”

Bologna: 4 profesori, 4 întrebăriAflă ce cred profesorii despre sistemul BolognA

Despre lucrarea-împreună

ironic, dar, încă de pe băncile școlii uniiprofesori ne îndrumă să facem facul-tatea neapărat la Cluj, bucurești,timișoara sau iași, nicidecum în baiaMare. Frecvent auzim formulări de

genul: „în baia Mare nu se face facultate” sau„e ok să mergi la facultate în baia Mare, în cazulîn care nu ai chef să înveți și ai nevoie de odiplomă”. Mi-a rămas întipărită în minte - dintimpul liceului – întrebarea (retorică?) a unuifost profesor, care, enervându-se cumplit căam luat note foarte mici la lucrări, ne-aaruncat următoarele: „Vreți să mergeți la fa-cultatea de bărbierit cartofii?” Am râs noiatunci, dar oare chiar așa este?

Din păcate, majoritatea studenților din

această societate a secolului 21 sunt maidezinteresați ca niciodată. Însă a fi studentînseamnă mai mult decât să participi la niștecursuri și seminarii sau să te plângi de modul (poate prea tradițional uneori) depredare-examinare. Dezavantaje și avantajeexistă și vor exista, cu siguranță, întotdeauna,de la o universitate la alta, dar să spui că în baiaMare nu se face facultate este doar o scuzăjenantă pentru a trece pur și simplu prin aniide studenție.

Depinde de fiecare tânăr dacă vrea saunu să se pregătească temeinic pentru a-șiasigura un viitor, nu doar o diplomă pe care s-o expună ca trofeu în fața biroului. În cele dinurmă, nu contează orașul sau numele uni-versității, ci efortul, interesul, voința și pasi-unea pe care e dispus să le pună la bătaie întimpul studiilor. pe lângă acestea, un factor

esențial de care depinde pregătirea profe-sională a oricărui student îl constituie profe-sorul de la curs și de la seminar. este mult maiușor să înțelegi un subiect când acesta este explicat și dezvoltat de către cineva speciali-zat în domeniu. Însă nu putem spune că toțiprofesorii din cadrul unei universități, indiferent de oraș, se implică realmente, cu întreaga lor personalitate, în formarea dis-cipolilor.

prin urmare, facultate poți face oriunde, însă depinde în primul rând de tineîn ce măsură/până la ce nivel vrei să te dezvolțiși să te specializezi într-un anumit domeniu. Depinde, nu în ultimul rând, de felul în care îțiveghează maestrul creșterea, construirea.Fiindcă lucrarea autentică e numai lucrarea-împreună.

Pe lângă facilitarea schimbului de experiență între universități (pentru profesori, darmai ales pentru studenți), noul sistem se concentrează îndeosebi pe învățarea activăa studenților, mai puțin pe predarea tradițională a profesorilor, astfel încât cursurile săcapete o dimensiune mai practică.

L DETALII ÎN PAG. 6

călătorește gratuit în jurul lumii

mănâncă borș în odesa. uită-te la cangurii din adelaide. găsește cei mai buni tăiței din tokyo. aratăcălătorilor cel mai bun local cu muzică live din centrul orașului sau traseele de drumeții favorite.

L DETALII ÎN PAG. 6

eDiție nouă

© A

dria

n D

an P

op

Anul iin nr. 1 (2)n 8 pAginin iAnuArie 2011n Se DiStribuie grAtuitn

de vorBă cu Marieta GÂta, ASISTENT UNIVERSITAR

„Mi se pare că studenţii din vremea aceea știausă se distreze cu foarte puțini bani. Ceea ce conta era atmosfera, grupul de prieteni şi…timpul liber. ”

L DETALII ÎN PAG. 3

Sfaturipentru SeSiune

L DETALII ÎN PAG. 3

la spânzurătoare...De la poarta în sine, la fântână, puț minier, altar al soarelui și templu al lumii, vatră și scarăspre cer, un spațiu de meditație despre om, darmai ales pentru om.

L DETALII ÎN PAG. 4

BiBliotecauniversității de nordMai multe săli de lectură,mai mult spațiu

Spațiul de care beneficiază biblioteca este destulde limitat, aceasta cuprinzând momentan osală de lectură, o secție de împrumut și trei de-pozite, nefiind de mirare că s-a ales un acces în-chis. Dar ne-am gândit vreodată de ce dureazăașa mult să ni se aducă volumul solicitat?

L DETALII ÎN PAG. 6

Cum să (nu) copiezi în sesiune

Ai scris suficient, aşa că te opreşti liniştit. Colega de lânga tine se ridică, se uită la tine cuo privire amuzată şi spune...

L DETALII ÎN PAG. 7

EDITORIAL

Români și ruși în Santa Monica, statul California

ANDREEA ACHIM (II J)

Buletin informativ editat de organizația „voluntari pentru viitor” (2v)

Nord

un spaţiu al transdisciplinarităţii, care şi-apropus să identifice reperele esenţiale, valorileşi conexiunile dintre două componente funda-mentale: cunoaşterea şi acţiunea. Programul acuprins lansări de carte ale unor invitaţi dinstrăinatate, cuvântări şi mese rotunde pe anumite teme, cum ar fi Memorialul VictimelorComunismului şi al Rezistenţei – cunoaştereasinelui istoric, dar şi excursii în SighetuMarmaţiei, unde au fost vizitate obiective de in-teres cultural naţional şi internaţional.

Printre personalităţile prezente laconferinţă se numără academicieni de taliemondială: prof. univ. dr. Gianluigi Falchi, decanul Facultăţii de Filosofie, UniversitateaPontificală Lateranense, Vatican, prof. univ. dr.Paolo Pecere, Universitatea din Cassino, Italia,prof. univ. dr. Gaetano Mollo, Decanul Facultăţiide Filosofie, Universitatea din Perugia, Italia;prof. univ. dr. Marc-Henry Soulet, decan alFacultăţii de Sociologie, Universitatea din

Fribourg, Elveţia, vicepreşedintele AsociaţieiInternaţionale a Sociologilor, cercetătorul Dominique Susini, Asociaţia Internaţională deFormare, Cercetare şi Intervenţie Socială,Bruxelles, Belgium, prof. univ. dr. ClaudioBolzman, Universitatea Haute Ecole din Geneva precum şi prof. univ. dr. Ion Vezoianu,Universitatea din Grenoble.

Directorul conferinţei, prof.univ. dr.Petru Dunca, Decanul Facultăţii de Litere dincadrul Universităţii de Nord Baia Mare, aevidenţiat înainte de debutul evenimentului căva avea loc o manifestare ştiinţifică remarcabilăpe tărâmul conceptelor care are loc în „Româ-nia lui Emil Cioran, a lui Mircea Eliade, a luiConstantin Noica, a lui Lucian Blaga, în Româ-nia lui Teodor Dima şi a lui Alexandru Surdu,în România dumneavoastră”, şi a avut dreptate:conferinţa a fost încoronată cu succes.

2

2010, LA FINAL

Baia Mare a organizat ConferinţaInternaţională „Cunoaştere şi acţiune”

Centrul de Documentare Nordicădin cadrul Bibliotecii Universi-tăţii de Nord a susținut în data de7 decembrie 2010, la sala de

lectură a Bibliotecii Universității, unworkshop cu tema „Resurse regenerabilede energie - componenta fundamentală adezvoltării durabile”, organizat în cola-borare cu Facultatea de Resurse Minerale şi Mediu, Catedra de Geologie,Preparare şi Ingineria Mediului.

În cadrul dezbaterilor, la care au participat în jur de 60 de persoane(studenți, cadre didactice și invitați), s-au abordat probleme privind posibili-tatea de utilizare a resurselor regenerabilede energie în România: energia solară, energia eoliană, energia hidraulică, energia geotermală, precum și aspecteprivind potențialul resurselor regenera-bile enegetice în Republica Moldova șiproblematica efectelor poluării cu metalegrele.

Workshopul s-a dovedit a fi unsucces în rândul invitaților, studenții fiind foarte activi și interesați de temaabordată, totodată stabilindu-se temenoi pentru viitoarele workshopuri.

Crăciunul la universitate

Universitatea de Nord din Baia Mare a avutdeosebita plăcere de a acorda titlul de DoctorHonoris Causa prozatorului și eseistuluimaramureșean Augustin Buzura şi prof. univ.dr. Nicolae Saramandru.

„Sunt personalități care dau un plus derecunoaștere Universității de Nord. Cred căavem peste 40 de personalități cărora Univer-sitatea de Nord le-a acordat titlul de DoctorHonoris Causa”, a precizat decanul Facultățiide Litere, prof. univ. dr. Petru Dunca.

Eveniment a avut loc anul trecut, în 7 decembrie, în incinta Facultății de Litere,unde amfiteatrul facultăţii a devenit neîncăpă-tor pentru mulţimea de profesori, studenți şiprieteni ai scriitorilor. Printre cei prezenţi s-anumărat şi prof. univ. dr. George Achim, care acreionat viaţa şi opera scriitorului AugustinBuzura. Insistând mai mult pe opera acestuia,George Achim ne-a spus despre Buzura că esteunul dintre scriitorii care s-au luptat cel maimult cu cenzura. „La mai bine de patru decenii

de când s-a impus viguros pe piața literară,scrisul său continuă să placă. Ba chiar să exer-cite un soi de seducție misterioasă pe caretimpul pare a nu-și pune decisiv patina”, a ară-tat profesorul.

Tot în același cadru festiv, lector univ.dr. Mircea Fărcaș a avut onoarea de a-i oferi titlul de Doctor Honoris Causa profesorului și

totodată coordonatorului său de doctorat,Nicolae Saramandru. Evenimentul a fost înche-iat printr-un scurt concert de colinde, susținutde studenții secției de Teologie.

