarelor indici:

- starea generală a copilului- dinamica indicilor dezvoltării fizice (masa, talia),- nivelul dezvoltării neuropsihice- nivelul morbidităţii prin aprecierea indicelui sănătăţii

- rezulatele analizelor de laborator (hemoglobina, proteinograma, imunograma,ionograma, echilibrul acido-bazic al sângelui).

Din ce motive un copil poate să nu primească cantitatea necesară delapte

Co ilul are:Dificultă i la ală tare Mama: factori siholo icilimentări rare. Li sa de încredere.

Co ilul nu este ală tat noa tea. Gri i, stres.lă tări scurte. Li sa oftei de mîncare.

Pozi ionare re ită. Res in erea co ilului.

Consum ar ial. Oboseala.Sticlu e tetine.limente complimentare.

Probleme / contraindicaţii pentru alăptarea la sân1. Din partea mamei:

a) absolută – infecţia cu HIVb)temporare: - patologie infecţioasă gravă perioada acută

  ( tuberculoză, alte infecţii deosebit de periculoase);- Decompensarea maladiilor somatice ale mamei;- Cancer la mamă şi mama primeşte citostatice- Diabet zaharat tratat cu antidiabetice orale- Boli psihice la mamă în acutizarecandidiza mamelonului şi a areolei.

2. Din partea copilului:a)absolute – erori de metabolizm (fenilcetonuria, galactozemia);b)temporare- afecţiuni grave ale nou-născutului şi sugarului ce necesită respiraţie

asistată ţi alimentare parenterală.

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 14/25

14

Cei zece paşi ai unei alăptări de succesDeclaraţia comună a OMS/UNICEF (1989)

Fiecare instituţie, efectuând servicii de maternitate şi îngrijire a nou-născuţilor, trebuie:

1. Să aibă o politică scrisă referitor la alimentaţia naturală, care să fie

comunicată frecvent întregului personal de îngrijire a sănătăţii.2. Să pregătească întregul personal de îngrijire a sănătăţii privind capacităţile

necesare implementării acestei politici.3. Să informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile şi condiuta

alimentaţiei naturale.4. Să ajute mamele să iniţieze alimentaţia naturală în prima jumătate de oră

după naştere.5. Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină lactaţia chiar şi atunci

când ele sunt separate de copii lor.6. Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau alte lichide decât laptele matern, cu

excepţia cazurilor, când este indicat medical.7. Să practice rooming-ul, permiţând mamelor şi copiilor lor să stea împreună

24 de ore din 24.8. Să încurajeze alimentaţia naturală la cerere.9. Să nu ofere suzete, tetine copiilor care sug.10. Să susţină crearea grupurilor  de sprijin pentru alimentaţia naturală şi să

orienteze mamele către aceasta după externarea lor din spital sau clinică.

Necesităţi în energie pentru copii în vârstă de până la 1 an (kkal/kg) ( OMS)

   În mediu necesităţile în energie pentru copii primului an de viaţă pot fi reprezentateastfel: -  până la 4 luni :120 – 125 ккаl/kg;- 4 – 9 luni: 115 – 125 ккаl/kg;- 9 – 12 luni: 105 – 120 ккаl/kg.

Necesităţi în energie pentru copii mai mari de 1 an (kkal/24 ore ( OMS )

Vârsta, luni cesitatea, kkal/kg Vârsta, luni cesitatea, kkal/kg

0,51 – 22 – 33 – 44 – 55 – 6

12411610910399

96,5

6 – 77 – 88 – 99 – 10

10 – 1111 – 12

9594,59599100

104,5

Vârsta, ani Necesitatea, kkal

băieţi fete1 – 34 – 6

12301715

11651545

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 15/25

15

Consumul scăzut de calorii.Dacă consumul de calorii e mai jos de necesităţile organismului în energie, scadeactivitatea fizică şi/sau ritmul dezvoltării fizice. Dacă deficienţa va persista, se va dezvoltamalnutriţia protein-calorică. Consumul insuficient de calorii poate deasemeni inducemetabolizarea proteinelor (transformarea lor în energie) şi, bineînţeles, la deficienţă

proteică.Consumul înalt de calorii.Consumul exagerat de calorii poate spori depunerea grăsimilor şi duce la masă corporalăexcesivă.Densitatea energetică.La copiii sugari şi de vârstă fragedă densitatea energetică a produselor consumate are odeosebită importanţă, deoarece necesităţile în calorii la această vârstă depăşesc de 2 – 3ori necesităţile adulţilor.

