Ministerul culturii al Republicii Moldova

Academia de Muzica, Teatru si Arte plastice

ReferatTema: Impresionismul.Claude

Monet

Executat:Ursu Cristina

Design interior anul IV

Controlat:Vitalie Malcoci

Chişinău 2011

CUPRINS

Introducere.Apariția impresionismului…………………..…….…….3

Cap. I …….……………………………..……………………….……...5

1.1 Claude Monet……………………………..…………………...…….5

1.2 Biografie………………………………………………………….…6

Cap. II ……………………………………………………....………….8

1.1 Opera…….………….………………………….……..……….....….8

1.2 “Catedrala Rouen”…………………………………..………………9

1.3 “Maci Salbatici”……………………………………………………10

1.4 “Nuferii”………………………………………………...…………12

Concluzie……………………………………….…………...................14

Bibliografie………………….………………….…………….…….…16 Anexe………………………………..…………………….....…….…..17

2

INTRODUCEREApariția Impresionismului

"Tot impresionismul s-a născut din contemplarea si imitarea unor stampe japoneze."

Mi-am ales tema cetatile si manastirile din Moldova pentru a-mi largi cunostintele,dar si interesele, si de a acumula cit mai multa informatie referitor la aceasta tema.

Impresionismul a aparut la Paris in deceniul 7 al secolului XIX (aproximativ 1867) ca o arta noua, in care un grup de artisti (pictori, apoi sculptori si gravori si, mai tarziu, muzicieni) impartaseau tehnici si abordari similare in exprimarea realitatii asa cum aparea ea simturilor si sensibilitatii lor. Lucrarile pictorilor redau impresia artistului despre lumea inconjuratoare cu ajutorul culorii si a luminii create prin culoare.

Cuvantul “Impresionism” a fost dat acestui curent artistic de titlul tabloului lui Claude Monet – “Impresie-Rasarit de soare”. Acest tablou a fost expus la Paris in 15 Aprilie 1874 intr-o expozitie organizata de Societatea Anonima de pictori, sculptori si gravori, din care faceau parte Camille Pissarro, Claude Monet, Alfred Sisley, Edgar Degas, Pierre-Auguste Renoir, Paul Cezanne, Berthe Morisot, care au lucrat împreuna, s-au influenţat reciproc si au expus cu totii independent.

Acestia, influentati de Stampa Japoneza din perioada Edo (1603-1867), doreau sa surprinda in tablourile lor clipa plina de viata si lumina, care trece si se pierde.Bernard Dorival considera ca stampele japoneze au avut asupra picturii franceze acceasi actiune determinanta ca, mutatis mutandis, aceea a << antichitatilor>> dezgropate pe pamantul toscan sau roman asupra Renasterii italiene.

Stilul lor era contrar standardelor Academiei de Arte Frumoase din Franta, cea care hotara continutul picturilor (subiecte istorice, teme religioase, portrete) si tehnica folosita: culori sobre, conservatoare, imagini rafinate care reflecta realitatea, redate prin linii exacte si culori brute, neamestecate.

Impresionistii au folosit acorduri de culoare prin contraste sau amestecuri optice si au reusit sa redea prin tuse asezate in directii diferite impresia de fluturare, de vibratie, de viata. Apa este in miscare, frunzisul copacilor vibreaza la adierea vantului, toate transformate de lumina de la diferite ore ale zilei.

Tablourile Impresionistilor, in mare majoritate peisaje, impresioneaza prin luminozitate, prospetime, vitalitate, optimism si atasament fata de viata.

3

Academia Franceza de Arte Frumoase organiza anual Salonul Oficial si tot ea hotara care pictori urmau sa fie expusi. Academia a exclus in fiecare an pictura Impresionista.

Napoleon al III-lea a ingaduit infiintarea Salonului Refuzatilor unde au expus Manet, Pissarro, Degas, Berthe Morisot, Sisley, Monet, pana in 1874.

