a de cre[tere a volumului de trafic cap=t= caracter...

4
ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA Ziarul apare din 1 mai 1941 N 43 (5805) 16 octombrie 2014 — Dle Vicol, ce importan\= au ase- menea consf=tuiri pentru Calea Ferat= a Moldovei din perspectiva cre[terii volu- mului traficului de m=rfuri: de import, ex- port [i tranzit? — Consf=tuiri de coordonare a volume- lor orientative [i condi\iilor de transportare a m=rfurilor comerciale externe pe calea ferat= ]ntre Rom`nia, Republica Bulgaria, Republica Moldova, Federa\ia Rus= [i Ukrai- na prin punctele de frontier= dintre Ukrai- na [i Rom`nia, Republica Moldova [i Rom`nia au loc ]n fiecare an cu participa- rea reprezentan\ilor «BDJ – Trafic de marf=» EOOD, CFR «Marf=», }S «Calea Ferat= din Moldova», «Ukrzalizn]\ea», SAD «Rossiiskie jelezn]ie doroghi», ele av]nd o mare impor- tan\= pentru cre[terea volumului de trafic, ]n special a m=rfurilor de tranzit. — }n cadrul consf=tuirii de la Predeal s-au f=cut bilan\urile transport=rii m=r- furilor comerciale externe pe calea ferat= ]n anul 2013 ]ntre \=rile participante la consf=tuire. Ce pozi\ii ocup= CFM ]n infor- ma\ia prezentat= acolo? — Calea Ferat= a Moldovei este parti- cipant= cu drepturi depline la procesul de trafic cu \=rile participante la consf=tuire. Pe parcursul anului 2013 volumul m=r- furilor comerciale externe transportate prin Tendin\a de cre[tere a volumului DETALII DE LA EVENIMENT La finele lunii septembrie ]n localitatea Predeal din Rom`nia a avut loc o consf=tuire interna\ional= de propor\ii privind coordonarea volumelor orientative [i condi\iilor de transportare a m=rfurilor comerciale externe pe calea ferat=. }n fruntea delega\iei }S «Calea Ferat= din Moldova» s-a aflat Arcadie VICOL, vicedirector general, responsabil de activitatea comercial=. }n interviul acordat de dumnealui redac\iei v= oferim detalii de la eveniment. de trafic cap=t= caracter stabil Moldova a constituit 1740,6 mii tone. }n aceea[i perioad= de timp volumul total al traficului de marf= din \=rile CSI, Letonia, Lituania, Estonia [i Georgia spre Rom`nia [i Republica Bulgaria s-a majorat compa- rativ cu anul 2012 cu 827,7 mii tone ori cu 35 la sut=, alc=tuind 3164 mii tone, inclusiv din Rusia a crescut cu 217,3 mii tone sau 25 la sut= [i a constituit 1072,7 mii tone. Volumul m=rfurilor transportate din Re- publica Bulgaria [i Rom`nia ]n statele CSI, Letonia, Lituania, Estonia [i Georgia a spo- rit comparativ cu anul 2012 cu 188,3 mii tone ori 60 la sut= [i a alc=tuit 501,5 mii tone, inclusiv volumul m=rfurilor destina- te Rusiei s-a majorat cu 74,2 mii tone sau 70 la sut=, constituind 180,5 mii tone. — Ce volum de trafic se preconizeaz= pentru anii 2014 [i 2015? — Volumele orientative coordonate de transportare pe calea ferat= a m=rfurilor ]n cadrul comer\ului extern din statele CSI, Letonia, Lituania, Estonia [i Georgia ]n Rom`nia constituie ]n anul curent 1534,5 mii tone. Pentru anul 2015 se preconizea- z= o majorare a acestui volum p]n= la 1600 mii tone. — Dle Vicol, ce trebuie s= se ]ntreprin- d= pentru ca partea moldoveneasc= s= ]ndeplineasc= angajamentele asumate la aceast= consf=tuire? — Principalul este de a transporta m=rfurile la destina\ie ]n cel mai scurt timp [i a asigura integritatea lor. }n acest scop e necesar s= dispunem de un num=r su- ficient de locomotive [i vagoane, linii bune [i, desigur, de un colectiv unit de fero- viari. — La ora actual= care puncte de frontier= ale C=ii Ferate din Moldova s]nt cele mai solicitate ]n procesul de trafic? — }n cazul m=rfurilor de tranzit cele mai solicitate s]nt trecerile Kuciurgan (UZ) — Novosavi\kaia (CFM), Etulia (CFM) — Reni (UZ), Giurgiule[ti (CFM) — Gala\i Lar- ga (CFR); pentru m=rfurile de export-im- port — Moghiliov-Podoliskii (UZ) — Ocni\a (CFM), Criste[ti Jijia (CFR) — Ungheni (CFM), Kuciurgan (UZ) — Novosavi\kaia (CFM), Etulia (CFM) — Reni (UZ). — Orice consf=tuire de rang interna\i- onal ofer= posibilitatea stabilirii unor noi contacte de colaborare, schimbului de opinii [i experien\= de munc= ]n domeniul transportului... — Pe parcursul consf=tuirii au avut loc ]ntrevederi bilaterale de lucru [i con- sult=ri cu reprezentan\ii CFR «Marf=», «Ukrzalizn]\ea», SAD (RJD) [i «BDJ – Tra- fic de marf=» pe marginea diferitor as- pecte ale organiz=rii [i desf=[ur=rii tra- ficului feroviar, s-au discutat de aseme- nea condi\iile de transportare a anumi- tor tipuri de marf=. Fire[te, ]n cadrul lor au fost expuse multe informa\ii intere- sante, utile pentru toate p=r\ile. — Consf=tuirea de la Predeal a avut [i un program cultural? — Colegii din Rom`nia s-au str=duit [i au preg=tit un program cultural de vizi- tare a locurilor remarcabile din zona Br=i- lei, pentru care le mul\umim. }ns= el n-a fost realizat ]n totalitate din cauza agen- dei ]nc=rcate a negocierilor [i preg=tirii documentelor finale. A dialogat Irina KRAEVSKAIA Imagine: Iurie KOZLOV LUNI — ZI A CONTROLULUI Luni, 13 octombrie 2014, Serghei TOM- {A, director general interimar al }S «Calea Ferat= din Moldova» a organizat o zi a con- trolului, la care au participat vicedirectorii generali, [efii serviciilor [i subdiviziunilor independente ale CFM. }n cadrul consf=tuirii Serghei Tom[a a discutat cu [efii serviciilor implicate situa\ia de la ]ntreprinderile nodului feroviar Basa- rabeasca, unde anterior s-a aplicat regi- mul special de munc=. Conduc=torul magistralei s-a interesat de situa\ia ]n subdiviziunile principale ale c=ii ferate. De r]nd cu indicatorii economi- co-financiari, [efii serviciilor au raportat despre preg=tirea gospod=riilor pentru ac- tivitatea ]n perioada apropiat= de iarn=, despre problemele existente la acest capi- tol. }n particular, despre insuficien\a de c=rbune, lemne, motorin=, despre asigu- rarea cu haine [i ]nc=l\=minte special=, despre starea gospod=riei linii. Stabilind sarcinile primordiale, Serghei Tom[a a pus pe prim plan asigurarea securit=\ii circula\iei, protec\ia s=n=t=\ii [i securitatea muncii, economisirea consu- murilor de exploatare, p=strarea integrit=\ii patrimoniului c=ii ferate [i continuarea pred=rii metalului uzat. Situa\ia financiar= a c=ii ferate conti- nu= s= r=m]n= complicat=. Lunar ]n buge- tul ]ntreprinderii se face resim\it deficitul de 10-12 mln. lei. Deoarece n-a mai r=mas mult timp p]n= la ]nceperea sezonului de ]nc=lzire, trebu- ie ]nte\it= supravegherea finis=rii ac\iunilor de preg=tire pentru activitatea ]n perioada de iarn=. Conduc=torul magistralei va eva- lua aceast= munc= ]n timpul reviziei de toamn= cu comisia a infrastructurii fero- viare, preconizat= s= aib= loc la ]nceputul lunii noiembrie curent. Irina KRAEVSKAIA Printr-o dispozi\ie a administra\iei }S «Calea Ferat= din Moldova» Elena POTA- POVA a fost desemnat= ]n func\ie de [ef= a serviciului finan\e al CFM. RUBRIC+ OFICIAL+ DESEMNARE }N FUNC|IE Colectivul serviciului semnaliza- re [i comunica\ii felicit= cordial sec- \ia B=l\i semnalizare [i comunica\ii cu ocazia anivers=rii a 45 de ani de la fondare. V= adres=m cele mai frumoase ur=ri de s=n=tate, succese, bucurii, bun=stare [i ]ncredere ]n viitor. Activitatea de producere a gos- pod=riei semnalizare [i comunica\ii este una dintre cele mai importante ]n asigurarea func\ion=rii c=ii fera- te, de aceea munca angaja\ilor do- meniului nostru este foarte necesar= pentru asigurarea vie\ii [i dezvolt=rii societ=\ii noastre. Succese [i s= fi\i m]ndri de ceea ce face\i. Noi apreciem ]nalt contribu\ia dum- neavoastr= la dezvoltarea [i consoli- darea domeniului!

