PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An IV, nr. 37, august 2011, 24 pagini

Pagina 4

Paginile 8,9 Paginile 12,13

pag. 16-17

Pagina 10

Localitatea R\cari se afl\ în topul localit\]ilor care au acce-sat fonduri europene; suntem chiar pe podium. Nu a existatsurs\ de finan]are cu adresabilitate ora[ului nostru, pe cares-o fi ratat-o. A[a vom face [i în continuare, indiferent deobiectiv, surs\, destina]ie.~n orice consultare popular\, drumurile sunt pe primul loc înpreferin]ele cet\]enilor [i nu poate fi considerat un moft, ci ostare de normalitate s\ beneficiezi de acest lucru.

Dac\ pân\ anul acesta se discut\ numai de dru-murile din localitate, odat\ cu finan]\rile europene a ap\rut[i aceast\ oportunitate de a asfalta drumurile peste câmp. Am avut [ansa cu mul]i ani în urma, s\ vizitez ferme din ves-tul Europei. Nu mic\ mi-a fost mirarea s\ constat c\ oricedeplasare în cadrul fermei se f\cea pe drum asfaltat. Am

crezut c\ tr\iesc pe alt\ planet\, c\ nu poate fi adev\rat,obi[nuit fiind cu praful ce se ridica în urma ta ca un zid [itrebuia s\ treac\ o vreme ca s\ po]i relua circula]ia pe undrum de ferm\ de la noi.

Mi se p\rea imposibil la acea vreme, s\ ajungem laacel nivel. Cum mi se pare [i ast\zi. {i totu[i... am început.

Primii zece km de drumuri asfaltate peste câmp, auap\rut [i la noi. Ne apropiem de o normalitate în acestsens, chiar dac\ lungimea drumurilor de p\mânt este foartemare. "De ce se asfalteaz\ peste câmp, când drumurile din locali-tate sunt a[a...cum sunt?!" O întrebare a[teptat\, având învedere, ce-i drept, starea drumurilor din localitate. Po]ispune, o întrebare just\. Atunci când este sincer\. Daratunci când [tii r\spunsul [i te faci c\ nu-l [tii [i "mai bagi [ib\]ul prin gard", doar, doar, s-o auzi h\rm\laie, este o între-bare injust\.

(urmare ^n pagina 2)

MOTTO: “ Frumuse]ea naturii este egalat\numai de frumuse]ea sufletului.” V. Hugo

2 De interes cet\]enesc august 2011

Am spus-o de multe ori pân\acum [i probabil nu m\ voi limi-ta la acest articol; chiar dac\mai avem multe de f\cut înlocalitate, nu puteam staindiferent fa]\ de aceast\investi]ie, numai de teama unorreac]ii de acest gen. Mai multdecât atât: dac\ mâine ar apareo nou\ astfel de finan]are, n-a[sta pe gânduri [i a[ accesa-o.

De ce facem mai întâi,drumuri pe câmp?! Pentru c\acolo este destina]ia baniloreuropeni [i orice cheltuire a lorîn alt\ parte, înseamn\înc\lcarea legii. Sau poate asta[i a[teapt\ "prietenii". Offf! Iari-am dezam\git. Totul este legal[i curat.

Deun\zi, în poiana lu'Iocan, unde merg cu atâtapl\cere, mi s-a pus [i aceast\întrebare: "domn primar, p\i cef\cu[i?! Ai pus asfalt pe câmp[i noi st\m tot în praf; nu eramai bine invers?! Pe câmpmergem mai rar dar prin locali-tate, în fiecare zi. Ce-i drept, numai sunt pietroaiele alea, câtpumnul unui voinic, acum îi fain[i pe strada mea, da' mai bunera asfaltu'!"

Nea Marin... par]ial ai

dreptate, c\ e mai bine cuasfalt. {i tot matale ai recunos-cut c\ acum se poate circulaomene[te, indiferent de vreme,c\ înainte nu puteai mergedecât cu tractoru'!

D\-mi voie s\-]ir\spund cu o întrebare: Dac\so]ia matale te trimite la maga-zin s\ cumperi pâine [i ulei [idumneata ajungi acas\ cu ]ig\ri[i o juma' de t\rie, ce ziceso]ia?!

"V\leu!!! Nici nu vreaus\ m\ gândesc, ce-mi aud ure-chile. E belea mare. Trei zile [itrei nop]i nu mai ies din gurafemeii [i m\ mai spune [i lacopii [i mai începe [i d'acolomuzicu]a. Nu prea mai fac eugre[eli d-astea, c\ nu-s cel maifericit om dup\ aceast\ isprav\.{i cred c\ am în]eles treaba [icu drumu'. C\-s eu în vârst\, da'n-am trecut prin via]\ ca gâscaprin ap\. M-am prins! Dac\matale f\ceai drum prin sat cubanii \ia, te cam certa nea Bocsau mai r\u, "\ia de la Europa".Da [i matale iste], mi-ai datexemplu simplu [i care se poateîntâmpla oricând, ca s\ m\prind repede. Hai c-am în]eles[i mai spun [i la al]ii, c-am mai

auzit vorbe d-astea nelalocullor."A[a e, nea Marin; m\ ceart\ [iBoc, m\ ceart\ [i cei de laUniunea European\ [i mai vin [ib\ie]ii \ia cu ochii alba[tri [i neiau la întreb\ri. A[a c\, mai binerespect legea, fac drumurileacolo unde trebuie [i vin maides în poiana lui Iocan, s\explic pe îndelete [i la un "paharde vorb\", cum trebuie procedatcu fondurile europene.

{i le vine rându' [i lacele prin localitate, pe m\suraob]inerii finan]\rii, astfel încât"sup\rarea ini]ial\", s\ dispar\.Dac\ ne p\str\m ritmul avut înacest prim mandat, avem toate[ansele, ca la sfâr[itulurm\torului mandat, s\ neapropiem de obiectivul nostru:nici-o strad\ neasfaltat\.Depinde foarte mult de situa]iaeconomic\ mondial\ [ina]ional\, de conjuncturapolitic\ [i, mai ales, de voin]acet\]enilor.

Nea Marin [i mul]i cael, sunt convins c\ au în]eles,dar ce facem cu "nenea cub\]u'"?! Cred c\ r\mâne f\r\obiect de activitate, curând.S\-l ajut\m s\ nu mai piard\

vremea cu lucruri urâte [iriscante. Ca la fotbal, o s\r\mân\ în offside, c\...a[a e-nsport.

O lec]ie au primit-o decurând, când, dup\ minute-n [irde vorbe goale, la întrebareaunui "coleg" de-al lor: "bine,bine, \[tia n-au f\cut, n-audres... da' voi ce o s\ face]i?"Atunci s-a dat stingerea. Seuitau unu' la altu', parc\se-ntrebau: "da', noi cu cinevot\m?". "E u[or a scrie versuri/cândnimic nu ai a spune!" [i maiu[or s\ arunci cu noroi.

***Este foarte greu s\

în]elegi c\ plantarea unui pom,s\direa unei flori sunt o mân-drie, o onoare uneori [i de celemai multe ori, o obliga]iemoral\ fa]\ de cei din jur, fa]\de tine însu]i, fa]\ de mediulînconjur\tor. De aici [i pân\ apolitiza o astfel de ac]iune, ecale lung\ sau "de mul]i piticipe creier" ai nevoie s\ inter-pretezi în acest fel. Dar, dup\ani [i ani, în care curtea-]i era ogroap\ de gunoi, pentru tine [ipentru vecini, când puteaiculege florile de buruieni doar

deschizând fereastra, s\ încerciacum s\ plantezi un pom [i s\s\de[ti o floare, e un scenariude filme SF. [i totu[i, cei careiubesc frumosul au participatsâmb\t\ la proiectul "O floarepentru liceul t\u!". Tuturor lemul]umesc [i îi felicit!

Nimic nu se poatecompara cu pl\cerea de a plan-ta o floare. Pentru unii, ce-idrept. Sau peste ani [i ani, s\po]i exprima; "Pomul acela sautrandafirul acela, sunt pu[i demine". Dar pentru aceasta, ainevoie s\ sim]i vibra]iaplantelor, a naturii, s\-]i plac\roua [i, de ce nu, apa. Dar dac\de toate acestea fugi ca... nu ainici o [ans\. A[a c\ mani-fest\m în]elegere fa]\ deneputin]\, dar fa]\ de r\utate [iur\, nu prea. În locul unuicopac t\iat, s-au plantat câtevazeci. Dar mai invent\m un motivs\ miorl\im, în gol, doar-doar,ne-o auzi cineva... În zadar,spun eu, pentru c\ noi totu[iiubim natura. Pân\ data viitoare, s-auzimnumai de bine.

Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu,

primarul ora[ului R\cari.mcaraveteanu@yahoo.com

(urm

are

din

pagin

a 1

)

~n perioada 22 - 31 octombrie2011 s-a desf\[urat la nivel na]ionalRecens\mântul popula]iei [i allocuin]elor din România.Ac]iune complex\ [i costisitoare subaspectul eforturilor financiare [iumane - Recens\mântul Popula]iei[i al Locuin]elor 2011 a implicatcheltuieli [i un num\r foarte marede persoane angajate numai pentruopera]iunile de ^nregistrare ^n teren. La nivelul ora[ului R\cari, activitateade recenzare a fost organizat\^ntr-un num\r de 30 sectoare derecens\mânt, structurate ^ntr-unnum\r de 4 sec]ii.Activitatea de recenzare a fostfinalizat\ ^n procent de 100%,nefiind ^ntâmpinate greut\]i ^n niciunul din sectoarele de recens\mânt. Finalizarea ac]iunii de recenzare s-adatorat ^n principal operativit\]ii [iprofesionalismului fiec\rui recenzor,dar 6n aceea[i m\sur\ [i disponi-bilit\]ii popula]iei ora[ului R\cari de

a participa la recens\mânt prinr\spunsuri oneste la ^ntreb\rilerecenzorilor [i astfel printr-un efortcomun, aceasta ac]iune a fostfinalizat\ ^n bune condi]ii [i 6n ter-men. {tiind c\ toate informa]iile ce vor fi

oferite beneficiaz\ de protec]ia con-fiden]ialit\]ii, garantat\ prin lege, c\ele nu vor putea fi folosite ^n nici unalt scop decât cel statistic, popula]iaora[ului R\cari a furnizat...cu miciexcep]ii, f\r\ de care nu se poate,declara]ii ^n m\sur\ s\ conduc\ lacompletarea materialului derecens\mânt, atât privind locuin]elecât [i datele de identificare ale per-soanelor.~n perioada urm\toare personalulde recens\mânt va proceda la cen-tralizarea datelor, la ^ntomirea [ipredarea mapelor de recens\mântc\tre Direc]ia General\ de Statistic\.

Informa]iile ob]inute ^n urmarecens\mântului sunt esen]iale atâtpentru mediul de afaceri, cât [i pen-tru autoritatea public\ local\,deoarece pe de o parte investitoriivor avea în fa]\ date incontestabile,cât se poate de apropiate de reali-tate, iar autoritatea public\ local\

va putea ac]iona în vederea pro-mov\rii unor investi]ii în cuno[tin]\de cauz\ pentru accesarea anumitorfonduri. Un aspect important este [i acela c\vom putea cunoa[te, pentru primaoar\, num\rul exact al românilorpleca]i în str\in\tate, un lucru carepoate ajuta firmele specializate încercetarea de pia]\ s\-[i ajustezeinforma]iile din punct de vedere cali-tativ, c\ num\rul real al popula]iei vaindica, pentru mediul de afaceri,care este num\rul total de con-sumatori poten]iali ai unui produssau al altuia, astfel încât s\ se justi-fice noi investi]ii. De asemenea, ele-mentele de evolu]ie [i structur\demografic\, gradul de calificare [ispecializ\rile dominante, experien]aacumulat\ în companii str\ine suntextrem de utile în realizarea prog-nozelor [i în planificarea pe termenlung a programelor de dezvoltare.~n ceea ce prive[te declararea codu-lui numeric personal, acesta se scrie[i se declar\ la aproape orice cereresau formular, nimeni nu are de ce s\se team\ s\ declare acest elementde identificare. Codul numeric per-sonal trebuie declarat în mod obliga-

toriu - pe r\spundere proprie, larecens\mânt, aceasta urmând a fifolosit exclusiv în scopuri statistice.Popula]ia ora[ului R\cari a ^n]elesimportan]a recens\mântului atât lanivel local, cât [i la nivel na]ionalprecum [i faptul c\ formularele dela recens\mânt trebuiau completateîn strict\ concordan]\ cu normelemetodologice în vigoare, iar oricedeturnare de informa]ie era un actilegal.Mul]umim locuitorilor ora[ului R\caripentru ^n]elegerea de care au datdovada ^n derularea acestei impor-tante ac]iuni, pentru sprijinul datrecenzorilor ^n fiecare sector derecens\mânt, pentru promptitudineacu care au r\spuns solicit\rilor aces-tora, f\r\ s\ ]in\ seama de ^ndem-nurile prezentate ^n mass media,toate acestea ducând la ^ndeplinireaobliga]iilor cet\]ene[ti ^n creareaunei baze de date reale [i care s\reflecte situa]ia actual\ economic\,urbanistic\ [i demografic\ a urbeinoastre.Toate acestea pentru c\...fiecareconteaz\!

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

octaviana_ene@yahoo.com

“Un om trebuie s\ fie destul demare s\-[i recunoasc\gre[elile, suficient de de[teptca s\ ^nve]e din ele [i indea-juns de tare ca s\ le ^ndrepte.”

3Proiecte europeneaugust 2011

Cea mai recent\ realizare a autorit\]iilocale, a fost amenajarea drumurilor deexploatare, asfaltarea c\ilor de accesprintre solele agricultorilor. Ilie {tefan, Electrica- Administra]ia local\ a f\cut multelucruri frumoase ^n R\cari. Cea mainou\ realizare este asfaltarea dru-murilor deexploatare din-tre localit\]i,dumneavoas-tr\ ce p\rereave]i?- Pentru noieste foartebine, ne ajut\foarte mult ^nmomentul ^ncare avemincidente pe liniile electrice care se afl\pe câmp. ~nainte trebuia s\ luam scara^n spate, s\ l\s\m ma[ina la drumulprincipal [i s\ mergem acolo cu scara^n spate. Acum este foarte u[or, neajut\ foarte mult. - Este un prilej de a recunoa[te c\deplasarea se face mai u[or [i ^ncondi]ii civilizate.- A[a este, remedierea defec]iunilor seface mult mai repede pentru c\ajungem mai u[or la liniile electrice [ibeneficiarul este cel care câ[tig\ pân\la urm\. Profesor, Popa Dumitru, {c.Colacu- Sunte]i de acord s\ da]i un interviupentru Ziarul Prim\riei R\cari? - Da, bine^n]eles, cu pl\cere. - {ti]i c\, ^n perioada recent\, s-aurealizat condi]ii noi de deplasare prinasfaltarea drumurilor de exploatare,drumuri care scurteaz\ distan]a ^ntrelocalit\]i. Dumneavoastr\ sunte]i profe-sor la maimulte [coli[i face]inaveta zil-nic. Cep\rere ave]idespreacest lucru? - Este foartebine [i ^nacela[i timpfolositor,pentru c\,^ntre localit\]ile Colacu-Ghimpa]i, deexemplu, fac 4 minute [i ^n condi]ii dedeplasare excelente. Este o pl\cere s\mergi pe asfaltul nou [i m-ar dureasufletul dac\ ar p\trunde utilaje grelecare s\-l strice. De altfel, [i colegii meide navet\, educatoarea de la Gr\dini]aColacu, profesorul coordonator, MugurelT\nase, ^mp\rt\[esc aceea[i impresie.Mergem [i noi pe drumuri europene.Matei Elena, B\l\ne[ti,Dâmbovi]a.- A]i v\zut c\ ultima noutate ^n ceea ceprive[te proiectele, este realizarea dru-murilor de exploatare. Ce p\rere ave]idumneavoastr\?- Super! Un lucru foarte bun. ~mi placefoarte mult. Am mers pe acolo, nici nuam [tiut, a fost o surpriz\ pentru mine.Am ie[it de pe asfalt aici la cap\tullocalit\]ii [i când am coborât pe pietre,am avut impresia c\ am pan\. Ca s\

vede]i ce ^nseamn\ trecerea de laasfalt la dru-murile astea.Am spus latoata lumeacând amajuns ^n sat.Mi-am sunatb\ie]ii [ile-am spus s\vin\ pe dru-murile astea,c\ s-a f\cutasfalt. Nici m\car 5 minute nu au f\cutde la Mavrodin pân\ aici. Mul]i nici nu[tiau, au r\mas a[a mira]i. Tuturor le-aconvenit, pentru copiii lor care vin de laora[. Sunt foarte bune [i pentru cei carelucreaz\ p\mânturile pe acolo?- Ce crede]i despre ceea ce s-a f\cut ^nultimul timp? Citi]i Ziarul Prim\rieiR\cari? ~l citesc mereu [i ^mi place foarte multtot ceea ce se face. Criza este criz\ [iasta nu-i vina primarului, a conduceriide la prim\rie. - V\ mul]umesc mult [i sper\m s\ nemai vedem [i cu alt\ ocazie

Neac[u Nicolae, St\ne[ti- ~n fiecare ziparcurge]idrumulSt\ne[ti-R\cari, undeave]i locul demunc\. Cumaprecia]i fap-tul c\ ave]i ovariant\asfaltat\?Lucrez laatelierul detâmpl\rie [i vin din St\ne[ti, de 11 ani,aici la serviciu, la R\cari. - Findc\ sunte]i navetist, cum privi]irealizarea drumurilor de exploatare? Sincer s\ fiu, este un lucru foarte bun,deoarece scurtez drumul, ca s\ nu maivorbesc, pentru mine, este cel mai bunlucru ce s-a f\cut pân\ acum.- Dar pentru oameni, agricultorii, deexemplu?Pentru to]i este unul din cele mai bunelucruri, ^i ajut\ la muncile câmpului. De multe ori oamenii nu aveau acces ^nzon\ [i trebuiau s\ ocoleasc\ pe laColacu, ca s\ se poat\ ara, pentru c\drumurile erau a[a cum erau. Cam cât dureaz\ deplasarea de laColacu la Ghimpa]i?Cam 5 minute, mers normal [i ai timps\ admiri [i peisajul. ~n leg\tur\ cu drumul Colacu-S\bie[tice p\rere ave]i?Drumul las\ de dorit cum arat\ acum.Este foarte mult praf, iarba niciodat\ nueste verde.Sper s\ mergem ^nainte, s\ deaDumnezeu, pentru c\ ^n curând se vaface [i aici asfalt. - Ce propuneri ave]i??- Deocamdat\ totul merge spre bine, s\r\mân\ aceea[i conducere [i s\mergem ^nainte. Drumul de la Colacuar trebui f\cut, \la este cel mai important acum.