UNIVERSITATEADE NORD a acordatdouă titluri „DoctorHonoris Causa”

Punându-şi în prim plan îndrăzneala şidorinţa de a realiza mai mult, Uni-versitatea de Nord din Baia Mare a or-ganizat în perioada 9 – 12 decembrie

2010 Conferinţa Internaţională „Cunoaştere şiacţiune”, eveniment care a beneficiat deprezenţa a peste 130 de invitaţi de la 12universităţi europene din Italia, Belgia, Elveția,Danemarca, Norvegia, Ungaria, Bulgaria şi 20 de institute din România. Conferinţa, unadintre cele mai mari de acest gen organizată înRomânia, s-a adresat profesorilor, cerce-tătorilor din domeniul ştiințelor umaniste,dar şi studenţilor pe care i-a purtat în diferitespaţii ale cunoaşterii, cum sunt epistemologia,antropologia, psihologia, filosofia educaţieisau economia practică. Varietatea subiectelordiscutate şi profunzimea lor au fost o încântarepentru cei prezenţi, care au rămas uimiţi de celedescoperite: „S-a vorbit despre magie, despre«a face și a desface», paradigme de sărbătoriși chiar despre Cimitirul Vesel, subiecte care aureușit să-mi capteze atenția” (Andreea Achim,Jurnalism, anul II), dar şi puşi pe gânduri: „Mi-a plăcut că s-a discutat despre eutanasiere,a fost interesantă discuția pe tema moralității,dacă e moral sau nu să îi dai cuiva mijloacemedicale de suicid”(Andrei Vârtaci, Jurnalism,anul III).

Organizată în cadrul proiectului POSDRU „Societatea bazată pe cunoaștere”,conferinţa reprezintă, conform organizatorilor,

Orice acţiune esteîntreprinsă pe bazacunoaşterii. Cunoaştereaeste inutilă dacă nu sematerializează, în timp ceacţiunea nu poate să existefără fundamentul eiprincipal, cunoaşterea.

Ianuarie 2011 | Nord

IOANA BĂLAN (II LMA)

RALUCA ROMAN (II J)

ANDREEA ACHIM (II J)

Mesajul sfânt al Crăciunuluieste reprezentativ pentru în-treg spaţiul românesc şi areputerea de a ne reda iar şi iar

sentimentul identităţii şi al continuităţiinoastre creştineşti pe aceste plaiuribinecuvântate. Studenții Facultății deLitere, Universitatea de Nord din BaiaMare, specializările Teologie Ortodoxă,Teologie Greco-Catolică și Filosofie, auîncercat să surprindă momente concep-tuale ale Crăciunului în spaţiul culturalromânesc, pentru a reda în finaladevăratul sens al cuvintelor: bucurie,pace, speranţă, egalitate, dragoste…

Concertul a avut loc în Am-fiteatrul A59 și au participat atât cadreledidactice – reprezentate în primul rând deprof.univ.dr. Petru DUNCA, decanulFacultății de Litere, și prof.univ.dr. Georgeta CORNIȚĂ, prorector - cât șistudenții și personalul didactic auxiliar.

Toți cei implicați au încercat sătransmită că bunătatea învinge tot ceea ceeste rău, căldura inimii potoleşte frigul deafară, iar comorile spirituale ne fac cei maibogaţi oameni. Studenții de la TeologieGreco-Catolică au recitat poezii religioasescrise de poeți români, precum RaduGyr, Alexandru Macedonski, Mihai Eminescu și Vasile Voiculescu. În final,studenții de la specializarea TeologieOrtodoxă au susținut un adevărat regal,încântându-i pe toți cei prezenți cu colinde specifice Maramureșului.

Desigur că a fost prezent și MoșCrăciun, care a împărțit tuturor celorprezenți bomboane de ciocolată și nu potsă nu-mi exprim bucuria copilărească atunci când am primit și eu un dar dinsacul Moșului.

Consider că micul nostru con-cert a avut rolul de a ne reaminti că suntem o mare familie și de aceea trebuiesă ne comportăm ca atare, dar mai ales, areușit să deschidă o perspectivă maiprofundă a sărbătorilor ce vor urma...

Lect.univ.dr. PETRONELA MUREȘAN

© F

oto:

Gh

eorg

he

Din

u

Eveniment laBibliotecaUniversitățiide Nord

Augustin Buzura (stânga), Georgeta Corniță (centru) și Nicolae Saramandru (dreapta)

© F

oto:

Cod

rin

Din

u V

asili

u

Deschiderea oficială a Conferinței Internaționale „Acțiune și Cunoaștere” din amfiteatrul Facultății de Litere

3

PROFIL

Nord | Ianuarie 2011

„Nu mă văd într-o profesiecare să excludă colaborarea cu tinerii și copiii”

la Facultatea de Științe din cadrul Universitățiide Nord din Baia Mare, începând cu anul uni-versitar 2001, a apărut un nou profil ca o con-tinuare a secției de Matematică-Informatică,profilul informatic.

Trei ani de studiuAceastă specializare te pregătește să devii un spe-cialist în informatică și în tehnologia informației.În timpul liceului ai învățat să folosești Google

și pachetul Office. Acum, ca student lainformatică, te vei pregăti în algoritmică şiînvăţarea câtorva limbaje de programare. Cei treiani de studiu se vor învârti în jurul algoritmilorşi al structurilor de date, al limbajelor de pro-gramare, al sistemelor de operare, al arhitecturiisistemelor de calcul, al tehnicilor avansate deprogramare, al tehnologiilor web, al programăriiorientate pe obiecte, al reţelelor de calculatoare,inteligenţei artificiale, al managementuluiproiectelor.

Informatica în facultate

Pornind de la ideea lansată de AlvinToffler: „Analfabetul de mâine nuva fi cel care nu ştie să citească, cicel care nu a învăţat cum să înveţe”,încerc să dau câteva sfaturi:

Dozați-vă efortul, împărţiţi-vă eficient timpul,faceţi-vă timp de o plimbare. Pentru a evita in-somniile, e bine să vă faceţi timp de o alergare sprefinalul zilei, aceasta ajutând şi la evitarea adormiriiînspre miezul nopţii.

Informaţi-vă în legătură cu modul de exa-minare de la profesor, pentru că acesta este di-rect interesat ca să luaţi examenul (chiar daca uniidintre studenţi au impresia că salariul lui creștedirect proporţional cu numărul de studenţirestanţieri, acest lucru este doar o legendă) şi apoide la studenţii din anii mai mari. De obicei, fiecare profesor are anumite cutume.Interesaţi-vă în ce condiţii treceţi examenul cunota minimă.

Nu pierdeţi sub niciun pretext nopţile nici chiarpentru învăţat. Este inutil, pentru că efortulfăcut pentru a reţine/înţelege ceva este cu multmai mare. Somnul îmbunătăţeşte asimilareacunoştinţelor. Un somn de câteva minute poateîmbunătăţi memoria. Evitaţi să învăţaţi dupăorele 23,00. Eventual, învăţaţi până la ora 20,00iar după aceea, propuneţi-vă să faceţi problemeși exerciţii. Pentru a avea un somn odihnitor tre-buie să prindeţi cât mai multe minute între orele22,00-24,00, organismul refăcându-se întreaceste ore după oboseala intelectuală acumulatăîn timpul zilei. Persoanele care dorm între orele22,00 şi 24,00 răspund mai bine la teste deatenţie, me-morie şi creativitate în comparaţie cucele care dorm aceeaşi perioadă de timp, dar maitârziu în noapte.

Alimentați-vă corect, fiindcă alimentele influ-enţează foarte mult performanțele intelectuale.Buna funcţionare a creierului este asigurată de vi-taminele din complexul B, ele micşorând tensiuneanervoasă şi mărind puterea de concentrare. Nivelulscăzut de vitamina B determină o scădere a atenţieişi a memoriei. Îmbunătăţirea memoriei se faceprintr-o alimentaţie ce conţine vitamina B com-plex, vitamina C şi mangan. Un lucru uimitor estefaptul că dozele mari de vitamina B complexinfluenţează coeficientul de inteligenţă.

Evitaţi statul online pe messenger şi răspundeţidoar la telefoanele importante.

Stabiliţi-vă o planificare a cursurilor/semi-nariilor împărţindu-vă pe zile materia. În ultimazi faceţi o recapitulare imperios necesară a întregiimaterii, care va fi de un real folos. Faceţi-vă unprogram de învăţat: de la ora x până la ora y cupauză de masă între ore. Faceţi pauze de 5-10 minute la fiecare oră. Stabiliţi-vă examenelegradual, în ordinea descrescătoare a nivelului dedificultate.

Încercaţi să învăţaţi la bibliotecă pentru a evi-ta să fiţi deranjaţi. Eventual fixaţi-vă o oră de în-toarcere acasă, după care să răspundeţi la apeluriletelefonice sau să primiți la vizitele la domiciliu.

Cronobiologia arată că rezultatele maxime seobţin între orele 8,00-13,00 şi 17,00-21,00.Memoria de scurtă durată are performanţe maridimineaţa, iar memoria de lungă durată dupăamiaza şi seara.

La toate materiile ce ţin de partea ştiinţelor exacte recomand învăţarea cu creionul pe hârtie.La informatică, după învăţarea teoriei, îndemnstudenţii să marşeze pe realizarea intensivă deprograme, partea practică contând decisiv încariera de programator.

Permiteţi-vă mici recompense la finalul zilei încare aţi realizat ce v-aţi propus: ciocolată/plim-bare/vizionarea unui film preferat.

Și, nu în ultimul rând: sărbătoriţi orice „victorie”!

