ziarul nr 18

of 16/16
cyanmagentayellowblack An II, nr. 18, IANUARIE 2010, 16 pagini cyanmagentayellowblack PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro Mediul de afaceri pag. 14 pag. 12-13 pag. 4-8-9 pag. 10 O premier\ ^n ^nv\]\mântul gimnazial ^n ora[ul R\cari: Revista [colar\ CUORE a Scolii generale Colacu pag. 6 ...A[a se ^ncheia articolul din 15 ianuarie 2009, la ora când f\ceam bilan]ul celor [ase luni de mandat [i când ne angajam ^n fa]a locuito- rilor ora[ului R\cari s\ realiz\m anumite proiecte ^n anul 2009. Din fericire, ^n ciuda “vre- murilor de restri[te”, putem s\ folosim pixul, f\r\ re]inere. Multe din proiectele enumerate anul trecut [i-au g\sit finalitatea, a[a cum ne-am angajat; altele, din fericire, foarte pu]ine (5 din 75) mai au de a[tep- tat. Din ce motiv? S\ vedem: - construirea unui supermarket, ^n localitatea R\cari, ^n zona Obor, nu a c\zut, doar s-a amânat, din cauza crizei financiare; investitorul interesat mani- festând pruden]\ ^n demararea proiectului. Poate tot r\ul spre bine, pentru c\ un alt investitor [i-a manifes- tat interesul, de data aceasta, pentru un proiect mult mai mare, cu acela[i profil. - Ziua ora[ului R\cari. E drept ca situa]ia financiar\ a Prim\riei nu ne-a permis acest moment festiv, mult a[teptat [i dorit de comunitate, dar sper\m c\ 2010 va fi mai prietenos [i ne va permite acest lucru. - ^n localitatea Mavrodin: proiectul asfalt\rii str\zilor. Este vorba de un proiect de asfaltare prin fonduri europene, dar din p\cate, nu ^ndeplinim toate condi]iile pentru a-l aplica, r\mâne ^n studiu [i printre priorit\]i. - ap\ curent\ la Mavrodin este ^n stadiul de proiect ^mpreun\ cu cartierele Ghergani [i R\cari. Tot ^n acest proiect este inclus\ [i re]eaua de canalizare a carei execu]ie ar trebui s\ ^nceap\ anul acesta. Aceasta depinde de mai mul]i factori, unii obiectivi dar [i foarte mul]i subiectivi, a[a c\… - asfaltarea drumului jude]ean tronsonul Colacu- S\bie[ti a fost amânat\ pentru anul acesta, tot din cauza fondurilor. Pe lâng\ alte nerealiz\ri minore, au ap\rut totu[i unele realiz\ri care nu “erau pe liste” dar care s-au finalizat: - terenul sintetic din cadrul stadionului, noctur- na acestuia [i a stadionului natural, - depunerea de proiecte pentru spa]ii verzi ^n suprafa]\ de aproximativ 10.000 mp ^n 8 loca]ii, -demararea lucr\rilor la instala]ia de ap\ potabil\ ^n cartierele St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti, Colacu, Ghimpa]i (la aceasta or\ sunt deja monta]i cca 500 metri liniari conduct\ ^n St\ne[ti), -finalizarea lucr\rii de asfaltare (primul strat) pe tronsonul R\cari-Ghimpa]i, - depunerea proiectelor pentru furnizarea apei calde ca agent termic [i ap\ cald\ menajer\ la Prim\ria R\cari [i la Centrul Medico Social - care [i-a deschis por]ile pentru cei 40 de asista]i din jude]ul Dâmbovi]a prilej pentru ^nfiin]area a 50 de locuri noi, de munc\. Amintim [i - sediul administrativ al prim\riei din localitatea Ghimpa]i, care va g\zdui o farmacie, un cabinet medical, birou pentru reprezentantul prim\riei, atunci când se deplaseaz\ ^n zon\, sediul Asocia]iei “Ghimpa]i 2009”. - toate parohiile au fost dotate cu instala]ie de ^nc\lzire termic\. Din p\cate, din cauza Distrigaz-ului nu toate au putut fi racordate la re]eaua de distribuire gaze chiar daca instala]iile de alimentare cu gaze au fost efectuate. Dar, s\ recapitul\m ceea ce am realizat ^n 2009! Astfel, ^n localitatea R\cari amintim: Baza sportiv\ R\cari, dotat\ cu teren multi- func]ional, cu nocturn\, ^mprejmuit\ ^n totalitate cu gard, crearea sistemului de iriga]ie automat, ^nfiin]area echipei de fotbal [i modernizarea vestiarelor. - la bisericile din localit\]ile ora[ului R\cari - pe lâng\ angajamentul de bran[are la re]eaua de gaze, s-au executat: instala]ie de ^nc\lzire, s-au montat centrale termice, s-a executat gard ^mprejmuitor la Parohia R\cari. - la Liceul Teoretic “Ion Ghica” a fost finalizat proiectul pentru o lucrare mult mai ampl\ decât cea propus\ la ^nceput de an, ce implic\ suma de 2 mil de euro, din fonduri europene. ( urmare ^n pagina 2 urmare ^n pagina 2)

Post on 08-Mar-2016

231 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro cyanmagentayellowblack cyanmagentayellowblack An II, nr. 18, IANUARIE 2010, 16 pagini pag. 12-13 pag. 4-8-9 pag. 14 pag. 10 pag. 6 (urmare ^n pagina 2urmare^npagina2) pagina 2 Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu localit\]i, denumit\ “Adopta un km!” - ac]iune care s-a bucurat de succes. SECRETAR, jr. Octaviana Ene Ziarul Prim\riei R\cari (urmare din pagina 1)

TRANSCRIPT

  • cyan

    mag

    enta

    yello

    wbl

    ack

    An II, nr. 18, IANUARIE 2010, 16 pagini

    cyanmagentayellowblack

    PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dmbovi]awww.primariaracari.ro

    Mediul de afaceri

    pag. 14

    pag. 12-13

    pag. 4-8-9

    pag. 10

    O premier\ ^n^nv\]\mntul gimnazial

    ^n ora[ul R\cari:Revista [colar\ CUORE

    a Scolii generaleColacu

    pag. 6

    ...A[a se ^ncheia articolul din15 ianuarie 2009, la oracnd f\ceam bilan]ul celor[ase luni de mandat [i cndne angajam ^n fa]a locuito-rilor ora[ului R\cari s\realiz\m anumite proiecte ^nanul 2009.Din fericire, ^n ciuda vre-murilor de restri[te, putems\ folosim pixul, f\r\re]inere.