4

Cap. I

1.1 Claude Monet

“Culorile sunt obsesia mea zilnica, bucuria si tortura. “

Claude Monet este considerat cel mai mare pictor impresionist. Pe toata durata vietii, el a adoptat si a aplicat cu fermitate cele doua principii de baza ale acestui curent artistic: reprezentarea scenelor din viata contemporana si pictura in aer liber.

Monet invatase ca ceea ce era pictat pe loc, in aer liber, inspira o prospetime si o vitalitate unica, imposibil de reprodus in atelier. El ii sfatuia pe pictori in felul urmator: "Incearca sa uiti ce obiecte se afla in fata ta - un copac, o casa, un camp sau orice ar fi. Gandeste-te pur si simplu: iata aici un patrat mic de albastru, dincolo un dreptunghi de roz, culoarea si forma exacta, pana cand vei avea propria ta impresie naiva a scenei din fata ta."

O lucrare in aer liber trebuia finalizata foarte repede, intr-o singura sedinta. Monet a reusit sa dezvolte o tehnica de pictura asemanatoare stenodactilografierii, prin aplicarea culorii cu miscari largi, de periere a suprafetei panzei, precum si prin modele punctiforme, fragmentate, liniute, zigzaguri si pete groase de culoare. Lucra la pictura sa ca la un intreg, considerand ca "prima pictura trebuie sa acopere o suprafata cat mai mare din panza, indiferent cat de aproximativ este conturata imaginea".

Monet cunostea faptul ca culorile invecinate din cadrul aceluiasi spectru se influienteaza reciproc si cele mai intense contraste apar cand culorile complementare sunt aplicate una langa alta. Culoarea nu este o calitate inerenta a obiectelor; culoarea se naste pur si simplu din modul in care efectele de lumina se combina, reflectate de obiecte. Monet folosea o paleta limitata de culori, mai mult in forma pura si picta pe panze acoperite de un strat alb sau alb cald. Lucrarile sale au fost influientate si de arta fotografica.

In perioada de maturitate a preferat sa picteze acelasi subiecte in diferite momente ale zilei, rezultand astfel celebrele sale serii.Claude Monet este considerat fondatorul Impresionismului, care si-a luat numele de la pictura lui "Impresie: rasarit de soare".

5

1.2 Biografie

Oscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840, Paris — d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Franța.

Monet s-a născut la Paris, Franța. Familia sa s-a mutat la Le Havre în Normandia când el avea cinci ani. Tatăl său ar fi dorit ca Monet să intre în afacerea familiei, băcănia, dar Oscar Monet voia să picteze. Eugène Boudin, un artist care a lucrat în mare parte la picturi plein air - schițe rapide făcute în aer liber - pe plajele Normandiei, l-a învățat câteva tehnici ale picturii în 1856. La început artistul nu era deloc de acord cu lucrările facute de Boudin ,dar acesta l-a învățat să deschidă ochii asupra naturii : "... în sfârșit ,ochii mi s-au deschis și am înțeles cu adevărat natura. Am învățat în același timp s-o iubesc ." [necesită citare]

Monet a trebuit să meargă în armată în Algeria. Mătușa sa Lecadre a fost de acord să-l scape de armată, dacă va fi urmat un curs de artă la universitate. El a părăsit armata, dar stilurile de pictură tradițională predate la universitate nu i-au fost pe plac.

În 1862 el a studiat arta cu Charles Gleyre la Paris, unde l-a întâlnit pe Pierre-Auguste Renoir împreună cu care a fondat mișcarea impresionistă. Ei au pictat împreună și au rămas prieteni toată viața.

Monet putea să folosească și studioul pentru a-și picta modelele la un preț redus. El a pictat-o pe Camille Doncieux și mai târziu s-au căsătorit. Monet a pictat Femei în Grădină la sfârșitul anilor 1860. După nașterea primului lor copil,Jean, s-au mutat la o casă în Argenteuil, în apropierea Râului Sena. Au locuit acolo timp de șase ani, până când Camille a murit; el a pictat-o moartă pe pat. Monet s-a mutat apoi la o casă din Giverny, Eure, în regiunea Haute-Normandie, unde a plantat o grădină mare.

Din aceasta epoca datează portretul doamnei Monet, Camille, într-o rochie verde cu dungi negre.