Factorii care influenţează densitatea energetică a produselor alimentare.

După cum e indicat în chenar, se măreşte densitatea energetică prin conţinutul de grăsimi,zahăr, lapte matern, alimentare frecventă şi se scade prin volumul mărit de apă sauviscozitate sporită (mult amidon) a alimentelor.La asimilarea energetică influenţează şi voluumul funcţional (fiziologic) al stomacului, carereprezintă acel volum de alimente, care poate fi în mod normal îngerat de copil. Volumulfuncţional depinde nu numai de volumul anatomic al stomacului, dar şi de viteza de

evacuare din stomac al conţinutului de alimente. Dacă densitatea energetică a alimentelor e joasă pentru satisfacerea nevoilor energetice, copilul necesită un volum alimentar maimare, care poate depăşi volumul funcţional al stomacului.Volumul funcţional al stomacului este estimat la aproximativ 30 ml/kg de masă corporalăpentru copii sugari.Diverse alimente au o densitate energetică diferită: o densitate energetică mare o arecarnea şi peştele gras. Însă, de regulă, hrana folosită ca complement se bazează pe un produs principal bogat încarbohidraţi (glucide), şi care are un volum mare şi viscozitate şi, respectiv, o densitateenergetică joasă. Ca exemplu poate servi terciuri de crupe, care au o densitate foarte joasă (0,5 kkal/kg), dacă sunt preparate fără lapte şi grăsime. Adăugarea apei în scopul

micşorării viscozităţii şi îmbunătăţirii digerării lor încă mai mult le scade densitateaenergetică.

Necesităţi proteine:

  Grăsimi Zahăr Lapte Frecvenţa  (+) (+) matern alimentării(+) (+)

(–)(–) Viscozitatea

Apa alimentelor 

complementare

Densitateaenergetică aalimentelor complementar 

Consumul deenergie

Dezvoltareafizică

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 16/25

16

1-3 luni: 2,5 -2,25g/kg/zi

4-12 luni: 2,0 -1,5 g/kg/zi

1 -5 ani: 1,2 -1,1 g/kg/zi

Sugarul necesită 43% din proteine sub formă de aminoacizi esențiali, copiiimai mari – 36%

Necesităţi lipide Pentru sugar: 3,5-6g/kg/zi 1-3 ani: 4,5g/kg/zi 4 ani și mai mult – 2g/kg/zi. Se recomandă ca minimum 30%, optimal 40-50% din necesități energetice

ale sugarului și copilului mic să fie satisfăcute pe contul lipidelor, iar după 2ani nivelul optim să fie 30% din care mai mult de 10% pe contul lipidelor nesaturate sau polinesaturate.

  Necesităţi glucide Pentru sugar: 12g/kg/zi Celelate vârste:10g/kg/zi

După vârsta de 2 ani 60% din necesitățile energetice trebuie satisfăcute pecontul glucidelor, din care 10% să fie carbohidrate simple. Cetoza rezultă în cazul când densitatea energetică a glucidelor este sub 10%

Diversificarea alimentaţiei ( alimentaţia complementară )

 Administrarea la timp a alimentelor complementare, adecvat selectate, are o mareimportanţă: fortifică starea sănătăţii, starea de nutriţie, dezvoltarea fizică a copiilor sugari şi de vârstă fragedă în perioada de creştere intensă, deaceea necesită o atenţie deosebitădin partea sistemului de ocrotire a sănătăţii .

E indiscutabil faptul, că către vârsta de 6 luni copilul are nevoie şi de altealimente decât laptele (matern sau formula)

Aceasta este legat de faptul, că laptele matern sau formula nu mai acoperănevoile crescânde de ingrediente alimentare

Către vârsta de 6 luni “se maturizează” fermenţii de bază, implicaţi în

digestia proteinelor, lipididelor şi glucidelor scade permeabilitatea mucoaseiintestinale, cşe puterea motorie a tractului digestiv, factori, careargumentează introducerea noilor alimente anume la acestă vârstă

Este necesar de menţionat, că introducerea neargumentată acomplementului la o vârstă mai mică sporeşte incidenţa reacţiilor alergice şitulburărilor din partea tractului digestiv

Pe parcursul întregii perioade de întroducere a complimentului, laptele matern trebuie sărămână principalul tip de lapte, consumat de către copil. Alimentele complementare se recomandă a fi întroduse către vârsta de 6 luni.