    Multe din proiecteleenumerate anul trecut[i-au g\sit finalitatea, a[acum ne-am angajat; altele,din fericire, foarte pu]ine (5 din 75) mai au de a[tep-tat. Din ce motiv? S\ vedem:- construirea unui supermarket, ^n localitateaR\cari, ^n zona Obor, nu a c\zut, doar s-a amnat, dincauza crizei financiare; investitorul interesat mani-festnd pruden]\ ^n demararea proiectului. Poate totr\ul spre bine, pentru c\ un alt investitor [i-a manifes-tat interesul, de data aceasta, pentru un proiect multmai mare, cu acela[i profil.- Ziua ora[ului R\cari. E drept ca situa]ia financiar\a Prim\riei nu ne-a permis acest moment festiv, multa[teptat [i dorit de comunitate, dar sper\m c\ 2010 vafi mai prietenos [i ne va permite acest lucru.- ^n localitatea Mavrodin: proiectul asfalt\riistr\zilor. Este vorba de un proiect de asfaltare prinfonduri europene, dar din p\cate, nu ^ndeplinim toatecondi]iile pentru a-l aplica, r\mne ^n studiu [i printrepriorit\]i.- ap\ curent\ la Mavrodin este ^n stadiul de proiect^mpreun\ cu cartierele Ghergani [i R\cari. Tot ^n acestproiect este inclus\ [i re]eaua de canalizare a careiexecu]ie ar trebui s\ ^nceap\ anul acesta.Aceasta depinde de mai mul]i factori, unii obiectivi dar[i foarte mul]i subiectivi, a[a c\- asfaltarea drumului jude]ean tronsonulColacu- S\bie[ti a fost amnat\ pentru anul acesta,tot din cauza fondurilor.Pe lng\ alte nerealiz\ri minore, au ap\rut totu[i unelerealiz\ri care nu erau pe liste dar care s-au finalizat:- terenul sintetic din cadrul stadionului, noctur-na acestuia [i a stadionului natural,- depunerea de proiecte pentru spa]ii verzi ^n

    suprafa]\ de aproximativ10.000 mp ^n 8 loca]ii, -demararea lucr\rilorla instala]ia de ap\potabil\ ^n cartiereleSt\ne[ti, B\l\ne[ti,S\bie[ti, Colacu,Ghimpa]i (la aceastaor\ sunt deja monta]icca 500 metri liniariconduct\ ^n St\ne[ti), -finalizarea lucr\riide asfaltare (primulstrat) pe tronsonulR\cari-Ghimpa]i,- d e p u n e r e a

    proiectelor pentru furnizarea apei calde caagent termic [i ap\ cald\ menajer\ la Prim\riaR\cari [i la Centrul Medico Social - care [i-a deschispor]ile pentru cei 40 de asista]i din jude]ul Dmbovi]aprilej pentru ^nfiin]area a 50 de locuri noi, de munc\.Amintim [i - sediul administrativ al prim\riei dinlocalitatea Ghimpa]i, care va g\zdui o farmacie, uncabinet medical, birou pentru reprezentantul prim\riei,atunci cnd se deplaseaz\ ^n zon\, sediul Asocia]ieiGhimpa]i 2009.- toate parohiile au fost dotate cu instala]ie de

    ^nc\lzire termic\. Din p\cate, din cauza Distrigaz-ului nutoate au putut fi racordate la re]eaua de distribuire gazechiar daca instala]iile de alimentare cu gaze au fostefectuate.Dar, s\ recapitul\m ceea ce am realizat ^n 2009!Astfel, ^n localitatea R\cari amintim:

    Baza sportiv\ R\cari, dotat\ cu teren multi-func]ional, cu nocturn\, ^mprejmuit\ ^n totalitate cugard, crearea sistemului de iriga]ie automat, ^nfiin]areaechipei de fotbal [i modernizarea vestiarelor.- la bisericile din localit\]ile ora[ului R\cari - pelng\ angajamentul de bran[are la re]eaua de gaze,s-au executat: instala]ie de ^nc\lzire, s-au montatcentrale termice, s-a executat gard ^mprejmuitor laParohia R\cari. - la Liceul Teoretic Ion Ghica a fost finalizatproiectul pentru o lucrare mult mai ampl\ dect ceapropus\ la ^nceput de an, ce implic\ suma de 2 mil deeuro, din fonduri europene.

    (urmare ^n pagina 2urmare ^n pagina 2)

  • black

    Actualitate Ianuarie 2010 pagina 2

    Ziarul Prim\riei R\cari

    No]iunea de "eficien]\ economic\" este ntl-nit\, n studiile de specialitate [i n practic\, ndou\ sensuri:- a. performan]e - rezultate deosebit de bune- ale unei activit\]i;- b. efecte maxime ale unei activit\]i n raportcu resursele alocate sau consumate.ns\, cei mai mul]i dintre speciali[ti, abordnd"eficien]a", au n vedere sectorul privat [i preapu]in sau chiar deloc pe cel public. O explica]ie a acestui fapt ar putea fi determi-nat\ de adev\rul c\ administra]ia public\vizeaz\ prin activit\]ile sale o profitabilitateredus\, dar un grad nalt de satis-facere a cet\]enilor.n contextul n care, referindu-se la

    sectorul privat, mul]i economi[ti audefinit n special eficien]a economic\,este absolut firesc s\ fi fost luat\ nconsiderare pentru analiz\ activitateainstitu]iilor sau autorit\]ilor din administra]iapublic\ central\ [i local\ [i celelalte institu]iidin sectorul public.Pentru a putea aborda activitatea n sectorulpublic din perspectiva conceptului de eficien]\este necesar ca eficien]a s\ fie n]eleas\ [iconsiderat\ att ca urmare a influen]ei facto-rilor economici, ct [i ca o consecin]\ a influ-en]ei factorilor politici, culturali, juridici [i nspecial a factorului uman, c\ci n fapt"resursele umane sunt cele care stau la bazareu[itei sau e[ecului".