„Nu e un profil ușor; nu aș sfătui pe nimeni să facă informatică doar de dragul de a o face. Enevoie de mult efort psihic, nu e de ajuns doar să îți placă. Ce mă atrage cel mai mult, exceptândfaptul că îmi place programarea în sine, e că ești sigur pe un loc de muncă bine plătit chiar depe băncile facultății, dacă te ții de treabă. Sunt numeroase firme care au nevoie de programatori,web-designeri, administratori de rețea și nu numai” (Ionce Cornel Vasile, Informatică anul III).

REDACȚIA asist.univ.dr. MARIETA GÂTA

- Îmi place că, aflându-mă în mij-locul lor, mă simt mereu tânără,nu am timp să mă plafonez,studenţii fiind mereu în căutare derăspunsuri la diverse întrebări,nu îmi pot permite să rămân înurmă cu studiul. Sunt entuziaşti şide multe ori îţi transmit şi ţie dinpasiunea şi optimismul lor. Nu mă văd într-o profesie care săexcludă colaborarea cu copiii şitinerii. Munca la calculator teizolează de societate şi nu ştiu dacăacesta este felul meu de a fi.

- Am terminat un masterat şi studiipostuniversitare în Universitateade Nord. Însă, adevărata studenţieam trăit-o în centrul universitarCluj Napoca, locuind în campusulstudenţesc din Observator. Iată o întâmplare haioasă de careîmi aduc aminte din anul I de stu-denţie. Aveam seminar de Analizămatematică luni dimineaţa, de laora 7.30. Asistentul de la seminarintră în clasă degajat, cu un aer ex-trem de natural, în… papuci decasă. Evident că toată ora amchicotit şi ne-am dat coate pânăcând a realizat şi el ce se întâmplaşi s-a amuzat.

- Mi se pare că studenţii din vre-mea aceea știau să se distreze cu

foarte puțini bani. Ceea ce contaera atmosfera, grupul de prietenişi… timpul liber. Învăţau pe ruptecând era vorba de a avea burse şi,în acelaşi timp, se distrau la max-imum în afara cursurilor sau învacanţe. Stând în cămin, într-uncampus de câteva sute de studenţi,am impresia că erau mai uniţi şi seajutau lucrând în comun la diverseproiecte, în sălile de lectură dincămine sau în cele de curs dinfacultăţi, consultându-se pemăsură ce proiectul înainta.

- Apreciez în primul rând soluţiileinteligente, ieşite din comun, sin-ceritatea, corectitudinea, bunulsimţ şi silinţa depusă pentru aîncerca să înţeleagă cursul.

- le acord câte un punct pentruprezenţa la cursuri. În timp cepredau, pun câte o întrebare (maidificilă) la care, dacă studentulrăspunde corect, primeşte unpunct în plus la examen. Pentrufiecare laborator există câte o temăde casă, ce cuprinde o problemă dedificultate medie (obligatoriu a firezolvată), care se notează cucâteva zecimi de punct şi una

mult mai dificilă (facultativă),care se notează cu un punct. Studenţii care rezolvă problemaprimesc punctul respectiv, care seadaugă la nota finală, notă finalăcare poate fi obţinută şi exclusivdin acumularea de puncte peproblemele dificile (timpul nece-sar pentru a rezolva problemele deun punct fiind cu mult mai maredecât cel necesar pentru a învaţacursul).

- Până nu demult informatica seutiliza în câteva domenii, acum seaplică în marea majoritate aactivităţilor cotidiene. Informa-tica mi se pare că într-un felseamănă cu medicina. Un medic trebuie să se informezeşi să-şi actualizeze periodiccunoştinţele. domeniul IT avândcea mai accelerată evoluţie (încâteva luni programele softwarefiind uzate din punct de vederemoral), informaticianul trebuiesă fie mereu informat cu privire lanoutăţile din domeniu.dacă urmezi cursurile secţiei deinformatică pentru că îţi place, veiavea oricând un loc de muncă.dacă o faci pentru că e de viitor,mai bine te reorientezi. Informa-tica e o meserie în care trebuie săai ambiţie, voinţă, inteligenţă na-tivă şi puţină… creativitate.

- Windowsul are ca şi principalavantaj uşurinţa în folosire, peacest lucru bazându-se şi popu-laritatea lui, precum și gama largăde programe care rulează sub acestsistem de operare. Ca dezavan-taje aș reaminti faptul că foloseştemulte resurse şi este vulnerabil laun număr foarte mare de viruşi.Printre avantajele linuxului: arereguli stricte de securitate, îşifoloseşte mult mai eficientresursele, este foarte spectacu-los, multitudinea de programedeja instalate prin standard, multeaplicaţii open-source care suntconcepute pentru el, e imun laviruşi, este gratuit. Ca şi dezavan-taje: distribuţiile linux „pur-sânge” necesită cunoștinţe avan-sate de programare, necesită opregătire de specialitate cu atâtmai aprofundată cu cât calcula-torul pe care rulează are o impor-tanţă mai mare într-o anumităreţea.Macintosh-ul este foarte elegant,are simplitatea Windowsului şistabilitatea linuxului. Este folositmai mult în domeniul artistic și încel jurnalistic. dezavantaj: preţul.

Un profesor trebuie să fie compe-tent, trebuie să transmită artă,trebuie să fie exigent. Un profesortrebuie să fie incredibil. MarietaGâta, asistent universitar din 2001la Universitatea de Nord, este opersoană care știe ce înseamnă săte implici cu adevărat ca profesor,o persoană care știe cum să-i mo-bilizeze pe studenții săi să se im-plice și cum să le atragă interesul.Pentru Marieta Gâta, informaticaeste o meserie în care trebuie să aiambiție, voință, inteligență nativăși, de ce nu?, creativitate.

ANDREEA ACHIM (II J)

© F

oto:

Luc

reți

u P

op

INTERVIU CU MARIETA GÂTA,ASISTENT UNIVERSITAR (FACUlTATEA dE ȘTIINțE)

sfaturi pentrusesiune

Un viitor asiguratÎn ceea ce privește meseria, mulți tineri seîntreabă ce vor putea deveni după cei trei ani defacultate. Tehnologia este în plin avânt, iarlocurile de muncă în acest domeniu prezintă ogamă destul de largă: programatori de aplicațiisoftware, proiectanți de site-uri WEB, pro-iectanți de sisteme de calcul și servicii de rețea,informaticieni în institute de cercetare, profe-sori de informatică, cercetători în informatică,administratori de rețele de calculatoare, administratori de baze de date etc. Companiile existente își creează website-uri șidezvoltă strategii web în timp ce caută modalitățide a-și reduce costurile automatizate.Se pare căviitorul se prezintă destul de bine pentruspecialiștii IT.

Ce vă atrage cel mai mult la viațade profesor?

Ați făcut studiile postuniversitareîn informatică la Universitatea deNord. Spuneți-ne o experiențăplăcută din timpul studenției!

Există vreo diferență întrestudenții de acum și cei deodinioară?

Ce apreciați cel mai mult la unstudent?

Cum îi motivați pe studenți să activeze la cursuri?

Credeți că profilul informaticăeste unul de perspectivă?

Windows, Linux sau Macintosh?

asist. univ. dr. Marieta Gâta

n

n

n

n

n

n

n

n

n

4

AZI, MÂINE

Părerea studenților

„Chiar și acum, când cineva măîntreabă unde sunt la facultate, ceîmi vine în minte e... la Nord, lângăspânzurătoare. Acum e mult preapustie zona” (Paul Oiegaș, anul IIIInformatică).

„Era un bun reper, ca exemplu:încă este, chiar și fără prezență”(Răzvan Mureșan, student, Cluj).

„A fost un reper, deoarece facul-tatea e în apropiere . Nu îi știupovestea și nu știu cum arătaînainte. Acum mi se pare că locularată frumos, în mare contrast cunumele” (Ștefania Bujor, I J).

Ianuarie 2011 | Nord

Disturbia 2007

COSMOPOLISDouămiiunsprezecism

CRONICĂ DE FILM

Deşi impropriu spus, am intrat totuşiîntr-un an nou. Un nou an carepoate fi apreciat şi intuit ca fiind unan-satelit sau un an-curent. Sespune că atunci când două maluri

se unesc, podul nu îşi mai găseşte rostul. Cu toateacestea, lucrurile, persoanele sau situaţiile de mij-loc, înainte de unire, fac întotdeauna diferenţa.Rămâne să vedem importanţa acestui an într-unviitor cât se poate de apropiat, un viitor-punteîntre Ceva şi un pseudo-altCeva.

Au trecut douăzeci-şi-doi-de-ani de laSchimbare. A trecut Crăciunul. A trecut şi Tre-cerea-Dintre-Ani. Oamenii se aruncă prin Par-lament. Pare-se că apare o nouă modă. Prin anii’90 era moda arderii-de-tot în public. Poatearuncarea-de-tot în public devine un nou sportnaţional. Oricum, devenim unici în mod con-tinuu.

În acest sens ne-ntrebăm, aşa, româneşte:„Ce înseamnă a fi român?” Înseamnă adaptabi-litate? Înseamnă a fi om-de-cuvânt? Înseamnăluptător, învingător, pierzător? Eventual…compromiţător? Înseamnă a fi om-cultural?Sau om-politic? Unii ar spune ca fiecare este unicîn felul său, deci românul nu ar putea fi definitca fiind ceva sau altceva. Adevărat. Totuşi, dacăurmăm acest „adevăr” ajungem la concluzia căromânul este puţin-din-fiecare. Este de toate, darnimic complet. Este perfect-românesc. Alţii arspune, uitându-se în istoria noastră, că românuleste un luptător-învingător. Dacă ar fi aşa, n-amfi pierdut “meciurile” importante.

Românul poate fi definit ca fiind un om-politic? Probabil, ar spune alţii, dar nu întimpurile actuale. Rămâne să revendicăm vecheadefiniţie neoficială care susţinea că românuleste un poet. Această definiţie ar explica acel „detoate, dar nimic complet”. Mai ales în aceste tim-puri, românul ar trebui să îşi găsească defini-ţia-practică a ceea ce este în esenţă. De aseme-nea, autodefinirea poate prezenta o doză activădin veninul trecutului.