Nu este recomandabilă administrarea laptelui de vaci nemodificat pâna la împlinireavârstei de 12-24 luni ca băutură, dar, poate fi folosit, în cantităţi mici la prepararea hranei 

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 17/25

17

complementare începând cu vârsta 12 luni. La modul ideal laptele de vaci se recomandă afi întrebuinţat în alimentaţia copilului numai după împlinirea vârstei de 12 luni.

 Alimentele complement are cu densitate energetică mică pot scădea consumul de energie,deaceea se recomandă un nivel mediu al densităţii energetice a hranei, corespunzător cifrei de 1 kkal/g. Densitatea energetică a hranei depinde de frecvenţa alimentării ( la o

frecvenţă mare densitatea e mai mică). Tot din acecte considerente nu -i recomandabilăadministrarea laptelui de vaci degresat copilului până la vârsta de minimum 2 ani.

Întroducerea complementului trebuie să reprezinte un proces de întroducere a unor  produse alimentare noi , diverse după consistenţă, gust, miros şi aspect exterior,concomitent continuând alimentarea la sân.

Nu este recomandat să se dea copilului în acestă perioadă produce sărate şi nici nu sesărează suplimentar bucatele, administrate micuţului.

Întroducerea complementului (diversificarea alimentaţiei) Întroducerea complementului reprezintă alimentarea copilului sugar cu alimente şi lichidenoi suplimentar la laptele matern. Hrana comlementară poate fi divizată în felul următor:

1. Hrana perioadei de tranziţie – acestea sunt produsele (alimentele) complementare ,destinate satisfacerii necesităţilor alimentare şi fiziologice, specifice organizmului copiluluisugar;2. Hrana din masa familiei – acestea sunt produsele complementare , care se daucopilului de vârstă fragedă şi care sunt de fapt produse, consumate de întreaga familie .

 În perioada de trecere de la alimentaţia exclusiv naturală la întreruperea alimenttării

naturale copiii sugari se deprind treptat să mănânce alte alimente din masa familiei, pânăcând acestea din urmă nu înlocuesc complet laptele matern. Copiii sunt fizic pregătiţi săconsume alimente din masa familiei către vârsta de 1 an, termen după care nu mai estenecesar ca aceste alimente să fie într -un fel sau altul modificate şi adaptate necesităţilor copilului.

Termenii, la care începe să fie întrodusă în alimentaţie hrana perioadei tranzitorii,reprezintă o perioadă destul de vulnerabilă pentru dezvoltarea copilului. Raţia alimentară acopilului suferă schimbări radicale, cea mai importantă fiind trecerea de la unicul produs( laptele matern), unde izvorul principal de energie erau grăsimile, la o întreagădiversitate de produse, necesare pentru suplinirea necesităţilor alimentare. Această

perioadă este importantă nu numai prin creşterea continuă şi modificarea necesităţilor îningrediente alimentare, dar şi prin ritmul intens de creştere , dezvoltare şi maturizarefiziologică.

Alimentaţia proastă, principiile şi metodele incorecte de alimentare în acestă perioadă potspori riscul de tulburare de nutriţie, retar d în creştere şi dezvolatre, carenţă de diferitesubstanţe nutritive, în deosebi a fierului, având urmări serioase pentru sănătatea copilulişi dezvoltarea lui mintală. Deaceea este deosebit de important rolul cadrelor medicale,care pot influenţa şi îmbunătăţi considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari şi devârstă fragedă.

Întroducerea prea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri şianume:

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 18/25

18

- Hrana complementară , înlocuind o parte din laptele matern, va duce la scădereaproducţiei de lapte şi, respectiv, la posibilitatea micşorăriii consumului de energie şisubstanţe nutritive de către copil;

- Copii sugari sunt supuşi acţiunii microbilor patogeni, pezenţi în produselealimentare şi lichide, care pot fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor dispeptice, respectiv a tulburării de nutriţie;

- Riscul bolilor diareice şi a alergiei alimentare este amplificat de către imaturitateaintestinului sugarului, fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutriţie;- Mamele devin mai devreme fertile, deoarece scăderea consumului de lapte

matern reduce perioada de suprimare a ovulaţiei.

