CUPRINS:

Introducere…………………………………………………………………….. pg. 3

Cap. I – ISTORIA ALIMENTATIEI…………………………………………. pg. 4

I.1 - Vegetarian sau carnivor.................................................................. pg. 5

I.2 – Hrana omului modern…………………………………………… pg. 6

Cap. II – TENDINTE ALIMENTARE............................................................. pg. 7

II.1 Principiile de baza ale producerii si procesarii de alimente ecologice

(organice, biologice)…………………………………………………. pg. 9

II.2 Produsele ecologice in Romania………………………………… Pg. 11

Concluzii ……………………………………………………………………… pg. 14

Introducere

Starea de sanatate a oamenilor depinde in cea mai mare masura de alimentele consumate.

Astfel, fie ca sunt consumate ca atare, fie ca sunt supuse prelucrarii, ele participa la acoperirea

necesarului nutritional al oamenilor.

Odata cu dezvoltarea istorica a omului s-au dezvoltat si diversificat, modalitatile de

preparare a hranei. Pentru aceasta au aparut bucatari renumiti, adevarati maestri in arta culinara,

de asemenea a luat nastere gastronomia privita ca o arta a prepararii alimentelor,

s-au obtinut produse care, prin continutul in aditivi, sa reziste cat mai mult in timp, gustoase,

gata preparate si ambalate usurand astfel sarcina consumatorului, s-a dezvoltat o industrie

alimentara cu tehnici si tehnologii de ultima generatie.

Totusi, practica, a dovedit ca nu neaparat un produs gustos este si unul sanatos sau tolerat

cu usurinta de organism. De aceea, tocmai ceea ce s-a considerat revolutionar in domeniul

alimentar, aditivii, a fost descoperit ca nociv, pe de alta parte tendinta instinctiva de a acorda

prioritate efectului psiho-senzorial si nu celui nutritiv si igienic se considera de natura negativa.

Astfel, s-a conturat tendinta actuala, cea a consumarii de alimente cat mai putin afectate

de mediul poluant, de tehnologii nocive si, pe cat posibil, indreptarea spre natural si ecologic.

2

Cap. I – ISTORIA ALIMENTATIEI

Pornind de la piramida celor 5 nevoi fundamentale ale omului, emisa de A.Maslow,

nevoia primordiala, psihologica, a omului este mancarea. Abia dupa ce se considera ca este

satisfacuta, se poate trece la acordarea atentiei altor nevoi.

De-a lungul istoriei omenirii si a modului de hranire s-au conturat: cultura alimentara,

obiceiuri si ritualuri ale servirii meselor, culminand cu stiinta hranirii corecte. Astfel, importanta

hranei a constituit o tema atat in religie – de exemplu in Noul Testament figureaza patru

momente importante ce deriva din asocierea cu masa (mancarea) a invataturilor lui Isus Hristos,

cat si in arta.

Istoria alimentatie surprinde exact anumite perioade:

- omul din paleolitic se pare ca avea o alimentatie diversificata, cel putin asa arata

cercetarile recente care, initial, vroiau sa lamuresca daca omul acelui timp era

vegetarian sau carnivor;

- 470-370 iHr cand Hippocrate stabileste că alimentaţia are un rol deosebit în

prevenirea şi tratamentul bolilor, combatand vechile doctrine provenite din Egipt şi

promovate de adeptii lui Pitagora, ca hrana “este sursa tuturor relelor”. “Tot el

apeciaza ca recomandarile privind alimentatia individuala trebuie sa tina seama de

traditiile alimentare, de obiceiuri, o schimbare radicala de alimentatie fiind mai

daunatoare chiar decat mentinerea alimentatiei vechi, obisnuite”1

- 341-270 iHr Epicur din Samos isi exprima convingerea ca “omul este ceea ce

mananca” Filosofia lui Epicur este construita din trei parti: prima este de natura

canonica, care expune regulile adevarului, a doua este cea fizica, ce propune o

explicatie filosofica a naturii si cea de-a treia se refera la morala, tratand despre

conditiile vietii fericite. El considera ca atomii din care este compus omul sunt

responsabili de dinamica vieţii.