Upload: others

Post on 03-Sep-2019

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 43 (5805) 16 octombrie 2014

— Dle Vicol, ce importan\= au ase-menea consf=tuiri pentru Calea Ferat= aMoldovei din perspectiva cre[terii volu-mului traficului de m=rfuri: de import, ex-port [i tranzit?

— Consf=tuiri de coordonare a volume-lor orientative [i condi\iilor de transportarea m=rfurilor comerciale externe pe caleaferat= ]ntre Rom`nia, Republica Bulgaria,Republica Moldova, Federa\ia Rus= [i Ukrai-na prin punctele de frontier= dintre Ukrai-na [i Rom`nia, Republica Moldova [iRom`nia au loc ]n fiecare an cu participa-rea reprezentan\ilor «BDJ – Trafic de marf=»EOOD, CFR «Marf=», }S «Calea Ferat= dinMoldova», «Ukrzalizn]\ea», SAD «Rossiiskiejelezn]ie doroghi», ele av]nd o mare impor-tan\= pentru cre[terea volumului de trafic,]n special a m=rfurilor de tranzit.

— }n cadrul consf=tuirii de la Predeals-au f=cut bilan\urile transport=rii m=r-furilor comerciale externe pe calea ferat=]n anul 2013 ]ntre \=rile participante laconsf=tuire. Ce pozi\ii ocup= CFM ]n infor-ma\ia prezentat= acolo?

— Calea Ferat= a Moldovei este parti-cipant= cu drepturi depline la procesul detrafic cu \=rile participante la consf=tuire.

Pe parcursul anului 2013 volumul m=r-furilor comerciale externe transportate prin

Tendin\a de cre[tere a volumului

DETA

LII DE L

A E

VENIMENT

La finele lunii septembrie ]n localitateaPredeal din Rom`nia a avut loc o consf=tuireinterna\ional= de propor\ii privind coordonareavolumelor orientative [i condi\iilor de transportarea m=rfurilor comerciale externe pe calea ferat=.}n fruntea delega\iei }S «Calea Ferat= din Moldova»s-a aflat Arcadie VICOL, vicedirector general,responsabil de activitatea comercial=.}n interviul acordat de dumnealui redac\ieiv= oferim detalii de la eveniment.

de trafic cap=t= caracter stabil

Moldova a constituit 1740,6 mii tone. }naceea[i perioad= de timp volumul total altraficului de marf= din \=rile CSI, Letonia,Lituania, Estonia [i Georgia spre Rom`nia[i Republica Bulgaria s-a majorat compa-rativ cu anul 2012 cu 827,7 mii tone oricu 35 la sut=, alc=tuind 3164 mii tone,inclusiv din Rusia a crescut cu 217,3 miitone sau 25 la sut= [i a constituit 1072,7mii tone.