Şi întroducerea prea tardivă a hranei complementare nu este lipsită de probleme,deoarece:

- Aportul insuficient de energie şi substamţe nutritive pe contul exclusiv al lapteluimaern poate duce la retard în creştere şi nutriţie scăzută;

- Incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumită vârstă nevoile copiluluipoate duce la carenţe diferite de micronutrienţi, mai cu seamă de fier şi zinc;

- Nu va fi asigurată dezvoltarea optimală a abilităţilor motorii corespunzătoare, ca deexemplu mestecatul, precum şi recepţia adecvată de către copil a noului gust şistructură a hranei.

- Reeşind din toate cele expuse, alimentele complementare se vor întroduce înraţia sugartului la timp.

Până la momentul actual există multe opinii privint termenul de întroducere acomplementului, dar, care la majoritatea specialiştilor se încadrează între 4 şi 6 luni. Cutoate acestea, ultimele recomandări, promovate de către Academia americană dePediatrie şi Biroul regional European OMS în cadrul Programului CIMC indică vârsta de 6luni ca vârstă optimală pentru întroducerea complimentului.

Componeţa alimentelor complementareAnterior au fost expuse componentele nutritive principale ale hranei de orice fel ( proteine,glucide, grăsimi, energie), precum şi influenţa pe care o exercită asupra frecvenţeialimentării cantitatea de lapte matern consumat sau densitatea energetică a alimentelor complementare. Pentru a forma o raţie alimentară adecvată necesităţilor şi psibilităţilor digestive ale copilului sugar este nevoie de ţinut cont:

1. de densitatea energetică a hranei complementare şi frecvenţa alimentării depindefaptul, în ce măsură copilul îşi va acoperi nevoile sale de energie şi substanţe nutritive;

2. de bodiponibilitatea produsului sau a substanţei, care determină ce cantitate desubstanţă va fi asimilată de facto.

Hrana complementară e necesar să întrunească următoarele caracteruistici:- să fie bogată în energie, proteine, micronutrienţi şi- să aibă o consistenţă, care îi va permite copilului să o consume mai uşor.

Densitatea energetică a hranei complementare poate fi îmbogăţită prin adăugare de uleivegetal, unt sau margarină, dar acestea, la rândul lor, vor micşora densitatea proteinelor şimicronutrienţilor. Din acestă cauză este recomandabil în acest scop de a adăuga încomplement( mai cu seamă cel bogat în amidon) a laptelui( lapte matern, amestec lactatadaptat sau puţin lapte de vaci sau amestec acidofil), care îmbunătăţesc calitatea

proteinelor şi densitatea ingredientelor nutritive esenţiale.Biodisponibilitatea şi densitatea substanţelor nutritive la unitatea de energie estediferită în funcţie de produs. Astfel, produsele de origine animală la o unitate de energieconţin aşa substanţe ca vitamina A,D ,E , B 2, B 12, Ca, Zn în cantitate mai mare .

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 19/25

19

Conţinutul de fier în unele produse ( ficat, carne, peşte) este înalt, iar în altele (laptele şiprodusele lactate) – jos. Totodată vitaminele B 1, B 6, C, acidul folic se conţin în cantităţimai mari în produsele vegetale, iar unele din ele, ca boboasele şi porumbul, sunt bogate şi în fier. În general biodisponibilitatea mineralelor din produsele vegetale este mai joasă ca în cele de origine animală.Raţia alimentară cu biodisponibilitate mare conţine produse variate , conţinând cantităţi

importante de boboase , produse bogate în vitamina C şi puţină carne sau peşte. Raţiaalimentară cu biodisponibilitate scăzută a substanţelor nutritive este compusă de obiceidin cereale, boboase, legume-rădăcini (morcov, sfeclă etc.), cu cantităţi foarte mici decarne, peşte sau produse bogate în vitamina C.

Recomandări practice pentru întroducerea complementuluiMai jos sunt expuse principalele etape de tranziţie de la alimentarea copilului cu laptematern la alimentarea lui cu hrană din masa familiei. Aceste etape constituie un procesneântrerupt, iar trecerea de la unul la altul se face treptat, dar relativ repede . Este raţionalca de fiecare dată să se ia în consideraţie particulărităţile individuale ale copilului în ceea

ce priveşte dezvoltarea şi pregătirea lui către alimentaţia complementară, deci nu seneglijează posibilitatea alcătuirii unor scheme individuale de întroducere a hraneicomplementare.