    Managerii publici trebuie s\ aib\ nvedere faptul c\, dac\ eforturile pot fi dimen-sionate n mod strict, efectele, n special celesociale, sunt dificil de determinat [i nu pot fiprev\zute n totalitate.Aceasta deoarece administra]ia public\ [i

    desf\[oar\ activitatea ntr-un cadru socialsupus unor influen]e multiple. Cel mai adeseaaceste efecte sociale indirecte, neprevizibileau implica]ii majore n sectorul public.Din punct de vedere al formelor de exprimarese poate spune c\ eficien]a poate fi cuantifi-cabil\ - n special efectele economice - [inecuantificabil\ - efectele sociale. Manageriipublici ar trebui s\ ]in\ seama de ambeleforme, dar [i de faptul c\ ele pot avea pelng\ dimensiunea prezent\ [i o dimensiunede perspectiv\, deoarece o parte apreciabil\din rezultate se ob]in pe parcursul unei

    perioade de timp. Din p\cate, cel maiadesea, eficien]a de perspectiv\ - propagat\ -este ignorat\. O analiz\ asupra sistemuluidecizional arat\ o pondere foarte ridicat\ adeciziilor pe termen scurt, ceea ce conduce ladecizii cu efecte imediate, de cele mai multeori n detrimentul deciziilor pe termene medii[i lungi care sunt total neglijate. De altfel oastfel de abordare determin\ efecte negativepe termen lung, majornd coeficientul de risc.n sectorul public din Romnia factorul uman

    este una din resursele cel mai mult neglijate,iar consecin]ele unei astfel de situa]ii conduc

    la efecte care nu sunt deloc greu de dedus.Factorul uman reprezint\ elementul cheie alactivit\]ii [i performan]elor din sectorul public.Mai mult, constituie coordonata esen]ial\ adimensiunii [i mai ales a calit\]ii activit\]ii nsectorul public.Astfel c\ nu se poate men]iona eficien]a uneiinstitu]ii publice n general f\r\ a avea nvedere, pe lng\ eficien]a economic\ [iaspectele cuantificabile direct, [i o serie deaspecte necuantificabile direct, dar care aumultiple consecin]e asupra performan]elor nsectorul public. Printre acestea un loc impor-tant l ocup\, cum e [i firesc, eficien]a munciifunc]ionarilor publici. De folosirea eficient\ a personalului, de efi-cien]a muncii lui depinde ns\[i calitatea [ieficien]a activit\]ii din administra]ia public\.Altfel spus, eficien]a activit\]ii autorit\]iiadministra]iei publice este determinat\ de:- calitatea actului administrativ,- competen]ele, capacitatea de lucru [i deexecu]ie adecvate sarcinilor,- capacitatea autorit\]ilor locale de a executasarcinile n timp util.Problema resurselor umane din sectorulpublic reprezint\ multiple aspecte de ordinsocial-uman, politic, juridic [i tehnic. Astfel, sepun probleme n leg\tur\ cu preg\tirea profe-sional\ a personalului institu]iilor publice,probleme n leg\tur\ cu recrutarea [i reparti-zarea acestuia, cu aprecierea [i promovarea n

    diferite func]ii, n general probleme degestiune a personalului.Exist\ de asemenea probleme care privesc

    comportamentul func]ionarilor publici n rapor-turile lor cu cet\]enii, probleme care se refer\la raporturile interumane n cadrul institu]iilorpublice sau care privesc raporturile dintre per-sonalul sectorului public [i societate.Toate aceste aspecte legate de problematicapersonalului din administra]ia public\ nu tre-buie abordate ns\ numai din punct de vederestrict juridic, deoarece acestea ar conduce lao cunoa[tere incomplet\ a realit\]ilor din

    administra]ie, pentru c\ exist\ [i aspectelegate de munca func]ionarilor publici care nuau reglementare juridic\, dar care au roldeosebit de important pentru asigurarea efi-cien]ei institu]iei publice [i realizarea misiuniisociale a acesteia.

    Foarte mul]i speciali[ti str\ini con-sider\ c\ nu se poate vorbi de eficien]\ f\r\eficacitate pentru c\ "este mult mai importants\ realizezi bine ceea ce [i-ai propus - efi-cacitatea - dect s\ realizezi bine altceva - efi-cien]a".Totodat\ se afirm\ c\ rela]ia dintre eficacitate[i eficien]\ este una de parte-ntreg, eficaci-tatea influen]nd n mod direct eficien]a, nspecial pe cea a personalului, fiind chiar unelement intrinsec al acesteia. Mai mult se poate spune c\ eficacitatea esteun atribut al omului [i are sursa npersonalitatea, cuno[tin]ele, ra]iuneafunc]ionarilor publici, dar [i n rela]iile dintre ei. Att eficacitatea ca element intrinsec al efi-cien]ei personalului, ct [i aceasta din urm\au o mare importan]\ pentru eficien]a deansamblu a sectorului public. Pentru c\, nu eposibil\ organizarea ra]ional\ [i func]ionareaeficient\ a sectorului public f\r\ personaldeosebit de eficient [i eficace totodat\. Altfelspus, eficien]a [i elementul ei intrinsec - efi-cacitatea - sunt caracteristici esen]iale [i indis-pensabile ale muncii func]ionarului public.Lipsit\ de aceste caracteristici, munca fiec\rui