- sfarsitul sec. XVIII s-a remarcat prin ideea conform careia hrana reprezinta o sursa de

energie cu ajutorul careia organismul face fata nevoilor vitale

- sec. XIX dezvolta dezvolta aceasta idee, in plus au loc descoperiri cu privire la ce

inseamna metabolism si se fac progrese in domeniul chimiei alimentare. Apar primele

1 D.V.Popescu – ”Alimentatie”, Editura A.S.E., Bucuresti, 2001, pag. 18

3

clasificari ale alimentelor, apar notiuni despre aportul lor în proteine, glucide, lipide,

săruri minerale şi apă si se urmăresc transformările lor în organism.

- secolul XX se remarca prin studii referitoare la elementele necalorigene, a

microelementelor, si a vitaminelor din alimente. La jumătatea secolului al XX-lea,

nutriţioniştii ajung la concluzia că nici un sindrom de deficienţă nutritivă umană nu

este aşa de dăunător ca denutriţia proteică.

In final se poate adopta concluzia ca istoria alimentaţiei este o istorie a civilizaţiilor

alimentare, pe care omul le-a schimbat si ca alimentatia trebuie considerata ca fiind

elementul fundamental in sanatatea unui individ.

I.1 - Vegetarian sau carnivor

Preocuparea fata de modul de hranire, se pare ca a existat inca din evul mediu cand,

conform cercetarilor, adeptii consumului de alimente de natura vegetala sustineau ca acestea dau

„sanatate si vitalitate”, iar sustinatorii consumului de alimente de natura animala considerau ca

acestea „stimuleaza pasiunile”.

In S.U.A. , S.Graham (1794-1851) a fost cel care a popularizat vegetarianismul. El este

cel care a creat painea si biscuitii (painea graham). Si care a emis teoria ca adevarata cheie a

sanatatii este consumul de paine neagra, fara carne, teorie intalnita si in zilele noastre.

In anul 1973, Johanna Dwyer, a cercetat posibilele motivatii care ii determina pe

„vegetarieni” sa adopte acest mod de alimentatie si a constatat urmatoarele:

- pentru a slabi

- pentru a elimina substantele chimice si hormonii din alimentele de pe piata;

- pentru a cunoaste un alt mod de viata

- pentru ca sunt mai sanatoase si ca favorizeaza claritatea mintii;

- pentru ca sunt mai ieftine si se procura mai usor;

- din imitatie;

- ca protest politic;

- din motive religioase (respectul pentru o alta viata), senzoriale si estetice.

„Vegetarianismul predispune la o alimentatie unilaterala si uneori monotona.”2 Iar cei

care pe langa consumul de vegetale isi asigura nevoia de proteine din oua si branza, de fapt nu

mai sunt vegetarieni.

2 N. Mihai, A.Mihai – “ Bucatarie si sanatate”, Editura Tehnica, Bucuresti,1989, pag. 28

4

Pe de alta parte, consumul exclusiv de carne si derivate din carne iarasi nu este o solutie

optima pentru sanatatea omului.

Concluzia univoca este data de imbinarea cat mai judicioasa a celor doua concepte.

I.2 – HRANA OMULUI MODERN

Tendinta de a imita este accentuata in moda vestimentara si nu numai. Ea poate fi

intalnita si in stilul de viata si in alimentatie.

Despre hrana omului modern se poate afirma cu certitudine ca este nesanatoasa, ca se

mananca mult si prost. De aceea statisticile inregistreaza date tot mai grave despre bolile de

nutritie. De xemplu despre obezitate:

-ca o persoana din doua sufera de exces de greutate (depasirea cu peste 10% a greutatii

normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului

motor. Cu cat excesul in greutate este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care

sufera de maladii coronariene sau de afectiuni cancerigene.

- ca peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului.

Obezii se afla prinsi intr-un cerc vicios. Ei constientizeaza ca nu sunt la moda insa

reclamele furnizate de mass media le arata saptamanal o imagine care contravine modului de

viata a persoanei obeze, provocandu-le un stres psiho-social, ce are ca reactie, din

pacate,consumul de cat mai multe alimente. Din dorinta de a combate obezitatea foarte multe

persoane recurg la medicamentele cu efecte laxative, insa prin folosirea lor permanenta acestea

creeaza dependenta si perturba metabolismul apei si a sarurilor din organism, cu consecinte

grave asupra organismului (edeme, afectarea rinichilor, tulburari psihice si de ritm cardiac).