Cronologia orientativă şi cantitatea alimentelor complementare

Produsele( în gr.) / vârsta în luni6 7 8 9 10-12  

Suc de fructe

50 50 50 50 50  

Pireu de fructe 50 50 50 50 50  Brânză()caşcaval  40 40 40 40 50  Gălbenuş 1/2 1/2 1/2 ½Pirei de legume 60-80 130 150 160 160  Unt  2 3 4 5 5  Ulei vegetal  1-1,5 2 2,5 2,5 3Terci de crupe 10-60 150 160 180 180  

Carne tocată 5-20 20 20 30  Ficat  5-20 20 20 30  Pâine 3-5 5 10  Pesmeţi  3-5 5 10  Biscuiţi  3-5 5 10  

Principiile generale ale diversificării alimentaţiei sugarului 1. Diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos.2. Se va întroduce numai câte un singur aliment nou, la un singur prânz, în

cantitate mică (20-30 gr ) , care se va mări treptat în zilele următoare la acelaşiprânz, reducând proporţional laptele, astfel încât in 7-8 zile să se înlocuiascăcomplet prânzul de lapte cu noul aliment.

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 20/25

20

3. Nu se întroduc simultan 2 sau mai multe alimente noi, ci la intervale deminimum 5 zile. Aceasta este necesar pentru adaptarea copilului la noulprodus şi pentru monitorizarea toleranţei lui faţă de acesta. La cele mai micisemne de intoleranţă (vărsături sau diaree) se exclude alimentul nou întroduspe un timp de 1-2 săptămâni, până la refacerea digestivă, după care se va încerca reîntroducerea lui cu mai multă prudenţă (în cantităţi mai mici).

4. Alimentul nou complementar va administra de preferinţă cu linguriţa şi nici într -un caz prin biberon. Astfel se vor dezvolta deprinderile de alimentare pedeoparte, iar pe de altă parte – veţi avea siguranţa că copilul a primit o hranăconsistentă din punct de vedere nutritiv şi caloric.

5. Consistenţa alimentelor complementare se va schimba treptat de la o masăbine omogenizată la pireu, tocătură,apoi bucăţele mici.

6. Nu este raţional de a administra două prânzuri de acelaşi fel pe zi. De obiceiprimul complement în zi se administrează la a doua priză alimentară, primafiind cu lapte.

7. Alimentul nou complementar se administrează înaintea laptelui pe care îl înlocuieşte, dacă copilul este alimentat artificial şi după aplicarea la sân , dacă

este alimentat natural.8. Alegerea primului aliment nou se face în funcţie de starea de nutriţie a

sugarului: pentru sugarul eutrofic – pireu de legume, iar pentru cel de nutriţiescăzută – terci făinos fără gluten , preferabil pregătit pe un amestec adaptat,iar în lipsa lui - pe lapte de vaci diluat, apoi integral.

9. Toate prânzurile de diversificare trebuie să aibă o valoare calorică mai maredecât prânzurile de lapte, care se scot din alimentaţie. Dacă copilul beneficiazăde alimentaţie la sân, conform recomandaţiilor OMS, produsul complementar se administrează după aplicarea la sân.

10.Dacă sugarul refuză sistematic alimentul nou întrodus, se renunţă temporar laadministrarea lui, deoarece există riscul apariţiei anorexiei psihogene la sugar.

11.Pe măsura creşterii copilului oferiţi-i psibilitatea de a se alimenta singur, să iaalimente cu mânuţa de exemplu, dar continuaţi să-l alimentaţi activ şi să-l încurajaţi să mănânce.

12.Diversificarea urmăreşte scoaterea treptată a prânzurilor de lapte în scopulobişnuirii sugarului cu alimente asemănătoare alimentaţiei adultului.

13.Pe parcursul diversificării se efectuiază un continuu monitoring al stăriisănătăţii copilului.

Alimentaţia mixtă şi artificială

 În caz de insufucienţă de lapte matern, lipsa lui sau contraindicaţii pentrualimentaţia la sân apare necesitataea de a alimenta copilul cu alt tip delapte, adică de a trece la alimentaţia mixtă sau artificială

Alimentaţia mixtă este tipul de alimentaţie, când copilul , pe lângă laptelematern mai primeşte pe parcursul zilei şi un alt tip de lapte – amestec lactatadaptat sau neadaptat, raportul dintre ele fiind diferit.