Volumul m=rfurilor transportate din Re-publica Bulgaria [i Rom`nia ]n statele CSI,Letonia, Lituania, Estonia [i Georgia a spo-rit comparativ cu anul 2012 cu 188,3 miitone ori 60 la sut= [i a alc=tuit 501,5 miitone, inclusiv volumul m=rfurilor destina-te Rusiei s-a majorat cu 74,2 mii tone sau70 la sut=, constituind 180,5 mii tone.

— Ce volum de trafic se preconizeaz=pentru anii 2014 [i 2015?

— Volumele orientative coordonate detransportare pe calea ferat= a m=rfurilor]n cadrul comer\ului extern din statele CSI,Letonia, Lituania, Estonia [i Georgia ]nRom`nia constituie ]n anul curent 1534,5mii tone. Pentru anul 2015 se preconizea-z= o majorare a acestui volum p]n= la 1600mii tone.

— Dle Vicol, ce trebuie s= se ]ntreprin-d= pentru ca partea moldoveneasc= s=]ndeplineasc= angajamentele asumate laaceast= consf=tuire?

— Principalul este de a transportam=rfurile la destina\ie ]n cel mai scurt timp[i a asigura integritatea lor. }n acest scope necesar s= dispunem de un num=r su-

ficient de locomotive [i vagoane, linii bune[i, desigur, de un colectiv unit de fero-viari.

— La ora actual= care puncte defrontier= ale C=ii Ferate din Moldova s]ntcele mai solicitate ]n procesul de trafic?

— }n cazul m=rfurilor de tranzit celemai solicitate s]nt trecerile Kuciurgan (UZ)— Novosavi\kaia (CFM), Etulia (CFM) —Reni (UZ), Giurgiule[ti (CFM) — Gala\i Lar-ga (CFR); pentru m=rfurile de export-im-port — Moghiliov-Podoliskii (UZ) — Ocni\a(CFM), Criste[ti Jijia (CFR) — Ungheni(CFM), Kuciurgan (UZ) — Novosavi\kaia(CFM), Etulia (CFM) — Reni (UZ).

— Orice consf=tuire de rang interna\i-onal ofer= posibilitatea stabilirii unor noicontacte de colaborare, schimbului deopinii [i experien\= de munc= ]n domeniultransportului...

— Pe parcursul consf=tuirii au avutloc ]ntrevederi bilaterale de lucru [i con-sult=ri cu reprezentan\ii CFR «Marf=»,«Ukrzalizn]\ea», SAD (RJD) [i «BDJ – Tra-fic de marf=» pe marginea diferitor as-pecte ale organiz=rii [i desf=[ur=rii tra-ficului feroviar, s-au discutat de aseme-nea condi\iile de transportare a anumi-tor tipuri de marf=. Fire[te, ]n cadrul lorau fost expuse multe informa\ii intere-sante, utile pentru toate p=r\ile.

— Consf=tuirea de la Predeal a avut[i un program cultural?

— Colegii din Rom`nia s-au str=duit[i au preg=tit un program cultural de vizi-tare a locurilor remarcabile din zona Br=i-lei, pentru care le mul\umim. }ns= el n-afost realizat ]n totalitate din cauza agen-dei ]nc=rcate a negocierilor [i preg=tiriidocumentelor finale.

A dialogatIrina KRAEVSKAIA

Imagine: Iurie KOZLOV

LUNI — ZI A CONTROLULUILuni, 13 octombrie 2014, Serghei TOM-

{A, director general interimar al }S «CaleaFerat= din Moldova» a organizat o zi a con-trolului, la care au participat vicedirectoriigenerali, [efii serviciilor [i subdiviziunilorindependente ale CFM.

}n cadrul consf=tuirii Serghei Tom[a adiscutat cu [efii serviciilor implicate situa\iade la ]ntreprinderile nodului feroviar Basa-rabeasca, unde anterior s-a aplicat regi-mul special de munc=.

Conduc=torul magistralei s-a interesatde situa\ia ]n subdiviziunile principale alec=ii ferate. De r]nd cu indicatorii economi-co-financiari, [efii serviciilor au raportatdespre preg=tirea gospod=riilor pentru ac-tivitatea ]n perioada apropiat= de iarn=,despre problemele existente la acest capi-tol. }n particular, despre insuficien\a dec=rbune, lemne, motorin=, despre asigu-rarea cu haine [i ]nc=l\=minte special=,despre starea gospod=riei linii.

Stabilind sarcinile primordiale, SergheiTom[a a pus pe prim plan asigurareasecurit=\ii circula\iei, protec\ia s=n=t=\ii [isecuritatea muncii, economisirea consu-murilor de exploatare, p=strarea integrit=\iipatrimoniului c=ii ferate [i continuareapred=rii metalului uzat.

Situa\ia financiar= a c=ii ferate conti-nu= s= r=m]n= complicat=. Lunar ]n buge-tul ]ntreprinderii se face resim\it deficitulde 10-12 mln. lei.

Deoarece n-a mai r=mas mult timp p]n=la ]nceperea sezonului de ]nc=lzire, trebu-ie ]nte\it= supravegherea finis=rii ac\iunilorde preg=tire pentru activitatea ]n perioadade iarn=. Conduc=torul magistralei va eva-lua aceast= munc= ]n timpul reviziei detoamn= cu comisia a infrastructurii fero-viare, preconizat= s= aib= loc la ]nceputullunii noiembrie curent.