De-a lungul timpului, ca elemente generatoare de moda in alimentatie alaturi de imitatie

s-au remarcat: inclinatia spre exotism, snobism, elitism, capricii si altele.

Moda alimentara nu este doar nestiintifica dar uneori este generatoare de consecinte

nedorite; cum este cazul consumarii doar a:

- cruditatilor, efectul fiind ulcerul si carente de proteine, vitamine etc.

- produselor lactate – calculi

- dulciurilor – obezitate, dinti afectati de carii;

- carnea – guta, colita de putrefactie s.a;

- fara grasimi – tulburari digestive, rahitism;

- fara sare – casexie (slabire extrema)

- cu multa sare – hipertensiune arteriala

- consum de alimente o singura data pe zi – tulburari digestive.

5

O hrana sanatoasa este o hrana proaspata, variata, bogata in substante vitale, alcalina, cu

multe vitamine, cu saruri minerale si oligoelemente.

Cap. II – TENDINTE ALIMENTARE

Modul conventional de obtinere a hranei se caracterizeaza prin dependenta de chimicale

(antibiotice, pesticide, ingrasaminte artificiale, conservanti alimentari). Este toxic atat pentru

fermieri cat si pentru consumatori, care in loc de un produs necesar satisfacerii nevoiii de nutritie

obtin de fapt un reziduu. De aceea a aparut ca impetuoasa nevoia de a cunoaste ce mancam, un

rol deosebit in acest sens avandu-l etichetarea.

O tendinta dezvoltata prin anii ’80 este cea realizata de fundatia olandeza Max Havelaar

privind “comertul echitabil”, realizata initial in scopul protejarii producatorilor din tarile sarace.

In acest sens a fost realizata o eticheta ce se pune acelor produse care sunt realizate

corespunzator din punct de vedere calitativ si pentru care muncitorii au primit un salariu decent.

Prin eticheta “hrana echitabila” consumatorii constientizeaza ca obiceiurile lor culinare nu

contribuie la distrugerea Terrei sau la cea a lucratorilor.

Tot sub aspectul etichetarii au aparut si altele, cum sunt:

- “aliment organic” pentru legume si fructe;

- “ animale hranite pe pasuni” pentru produsele din carne de vita;

- “pescuit fara a distruge specia”

- “nedaunator pentru pasari” pentru produsele obtinute din paduri tropicale (cafea si

cacao).

Un alt aspect marcant pentru consumatori este cel al produselor obtinute din culturi

modificate genetic.

Partizanii lor le considera drept singura alternativa de asigurare a hranei pentru populatia

in continua crestere si totodata reducerea costurilor pentru alimente.

Pe de alta parte sunt tot mai numeroase vocile celor care se declara impotriva lor. Astfel,

dr.Stanley Ewan (patologist la Universitatea de Medicina din Aberdeen – Anglia) sustine ca in

urma experimentelor facute pe sobolani s-a observat ca acestia au prezentat importante

modificari cerebrale ca urmare a hranirii lor cu cartofi modificati genetic. Tot o sustinere

medicala este si cea a prof. dr. Georgeta Sinitchi, seful Clinicii de Alergologie a Spitalului „Sf.

Spiridon" care arata ca au aparut reactii la cei care au consumat asemenea produse, manifestate

la nivel respirator si cutanat, extrem de periculos fiind socul anafilactic.