Alionte Dumitru, 74 de ani,B\l\ne[ti.- Ave]i p\mânt ^n zona asta unde s-af\cut asfaltul?- Nu am taic\, am ^n partea cealalt\.- Oamenii ce zic despre asfaltul \stacare s-a f\cut?- Acum mergi pe bicicleta de drag peacolo,^naintemergeamprin noroipân\ lagar\. 45 deani am mersa[a, am fostforjor. - Vreau s\se fac\ dru-mul \sta, nupot s\ mergprin pietre.Primarul acesta este foarte bun, facetreab\. Am v\zut liceul la R\cari, \iasunt bani, nu glum\! S\ tr\iasc\ [i el [i p\rin]ii lui, c\ eb\iat bun, face treab\ [i merit\. S\r\mân\ primarul \sta c\ a ^nflorit zonaasta. - S\n\tate s\ ave]i!- {i dumneavoastr\, mult\ s\n\tate. Dumitru Constantin 36 de ani,agricultor- Ce parere ai de drumul acesta?- Foarte bine, ^nainte trebuia s\ mergiprin noroi[i mor-mane dep\mânt,era greu.Zilnic mergpe drumul\sta, esteo realizarefoartebun\. Eustau peLip\neni, am la poart\ asfalt 100%.

Gl\van Cristina, profesor la {c.Colacu- Cum vezi asfaltarea drumurilor?- Este mai mult decât folositoare.Pentru noi, profesorii naveti[ti, este o^nlesnire evi-dent\: tim-pul dedeplasareeste redus,iar parcursuleste maiu[or. Numaicuvinte bunepentruaceast\realizare,care ne u[ureaz\ deplasarea c\tre[coal\. Profesor, T\nase Mugurel- A venit toamna [i o dat\ cu ea s-auadeverit [i spusele d-lui primar carepromitea c\ pân\ la toamn\ se vorasfalta 40 km de drumuri. Mi-am spus^n sinea mea atunci, când am auzitpromisiunea, c\ o s\ fie destul de greu,dac\ nu chiar imposibil datorit\ faptuluic\, vede]i bine, tr\im ni[te vremuridestul de instabile [i cu criza aceasta.Pentru mine, modernizarea drumurilor

de exploatare înseamn\ un pas înaintespre o lume a viitorului. Dac\ m\ gân-desc laparteamaterial\,modern-izarea dru-mului deexploatareGhimpa]i-Colacu aînsemnat oreducere acheltuielilorcu mai bine de 70 % deoarece suntprofesor coordonator la {coala Colacu[i zilnic f\ceam 27 km dus - întors deacas\ la [coal\ fiind nevoit s\ ocolescpe ruta Ghimpa]i - R\cari - Ghergani.Acum aceast\ distan]\ este de doar6km dus - întors, nu mai vorbesc deuzura ma[inii. Îmi amintesc câte prob-leme am avut pe acest drum, de câteori am r\mas împotmolit ^n noroi.Bravo domnule primar, bravo echipei pecare o conduce]i, bravo celor care v-ausprijinit ^n realizarea acestor proiecte [inu da]i ascultare cârcota[ilor.Dumnezeu s\ v\ ajute ^n continuare! Cotun Constantin, [ofer ambu-lan]\- Ce p\rere ave]i despre treaba asta?- Ne este [i nou\ mai u[or, s-au scurtatdrumurile.Distan]afiind maimic\ [i maiu[or de par-curs, bol-navul esteavantajatpentru c\ seajunge^ntr-un timpmai scurt,iar interven]ia se face ^n timp real.Salut\m aceast\ realizare ca fiindfoarte folositoare. Popa Mihaela, educatoare ColacuZilnic, fac naveta de la Ghimpa]i laColacu. Pân\ acum drumul ce lega celedou\ localit\]i era greu de parcurs. Peploaie eraub\l]i, iarroata se^nfunda ^nnoroi. Era oaventur\ s\te ^ncume]is\ mergi peacolo! Dar ^lfoloseampentru c\scurt\m dis-tan]a. Acume o pl\cere, fac aproximativ 4 minutepân\ la gr\dini]\. Cât prive[te peagricultorii din zon\, au numai cuvintede apreciere pentru aceast\ realizare.Dar nu este singura, pentru care sebucur\. ~n Ghimpa]i, stau m\rturie, dis-pensarul, farmacia, c\minul cultural,stadionul, locul de joac\ pentru copii [imai ales asfaltul ce traverseaz\ locali-tatea. Suntem o a[ezare cu aspecturban. Cât despre criz\, se pare c\ la R\cari afost ^nvins\ de realiz\ri.

Redac]ia

4 Cotidian august 2011

Sâmb\t\ 10 septembrie 2011, în ora[ulR\cari s-a desf\[urat o nou\ edi]ie a campanieide cur\]enie, “Adopt\ un km!” la care au partici-pat tinerii din localit\]ile componente aleora[ului.

La ini]iativa primarului, Marius Carave]eanu [iîmpreun\ cu salaria]i ai serviciului tehnic alprim\riei care au asigurat utilaje de transport,ac]iunea a debutat prin cur\]irea zonei canalului

c\tre hele[teul din Colacu.La ac]iune au participat peste 50 de tinerisalaria]i, al]i locuitori ai acestei a[ez\ri.

În mijlocul tinerilor, c\tre orele 12:00 apoposit prefectul jude]ului Dâmbovi]a, IancuCaracot\ care a fost întâmpinat cu bucurie de ceiprezen]i. Efortul tinerilor a fost r\spl\tit printr-ocantitate apreciabil\ de de[euri menajere, peste800 de saci transporta]i cu 6 remorci [i trei utila-

je la ma[ina Supercom-ului care a ajutat pentrureu[ita acestei ac]iuni.

Dup\ orele prânzului, programul a fost con-tinuat cu un frumos picnic organizat pe malulhele[teului.

C\tre seara tinerii au petrecut clipe frumoaseîmpreun\ [i au plecat c\tre casa cu bucuriaîndeplinirii unei ac]iuni reu[ite.

Adopt\ 1 km! - cur\]enia ca stare

de normalitate

5Imagini cu care ne mândrimaugust 2011

Buia Valentin, St\ne[tiGavril\ Nu]a, Ghimpa]i Alexandru Ion, Mavrodin

Alexandru Alexandru, Mavrodin Ghiurcan Maria, Mavrodin Iordan Trandafira, R\cari

Dumitrache Ana, B\l\ne[ti Mincu Mihai, Colacu Stan Elena, Ghergani

6 Cultur\- ^nv\]\mânt august 2011

Ajunsesem la un prag, sim]eam asta în fiecarepor. De foarte mult\ vreme ceream foarte multde la mine f\r\ s\-mi ofer în schimb nimic.

Îmi propusesem [i reu[isem s\ cred c\scopul, într-adev\r important pentru mine,merit\ orice efort, scuz\ orice mijloc oricât deortodox sau de neortodox ar fi fost. Acumscopul era atins, îl aveam în fa]\ a[a cum mi-limaginasem cândva ca pe un fruct frumos col-orat, parfumat, probabil [i gustos c\ci pres-im]eam în el savori necunoscute [i, totu[i,nu-mi venea s\-l gust. Acum îl aveam, nu maiera ca atunci când îl contemplam din dep\rt\ria[a cum prive[ti o rochie foarte scump\ învitrina unui mare magazin [i ]i se pare c\-ntretine [i ea se întinde o lume. Acum îl aveam înfa]\ [i nu-mi mai venea s\-l gust, m\ gândeamc\ pot s-o fac [i mai târziu sau, poate, m\temeam un pic: DAC| N-O S|-MI PLAC|? Nuasta era imposibil, nu se putea s\ nu-mi plac\cheltuisem prea mult timp [i prea mult\energie ca s\-l am [i totu[i...

Au fost ani plini de priva]iuni în urm\, ani încare visam cu voluptate în fiecare sear\ clipaasta, clipa în care-mi voi atinge scopul. {i mi-oimaginam de fiecare dat\ altfel, dar de fiecaredat\ mai aproape de extaz, de perfec]iune.

Visul \sta îmi d\dea o energie ie[it\ dincomun. Dorin]a de a tr\i, efectiv, acest momentmi-a umplut inima de încântare într-o perioad\în care renun]asem voluntar la orice alt motivde încântare.Trageam de mine cu înc\p\]ânare, ma for]am

mai tare [i mai tare gândindu-m\ c\ va venimomentul în care visele vor deveni realitate [iatunci totul va fi minunat. Iat\-m\ acum ajuns\la momentul respectiv [i simtindu-m\ parc\anesteziat\... Atâta timp, atâta energie, atâteavise...

Împlinirea asta atât de visat\ mi se pare maimult un prag decât o culme. Stau [i m\ gân-desc dac\ n-a[ fi preferat toate celelalteîmpliniri m\runte, de fiecare zi pe care mi le-amfrustrat atâta vreme..!?

Acum dac\-mi termin de gustat fructul, ce-mimai r\mâne de f\cut? S\ o iau de la cap\t, s\g\sesc alt scop mai mare [i mai greu de atins...Dar mai vreau? Mai pot? {i sunt atât deobosit\...

În data de 9 septembrie, la îndemnuldomnului primar, ne-am adunat cu mic cumare la o alt\ ac]iune “Adopt\ un km”.Am fost un num\r de aproximativ 40 detineri printre care Carave]eanu Andreea,Manea Camelia, înarma]i cu m\nu[i, saci[i curaj (pentru c\ î]i trebuie curaj s\ intriîn canalele pline cu cioburi [i b\l\rii) amplecat la “vân\toarea” de gunoaie.

Atmosfera pe întreg traseul a fost unadestins\, am adunat gunoaie cot la cot cudomnul primar, pot s\ spun c\ ne-amamuzat copios pe seama resturilor mena-jere g\site pe canalul care duce la b\l]iledin Colacu, b\l]i pline cu pe[te, paharede unic\ folosin]\, hârtii [i hârtiu]e.

V\ m\rturisesc faptul c\ am g\sit oce[cu]\, da, exact, o ce[cu]\ intact\,care mi-a pl\cut foarte mult, atât de multîncât am luat-o cu mine ca pe un suvenir,trofeu care s\-mi aminteasc\ de aceast\zi. Ceea ce a fost odat\ un gunoi azitroneaz\ pe biroul meu ca un adev\ratobiect de art\.

Mai trebuie s\ spun c\ am remarcat

un aspect foarte important legat de locali-tatea noastr\ [i anume, rata natalit\]ii acrescut sim]itor, dat fiind num\rul marede pemp\r[i arunca]i pe marginea aceluicanal.

Acesta este un lucru bun [i m\ bucur,mai pu]in pl\cut pentru mine a fost modulîn care am descoperit... }in s\ mai fac oremarc\, un aspect pe care l-am observatla oamenii din jurul meu, un lucru carem\ îngrijoreaz\. Mai mereu aud “Eu nuam mai b\ut ap\ de vreo 2 ani, eu beaunumai Coca-Cola”. Cum a[a, “apa” carereprezint\ e[en]a vie]ii? Da, exact, pentrumul]i apa a devenit orice altceva, maipu]in licoare cu care ar trebui s\-[i poto-lesc\ setea.

Adev\rul este c\ nu m-a[ fi gânditniciodat\ c\ apa din pu]urile noastre nuva mai fi a[a bun\ de b\ut, sau ca o s\ajungem s\ cump\r\m apa, cred c\ o s\ajungem s\ cump\r\m [i oxigen, dac\ nunoi sau copiii no[tri, nepo]ii no[tri maimult ca sigur.

Trebuie s\ recunoa[tem ca s-a ajuns

în acest punct “mul]umit\” nep\s\riinoastre, marelui nostru “respect” fa]\ denatura. P\mânturile noastre, care nudemult erau unele foarte roditoare, acumsunt îmbibate, saturate de gunoaie [ipentru a le face roditoare trebuie s\ le“silim” cu fel de fel de chimicale.

Apoi ne întreb\m “De ce a[a de tinerine îmboln\vim? Sau De ce a[a de tineriavem imunitatea sc\zut\?”, Asta-imotivul, ne hr\nim “s\n\tos” cu legume[i fructe zemoase crescute cuîngr\[\minte “naturale”.

Am observat cu to]ii c\ soarele, cu alelui raze calde, nu ne mai mângâie obrajiic\ pe vremuri, acum ne arde, mediciiavertizeaz\ [i ne îndeamn\ s\ ne ferimdin calea lui pentru c\ risc\m s\ facemcancer de piele. {i ne întreb\m “care-imotivul?” P\i simplu, distrugerea stratuluide ozon. Cui s\-i mul]umim pentru asta?F\r\ doar [i poate NOU|. Ce s\ mai vor-bim de ploaie, mai mereu ne aducemâna, iar z\pada, cine mai m\nânc\z\pad\? Nimeni, pentru c\ este contaminat\.

Trebuie s\ con[tientiz\m cu to]ii,CURA}ENIA nu este un moft, un lux, estepentru noi to]i o necesitate, nu maiputem tr\i înconjura]i de maldare degunoaie.

V\ m\rturisesc c\ am fost foarte feric-it\ s\ v\d copii care iubesc natura, orespect\ [i se îngrijesc de ea. Acesta estemeritul p\rin]ilor lor care le-au dat oeduca]ie aleas\, cinste acestor p\rin]icare î[i educ\ copiii dup\ principiis\n\toase.

Recunosc c\ pe parcursul traseuluigunoaiele g\site erau vechi, un lucru esteclar [i anume atitudinea celui indiferents-a schimbat, s-a schimbat în bine.Pentru acest lucru ]in s\ v\ mul]umesc înmod deosebit, v\ multumesc atât înnumele copiilor care au participat laaceasta ac]iune cât [i în numele celorcare se vor bucura de câmpii [i p\duricurate.

Mul]umesc de asemenea domnuluiprimar, Marius Carave]eanu pentru ca aluat atitudine [i s-a implicat, ne-a dat unexemplu bun. {ti]i, exist\ o vorba mare“Munca înnobileaz\ omul”, asta explic\multe... În încheiere, v\ spun c\ ziuanoastr\ s-a terminat cu un bine meritatpicnic [i cu satisfac]ia c\ un mic col] de]ar\ a fost curat\t.

"Natura ne aseaman\, educa]ia ne deosebe[te" Confucius

Cu respect,

PRAGUL

Prof. Valentina Mu[at

"Cum nu se d\ scos ursul dinbârlog [i ]\ranul de la munte str\mutatla [es"…a[a nu m\ l\sam eu cu unacu dou\ convins\ a p\r\si Ardealulpentru a veni ^n Regat.

"~nceput de drum" poate^nsemna ^nceputul unei noi cunoa[teri,dobândirea altor perspective asupralumii [i vie]ii, noi orizonturi, noi ambi]ii,^ntr-un or\[el ^n continu\ dezvoltare.

~ntotdeauna orice ^nceput estemai u[or atunci când ai pe cinevaal\turi care s\ te sus]in\ [i s\ te ^ncu-rajeze.

~nc\ din perioada copil\riei,[coala a fost pentru mine o interesant\experient\. Fiind o persoan\ curioas\ [idornic\ de a cunoa[te noi lucruri, eramnumai ochi [i urechi la ceea ce ne

spuneau profesorii. Copil\ria a trecut [iacum ^ncerc s\ privesc [coala ^nc\ prinochi de copil de[i, responsabilitatea deprofesor ma treze[te la realitate,f\cându-m\ s\ ^n]eleg c\ a fi profesor([i mai ales profesor de limba român\)nu este un lucru u[or, indiferent ^n ce[coal\ te afli.Am ^n]eles de-a lungul timpului c\[coala [i familia sunt cei doi piloni derezisten]\ ai educa]iei, care contribuieprin mijloace specifice la formareatineretului.Pentru o bun\ colaborare între ace[tidoi factori este nevoie de mult\ comu-nicare din partea lor. Educa]ia necesit\eforturi sus]inute. Familia ocup\ un locaparte în sistemul institu]ional aleduca]iei iar profesorii au un rol cheie

^n a-i ajuta pe elevi s\ gândeasc\ [i s\^n]eleag\ materialul predat pentru ei.Este necesar\ trezirea dorin]ei dec\utare, de informare pentru ca elevuls\ descopere [i s\ ^n]eleag\ materiape ^n]elesul s\u. Pot spune c\ educa]ianu se termin\ niciodat\, ea continu\de-a lungul vie]ii. Acestea sunt gândurile mele de ^nceputde drum pentru dumneavoastr\ [i copiiino[tri. ~mi doresc mult, ca la sfâr[it dean [colar, elevii [colii noastre s\iubeasc\ mai mult limba român\, s\ ovorbeasc\ corect, s\ fie mândrii c\sunt r\c\reni [i c\ se numesc români.~nchei cu un citat al lui NichitaSt\nescu care mi-a pl\cut mult:

Prof. Dumitru Anca, {coala R\cari

Este bine ca elevii s\ aib\teme de vacan]\? Vacan]a însine înseamn\ o perioad\dedicat\ relax\rii, o pauz\ dela înv\]at. A[adar, temele devacan]\ sunt sau nubenefice? Care este scopullor? Temele de vacan]\ nusunt obligatorii, dar nici nusunt date elevilor f\r\ unmotiv.Pedagogii sunt de p\rere c\temele u[oare sunt indicate,din motive lesne de în]eles:cu cât pauza dintre perioad-ele de studiu [colar este maimare, cu atât elevii vor uitainforma]iile mai repede [i leva fi din ce în ce mai greu s\se acomodeze.Pentru a nu-[i pierde ritmul [iîndemânarea, este bine c\[colarii s\ î[i mai exersezecuno[tin]ele, f\cându-[itemele primite. Indicat ar fi [ica p\rin]ii s\ îi îndemne s\fac\ ceva în plus, apartinânduneia dintre materiile care îiplac.