Dacă copilul primeşte lapte matern mai puţin de 1/5 din raţia zilnică, restulrevenind amestecurilor lactate, se consideră că el este alimentat artificial

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 21/25

21

Metodele de estimare a alimentaţiei adecvate a copilului 

1.Semnele alimentaţiei adecvate la sân în prima lună de viaţă:

- Glutiţia auzită în timpul suptului;- Scutece umede mai multe de 6 în 24 ore;- Scaun fiziologic ( de regulă după fiecare alimentaţie);- Starea sânului „comparativ gol” după alimentare;- Starea satisfăcătoare a copilului între perioadele de alimentare;- Adaosul în masă 18-30 g/zi sau 125-210 g/săptămînă.

2.Simtomele foamei copilului sugar - Curba ponderală plată (nu adaogă în greutate de loc);- Micţiuni rare ale urinei( mai puţin de 6 în 24 ore);- Schimbări ale scaunului (constipaţii sau diaree, scaun instabil );

- Copilul este neliniştit, agitat toată ziua, în lipsa unei alte cauze ( febră, altemanifestări de boală);

- Copilul suge permanent degetele.

3.Semne care indică că greutatea copilului nu creşte suficient de repede- Câştigul în greutate este sub18 g/zi şi la 3 săptămâni nu a recuperat greutatea sa

de la naştere;- Pare somnolent , are un plâns slab sau scâncit şi doarme mult;- Poate avea urinări reduse, concentrate, sau o eliminare urinară normală;- Are scaune frecvente, sau foarte rare;- Poate suge incontinuu;- Poate avea privirea anxioasă şi piele cu riduri pe tot corpul.

Motivele din care un copil poate să nu primească cantitatea necesară de lapteDin partea copilului Din partea mamei

Dificultăţi la alăptare Factori psihologici

Alimentări rare. Lipsa de încredere.

Copilul nu este alăptat noaptea. Griji, stres.

Alăptări scurte. Lipsa poftei de mîncare.

Poziţionare greşită. Respingerea copilului.

Consum parţial. Oboseala.

Utilizarea de sticluţe, tetine.

ntroducerea timpurie a alimentelor complementare complem complimentare.

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 22/25

22

Hipogalactia – capacitatea de secreţie diminuată a glandelor mamare în perioadade lactaţie . Poate fi primară sau secundară.

Cauzele ce provoacă hipogalactia secundară, cea mai frecvent întîlnită:- Aplicarea tardivă la sân a copilului acopilului după naştere;- Plasarea rară a copilului la sân;

- Poziţionarea şi ataşarea incorectă la sân;- Factorii psihoemoţionali negativi, stresul;- Factori socioeconomici nefavorabili;- Patologiile extragenitale, infecţii virotice, boli renale grave, hepatice, anemiile,

maladii cardiovascularela mamă;- Medicaţia cu preparate ce suprimă lactaţia: Adrenalina, Noradrenalina,

Gastrocepina, Cimmetidina, Ranitidina, Famotidina, Atropina, MetchinăParlofen, Linestrol, Levodopa, Progesteron, anticoncepţionale orale,Ergotamina, preparate laxative saluretice, Phenobarbital, diuretice etc.

Cauzele hipogalatiei primare:

- Diverse perturbări neuroendocrine primare:- Hipoplazia glandei mamare- Utilizarea ne argumentată şi abuzivă a preparatelor hormonale- Administrarea anticopcepţionalelor orale.

Formulele ( amestecurile ) adaptate sunt nişte formule de lapte, elaborateştiinţific şi echilibrate după conţinutul ingredientelor nutritive pentru o maximalăapropiere a factorului alimentar de conţinutul laptelui matern.Ele sunt fabricate înmod industrial şi diferă după mai multe criterii( o clasificare a formulelor lactate adaptate este expusă mai jos).

Formulele neadaptate sunt nişte formule de lapte preparate în condiţiicasnice, reprezentînd laptele mai multor mamifere, mai cu seamă laptele de vaci,(dar şi de capre, bivoliţă etc.) şi diluţiile lor.

Pe întreg globul există un număr foarte mare de formule de lapte adaptate,pe piaţa RM comercializîndu-se mai mul de 30. Toate amestecurile comercializatela noi în republică sunt, de regulă, importate.