    func]ionar public n parte ar influen]a negativactivitatea de ansamblu a institu]iei [i/sauautorit\]ii. Mai mult, ar pune n pericol ns\[iatingerea obiectivului fundamental al institu]ieipublice: satisfacerea interesului public.Ca urmare, este necesar\ concentrareaaten]iei managerilor publici asupra perfor-man]elor resurselor umane, cre[tere care vainfluen]a n mod evident eficien]a utiliz\riiresurselor materiale [i financiare [i eficien]ade ansamblu a institu]iilor [i autorit\]ilor publice.Prin urmare valoarea institu]iilor [i autorit\]ilordin sectorul public ntr-o ]ar\ nu st\ att n

    mijloacele materiale sau finan-ciare de care dispune, ct maiales n poten]ialul s\u uman.Ca urmare, n procesul dereform\ al administra]iei pub-lice ar trebui s\ se acorde o mai

    mare aten]ie factorului uman, singurul carepoate face un sistem mai eficient [i mai viabildin punctul de vedere al viabilit\]iieconomico-financiare [i manageriale.Din p\cate mul]i speciali[ti n probleme dereform\ consider\ c\ pentru reforma adminis-tra]iei publice este suficient\ reglementareajuridic\ a activit\]ii acesteia, a principaleloraspecte, f\r\ s\ se n]eleag\ c\ un cadrujuridic valoreaz\ foarte pu]in dac\ nu suntsuficien]i func]ionari publici care s\-l valorificeprin munca lor. Mul]i manageri publici din sectorul public din]ara noastr\ nu n]eleg faptul c\ pentru refor-ma sistemului administrativ nu este suficient\completarea [i perfec]ionarea cadrului norma-tiv, crearea unui cadru institu]ional core-spunz\tor [i nici chiar elaborarea unor pro-grame referitoare la recrutarea, planul cari-erei, formarea specializat\, standardele [icontrolul asupra performan]elor func]ionarilorpublici.

    Este nevoie de mai mult, [i anume: de onou\ perspectiv\ asupra concep]iei desprefunc]ionarii publici [i rolul lor n sistemuladministrativ, o nou\ abordare a activit\]iiacestora prin prisma conceptelor de eficien]\[i eficacitate, c\ci acestea sunt elementeleindispensabile ale succesului schimb\rilor.

    EFICIEN}A INSTITU}IILOR {I AUTORIT|}ILOR PUBLICE {I EFICACITATEA FUNC}IONARILOR PUBLICI

    SECRETAR, jr. Octaviana Ene

    La {coala general\ R\cari,cl\direa nou\, au fost finalizate obliga]iile debran[are la utilit\]i.

    {coala general\ R\cari, cl\direaveche [i gr\dini]a au fost dotate cu grupurisanitare ^n interiorul cl\dirii, fos\ septic\ [ibran[are la aceste utilit\]i. {coala a fostreabilitat\ ^n totalitate [i dotat\ cu mobiliernou, parchetul a fost recondi]ionat [i l\cuit.

    Ct prive[te zona blocurilor au fost ^ntocmite [ifinalizate proiectele de reabilitare termic\ a acestora.

    Executarea unor lucr\ri de traversare ^n unelezone inundabile din segmentul str. Republicii - Obor - R\cari.

    Pentru localitatea Ghergani, au fost ^ntocmiteproiecte pentru locuin]e sociale, tip ANL.

    La [coala general\ Ghergani - cl\direa veche, s-afinalizat proiectul pentru reabilitare [i modernizareavnd ca surs\ de finan]are, fonduri structurale.

    Au fost finalizate lucr\rile de deviere drum ^nzona Mihalache - drum gar\ [i am amenajat zona g\riipentru un loc de joac\ [i spa]ii verzi.

    Am reu[it s\ execut\m lucr\ri de asfaltare peaproximativ 50 % din drumurile comunale, ^n zona g\riiGhergani.

    ~n localitatea Mavrodin, zona Texas, a fost loti-zat\ [i s-au ^ntocmit documenta]iile de cadastrupentru scoaterea la licita]ie a unor suprafe]e de teren pen-tru construc]ia de locuin]e.

    De asemenea, am ^nfiin]at un teren de sport ^nzona Mavrodin - G\m\ne[ti, ^n asociere cu Prim\ria Con]e[ti.

    {coala Mavrodin [i gr\dini]a au fost reabilitate,introdus\ ^nc\lzirea central\ iar in curtea gr\dini]ei s-aamenajat un loc de joac\ pentru copii. Str\zilelocalit\]ii au fost reabilitate prin pietruire [i tasare.

    ~n localitatea Ghimpa]i au fost finalizatelucr\rile de asfaltare a drumului DJ 43 A R\cari -Ghimpa]i - pe o lungime total\ de 9,7 km, ^ntr-o perioad\de timp record ^n istoria localit\]ii [i de o calitate ireprosabil\.

    S-a realizat construirea unei cl\diri cu destina]iede sediu administrativ, cuprinznd un punct de lucrumedical, un punct farmaceutic, sediu social, spa]iu pentrureprezentantul prim\riei ^n teritoriu.

    Tot aici am amenajat un loc de joac\ pentru copii.Au fost ^ncepute lucr\rile de modernizare a

    C\minului cultural prin Programul Companiei Na]ionalede Investi]ii, lucr\rile de introducere a apei curente.

    S-a realizat ^nc\lzirea central\ pe gaze la{coala [i Gr\dini]a Ghimpa]i.

    ~n localitatea Colacu, au ^nceput lucr\rile de^ntroducere a apei curente cu sta]ie de tratare a apeipotabile pentru satele Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti[i Ghimpa]i - proiect sus]inut prin programul guvernamen-tal finan]at prin HG 577/1998.