De exemplu, cel mic poate fiîndemnat s\ scrie compunerisau s\ fac\ probleme simple,potrivite vârstei sale. Jocurilematematice pot fi abordate [iîn activit\]ile de vacan]\ sauorice activit\]i petrecuteîmpreun\ cu p\rin]ii. A]iputea s\ face]i artimeticaatunci când ave]i un co[ cufructe, s\ g\si]i figuri de stilcare s\ reproduc\ un peisajfrumos din excursia de lamunte, s\ îl întrebi uneori ce[tie despre o anumit\ plant\etc.Ce spun profesorii despretemele de vacan]\?"~ntotdeauna am dat teme devacan]\. Oricum, temele ledau gradual, în func]ie decapacit\]ile elevilor mei: ceibuni au de f\cut 100-120 deprobleme, cei de nota 5-6trebuie s\ fac\ aproximativ75 de exerci]ii, iar ceilal]i, înjur de 150. {i, nu de pu]ineori, elevii cu performan]e auavut în caietele de teme mai

mult de 300 de problemerezolvate. Pentru ei, eu amîntotdeauna rezervat\ o not\de 10 la începutul anului. Dinpunctul meu de vedere,temele de vacan]\ sunt ochestiune extraordinar\: ele-vii nu-[i pierd exerci]iul petimpul vacan]ei [i pornesc,din start, cu avantaje fa]\ deal]i elevi de vârsta lor. Dinexperien]a mea, copiii foartebuni încep s\ lucreze la dou\-trei s\pt\mâni de la sfâr[itulanului [colar, iar ceilal]i lelas\ pân\ în luna august"."P\rerile sunt împ\r]ite. Eu,personal, nu le dau teme devacan]\. Consider ca vacan]aeste pentru recreere [i,oricum, au destule de f\cut întimpul anului [colar.Recomandarea general\c\tre elevii mei a fost s\citeasc\ lecturi u[oare, dinprograma, atât. Oricum, eu înfiecare consiliu profesoral aminsistat pe reducerea volumu-lui de teme pentru acas\, întimpul [colii. Deja programelesunt foarte înc\rcate, volumulde cuno[tin]e care se trans-mite copiilor e foarte mare. E

absurd s\-i mai dai [i acas\foarte mult de scris dup\ cepetrece [ase ore în [coal\"."Eu le-am dat teme pentruvacan]\. Decât s\-[i piard\timpul, mai degrab\ s\citeasc\ o carte, s\redacteze o compunere. E uncâ[tig pentru ei. Oricum, nule-am dat atât de mult încâts\ li se par\ o povar\. Celorcare trec acum în clasa a Vlll-a le-am dat, de pilda, s\citeasc\ m\car o nuvel\, s\citeasc\ "Baltagul", poeziilemai u[oare ale lui Eminescu,balada "Miori]a", s\ recapit-uleze la gramatic\ p\r]ile devorbire [i de propozi]ie [i s\lucreze din ni[te culegeri pecare le avem la biblioteca, s\se familiarizeze cu ni[tecerin]e tip examen. Eu nu amauzit de profesori care s\condamne temele devacan]\. Toat\ lumea e deacord, inclusiv p\rin]ii. Nustiu ^ns\ daca elevii lucreaz\de pl\cere sau vor s\ scapecât mai repede de "corvoada"aceasta.

TEMELE DE VACAN}| ~NTREOBLIGA}IE {I PASIUNE

Cristea Daniela Elena

Prof. Tudor Elena, Sc. Racari

“A vorbi despre limba în caregânde[ti, este ca o s\rb\toare.Limba român\ este patria mea.De aceea, pentru mine, muntelemunte se nume[te, de aceea,pentru mine, iarba iarb\ sespune, de aceea, pentru mine,izvorul izvor\[te, de aceea,pentru mine, via]a se tr\ie[te.”

7august 2011 {coala de var\ - Mioveni

Am întrebat câ]iva dintre participan]i,cum li s-a p\rut aceast\ experien]\.Iat\ ^ntreb\rile:1. Care a fost scopul principal al acesteitabere? Ce au înv\]at cursan]ii pe parcursuls\pt\mânii petrecute împreun\? 2. Care este p\rerea ta despre acesteactivit\]i [i ce propuneri ai avea pentru eleviidin R\cari [i nu numai? 3. Din punctul t\u de vedere, ca formator,ce p\rere ai despre tinerii participan]i [i cecuno[tin]e ai vrut s\ le oferi? 4. Câteva recomand\ri pentru ^ntâlnirileviitoare? Ce ai vrea s\ adaugi sau, s\ eliminidin activit\]ile desf\[urate?5. Crezi c\ fiecare tân\r trebuie s\ de]in\cuno[tin]e despre social media [i publicitateîn mediul on-line?6. Care sunt ideile cele mai importante pecare le-ai urm\rit în aceast\ tab\r\ [i cebagaj de cuno[tin]e de]ii dup\ finalizareaacestor cursuri?7. Vrei s\ mul]ume[ti cuiva? Dac\ da, cui?

Valeanu Ioana, 16 ani, R\cariScopul principal al acestei tabere a

fost îmbog\]irea cuno[tin]elor în domeniuljurnalismului [i preg\tirea cursan]ilor pentru

folosirea lor învia]\. Ce mai,formarea unuimic jurnalist.Una peste alta,cuno[tin]eles-au îmbinatarmonios, for-mând unîntreg.Participareafiec\ruia dintrenoi a jucat un

rol important în asta. A fost ca un puzzleuria[, gândit atent [i pus pies\ cu pies\ lalocul lui. Elementele de jurnalism s-au com-pletat excelent cu ansamblul, formând ocapodoper\, a[ putea spune. Poate crede]ic\ exagerez., dar nu e cazul. Ce a fostacolo, a fost pur [i simplu de neuitat! M\gândesc cu zâmbetul pe buze la primele zile:eram ca ni[te mici anim\lu]e tem\toare.Este amuzant când m\ gândesc. Nu a duratmult s\ trecem peste emo]ii [i s\ înflorim. Afost pl\cut s\ vezi c\ teama s-a spulberat [iam devenit. Activit\]ile au fost înso]ite doarde bun\ dispozi]ie [i chiar aveai de ce! Eincredibil ce po]i face cu un grup deoameni, idei originale [i bun\ dispozi]ie. Unmod practic [i distractiv de a înv\]a. Cine nuar vrea s\ înve]e jucându-se!? E ceva tipicomenesc. M-a fascinat o pies\ de teatru,diferit\ de cele obi[nuite, o pies\ de teatruforum. Pentru cei ce nu [tiu ce presupuneacest fel de teatru le-a[ spune eu dar astaar strica surpriza. Nu m\ pot ab]ine totu[i s\nu dau un indiciu: e o pies\ în care publiculpoate schimba deznod\mântul, de obiceitrist. Piesa pus\ în scen\ a fost o problem\tipic\, care din p\cate, chiar [i dup\ inter-ven]ia publicului, s-a terminat tragic. Poatedac\ erau mai inventive persoanele dinpublic, nu se ajungea la asta. Cine [tie?Într-una din zile ni s-a prezentat un proiectbazat pe energia provenit\ de la celulele

fotovoltaice, o surs\ de energie regenera-bil\. Ora prezent\rii a fost schimbat\ înultimul moment, ceea ce ne-a cam datpeste cap programul (întocmit cu grijã deformatorii no[tri, bineîn]eles). Trecând pesteasta, regret c\ nu am putut afla mai multedespre televiziune, a[a cum ne propusesem,dar asta îmi sun\ ca o oportunitate de amai participa [i la alte tabere de acest gen.De eliminat nu a[ elimina nimic. De ad\ugatnu ar fi cazul. Am spus deja c\ a fostminunat. În opinia mea, fiecare tân\r ar tre-bui s\ fie informat în domeniul social-media,fiind con[tient totodat\ [i de riscurile pecare le impune folosirea acestor cuno[tin]e.Sper c\ sunte]i con[tien]i de pericolele dinsocial-media. Cea mai mare parte a aten]ieimele a fost concentrat\ pe calit\]ile ce leare un bun jurnalist. Consider c\ f\r\cunoa[terea acestui am\nunt, lupta e pier-dut\ din start. Bagajul meu de cuno[tin]e îndomeniu s-a îmbog\]it considerabil, înprezent am destule cuno[tin]e, dup\p\rerea mea, încât s\ iau un interviu sauchiar s\ scriu un reportaj bun. A[ vrea taremult s\ mul]umesc celor care au avutaceast\ ideea str\lucit\ de a trimite echipede trainerii în diverse loca]ii ale ]\rii [i per-soanelor care au f\cut posibil\ desf\[urareaactivit\]ilor din acea s\pt\mân\. D-luiEmanuel Grigora[ care ne-a deschis ochii înprivin]a facebook-ului, d-lui Adrian B\nu]\ce ne-a înv\]at câteva din artele jurnalismu-lui, d-rei Irina Anfile ce ne-a înveselit [i ne-aîmpins spre p\r]i neexplorate ale gândiriinoastre [i nu în ultimul rând, noilor mei pri-eteni. }in s\ precizez c\ mi-e tare dor de ei.Abia a[tept urm\toarea tab\r\.

Anfile Irina, formator - Bucure[tiScopul principal al acestei tabere a

fost preg\tirea copiilor din zon\ ^n diversedomenii, principalul fiind jurnalismul.Bine^n]eles c\ [i distrac]ia a fost foarteimportant\ ^n aceast\ tab\r\ [i la fel for-marea unui colectiv ^nchegat. Consider c\am reu[it s\ ne ^ndeplinim scopurile pro-puse [i c\ participan]ii au c\p\tat no]iunile

de baz\ ale jur-nalismului [i nunumai, c\ aureu[it s\ sedistreze [i suntmândr\ de fap-tul c\ am reu[itcu to]ii s\form\m uncolectiv [i s\leg\m prieteniiunii cu altii,rezultatelear\tându-se ^n

fiecare zi de tab\r\ [i mai ales ^n ultima zi,când cursan]ii [i-au ar\tat cuno[tin]ele acu-mulate pe parcursul acelei s\pt\mânif\când parte dintr-o pies\ de teatru forumjucat\ ^n fa]a unui public [i postând articolecuprinz\toare [i foarte interesante peblogurile create de ei ^n cadrul cursurilor.P\rerea mea sincera despre aceste activitatieste c\ au fost foarte interesante [i, de[i aufost solicitante, participan]ii au reu[it s\ fie

cât se poate de activi [i s\ acumulezemajoritatea informa]iilor transmise ^n ved-erea form\rii lor ca viitori jurnali[ti.Activit\]ile au fost cu adev\rat cuprinz\toare^n domeniu, dar [i distractive, ^n fiecare zide curs existând jocuri [i o stare de bineomniprezent\. Eu una le propun mai alescelor care au participat la cursuri, s\ fructi-fice informa]iile acumulate [i s\ ^ncerce s\transmit\ tot ceea ce ei au ^nv\]at. Dac\ auinitiative, [i am observat c\ au, ar putea s\organizeze mici evenimente în care s\g\seasc\ oameni interesa]i de ideile lor [iastfel s\ reu[easc\ s\ fac\ ceva cuadev\rat frumos cu ceea ce ei au înv\]at.Participan]ii au fost minuna]i. Am numaicuvinte de laud\ pentru ei [i sunt cuadev\rat mândr\ de tot ceea ce ei au real-izat. Cuno[tin]ele pe care eu am vrut s\ leofer au fost legate mai mult de valorilemorale, iar ei fiind foarte deschi[i, am reu[its\ le sugerez anumite lucruri care considereu c\ i-ar putea ajuta [i se pare c\ mul]im-au [i ascultat. Sincer, sunt ni[te tineriminuna]i. Totul a fost perfect exact a[a cums-a desf\[urat, iar în cadrul activit\]ilorviitoare, dac\ particip\ aceea[i cursan]i, artrebui s\ fie continuate [i aprofundate cur-surile deja ^ncepute. Ar fi de preferat ca fiecare din noi s\ [timcâte ceva despre social media [i despremediul online. M\car cuno[tin]ele de baz\s\ le avem pentru c\ e bine s\ fim mereupreg\ti]i aproape în orice domeniu, iardomeniul despre care discut\m este din ceîn ce mai popular, deci mai folosit [i încurând cred c\ va deveni o no]iune de careto]i vom avea nevoie. Ideile pe care le-amurm\rit au fost în principal, s\ îi fac pe par-ticipan]i s\ se simt\ cât mai bine, fiind [iconcentra]i la cursuri [i s\ înve]e [i câtevalec]ii de via]\. Se pare c\ [i eu am înv\]atmulte de la ei [i la fel [i de la ceilal]i trainericare sunt cu adev\rat deosebi]i.Vreau s\ le mul]umesc tuturor. Atât colegilormei cât [i participan]ilor pentru c\ mi-auoferit o experien]\ de care nu o s\ uit nicio-dat\ deoarece m-am sim]it foarte bine [imi-au r\mas ni[te amintiri foarte pl\cutelegate de acest\ tab\r\, atât cursurileextrem de interesante [i utile, cât [i serilecu chitara, cântece [i voie bun\. V\mul]umesc tuturor pentru c\ ne-a]i arãtat ceoameni minuna]i sunte]i. Constantin Niculae, 23 ani, R\cariParticipan]ii au c\p\tat cuno[tin]e jurnalis-tice [i energetice (principiile de func]ionareale panourilor fotovoltaice [i energie regen-erabil\). Dac\ ar fi s\ m\ refer la parteasentimental\ [i rela]ional\, între unii partici-pan]i s-au creat leg\turi care cu greu vorputea fi sl\bite, prin simplul fapt c\ în com-ponen]a cursurilor au fostintroduse jocuri interactivecare le-au dezvoltat creativi-tatea [i le-au pus în valoareanumite aptitudini [i pri-ceperi.Ce pot s\ spun, dintotdeaunaam spus c\ acest fel depredare interactiv\ ar trebuiintrodus\ în [coli, înc\ de lao vârst\ fraged\ pentru a

evita catastrofe de genul celor de labacalaureat. Astfel copilul întreab\ unde nu[tie, i se r\spunde [i asimileaz\. În actualulsistem de înv\]\mânt, totul se înva]\mecanic. Materia este foarte mult\ [i învarianta �tipãrit\� Profesorii prefer\ s\ pre-dea �ca în carte�, f\r\ s\ ofere elevilorl\muriri suplimentare pe baza temei studi-ate. În ora[ul R\cari, înv\]\mântul începe s\capete aceast\ form\ de predare interactiv\[i rezultatele sunt vizibile.

De eliminat nua[ vrea s\elimin nimic, dara[ putea sãpropun diverseactivit\]i dindomenii variate.Cert este c\,participan]ii[colii de var\ deanul acesta, aufost deschi[ic\tre nou, coop-

eran]i [i tare descurc\re]i. Fetele de la liceulR\cari s-au descurcat exemplar, [i-au f\cutprieteni [i au înv\]at o gr\mad\ de lucrurinoi.Dac\ stau bine [i m\ gândesc, aproape to]itinerii din zilele noastre au câte un profil pevestitul portal �facebook�. Dar este o marediferen]\ între cei care folosesc portalul pen-tru distrac]ie [i cei care îl folosesc pentrupromovarea unei companii, a unei afacerisau pentru promovare personal\. {i ca to]itinerii s\ în]eleag\ ceea ce vreau s\ spun,a[ putea s\ dau [i câteva exemple. Spreexemplu, eu sunt un scriitor [i nu prea suntcunoscut. Dac\ sunt pu]in descurc\re], a[putea profita de recunoa[terea mondial\ afacebook, pentru a-mi face publicitate. Astaar trebui s\ [tie tinerii. No]iunile elementarede publicitate on-line [i mult\ munc\.Bagaj de cuno[tin]e? Am aflat câteva lucrurinoi [i pentru asta îi mul]umesc bunului meuprieten Adrian B\nu]\. Emanuel Grigora[ apovestit despre mediul on-line [i tinerii aup\rut interesa]i de lucrurile astea din câteam observat eu. {i ca s\ nu se supere,fiindc\ am scris-o ultima, buna meaprieten\ Irina Anfile a fost responsabil\ cubuna dispozi]ie [i cu realizarea leg\turilorîntre tineri prin cunoa[tere [i încredere unulîn cel\lalt.}in s\ mul]umesc conducerii Prim\rieiR\cari, Prim\riei Mioveni [i A.O.S.R, pentru[ansa acordat\. Peste toate acestea, ]in s\îi mul]umesc Mirunei pentru c\ m-a îndurato s\pt\mân\ întreag\ [i a ascultat sfaturilemele.

Grupul de participan]i, al\turi de cei trei formatori: Irina Anfile, Adrian B\nu]\ [i Emanuel Grigora[

Deschiderea oficial\ a [colii de var\ �Universul [tiin]ei acas\ laromâni� - Mioveni 05-10 septembrie 2011

Constantin Niculae

~n perioada 05-10 septembrie 2011 s-au desf\[urat cursurile [colii de var\ lacare au fost invita]i elevi de la Liceul Teoretic �Ion Ghica� din R\cari, ^n cadrulparteneriatului cu Academia Oamenilor de {tiin]\ din România. De la LiceulTeoretic �Ion Ghica� au participat: V\leanu Ioana, Onea Ana Maria, ManolacheBianca, Ionescu Catalina, Constantin Niculae.

8 august 2011Eveniment

A[teptat de c\tre to]i,noul an [colar a debutatprintr-o atmosfer\ deemo]ie [i bucurie dinpartea bobocilor dinclasa I-a dar [i a celor-

lal]i elevi din ciclurile gim-nazial [i liceal. La festivit\]ile dedeschidere a noului an [colar auparticipat primarul ora[uluiR\cari, Marius Carave]eanu,viceprimarul ora[ului, Prof. ElenaCraiciu, cadrele didactice, p\rin]ii[i elevii.Programul festivit\]ilor dedeschiderea a noului an [colar aînceput la orele 8:30, la [coal\Ghimpa]i [i a continuat cu [colileR\cari, Liceul R\cari, {coala

Ghergani, {coala Cloacu. La fiecarescoal\, asistenta a intonat ImnulNa]ional, dup\ care preo]ii din parohiileora[ului R\cari au binecuvântat acestmoment.Cur]ile [colilor s-au dovedit primitoarepentru cei care au p\[it pentru întâiadat\ pe treptele [colii [i care au fostîntâmpina]i cu c\ldur\ [i încuraj\ri dec\tre înv\]\tori [i profesori. Cuvintelede bun sosit rostite de c\tre primarulora[ului [i directorul structurii deînv\]\mânt, Liceul Teoretic “Ion Ghica”R\cari, prof. Alionte Aurica au constituitprimele îndemne pentru debutul în noulan [colar de care elevii [i profesorii vor]ine seama în activitatea lor.Având ca suport nou\ Lege aînv\]\mântului, anul [colar

2011-2012, se va desf\[ura a[a cums-a observat în urma examenelor dinanul acesta într-o atmosfer\ de seriozi-tate [i normalitate, pentru c\ [coala î[iva redobândi pe zi ce trece prestigiul [ivalorile în noile condi]ii. Sunetulclopo]elului va marca nu numaideschiderea unui nou an [colar darsperam [i o deschidere a tuturor c\tremarile valori umane: iubirea de patrie,respectul fa]\ de înainta[i [i valorileprezentului: respectul fa]\ de p\rin]i,[coal\ [i biseric\.Ur\m succes tuturor cadrelor didactice[i elevilor în demersul cunoa[terii pen-tru formarea lor astfel încât marilevalori s\ reprezinte locul comun undeî[i intersecteaz\ aspira]iile.