Irina KRAEVSKAIA

Printr-o dispozi\ie a administra\iei }S «Calea Ferat= din Moldova» Elena POTA-POVA a fost desemnat= ]n func\ie de [ef= a serviciului finan\e al CFM.

RUBRIC+ OFICIAL+

D E S E M N A R E } N F U N C | I E

Colectivul serviciului semnaliza-re [i comunica\ii felicit= cordial sec-\ia B=l\i semnalizare [i comunica\iicu ocazia anivers=rii a 45 de ani dela fondare.

V= adres=m cele mai frumoaseur=ri de s=n=tate, succese, bucurii,bun=stare [i ]ncredere ]n viitor.

Activitatea de producere a gos-pod=riei semnalizare [i comunica\iieste una dintre cele mai importante]n asigurarea func\ion=rii c=ii fera-te, de aceea munca angaja\ilor do-meniului nostru este foarte necesar=pentru asigurarea vie\ii [i dezvolt=riisociet=\ii noastre. Succese [i s= fi\im]ndri de ceea ce face\i.

Noi apreciem ]nalt contribu\ia dum-neavoastr= la dezvoltarea [i consoli-darea domeniului!

Feroviarul Moldovei16 octombrie 2014, N 432

producere, condus ini\ial de inginerul su-perior Gucovskii, apoi de Ivan Mal][ev. Else ]ntindea de la B=l\i p]n= la Slobodka,Buciumeni, Ocni\a [i V=lcine\. Utilajul eraunul primitiv. Se exploata practic sistemulsemiautomat de blocare cu semnale deie[ire [i semafoare de avertizare, care nuluminau bine. }n calitate de semnale deintrare se foloseau semafoarele cu dou=aripi cu cap transparent pe ele. Verificareacorectitudinii preg=tirii traseului la sta\iileliniare se efectua cu ajutorul aparatelor sis-temului inginerului Natalevici. La sta\ia Oc-ni\a aceste aparate erau dotate cu cheieelectric=. C]t prive[te sta\ia nodului fero-viar B=l\i-Slobozia, dispozitivele de verifica-re a preg=tirii traseelor au lipsit cu des=v]r-[ire p]n= ]n decembrie 1972. }n locul lorexista un panou cu cuie, pe care erau ag=-\ate cheile lac=telor Melentiev de la ma-cazurile sta\iei. Pe unele sectoare de linieexistau sisteme de bastoane electrice pen-tru circula\ia trenurilor. La sta\iile cu volumsporit de ]nc=rcare-desc=rcare s-a reu[itmontarea centralelor telefonice automatecu 50 [i 100 de numere: {old=ne[ti, B=l\i-ora[, R]bni\a. Peste c]tva timp la sta\iileB=l\i-Slobozia [i Ocni\a au fost date ]n exp-loatare centrale telefonice automate cu 600numere. Aparatajul de compactare Z-8 a]nceput s= fie ]nlocuit cu OB-12-3 de pro-duc\ie ungar=. }n acea perioad= baza de

JUBILEE

producere a sectorului inclu-dea o magazie, un atelier det]mpl=rie [i altul de l=c=-tu[erie-strung=rie, un cami-on de marca ZIS-5, care ul-terior a fost ]nlocuit cu altulde marca GAZ-63. {ofer eraBoris Cuzeac.

Crearea sec\iei semnali-zare [i comunica\ii a servitdrept imbold pentru dezvol-

tarea ]n continuare a bazei tehnico-ma-teriale, oferea noi perspective. Primul [efal ]ntreprinderii a fost Mihail Crivoi, adjun-ct — Afanasie Suprun, contabil-[ef — Na-dejda Gu[cina, inginer superior — IvanMal][ev. Erau implica\i de asemenea [iurm=torii speciali[ti: electromecanicii su-periori N.Pe[cov, P.Lapcovskii, A.Stuca-nov, electromecanicii sectorului Unghenial sec\iei N.Polevoi, G.Comendant, ai sec-torului Ocni\a — M.Ivasico, cavaler al or-denului Drapelul Ro[u de munc=, N.Va-taga, D.Bar]liuc, al sectorului Slobodka —N.Hvorostovskii, N.Stefanco, V.Buca\elo[i al\ii. Ceva mai t]rziu la ei s-a al=turatun grup de absolven\i ai Colegiului elec-tromecanic de transport feroviar din Kiev,promo\ia anului de studiu 1969-1970, dincare f=ceau parte, printre al\ii, N.Popov,I.Bar]liuc, V.Carpi[in, V.Balaniuc, V.Ma-l][ev.

P]n= la crearea sec\i-ei, pe ]ntreg sectorul delinie din subordinea aces-teia doar la sta\ia Naslav-cea exista centralizareelectric=. Ea fusese imp-lementat= ]ntr-un an. Ur-ma s= fie dotate cu ase-menea sisteme [i altesta\ii. Paralel se efectuaulucr=ri de implementare asistemelor de centraliza-re pe baz= de relee cu di-rijare electric= a macazu-rilor, fabricate pe cale in-dustrial= la uzinele Mini-sterului c=ilor de comuni-ca\ie. Acestea au fostmontate la sta\iile Pele-nia, Sofia, Scumpia, Stol-niceni, Buciumeni, undeau fost exploatate p]n= ]nanul 1991. }n acea perioa-

d= ]n sec\ie munceau cu mult= s]rguin\=[oferul B.Cuzeac, care a fost men\ionatdeja, inginerul de gard= V.Gri\uni, ingi-nerul superior V.Haraha[, electromecaniciisuperiori V.Curbatov, M.Kazbecov. }n s=-lile cu relee de la B=l\i [i Ocni\a munceauelectromecanicii superiori S.Dubovicova,S.Coroliuc, electromecanicul superiorPONAB V.Protasov, telegrafistele supe-rioare A.Graciova [i T.Ru[ciac.