Alte argumentele impotriva cultivarii produselor modificate genetic sunt:

6

poluarea culturilor normale cu seminte modificate geneticdeoarece se pune in pericol

biodiversitatea planetei

prin modificarea genetica, buruienile devin mai rezistente la ierbicide (deci se impune

cresterea cantitatii de ierbicide, nu diminuarea!), iar viata salbatica si insectele, inclusiv

albinele, sunt distruse. De exemplu la soia anumite gene sint inlocuite cu altele rezistente

la anumiti fertilizatori, cum ar fi Round-up, de aceea soiul se si numeste Round-up Ready

soia. Aceasta inseamna ca terenul pe care se cultiva aceasta soia este stropit cu Round-up

si tot ce este in jurul plantei moare, raminind doar soia.

nu existã nici o dovada ca alimentele modificate genetic ar putea fi cheia catre rezolvarea

problemei alimentare a planetei.

consumatorului i se rapeste dreptul de a alege,

se pare ca nu vor fi prea ieftine

fructele si legumele modificate genetic nu au nici un gust, nu au nici suficiente minerale

si vitamine, nici anumite enzime, nici zaharuri.

O alta tendinta este cea cunoscuta sub numele de Wellness, manifestata in toate domeniile

vietii: nutritie, frumusete, sanatate, munca, relaxare. Toti oamenii, indiferent de virsta sau de

profesie, doresc sa se simta bine, sa arate bine si sa se bucure de viata. Oamenii se intorc catre

natura si cauta metode si produse naturale pentru sanatate, echilibru psihic si energie. A crescut

cererea si increderea in produse si servicii cum ar fi: alimente ecologice, bauturi naturale,

suplimenti nutritivi din plante, fitness, masaj, reflexoterapie, acupunctura, cosmetice pe

baza de plante, bioenergie.

Marile companii isi orienteaza strategiile de marketing tinind cont de aceste tendinte. Tot

mai multe produse si servicii sunt create pentru a satisface nevoile oamenilor in epoca moderna.

Influenta poluarii, a stresului si a alimentatiei incorecte se manifesta pe termen lung prin

scaderea imunitatii, obezitate, boli nervoase, lipsa de vitalitate.

Se pune accent pe educarea oamenilor in directia unui nou stil de viata. Depinde de

fiecare sa fie atent la ce minca, si ce bea.

In economia de piata actuala se cer oameni sanatosi, rezistenti si cu un aspect fizic placut.

A fi bolnav acum e o mare pierdere de timp si de bani. De aceea, in conceptia Wellness, se pune

accent pe alimentatia nutritiva , consumul de lichide si curusi naturale (cel putin 2 litri pe zi),

multe legume si fructe, produse lactate, sport, relaxare si atitudine pozitiva.

Interesul oamenilor fata de alimentele de natura organica a stimulat vanzarile globale de

aproximativ 23 miliarde dolari in 2002, aceasta reprezentand o crestere de peste 10% fata de anul

anterior.

7

Obstacolul pentru raspandirea agriculturii organice este de fapt de natura conceptuala

deoarece in primii 4 ani se obtin recolte mai mici ca urmare a refacerii calitatii solului, a

microorganismelor si organismelor din sol.

“Consumatorii care mananca fructe si legume organice sunt expusi la o treime din

cantitatea de pesticide la care ar fi expusi daca ar consuma produse obtinute prin metode

conventionale”3

Ceea ce pare sa nu dispara prea curand sunt alimentele de lux. Aceste alimente sunt de

fapt cele rare si exotice (pâté de foie gras, supa de aripioare de rechin, caviar etc.), prin consumul

carora se arata prosperitatea si distinctia consumatorului. Desi au un pret mare, uneori exagerat,

totusi prezinta inconveninetul unei valori nutritive scazute. Pe langa aceasta, modul in care sunt

procurate este de-a dreptul grotesc. Astfel, pentru a se obtine vestitul pateu, pasarile sunt supuse

unui procedeu de ingrasare fortata, recurgandu-se la umplerea stomacului cu ajutorul unor tuburi,

procedeu extrem de chinuitor pentru acestea.

II.1 - Principiile de baza ale producerii si procesarii de alimente ecologice

(organice, biologice)

Produsul ecologic alimentar este, în primul rând, obtinut din materie prima (ingrediente)

provenite din agricultura ecologica.