    S-a finalizat documenta]ia de cadastru pentruamenajarea cimitirului ^n zona fost CAP.

    Am sus]inut lucr\rile de amenajare a casei paro-hiale Colacu [i am amenajat travers\ri peste rulColentina - pode]e.

    Am sus]inut permanent ac]iunile de modernizare a procesului educa]ional n^ cadrul {colii Colacu.

    Am amenajat loc de joac\ pentru copii, au fost con-struite garduri de ^mprejmuire att la [coal\ ct [i la gr\dini]\ [i s-aintrodus ^nc\lzirea central\ pe gaze.

    Pentru localitatile S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[timen]ion\m: amenajarea unui loc de joac\ la Gradini]a S\bie[ti.

    Reabilitarea unor segmente de drum din DJ711 A care deveniser\ impracticabile (zona ie[ireS\bie[ti). - Executarea unor lucr\ri de traversare [i pre-luare a apelor pluviale ^n zona ie[ire S\bie[ti, ^n zona inundabil\.

    S-a amenajat un teren de joac\ la St\ne[ti.Au fost reabilitate toate str\zile prin pietru-

    ire [i tasare, s-a introdus ^nc\lzirea central\ la bisericaSt\ne[ti.

    ~n anul 2009, autoritatea local\ a promovatac]iunea de voluntariat, de men]inere a cur\]eniei ^n

    localit\]i, denumit\ Adopta un km! -ac]iune care s-a bucurat de succes.

    Ce ne propunem ^n 2010?!Ne propunem, ne angaj\m, dar cu unele

    rezerve, avnd ^n vedere situa]ia financiar\.Totu[i

    ~n 2010, - se vor demara lucr\rile dereabilitare la Liceul Teoretic Ion GhicaR\cari (la aceast\ or\ se efectueaz\ vizita ^n

    teren de c\tre reprezentan]ii Ministerului Dezvolt\rii),lucr\rile la {coala Ghergani, locuin]ele prin ANL(toata documenta]ia necesar\ fiind depus\, deja la minis-ter), ca [i reabilitarea termica a blocurilor dinR\cari (documenta]ie de asemenea depus\),^nfiin]area de spa]ii verzi combinate cu locuri dejoac\ pentru copii; vor continua lucr\rile la Sala desport cu 150 de locuri, pentru locuitorii ora[ului R\cari.

    ~ntreaga suprafa]\ de islaz va fi cur\]at\ deresturi vegetale [i fertilizat\, f\r\ a implica costuri dinpartea niciunui fermier.

    Se va finaliza ad\postul pentru cini [i caif\r\ st\pn, vor fi demarate lucr\rile la sala multi-func]ional\ de la B\l\ne[ti [i continuarea proiectuluiAdopta un KM! ^n toate localit\]ile

    ~ncerc\m s\ p\str\m acela[i ritm al investi]iilorsau s\-l dep\[im.

    Cu ajutorul autorit\]ilor jude]ene [i cen-trale, ^n special pre[edintele CJD, domnul FlorinPopescu [i senatorul de R\cari, domnul ValentinCalcan, toate aceste obiective vor fi atinse.

    Aceast\ echip\ creat\ la nivel jude]ean poateface multe pentru locuitorii din ora[ul R\cari.

    Mul]umesc ^nc\ o dat\, celorlal]i membri aiechipei, colegilor din executivul prim\riei, colegilor con-silieri care m-au sus]inut ^n realizarea celor enumerate [ianticipat, pentru cele care urmeaz\, ct [i celor care aucontribuit la formarea acestei echipe spre binele localit\]ii.

    Sunt convins c\ nu va fi u[or, dar ^mpreun\ vom reu[i.Pn\ data urm\toare, s\ auzim de bine!

    15 ianuarie 2010Lua]i un pix [i t\ia]i

    tot ceea ce am realizat!

    Al dumneavoastr\,

    Marius Florin Carave]eanu

    (urmare din pagina 1)

  • black

    In memoriam Ianuarie 2010 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

    Despre Poetul nepereches-au scris tomuri ^ntregi, uimireaautorilor fiind rupt\ dintr-o uimirecolectiv\, c\ci versul eminesciana ^ncntat deopotriv\ genera]ii^ntregi [i va continua s\ o fac\ cust\ruin]\ [i ^ncntare. Natura,dragostea, istoria, sunt temelemajore c\tre care s-a ^ndreptatpoezia lumii. Eminescu nu estetotu[i, cum se zice de obicei, unpoet al naturii, al decora]iuniivegetale. Conceptul nostru denatur\ provine din ^nt\rirea ele-mentului inert ^n dauna celui viu.Eminescu nu este nici m\car undescriptiv [i prin imaginile create,natura e s\rac\. Natura lui este^ns\, ^n ve[nica alc\tuire:

    -Ce mi-i vremea cnd de veacuriStelele-mi scnteie pe lacuriC\ de-i vremea rea sau bun\Vntu-mi bate, frunza-mi sun\;{i de-i vremea bun\, rea,Mie-mi curge Dun\rea.Numai omu-i schimb\tor,Pe p\mnt r\t\citor,Iar noi locului ne ]inem,Cum am fost a[a r\mnem;Marea [i cu rurile,Lumea cu pustiurile,Luna [i cu soarele,Codrul cu isvoarele.

    Codrul, marea, rul, luna,sunt idei, divinit\]i, nu fenomene;fenomen e doar omul. Acesta nuare nici o interven]ie ^ndesf\[urarea ciclurilor, sufer\doar rota]ia. Concep]ia e adnc]\r\neasc\. Pentru ]\ran gruls-a f\cut sau nu s-a f\cut;porumbul se usuc\ de secet\sau putreze[te de ploaie, omizilem\nnc\ poamele, vitele mor demolim\. Orice gnd de intrare ^ncursul naturii e primit cu ironie.}\ranul n-aduce pe jgheaburi ap\din ru ca s\ concureze divinaploaie, va chema pe popa s\ ias\cu icoana. Spiritul s\u arhaicn-are ^ncredere ^n sine ci prive[tecu nep\sare curgerea lumii.Nesim]irea aceasta metafizic\place lui Eminescu. Omul luitr\ie[te ^n sublim\ ne[tire depropriul trup.