}n conformitate cu ac\iunile tehnico-organizatorice elaborate la calea ferat=,]n a doua jum=tate a anului 1969 au fostefectuate lucr=ri de modernizare a insta-

la\iilor SCB ]n baza ideilor avansate dinacea perioad=. V.Mal][ev a fost desem-nat ]n calitate de inginer pentru documen-ta\ia tehnic=. Sub conducerea lui A.Sup-run speciali[tii se deplasau la sta\ii pen-tru a implementa inova\iile.

S-a ]nf=ptuit un volum mare [i seriosde munc= ]n vederea asigur=rii securit=\iicircula\iei trenurilor la capitolul verificareadisponibilit=\ii liniilor [i segmentelor demacaz. }n luna decembrie a anului 1972a fost lansat la numeroase sta\ii un si-stem de centralizare electric= a 84 sem-nale [i macazuri. Ele au ap=rut la sta\iileCob]lnea, Colbasna, Timcovo, iar ]n anulurm=tor — la sta\ia H]rbova. P]n= ]n anul1990 practic la toate sta\iile de pe sectordirijarea manual= a macazurilor a fost ]nlo-cuit= cu CE.

}n corespundere cu dispozi\ia MCCnr.1100 din 21 mai 1980 privind include-rea sectorului Ocni\a—M=m=liga ]n compo-nen\a C=ii Ferate a Moldovei, s-au execu-tat numeroase lucr=ri pentru a aduce ]nordine gospod=ria SCB [i comunica\ii pedirec\ia respectiv=, care avea o stare ex-trem de precar=.

Deoarece ap=ruse necesitatea majo-

r=rii num=rului de ca-nale [i ]mbun=t=\iri icalit=\ii comunica\iilorministerul c=ilor decomunica\ie [i, ]n par-ticular, direc\ia princi-pal= semnalizare [icomunica\ii au luatdecizia de a cabla li-nia cu dou= cabluri pesectorul B=l\i—Unghe-ni cu edificarea con-comitent= a noii Casea comunica\iilor de lasta\ia B=l\i-Slobozia.Sporirea siguran\eicomunica\iilor a creatpremize pentru pro-iectarea [i construc\ia]n continuare a siste-melor autoblocare pesectorul respectiv.

Odat= cu lansarealiniei de cablu pe sec-torul B=l\i—Ungheni [iconstruc\ia noii Casea comunica\ii lor, cu

contribu\ia direct= a speciali[tilor din do-meniu s-a reu[it implementarea utilajuluide tip K-60 P. Se montau dispozitive pen-tru depistarea la distan\= a ]nc=lzirii buc-[elor, ceea ce permitea monitorizarea st=-rii tehnice a vagoanelor din mers. }ntretimp, exigen\ele vremii impuneau noi sar-cini. Precum, bun=oar=, implementareasistemelor semnalizare de paz= [i incen-diu, comunica\iilor tehnologico-operativecu utilizarea aparatajului KASS, a diferi-tor tipuri de mijloace automatizate ]n do-meniul c=l=tori, a noilor sisteme de comu-nica\ie cu trenurile, de manevr= etc.

}n anul 1989 au demarat lucr=rile deconstruc\ie a sistemelor autoblocare pedirec\ia Ungheni. De r]nd cu construc\iapropriu-zis= a acestora, proiectul mai in-cludea ]nlocuirea sistemelor vechi CE cualtele noi, construc\ia liniei autoblocarede 10 KV cu posturi de alimentare la B=l\i-Slobozia, F=le[ti [i Un\e[ti. Din acela[ideviz de cheltuieli f=cea parte [i const-ruc\ia a dou= blocuri locative a c]te optapartamente pentru personal. La lucr=rilede renovare a aparatajului de pe sectorparticipau V.Mal][ev, care se afla deja ]nfruntea sec\iei, inginerul-[ef V.Vieru, [e-ful-adjunct cu probleme SCB V.Rusnac,electromecanicul superior al sectoruluiSCB ]n acea perioad= I.Bar]liuc [i mul\ial\i speciali[ti.

Dup= dezmembrarea URSS [i ie[ireaMagistralei moldovene[ti din sistemul MCCa urmat o perioad= de stagnare de aproa-pe zece ani. Abia mai apoi, c]nd la c]rmac=ii ferate a venit M.Gagauz, s-a f=cutrost de mijloace pentru a continua dezvol-tarea ]n domeniul comunica\iilor. La sta\iileDrochia, Flore[ti, Lipcani [i R]bni\a s-a im-plementat centralizarea electric=. Apropo,doar cu for\ele speciali[tilor sec\iei. Ei au

realizat ceea ce anterior puteau executadoar trenurile de construc\ie-montaj spe-cializate.

Odat= cu marcarea frontierei dintreMoldova [i Ukraina a ap=rut problematransport=rii f=r= taxe a gipsului de lacariera Criva p]n= pe teritoriul republicii.Speciali[tii sec\iei au amenajat ]n zonarespectiv= postul blocare Criva. Din cau-za dificult=\ilor la livrarea utilajului ]ntre-prinderea a ]nceput folosirea repetat= amaterialelor demontate. Anume din ace-stea s-au utilizat la construc\ia noului si-stem centralizare electric= la sta\ia Cri-va, ]n vecin=tatea c=reia se afl= postulblocare.

Dup= anul 2007 a ]nceput instalareaintens= la CFM a liniilor de comunica\ie cufibr= optic= [i a sistemelor de calcul. Pesectorul B=l\i—Ocni\a (96 km), iar ]n 2013— pe sectorul Ocni\a—V=lcine\ (34 km).Gra\ie cablului cu fibr= optic= sec\ia a fostprima la calea ferat=, care a purces la apli-carea unor tipuri principial noi de comuni-ca\ii [i tehnologii informa\ionale. }n ultimiiani la sta\iile B=l\i-Slobozia [i Ocni\a aufost lansate instala\ii de comunica\ie mo-derne, cu ajutorul c=rora sistemele de co-ordinate ale centralelor telefonice automa-tizate au fost ]nlocuite cu cele digitale. Aiciau fost amenajate locuri de munc= auto-matizate pentru telefoniste [i telegrafiste.Locul comutatoarelor vechi de tip M-60 l-auluat cele digitale de tip RMTS. Aparatajdigital, care func\ioneaz= ]n baza liniilorde comunica\ie cu fibr= optic=, s-a imple-mentat nu doar la sta\iile celor dou= no-duri feroviare, ci [i la o serie de sta\ii linia-re: Drochia, Dondu[eni, Rediul Mare. Pesectoare au ap=rut sisteme digitale de tran-smisie UT-1.