Acest tip de agricultura trebuie sa respecte urmatoarele principii si reguli:

- eliminarea oricarei tehnologii poluante într-o zona nepoluata;

- utilizarea de soiuri si specii cu rezistenta sporita la conditiile de mediu;

- ameliorarea si mentinerea fertilitatii naturale a solului;

- utilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru prepararea

furajelor, ingrediente pentru prepararea alimentelor în conformitate cu lista produselor permise

în agricultura ecologica;

- absenta organismelor modificate genetic (GMO) si a iradierii plantelor;

- absenta aditivilor chimici de sinteza: conservanti, coloranti, arome, emulgatori, acidifianti,

întaritori de gust, agenti de îngrosare, etc.

Productia agroalimentara ecologica are drept scop realizarea unor sisteme agricole durabile,

diversificate, echilibrate si asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor.

Impactul procesului de productie ecologica asupra mediului este minim.

Produsul naturist (natural) provine tot din agricultura conventionala, dar, la obtinerea lui,

nu se utilizeaza aditivi alimentari de sinteza.

3 The World Watch Institute – “Starea lumii 2004”, Editura Tehnica, Bucuresti, 2004, pag. 103

8

Produsul alimentar conventional (normal) este obtinut din materie prima provenita din

agricultura conventionala (normala), în care s-au folosit si substante chimice de sinteza, si, de

asemenea, aditivi artificiali alimentari.

”- Producerea de alimente cu calitati nutritive ridicate, in cantitati suficiente.

- Interactiunea in mod constructiv cu ciclurile si sistemele naturale;

- Incurajarea dezvoltarii sistemelor de tip ferma, implicand toate verigile din circuitul biologic:

microorganisme, sol, flora si fauna;

- Mentinerea si cresterea fertilitatii solului pe termen lung;

- Promovarea sistemelor de exploatare rationala a resurselor de apa ;

- Utilizarea, in masura posibilitatilor, in sistem inchis, in ceea ce priveste disponibilitatea

nutrientilor

- Asigurarea conditiilor de dezvoltare a animalelor, in conformitate cu prevederile legale ale

productiei ecologice;

- Minimizarea tuturor formelor de poluare, rezultate din tehnologiile agricole;

- Mentinerea biodiversitatii sistemului agricol;

- Obtinerea de efecte pozitive pentru cei implicati in productia ecologica, prin cresterea calitatii

vietii, inclusiv prin asigurarea securitatii mediului, in conformitate cu Carta Drepturilor Omului.

“4

Agricultura ecologica este un sistem de productie care exclude utilizarea fertilizatorilor

artificiali, a pesticidelor, hormonilor de crestere si aditivilor in hrana animalelor. Agricultura

ecologica se bazeaza pe asolamentul culturilor, respectiv metode biologice de protectie a

plantelor, care sa mentina fertilitatea solului, sa asigure plantele cu substante nutritive, sa

combata bolile, buruienele si daunatorii.

4 http://fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=19

9

II.2 Produsele ecologice in Romania

Produsele ecologice isi fac loc cu greu pe piata romaneasca, din cauza preturilor mari.

Dorinta de a consuma alimente sanatoase a prins si in Romania, dar, datorita lipsei de informare

atat cumparatorii, cat si vanzatorii incurca termenii. Astfel nu de putine ori la standul cu

“produse biologice” se gasesc doar inlocuitori de carne, lapte, oua, cafea etc. Acest soi de

alimente - mai scumpe, in cantitati mai mici si mai putin gustoase decat cele traditionale - incep

sa fie la moda.

Biocafeaua, de exemplu, nu contine cofeina si e facuta din secara, malt, orz, cicoare si

smochine. Preturile la astfel de produse sunt de 3-4 ori mai mari decat ale celor obisnuite. (de

exemplu 1 litru de lapte de vaca cu 3,5 % grasime poate fi cumparat cu 25.000 lei, in timp ce

aceeasi cantitate de lapte din soia, cu carbonat de calciu, se cumpara cu peste 100.000 lei iar

ciocolata biologica care era produsa initial pentru diabetici costa de 3 ori mai mult decat una

obisnuita). Soia, un produs la moda, este un inlocuitor al multor produse, din ea se pot face de la

snitele cu gust de carne pana la bauturi energizante cu arome de scortisoara si cicoare sau lapte.

Alimentele biologice trebuie sa fie consumata insa foarte repede: pentru ca nu au

conservanti, nu pot fi tinute mai mult de 2 zile in frigider.