Când Moş Crăciun venea agale, nemai-având suficientă energie să coboare (ce?) pehorn, a bătut la uşă, iar sunetul suna cam aşa:„boc, boc… boc.. toc… poc-poc”… Şi te-ntrebila final ca şi chimistul scriitor nord-italian:„Mai este oare acesta un om?” Oare-le facediferenţa; întotdeauna. Atunci oare nu ar trebuica mulţi să aibă parcursul pe care l-a avut Primo Levi? Probabil nu un parcurs de dezumanizare, ci de umanizare… Dacă nu existăsă fie creat! Unde este sindereza românuluitrecută parcă prin sita ignoranţei de un numărde ani? Unde a dispărut acel homo viator? Aceapersoană, vorba lui Boeţius, „de natură raţio-nală”, care călătoreşte în timp şi spaţiu neuitândde originile sale, apreciind şi integrând noul?Spiritul de beghine apărut peste noapte, adus deaerul libertin cauzează anomalii fără precedent.

Dorinţa cea mai mare a trecutului auten-tic românesc a fost să se păstreze unitatea „îndorinţe” a poporului român. Când definirearomânului este aproape imposibil de realizat,unitatea a devenit un vis frumos, iar păturaculturală a României se subţiază văzând cu ochii,rămâne să te întrebi de ce? De ce-ul zilelornoastre începe să primească tot mai multenuanţe. Oricum, beţivul lui Caragiale, dacă nu erabeat, cu siguranţă întreba cine este, nu cu cinevotează.

Interesat cititor, aminteşte-ţi cine eşti şiîţi vei aminti.

GeorGe nicoAră

corespondent din Roma

Un thriller incitant, care reuşeştesă te ţină în suspans. Cuprinde șicâteva momente mai „uşoare”,introduse parcă special pentru ate relaxa înainte de a te arunca

din nou într-un lac de tensiune. Te simţi ca peun roller coaster, urci și cobori în suspans.

Regizat de D.J. Caruso, produs de IvanReitman și Steven Spielber, filmul reia într-oanumită măsură capodopera lui Alfred Hitchcock din 1954, „Rear Window”, filmpremiat cu patru premii Oscar. Abordareaefectului psihologic asupra oamenilor „prinşiîn cursă” (sau în casă în cazul acesta), inter-

şi ceea ce vede acolo îl face suspicios. Împreunăcu prietenul său Ronnie (Aaron Yoo) şi cuAshely urmăresc fiecare mişcare a misteriosu-lui vecin. Din cauza situaţiei sale precare înrelaţie cu legea, toate avertizările sale cad peurechi surde şi trebuie să ia totul în mâinile salepentru a descoperi adevărul.

Filmul abordează trauma pierderii uneipersoane apropiate, urmările acestei pierderi,suferinţa şi modul în care se combate, precumşi tema prizioneratului în propria casă. În ciu-da faptului că „house arrestul” e văzut ca un felde pedeapsă pentru celebrităţi (gen BarbraStreissand), efectul sentinţei nu este delocuşor: chinul priveliştii, al libertăţii de pe ferea-stră, precum şi conoştiinţa faptului că uşa„celulei” e deschisă pot fi extrem de tentantăşi chinuitoare. Poţi pierde din vedere foarte uşorgratiile invizibile ce te înconjoară, dar micabrăţară de pe picior cu siguranţă ţi-o va aminti,așa cum a aflat şi Kale.

„Disturbia” are un efect psihologic put-ernic, te face să te uiți puțin mai îndeaproapela propriii tăi vecini. Acţiunea are un passusţinut, suspansul se menține până la afişareacreditelor finale. Combinaţia unei poveşti cu otentă chiar de horror, care îţi va creşte adrena-lina, cu câteva momente hilare, modul rapid devorbire al lui LeBeouf, pe care îl regăsim în toatefilmele sale, sunt unice şi au chiar şi în situaţiigrave o urmă de umor. Împreună cu roluladolescentului rebel, neascultat de nimeni,cu probleme de comportament, şi cu prezenţamisterioasă a criminalului calm, tacit, răbdător,creează o combinaţie uniformă, atragătoare, unfilm ce îşi merită cele 105 minute de faimă.

pretarea lui LeBeouf, un actor mai neortodox,precum şi postura de Peeping Tom, spionul, dauun aer deosebit de atrăgător peliculei.

Kale Brecht (Shia LeBeouf) este un tânărde 17 ani, arestat la domiciliu după o altercaţiecu un profesor. După pierderea unuia dintrepărinţii săi, rămâne o epavă emoţională. Blo-cat pe o rază de 30 de metri de casa sa, încearcăsă îşi ocupe timpul cu diverse activităţi. Depildă, urmărirea vecinilor oferă un spectacolmai interesant decât ar fi crezut el. Mutarea uneinoi familii în cartier aduce un interes roman-tic: Ashley Carlson (Sarah Roermer), clasica„fată de alături”.

Poţi vedea lucruri cumplite chiar şi fărăsă ieşi din casă; imagini sinistre vei găsi chiar şipe fereastră. Spionajul lui Kale îi îndreaptă bino-clul spre casa lui Robert Turner (David Morse) SAmueL AndrAș (i crP)

„Clujenii spun că am avut uncentru al lumii în Baia Mare și noil-am dărâmat, iar Baia Mare îispune Spânzurătoare. Băimă-renii nu s-au ridicat niciodată laînțelegerea ei, decât foarte puținidintre ei. Acesta este nivelul cul-tural al Băii Mari” (dr. IoanMarchiș).

Ceaușescu spânzurat!Chiar și după doi ani de la dărâma-rea Spânzurătorii, băimărenii încăîși mai dau întâlnire la vechiul loc.

Montat în 1984, Arcul Solar a de-venit un simbol al orașului, alMaramureșului, atât prin tradiție,cât și prin ideea de la care a început.După cum mărturisește autorulacestuia, Ioan Marchiș, Arcul Solar a pornit de la ideea de poartămaramureșeană, fiind „o emble-mă a trecerii interior-exterior, so-cietate-familie, o sugestie sprelumină, spre transcendent.”

Datorită formei abstractepe care o are Arcul Solar, putemidentifica o multitudine de semni-

ficații. De la poarta în sine, lafântână, puț minier, altar al soare-lui și templu al lumii, vatră și scarăspre cer, un spațiu de meditație despre om, dar mai ales pentru om.„Era un reper după care puteaiexplica taximetriștilor unde e facultatea la care vrei să ajungi. Înplus, dacă stăteai exact sub el,puteai vedea cerul într-un modmai aparte. Desigur, de oriunde altundeva în câmp deschis poțivedea cerul, dar așa, puteai vedeacerul prin Spânzuratoare” (prof.asoc. dr. Andrei Achim, Universi-tatea de Nord).

Puțini știu povestea de undeprovine de fapt denumirea de„spânzurătoare”. „Când se mergeala demonstrații, eram obligați săpurtăm în brațe pancarte cuCeaușescu, iar în ’89, cineva aatârnat o asemenea pancartă deSpânzurătoare. Aceasta a rămasagățată acolo timp de mai multezile, până când a ajuns să fie atât dedeteriorată de la mulțimea de pietrecare au fost aruncate, încât chipullui Ceaușescu era tot găurit”, nedezvăluie artistul Ioan Marchiș.

„Îmi pare rău că au demolat-o.Monumentul respectiv mă puneaîntotdeauna pe gânduri. Îmidoream să îmi dau seama ce-avrut să exprime cel care a fă-cut-o. Voiam să văd care îi estecu adevărat menirea... Așa suntmonumentele, cele neînțelese aucea mai mare valoare”(Adrian Dan Pop, cetățean).

Băimărenii vor spânzurătoarea înapoi„Primul gest a fost cel de respin-gere. Pe urmă, am primit o mie demailuri de la oameni care vor mo-numentul înapoi. Tocmai gestul de

respingere a distrugerii unui lucrucare a devenit un simbol”, spuneIoan Marchiș.

Actualmente, Arcul Solareste depozitat la Muzeul de Etno-grafie, unde urmează să fie restau-rat (atunci când vor fi fonduri). „Auputrezit câteva elemente și a de-venit un pericol public, drept pen-tru care am demontat-o și am de-pozitat-o pentru a fi restaurată șireamplasată”, adaugă domnul IoanMarchiș. Există de mai bine de un an un proiect de restaurare, realizat de o firmă din Roma, careimplică modernizarea structuriicu noduri de metal, care vor per-mite în viitor înlocuirea oricăreigrinzi fără a afecta întregul mo-nument.

La Spânzurătoare...

AndreeA Achim (ii J)

Lucrețiu PoP (ii crP)

© Mihai Avram

5

(re)FOrMĂNord | Ianuarie 2011

Bologna: 4 profesori - 4 întrebări

Inițiat în 1999 de aproape 30 de miniștri ai educațieidin Uniunea Europeană, sistemul Bologna doreștesă eficientizeze învățământul superior atât întregranițele unei țări, cât și pe întreg continentul. Pelângă facilitarea schimbului de experiență între

universități (pentru profesori, dar mai ales pentrustudenți), noul sistem se concentrează îndeosebi peînvățarea activă a studenților, mai puțin pe predareatradițională a profesorilor, astfel încât cursurile să capeteo dimensiune mai practică.