Curând Monet renunța la figurile de mari proporții și se devotează peisajului. Își alege acele teme în care pământul, apa și lumina se găsesc împreunate, asa încât sa se simtă efectele unuia asupra celuilalt. Mai ales îl interesează mobilitatea elementului lichid, reflexele care se oglindesc în el, variațiile ce suferă in raport cu lumina. Își crează o metoda sugestiva de redare.

In 1866, tabloul "Camille - Femeie in rochie verde" i-a adus recunoasterea in lumea artei. (imaginea 1)

În 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (franceză: Impresie, răsărit de soare - acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a

6

fost expus la prima expoziție impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de "Impresioniste" din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă "impresii" decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziție, din 1876, pictorii pe care noi îi grupăm cu termenul de impresioniști, foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie.

El s-a căsătorit cu Alice Hoschede pe data de 16 iulie 1892, cu care avea o aventură în timpul căsătoriei cu Camille.

În anul 1892 Monet a pictat o serie de lucrări reprezentând Catedrala Rouen, din diverse unghiuri și la perioade diferite ale zilei. Douăzeci de vederi ale catedralei au fost expuse la galeria Durand-Ruel în 1895. El a pictat de asemenea și câteva mori de făină.

Lui Monet îi plăcea foarte mult să picteze natură controlată - grădina sa, eleșteul, nuferii săi sau podul său. În grădină avea o livadă cu sălcii și o mlaștină. Monet a pictat între altele și malurile Senei. În 1914, Monet a început o nouă serie de picturi ale nuferilor săi la sugestia prietenului său, politicianul Georges Clemenceau. In anul 1911 artistul isi pierde sotia,Alice , urmand ca peste doar trei ani sa-si piarda si primul sau fiu ,Jean. In 1923 sufera o interventie chirurgicala la unul din ochi deoarece artistul suferea tot mai mult de pierderi de vedere.

“ Nu am decat meritul de a fi pictat intocmai dupa natura straduindu-ma sa reproduc propriile impresii fata de fenomene trecatoare si schimbatoare.”

Cu aceste cuvinte Claude Monet isi definea in 1926 propria activitate la sfarsitul unei lungi existente dedicate cu pasiune , in totalitate , picturii.El a ramas in istorie drept parintele fondator al miscarii impresioniste si cel care a inspirat o noua poetica a momentului si a unei sensibilitati formale si lirice a materiei . Se stinge din viata pe data de 5 dec. 1926 fiind inconjurat de prieteni.

Este înmormântat la Cimitirul Bisericii Giverny, Giverny, Eure, în regiunea Haute-Normandie, Franța.

Intreaga sa opera sta sub semnul dorintei de perfectiune; Monet lucreaza luni in sir la cate un tablou, se trezeste dis-de-dimineata, pentru a surprinde rasaritul, sau, mai exact, lumina rasaritului, revine asupra unui tablou de mai multe ori, niciodata multumit de sine insusi, intotdeauna dornic de a experimenta, jucandu-se cu lumina si cu efectele acesteia. "Cel care afirma ca a terminat un tablou este exagerat de trufas" - spunea Monet, enuntand totodata unul din fundamentele impresionismului, subordonat in totalitate unei singure puteri: lumina

Vânzarea recentă a unei picturi a lui Monet a depășit 18 milioane de euro.

7

Cap. II

1.1 Opera

Unul din exemplele caracteristice pentru perioada lui Monet, când e atras de figura umana, e pânza Femei în gradina. Într-o gradina de vara, un grup de femei vesele, în rochii deschise, albe, cu reflexe albăstrii, de la cer, sau verzui, de la copaci, se distrează. In jurul lor un frunziș de arbori, iar pe costumele lor, ușoare pete de lumina ce se joaca ori umbra transparenta a frunzelor. Din toata opera lui Monet, se apropie cel mai mult ca aspect și mod de a picta de opera lui Manet.