    V\duva tineric\ ^[i petrecevia]a ^ntr-o c\su]\ din p\dure,n\p\dit\ iarna de z\pezi:~n p\durea nep\truns\,O c\scioar\ e ascuns\,Nu-i aproape sat nici drum,Singuric\, nu [tiu cum,Doar din horn ^i iese fum,Cine-n cas\ o s\-mi [ad\,De nu-i pas\ de z\pad\,Care cade [-o s\ cad\Tot, gr\mad\ pe gr\mad\De-ntrece gardu-n ograd\

    Pan' la strea[in-o s\ ajung\De s-alege iarna lung\?"

    Ea hiberneaz\ ^ntr-o lene[\p\r\sire de sine: "P\rul ei cel negru, moaleDesf\cut c\dea la vale..."{iAdormind astfel cum [ade,Fusul din mn\ ^i cade.

    Nevasta tn\r\ a lui Calin, ^nloc s\-[i ^ngrijeasc\ pruncul,doarme tol\nit\ pe patul cu paie,^n vreme ce bordeiul ei a intrat ^nmi[carea naturii:Un papuc e ^ntr-o grind\, cel\lalte dup\ o u[\,Pin gunoi se primbl\ iuteleg\nat\ o r\]u[c\,{i pe-un ]ol or\c\ie[te un cuco[^nchiis ^n cu[c\;Hrie-n col] colb\it\ nodurosr[ni]a veche,~n cotlon toarce motanul,piept\nndu-[i o ureche"

    Natura ^ncepe acolo unde^nceteaz\ oprirea ^n loc, prinindustria omeneasc\, a ele-mentelor [i moleculele suntslobode din nou s\ se desfac\ [is\ se ^mpreune. A putrezi ^n albiaunei ape, a dormi pn\ laumplerea od\ii de paianjeni, a fitroienit de z\pad\ sau de frunze,a te desface ^n univers, acestaeste conceptul. Sup\rat,]\r\nescul Riga se p\r\se[te ^nvoia proceselor vegetale [i fizio-logice:Nu-[i mai piept\n\ nici capul deatta sup\rare{i l\sase ca s\-i creasc\ pestepiept o barb\ mareCare cade jos ^n noduri, ca [icl]ii ce mi-i perii,St\ s\ creasc\ iarba-ntr-nsa,s-umble gze ca puzderii?

    A-]i cre[te iarba ^n barb\,iat\ natura. Dionis se ^mbat\ cusenza]ia cre[terii s\lbatice ap\rului ^nfundat ^ntr-o c\ciul\ demiel, umbl\ prin ploaie,sim]indu-se ca un berbeceplouat, babei din poveste ^iplace s\ fie c\utat\ ^n cap deviet\]i, p\ianjenul ^[i ]ese ^nlini[te pnza din tavan [i pn\ ^npodelele od\ii fetei de ^mp\rat,unde nici o activitate uman\ nutulbur\ aerul:Iar de sus pn\-n podele unp\ianjen prins de vraj\,A ]esut sub]ire pnz\, str\vezieca o mreaj\;Tremurnd ea licure[te [i se parec\ se rumpe,~nc\rcat\ de o gur\, de un colbde pietre scumpe

    Eminescu prefer\ casa vie,unde via]a se na[te mereu, casa

    ^n grinzile c\reia stau greierii:Toamna frunzele colind\Sun-un greier sub o grind\

    Casa strivit\ de arbori:Stau ^n cerdacul t\uNoaptea-i senin\,Deasupra-mi crengi de arbori se^ntind,Crengi mari ^n flori de umbr\ m\cuprind{i vntul mi[ca arborii-n gr\din\

    ~ntia mare descrip]ie apoetului e aceea a solului sele-nar, f\r\ oameni. Luna este unEden, ^n care factorul necunos-cut are dou\ ^nf\]i[\ri aparentopuse: una germinativ\ [i altaaugmentativ\.

    Codrul eminescian e preis-toric. ~n el omul se pierde ca ofurnic\:Acolo prin ruini, prin stancigr\m\diteE pe[tera neagr\ s\hastruluimag

    Fluturii blnzi, necunoscndprimejdia omului, se aseaz\ pecapul lui Ieronim ca pe o floare.Acest fel de natur\ primar\ e a[ade crud\ [i ^nc\rcat\ de seve,^nct individual cuprins de maribe]ii cade, frnt, adormit. Cezara,ame]it\ de iarb\ [i de ap\, egata s\ adoarm\, apoi gonit\ defluturi alearg\ nebun\. Florin eadormit de mirosul teilor:{i sub un tei el de pe cal sedete,Se-ntinse lene[, jos pe iarb\moale - Din tei se scutur flori ^n a lui plete{i mai c\-i vine s\ nu se maiscoale.{i calu-i pa[te flori purtnd ^nspetePresunul lui [i [aua cu paftale,~n valea de miros, de ruri plin\,~n umbra dulce bine-i de odin\

    {i Dionis se treze[te ^n mirosde fn pe o cmpie proasp\tcosit\; ~nclinarea pentru naturagrandioas\ ^l face pe poet s\caute priveli[tea exotic\, spa]iulmediteranean. Al\turi de exo-tismul oriental st\ panoramapolar\. Tablourile de iarn\ suntnumeroase ^n opera emines-cian\. Ceea ce se nume[te de

    obicei natur\, adic\ aspect geo-logice, fauna [i flora, se g\sescla Eminescu ^ntr-un chip elemen-tar. ~ntr-o p\dure ^n care iarbac\l\tore[te iar fluturii [i mu[teleroiesc, nu e loc pentru om. O ast-fel de natur\ exercit\ asupraomului o ap\sare ce se cheam\jale. Individul simte o amor]ire [inu mai opune rezisten]\, pasulde lunatic c\tre lac [i codru, loculde fermenta]ie:Numai colo unde teiulLas\ floarea-i la p\mntEu ^ncep s\ mi[c din buze{i trimit cuvinte-n vntVis nebun, de[arte vorbeFloarea cade rece, vntu-I,{i eu [tiu numai attaC-a[ dori odat' s\ mntui!"