Datorită faptului că implementarea este voluntară,nefiind impusă de către niciun for al U.E., ea diferă de lastat la stat. De exemplu, în Spania, facultatea durează mi-

nimum 4 ani, în timp ce în majoritatea celorlalte state eu-ropene perioada este de 3 ani. Tot din cauza implementăriihaotice și, probabil, a motivației scăzute, în țara noastră(într-o serie de universități) cursurile continuă să fie pre-date în același stil (clasic), doar că într-o perioadă maiscurtă, fie comprimându-se materia - studenții fiindnevoiți, prin urmare, să parcurgă aceeași materie într-untimp mult mai scurt - fie eliminându-se în totalitate capi-tole sau cursuri esențiale din programa universitară.

În teorie, o asemenea reformă reprezintă pentruUniunea Europeană modalitatea de a deveni o putere îneconomia cunoașterii, însă, în practică, sistemul Bolognaeste acuzat ca fiind „o fabrică de diplome”...

Pentru a afla cum percep profesorii de la „Nord” reforma propusă de U.E.,i-am invitat să răspundă la întrebările de mai jos:1. spuneți-ne părerea dumneavoastră despre sistemul Bologna! e într-adevăratât de benefic pe cât se spune?2. considerați că este potrivit acest sistem pentru învățământul superior au-tohton?3. Acum două decenii, admiterea la facultate se făcea printr-o selecție foarteriguroasă; astăzi aproape orice absolvent de liceu poate obține o diplomă delicență, mai ales dacă e dispus să plătească o taxă de școlarizare. cum apreciațio asemenea situație?4. cum credeți că poate fi îmbunătățit stilul de predare astfel încât să răspundăașteptărilor actualei generații de studenți și, în același timp, nevoilor deperspectivă ale societății românești?

1. dintre părțile bune aș aminti urmă-toarele: se scurtează timpul în carestudentul își finalizează studiile la pri-mul nivel și poate să intre pe piațamuncii, procentul din populație careare studii superioare crește, precum șifaptul că, după prima treaptă, stu-dentul poate să se orienteze mai bineasupra treptei a doua, asupra direcțieipe care poate să o urmeze la masteratsau la doctorat.pe de altă parte, lucrând în producție,timpul alocat studiului este mai mic înanii de pregătire masterală. În ceea ceprivește doctoratul, e și bine, și rău:acum tinerii învață să fie cercetători, întimp ce înainte doctoratul presupuneafaptul că erai deja un cercetător con-sacrat.

2. dacă avem în vedere posibilitățileeconomice ale familiilor de a-i susținela școală, sistemul e potrivit. tinerii intră mai repede în producție și se potautosusține în următoarele etape. dacăluăm în considerare planurile de învă-țământ, cele dinainte de sistemul Bologna totalizau în jur de 36 de ore pesăptămână, în timp ce acum ele cu-prind 26-28 de ore pe săptămână. numai avem același timp pentru transmi-terea unui volum de informații, dardiferența se mai atenuează prin meto-dele moderne de studiu și de predare.

3. procentul de finalizare a studiilor eramai mare atunci când exista admitere,iar majoritatea celor care treceau exa-menul respectiv aveau capacitatea să șiabsolve facultatea. Acum sunt ani încare promovabilitatea este de 90%,dar și ani în care doar 30% dintre stu-denți finalizează studiile. pentruînvățământul tehnic (facultatea deinginerie) considerăm normal un pro-cent de 50-60% absolvenți, raportat lastudenții din anul i.

4. suntem preocupați constant deîmbunătățirea sistemului de predare. Înmomentul de față, suntem cuprinșiîntr-un program de perfecționare a sis-temului de predare prin utilizarea demijloace electronice și nu numai, prinpunerea la dispoziția studenților a uneiplatforme de studiu care să conțină ma-joritatea cursurilor ținute la facultateanoastră. Astfel va fi mai ușor accesul la

informațiile scrise puse la dispoziție deprofesor la curs.nu în ultimul rând, e deosebit de rele-vantă activitatea de proiect, pe care noiîncercăm să o aducem la un nivel actual prin utilizarea softurilor de pro-iectare asistată pe calculator, întâlni-te și în industrie. prin urmare, acomo-darea studentului la locul de muncă estemult mai scurtă.

1. sistemul Bologna este benefic înesența sa, dar important este modulcum se aplică. la noi se aplică mecanicși creează disfuncții majore. sistemul decredite transferabile nu este funcționalpentru că disciplinele de la specializărinu sunt identice sau compatibile de lao țară la alta și nici măcar între uni-versitățile din românia, ceea ce creea-ză dificultăți în echivalarea studiilor sauîn cadrul mobilităților prin programulerasmus. de asemenea, modulele pe-dagogice la nivel de licență și apoi la ni-vel de masterat, mai ales că acestea suntîn sistem cu taxă, complică lucrurile șimai mult. un modul la nivel de licențăar fi suficient.În rest, sistemul Bologna dezvoltăschimburile de mobilități, de burseerasmus și încearcă, dar nu știu în cemăsură, să formeze competențe sufi-ciente pentru absolvenții la nivel delicență.

2. dacă este potrivit sau nu, la noifuncționează și cu elemente pozitive șicu cele negative. prea repede sar „maimarii" învățământului să le aplice și să-l așeze sub „pălăria" trâmbițateireforme. facem experimente prea desepe seama generațiilor de tineri. unministru francez al educației spuneamai în glumă, mai în serios: „lăsăm peromâni să-l aplice și apoi, dacă funcțio-nează, îl aplicăm și noi."eram la universitatea din Viena, anul tre-cut, și am văzut foarte mulți studenți laun miting. tinerii protestau chiar îm-potriva acestui sistem! multe universități occidentale au luat partea bună: des-congestionarea programelor discipli-nelor de învățământ, stilul modern înpredare, notare etc. la noi va trece mul-tă apă pe dâmbovița și pe săsar până vomputea vorbi de un „sistem Bologna ro-mânesc" eficient, cu efecte remarcabile.

3. Admitere există la unele specializări.sistemul de admitere nu se practică niciîn universitățile occidentale. Atâtatimp cât există concurența cu sistemulprivat de învățământ care a renunțat laexamenul de admitere, nici învățămân-tul academic de stat nu poate practicaun alt sistem. să nu uităm că româniaare cel mai mic număr de studențidintre țările u.e. tânăra generație tre-buie să fie deschisă spre cunoaștere. untineret needucat este mai ușor de ma-nipulat de către clasa politică, oricarear fi ea, iar viitorul unei națiuni este maimult decât incert.

4. stilul de predare depinde de fiecareprofesor. sunt discipline care se pre-tează la utilizarea tehnicilor moderne,altele pot rămâne la sistemul clasic. dinamica unui curs depinde de caris-ma profesorului. studenții sunt ceicare fac evaluarea. A fi profesor în-seamnă a avea vocație. A fi profesor înseamnă a trăi cu pasiune demersulcunoașterii. pentru mulți, a fi profesoreste doar o meserie. de fapt, în oricefaci trebuie să pui o parte din suflet.A fi profesor înseamnă a cizela con-științe, a avea grijă de inteligența tine-rei generații, care este cel mai de prețtezaur al unui popor.

1. sistemul Bologna este o iniţiativă cuun scop lăudabil, menit să faciliteze şisă stimuleze mobilitatea studenţilor. pede altă parte, structurarea modulară aprocesului educaţional (pe nivelurisuccesive de pregătire şi formare) oferămai multe opţiuni studentului, permi-ţându-i să se oprească la acel nivel depregătire pe care îl consideră suficientpentru cariera sa profesională viitoareşi pentru posibilităţile sale financiareactuale. deci, teoretic, sistemul Bolognae benefic. practic însă, sistemul nufuncţionează decât într-o foarte micămăsură, astfel că efectele benefice suntmai greu de identificat.

2. consider că întrebarea este pusă in-corect. nu trebuie să punem în discuţiecompatibilitatea sistemului Bolognacu sistemul de învăţământ autohton, ciinvers! sistemul de învăţământ supe-rior autohton trebuie modificat şiadaptat astfel încât sistemul Bologna să

devină unul viabil şi funcţional într-omăsură cât mai mare (chiar, integral).

3. Aş aprecia situaţia ca fiind una peri-culoasă chiar, pentru că reduce foartemult nivelul de pregătire profesionalăa absolvenţilor, ceea ce implicit gene-rează reduceri de eficienţă şi compe-titivitate în sistemul economic şi în so-cietate, în general. iar pe termen lungaceste deficite vor afecta în continuarenivelul de trai al societăţii româneşti.Însă cum situaţia se datorează în primulrând modelului de finanţare a învăţă-mântului superior românesc (prinalocaţii bugetare per student subdi-mensionate), universităţile vor fi forţa-te în continuare să menţină în sis-temul educaţional un număr mare destudenţi (indiferent de calitatea aces-tora), pentru a-şi asigura supravieţu-irea din punct de vedere financiar.

4. Aş putea spune multe despre acestsubiect. dar aş încerca să sintetizezideile mele într-un singur concept:interactivitate. Asta cred că lipseşte sis-temului de învăţământ românesc. Însăinteractivitatea în sala de curs pre-supune dialog, iar un dialog relevant seconstruieşte pornind de la o temeliecomună, adică studentul trebuie sădobândească o cunoaştere minimalăprealabilă a subiectului pus în discuţie.iar cunoaştere prealabilă înseamnăstudiu şi documentare individuală.

1. implementarea sistemului de la Bologna într-o serie de țări europenenu s-a făcut ușor, fără dezbateri șidispute. În anumite țări, s-a doveditbenefic – altfel nu ar fi fost „inventat"– datorită tradițiilor sistemului deînvățământ din acele țări.