Femei in gradinaClaude Monet, 1866 (imaginea 2)

Prânzul, ceva mai târziu, este tot o vedere a unui colt de gradina, vara, în plin soare. Masa e pusa, dar persoanele ce vor lua parte la ea sunt încă departe, cu excepția unui copil, ce se joaca în nisip. Pretutindeni sunt flori, cu corolele lor strălucitoare, sub bătaia razelor soarelui, care inunda totul.PranzulClaude Monet (imaginea 3)

Putin mai târziu Monet este preocupat de motivele în care apare apa, cu reflexele caselor și lucrurilor de pe mal, cu miile de unde ușoare, la cea mai mica adiere a vântului. Asa sunt vederile din Olanda, printre care cea de la Zaandam, ori cele de la Londra, cu lumina luptând din greu ca sa pătrundă ceata, sa ajungă pana la apa grea a fluviului. Tehnica de care se servește în aceste cazuri se perfecționează tot mai mult. Trăsăturile menite sa sugereze mobilitatea și varietatea reflexelor în apa, trebuie sa fie asa de variate și de expresive, încât putem sa consideram aceasta problema ca una din cele mai grele de realizat în pictura.ZandaamClaude Monet (imaginea 4)

Vedere cu Tamisa si Westminster Claude Monet, 1871ulei pe panzaNational Gallery, Londra (imaginea 5)

Pe măsura ce înaintează în vârsta, Monet își îngreunează voluntar problemele de rezolvat. Astfel, de la reflexele în apa, el trece la o alta categorie de teme, aspectul unei gări de drum de fier, atunci când sub acoperișul unei stații fumul și vaporii de apa se amesteca, formând mase confuze, străbătute de razele soarelui, printre care se întrevăd câteva imagini ceva mai consistente (Gara Saint Lazare).

8

Gara Saint LazareClaude Monet, 1877ulei pe panzaFogg Art Museum, Cambridge (Massachusetts) (imaginea 6)

Ceva mai târziu, il vedem oprindu-se în fata unui peisaj ceva mai larg tratat, mai sintetic, uneori inspirându-se de la un motiv acvatic: dezghețul, primavara, pe suprafața unui rau, sau un sat acoperit de chiciura. La orizont, copacii, pe jumătate pierduți în aburii cetii, pe planul întâi râul, plin de soiuri de gheata, sau câmpul plin de zăpada. Liniște și o atmosfera umeda peste tot (Biserica din Vetheuil).Biserica din VetheuilClaude Monet, 1878-79(imaginea 7)

Dupa 1890, Monet ajunge la concluzia ca ar fi mai interesant sa observe variațiile acelorași motive la diferite ore ale zilei, sub aspectele schimbătoare ale cerului și ale luminii. Atunci apar în opera sa seriile: seria capitelor de fan, a catedralelor, a vederilor Parlamentului din Londra, ale podului peste Tamisa etc.Parlamentul din LondraClaude Monet, 1903ulei pe panzaBrooklyn Museum (imaginea 8)

Parlamentul din LondraClaude Monet, 1904ulei pe panzaMuzeul Orsay, Paris (imaginea 9)

1.2 “Catedrala Rouen”Catedrala Rouen a servit drept subiect pentru una din seriile de care vorbeam, în biografia pictorului. De la o fereastra, din fata maiestoasei clădiri, el observa dantela de piatra, masa grandioasa a construcției, efectele pe care lumina, la diverse ore ala zilei le produce în sculptura in piatra. Le reda, făcând sa sclipească material ca niște nestemate, fără ca prin aceasta sa avem impresia ca a dispărut soliditatea monumentului.

Catedrala Rouen (dimineata)Claude Monet, 1893 (imaginea 10)

Catedrala Rouen (apus)Claude Monet, 1892-94 (imaginea 11)

Unul dintre amatorii de pictura din Rouen a reusit sa-l convinga pe Monet sa picteze catedrala din acel oras.

9

Monet hotaraste sa se concentreze asupra elementelor gotice ale constructiei, alegand poarta si turnul Saint Martin, respectiv Albane. Il intereseaza doar drumul parcurs de lumina, in tablouri incetand sa mai existe pamant si cer.