Colectivul sec\iei nr.3semnalizare [i comunica\ii

marcheaz= jubileul de 45 deani. E o perioad= a maturit=\ii.

Or, ]n primul r]nd, e vorba deistoria, destinele multor

oameni, uni\i pentru un scopcomun. De aceea e binevenit,probabil, s= amintim totul cea ]ncorporat ]n sine aceast=

perioad= plin= de munc=intens=, menit= s= asigure

func\ionarea ritmic=a sectorului de nord

al magistralei.

D rept temelie pentrucrearea pe 1 octom-brie 1969 a sec\ieisemnalizare [i co-munica\ii conformdispozi\iei [efuluiC=ii ferate Odesa—Chi[in=u de atuncia servit sectorul de

1

2

3

4

Sec\ia B=l\i semnalizare

Feroviarul Moldovei 316 octombrie 2014, N 43

S-a muncit mult la amenajarea este-tic= a locurilor de lucru, teritoriului, ]nc=-perilor habituale. Continua dezvoltareainfrastructurii de producere. La baza deproduc\ie a sec\iei au fost construite osta\ie subteran= de alimentare cu com-bustibil [i lubrifian\i, dou= hale pentru p=s-trarea tehnicii [i materialelor de dimen-siuni mari, ateliere mecanice cu garaje.Un vagon frigorifer a fost transformat ]nspa\iu habitual cu toate comodit=\ile ne-cesare. Au fost montate linii de acces, ma-cazurile c=rora au fost dotate cu CE. Exist=dou= f]nt]ni, apa c=rora este folosit= ]nscopuri tehnice [i la udatul plantelor depe teritoriu, f=r= a recurge la apa cum-p=rat=. La B=l\i-Slobozia s-a reparat sec-torul aparataj de m=sur= [i control, ]nc=-perile caselor veche [i nou= a comuni-ca\iilor, postului control-repara\ie [i pos-tului CE. Au fost reconstruite ]n totalitatebazele de producere de la Ocni\a [i Lip-cani.

Unul din cei mai importan\i indicatoriai activit=\ii de exploatare a gospod=rieisemnalizare [i comunica\ii este nivelulrateurilor [i rebutului ]n func\ionarea in-stala\iilor din subordine. S-a reu[it ob\i-nerea unor rezultate pozitive [i ]n acestsens. Rebutul lipse[te, iar punctajul teh-

nic constituie 3,25 uni-t=\i, planul fiind 10, ceeace corespunde calificati-vului «excelent». Gradulde dotare tehnic= a sec-\iei este egal cu 374,89unit=\i, caracteristic pri-mei grupe.

Niciodat= presta\iade munc= a speciali[tilorcu experien\=, califica\i,care muncesc la diferitesectoare, n-a r=mas ne-observat=. {eful sec\ieiV.Mal][ev a fost decoratcu insigna «Feroviar deonoare», I.Bar]liuc, fostangajat al sec\iei nr.3(actualmente [ef al ser-viciului semnalizare [i comunica\ii), s-a]nvrednicit de medalia «Pentru vitejie ]nmunc=», mai mul\i speciali[ti — de cea-sornice de m]n= personalizate. Echipapostului control [i revizie sub conducereaelectromecanicului superior V.Linic a fostdeclarat= ]n anul 1991 cea mai bun= ]ndomeniu. Electromecanicii I.Perestan (ra-dio) [i A.Luganov au ob\inut titlul «Cel maibun de profesie» la c=ile ferate. Pentrumunc= con[tiincioas= [i ]ndelungat=, prin-

tr-un Decret al Pre[edintelui RM electro-mecanicul superior V.Balaniuc a fost de-corat cu medalia «Meritul Civic». Aseme-nea exemple s]nt destul de multe.

}n pofida crizei, care a lovit cu putereinteresele economice ale \=rii, c=ii fera-te, dar [i familiile de feroviari, ]n pofidamigra\iei mari a popula\iei, care pleac=]n c=utarea unor salarii mai bune, ]n sec\ie][i g=sesc continuare frumoasele tradi\iide munc=.

Cu prilejul acestui jubileu merit= a-imen\iona ]n primul r]nd pe cei ce au mun-cit la ]ntreprindere patruzeci de ani [i maibine. E vorba de [eful sec\iei V.Mal][ev,electromecanicii superiori V.Ru[ciac,V.Melnic, L.Chiticiuc, V.Dernovoi, V.Bala-niuc, V.Linic, electromecanicii V.Zahilneac,N.Moscaliuc, Ia.Moscaliuc, L.Crivoi, T.Ba-laniuc, L.Gonciarovskii, E.Matiuha, M.Dol-ghii, E.Fedora[, inginerul de tur= V.Oje-gov. Cuvinte de laud= merit= speciali[tiicu o vechime de munc= de peste treizecide ani: electromecanicii V. Culcicovskii,I.G]rtopan, A.Luganov, Iu.Nadejin, V.Ro-tari, S.Ruban, V.Drelea, S.Bondrovskii,V.Svirid, V.Chiticiuc, S.Lupu, L.Ojegova,M.Re[etnic, T.Osokina, S.Bjeski, telegra-fistul superior L.Cebotari, speciali[tii sec-torului telefon-telegraf A.Golovcenco,N.Burlaca, N.Boiarin\eva, G.Graciova,P.Gorpeniuc, T.Harlamova, inginerul su-perior V.Abdulca [i mul\i al\ii. Colectivulnu-i uit= [i pe colegii, care ]n prezent seafl= la odihna binemeritat=: A.Truhaciov,M.Liut]i, N.Eni, B.Cuzeac, P. Niculcea,D.Grigorciuc, P.Cost]neac, V. Reabov, A.Bobricov, T.Tarasiuc, V.Tripadu[, V.Co-robcianov, A.Linic, F.Sicorskaia, N.Gu\ul,

A.Verhove\kaia, N.Sun\ova, A.{amraeva,G.Tcaci, T.Ru[ciac, V.Nichitciuc, V.Cetea,R.Gauciac [i al\ii.