2. dacă pentru alte țări sistemul Bologna poate fi benefic, pentru noi,cred – și ar bine să mă înșel – nu poa-te constitui pe moment un factor deprogres. structura sa – 3 ani licență, 2 ani masterat și 3 ani doctorat – nu esteadecvată pentru noi așa cum se vededin „primele concluzii" reieșite dupăcâțiva ani de experimentare. intrareala universitate fără admitere și, de celemai multe ori, la întâmplare, dupăcalcule „contabilicești", iar nu după pa-

siune, interes, vocație face ca peste unan sau doi studenții să fie dezorientați,neștiind ce și cât să ia din ceea ce le ofe-ră profesorii. de regulă, în primul an,ei nu știu să învețe și, ca atare, nu poa-te fi vorba de specializare, ci doar de„alfabetizare". spre exemplu, la filo-sofie vin absolvenți care nu au studiataceastă disciplină în liceu!

3. Aspectele negative semnalate ținatât de sistemul Bologna ca atare, cât șide absența selecției la intrarea în uni-versitate. sigur, ar trebui o admitere(indiferent de formă) la intrarea înmediul universitar, dar ea nu este po-sibilă astăzi, în condițiile atâtor uni-versități, mai ales private. În măsura în care finanțarea se face pestudent, a ridica ștacheta ar însemna si-nucidere curată pentru multe specia-lizări și chiar universități, ceea ce nu arfi nici drept și nici eficient pentru du-rata scurtă. nu pot decât să regret oasemenea situație, cu atât mai mult cu cât am pregătit – numai în particu-lar – câteva sute de aspiranți lastudenție. este, apoi, tot atât de ade-vărat că nici statutul de student nu maiare astăzi prestigiul pe care l-a avut înurmă cu cel puțin două decenii. Atunci studenții formau o adevăratăelită, cu toate că societatea socialistă seferea ca de foc de ei. Azi studenții nu seimpun nici ca limbaj și nici prin com-portament social, nici prin preocupăriși nici prin cultură. dar aceasta este oaltă problemă…

4. găsirea unui stil adecvat este dedatoria fiecărui profesor. să recu-noaștem însă că, în general, modul depredare nu stimulează inițiativa șicreativitatea studenților – și cauzaprincipală se află la studenți și nu laprofesori. la studenți, pentru că nu îisolicită pe profesori – din comoditate,din lipsă de interes, de motivație etc.obligația universității este de a facili-ta, prin pregătirea pe care o propune,inserția celor dornici pe piața muncii.de vreme ce atâția tineri pleacă înstrăinătate, nu putem vorbi încă de oreușită. se vorbește însă tot mai mult, ca de unpanaceu, despre învățarea bazată pecompetențe! ne trebuie însă mai mulțiani doar ca să definim competențele pe care le formează fiecare tip de liceu și mai departe specializările de launiversitate. cred că este vorba de un alt pariu pecare l-a pierdut învățământul nostru,așa cum a pierdut pariuri cu manuale-le alternative, cu problema calitățiisau cu alte pietre de încercare...

Decanul Facultății de Inginerieprof. univ. dr. ing. Radu Iacob Cotețiu

Decanul Facultății de Litereprof. univ. dr. Petru Dunca

Facultatea de Inginerieprof. univ. dr. ing. Gabriela Lobonțiu

Facultatea de Litereconf. univ. dr. Florian Roatiș

LUCREȚIU POP (II CRP)

Află ce cred profesorii despre sistemul BolognA

”

6

EVENIMENT

Ianuarie 2011 | Nord

Biblioteca Universității de Nord

ultimul raft. Colecţia de publicaţiiperiodice se îmbogăţeşte de la an laan, depozitele devin tot maineîncăpătoare, aglomerația fiindde nedescris.

Toate aceste lucruri, și nunumai, au dus la extinderea biblio-tecii, iar odată cu finalizarealucrării, problemele vor fi doar oamintire a unui nou început.

Doar la primăvarăDeși data finalizării lucrării a fostanul trecut, mai exact în 22 de-cembrie 2010, muncitorii încă mailucrează. „Deși vremea ține cu noi,au apărut câteva modificări care auoprit lucrările pentru câteva zile.Cândva, la primăvară, lucrarea vafi finalizată”, afirmă Vasile Țicală,șeful lucrării.

Noua clădire va fi realizatăîntr-un stil nou și cât se poate demodern. Ea va cuprinde, printre altele, mai multe săli de lectură, osală polivalentă, spații pentru con-sultarea cărților etc.

Ce se modifică?Biblioteca Universității de Nordoferă și va oferi servicii de împru-mut la domiciliu și sală de lecturătuturor persoanelor din cadruluniversității. Utilizatorii externivor putea citi cărți doar la sala delectură. „Orice utilizator externpoate sta la sala de lectură. Ideea esă ajutăm cât mai multă lume”,adaugă Laura Varga.

Accesul la bibliotecă se facedoar pe baza legitimației de cititor,care trebuie vizată în fiecare an.După finalizarea extinderii, atât utilizatorii interni, cât și cei externise vor putea bucura de mai multesăli de lectură, dar mai ales de accesul liber la raft, acesta dând omai mare libertate cititorilor.

O bibliotecă reprezintă unspațiu de cultură cu multe rafturipline de cărți, publicații, reviste șimanuscrise. O bibliotecă a uni-versității este esențială pentru stu-dentul mereu grăbit, mereu în crizăde timp.

2011, Anul European alVoluntariatuluiÎn Uniunea Europeană, milioane decetăţeni sunt voluntari ai diferitelororganizaţii. Oameni de toate vârstele in-vestesc o parte din timpul lor liber încadrul organizaţiilor societăţii civile, încluburi de tineret. Sunt oameni care vor săcontribuie la o mai bună stare a comu-nităţii. Voluntariatul oferă oportunităţiimportante de învăţare, abilităţi şicompetenţe noi, îmbunătăţiri şi mult maimulte şanse de angajare.

2011 a fost declarat Anul Europeanal Voluntariatului (AEV), timp în care seva face un tur prin oraşele europene pentru a-i aduce mai aproape pe volun-tari şi pentru a contura mult mai bine ideeade voluntariat, lucru care se va face şi princonferinţele realizate între statele mem-bre. De asemenea, se vor realiza multeevenimente, expoziţii, demonstraţii live şialte activităţi vor avea loc în întreagaEuropă în cursul anului.

Comisia așteaptă ca Anul Europeanal Voluntariatului să ducă la o creştere şila o conştientizare a valorii acestui tip deacti-vitate, care ar trebui să ajute volun-tarii şi organizaţiile de voluntariat săînveţe ceea ce este mai bine pentru ţara lor.

Echipa naţională de handbal masculin aRomâniei va participa, în perioada 13-30 ianuarie, la Campionatul Mondialdin Suedia. De patru ori campioni mon-diali, elevii pregătiţi de Vasile Stângă şiNicolae Munteanu fac parte din grupa C şivor evolua, în ordine, cu Croaţia (14 ia-nuarie),Danemarca (16 ianuarie), Algeria(17 ianuarie), Australia (19 ianuarie) şiSerbia (20 ianuarie).

Primele trei clasate vor merge maideparte, formând două grupe de câte şaseformaţii, urmând ca cele mai bune să seîntâlnească în semifinale. România s-a calificat la acest turneu în urma barajuluicu Rusia, pierzând prima manşă laBucureşti, însă reuşind aproape o minuneîn deplasare, unde s-a impus cu 37-32.

Naţionala dehandbal masculina României laCampionatulMondial

ADRIANA POP (II J)

VLAD HERMAN (I J)

2012 a ajuns să fie un număr mai temutchiar decât 666. Predicțiile care se bazeazăpe calendarul mayaș au îmbogățit produ-cătorii de film și au întors lumea cu susulîn jos. Nu doar sfârșitul calendaruluimayaș a înnebunit lumea. NASA a anunțatcă „apocalipsa” va avea loc în 2013datorită unor raze solare incendiare carevor lovi Pământul.

Putem spune că NASA are totuși unatu în fața calendarului mayaș în privințaautenticității problemei „apocalipsei”.Vorbim totuși despre NASA, agențiaresponsabilă cu programul spațial publical Statelor Unite ale Americii și cu cerce-tarea aerospațială civilă și militară pe termen lung.

Tot ce putem face acum e să așteptămmarele final sau filmele 2013, precum și onouă predicție pentru sfârșitul anului în2014.

NASA prelungeșteviața pământuluicu un an

CRIstIAN CHENDE (I EPI)

MAI MULtEsăLI DELECtURă, MAI MULtsPAȚIU

ANDREEA ACHIM (II J)

„Orice universitate are nevoie deo bibliotecă, atât pentru studenți,cât și pentru elevi. Extindereabibliotecii este o necesitate pentruuniversitate și cred că va fi multmai des vizitată decât cea careexistă acum” (Adriana Pop, II J).

Biblioteca Universitățiide Nord și-a începutistoria în 1961, odată cuînființarea InstitutuluiPedagogic de 3 ani din

Baia Mare. De-a lungul anilor, fon-dul de publicații al bibliotecii s-adezvoltat enorm, iar acum cărțilesunt mai strâmtorate ca niciodată.Biblioteca prezintă, în momentul defață, un număr de peste 200.000 devolume și periodice, care acoperăaproape toate domeniile de interes.În 2010, Universitatea de Nord dinBaia Mare a reușit să demareze unproiect mult așteptat, respectivextinderea bibliotecii.

Nimic nu e perfect, dar soluții existăProiectul de extindere a biblioteciia apărut din necesitate. O problemăsimțită atât de studenți cât și debibliotecari este faptul că nu existăacces liber la raft. „Față de Biblio-teca Județeană «Petre Dulfu»”,noi nu avem acces liber la raft.Există un acces închis din lipsă despațiu”, mărturisește Laura Varga,coordonatorul bibliotecii.