Isi ocupa locul de observatie deja din zori si, fidel obiceiului, picteaza tablourile in serie, ca sa prinda conditiile de lumina corespunzatoare.

Reintors, lasa tablourile nedespachetate, si daca totusi le ia in mana, o face doar ca sa mai lucreze la ele.

“Cu cat imbatranesc operele mele, cu atat imi este mai greu sa exprim ceea ce simt. Consider ca cel care afirma ca a terminat un tablou este exagerat de trufas.”

Catedralele  nasc diferite efecte. Cezanne, Pissaro si Clemeanceau sunt incantati. Clemenceau vorbeste despre “revolutia catedralelor” cand “piatra nemiscata exprima miscarea luminii”.

Contrar vointei lui Monet tablourile sunt vandute separat, iar in prezent se afla in America, in Franta si in Rusia.

Monet a picatat 28 de tablouri in seria La cathédrale de Rouen, catedrala in stil gotic, a carei constructie a inceput in secolul al XII-lea. Aceasta serie a fost pictata in doua perioade: februarie-aprilie 1892 si februarie-martie 1893. In prima perioada, Monet a locuit si pictat din camera sa de la etajul doi al unui imobil situat in Piata Catedralei, nr. 23, iar in cea de-a doua perioada Monet a locuit in strada Grand-Pont, nr. 81, dar marea majoritate a tablourilor au fost terminate in studioul sau de la Giverny. Faptul ca au fost pictate din camera sa de la etajul doi, explica unghiul straniu al tablourilor pe care privitorul il percepe. In acelasi timp, cei care viziteaza Catedrala din Rouen, observa faptul ca aceasta nu are stralucirea din tablourile artistului, pe fatada ei fiind un strat gros de "negreala". Acum 100 de ani cand Monet picta seria La cathédrale de Rouen, aceasta inca isi pastra stralucirea. Importanta din punct de vedere arhitectural, Catedrala din Rouen, a fost cea mai inalta cladire din lume intre 1876 si 1880.

10

1 . 3 “Macii Salbatici”

Pictura o infatiseaza pe sotia lui Monet, Camille, impreuna cu fiul lor, Jean, in campul din apropierea casei lor din Argenteuil. Camille poarta o 11vident de soare, ca in majoritatea lucrarilor care o infatiseaza.Pentru a reda impresia de miscare, Monet a adaugat a doua pereche de personaje, mama si fiu, pe coama dealului. Cele patru personaje sunt legate printr-o carare pierduta in iarba, iar cele din partea inferioara a compozitiei par ca vor iesi in curand din tablou. Imaginea vie a macilor din partea stanga de jos formeaza o linie diagonala de-a lungul careia personajele se plimba. Culoarea puternica si miscarea pe aceasta portiune contrasteaza evident cu nuantele linistite din partea superioara dreapta, in vreme ce teracota acoperisului case creaza o subtila legatura intre planul frontal si fundalul imaginii.

Maci salbaticiClaude Monet, 1873Muzeul Orsay, Paris (imaginea 12)

In acesta 11vident urmele pensulei nu sunt evident vizibile, dar este realizat un contrast intre partea drapta a campiei 11viden stanga, plina de maci.Baiatul din cuplul indepartat este pictat din cateva tuse de pensula, in alb, gri, rosu deschis, negru si alb cald. Femeia poarta o rochie neagra, culoare rar folosita de artist, si poarta o 11vident inchisa.Pe langa culoarea rosie dominanta in care sunt reprezentati macii, Monet a folosit si note usoare de galben, discret aplicate in fundal. In prim-plan, petele galbene invioreaza compozitia, fiind reprezentate sub forma unor tuse punctiforme.Casa pictata la orizont face legatura intre prim-plan si fundal. Asemenea unor zgarieturi superficiale pe cer, Monet a lasat zone din panza nepictate.Chipul lui Jean este conturat prin trei puncte. Panglica de la palaria sa are aceasti nuanta cu macii din jur. Umbrela lui Camille de un albastru-violet si verde de absint iesa in 11vident ape fondul palid al ierbii.Monet era atras de contrastul dintre macii rosii si iarba verde. Pentru a surprinde esenta macilor, el nu ii picteaza in detaliu, ci prin miscari de tamponare usoara a suprafetei cu vopsea rosie, cu forme ce se estompeaza pe masura ce se departeaza.