Deschiderea

noului an [colar

{coala Ghimpa]i

Aspecte de la [coala [i liceul din R\cari

9Evenimentaugust 2011

Deschiderea Deschiderea

noului an [colarnoului an [colar

~n noul an [colar, la nivelullocalit\]ii R\cari, s-a format o singur\unitate de ^nv\]\mânt cu personalitatejuridic\, ce cuprinde 11 institu]ii de^nv\]\mânt: 6 gr\dini]e, 4 [coli gim-naziale, un liceu. Num\rul elevilor carevor frecventa cursurile va dep\[i 1300de elevi, repartiza]i pe cicluri de^nv\]\mânt: pre[colar, primar, gimnazial[i liceal.Num\rul cadrelor didactice care vor

preda celor peste 1000 de copii, estede aproximativ 67. Acest an [colar^ncepe sub influen]a rezultatelor la exa-menul de bacalaureat, rezultate bune,la R\cari, dat fiind faptul c\ ne-amsituat pe locul 4, ^ntre cele 37 de liceedin jude]ul Dâmbovi]a, cu o pro-movabilitate de 84%. De asemenea,noul an [colar, este primul dup\ noualege a educa]iei. Nout\]ile care-ia[teapt\ pe elevi sunt multe. Iat\ câte-

va: - elevii care ^ncep clasa a-V-a, vorsta ^n gimnaziu 5 ani, inclusiv clasa a-IX-a. La sfâr[itul acestui ciclu, vorsus]ine evaluarea na]ional\ obligatorie,care con]ine 5 probe (respectiv 6, pen-tru minorit\]i), precum [i admiterea laliceu, organizat\ la nivelul [colii.- ^n primele s\pt\mâni de [coal\, pro-fesorii ^i vor evalua pe elevi pentru astabili nivelul de preg\tire. - controlul absen]elor va fi mult mai

riguros pentru a se reduce fenomenulabsenteismului.- va fi introdus\ s\pt\mâna “{coalaaltfel”. ~n s\pt\mâna 02-06.04.2012,se vor desf\[ura activit\]i de educa]ienonformal\: sport, olimpiade [colare.

Ur\m tuturor ^nv\]\ceilor [idasc\lilor, spor ^n activitate, rezultatefoarte bune [i satisfac]ii pe m\sur\.

Redac]ia

Aspecte de la {coala Ghergani

Aspecte de la desch ide rea anu lu i [co la r la {coa la Co lacu

10 august 2011Bursa zvonurilor

Este toamn\.Soarele d\ n\val\ pestenoi, blând [i curtenitor.~n cur]i miroase a mag-iun, gospodinele ^[i factimp cu o ambi]ie uimi-toare pentru preparatede iarn\ care mai de care mai sofisticate. ~n timpce�m\rul a ^nflorit din nou, ^n timp ce concuren]a - liliacul,de[i desfrunzit pe jum\tate, ^[i desface cavalere[te albastrulflorilor ^n ciorchini parfuma]i.

Doamne ce frumuse]i ai z\mislit pentru noi! Câ]i au^ns\ disponibilitatea s\ le [i vad\?!

De ce? Pentru c\ ne ^ncrâncenam ^n dispute, ^nconfrunt\ri pe subiecte, uneori inutile, consumând energie[i timp atât de necesare pentru o activitate desf\[urat\ ^nfolosul comunit\]ii.

~n ultima vreme au ^nceput fr\mânt\rile ^n rândurileopozi]iei. Homo Politicus - este o sintagm\ de actualitate.Se vorbe[te [i la noi despre putere, despre cum se ajungela putere. Exist\ oare o re]et\ pentru a ob]ine puterea? ~lconsider mai puternic pe cel ce se ^nvinge pe el ^nsu[idecât pe cel ce ^[i ^nvinge du[manul. Este greu s\ te invingipe tine ^nsu]i, decât pe vr\jma[. Iat\ ce spune ^n]eleptul:"Prima condi]ie este t\ria de caracter" - adic\ s\ ai person-alitate. Sunt pu]ini oamenii cu personalitate. S\ ]inemminte acest lucru. Aceia care-[i propun un scop ca acesta,

trebuie s\ aib\ obaz\. Pentru c\puterea, dac\ aredrept temelie dorin]ade a domina, estedoar o ambi]ie stu-pid\. Dar dac\ este

act de om creator, de ac]iune, bun organizator, serios [i cin-stit, atunci merit\ aceast\ putere. Aceasta s-ar traduceprintr-un proverb românesc "Omul potrivit la locul potrivit".Dragi prieteni din opozi]ie: a]i auzit bine. Va trebui s\ accep-ta]i c\, numai cu calit\]ile expuse mai sus, poate face pro-gres ^ntr-o comunitate. {i s\ nu uita]i un lucru: puterea nuse face cadou, puterea se ia prin vot popular. ~ntotdeaunaelectoratul are grij\, ^ns\, cine s\ o ia. Puterea nu corupe,dar tic\lo[ii dac\ ajung ^ntr-un post de conducere, corupputerea. Sunt nenum\rate cazuri ^n istorie; iar pe plan local,avem exemple pân\ ^n 2008: când puterea era aservit\intereselor de tot felul. Cine sunt reprezentan]ii opozi]iei deacum? Uita]i-v\ ^n jur! Cei care [i-au aservit puterea pân\^n 2008. Aten]ie: nu vorbim de simpatizan]ii lor; s\rmaniimai cred ^nc\ ^n bonuri de lemne, ajutoare de tot felul, scu-tiri, etc. Cu astfel de gogori]e ^i ame]esc pe la ^ntrunirilepublice sau private. Nu pu]ine sunt cazurile, ^ns\, cândoamenii, plictisi]i, abandoneaz\ dialogul [i evit\ astfel dediscu]ii pentru c\ [i-au pierdut r\bdarea, c\ci, faptele, nuvorbele conteaz\.

Am purtat discu]ii pe unde am umblat,despre multe [i m\runte, de la vremepân\ la starea de disciplin\ ^n [coli,despre bune [i rele, despre re]ete demur\turi [i zacusc\, pân\ la problemede ordin social. Oamenii sunt prieteno[i[i guralivi [i asta e bine, ^nseamn\ c\au ^ncredere ^n partenerul de dialog, c\sunt deschi[i, c\ simt nevoia s\ sedest\inuiasc\. Cineva m-a ^ntrebat ce[tiu despre pensii, c\ a v\zut el la tv,pe unul care spunea c\ s-ar impozita

pensiile. Oameni buni, cei care vorbescla televizor, nu reprezint\, de cele maimulte ori, punctul de vedere al guver-nului, adic\ al institu]iei care ne d\pensiile. {i apoi, câte programe, atâteap\reri. Nu e r\u c\ v\ uita]i la televizor,dar ar fi bine s\ selecta]i informa]iapentru c\ nu de pu]ine ori aceasta nucorespunde realit\]ii [i este f\cut\ curea inten]ie. {i apoi, sunt mul]i alar-mi[ti cu sarcina de partid, care punlumea pe jar, aruncând a[a, o vorb\, c\

s-ar impozita pensiile�c\ a[ab\nuie[te el. Dar unde e b\nuiala nu esiguran]a! {i apoi nimeni dintre per-soanele oficiale, cu r\spundere, nu auspus a[a ceva. Deci pensiile, nu vor fiimpozitate, ba mai mult, se caut\solu]ii c\ de la 01.01.2012 s\ se fac\o m\rire cât de cât, pentru a p\straputerea de cump\rare a oamenilor.A[a spunea ministrul muncii, mar]i18.10.2011 [i pre[edintele Basescu ^n25.10.2011. S\ avem ^ncredere ^n

viitor, s\ nu ne lu\m dup\ alarmi[ti,pentru c\ pân\ acum, ne-am descur-cat, chiar mai bine ca alte ]\ri. Stima]ipensionari, sunte]i oameni la vârsta^n]elepciunii, cânt\ri]i realitatea,observa]i mersul lucrurilor [i sunt sigur\c\ ve]i avea o pozi]ie corecta. Zvonurilede acest fel, ^ntotdeauna, au fost^mpr\[tiate cu rea credin]\. ~i iertam [ide data aceasta pe cei câ]iva zvonodaci[i le recomand\m s\-[i caute pre-ocup\ri mai folositoare.

Omul potrivit, la locul potrivit

C e s e a u d e d e s p r e p e n s i i ?

Am asistat ^n perioada din urma,la ^ncerc\ri de discreditare a autorit\]iipublice prin zvonuri, [opârle, etc. Exist\politica mare, v\zut\ la [tiri cu lupte ^ntredoctrine politice [i oameni pe care-I vedetoat\ ]ara [i politica din teritoriu care nuse vede mai departe de gardul vecinului,mic\, [tears\, unde nu mai exist\ stângasau dreapta, doar trei ini]iale (apropo,USL ^nseamn\ cumva Unde SuntLiberalii?). Opozi]ia [i-a pierdut r\bdarea,num\r\ zilele cu sârguin]a [i caut\ s\-[iumple timpul cu agape pe la cârciumi, nucu f\urirea de proiecte.

Ce a urmat ^n teritoriu? Fiecare amul]umit pentru mas\: "S\ fie primit! {i[i-au v\zut de treab\. Iarna e preaaproape, iar promisiunile nu ]in de cald.

La pu]in timp dup\ ^ntrunireaistoric\, cu fum de gr\tar, opozi]ia arealizat c\ mai trebuie o adunare la careceata de USL-i[ti s-a mic[orat numeric -vreo 70, iar sala de festivit\]i a devenitprea mare pentru aceast\ alian]\ de par-tide. M\ gândeam c\ parc\ la un botezera mai mult\ lume decât la acest eveni-ment. Oamenii au ocupat un col] desal\, au ascultat�[i-au plecat. La ie[ire,unul vorbea singur coborând sc\rile: "Ne-a promis câte un bon de lemne, dar ne-ap\c\lit".

Foaie verde de secar\,~n septembrie, ^ntr-o sear\,

Se-adunar\ [i vorbir\,M\ri chiar se sf\tuir\

Lâng-o ]uic\ [i-o m\slin\,Sociali[ti [i liberali,

~ntr-o voce, bat-o vina:Zvonodaci [i r\spândaciFace]i-v\ treaba bine,Inventa]i [i apoi plasa]i

Pe la fra]i pe la cumna]i,Cum c\ unul "a furat",Cum c\ altul "a plecat",

Cum c\-n toamna asta lung\,Avem timp s\ ne ajung\.

Vorbe grele r\spândi]iC\ proiecte nu avem,

USL-ul e-n impas,Mica noastr\ ceat\E cam sf\râmat\.

Pe la to]i ce ^ntâlni]i{i la bârf\ st\rui]i!Astfel cuvântar\

La un ceas de sear\,Grupul de-opozan]i

Mult mai "importan]i"Dup\ o friptur\ [i o bere bun\.

Astfel ei plecar\ la un ceas de sear\.

Petric\ este tipul de om pecare ]i-ar pl\cea s\-l ur\[ti: e^ntotdeauna bine dispus [i are ^ntot-deauna ceva pozitiv de spus. Dac\cineva ^l ^ntreab\ cum ^i merge, elr\spunde: "Dac\ ar fi mai bine deatât, ar fi nevoi de doi oameni pentruatâta bine!" E un optimist. Daca uncoleg are o zi rea, Petric\ reu[este^ntotdeauna s\-l fac\ s\ vad\ parteapozitiv\ a situa]iei. Am devenit curios[i ^ntr-o zi l-am ^ntrebat: "Nu ^n]eleg,nu este cu putin]\ s\ fii optimist ^ntoate zilele, tu cum reu[e[ti?" Petric\^mi r\spunse: �~n fiecare zi când m\trezesc, [tiu c\ am dou\ posibilit\]i:Pot s\ aleg s\ fiu bine dispus sau pots\ aleg s\ fiu r\u dispus. {i aleg s\ fiubine dispus. Când mi se ^ntâmpl\ cevar\u, pot s\ aleg ^ntre a fi o victim\ saupot s\ aleg s\ ^nv\] din ce mi s-a^ntâmplat. {i eu aleg s\ ^nv\]. Defiecare dat\ când cineva vine la mines\ se lamenteze pentru ceva, pot s\aleg ^ntre a-i accepta plângerile saupot alege s\-l ajut s\ vad\ latura pozi-tiv\ a vie]ii. {i eu aleg ^ntotdeaunapartea bun\ a vie]ii. "Dar asta nu este^ntotdeauna a[a de u[or" i-am spus."Ba da, zise Petric\, ^ntreaga via]\

este o problema de op]iuni. Când^ndep\rtezi din via]\ tot ceea ce nuconteaz\ cu adev\rat, totul devine ochestiune de op]iuni. depinde de tines\ alegi cum s\ reac]ionezi la diversesitua]ii, tu trebuie s\ decizi cum s\-ila[i pe al]ii s\-]i influen]eze atitudineafa]\ de via]\. Tu alegi s\ fii bine saur\u dispus. Pân\ la sfâr[it tu e[ti acelacare decizi cum s\-]i tr\ie[tivia]a".Dup\ aceast\ discu]ie am pier-dut leg\tura cu Petric\ fiindc\ mi-amschimbat locul de munc\, dar adeseam\ reg\seam gândindu-m\ la cuvin-tele lui, atunci optam pentru ceva ^nvia]\ ^n loc s\ reac]ionez la eveni-mente. Apoi am aflat c\ Petric\ a avutun accident groaznic la locul demunc\, a c\zut de la 18 metri^n\l]ime [i dup\ o opera]ie de 8 ore [idup\ o ^ndelungat\ spitalizare a ie[itavând o plac\ de o]el ^n spate. M-amdus s\-l v\d [i l-am ^ntrebat dac\ sesimte tot atât de bine. "Vrei s\ vezicicatricile mele?". "Dar cum faci s\r\mâi pozitiv dup\ ce ]i s-a ^ntâmplat?"~n timp ce c\deam, primul lucru caremi-a venit ^n minte afost feti]a mea. Apoi ^ntimp ce z\ceam pep\mânt, mi-am zis c\pot s\ aleg ^ntre a muri[i a tr\i. {i am ales s\tr\iesc". "Dar nu ]i-afost fric\?". "Atuncicând m-au dus la spi-tal [i am vâzut expresi-ile fe]elor surorilor [i

doctorilor, mi-a fost fric\ fiindc\ era deparc\ se uitau la un om mort. Apoi uninfirmier m-a ^ntrebat dac\ am alergie[i am r\spuns: DA! To]i m-au privit [iatunci am urlat: sunt alergic la gravi-ta]ie! To]i au izbucnit ^n râs [i eu le-am spus: acum opera]i-m\ ca un omviu, nu ca pe unul care e deja mort!"Petric\ m-a ^nv\]at c\ ^n fiecare ziavem posibilitatea de a alege s\ tr\imo via]\ deplin\. {i este inutil s\ fimmereu ^ngrijora]i pentru mâine fiindc\fiecare zi vine cu problemele ei cucare trebuie s\ tr\im [i mâine ne vomgândi la problemele de mâine. Pentruc\ [i mâine e o zi, cum spunea unpersonaj celebru, Scarlet O� Hara (Pearipile vântului). La urma urmei, azieste ziua de mâine pentru care ^]if\ceai probleme ieri. S\ nu ne umbrimexisten]a - [i a[a uneori prea scurt\ -cu nelini[ti gratuite, cu temeri nefon-date. Primul pas ar fi, pentru o treab\nerezolvat\ azi, con]inutul tonic alreplicii personajului amintit mai sus: [imâine e o zi...!

Opozi]ia [i-a pierdut r\bdarea dar [i onoarea

Despreoptimism

Z v o n u r i [ i r e f l e c ] i i c u l e s e [ i c o m e n t a t e d e v i c e p r i m a r, p r o f. Elena Craiciu

11{tiri pe care dorim s\ le auzim!august 2011

Un proverb românesc, spunec\ toamna se numar\ bobocii.Încep acest articol, custravechiul proverb, deoareceîn luna septembrie, a avut loc[i bilan]ul activit\]ilordesf\[urate de Poli]ia ora[uluiR\cari în primele 9 luni din2011, ocazie cu care a fostanalizat\ activitatea subunit\]ii.La [edin]\, au participat to]ilucr\torii iar rezultatele au fostanalizate de c\tre domnulcomisar [ef Zepisi Daniil,adjunctul Inspectorului [ef [icomisar [ef de Poli]ie SterescuEmil, [eful Poli]iei ora[uluiR\cari [i nu în ultimul rânddomnul doctor inginer,Carave]eanu Marius, primarulora[ului R\cari în calitate deedil [i coordonator alactivit\]ilor desf\[urate dePoli]ia Local\ a urbei.Activit\]ile desf\[urate au scosîn eviden]\ faptul c\ în perioa-da analizat\ a avut loc ocolaborare eficient\ a celordou\ structuri de men]inere aordinii publice în sensul c\Poli]ia local\ a participat la unprocent de 70% din ac]iuniledesf\[urate de Poli]ia ora[uluiR\cari.În acest sens au fostmen]ionate activit\]iles\pt\mânale desf\[urate înoborul R\cari dar [i ac]iunilemenite s\ descurajeze

persoanele ce încerc\ s\ sus-trag\ material lemnos dinp\durile de pe raza de compe-ten]\ cât [i cele de prevenire afurturilor de pe câmp [i de sur-prindere a persoanelor ce auastfel de îndeletniciri.Astfel, în perioada analizat\ aufost aplicate un num\r de 15sanc]iuni contraven]ionale laLegea 171/2010 privind sta-bilirea [i sanc]ionarea contra-ven]iilor silvice [i un num\r de37 sanc]iuni la Legea 61/1991rep. Privind convie]uireasocial\, fiind aplicate sanc]iuni[i pentru înc\lcarea altor actenormative de men]inere aordinii publice.Ac]iunile în domeniul silvic aufost desf\[urate în colaborarecu lucr\tori din cadrul I.J.JDâmbovi]a dar [i ai OS R\cari,ocazie cu care au fost efectu-ate mai multe perchezi]ii domi-ciliare [i s-a reu[it recuperarea

unei cantit\]i de 40 mcmaterial lemnos.Cu ocazia activit\]ilor demen]inere a ordinii publice aufost constatate un num\r de12 infrac]iuni ai c\ror autori aufost trimisi în judecat\.De altfel, lucr\torii Poli]ieiLocale R\cari [i cei din cadrulI.J.J Dâmbovi]a particip\ laactivit\]ile zilnice de men]inerea ordinii [i lini[tii publicedesf\surate pe raza localit\]ii,Cooperarea inter - institutional\[i crearea unui sistem demen]inere a ordinii [i lini[tiipublice în care s\ fíe angrenatetoate for]ele menite lacre[terea siguran]ei [i lini[tiicet\]eanului, dau rezultatedoar atunci când munca estecontinu\ [i sus]inut\ pe toatepalierele.