Spațiul de care beneficiazăbiblioteca este destul de limitat,aceasta cuprinzând momentan osală de lectură, o secție de împru-mut și trei depozite, nefiind de mirare că s-a ales un acces închis.Dar ne-am gândit vreodată de cedurează așa mult să ni se aducăvolumul solicitat? De fapt, e destulde simplu, poate am nimerit o cartedin depozitul de la parter, la doardouă etaje mai jos, exact în capătulîncăperii și, ghinion, mai e și pe

Studenții se pregătesc pentru noua edițiea concursului universitar „NordTech”

LUCREȚIU POP (II CRP)

Machetă a viitoarei biblioteci

© F

oto:

Luc

reți

u P

op

NordTech este o competiție adresatătuturor celor pasionați de calcu-latoare și de tehnologia informa-ției. Prima ediție a acestui concurs,din 2006, a fost dedicată exclusiv

elevilor, având ca și câștigător, spre suprindereatuturor, un elev din clasa a IX-a. Din 2008,„NordTech” se adresează studenţilor din cadruluniversităţilor din municipiul Baia Mare.

Concursul este organizat de Universitateade Nord, sub patronajul Clubului „Rotary”Baia Mare 2005 și îşi propune identificareaînaltelor valori în domeniul TehnologieiInformaţiei – IT, precum şi stimularea implicăriistudenţilor în proiecte cu un nivel ridicat deinovaţie, care înglobează tehnologii noi dinacest domeniu. „Prin participarea la concurs amavut satisfacția realizării unui proiect 100%funcțional, pe care am putut să-l arătăm șistudenților din ceilalți ani”, ne povestește Felix Fetche, student la Calculatoare, anul IV.

Unul dintre roboții prezentați anul tre-cut se numește „Self Balance Robot”, fiind realizat de studentul amintit. Acest robot se

diferențează de ceilalți prin cele două roți para-lele, menținându-și echilibrul fără nicioproblemă. „El este doar un început, în ideea căvom avea posibilitatea de a continua mastera-tul, sperăm noi, la Universitatea de Nord, cu alteaplicații foarte interesante în robotică”, continuăstudentul.

Premii și nave spațialeUn alt proiect care a fost premiat la aceastăcompetiție, în valoare de 2.000 lei, a fost creat de studenul Alexandru Alexan și de cole-ga lui, Anca Oșan. Acesta se numește „MaVer”și a pornit de la ideea de a crea un robot care săcaute părțile pierdute ale unei nave spațiale peplaneta Marte. După cum ne detaliază cei doi,modul de funcționare nu este foarte complex:„Robotul merge în cercuri, din ce în ce mai mari,iar în momentul în care găsește un tag, îi citeștecodul și scanează suprafața pe care se află,trimițând apoi aceste date către nava mamă.”

Studenții se arată nerăbdători față deconcursul „NordTech” din acest an, chiar dacăîncă nici nu a fost anunțat oficial.

„Dorim să participăm și anul acesta la con-curs. Este o oportunitate pentru mine să învățceva nou, să am sprijin de la profesori, să măajute, să lucrăm cu un echipament la care înmod normal nu avem acces” (Anca Oșan).

© F

oto:

Luc

reți

u P

op

Robot realizat de studenții Universității de Nord

7

DIVERSE

Nord | Ianuarie 2011

Ai atâtea planuri încât îti neglijezi pânăşi animalul de casă sau jucăria preferată.Închide-te în casă şi uită de toate.

Ai grijă la tentaţiile culinare, mai bine fugipână la Timişoara să-ţi cumperi o porto-cală. Aşa ai parte şi de puţină aventură. Pânăși calculatorul s-a plictisit de tine.

Ai face orice numai în casă să nu stai.Cumpără o trotinetă şi du-te în lume,poate când te vei întoarce vei reuşi să terelaxezi şi tu măcar o dată în viaţă.

Poţi să te ascunzi cât vrei sub masca tadraguţă, dar nu poţi fugi de ceea ce eşticu adevărat. Trăieşte prezentul, ieri a fostdemult, iar mâine nu există.

Ordonează-ţi gândurile şi acceptă criticile constructive, în viaţă nu daidoar de laudă.

Ar fi bine să te aprovizionezi cu câte-va baxuri de detergenţi, fabricile intrăîn restructurare. Fii optimist! Şi apa ebună.

Şarmul tău e un magnet pentru cei dinjur, iar un pinguin te-ar elibera desingurătate. Nu mai cântări deciziile,ia-ţi bocancii şi dansează un vals.

Te avânţi spre locuri periculoase. Lea-gă-te bine de scaun, începe un drumlung. Ai grijă la secrete, un geamăn edupă colţ gata să te descopere.

Te aşteaptă o idilă dincolo de graniţă, înIndia sau Israel. Poţi să iei un copăcel săsimţi natura la picioarele tale. Dar e bunşi un spray de maşină.

Trebuie să-ţi întăreşti forţele propriipentru a-ţi atinge ţelul. Foloseşte gan-tere de 3 kg. Uită-te în oglindă. Aimâncat destulă îndrăzneală astăzi?

Renunță la geaca de piele roz, nu te în-căpăţâna să o păstrezi. Ai putea să fiimotorul unei noi revoluţii. Ochii tăi văddoar dreptate.

Bea un energizant, sau două, sau zeceşi începe să redecorezi. Ai grijă la tele-fon, să nu-ți alunece în vopsea.

HOROSCOPrealizat de Ioana Bălan

Acum șase ani, Mark Zuckerberb a fondat celmai mare site social – Facebook. Pe pagina sa, Mark scrie „Încerc să fac lumea maideschisă.” Lumea, se pare, răspunde. Facebook a devenit yellowbook-ul acestuisecol, locul în care se creează identități publice.

De la prietenii, colegii, brutăria devizavi, profesorul preferat și vecinii tăi, îi poțigăsi chiar și pe Băsescu, pe Eminem, Dr. House și, de ce nu?, pe Ceaușescu. Unsimplu sign up, completezi datele de contact,uploadezi niște poze, adaugi preferințele șigata, ai cont de facebook.

Dar regulamentul l-ai citi? De fapt,nici nu pierzi prea multe, doar identitate. Înregulamentul pe care nu îl citește nimeni, îțidai acordul că imaginile, informațiile,videoclipurile, absolut tot ce publici pe sitesă fie folosite de Facebook așa cum pro-prietarii site-ului doresc. Cu alte cuvinte,acum aparțin și Facebook-ului. Ești gata să-ți închizi pagina de Facebook? Dacă nuștiai până acum, Facebook creează unbackup al profilului tău, care va fi ștersîntr-o anumită perioadă de timp. Odată ceai creat un cont de facebook, îl vei avea peviață, dar, de ce nu?, și după viață.

NU AI PROfIL DEFACEBOOK,nu exiști

ANCUȚA ANDREI

„CouchSurfingul este un proiect care se bazează pe o idee bună, care pe mine una mă face sămă gândesc la binele din lume, la faptul că oamenii îți deschid necondiționat ușa casei lor șisunt deschiși a interacționa cu persoane pe care nu le cunosc, care nu sunt din aceeași țară,sunt deschiși să cunoască noi culturi” (Alina Surducan, Baia Mare).

Călătorește gratuit în jurul lumii

CouchSurfing este unproiect internațional șioferă posibilitatea de acălători gratuit oriundeîn lume. Găsești cazare

în toate orașele, de pe orice conti-nent și este foarte ușor să îți faci prieteni care să îți prezinte celemai interesante aspecte ale comu-nității lor. Baia Mare face parte dinorașele CouchSurfing, iar băimă-renii pot întâlni chiar la ei acasăcălători din toate colțurile lumii.

”„Se deschid posibilități pentru noi,tinerii săraci, să călătorim și săînvățăm mai mult despre un loc,tocmai din cauza interacțiunii culocuitorii și astfel ne putem face șimulți prieteni buni” (Jenny Ball,Statele Unite).

„Am primit o invitație de laun CouchSurfer din America, pecare l-am găzduit și căruia i-amfost ghid prin oraș. Mi-a spus sănu uit că are canapeaua lui întot-deauna deschisă pentru mine”(Andrei Vârtaci, Baia Mare).

Ideea de CouchSurfingCouchSurfingul a apărut în 1999,când tânărul Casey Fenton a făcutrost de un bilet de avion ieftin de laBoston spre Islanda. Ca să rezolveproblema cazării fără a scoate banidin buzunar, el a dat peste 1.500 deemailuri către studenți din Islanda,cerând găzduire. A primit mai multde 50 de oferte, iar când s-a întorsa pus bazele CouchSurfingului.

În ianuarie 2004 s-a înființatsite-ul www.CouchSurfing.org. În2006 toată baza de date s-a pierdut,

Mai multe despre CouchSurfingCouchSurfing este biletul tău sprea explora întreaga lume. Peste douămilioane de membri sunt dornici șinerăbdători să cunoască tot maimulte despre cultura ta și să teînvețe a lor. Mănâncă borș în Odesa. Uită-te la cangurii din Adelaide. Găsește cei mai bunităiței din Tokyo. Arată călătorilorcel mai bun local cu muzică live dincentrul orașului sau traseele dedrumeții favorite.

Prin CouchSurfing „poțicălători ieftin și ai posibilitatea dea cunoaște cu adevărat cutumele șiviața socială din țările prin caremergi datorită faptului că pășești încasa unui om de rând și împărtă-șești din experiența sa de viață”, nepovestește Dorin Bot, CouchSurferdin Cluj Napoca.

iar fondatorii se gândeau chiar să-loprească și să renunțe la website.

În prezent, CouchSurfing arepeste 2.000.000 de utilizatori dintoată lumea. Acest lucru a generatcurentul de opinie că proiectulCouchSurfing ar fi invenție genială.

Măsuri de siguranță Cât de sigur și safe e să inviți opersoană necunoscută la tine acasăprin intermediul CouchSurfingului?Pe site găsești toate informațiilenecesare pentru a afla ceva despreo persoană nouă. Fiecare membruare un profil prin care prezintădatele de contact, experiențele sale,prietenii pe care îi are etc.