11

1.4 “Nuferii”

Monet a realizat intre 1914-1917, in jur de 60 de panze reprezentand lacul cu nuferi. Aceasta vedere asupra lacului cu nuferi este caracterizata printr-un stil pictural uimitor si dimensiuni impresionante, fiind pictata mai indraznet si mai liber ca versiunile realizate intre anii 1903-1908. Artistul s-a despartit de ideea pictarii ca descriere a naturii, dezvaluind viitoarea tendinta abstracta din arta.

NuferiClaude Monet, 19o7200 x 200 mThe Museum of Fine Arts, Boston(imaginea 13)Pe lacul albastru, verde inchis si violet plutesc grupuri concentrice de nuferi infloriti si boboci, culoarea lor predominanta fiind galben si roz. Compozitia nu respecta tiparul traditional, artistul renuntand la punctele de referinta vizuale, ca de pilda linia orizontului, redand doar o zona izolata a apei acoperite de nuferi.Imaginea florilor de nuferi este intrrupta simplu de marginile panzei, creand impresia decuparii unei parti dintr-o pictura mai mare.Pe panza au ramas zone nepictate, dand senzatia de spontaneitate, procesul picturii devenind mai evident.Dinamismul lucrarii este dat de tusele verticale de albastru, verde si violet, sugerand atat trasatura reflectanta a apei, cat si radacinile subacvatice.Bobocii de nufar au cea mai evidenta substanta fizica si sunt pictati cu miscari scurte de culoare in plina pasta.

Nuferii sunt plantele cu cele mai multe semnificatii in mitologie, simbolizand: forta de creatie, nemurirea, sanatatea, gloria sau pacea sufleteasca. Pentru vechii egipteni nuferii erau cele mai frumoase flori iar legenda spune ca soarele a rasarit prima data dintr-o floare de nufar."Lacul cu nuferi" (1897) de Cloude MonetThe Art Museum Princeton University, Princeton, New Jersey USA(imaginea 14)

Claude Monet (1840-1926), pictor impresionist francez, a pictat o serie de aproximativ 250 de tablouri in care apareau nuferii, salciile si podetul japonez din gradina sa de la Giverny. Se crede ca aceasta serie este un studiul al luminii in diferite anotimpuri si diferite ore ale zilei. Exista insa aceia care vad mai mult in mostenirea lasata de Monet. E posibil ca aceste picturi sa aiba un substrat romantic iar reflexia nuferilor in apa sa simbolizeze oglindirea artistica a iubirii lui Monet pentru Alice Hoschede. Seria nuferilor evolueaza in paralel cu relatia celor doi. In acelasi timp, nuferii pot simboliza nimfe, doua femei dragi lui Monet care au murit.

Giverny este un satuc asezat pe malurile Senei la numai 80km de Paris. Monet l-a remarcat din tren si s-a hotarat in mod spontan ca vrea sa locuiasca acolo. A

12

inchiriat o casa pe care in 1890, cand a avut suficienti bani a cumparat-o si a transformat lacul din apropiere in gradina pe care vrea sa o picteze. La inceput Monet a modelat gradina cu propriile sale maini, fiind la fel de pasionat de gradinarit ca si de pictura. Ulterior, cand banii nu au mai constituit o problema a angajat sase gradinari. Gradina este compusa din doua parti: gradina cu flori de langa casa si gradina orientala cu podetul japonez si faimosul lac cu nuferi de partea cealalta a strazii.

“Gradina lui Monet trebuie inclusa in randul operelor de arta, caci natura este plina de farmec, ceea ce ajuta la studierea luminii”. – a sustinut Clemenceau.

Monet amenajeaza gradini superbe si le si picteaza. El observa cu precadere lacul acoperit de nuferi, urmareste culorile roz si verzui, care se reflecta in luciul apei, unduirea fundalului acoperit de ape si umbra podului japonez.