De curând s-a internat ^nCentrul nostru o nou\beneficiar\.Nu conteaz\ cum o cheam\ [ide unde vine, are o vârst\venerabil\ [i o minte cum nuavem mul]i dintre cei mai tinerica ea. ~ncercând s\ ocunoa[tem mai bine, amrugat-o s\ ne povesteasc\ceva din via]a dumneaei. {iascultând povestea unei vie]i,a unei cariere de fapt, am avutparte de o extraordinar\ lec]iede via]\, de demnitate [i bunsim]. Bine ar fi dac\ am inv\]ato]i c\te ceva din povesteaunei vie]i ^nchinat\ oamenilor,^nchinat\ binelui. Coinciden]asau nu, a lucrat ca [i noi ^n domeniul asisten]ei medico-sociale. Noi avem grij\ deoameni vârstnici c\rora^ncerc\m s\ le ^ndulcim ultimaparte a vie]ii, dumneaei a ingri-jit oameni la ^nceput dedrum - copii. Indiferent cevârsta ar avea cei de careavem grija, datoria noastr\este s\-i ocrotim nu numai cumâinile ci [i cu sufletul. A lucra ^ntr-o unitate ca anoastr\ necesit\ s\ ai multecalit\]i. ~n primul rând trebuies\ fii bun [i r\bd\tor, s\ fii cin-stit, s\ fii maleabil - s\ [tii s\te adaptezi fiecarei firi cu carelucrezi, s\ dai dovad\ de mult\diploma]ie ^n rela]iile cu cei dinjur. Trebuie s\ d\m dovad\ decaracter, s\ avem "coloana ver-tebral\" cum se spune.Lucrul cu omul este cel maigreu, e adev\rat, dar odat\ cene-am angajat ^ntr-un aseme-nea domeniu este necesar s\facem fa]\ cerin]elor. Toat\activitatea noastr\ este ^n folo-sul celor pe care-i ^ngrijim [icomportamentul nostru ar tre-bui s\ fie unul pe m\suraa[tept\rilor. S\ fim buni [i^n]eleg\tori, s\ avem r\bdarecu cei din jurul nostru - benefi-ciari sau colegi, s\ fim one[ti,s\ folosim un vocabular civilizat[i un ton care s\ dovedeasc\bun sim] [i educa]ie.Beneficiarii trebuie s\ vad\ ^nnoi un sprijin. Indiferent deproblemele cu care ne con-frunt\m ^n via]a personal\, lalocul de munc\ trebuie s\uit\m de ele, s\ ne concen-tr\m aten]ia doar c\tre cei ceau nevoie de noi.

Cu vorba bun\ [i r\bdare, cucalm, trebuie s\ ne purt\mchiar [i noi ^ntre noi - salaria]ii,pentru c\ tensiunile create ser\sfrâng tot asupra celor dinjurul nostru [i ei au nevoie delini[te [i armonie.S\ nu uit\m scopul principalpentru care suntem angaja]iiacestui Centru - s\ le oferimbeneficiarilor no[tri o via]\lini[tit\, s\-i ^ngrijim [i s\ lealin\m suferin]ele trupului [isufletului.~n mare parte reu[im s\ nedescurc\m dar, ca-n oricedomeniu, exist\ loc pentrumai bine. Sper s\ facem fa]\, pentru c\la doi ani de la deschidereaCentrului n-am mai avea scuzes\ spunem c\ nu [tim ce sea[teapt\ de la noi. ~mi dorescs\ lucr\m ^mpreun\ ^nc\ mul]iani de acum ^nainte, s\muncim ^n lini[te [i bun\^n]elegere (cei care m\ cunoscsper s\ mai citeasc\ [i "printrerânduri"). Da, luna aceasta^mplinim doi ani de ladeschidere. Suntem la ^nceputde drum dar avem mândria s\spunem c\ suntem o unitatecu renume ^n jude]. Spun astato]i cei ce ne viziteaz\ [i aces-te aprecieri nu fac decât s\ nebucure [i s\ ne ambi]ioneze.Acum, la ceas aniversar pentrunoi, mul]umim ^nc\ odat\ d-luiPrimar pentru c\ ne-a dat o[ans\. {ANSA unui loc demunc\ ^n primul rând ^ntr-operioad\ ^n care g\se[ti greude lucru [i [ansa de a lucra^ntr-un domeniu care necesit\ mult\ munc\ dar care ofer\ [isatisfac]ii pe m\sur\. Rug\mintea mea c\tre to]icolegii din Centru este ca princomportamentul nostru s\ nu-ldezam\gim pe OMUL care ne-a ^ntins o mân\ de ajutor atun-ci când aveam nevoie maimult, s\ nu-i ^n[el\ma[tept\rile [i ^ncrederea pecare ne-a acordat-o, s\^ncerc\m s\-l facem mândruc\ locurile acestea de munc\sunt ale noastre [i nu ale alto-ra. A[adar, LA MUL}I, MUL}IANI CENTRUL DE ASISTEN}|MEDICO-SOCIAL| R|CARI !

UN EXEMPLU DE DEMNITATE,

O LEC}IE DE VIA}|

{ef Centru,Cristina Maria Mitrescucams@primariaracari.ro

Cet\]enii care au actele de identitateexpirate sunt invita]i s\ se prezinte lasediul B.E.P.C.E.P R\cari, pentru a fi

pu[i în legalitate. În caz contrar vor fisanc]iona]i conform OUG. 97/2005, dec\tre organele competente.

Sedin]a de bilan] a Poli]iei ora[ului R\cari

Inspector Ciobanu Ginu

12 Actualitatea ^n imagini august 2011

~n perioada ultimului weekend al luniiseptembrie a.c, s-a desf\[urat Târgul Anual alora[ului R\cari, care a reunit agen]i eco-nomici, produc\tori agricoli, firme de agre-ment, me[te[ugari, meseria[i, etc. Suprafa]autil\ a fost amenajat\ de c\tre Prim\riaora[ului R\cari, având ca loca]ie, islazul dinlocalitate, situat pe strada Republicii, la

num\rul 114, la marginea ora[ului. S-au f\cutlucr\ri de parcelare, amenajare a aleilor,loca]ii standuri, iluminat. La manifestarea carea adunat reprezentan]i ai agen]ilor economicidin multe zone ale ]\rii, din Transilvania chiar,s-a bucurat de aprecierea vizitatorilor localnici[i nu numai. Pe o vreme de toamn\ târzie, lainaugurarea târgului au participat personalit\]i

jude]ene: prefectul Iancu Caracot\, europarla-mentar Oana Antonescu, vicepre[edinteleMarin Antonescu, deputatul Gheorghe Albu,Mosor Elena, inspector [colar general adjunctal ISJ Dâmbovi]a, consilieri locali, al]i invita]i.

~n deschidere, un sobor de preo]i a]inut o slujb\ de binecuvântare a acestuieveniment, la care au asistat vizitatorii târgu-lui. Au luat cuvântul, primarul ora[ului R\cari,Marius Carave]eanu, care a vorbit despretradi]ia organiz\rii de astfel de evenimente,despre participarea la o astfel de manifestarecare marcheaz\ un ^nceput [i ^n acest dome-niu al activit\]ii ^n comunitate. Au urmat lacuvânt: prefectul jude]ului, deputatulGheorghe Albu, vicepre[edintele MarinAntonescu. Participan]ii la eveniment au pornitapoi s\ viziteze standurile [i s\ fac\aprovizionarea de toamn\.

~ntr-o ambian]\ s\rb\toreasc\, la careau contribuit muzica, miresmele gr\tarelor [idiversitatea standurilor, vizitatorii au plecatpl\cut impresiona]i de acest eveniment. A fosto reu[it\ pentru to]i, atât pentru edili cât [ipentru vizitatori.

Primul targ anual al orasului Racari - 24-25 septembrie 2011

13Interviuaugust 2011

Suntem din Fundata, judBra[ov. Avem produse

tradi]ionale. Cre[tem animale[i ca s\ putem exista, comer-cializ\m produse tradi]ionale.La noi nu cre[te nimic în zon\[i cre[tem animale. - A]i mai fost în R\cari? - Am fost invita]i de c\treprim\ria dumneavoastr\ când^nc\ eram la Târgul de laP\stârnacu. Organizarea estefoarte bun\. - Ce sortimente ave]i? Brânz\ de burduf, telemea, ca[afumat, ca[caval, pastram\.Fiind prima edi]ie, nu se vindea[a bine, dar [i în alte p\r]ieste la fel. Pia]a este foartegreoaie anul acesta. Omul numai dispune de atâ]ia bani. - Cam într-o lun\ la câte târ-guri participa]i? - ~n general, începem toamna[i pân\ la Cr\ciun, cine [tie,unu-dou\ târguri pe lun\.

***Sunt din Sovata, dinTârgu-Mure[ [i comercializezcozonac unguresc, Kurto[.Mergem prin toate târgurilecare se organizeaz\. - Cum vi se pare târgul, organi-zarea? - Totul este foarte frumos, vomveni [i data viitoare cu maredrag. Avem ap\, toalete.Vânzarea a fost mai slab\ fa]\de alte târguri, dar sper s\ fiemai mult\ lume ast\zi. - În zona dumneavoastr\ seorganizeaz\ tot felul de fes-tivit\]i de genul acesta,merge]i [i acolo? - Da, la Brasov, la Sibiu, etc. - V\ place târgul, nu? - Da, dar sunt pu]ini oameni,m\ gândesc c\ este [i primaedi]ie de acest gen din R\cari.Poate data viitoare va fi multmai bine.

***Tudor Marin, m\ numesc.Sunt n\scut în 19 mai 1925. -- La mul]i ani. - V\ mul]umesc. - Dumneavoastr\ me[te[ugi]ic\ciuli. - Eu fac toate opera]iunile, dela achizi]ionarea materialului,pân\ la lucrul c\ciulilor. Acums-a cam demodat meseria, numai cump\r\ lumea c\ciuli.- Dumneavoastr\ la vârsta de15 ani v-a]i dus prima dat\ la

bâlci. - Da.- În R\cari au mai fost târguridin astea? - Oboare s\pt\mânale, dar târ-guri nu au mai existat pân\acum. Este prima dat\ când lanoi în Racari a ap\rut a[a ceva[i este foarte bine pentru toat\lumea. - Cum vi se pare organizarea,ce mai trebuie? - Nu mai trebuie nimic. Amv\zut toalete, ap\ curent\, detoate. Am v\zut la Corn\]eluc\ nu era nimic. Prim\ria s-agândit la toate, este o treab\de mare însemn\tate. - Frumoase bl\ni]ele, foartefrumoase. - Da, am f\cut modelul \stanou de c\ciula cu margine, c\se poart\. - Cu s\n\tatea cum sta]i? - Nu prea bine, m-am coco[at.Dac\ vreau s\ m\ ridic, nu maiîmi dau voie picioarele, amîmb\trânit. Dac\ merg a[acoco[at, m\ doare r\u. - S\ ai vânzare bun\, neaTudorache, s\n\tate mult\.

***Costache Marian dinRâmnicu S\rat – Buz\u. Amvenit cu ceap\, [i legume. Nuprea suntem mul]umi]i de vân-zare, c\ este prima edi]ie. - Cum vi se pare organizarea? Totul este foarte bine, o s\

revin [i la anul, poate v\ fi maimult\ lume. Arpagicul \sta ]inepân\ de pa[te. - V\ mul]umesc mult [i vân-zare spornic\.

***Fofig P\storel, R\cari

Sunt agricultor [i m\ ocup culegumele [i cre[terea lor.Mul]umim domnului primarpentru tot ceea ce a f\cutpentru ora[. Organizarea târgu-lui asta este foarte bun\, c\avem unde s\ ne expunemmarfa.- Vânzarea a fost foarte bun\,deocamdat\. Primarul ne-a

ajutat foarte mult. - Cum ]i se pare organizarea?- Foarte bine pus\ la punct,totul, fa]\ de alte târguri. - Ce propuneri ai? - P\i standurile ar fi trebuit s\fie mai în fa]\. - Succes la vânzare [i mult\s\n\tate. {i dumneavoastr\.

***- Ia zi tanti, cum te nume[ti?Ciochin\ Maria, am 80 deani, sunt n\scut\ în luna mai,pe 21. - V\ place la târg? - Da cum s\ nu?

- Matale dac\ ai 80 de ani,mai [tii dac\ s-a organizat untârg a[a mare la R\cari!?Nu, la R\cari nu. Erau laB\leni, la Br\iloiu, Brezoaia. - Cum ]i se pare ideea asta cutârgul? - S\ mai fac\, bre. Am mâncatmici, am g\sit arpagic, ceap\[i de toate. De când m\ [tiumi-a pl\cut s\ m\ distrez.

***M\ numesc Anason Ana [iam 84 de ani. - Cum vi s-a p\rut târgul?- Frumos, foarte frumos.Primarul e de-al meu, s\ îi deaDumnezeu s\n\tate, s\ aibagrija de noi c\ suntem b\trâni.

Târgul anual de toamn\

14 Restitu]io august 2011

1994

1996

1997

1995

1998

1990

Aniversare (1969-2009)

Deschidem iar\[i cartea vie]ii

~nl\tur\m efectul ce]ii,Mai [tergem praful de

pe file{i ne-amintim de-acele zile...A fost demult?

Parc-a fost ieri...N-aveam prea multe

prim\veri,Emo]iile-ndep\rtate

Ne-apropie, au fost curate...Iar timpul zboar\, via]a

toarceNimic trecut nu se ^ntoarceDar cele mai frumoase zileNe-au r\mas ^n amintireEra liceul cu prestan]\

Cu studii multe [i sudoare,Cu [treng\rii [i pozne rare.

Noi a[tept\m voio[ivacan]a...

Doar patru ani [i absolven]iMul]i am devenit studen]i

Ec. Dinu Floarea (absolvent\ 1969),

vol. “~nseil\ri”

15august 2011 Te ^ntrebi, ziarul r\spunde

Audien]e ^n comunitate

~n cursul lunii septembrie, la Sala de fes-tivit\]i a ora[ului R\cari, a avut loc, ^nprezen]a a peste 200 de cet\]eni, ^ntâlnireaprefectului Iancu Caracot\, ^nso]it de oechip\ mixt\ de directori de institu]ii decon-centrate, de la nivelul jude]ului Dâmbovi]a.Aceast\ ^ntâlnire face parte dintr-un programde audien]e publice ini]iat de prefectuljude]ului Dâmbovi]a, ^n cadrul c\rora, [efii deinstitu]ii publice deconcentrate, s-au deplasat^n localit\]i pentru a r\spunde direct la^ntreb\rile cet\]enilor. Reprezentantul

Guvernului ^n teritoriu, a dat dispozi]ie s\ seformeze echipe mixte - Poli]ie, Casa dePensii, Agen]ia de Presta]ii Sociale, Agen]iapentru Ocuparea For]ei de Munc\, Direc]iaSanitar-Veterinar\, Direc]ia de S\n\tatePublic\, Inspectoratul {colar Jude]ean,Direc]ia Agricol\ [i OCPI. La aceast\ ^ntâlnire au participat [i consilierilocali, cadre didactice. Participan]ii la ^ntâlnire au adresat ^ntreb\ridiverse, privind legisla]ia pensiilor, ob]inereaautoriza]iilor sanitare de func]ionare, ^ntreb\ri

legate de subven]iile pentru agricultur\,aspecte ale vie]ii ^n comunitate, realiz\ri [iproiecte de viitor.

Primarul ora[ului R\cari a deschisdialogul cu cet\]enii, invitându-i s\ participecu ^ntreb\rile care-i fr\mânt\, privind uneleprobleme, unele nel\muriri ^n domeniul legis-la]iei. Directorul liceului “Ion Ghica” R\cari asolicitat l\muriri ^n ceea ce prive[te ob]inereaunor documente legate de autoriza]ia sani-tar\. Consilierul Petre Marin s-a referit larealiz\rile primarului din localitate, avândcuvinte bune pentru proiectul de ap\ [icanalizare, pe fonduri europene, foarteimportant pentru o via]\ civilizat\ ^n comuni-tate. Ilie {tefan, consilier local, a solicitatl\muriri ^n ceea ce prive[te Legea fonduluifunciar. Numero[i cet\]eni au pus ^ntreb\rireprezentantului Casei de Pensii, fiind per-soana cea mai solicitat\ ^n cadrul acestei^ntâlniri. Achim Ion, fermier din ora[ul R\cari,a cerut sprijinul autorit\]ilor pentruurgentarea efectu\rii unor pl\]i restante dec\tre A.P.I.A. La sfâr[itul ^ntâlnirii, primarulora[ului R\cari a mul]umit reprezentan]ilorinstitu]iilor men]ionate, prefectului IancuCaracot\, pentru receptivitatea [i soliciti-tudinea cu care au r\spuns ^ntreb\rilorcet\]enilor. A fost o ^ntâlnire util\, un prilejpentru noi to]i de a cunoa[te direct, p\rerileavizate ale directorilor de institu]ii deconcen-trate jude]ene.

Aspecte de la ^ntâlnirea prezentat\.

Actualitatea ^n imagini16 august 2011

Se lucreaz\ la realizarea re]elei de ap\ pota-bil\ ^n localit\]ile ora[ului R\cari: St\ne[ti,B\l\ne[ti, S\bie[ti [i Colacu. De asemeneavor fi efectuate astfel de lucr\ri [i ^n locali-

tatea Ghimpa]i.

A fost emis ordinul de ^ncepere a lucr\rilor pentruamenajare spa]ii verzi, ^n ora[ul R\cari, ^ntr-un

num\r de 6 loca]ii, ^n localit\]ile R\cari,Ghergani, Mavrodin, pe o suprafa]\ de aproxima-

tiv 1 ha. Proiectul este finan]at prin MM,Administra]ia fondului pentru mediu.