Ai ocazia să citești absoluttoate experiențele unei persoane cumembrii CouchSurfing, fie ele pozitive sau negative. Poți să ana-lizezi un profil plin cu informații despre o anumită persoană și despreperspectivele unei întrevederi.

stud. ADRIAN DAN POP,

corespondent din Cluj-Napoca

Români ajunși în Elveția prin acest program

Util pentru sesiune

Dacă ai ceva de copiat, fie un curs sau o carte întreagă, centrul de copiere RBS are cel mai mic preț din oraș: 0.08 lei*

PUBLICITATE

* La această sumă se mai aplică o reducere pentru studenți. Ne găsești pe str. George Coșbuc, nr.9

Cum să (nu)copiezi în sesiune

Se zice că cea mai mare frică aunui scriitor e pagina albă. Eibine, frica aceasta se aplică şiunui student în sesiune. Eşti înbanca ta, foaia din fața ta e la fel

de albă ca și mintea ta. Ce să faci?, coleguldin stânga scrie de le rupe, colega dindreapta nici măcar nu şi-a scos o foaie, stăşi priveşte liniştită pe fereastră. Te-ai chi-nuit câteva ore azi-noapte să faci câtefiţuici, ai trei în pantof, două în mâneca şiuna în cureaua ceasului.

Problema e că nu tare ai dat pe la cur-suri sau pe la seminare. Eşti o faţă nouă pecare profesorul o urmăreşte cu atenţie. Îţiplimbi privirea prin toată sala, mai te faci căscrii un pic, mai arunci o privire de ream-intire a ceea ce nu ai citit în viața ta, maipriveşti pe fereastră, și începi să îţi scoţisursele de inspiraţie. Colega se uită la tineşi zâmbeşte uşor, dar surprinzător nu-ţi cere„ajutorul”. Mai dosit, mai pe faţă, ai reuşitsă scoţi ceva de pe ele, iar pagina din faţa tas-a cam umplut, la fel și următoarea.

Timpul trece şi până să-ți dai seamaauzi cuvintele magice „pixurile jos”. Aiscris suficient, aşa că te opreşti liniştit.Colega de lânga tine se ridică, se uită la tinecu o privire amuzată şi spune: „Lăsaţilucrările pe masă și...”, ca să vezi, era pro-fesoara de la seminar.

SAMUEL ANDRAȘ (I CRP)

© F

oto:

Luc

reți

u P

op

© F

oto:

Adr

ian

Dan

Pop

O seRie câT unDeceniuHarry potterȘi talisManeleMorții

8

MAPAMOND

Până în 2017Șase albume„Michael Jackson”lansate postum

Primul album postum marca Michael Jackson a fost lansat anul trecut, în 14 decembrie, făcând parte din contractul de250 de milioane de dolari încheiat de SonyMusic cu executorii testamentari ai lui Jackson. Contractul implică editarea a încă 6 albume, care vor fi lansate până în 2017.

În ciuda faptului că albumul a fostprimit de critici cu păreri mixte şi contro-verse în legătură cu autenticitatea unorpiese de pe album, precum şi dezaprobareaartistului will.i.am care a lucrat cu Michaelînainte de moartea sa, și care a numit aceastălansare ca „lipsă de respect” pentru memo-ria sa, albumul a avut un succes comercialdeosebit. Vânzările globale ale albumului seridică la 734.000 de copii, arătând că in-teresul pentru muzica lui Michael nu a mu-rit odată cu el.

Anul 2011 aduce finalul seriei Harry Potter,odată cu lansarea părţii a doua a ultimuluifilm, Harry Potter and the Deathley Hallows(Talismanele morții). Primul film, HarryPotter and the Philosopher's Stone (PiatraFilosofală) a fost lansat în 2001 și a avut unsucces atât comercial, cât şi critic.

A fost o adaptare după cartea cu acelaşinume din seria scrisă de J.K Rowling, seriecare a fost tradusă în 65 de limbi şi a vândutmai bine de 400 de milioane de exemplare.Pentru cei ce au citit cărţile, ultimul film nuva fi o surprinză prea mare, poate doar unavizuală, deoarece filmul va fi lansat în 3D șiva fi ultima parte a unui întreg adorat şitotodată urât de mulţi. Am putea zice că amcrescut cu aceste filme, iar cei trei pro-tagonişti au făcut parte din viaţa noastră.

Aşa că, chiar dacă îţi place sau nu Harry Potter, finalul va avea o semnificaţiepentru tine: fie te vei bucura că s-a terminat,fie vei dori și mai mult.

Egiptul, așa cum nu l-ai mai văzut

Egiptul a dat naștere uneia din celemai vechi și mărețe civilizații alelumii, care a impus un stil aparteîn societatea modernă, de la arhi-tectura și mobila occidentală, la

hârtia de ambalat, prezervative și țigărileamericane. Deși Egiptul este văzut în mareparte ca „țara nisipurilor”, își atrage vizita-torii datorită miturilor care bântuie încăacest loc, precum și datorită monumentelorstrăvechi, coastei Mării Roșii, croazierelor peNil și celui mai mare oraș al Africii, Cairo.

Hașișul și ceaiul Egiptenii, ca întreg, tind la o viață religioasă,iar respectul joacă un rol foarte important înviața lor de zi cu zi. Ospita-lieri și prietenoși,egiptenii prezintă o profundă plăcere pentrupozne. În cafenele sau baruri, glumele suntvehiculate de colo-colo cu o ilaritatecrescândă, până când participații cad de pescaune de râs. Cafeneaua egipteană, pentruun fumător serios, reprezintă un paradis.Locurile de hașiș sau ghoraz din Cairo sunt

renumite în toată lumea. E o lume afumătorilor, însă Egiptul devine totuși an-tialcoolic, întru-cât, conform Coranului,musulmanii nu au voie să bea alcool. Astfel,ceaiul a devenit un produs de larg consum,care se bea regulat, cât se poate de tare și dedulce.

Țara unde nu te plictisești niciodatăPiramidele de la Gizeh sunt cele mai renumitesimboluri ale Egiptului, care de-a lungulanilor au primit diferite semnificații. De lasimplele morminte ale marilor faraoni șizei, care aveau rolul de a le proteja trupul șiaverea care urma să fie folosită în viața deapoi, la piste de aterizare pentru navelespațiale. Rămâne un mister modul în careegiptenii au reușit să ridice piramidele.Egiptul te întâmpină, de asemenea, cu nu-meroase monumente, muzee, temple, galeriide artă, cinematografe, cazinouri, precum șia spectacole de sunet și lumină, care au locîn fiecare seară pe Câmpia Gizeh, în fațaSfinxului. O altă formă de distracție pe care o prezintă

Egiptul ar fi practicarea unor sporturi care,spre deosebire de alte țări, sunt prezentatetotal diferit. De exemplu, fotbalul profesionistprovoacă blocaje în trafic, încetinește servireaîn restaurante și golește străzile, fiinddistracție națională în Egipt.

Cea mai veche instituție de învățământÎnvățământ în Egipt? În Cairo, capitala Egiptului, se află cea mai veche instituție deînvățământ din lume. Universitatea Al-Azhar a fost înființată în anul 969 d.H., iarprimul curs a fost susținut abia în 975. Uni-versitatea a fost inițial concepută ca un loc decult și de educație religioasă, fiind consideratăastăzi una dintre cele mai renumite moscheedin lumea musulmană. Cu toate acestea,spre uimirea tuturor, Universitatea Al-Azhardin Cairo cuprinde un număr de șaptefacultăți, precum Facultatea de Medicină, de Științe, deEconomie, de Limba Arabă, de Litere, de In-ginerie și de Farmacie.

ANDREEA ACHIM (II J)

Ca inventatori, egiptenii au fost cei careau născocit foarfeca, pasta de dinți, calendarul alcătuit din 365 de zile, cheia,ceasul, cerneala, scrisul și chiar roata.

În morminele faraonilor/zeilor se găseaabsolut orice lucru de care decedații aravea nevoie în viața de apoi, inclusiv toaletă. Chiar și pisica faraonului era mumificată pentru a-i ține companie.

Egiptenii au fost primii care obișnuiau săse radă pe tot corpul, dar cu scop de a ținela distanță păduchii și alte insecte.

De asemenea, egiptenii sunt primii careau folosit porumbeii pe post de mesageri.

De ce Sfinxul nu are nas? Legenda spunecă Napoleon folosea nasul Sfinxului pepost de țintă pentru practică.

Piramidele nu au fost construite de cătresclavi. După noile descoperiri, acestea arfi fost construite de către oamenii liberi,ei fiind chiar plătiți pentru munca depusă.

În Egipt s-au folosit produsele cosmeticede 5.000 de ani, fiind menite a protejapielea de razele solare, nu pentru îngriji-rea frumuseții.

Obiceiuri și secrete din Egipt

Rubrică realizată de Samuel Andraș (I CRP)

Ianuarie 2011 | Nord

o publicație editată de

2V„voluntari pentru viitor”

COLECTIVUL DE REDACȚIE Redacția mulțumește tuturor celor care au sprijinit apariția prezentei ediții prin informații,sugestii, critici, încurajări și, nu în ultimul rând, financiar.

Nord Redactori: Andreea Achim, Samuel Andraș, Ioana Bălan, Cristian Chende, Adrian Dan Pop,Vlad Herman, Petronela Mureșan, George Nicoară, Adriana Pop, Lucrețiu Pop, Raluca Roman

Manager: Lucrețiu Pop Redactor-șef: Andreea Achim (achim.andreea@gmail.com)Coordonator număr: Dorin Ștef

Tehnoredactare: Andreea AchimImagine: Mihai Avram (Liceul de Artă), Lucrețiu PopISSN: 1453 - 1895 Web: www.2ve.ro