    Ct despre copaci, Eminescuare cteva preferin]e: teiulsugereaz\ mireasma verii, bradule copacul boreal, aproapeuranic, plopul, elastic [ior\[enesc, d\ amintirilor omi[care lent\, arinul s\lb\tice[tepriveli[tea, aruncnd asupra-i obrum\ cinegetic\, stejarulm\re[te prin marea-i coroan\,cmpul de alunecare al lumii,fagul ne duce la codrul de o sin-gura esen]\, salcia e copacullacustru, nucul, m\rul, cire[ul,sunt pomi din livad\, simboluriale l\comiei copil\re[ti,mesteac\nul sugereaz\ alti-tudinea, salcmul, paltinul, lili-acul, simbolizeaz\ idila juvenil\:A noastre inimi ^[i jurauCredin]\ pe to]i vecii,Cnd pe c\r\ri se scuturauDe floare, liliecii

    Ne-am oprit ^n rndurile demai sus numai asupra lumiivegetalului, al florei, marcnd ^nfug\ unele aspecte. Avem senti-mentul unei bucurii suflete[ti f\r\seam\n, ori de cte ori, citim peEminescu.

    *Pentru alc\tuirea acestuimaterial am recitit, fiindu-mi deun real folos, Istoria literaturiiromne de la origini pn\ ^nprezent de George C\linescu,din care, am extras pasaje.

    Unul dintre cei mai talenta]i slujitoriai cuvntului care a atins culmea geniului,a fost poetul nostru na]ional MihaiEminescu. Copil\ria a fost aceea a unuicopil normal, crescut ^n spiritul cre[tinortodox, al unei familii pioase, avndleg\turi foarte strnse cu biserica.Mihai Eminescu a dobndit primele^nv\]\turi de la preotul satului ce l-a ini]iat^n tainele vechilor scrieri biserice[ti,familiarizndu-l de timpuriu cu acele c\r]ice cuprindeau toat\ tradi]ia ortodox\. Deatunci s-a n\scut ^n Eminescu ata[amen-tul, respectul [i admira]ia pentru BisericaNa]ional\, a c\rei valoare n-a ^ncetat nicio clip\ s\ o lege de istoria [i d\inuireaneamului.

    ,,De dragul Mariei/{i-aMntuitorului/Luce[te pe ceruri/ O steac\l\torului... 'Este ne^ndoielnic Steaua'' crezului luiEminescu, care l-a luminat [i pe care aurmat-o mereu tot mai st\ruitor.Eminescu ne dezv\luie ^n fiin]a lui intim\[i ^n minunata expresie a crea]iei luiliterar\, c\ dimensiunea cre[tin\reprezint\ fondul adnc al operei [i alvie]ii lui - opera ^nchinat\ iubirii [i via]amistuit\ ^n jertfire dup\ Chipul lui Hristos.

    Cu ct\ dragoste, cu ct\evlavie se ^ndreapt\ cel ajuns la cap\tulcunoa[terii [i al dezn\dejdii spre MaicaSfant\, spovedindu-se [i cerndu-i ^napoitinere]ea [i credin]a cu o smerenie^ntr-adev\r mntuitoare. Avem adnca^ncredin]are ca Preasfnta N\sc\toare deDumnezeu, ^n mila ei nesfr[it\ fa]\ dedurerea [i umilin]a lui i-a mijlocit mn-tuirea.

    Astfel gndurile ce au cuprins totuniversul'' revin la matca ortodoxieiromne[ti pe care Eminescu a iubit-o [i aap\rat-o ca pe o valoare a spiritualit\]iineamului ^ntrupat\ ^n Biserica na]ional\.Avem ^ndatorirea, ca acum la ^mplinirea a160 de ani de la na[terea sa, s\ ^nchin\mun gnd [i o rug\ciune c\tre Dumnezeupentru sufletul poetului nostru na]ional,pe care El l-a ales [i l-a ^nzestrat cu harulpoeziei spre a contribui la cunoa[terea ^nlume a culturii [i limbii noastre romne ^nproz\ [i ^n versuri.

    Cu mult respect [i iubire ^i repet\mexpresia ce oglinde[te valoarea ve[nicieicredin]ei [i a neamului nostru:,,BisericaOrtodox\ Romna este mam\duhovniceasc\ a poporului rom\n.

    Preot Paroh, Vlada {tefan - Ghergani

    Evocarea vegetalului

    n creatia eminescian

    Prof E. Craiciu- 15.01.2010

    Doar un poet, ca el, mul]i al]iiVor spune vocile ingrateCe din orgoliu, ne[tiin]\Cu degetul vor s\ te-arate.

    Tu ai [tiut-o asta bine{i ai strigat-o tuturorDe e[ti un geniu ori nimicEi te numesc un trec\tor.

    Tu, Luceaf\r al ]\rii noastreTu, creator de fanteziiFilozofii [i stih de aurDe suferin]i, de frenezii;

    Pe tine azi, noi cei cinsti]iTe-apreciem [i te sl\vimCu-al t\u talent [i realizareOriunde-n lume ne mndrim.