Au ^nceput lucr\rile de amenajare a nouluicimitir ^n localitatea Colacu, pe o suprafa]\de aproximativ 4000 mp, fiind executate

lucr\ri de delimitare, urmând a fi executatelucr\rile de ^mprejmuire [i sistematizare.

~n cursul lunii octombrie 2011,au demarat lucr\rile de asfaltare

a drumurilor de exploatare peraza ora[ului R\cari.

Proiect pe fonduri europene,aceast\ realizare a fost preg\tit\cu luni ^n urma prin parcurgereatuturor etapelor cerute de legis-

la]ia ^n domeniu. Vesteaasfalt\rii drumurilor dintre solele

agricultorilor a fost primit\ cumult\ bucurie de c\tre ace[tiapentru c\ se u[ureaz\ accesul

^n câmp pentru executarealucr\rilor agricole [i transportuluirecoltelor. Aceste drumuri asfal-

tate servesc [i pentrudeplasarea ^ntre localit\]i ^n

condi]ii civilizate.

Proiectul privind “Reabilitarea, modernizarea, extinderea [i echiparea infrastructurii educa]ionale la {coala Ghergani”, se afl\ ^n faza avansat\ de realizare.

august 2011 Actualitatea ^n imagini 17

Noua cl\dire a Liceului Teoretic “Ion Ghica” dinR\cari a fost finalizat\. Autoritatea local\ atrecut la amenajarile exterioare, nivelareaterenului, ^mbun\t\]irea stratului fertil,

plantarea de flori, arbu[ti ornamentali. Amintimaici participarea elevilor, profesorilor, a altoriubitori de natur\, la proiectul “O floare pentruliceul t\u!”, desfa[urat ^n data 29.10.2011.

~n scurt timp, dup\ ce interioarele vor fi mobi-late corespunz\tor, vom participa la inaugu-rarea mult a[teptat\ a acestui l\ca[ de^nv\]\mânt, la care va invit\m pe to]i.

18 august 2011R\spunsurile noastre, la ^ntreb\rile cititorului

Afl\m de la Serviciul de Asisten]\ social\

Amplasat\ în centrulistoric [i geografical Bucure[tilor, oconstruc]ie atrageprivirile prin stilularhitectonicdeosebit, fa]\ deconstruc]iiletradi]ionale, maivechi sau mai noi,de pe teritoriul ]\riinoastre.Este vorba de PalatulParlamentuluiRomâniei, un edificiucolosal, ridicat în “epocade aur”, a dictaturii

comuniste [i n\scut în mintea unui om, pentru caredimensiunile aveau o alt\ relevan]\ decât o au pen-tru noi, oamenii obi[nui]i.

Cl\direa poate fi v\zut\ din orice punct alBucure[tiului, fiind privit\ – dup\ decembrie ’89 – cao cl\dire hidoas\, în jurul ei începând s\ graviteze ideicare mai de care mai originale. Unii dintre ei, din preamult\ exaltare revolu]ionar\, au vrut s-o darâme, prindinamitare, fire[te, pentru c\ simboliza trecutul, al]iiau fost de p\rere c\ ne lipsea un mare muzeu alcomunismului [i exista o cl\dire în plus. Au fost [i ideiexcentrice, care o vedeau ca pe un cazino, cu rulete [ialte jocuri de noroc. N-a fost s\ fie a[a.

Constructorii [i-au reluat lucrarea, edificiul[i-a schimbat [i el destina]ia [i pe m\sura finaliz\riilucr\rilor, a devenit “Casa Republicii”, apoi “PalatulParlamentului” – simbol al democra]iei, care va g\zduicamera deputa]ilor [i senatul României.

În anul 1994, s-a înfiin]at CentrulInterna]ional de Conferin]e, în care s-au desf\[uratlucr\rile forumului Crans Montana. Proiectat [i con-struit cu trud\ [i sacrificii de speciali[tii români [i de o^ntreag\ industrie româneasc\, ansamblul arhitecturalactual face ast\zi posibil\ admirarea concret\ a uneiimagini, pân\ mai ieri fabuloas\, fantezist\, intangi-bil\. Vizitându-l, te po]i convinge c\ nu e nici pedeparte vorba, în saloanele [i galeriile lui, de aur [inestemate, ca în mormintele faraonilor, ci de piatr\,marmur\ [i lemn, din mun]ii [i p\durile României.

Imensa cl\dire cunoscut\ înainte de revolu]iesub numele de “Casa Republicii”, sau “Casa poporu-lui”, are 12 nivele la suprafa]\ [i alte 8 nivele sub-terane. Conform c\r]ii de recorduri Guiness Book,cl\direa este socotit\ a doua cea mai mare cl\direadministrativ\ pentru uz civil, ca suprafa]\, din lume,cea mai scump\ cl\dire administrativ\ din lume,intrând de 3 ori în cartea recordurilor. Cl\direa se afl\pe locul care ast\zi se nume[te Dealul Arsenalului,încadrat de strada Izvor la vest [i nord-vest, blvdNa]iunile Unite spre nord, blvd Libert\]ii la Est [i Calea13 septembrie la sud. Se afl\ la 10 minute distan]\de Pia]a Unirii [i 20 de minute de Gara de Nord (cu auto-buzul 123).Construirea acestei cl\diri a început în 1983 [i are osuprafa]\ desf\[urat\ de 330.000 mp, rivalizând cucl\direa Pentagonului din SUA. Cu cei 200.550milioane mc ca volum, se afl\ pe locul 3 în lume,dup\ cl\direa de asamblare a rachetelor spa]iale de laCape Canaveral din SUA, Florida [i dup\ piramidaQuetzalcoatl din Mexic. Pentru compara]ie se poatemen]iona c\ aceast\ cl\dire dep\[e[te volumulpiramidei lui Keops din Egipt [i de aceea, multe sursede informa]ie au caracterizat-o ca pe o construc]ie“faraonic\”. Început în timpul regimului comunist, a[anumitul “Proiect Bucuresti” a fost un proiect ambi]iosal cuplului Ceau[escu, început în anul 1978, ca oreplic\ a ora[ului Phenian, capitala Coreei de Nord.Un proiect de sistematizare a existat înc\ din anul1930 în timpul lui Carol al II-lea – pentru zona Unirii –Dealul Arsenalului.

CasaCasaRepubliciiRepublicii

Traian GrigorescuTehnician Silvic,Consilier local

Ajutorul pentru încalzirea locuin]eise acord\ pe baz\ de cerere [ideclara]ie pe propria r\spundereprivind componen]a familiei [iveniturile acesteia, formularul decerere [i declara]ie pe propria r\spun-dere urmând a se completa potrivitmodelului stabilit prin normelemetodologice de aplicare a OUG70/2011. La completarea cererii, titu-larul are obliga]ia de a men]ionacorect componen]a familiei, veniturilemembrilor acesteia, precum [ibunurile mobile [i imobile de]inute.

Titularul ajutorului pentru^nc\lzirea locuin]ei este - reprezentan-tul familiei sau, dup\ caz, persoanasingur\ care îndepline[te condi]iilelegale de acordare a ajutorului, caresolicit\ acordarea acestuia [i carepoate fi, dup\ caz: proprietarullocuin]ei, persoana care a înstr\inatlocuin]a în baza unui contract cuclauze de între]inere, titularul con-tractului de închiriere al acesteia orialt membru de familie major [i legalîmputernicit de proprietarul locuin]eisau de titularul contractului deînchiriere ori, dup\ caz, reprezentan-tul legal al persoanei singure care nua împlinit vârsta de 18 ani;

La stabilirea venitului netmediu lunar pe membru de familie,dup\ caz, al persoanei singure, se iauîn considerare toate veniturile pe caremembrii acesteia le realizeaz\, inclu-siv cele care provin din drepturi deasigur\ri sociale de stat, asigur\ri de[omaj, obliga]ii legale de între]inere,indemniza]ii, aloca]ii [i ajutoare cucaracter permanent [i alte crean]elegale, cu excep]ia ajutorului socialprev\zut de Legea nr. 416/2001, cumodific\rile [i complet\rile ulterioare,a burselor de studiu [i a burselorsociale, precum [i a sprijinului finan-ciar prev\zut de Hot\rârea Guvernuluinr. 1.488/2004 privind aprobarea cri-teriilor [i a cuantumului sprijinuluifinanciar ce se acord\ elevilor încadrul Programului na]ional de pro-tec]ie social\ "Bani de liceu", cumodific\rile [i complet\rile ulterioare.

În cazul în care familia sau per-soana singur\ are în proprietate,închiriere, concesiune, comodat saualt\ form\ de de]inere cel pu]in unuldintre bunurile cuprinse în listabunurilor ce conduc la excludereaacord\rii ajutorului pentru înc\lzirealocuin]ei, aceasta nu beneficiaz\ deajutor pentru înc\lzirea locuin]ei. ACTE NECESARE ÎNTOCMIRE DOSARAJUTOR ÎNCALZIREA LOCUIN}EI(GAZE {I LEMNE)Copie factur\ gaze naturale; (doarpentru ajutorul de gaze)Copie B.I./C.I. a membrilor familiei;Copie certificat na[tere copii:Copie certificat de c\s\torie;Copie sentin]\ de divor];Copie hot\râre încredin]are minori;Cupon pensie de între]inere;Adeverin]\ de venit;Cupon pensie;Cupon ajutor [omaj;Cupon aloca]ie de stat;Cupon indemniza]ie cre[tere [i îngri-jire copil pân\ la 2 ani;Adeverin]\ de venit de la administra]iafinanciar\ (pentru to]i membrii

majori);Adeverin]\ de venit de la biroul agricolCertificat de atestare fiscal\ privindbunurile mobile [i imobile (de laServiciul Impozite [i Taxe Locale);Copie act de proprietate;Copie contract chirie;Adeverin]\ de salariu în original;

Consumatorii vulnerabili, care uti-lizeaz\ pentru înc\lzirea locuin]ei gazenaturale beneficiaz\ de ajutor lunarpentru înc\lzirea locuin]ei pe perioadasezonului rece, denumit în continuareajutor pentru gaze naturale, dup\ cumurmeaz\:A) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ pân\ la 155 lei lise acord\ o sum\ de 262 lei;B) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 155,1 lei [i210 lei li se acord\ o sum\ de 162 lei;C) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 210,1 lei [i260 lei li se acord\ o sum\ de 137 lei;D) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 260,1 lei [i310 lei li se acord\ o sum\ de 112 lei;E) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 310,1 lei [i355 lei li se acord\ o sum\ de 87 lei;F) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 355,1 lei [i425 lei li se acord\ o sum\ de 62 lei;G) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 425,1 lei [i480 lei li se acord\ lunar o sum\ de 44 lei;H) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 480,1 lei [i540 lei li se acord\ lunar o sum\ de 31 lei;I) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 540,1 lei [i615 lei li se acord\ lunar o sum\ de19 lei; Familiile [i persoanele singure cuvenituri reduse, care utilizeaz\ pentruînc\lzirea locuin]ei lemne, c\rbuni,combustibili petrolieri, beneficiaz\ deajutor lunar pentru înc\lzirea locuin]eipe perioada sezonului rece, denumitîn continuare ajutor pentru com-bustibili solizi sau petrolieri, dup\ cumurmeaz\:A) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ pân\ la 155 lei lise acord\ lunar o sum\ de 54 lei;B) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 155,1 lei [i210 lei li se acord\ lunar o sum\ de 48 lei;

C) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 210,1 lei [i260 lei li se acord\ lunar o sum\ de 44 lei;D) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 260,1 lei [i310 lei li se acord\ lunar o sum\ de39 lei;E) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 310,1 lei [i355 lei li se acord\ o sum\ de 34 lei;F) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 355,1 lei [i425 lei li se acord\ o sum\ de 30 lei;G) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 425,1 lei [i480 lei li se acord\ lunar o sum\ de 26 lei;H) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 480,1 lei [i540 lei li se acorda lunar o sum\ de 20 lei;I) familiilor [i persoanelor singure alc\ror venit net mediu lunar pe mem-bru de familie, respectiv al persoaneisingure se situeaz\ între 540,1 lei [i615 lei li se acord\ lunar o sum\ de 16 lei;(2) Pentru familiile [i persoanele sin-gure prev\zute la alin. (1) lit. a),beneficiare ale ajutorului social stabilitpotrivit prevederilor Legii nr.416/2001, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare, ajutorul pentrucombustibili solizi sau petrolieri estede 58 lei;

Conform actului normativ, româniicare au cas\ de vacan]\, piscin\,saun\, [alupe, b\rci cu motor, iahturi,tractor, pres\ de ulei sau moar\ decereale, autoutilitare, autocamioanede orice fel sau remorci, autobuze [imicrobuze nu primesc ajutoare laînc\lzire în acest sezon rece.

De asemenea, nici cei care de]inmotociclete, motorete, scutere [ima[ini cu o vechime mai mic\ dezece ani, "cu excep]ia celor adaptatepentru persoanele cu handicap saudestinate transportului acestora saupersoanelor dependente precum [ipentru uzul persoanelor aflate în zonegreu accesibile" nu vor primi ajutor dela Guvern. Nu vor primi ajutor nici ceicare au un teren mai mare de 1.000de metri p\tra]i la ora[ [i 2.000 demetri p\tra]i la sat, chiar dac\ estevorba de terenul pe care se afl\locuin]a.

Nici de]in\torii de terenuri arabile,forestiere, de fâne]e, vii, livezi, gr\dinide legume [i flori cu suprafe]e marinu se calific\ pentru a primi ajutor deînc\lzire. Exclu[i de la ajutoarele deînc\lzire sunt [i cei care au depozitebancare mai mari de 3.000 de lei saumai mult de trei vaci, cinci porci, 20de oi sau capre sau 15 familii dealbine;

Acordarea ajutorului pentru ^nc\lzirea locuin]ei

{ef ServiciuPsih. Ion Tudor

19august 2011

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL|

Aratul este lucrarea principal\ depreg\tire a solului ce se aplic\ înaintede sem\nat sau plantat la orice cultur\[i care se execut\ cu plugul. Prin aratse ^n]elege lucrarea de t\iere,desprindere, comprimare, întoarcere,deplasare lateral\, m\run]ire, ameste-care [i afânare a unei fâ[ii de soi de lasuprafa]a numit\ brazd\. Dup\ efectu-area ar\turii, solul r\mâne mai afânat,deoarece între microorganisme [imacroagregatele ce s-au desprins înurma opera]iei de toarcere [i m\run]irea brazdei r\mân spa]ii mai mari [i mainumeroase. Prin ar\tur\ volumul soluluise m\re[te cu aproximativ 20-30%.Ar\tura se execut\ cu plugul. În general

plugurile sunt construite s\ r\stoarnebrazda spre dreapta. Dup\ felul cum sebr\zdeaz\ tarlaua pentru a fi arat\ sedeosebesc mai multe moduri de exe-cutare a ar\turii [i anume:- ar\turi în l\turi sau ar\tura în afar\, lamargini sau în dou\ p\r]i. Pentru exe-cutarea acestui mod se porne[te de lamarginea din dreapta a parcelei. Plugulr\stoarn\ brazda spre dreapta peterenul nelucrat, din care cauz\ aici seformeaz\ o coam\, iar la cap\t tractorulexecut\ un mers în gol [i începe cursa adoua pe cealalt\ margine a parceleiunde arunc\ brazda tot pe dreapta [iformeaz\ o nou\ coam\ pe terenulnelucrat.- Ar\tura la corman\ sau ar\tura lamijloc, în\untru sau adunat\. La exe-cutarea lucr\rii dup\ aceast\ metod\tractorul intr\ [i execut\ prima brazd\ lamijlocul parcelei în a[a fel încât brazdaa doua rezultat\ s\ cad\ peste primabrazd\.- Alternarea ar\turii la cormana cuar\tura la margini constituie o metod\de lucru care impune împ\r]irea terenu-lui în mai multe fâ[ii egale.- Aratura într-o singur\ parte const\ înaceea c\ plugul p\streaz\ brazdelenumai pe o singur\ parte a parcelei,realizând o ar\tur\ uniform\, f\ra[an]uri [i coame.

În vederea realiz\rii unei ar\turi de

bun\ calitate este necesar s\ serespecte anumite reguli cu caractergeneral:- ar\tura s\ se execute când solul estereav\n- ar\tura s\ se fac\ în general cu grapestelate sau grape cu col]i- adâncimea ar\turii s\ fie diferit\ de laun an la altul- de fiecare dat\ s\ se schimbe sensular\turii, precum [i metoda folosit\.- înainte de a fi arate se lucreaz\ cugrape cu discuri toate terenurile puternicîmburuienate, miri[tile înalte,porumbi[tile, terenurile pe care s-a cul-tivat floarea soarelui.- terenurile în pant\ trebuie arate de-a

lungul curbelor de nivel- plugul s\ fie reglat [i piesele active s\fie bine ascu]iteClasificarea ar\turilor cea mai folosit\este dup\ adâncimea la care se exe-cut\- dezmiri[tirea - la 10-12 cm- ar\tura superficial\ - la 13-17 cm- ar\tura normal\ - la 18-20 cm- ar\tura adânc\ - la 21-25 cm- ar\tura foarte adânc\ - la 26-30 cm- ar\tura de desfundare - la 50-80 cmÎn func]ie de anotimpul în care se exe-cut\, ar\turile sunt de var\, de toamn\de prim\var\.

Ing. Topora[ Vasile

Actele de stare civila alecetatenilor romaniîntocmite în strainatate, laautoritatile locale compe-tente, se TRANSCRIU,obligatoriu, în registrele destare civila romane, în ter-men de 6 luni de laîntoarcerea în tara sau dela primirea din strainatate acertificatului ori extrasuluide stare civila.Transcrierea certificatelorori extraselor de stare civilaprocurate din strainatate,pentru cetatenii romani, seface cu aprobareaInspectoratului Nationalpentru EvidentaPersoanelor, scop în care,prin verificari, se stabilestedaca titularul certificatuluiori extrasului de nastere,casatorie sau deces estecetatean roman si nu maiexista un alt act transcrissau reconstituit.Cererea de transcriere seadreseaza primariei locali-tatii pe raza careia are

domiciliul titularul docu-mentului (în cazul certifi-catelor de deces, cererease adreseaza primariei peraza careia are domiciliulsolicitantul), însotita de: A) - certificatul originalsupralegalizat; B) - fotocopie legalizata acertificatului; C) - traducerea legalizata înlimba romana a certificatu-lui. În cazul persoanelor cudomiciliul în strainatatecare împuternicesc un altcetatean roman sa lereprezinte interesele, învederea transcrierii certifi-catelor ori extraselor destare civila emise de autori-tatile straine, cererea se vadepune la primaria ultimu-lui domiciliu avut în tara desolicitant, iar în cazul încare acesta nu a avut vreo-data domiciliul în tara, laPrimaria Sectorului 1 alMunicipiului Bucuresti.