Peisajele cu suprafete de apa il interesau inca din 1892. Incepand de atunci, Monet picteaza lacul din gradina lui din ce in ce mai des. Insa din anul 1911, dupa moartea sotiei sale, inceteaza orice munca. Doar sub influenta discutiei purtate cu Clemenceau in 1914 se reintoarce la sevalet. Clemenceau il convinge pe Monet sa daruasca statului ciclul Nuferii. Monet picteaza intr-un hangar construit special in acest scop, unde lumina cade de sus si perpendicular.

Continua cautarile pentru locul de expunere a tablourilor. Pana la urma pictorul alege Muzeul Orangerie din gradina Tuilleries din vecinatatea Louvre -lui. Deschiderea se va organiza insa dupa moartea lui Monet.

"Nuferi (Nori)" (1903) de Claude MonetColectie private (imaginea 15)

In 19 iunie 2007, una dintre picturile cu nuferi de Monet se vindea pentru $18.5 milioane. In 24 iunie 2008, o alta pictura cu nuferi se vindea pentru $41 milioane.

Monet a lasat statului francez 14 picturi de mari dimensiuni din seria "Nuferi", care pot fi vazute la Musee de l’Orangerie din gradinile Tuilleries, unde au fost expuse in 1927, la putin timp dupa moartea sa, in doua sali ovale. La Giverny, proprietatea sa, este deschisa publicului, fiind administrata si intretinuta de Fundatia "Claude Monet "Nuferi" (1917 - 1919) de Claude Monet (imaginea 16)

13

Concluzii

Atent mai mult decat s-ar crede la lectia inaintasilor sai - in primul rand Courbet, Delacroix sau Corot, sensibil printr-o afinitate de structura fata de peisagistii englezi Constable si Turner, mai ales fata de ultimul, Monet, chiar daca e considerat un clasic al impresionismului, e in primul rand un pictor total, un pictor care, prin complexitatea si ascutimea simtirii sale, prin gravitatea nespectaculoasa si neostentativa a incorporarii realului, transcede proapria-i formula care l-a facut sef de scoala.

Stralucit in compozitii in care figura umana (”Camille”, “Portretul doamnei Gaudibert”) dezvaluie virtutile psihologice ale portretistului, Monet surprinde totodata opinia contemporanilor cu trei vederi ale Parisului, “luate” de pe acoperisul Louvre-ului, vederi in care tehnica impresionista cedeaza derutant unei exactitati mai apropiate de fotografia inspirata decat de pictura propriu-zisa.

Performanta acestui stil o atinge cu imaginea riguros reprodusa a catedralei Saint-Germain-L’Auxerrois. In schimb, tabloul “Femei in gradina”, realizat in acelasi an, care inseamna oricum nu numai o varsta interioara a picturii lui Monet, ilustreaza, prin caracterul feeric al ansamblului, prin alternanta tot mai subtila a umbrelor si luminilor, dimensiunea statornica a pictorului, inclinatia totala catre “impresie”.

Predilectia pentru culorile clare, contopite sau suprapuse triumfa, dupa experientele fericite cu “Regatele” de la Argenteuil, prin “Macii” unde “verdele campului ne ofera un exemplu spontan de culori disociate si de culori complementare contrastante; textura ingrosata face parca perceptibila cresterea florilor, infatisate mai mari decat cele din natura”, tablou despre care acelasi Jean Leymarie spune ca “marcheaza fericita tranzitie de la maniera limpede si plina de franchete din Olanda, din 1862, tributara inca lui Jongkind si Daubigny, si noua factura vibranta si colorata caracteristica impresionismului”.

Apa, in viziunea sa, nu este numai materia, numai elementul disperarii. De culoare granitica sau avand intensitati minerale, de un verde irizat, trand zbuciumul si convulsia focului, apa asimileaza treptat atributele intregului, devenind fundal universal pentru toate gesturile sale sau ale naturii. Claude Monet cultiva o adevarata poetica a apei.