Primul produs românesc distribuit de noi a fost oul ecologic, de la ferma CORTINA din

Dragasani, jud. Olt (www.bio-cortina.ro). Ouale ecologice sunt produse noi pe piata

romaneasca de consum, diferite de alimentele clasice. Pentru a se obtine oua ecologice,

pasarile trebuie sa fie crescute intr-un mediu ecologic dispunand atat de conditii de libertate

cat si de furaje ecologice (adica sa nu contina: substante chimice de sinteza, pesticide,

hormoni, proteina de origine animala) iar pasarile nu sunt tratate cu antibiotice. In acest fel le

sunt asigurate necesarul de vitamine si minerale cu rol in sanatatea si imunitatea pasariulor in

fata bolilor sau a diferitilor factori negativi.

Mediu ecologic de crestere a pasarilor presupune:

- Hrana de calitate, adapost igienic, asociate cu miscarea libera la pasune

- Respectarea cu strictete a normelor de

volum si suprafata, asigurarea unei

densitati optime, evitarea supraaglomerarii.

10

In dorinta protejarii mediului, se are in vedere si ambalajul, de aceea s-a optat pentru

distribuirea oualelor in caserole biodegradabile

Romania a inteles necesitatea produselor ecologice, de

aceea anul trecut productia totala a inregistrat o

crestere de 55.600 de tone fata de 13.500 tone realizate

in anul 2000.

Productia de lapte ecologic a crescut raportat la aceeasi

perioada cu 62,8%, cantitatile de produse procesate din

lapte s-au majorat in patru ani cu 79%, iar cele de miere

ecologica au crescut de 20 de ori.

Suprafata totala cultivata dupa modul de productie ecologic a crescut la 75.500 de hectare,

fata de 17.438 de hectare in anul 2000, iar pentru anul in curs se estimeaza ca se va face

agricultura ecologica pe 100.000 de hectare.

O tendinta de crestere, de 30%, se manifesta la cereale, precum si la plantele oleaginoase si

proteice, unde s-au cultivat pe o suprafata cu 27% mai mare.5

5 http://www.hotnews.ro/articol_18298-Romanii-nu-mai-pot-cumpara-produse-naturale-romanesti.htm

11

Legislaţia elaborată în România (armonizată integral cu R.(CEE) nr.2092/91) referitoare

la alimentatia ecologica (agricultura, productie, produse)6

Nr.Crt. Act legislativ Prevederi

1 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34 / 2000

privind produsele agroalimentare ecologice,

aprobată prin Legea nr. 38 / 2001.(M.O

nr.172/21.IV.2000)

-domeniul de aplicare; -autoritatea responsabilă

pentru agricultura ecologică;

-regulile şi principiile generale ale producţiei

ecologice;

-durata perioadei de conversie;

-sistemul de inspecţie şi certificare;

-sancţiuni.

2 Hotarârea de Guvern nr.917 / 2001, pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr.34/2000 privind produsele agroalimentare

ecologice.(M.O nr.640/12.X.2001)

-regulile si principiile producţiei ecologice;

-lista produsele permise să fie utilizate in agricultura

ecologică

-lista ingredientelor şi me todelor de prelucrare care

pot fi utilizate la prepararea alimentel or ecologice.

3 Ordinul comun nr.417 / 2002 şi nr.110 / 2002 al

ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi

al Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru

Protecţia Consumatorilor, pentru aprobarea

Regulilor specifice privind etichetarea produselor

agroalimentare ecologice. (M.O.nr.778/25.X.2002)

-reguli specifice pentru etichetarea si reclama

produselor ecologice primare şi pentru produsele

procesate cu referiri la ingredientele folosite la

preparare.

4 Ordinul nr. 70 / 2002, al ministrului agriculturii,

alimentaţiei şi pădurilor, privind constituirea

Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice

în România.

-atribuţiile Comisiei în vederea definirii priorităţilor de

dezvoltare a agriculturii ecologice în România;

-elaborarea Programului plurianual de dezvoltare a

agriculturii ecologice în România.