ART. 46

În actele de na[tere [i atuncicând este cazul, în cele dec\s\torie sau de deces se înscriumen]iuni cu privire la modific\rileintervenite în starea civil\ a per-soanei, în urm\toarele cazuri:

A) stabilirea filia]iei prinrecunoa[tere sau hot\rârejudec\toreasc\ definitiv\ [i irevo-cabil\ [i încuviin]area purt\riinumelui;

B) contestarea recunoa[teriisau t\g\duirea paternit\]ii;

C) c\s\torie, desfacerea,încetarea sau anularea c\s\toriei;

D) adop]ie, desfacerea,încetarea sau anularea adop]iei;

E) pierderea sau dobândireacet\]eniei române;

F) schimbarea numelui;G) deces;H) rectificare, completare sau

anulare a actelor de stare civil\ori a men]iunilor înscrise pe ele;

I) schimbarea sexului, dup\r\mânerea definitiv\ [i irevocabil\a hot\rârii judec\tore[ti.ART. 47

Modific\rile intervenite înstatutul civil al cet\]enilor româniafla]i în str\in\tate se înscriu deofi]erul de stare civil\ prinmen]iune pe marginea actelor destare civil\, cu aprobareaInspectoratului Na]ional pentruEviden]a Persoanelor.ART. 48

Pe m\sura asigur\rii infra-

structurii informatice necesare,comunic\rile privind faptele destare civil\, precum [i cele referi-toare la înscrierea men]iunilor înactele de stare civil\ se realizeaz\[i în sistem informatic.ART. 49

Înscrierea men]iunii de sta-bilire a filia]iei pe actul dena[tere [i dup\ caz, de c\s\torie[i de deces se face din oficiu saula cererea celui interesat, pe bazaactului de recunoa[tere întocmitpotrivit legii sau a hot\râriijudec\tore[ti definitive [i irevoca-bile. În situa]ia în care, ulterior,prin hot\râre definitiv\ [i irevoca-bil\ s-a încuviin]at purtareanumelui de familie al p\rinteluifa]a de care s-a stabilit filia]ia,men]iunea se înscrie [i pe actelede na[tere ale copiilor minori, iarîn cazul copiilor majori, numai lacererea acestora.ART. 50

Anularea sau desfacereaadop]iei, dispus\ prin hot\rârejudec\toreasc\ definitiv\ [i irevo-cabil\, se înscrie, prin men]iune,pe actul de na[tere ini]ial [i dup\caz, pe cel întocmit în urmaadop]iei, pe actul de c\s\torie [ipe actele de na[tere ale copiilorminori ai celui adoptat, iar încazul copiilor majori, numai lacererea acestora. Men]iunea seînscrie, din oficiu sau la cerereapersoanei interesate, pe bazahot\rârii judec\tore[ti definitive [i

irevocabile.ART. 51Încetarea c\s\toriei prin dece-

sul sau prin declarareajudec\toreasc\ a mor]ii unuiadintre so]i, anularea sau desfac-erea c\s\toriei se înscriu prinmen]iune pe actul de c\s\torie [ipe cele de na[tere ale fo[tilorso]i. Men]iunea se înscrie, dinoficiu, pe baza comunic\riiprimite de la ofi]erul st\rii civilecare a întocmit actul de deces, ahot\rârii judec\tore[ti definitive [iirevocabile ori la cererea per-soanei interesate.ART. 52

Men]iunea privitoare la schim-barea numelui se înscrie peactele de stare civil\ ale per-soanei în cauz\, potrivit legii.ART. 53

Men]iunile privind acordareasau pierderea cet\]eniei românese înscriu pe actul de na[tere [idac\ este cazul, pe cel dec\s\torie, pe baza comunic\riitransmise de MinisterulAdministra]iei [i Internelor.ART. 54

La cerere, persoanelorîndrept\]ite li se pot elibera,potrivit art. 11, certificate destare civil\ cu men]iunile înscriseîn actele de stare civil\.Certificatele de stare civil\eliberate anterior se retrag [i seanuleaz\.

Informa]ii utile

20 Imagini care ne dor august 2011

Din nefericire, am asistat ^n ultimavreme la ^ntâmpl\ri care ne-au mar-cat ^n mod nepl\cut, accidente cuconsecin]e uneori grave, privindintegritatea fizic\ a unor pietoni saubicicli[ti. Trecerea de pietoni artrebui s\ fie locul pe unde s\ circulilini[tit, f\r\ teama unui impact cu

un vehicul. ~n ultima vreme ^ns\,noi, pietonii, nu circul\m, ci neferim, ne furi[\m parc\ pe trecerilede pietoni privind ^n dreapta [i ^nstânga. Neaten]ia cost\ scump, a[acum s-a ^ntâmplat [i ^n situa]iileprezentate ^n imagini.

Aceast\ imagine ar puteaservi ca pretext pentru o

invita]ie ^n mijlocul naturii, laiarb\ verde, care de multe ori

ne rabd\ indiferen]a. Cele dou\ domni[oare au

ie[it la aer curat ^ntr-un momentde odihn\, pentru a se bucura

de soarele blând de toamn\. Pepaji[tea ce se ^ntinde la

picioare, le “]in companie”, PET-uri, pungi de plastic,

pachete de ]ig\ri.Nu le deranjeaz\, din moment

ce trag cu spor din ]igar\...Dragelor, s\ [ti]i c\

atitudinea voastr\ de a sta cuspatele, nu v\ scap\ de privirile

trec\torilor. Cât despre dragostea fa]\

de natur\, acesta este unsubiect care ar trebui s\ fieabordat mai des, la orele de

dirigen]ie.

S-a format un obicei dina sc\pa de resturile

vegetale de pe câmp,prin incendiere; procedeu

periculos pentru c\ nuputem st\pâni câ]iva fac-tori de risc: un eventualvânt, repeziciunea cu

care se ^ntinde focul,imposibilitatea de a-l

stinge. A[a s-a ^ntâmplat(vezi foto stânga), unde^ntr-o astfel de ^mpreju-

rare, oamenii ne-ausesizat despre un astfel

de fenomen.

Imaginile despre parc\rile neregula-mentare, au devenit un subiect constant ^n cadrul acestei pagini.

Aceasta datorit\fenomenului carese repet\. Câtdespre indiferen]aconduc\torilor auto- privi]i imagineaal\turat\. “Amicul”,se ceart\ cuaparatul foto,nemul]umit deipostaza ^n care afost surprins. Ro]ileau fost blocate,amenda

aplicat\...dar acestea nu se v\d ^nfotografie.

Pe strada Nucilor din R\cari, am surprinsaceast\ imagine: vreascuri arse, fumegândlâng\ un gard de lemn. Gospodarul a scoscrengile din curte [i le-a dat foc pe strad\.

Legea interzice astfel de practici.

21Cum s\ tr\im s\n\tosaugust 2011

{tii unde se

„ascund“ microbii?

Vitaminele sunt substan]e organicecu un rol important în cre[terea [ibuna func]ionare a organismului, înlipsa lor neputându-se desf\[uraanumite procese ale metabolismului.

Organismul le fabric\ în cantitateinsuficient\ pentru a-[i acoperinevoile [i ca urmare trebuiesc asigu-rate din alimente sau suplimentenutritive. Deci, scopul principal al ali-menta]iei trebuie s\ fie acela de aasigura elementele esen]iale pentruo func]ionare optim\ a organismului.

În anumite perioade ale anului [i înanumite perioade ale vie]ii (înperioada cre[terii când se ceredepunerea unui efort mare) organis-mul are nevoie de mai multe vita-mine. În aceste cazuri ar trebui s\supliment\m ra]ia zilnic\.

E posibil ca unele vitamine s\creasc\ pofta de mâncare, dar elenu au nici un efect direct asupragreut\]ii corpului dac\ mânc\m înmod echilibrat (nu mai mult decâtavem nevoie).

Vitaminele sunt esen]iale pentru aavea un corp s\n\tos [i vegetarieniile g\sesc în cantitate suficient\ înlegume [i fructe.

Nu este indicat s\ avem oalimenta]ie bazat\ pe proteine, lipide[i glucide, dar s\rac\ în vitamine.

Vitaminele cunoscute sunt:

A, B1, B2, B3 sau (PP), B5, B6, B8,B9 (acid folic), B12, C, D, E, K)

Ele sunt împ\r]ite în dou\ grupeimportante:

Vitamine hidrosolubile (care sedizolv\ în ap\).

Vitamine liposolubile (care sedizolv\ în gr\simi).

Vitaminele hidrosolubile (care sedizolv\ în ap\) grupeaz\ vitamina C[i vitaminele din grupul B (B1, B2,B5, B6, B8, B12, PP). Cantitateanecesar\ de vitamine din acest gruptrebuie asigurat\ zilnic, pentru c\ ele

se dizolv\ u[or în ap\ ca urmare nuse depoziteaz\ în organism, fiindeliminate prin urin\. Deci pot fi luateîn orice cantitate pentru ca oricesurplus vine eliminat, neprezentândun pericol pentru s\n\tate.

Vitaminele liposolubile (care sedizolv\ în gr\simi) grupeaz\ vita-minele A, D, E [i K. Pe lâng\ rolulnutritiv, au de asemenea, [i un rolimportant în ap\rarea organismuluicontra bolilor. Ele sunt destul de sta-bile [i rezistente [i nu trebuiescluate în cantit\]i mult mai maridecât este necesar pentru ca organ-ismul nu le elimin\ rapid ca pe celehidrosolubile ci se depoziteaz\ întesutul gras [i ficat, devenind toxice.Este cazul vitaminelor A [i D. De[iaceste vitamine sunt destul de rezis-tente la prelucrarea termic\ î[i pierdtotu[i din calit\]i sau vin distruse întotalitate în timpul pr\jirii limentelor.Deasemenea antibioticele sausteroizii împiedic\ absorb]ia lor dinalimente.

Dr. Carp

Marioara,medic specialist,medicin\ de familie

DESPRE VITAMINE

Vitaminele sunt substan]e organicecu un rol important în cre[terea [ibuna func]ionare a organismului, înlipsa lor, neputându-se desf\[uraanumite procese ale metabolismului.

„Care este locul din care copiii pot contracta celmai u[or o infec]ie? “Într-un studiu recent efec-tuat în SUA, doar 5 % dintre americani au datr\spunsul corect: locuin]a. Tot astfel, doar 3%au [tiut un lucru inedit: cada de baie este loculdin cas\ cu cei mai multi germeni. Acestea aufost doar câteva constatari surprinzatoare pebaza studiului, sponsorizat de LYSOL, ca parte aefortului Global Hygiene Council pentru edu-carea publicului asupra importantei igienei per-sonale si a locuintei.

Microbii: risc mai mare în casa decât afaraCunoasterea locului în care se concentreaza celmai mare numar de microbi te ajuta sa mentiisanatatea familiei. Pentru aceasta, sa facem untur de recunoastere asupra locurilor în care sepot ascunde microbii în locuinta.

În baie: Un studiu arata c\ în cad\ de baie seg\sesc mai mul]i stafilococi decât în cosul degunoi (26% fata de 6%). Întrerupatoarele au totatâtea bacterii ca [i co[urile de gunoi. Blaturile,chiuvetele [i robinetele au mai multe bacteriidecât scaunul de toalet\. În vasul de toalet\ pottr\i mai mult de 3 milioane de bacterii.

În buc\t\rie: Blaturile [i mesele de buc\t\riepot ad\posti mai mul]i microbi decât scaunul detoalet\. Pe du[umele se întâlnesc mai mult de10,000 de bacterii/m2.

Locul de joaca al copiilor: Juc\riile g\zduiesc unnumar variat de bacterii, care pot fi trecute dela un copil la altul.Ce po]i face pentru a men]ine casa ferit\ demicrobi?

Spal\-te pe mâini. F\-]i din asta un obicei, înspecial dup\ folosirea toaletei, înainte [i dup\preg\tirea mânc\rii, dup\ ce te-ai jucat cu ani-malele [i când vreun membru al familiei estebolnav.

Dezinfecteaz\ regulat suprafe]ele din cas\.Exist\ numeroase produse care distrug 99.9%dintre viru[i [i bacterii.Ai grij\ de alimente. G\te[te [i depoziteaz\ ali-mentele la temperatura potrivit\ [i separ\carnea crud\ de alte alimente.

Sfecla ro[ie - inclus\ în dieta detoamn\, aceasta r\d\cinoas\ ne red\tonusul fizic [i mental [i ne reenergizeaz\.100 g de sfecla ro[ie aduc 150% dinnecesarul zilnic de vitamina A, 40% dindoza zilnic\ recomandat\ de vitamina C [i28% din aportul necesar de acid folic (vit-amina B 9).Castanele - începând de la sfâr[itul luniiseptembrie, po]i beneficia [i de complexulnutri]ional din aceste fructe. Ele de]indepozite valoroase de vitaminele E [i B6,dar [i acid linoleic, cu rol în reducereanivelului colesterolului [i, implicit, a riscu-lui de boli de inim\.Semin]ele de dovleac - adaug\-le însalata sau consum\-le crude pentru aspori nivelul de zinc din organism. Acestmineral este un aliat important al imu-nit\]ii în acest sezon. Un studiu recent adovedit c\ moleculele de zinc din celulele corpului„intoxic\" agen]ii patogeni, favorizând distrugerea lorde c\tre celulele imunitare.

Vinetele - al\turi de pâinea integral\, de orez, decartofi [i de salat\ verde, vinetele sunt surse de tripto-fan, un aminoacid care stimuleaz\ eliberarea sero-

toninei în corp, care ne confer\ buna dis-pozi]ie. A[adar, tulburarea depresiv\sezonier\ poate fi comb\tut\ [i prin con-sumul de vinete coapte.Prazul - con]ine vitamine din complexul B,vitamina C, dar [i fier, mangan, calciu [imagneziu. Siliciul din compozi]ie combateoboseala [i tulbur\rile de somn care aparfrecvent la început de toamn\.

SFATUL SPECIALISTULUIPentru a combate în mod natural asteniade toamn\, se recomand\ sucurile delegume (morcov, telin\, sfecl\), b\ile deplante (cu ace de brad sau cu decoct detei pus în cad\ cu ap\ la temperatura cor-pului).De asemenea, sunt utile în combatereasimptomelor depresive ginsengul siberian,care este un tonic [i un energizant excelent

(unu-doua comprimate pe zi) , care îmbun\t\]e[testarea psihic\ [i stimuleaz\ capacitatea de adaptare aorganismului la stres.

Sfaturi utileSfaturi utile

VITAMINE

Experienta anterioara, analiza-ta prin prisma rezultatelorînregistrate în activitatile deru-late, a demonstrat faptul casiguranta în unitatile deînvatamânt presupune o conju-gare constanta a eforturilortuturor celor cu atributii saupreocupari în acest domeniu:parinti, cadre didactice, autori-tati locale, politie, precum si aaltor factori sociali care potcontribui în mod concret la pre-venirea delicventei juvenile.Pentru a preveni implicareacopiilor în evenimente care arputea avea urmari negative,politistii recomanda urma-toarele:Atunci când se întâmpla saasisti la o cearta sau o bataie,alerteaza imediat personalul desecuritate si, înainte de a inter-veni în mod direct, încearca sa-i convingi pe altii sa te ajute,pentru ca altfel, intentia ta deaplanare a conflictului poate fiprost înteleasa si poti devenifara sa vrei parte activa în conflict.Daca atingi sau împingi invol-untar pe cineva, prezinta-iscuzele si nu te gândi la ceeace altii pot sa creada despre tine.Daca vreun coleg sau prietente roaga sa faci ceva cu care tunu esti de acord refuza cate-

goric indiferent de amenintarileprimite.Mergi la un adult (profesor, psi-holog scolar, parinti) si solicitasprijin ori de câte ori estiamenintat, sicanat sau umilitde alti colegi.Daca intri într-o disputa cu unalt coleg, fii primul care renun-ta. Aminteste-ti ca urmareaacesteia poate fi: ranirea tasau punerea ta într-o luminaproasta, putând fi catalogat ca„bataus" de cei din jur.Sfaturi pentru viitorFiti atenti atunci când vaalegeti prietenii. Evitati tovara-sia persoanelor violente,delincvente si conflictuale;Nu va lasati influentati deceilalti. Analizati singuririscurile la care va expuneti peoaza educatiei primite si a pro-priei experiente;Învatati sa spuneti „NU" atuncicând considerati ca este cazul.Trebuie sa aveti taria sa vasustineti parerile;Atrageti atentia prietenilorasupra consecintelor comiteriide fapte antisociale;Respingeti propunerile cunos-cutilor de a participa la anu-mite „distractii": consum dealcool, de droguri, jocuri denoroc, distrugeri, violente ver-bale si fizice;Nu încercati sa rezolvati unconflict prin violenta. Apelati lasprijinul celor care va pot ajuta:parinti, profesori, politisti.