Selectarea formulei lactate pentru alimentaţia mixtă sau artificială acopilului se bazează, în primul rând, pe aprecierea stării sănătăţii copilului sugar şiparticularităţile lui de dezvoltare. Nu trebuie neglijate şi psibilităţile materiale ale

familiei: formulele cu un grad înalt de adaptare sunt, bineînţeles mai scumpe,necesitînd un efort financiar simţitor din partea părinţilor.Cu toate acestea se punpe cîntar toate plusurile şi minusurle în fiecare caz aparte, mai cu seamă cîndexistă indicaţii speciale pentru administrarea unui sau altui amestec. Este bine cala selecţia formulei de lapte să se ţină cont de anumite reguli.

Reguli de selecţie a amestecului lactat pentru alimentaţia mixtă/artificială acopilului

Se va consulta suplumentar pediatrul pe problema necesităţii amesteculuilactat şi a selecţiei lui;

Dacă copilul a primit deja o formulă de lapte,a tolerat-o bine şi se dezvoltă

corespunzător vîrstei, concretizaţi despre ce formulă este vorba şirecomandaţi administrarea ei în continuare ; Se va lua neapărat în consideraţie vîrsta copilului;

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 23/25

23

Se vor prefera formulele cu grad înalt de adaptare, mai cu seamă înprimele 6 luni de viaţă;

Se vor studia minunţios datele, expuse pe etichetă / conţinutul cantitativ şicalitativ al ingredientelor, termenul de valabilitate );

Formula de lapte trebuie să conţină taurină – un aminoacid, care participăla formarea ţesuturilor sistemului nervos, retinei ochiului, are un rol anume

in stabilirea unor funcţii de apărare etc.; E de dorit ca amestecul ales să conţină şi carnitină – o substanţă biologic

activă, importantă pentru buna desfăşurare a metabolizmului proteic, lipidicşi energetic în celulă;

Formula de lapte trebuie să conţină şi acizi graşi nesaturaţi, care suntindispensabili pentru dezvoltarea adecvată a creierului şi retinei oculare;

Formula de lapte e bine să conţină preponderent proteine din zer şi maipuţin cazeină, pentru a apropia conţinutul de aminoacizi de cel al lapteluimatern şi pentru o mai bună digestie a proteinelor;

Se va aprecia toleranţa individuală faţă de amestecul selectat, iar la apariţiasemnelor de intoleranţă ( erupţii alergice, meteorizm, regurgitări maifrecvente, dureri abdominale , scaune modificate ) se va face o evaluare astării sănătăţii copilului şi, dacă nu există alte explicaţii a semnelor indicate, se va selecta o nouă formulă. Trebuie de ţinut cont de faptul că nue bine de trecut de la o formulă la alta fiecare 1 – 2 zile. Adaptarea faţă deun produs nou dureză în mediu nu mai puţin de 3 – 5 zile.

Dacă există indicaţii speciale, se va selecta un amestec dietetic.

Reguli de administrare a formulelor de lapte în alimentaţia mixtă sauartificială

Dacă copilul mai primeşte lapte matern, chiar şi foarte puţin, va fi hrănit

cu formula de lapte numai după aplicare la sîn; Formula de lapte se va da la început cu linguriţa, învăţînd copilul să bea

laptele din cană; Formula de lapte va fi preparată proaspătă, folosind apă fiartă, conform

tehnologiei indicate; Se va respecta strict dozajul (raportul lapte-praf/volum de apă) pentru a

nu-i crea copilului indigestie, sau a nu-l subalimenta; Se vor întreţine în curăţenie ideală toate vasele care le folosiţi pentru

prepararea formulelor şi alimentarea copilului ( ele vor fi spălate, opăritecu uncrop sau chiar fierte);

Se va evita folosirea biberonului şi tetinelor pentru alimentaţia artificialăsau, mai cu seamă, mixtă a copilului: copilul alimentat mixt va refuza încurînd sînul, biberoanele şi tetinele mai greu se supun curăţirii şidezinfectării , pot provoca astfel o infecţie intestinală şi au o influenţănegativă la formarea corectă a muşcăturii şi dentiţiei copilului.