Administra\ia CFM, serviciul semnali-zare [i comunica\ii, colegii-feroviari le do-resc din tot sufletul angaja\ilor [i vetera-nilor sec\iei noi succese ]n activitatea demunc= [i via\a personal=, fericire, s=-n=tate, pace, bun=stare.

Vladimir DOBREANSCHI

5

6

7

8

}N IMAGINI:1. Casa comunica\iilor din cadrul

sec\iei nr.3 semnalizare [i comunica\ii2. {eful sec\iei V. Mal][ev3. Electromecanicul superior al

postului control [i revizie V. Linic4. Electromecanicii sec\iei cu re-

lee de la sta\ia B=l\i-Slobozia LiuboviCrivoi, Valentina Reabova [i Iarosla-va Moscaliuc

5. Colectivul sec\iei6. Victor Abdulca, inginer supe-

rior al biroului tehnic, pre[edinte alcomitetului sindical, ]mpreun= cu fii-ca Natalia, electromecanic aparatede control [i m=sur= SCB (dup= so\— Osokina), [i nepotul Iaroslav

7. Electromecanicul superior SCBL. Chiticiuc

8. Electromecanicii grupului docu-menta\ie tehnic= Emilia Fedora[ [iMelania Re[etnic ]mpreun= cu [eful-adjunct responsabil de SCB al sec\ieiAlexandru Rusnac

Fotografii din arhiva ]ntreprinderii

[i comunica\ii marcheaz= 45 de ani

Feroviarul Moldovei16 octombrie 2014, N 434

FELICIT+RI!Colectivul sec\iei administrare a con-

struc\iilor de infrastructur= o felicit= cu oca-zia zilei de na[tere pe contabila Margareta{ALOPA.

O via\= lung= s= tr=i\iCu mult= demnitate.S-ave\i mereu doar bucurii,Succese mari ]n toate!

Norocul, fericireaS= nu v= p=r=seasc=.Iar dragostea, iubireaMereu s= v=-nso\easc=!

Ce alta s= v= mai dorim}n ast= via\= zbuciumat=?Dec]t un trai ]mp=r=tesc{i mult=, mult= s=n=tate!

* * * Administra\ia [i comitetul sindical de

la remiza vagoane B=l\i vin cu cordialefelicit=ri de ziua na[terii c=tre Ion SOL-CAN, Igor SAVCENCO, Denis CONOPLI|KII,Vitalie DOSAN.

— V= dorim tuturor s=n=tate, succe-se, bun=stare, dragoste [i un cer pa[nic!

S= fi\i noroco[i, puternici, iubi\i,Cu multe-mpliniri [i realiz=ri ]n toate.S-ave\i viitor luminos, str=lucit,Cu dragoste, pace, succes, s=n=tate!

* * * Administra\ia, comitetul sindical ale

remizei vagoane frigorifere Basarabeasca]i felicit= cu prilejul JUBILEULUI de 60 deani pe Ecaterina MART}NIUC, zugrav lasectorul ro\i-boghiuri, [i pe AlexandruME|EL, l=c=tu[-instalator sanitar.

Dac= exist=-n lume fericire,Noi v-o dorim azi ]nsutit.La fel cum v= dorim mult= iubire,Noroc [i un trai ]mplinit!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical din

cadrul sec\iei B=l\i alimentare cu energieelectric= ]i felicit= de ziua na[terii pe Oxa-na CATAN+, electromecanic superior; Lud-mila NEGAR+, contabil; Vladimir POLTO-RAC, [ef al re\elelor electrice zonale B=l\i.

— V= adres=m cele mai cordiale ur=ride s=n=tate, bun=stare, succese ]n activi-tatea de munc= [i ]mplinirea tuturordolean\elor!

* * *Cele mai cordiale felicit=ri de JUBILEU

pentru Iurie COSINSKII, mecanic-secund,din partea administra\iei [i comitetului sin-dical ale depoului de locomotive B=l\i.

— Visele de azi s= devin= realitate. Spe-ran\ele de m]ine — ]mpliniri. Orice c=dere— un pas ]nainte. G]ndul bun s= v= ]nso-\easc= mereu. Mul\i ani noroco[i!

* * *Colectivul echipei nr.10 pu[ca[i-pom-

pieri de la st.B=l\i ]l felicit= pe colegul deserviciu Vasile TARPAN cu prilejul JUBI-LEULUI de 60 de ani [i-i dore[te s=n=tate,bun=stare, succese ]n munc=, pace!

* * * La ]mplinirea frumoasei v]rste de 50

de ani administra\ia [i comitetul sindicalde la SML-130 s]nt al=turi de mecaniculMihail CIUBOT+REANU, dorindu-i s=n=-tate, energie [i ]mpliniri, c=ldur= [i dra-goste ]n suflet, bun=stare ]n familie!

Cehia—Germania: s]nt reluate cursele regionalede pasageri

PE C+ILE FERATE ALE LUMII

A fost relansat= circula\ia trenurilor depasageri pe sectorul Dolni-Poustevna(Cehia)—Zebni\ (Germania), ]ntrerupt=acum circa 70 de ani ]n timpul celui de-aldoilea r=zboi mondial.