Cu seria “Capitelor de fan” traieste dilema exprimata de nevoia de instantaneitate, impusa de surprinderea obiectului intr-o secunda privilegiata a luminii si miscarea spontana, “inspirata”, a pensulei pe panza. Tehnica eclerajului atinge aici desavarsirea. Ceea ce este impresionant pentru oricare dintre cercetatorii lui Monet este faptul ca alcatuirea simfonic-picturala a “Catedralelor din Rouen” ilustreaza, chiar daca autorul e dispus sa nege, rezonanta lectiei uriase a lui William Turner. Dar e o lectie asimilata cu geniul constructiei.

Arhitectul coloanelor gracile ale “plopilor” zideste acum catedrale asemanatoare unor munti plutitori sau unor naluci de stanci crenelate din norii carora surad mai

14

intai zorile, cu toate nuantele trandafirului; apoi simti inaltandu-se miile de fire, auriu iridiscente, ale unor trambite subtiri ca lumina si intonand imnurile suverane ale soarelui.

Piese de inalta virtuozitate tehnica, “Catedralele” sunt totodata - sau asa ni se impun - marturii ale unor profunzimi lirice pe care poezia epocii a atins-o si rar, si destul de greu. Monet exprima aici, datorita intensitatii trairii, ca si Turner altadata, ceea ce s-a numit impresia vizionara, in forma cea mai pura. Ireale, la inceput “Catedralele” izbesc sensibilitatea noastra printr-o masivitate stihiala, amernintatoare. Incarnari ale unei materii dense si dure, ele se metamorfozeaza apoi subit, sub ochii nostri, in prezente fulgurale, in fantasme ale absolutului.

Dar densul picturii lui Monet atinge punctul cel mai inalt in ceea ce s-a numit “Sixtina Impresionismului”, seria de numeroase variante, “Nuferii”, opera de mare indrazneala a imaginatiei, inca de la primele schite pana la ultimele, “mult mai indraznete”, spune Malraux, decat cele care orneaza interioarele muzeului Orangerie. Pictorul simfonizeaza culoarea si e atent mai mult ca oricand la armonia ansamblului.

15

Bibliografie

1. Manual de istoria artei, volumul IV (Realismul și Impresionismul), George

Oprescu, Editura “Universul”, 1945

2. Revista Art Gallery, nr. 5, Editura de Agostini

3. Mari pictori, nr.2

4. http://www.ipedia.ro/claude-monet-687/

5.http://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/26/catedrala-din-rouen-claude-

monet/

6. Wikipedia

16

Anexe :

1.

Camille (Femeia în rochie verde)

Claude Monet, 1866

Kunsthalle, Bremen, Germania

17

2.Femei in gradina

Claude Monet, 1866

18

3.Pranzul

Claude Monet

4.Zandaam

Claude Monet

19

5.

Vedere cu Tamisa si Westminster Claude Monet, 1871

ulei pe panzaNational Gallery, Londra

20

6.Gara Saint Lazare

Claude Monet, 1877Fogg Art Museum, Cambridge (Massachusetts)

7.Biserica din Vetheuil

Claude Monet, 1878-79

21

8.Parlamentul din Londra

Claude Monet, 1903ulei pe panza

Brooklyn Museum

9.Parlamentul din Londra

Claude Monet, 1904Muzeul Orsay, Paris

22

10.Catedrala Rouen (dimineata)

Claude Monet, 1893

23

11.Catedrala Rouen (apus)Claude Monet, 1892-94

24

12.Maci salbatici

Claude Monet, 1873Muzeul Orsay, Paris

25

13.

NuferiClaude Monet, 19o7

200 x 200 mThe Museum of Fine Arts, Boston

26

14.

"Nuferi (Nori)" (1903) de Claude MonetColectie privata

15.

"Lacul cu nuferi" (1897) de Cloude MonetThe Art Museum Princeton University, Princeton, New Jersey USA

27

16."Nuferi" (1917 - 1919) de Claude Monet

17.„Nuferii”

Claude Monet, 1915at Neue Pinakothek Münich Germany

28

18. Gradina lui Monet de la Giverny azi

29

19.Impresie. Răsărit de soare

Claude Monet, 1872

30

31

32