Clasificarea formulelor de lapte

Există mai multe clasificări ale formulelor de lapte în funcţie de principiul, dupăcare sânt repartizate:

A. După gradul de adaptare:1. Ne adaptate (“Clasice”)2. Parţial adaptate3. Adaptate (“umanizate”, maternizate”)

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 24/25

24

4. Preparate speciale (terapeutice, dietetice)

B. După vârsta, la care sânt indicate:1. De start (complete)

a) pentru prematurib) pentru nou-născuţi la termen

2. De continuare (de diversificare)

C. După particularitatea tehnologică de pregătire:1. Dulci2. Acidulate (fermentate)

D. După sursa proteinelor:1. Din lapte de vacă2. Din soia (“lapte vegetal”)3. Din carne (rareori folosită în acest scop)

E. După particularitatea compoziţională:1. Fără lactoză sau cu cantitatea redusă de lactoză2. Semicremate sau degrăsate3. Cu conţinut sporit de lipide4. Cu conţinut sporit de proteine5. Cu conţinut sporit de oligoelemente, vitamine etc.6. Fără gluten7. Fără fenilalanină

  Avantajele formulelor de lapte adaptate

1) Sunt preparate superioare celor clasice; înlocuesc cu succes laptele uman înprimele luni de viaţă .

2) Concentraţiile de lipide, glucide, proteine şi minerale din formulele adaptatesânt apropiate de cele din laptele uman

3) Glucidele sunt reprezentate exclusiv prin lactoză4) Formulele adaptate aduc pentru rinichii copilului o sarcină osmotică şi H+

apropiată de laptele uman5) Prin folosirea lor se evită înfometarea prin restricţie de lipide, însetareaprin exces de glucide, suprasolicitarea metabolică hepatorenală6) Nivelul scăzut de cazeină din formulele adaptate duce la corectarea raportului

proteine din zer/cazeină , apropiindu-l de laptele uman .7) Formulele adaptate au conţinutul de aminoacizi esenţiali apropiat de cel dinlaptele uman (prin adaos de zer demineralizat)8) Raportul acizi graşi saturaţi/acizi graşi nesaturaţi din formulele adaptate esteapropiat de cel din laptele uman (45/55), realizat prin adaos de grăsimi vegetale.9) Formulele adaptate sânt suplimentate cu vitamine şi fier, conform raţiilor dietetice recomandate.  De menţionat, însă, că oricât de sofisticate nu ar fi noile tehnologiii deadaptare, nici odată aceste formule nu vor putea fi ideale şi nu vor putea înlocuicu adevărat laptele matern din simpla cauză, că ingredientele, din care seprepară, aparţin altor specii, diferite de cea umană, iar posibilităţile maxime de

adaptare ţin, practic, în exclusivitate de factorii alimentari. Factorii imunitari şiceilalţi, specifici speciei umane, sunt imposibil de fabricat artificial.

Metodele de alimentare mixtă

8/3/2019 Alimentatia copil

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-copil 25/25

Metoda complementară este practicată în caz de hipogalactie: la fiecarealimentare copilul se aplică întâi la sîn, apoi se administrează suplimentulprin formulă artificială. Această metodă este cea mai recomandabilă, fiindfiziologică şi contribuind la menţinerea şi stimularea în continuare alactaţiei.

Metoda alternativă este utilizată atunci, când mama nu poate aplica destul

de frecvent la sân copilul,lipsind o perioadă de timp de acasă – fie că este  îa serviciu, fie că e la studii. În acest caz se insistă asupra alimentăriimaxime cu lapte stors, iar deficitul se va compensa cu formulă lactată, înlocuind una sau mai multe aplicări la sân cu supliment. Acestă metodăeste mai puţin recomandată, deoarece intervalale mari între aplicarea lasân influienţeazî negativ lactaţia, reducând progresiv cantitatea de lapteproduc de către mamă.

Regimul alimentaţiei cu lapte-praf (în caz de alimentaţie mixta/artificială) Până la 3 luini  – 6 – 7 ori /24 ore; 7 ori – pentru copii născuţi cu masa corpului mai mică de 3200g  

6 ori – pentru copii născuţi cu masa corpului mai mare de 3200g   3 – 6 luni – 6 ori fiecare 3,5 ore 6 – 12 luni – 5 ori fiecare 4 ore cu pauză de noapte ( 6-00, 10-00, 14-00,

18-00, 22-00 ). Respectarea unui regim la alimentaţia mixtă şi artificială este argumentată

  prin particularităţile de digestie a laptelui praf şi reț inerea acestuia înstomac o perioadă mai mare decât laptele matern

O alimentație sănătoasă si adecvată necesităților organismului este

cheia asigur ării unei creșteri si dezvoltări armonioase somatice, dar șipsihice, emoționale și afective.