5 Ordinul nr.527 / 2003, al ministrului agriculturii,

pădurilor, apelor şi mediului, pentru aprobarea

Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare

şi condiţiile de acreditare a organismelor de

inspecţie şi certificare în agricultura ecologică (M.O

nr.613/29.VIII.2003)

-sistemul de înregistrare a producătorilor în

agricultura ecologică;

-organizarea sistemului de control, condiţiile de

acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare,

precum şi cerinţele de inspecţie pe care trebuie să le

aplice organismele de inspecţie şi certificare pentru

controlul operatorilor.

6 Ordinul nr.721 / 2003, al ministrului agriculturii,

pădurilor, apelor şi mediului pentru aprobarea

Regulilor privind importul si exportul produselor

agroalimentare ecologice.(M.O nr.701/7.X.2003)

-reguli privind importul produselor agroalimentare

ecologice;

-obligatiile importatorilor de produse agroalimentare

ecologice;

-reguli privind exportul;

-lista tarilor terte specificate pe lista stabilita de

Comisia Europeana;

-model de certificat de import /export.

Concluzii

6 http://www.maap.ro/pages/page.php?self=01&sub=0101&tz=010104&lang=2

12

In ceea ce priveste alimentatia ecologica, dezvoltarea pietei depinde in mare parte de

angajamentul si strategia fiecarui participant la piata. Daca lanturile de magazine conventionale

vor fi consecvente in comercializarea de produse ecologice, s-ar putea ca acest lucru sa duca la

stagnarea cifrei de afaceri a comertului specializat cu produse naturiste.

Magazinele mici in primul rand de suferit din acest motiv vor avea. Asupra firmelor noi,

inovative si adaptate pietei nu va avea efect nici chiar un angajament ecologic al comertului

conventional. Pe de alta parte se pot imagina si scenarii ale unui nou scandal al produselor

alimentare care sa duca la orientarea consumatorilor catre locurile de cumparare unde li se poate

oferi o consultanta completa.

Comparatie de pret cu comertul cu produse alimentare. Diferenta de pret dintre sortimentul din

magazinele de specialitate si produsele ecologice din comertul cu produse alimentare s-ar situa

dupa opiniile unor experti sub 20%. Totusi realitatea arata deseori altfel. La fructe si legume

preturile din comertul specializat este adeseori cu pana la 50% mai scump, fapt care sperie

anumiti clienti.7 O apropiere a preturilor este in orice caz de dorit la produsele alimentare de

baza. Practicarea unui comert de discount complet este contraproductiv pentru intreaga bransa.

Produsele ecologice nu pot si nu trebuie sa fie vandute doar peste pretul de cost pentru ca

standardul de calitate atins datorita lobbyului facut pe parcursul a mai multor ani sa nu fie

primejduit.

Daca inainte se punea problema procurarii de hrana, in zilele noastre se pune tot mai mult accent

pe calitate si pe siguranta. Este foarte important sa stim ce mancam, nu conteaza numai aspectul

exterior al alimentelor sau gustul si trebuie sa privim in perspectiva, cand este vorba de viata

noastra.

7 http://www.naturaland.ro/secundare/noutati.htm

13

BIBLIOGRAFIE:

1. D.V.Popescu – ”Alimentatie”, Editura A.S.E., Bucuresti, 2001

2. The World Watch Institute – “Starea lumii 2004”, Editura Tehnica, Bucuresti, 2004

3. Nicolae Mihai, Adriana Mihai, - “ Bucatatie si sanatate”, EdituraTehnica, Bucuresti, 1989

4. http://www.eat-online.net/romana/project.htm

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Epicur

6. http://www.121.ro/content/show_article.php3?article_id=1831&page_nr=1

7. http://new.revistapresei.ro/articol.php?a=11998

8. http://www.formula-as.ro/articol.php?nrrev=689&&codcap=44&&idart=6726

9. http://www.anamob.ro/dezb/99_09_15.html

10.http://new.revistapresei.ro/articol.php?a=11998

11.http://www.hotnews.ro/articol_18298-Romanii-nu-mai-pot-cumpara-produse-naturale-

romanesti.htm

12. http://www.maap.ro/pages/page.php?self=01&sub=0101&tz=010104&lang=2

13. http://www.naturaland.ro/secundare/noutati.htm

14