Zilnic pe sector circul= opt perechi detrenuri pe ruta Rumburk—Decin. Curseles]nt efectuate de trenuri diesel din seria642 ale operatorului german DB Regio cuechipaje de tren ale c=ilor ferate din Cehia.Reluarea traficului de pasageri are meni-rea de a contribui la cre[terea fluxului deturi[ti, care viziteaz= parcul na\ional. Sepreconizeaz= un flux de c=l=tori de 700persoane pe zi.

Compania-operator a infrastructuriiSZDC din Cehia a finisat lucr=rile de resta-bilire a sectorului pe teritoriul s=u la mijlo-

cul anului 2009, construind linii noi p]n= lafrontiera cu Germania, moderniz]nd sta\iaDolni-Poustevna [i sectorul Dolni-Pouste-vna — Micula[ovi\e cu lungimea de 5,7 km.Cheltuielile de executare a lucr=rilor aualc=tuit 65,9 mln. crone cehe.

Restabilirea sectorului cu lungimea de0,25 km [i pre\ul de 2,8 mln. euro pe teri-toriul german a fost am]nat= ]n repetater]nduri din cauza divergen\elor pe margi-nea unui [ir de chestiuni, astfel decizia definan\are a lucr=rilor n-a putut fi luat= p]n=]n iunie 2012.

SZDC [i operatorul infrastructurii c=ilorferate din Germania DB Netz planific= deasemenea demararea lucr=rilor de resta-bilire a liniei Ash—Zelb-Pliossberg, exploa-tarea c=reia va ]ncepe ]n decembrie 2015.

Compania Knorr-Bremse s-a ]nvred-nicit de distinc\ia centrului german detransport [i logistic= CNA (Center forTransportation & Logistics Neuer Adler)pentru o inova\ie ]n domeniul tehnicii defr]nare. E vorba de un sistem cu detecto-ri, instalat pe locomotiv= [i menit s= veri-fice magistrala principal= de fr]nare a tre-nului. Gra\ie m=sur=rilor simple se ob\ineun nivel ]nalt de siguran\= [i se garantea-

Knorr-Bremse a primit o distinc\ie pentru sistemulde control a integrit=\ii trenului

z= securitatea circula\iei marfarului. Der]nd cu m=sur=rile simple, noul sistem ne-cesit= mai pu\ine cheltuieli pentru deser-vire comparativ cu alte dispozitive simila-re de verificare a integrit=\ii trenului. Elpermite a controla starea func\ional= afr]nei magistrale din cabina locomotivei [inu necesit= montarea aparte a senzorilor]n vagoanele garniturii. Distinc\ia a fost]nm]nat= pe 11 iulie 2014.

TEST PSIHOLOGIC

C}T DE MULT |I-I DRAG+ VIA|A?

1. Unde, ]n opinia ta, oamenii s]nt maiferici\i?

a) ]n \inuturile sudice, unde str=luce[temereu soarele;

b) ]n ora[ele mari din \=rile ]nalt dez-voltate;

c) ]n Kanada ori statele din peninsulaScandinav=, deoarece acolo e mic= den-sitatea popula\iei.

2. Ce slogan ar putea deveni moto-ulvie\ii tale?

a) bate fierul c]t ]i cald;b) dup= ploaie vine soare;c) nu tot ce luce[te e aur.3. Ce cadou al partenerului ar putea

s= te bucure ]n mod special?a) un giuvaier fin;b) o foaie turistic= peste hotare;c) lucruri utile ]n gospod=rie.4. Te g]nde[ti cumva s= schimbi pro-

fesia?a) da, [i destul de des. A[i vrea s=

mai ]nsu[esc o specialitate;b) uneori, atunci c]nd am nepl=ceri la

serviciu ori ]nt]rzie salariul;c) nu, niciodat=.

5. Cel mai frecvent faci haz pe sea-ma:

a) necazurilor, care s-au ab=tut asu-pra unei cuno[tin\e;

b) unui banc ori glume reu[ite;c) propriei prostii.6. Ce te irit= cel mai mult ]n timpul

plimb=rilor prin ora[?a) ]nghesuiala;b) cer[etorii;c) poluarea cu gaze.7. Ce tip de oameni ]\i atrag aten\ia?a) siguri pe sine;b) v=dit inteligen\i;c) veseli [i ingenio[i.

Punctele acumulate vor fi calculateastfel:

1. a — 2, b — 1, c — 32. a — 2, b — 1, c — 33. a — 1, b — 2, c — 34. a — 3, b — 2, c — 15. a — 3, b — 2, c — 16. a — 1, b — 3, c — 27. a — 2, b — 3, c — 1

Rezultatele testului7-11 puncte. Felicit=ri — e[ti ]mp=cat

cu sine [i accep\i lumea a[a cum e ea.{tii s= te bucuri de lucrurile mici, iar nepl=-cerile nu te afecteaz=.

12-16 puncte. Periodic dai vina pe des-tin [i nu con[tientizezi, pentru ce poate fiiubit= o asemenea via\=. Probabil, acea-sta se ]nt]mpl= pentru c= ai preten\ii marifa\= de cei din jur [i mici — fa\= de sine.

17-21 puncte. E[ti un pesimist. Nu tre-buie interpretate toate ]n sensul direct alcuv]ntului. Nu uita: tot ce se face e sprebine. Str=duie-te s= petreci mai mult timp]n compania unor persoane pline de via\=.

E[ti mereu nemul\umit(=) de ceva ori chiar [i ]n situa\ii nepl=cute g=se[timomente pozitive? Testul de mai jos va ajuta s= te cuno[ti mai bine.Alege\i unul din r=spunsurile propuse.

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: [email protected]

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

Din revista «Integrame pentru to\i»

Integrame

PE C+ILE FERATE ALE LUMII