Capitolul INorme de igien\ referi-toare la zonele de locuit Art. 1. - Terenurile destinateamplas\rii [I dezvolt\riilocalit\]ilor trebuie s\ asig-ure protec]ia popula]ieiîmpotriva surp\rilor [ialunec\rilor de teren,avalan[elor [i inunda]iilor,emana]iilor sau infiltra]iilorde substan]e toxice, inflam-abile sau explozive, polu\riimediului, s\ dispun\ deposibilit\]i de alimentare cuap\, de îndep\rtare [i neu-tralizare a apelor meteorice,a apelor uzate [i a rezidu-urilor, precum [i de dez-voltare normal\ a zoneiverzi, de recreere [i odihn\.Art. 2. - Amplasareacl\dirilor destinatelocuin]elor trebuie s\ asig-ure însorirea acestora pe odurat\ de minimum 1 1/2ore zilnic, la solsti]iul deiarn\, a tuturor înc\perilorde locuit. Distan]a dintrecl\diri trebuie s\ fie maimare sau cel pu]in egal\ cuîn\l]imea cl\dirii celei maiînalte, pentru a nu se umbrireciproc.Art. 3. - La stabilireaamplasamentelor cl\dirilorde locuit se vor preciza [ia m p l a s a m e n t e l eurm\toarelor fot\ri tehnico-edilitare: a) platforme organizatepentru depozitarea recipien-telor de colectare a gunoiu-lui menajer (în cazul în carenu au fost prev\zutecamere speciale de depoz-itare în interiorul cl\dirii);suprafa]a de depozitare aplatformelor se va dimen-siona pe baza indiceluimaxim de producere agunoiului [i a ritmului deevacuare a acestuia; nu serecomand\ proiectarea [iamenajarea de platformeprea mari, care implic\ ocu-parea unor suprafe]e deteren cu alte destina]ii(spa]ii verzi etc.) [i care potgenera u[or disconfort [iinsalubritate; platformele sevor amenaja la distan]e deminimum 5 metri de fere-strele apartamentelor dinblocurile de locuin]e [i pot ficuplate cu instala]ii pentrub\tut covoare;b) spa]ii amenajate pentrujocul copiilor, luându-se încalcul câte 1,3 mp teren defiecare locuitor;c) spa]ii amenajate pentrugararea [i paracareaautovehiculelor popula]iei

din zona respectiv\, situatela distan]e de minimum 10m de ferestrele camerelorde locuit; în aceste spa]iisunt interzise activit\]ile derepara]ii [i între]inere auto;d) zone verzi de folosin]\general\, luându-se în cal-cul minimum 2-2,2 mpteren/locuitor (în afara par-curilor publice). Art. 4. - Unit\]ile de mic\industrie, comerciale [i deprest\ri servicii, care potcrea riscuri pentru s\n\tatesau disconfort pentru popu-la]ie prin producerea dezgomot, vibra]ii, mirosuri,praf, fum, gaze toxice sauiritante etc. se amplaseaz\în cl\diri separate, la dis-tan]\ de minimum 15 m deferestrele locuin]elor.Distan]a se m\soar\ întrefa]ada locuin]ei [iperimetrul unit\]ii. Pentruunit\]ile sus-men]ionate sevor asigura mijloacele adec-vate de limitare anocivit\]ilor, astfel încât s\se încadreze în normele dinstandardele în vigoare.

Art. 5. - La parterul cl\dirilorde locuit se pot amenajaunit\]i comerciale [i deprest\ri servicii, precum [icamere speciale de depoz-itare a reziduurilor solidesau alte spa]ii gospod\re[ti- anexe ale locuin]elor(garaje, sp\l\torii, usc\toriietc.), cu condi]ia ca aces-tea s\ nu constituie, prinfunc]ionarea lor, riscuri pen-tru s\n\tatea popula]iei saus\ nu creeze disconfort; înacest scop, se vor asiguram\surile [i mijloacele nece-sare pentru limitarea nociv-it\]ilor, astfel ca acestea s\se încadreze în normele dinstandardele în vigoare. Îninteriorul cl\dirilor cu maimulte locuin]e se pot ame-naja, în cadrul acestora,mici unit\]i de servire apublicului (birouri, cabi-nete), cu condi]ia s\ nu pro-duc\ riscuri pentru s\n\tatesau disconfort. Art. 6. - Zonele necesareodihnei [i recreerii seamplaseaz\ în locuri careprezint\ cele mai avanta-joase elemente naturale,cum sunt: poduri, suprafe]ede ap\, relief variat [i altele.În zonele de odihn\ [irecreere se interziceamplasarea: a) întreprinderilor care, prinactivitatea lor, produc zgo-mot, vibra]ii sau impurific\

apa, aerul, solul;b) unit\]ilor zootehnice;c) unit\]ilor de transporturi;d) sta]iilor de epurare aapelor uzate [i a depozitelorcontrolate de de[eurisolide. Art. 7. - În cadrul amenaj\rii[i dot\rii zonelor destinateodihnei [i recreerii trebuies\ se asigure: a) instala]ii de alimentarecu ap\ potabil\;b) W.C.-uri publice [i locuri

pentru colectareade[eurilor;c) colectarea [iîndep\rtarea apelor uzateprin instala]ii de canalizare,locale sau zonale, a c\rorconstruc]ie [i exploatare s\evite poluarea factorilor demediu. Art. 8. - Între întreprinderileindustriale, care pot poluafactorii de mediu sau pro-duce zgomot [i vibra]ii, [iteritoriile protejate înveci-nate, se asigurã zone deprotec]ie sanitar\. Prin teri-torii protejate, în sensulprezentelor norme, seîn]elege: zonele de locuit,parcurile, rezerva]iile natu-rale, zonele de interes bal-neo-climateric, de odihnã [irecreere, institu]iile social-culturale [i medicale, pre-cum [i unit\]ile economiceale c\ror procese tehnolog-ice necesit\ factori demediu lipsi]i de impurit\]i. Art. 9. - Nocivit\]ile fizice(zgomot, vibra]ii, radia]iiionizante [i neionizante),substan]ele poluante [i altenocivit\]i din aerul apa [isolul zonelor locuite nu vorputea dep\[i limitelemaxime admisibile din stan-dardele de stat în vigoare.

Art. 10. - Zonele de pro-tec]ie sanitar\ se stabilesc,ca form\, m\rime [i mobi-lare, pe baza studiilor deimpact asupra s\n\t\]iipopula]iei [i mediului încon-jur\tor.Art. 11. - În cazul în careprin studiile de impact nus-au stabilit alte distan]e,distan]ele minime de pro-tec]ie sanitar\, recoman-date între zonele protejate[i o serie de unit\]i careproduc disconfort [i uneleriscuri sanitare, sunturm\toarele: - Ferme de cabaline 100 m - Ferme de îngr\[\torii detaurine, pân\ la 500 capete200 m- Ferme [i îngr\[\torii de

taurine, peste 500 decapete 500 m - Ferme de pãsãri, pân\ la5.000 de capete 500 m - Ferme de p\s\ri cu peste5.000 de capete [i com-plexe avicole industriale1.000 m - Ferme de ovine 100 m - Ferme de porci, pân\ la2.000 de capete 500 m - Ferme de porci între2.000-10.000 de capete1.000 m - Complexe de porci cupeste 10.000 de capete1.500 m - Spitale veterinare 30 m - Grajduri de izolare [icarantin\ pentru animale100 m - Abatoare, târguri de vite [ibaze de recep]ie a ani-malelor 500 m - Depozite pentrucolectarea [i p\strarea pro-duselor de origine animal\300 m - Platforme sau locuri pen-tru depozitarea gunoiului degrajd, în func]ie de m\rimeaunit\]ilor zootehnicedeservite 500 m - Platforme pentru depoz-itarea gunoiului porcin1.000 m - Sta]ii de epurare a apelorreziduale de la fermele deporcine, sub 10.000 decapete 1.000 m - Cimitire de animale, crema-torii 200 m - Sta]ii de epurare a apeloruzate or\[ene[ti 300 m - Sta]ii de epurare a apeloruzate industriale 200 m - P\turi de uscare an\molurilor 300 m - Câmpuri de infiltrare aapelor uzate [i bazinedeschise pentru fermentarean\molurilor 500 m - Depozite controlate dereziduuri solide 1.000 m - Camere de tratare bioter-micã a gunoaielor 100 m - Crematorii or\[ene[ti degunoi 1.000 m - Autobazele serviciilor desalubritate 200 m - Bazele de utilaje ale între-prinderilor de transport 50m - Cimitire 50 m

Aceste unit\]i se voramplasa în afara arterelorde mare circula]ie, respec-tându-se acelea[i condi]iiacelea[i condi]ii de dis-tan]\. Aceste distan]e pot fimodificate pe baza studiilorde impact avizate de insti-tute specializate.

august 201122 R\spundem ^ntreb\rilor

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA AUGUST 2011

56/02.08.2011 CAR-AVETEANU AMELIA ALINACARAVETEANU MARIUSFLORIN GHERGANIEXTINDERE LOC P57/22.08.2011 SC.NEDALI-MENT PROD. SEL GHERGANIALIMENTARE CU EN ELECTRI-CA58/22.08.2011 COMANMARIANCOMAN MILADI COLACURENOVARE LOCUINTA59/22.08.2011 SC. GDF

SUEZ EN ROMANIA(PT CHITULESCU COSTEL )RACARI RACORD BRANSA-MENT GAZ60/22.08.2011 SC. GDFSUEZ EN ROMANIA(PT VERONICA GHEORGHITA)RACARI RACORD BRANSA-MENT GAZ61/22.08.2011 NICULAEELENA GHERGANICONSTRUIRE LOC. P+M

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA AUGUST 2011

- 93/01.08.2011 DUNEELENADUNE CRISTIAN ROMULUSGHIMPATI CONSTRLOC P+M- 94/01.08.2011 S.C MARI-OANA IMPEX .SRL COLACUCONSTR MAGAZIE- 95/01.08.2011 S.CJULIOANA SAN .SRLCOLACU CONSTR HALADEPOZIT MAT CONSTRUCTII- 96/12.08.2011 PRIMARIARACARI RACARI REALIZAREPISTE PTR BICICLETE- 97/22.08.2011 COMANMARIANCOMAN MILADI COLACURENOVARE LOCUINTA

- 98/22.08.2011 MIHAI NIKIEDUARD RACARI CONSTRIMPREJMUIRE- 99/22.08.2011 ANDREIGHEORGHITA RACARICONSTR IMPREJMUIRE- 100/22.08.2011PESCARU DANIEL RACARICONST LOC P+1E- 101/22.08.2011S.C GDF SUEZ EN ROMANIA(PT VERONICA GHEORGHITA)RACARI RACORD BRANSA-MENT GAZ- 102/22.08.2011S.C GDF SUEZ EN ROMANIA(PT CHITULESCU COSTEL)RACARI RACORD BRANSA-MENT GAZ

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Tehnician urbanism,Alexandru Alexandru

urbanism@primariaracari.ro

pentru aprobarea Normelor pentru aprobarea Normelor

de igien\ [i a recomand\rilorde igien\ [i a recomand\rilor

privind mediul de via]\ privind mediul de via]\

al popula]iei al popula]iei

ORDIN Nr. 536 din

23 iunie 1997

RECOMANDARIPENTRU

PREVENIREADELINCVENTEI

JUVENILE

POLI}IST DE PROXIMITATEAg.[ef R\dulescu Sergiu

radulescusergiu@ymail.com

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Telefon: 0245.658.864Medic coordonator

- Carp Marioara

23Diverse

Editorul unei publica]ii ^n careap\ruser\ nu de mult câtevagre[eli, se hot\râ s\ dea oexplica]ie ^n paginile ziarului:"Dac\ a]i g\sit ^n ultimelenoastre numere anumitegre[eli s\ [ti]i c\ le-am pusinten]ionat acolo pentru cititoriicare ^ntotdeauna le caut\.Ne d\m silin]a astfel, s\ avem^n paginile noastre câte cevapentru fiecare."

Prog

ram

: Lun

i-Vin

eri ^nt

re o

rele

15-0

8 d

im.

Sâm

b\t\

[i

Dum

inic

\: 2

4-2

4 d

e or

e

Mar]i - 1.11.2011 Dr. Mladin AuricMiercuri - 2.11.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 3.11.2011 Dr. Barbu RazvanVineri - 4.11.2011Dr. Mladin AuricaSâmb\t\ - 5.11.2011Dr. Carp MarioaraDuminic\ - 6.11.2011 Dr. Carp MarioaraLuni - 7.11.2011Dr. Barbu RazvanMar]i - 8.11.2011 Dr. Corneanu CorinaMiercuri - 9.11.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 10.11.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina

Vineri - 11.11.2011Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 12.11.2011Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 13.11.2011 Dr. Mladin AuricaLuni - 14.11.2011Dr. Corneanu CorinaMar]i - 15.11.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 16.11.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 17.11.2011 Dr. Barbu RazvanVineri - 18.11.2011 Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 19.11.2011Dr. Mladin AuricaDuminic\ - 20.11.2011 Dr. Carp Marioara

Luni - 21.11.2011Dr. Barbu RazvanMar]i -22.11.2011 Dr. Corneanu CorinaMiercuri - 23.11.2011 Dr. Birsila DanielJoi - 24.11.2011 Dr. Carp MarioaraVineri - 25.11.2011Dr. Mladin AuricaSâmb\t\ - 26.11.2011Dr. Corneanu CorinaDuminica - 27.11.2011Dr. Birsila DanielLuni - 28.11.2011Dr. Carp MarioaraMar]i -29.11.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 30.11.2011 Dr. Carp Marioara

august 2011

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

R.D

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) R\cari

1. AP}I PENTRU DECIZII.2. BUN - RETRANSMIT COMENZI TEHNICE 3. JUDE}... CU AP| 4. POET ROMÂN CONTEMPORAN(FLORIN...n\sc. 1954) - GRUPULDE...COLO (fem)5. INFLEXIUNE - ~N TOTALITATE.6. REMIZ| ALB| - A FI CA UN CURCUBEU.7. AUTOCRA}IE - ADUNA}I ~NTR-O VIA}| (sing)8. UD|. - MA{INA DE SERVICIU A P|RIN}ILOR.9. PIETRIFICAT| - BUZE UMFLATE... LA UNI-SON (sing)10 ATAC INCIPIENT! - BARD| (pl)

REZOLVARE NR. ANTERIOR: C-COD-RALIA-CALESTI-COLENTINA-DISTINS-ATINS-INS-A

GRE{ELI ~N PUBLICA}II

Ilie Georgian

BLAGA GHEORGHITA - JURACOPSCHI GEANINA , 08.08.2011DUMITRU RUBEN - SUSMAN ANCA, 21.08.2011

GRIGORE MIRCEA MARIUS - ANDREI VASILICA , 27.08.2011VASILIU ALEXANDRU NICUSOR - NEAGU FLORENTINA TATIANA,

27.08.2011

- ENACHE AMNA OANA MIHAELA - 25.07.2011- FARTATESCU MARIA IULIANA - 27.07.2011- IANCU IONUT MARIUS - 30.08.2011- CONSTANTIN DARIA ANDREEA - 13.07.2011NA

{TER

I

C|S|TORII

1. UNITATE ADMINISTRATIV-TERI-TORIAL| - CO{ DE FUM STRÂNS~N GUR|2. ~NGÂNAT LA CEI MICI - ACHITAT3. ALINT PERSONAL4. FLUVIU EUROPEAN - SUDAT5. CORP DE MORUN! - ALIAN}|MILITAR| (sigla)6. PL|TIT LA ~N}ELEGERE - AFLATE~N MAP|!7. COPACI CU MULT POLEN -DEOSEBIT DE DES.8.PUI DE BANI. - P|NUR|.9. F|PTUITOR.10. C|MA{A BUNICII - DECRE-TATE...DUP| REVOLU}IE.

- OPREA VANGHELE, Racari- 90 ani- BUDASCU EUGENIA,FIENI - 49 ANI- ALEXANDRU ANA ,MAVRODIN - 81 ANI- DUMITRU CONSTANTIN,GHIMPATI - 67 ANI

- NELEPCU ELENE,COLACU - 82 ANI- ROSU ION, GHERGANI -69 ANI- SMADOIU IOANA,BUCURESTI - 53 ANI- ANGHEL STANCA, RACARI- 89 ANI

DEC

ESE

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

ORIZONTALVERTICAL

Vremea in Racari in perioada 01 - 09 noiembrie 2011

M\ numesc__________________________________________________________________________

[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarDr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: contact@primariaracari.roPublica]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere, Bucure[ti

ISSN: 1844-7678

Domnul e P r i m a r ,

24 Publicitate august 2011

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

CABINET STOMATOLOGIC

Dr. Valentin Cr\ciun

Telefon:0729854155

Program: luni, miercuri,vineri ^ntre orele 10-19

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n luna noiembrie.

Extractie dentar\ simpl\ sau cur\]area

din]ilor cost\ numai 25 lei

1 Timotei 21. V\ ^ndemn, dar, ^nainte detoate, s\ face]i rug\ciuni,cereri, mijlociri, mul]umiripentru to]i oamenii,2. pentru ^mp\ra]i [i pentruto]i cei ce sunt ^n\l]a]i ^ndreg\torii, ca s\ putem duceastfel o via]\ pa[nic\ [ilini[tit\, cu toat\ evlavia [i cutoat\ cinstea.3. Lucrul acesta este bun [ibine primit ^naintea lui Dumnezeu,Mântuitorul nostru.Romani 131. Oricine s\ fie supus st\pânirilor celor mai ^nalte;c\ci nu este st\pânire care s\ nu vin\ de laDumnezeu. {i st\pânirile care sunt, au fost rân-duite de Dumnezeu.2. De aceea, cine se ^mpotrive[te st\pânirii, se^mpotrive[te rânduielii puse de Dumnezeu… ppFilipeni 48. ~ncolo, fra]ii mei, tot ce este adev\rat, tot ceeste vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ceeste curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce estevrednic de primit, orice fapt\ bun\ [i orice laud\,aceea s\ v\ ^nsufle]easc\.Ioan 5:24

Adev\rat, adev\rat v\ spun, c\ cine ascult\cuvintele Mele, [i crede în Cel ce M-a trimis, arevia]a ve[nic\, [i nu vine la judecat\, ci a trecut dinmoarte la via]\.Matei 5:1-12

5. Ferice de cei blânzi, c\ci ei vor mo[tenip\mântul!

6. Ferice de cei fl\mânzi [i înseta]i dup\ nepri-hanire, c\ci ei vor fi satura]i!

7. Ferice de cei milostivi, c\ci ei vor avea partede mil\!

8. Ferice de cei cu inima curat\, c\ci ei vorvedea pe Dumnezeu!

9. Ferice de cei împ\ciuitori, c\ci ei vor fichema]i fii ai lui Dumnezeu!

Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari esteloca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i,botezuri, anivers\ri. Sara Events v\ pune la

dispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni,stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\,

covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e demas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri, jupon,accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâmuri),

aranjamente florale pe supor]i de sticl\ sau fierforjat, precum [i un meniu bogat care te va

surprinde pl\cut prin diversitatea preparatelor.Oferta noastr\ este flexibil\ [i v\ ofer\ posibili-tatea ca în func]ie de buget [i exigen]ele dum-

neavoastr\, s\ alege]i din gama noastr\ deservicii, exact ceea ce ave]i nevoie pentru ca

evenimentul s\ fie memorabil.Pentru detalii suna]i la numerele de telefon:

0785577660 – Cosmote; 0734584135 – Vodafone;

Prim\ria ora[ului R\cari [i Agen]ia Jude]eana pentruOcuparea For]ei de Munc\ DÂmbovi]a organizeaz\ ^n data de 07.11.2011, la

Sala de Festivit\]i a ora[ului R\cari, la orele 10:00BURSA LOCURILOR DE MUNC|

Pentru detalii, suna]i la 0756078015

A N U N } !