    Sandu Ioana C\t\lina, Cl a XII-a uman , Liceul Teoretic Ion Ghica R\cari

    U

  • cyanmagentayellowblack

    Actualitate Ianuarie 2010 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

    Concursul nostru se intituleaz\ Cea mai frumoas\ gospod\rie!, este oreeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv am pro-movat, ^n fiecare lun\, prin imagini, cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i.Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care seacord\ anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare

    Lucr\rile de investi]ie

    aflate ^n derulare la

    nivelul ora[ului R\cari

    Au ^nceput lucr\rile pen-tru ^nfiin]area re]elei dealimentare cu ap\ ^nlocalita]ile St\ne[ti,B\l\ne[ti, S\bie[ti,Colacu [i Ghimpa]i.Lucr\rile au ^nceput dejadin localitatea St\ne[ti.

    Lucr\rile la sediul administrativ dinGhimpati se ^ndreapt\c\tre finalizare, urmnd afi dotate spa]iile cumobilier adecvat. Aici vorfunc]iona: un punctfarmaceutic, dispensaruman, sediul Asocia]ieiGhimpa]i 2009 [i unspa]iu pentru reprezen-tantul Prim\riei ora[uluiR\cari, ^n teritoriu.

    Lucr\rile de amenajare la ad\postul pentrucinii [i caii f\r\ st\pn continu\. Au fostexecutate halele de primire a cinilor,compartimentate dup\ normele legale, afost adus\ cherestea pentru acoperis ca [istructura de metal pe care va fi executatacesta.

  • Actualitate Ianuarie 2010 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

    cyanmagentayellowblack

    Ac]iunea de distribuirea aajutoarelor alimentare ^ntoate localit\]ile ora[ului

    R\cari, continu\~n cursul lunilor decembrie 2009 [iianuarie 2010, o echip\ din cadrulPrim\riei ora[ului R\cari a distribuitajutoarele alimentare constnd ^n f\ina [izah\r primite prin APIA de la UE. Pentru completarea listei privind dis-tribuirea ajutoarelor de f\in\ [i zah\r, v\inform\m c\ pn\ la data de 15.02.2010, cei care se consider\^ndrept\]i]i s\ primeasc\ aceste ajutoare[i au fost omi[i de pe liste, trebuie s\ se^ncadreze la urm\toarele condi]ii:a) familiile [i persoanele singure care austabilit, prin dispozi]ie scris a primarului,dreptul la un venit minim garantat acor-dat n baza Legii nr. 416/2001 privindvenitul minim garantat, cu modificrile [icompletrile ulterioare;b) [omerii care beneficiaz de indem-

    niza]ie de [omaj acordat potrivitprevederilor Legii nr. 76/2002 privindsistemul asigurrilor pentru [omaj [istimularea ocuprii for]ei de munc, cumodificrile [i completrile ulterioare;c) pensionarii sistemului public de pensiiale cror drepturi, ob]inute din pensiesau, dup caz, din pensii cumulate, seafl sub 400 lei/lun;d) persoanele cu handicap grav [i accen-tuat, adul]i [i copii, neinstitu]ionalizate. Documentele prezentate de c\tre solici-tan]i reprezint\ declara]ie pe propriar\spundere iar eventualele neconcor-dan]e se consider\ fals ^n declara]ie [i sepedepse[te conform legilor ^n vigoare. V\ a[tept\m ^n zilele urm\toare cusolicit\rile dumneavoastr\!

    Fam. Matei Elisabeta

    IAT| CTEVA EXEMPLE DIN TIMPUL AC}IUNII DEDISTRIBUIRE A AJUTOARELOR ALIMENTARE

    Fam. Dinc\ Ioana

    Fam. Enache Vasilica

    Iarna 2009-2010 este mai capricioas\ dect ne-am obi[nuit pn\ acum. Cantit\]ile de z\pad\ care au c\zut, importante, fa]\ de anii anteriori ca [i temperaturile

    joase ^nregistrate au prinsnepreg\tite multe persoane nevoia[e.

    C\tre acestea se ^ndreapt\aten]ia noastra, ^n aceste zile.~n imagine: Mitroi Irina [i Mitroi G.

    din strada Boanga, R\cari care s-aubucurat de lemnele [i alimentele

    trimise de prim\rie.

  • Viata cultural\ Ianuarie 2010 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

    Proiectul pentru reforma educa]ieitimpurii se va desf\[ura la nivel na]ional, ^ntoate jude]ele Romniei, ca parte a progra-mului mai larg de reform\ a educa]iei tim-purii din Romnia [i a strategiei complexede reform\ a educa]iei timpurii (2005-2011)dezvoltat\ de MECI.

    Proiectul pentru reformaeduca]iei timpurii include 3 compo-nente: 1. Reabilitarea [i dezvoltarea infrastructurii.2. Formarea [i perfectionarea personaluluidin gr\dini]e3. Dezvoltarea capacit\]ii sistemului de aoferi servicii de calitate, prin dotareagr\dini]elor cu material didactic, jocurieducative [i alte materiale necesare proce-sului de educa]ie timpurie a copiilor de la 3la 6/7 ani, ^nfiin]area re]elei de centre deresurse pentru educa]ie [i dezvoltare CRED,^nfiin]area unor servicii specifice pentru copiicu vrste ^ntre 0 [i 6/7 ani cu dizabilit\]i [inevoi speciale, cre[terea capacit\]ii MECI [ia autorit\]ilor locale de a monitoriza, evalua[i dezvolta politici educa]ionale.

    CRED - Centru de resurse pentru educa]ie[i dezvoltare - este o unitate de educa]ienonprofit ce are ca scop s\ ofere serviciicomplementare prin raportare la gama deservicii furnizate prin intermediul gr\dini]elor.

    Ele au ^n centrul activit\]ilor copiii, de lana[tere pn\ la 7 ani [i toate categoriile deadul]i care particip\ la educarea, protec]ia [i^ngrijirea lor, ^n principal membrii familiei [icadrele didactice.

    Misiunea CREDCRED va furniza servicii integrate deeduca]ie, ^ngrijire [i protec]ia copiilor maimici de 7 ani ^n colaborare cu p\rin]ii,

    cadrele didactice specializate, alte categoriide adul]i care au responsabilit\]i ^n asigu-rarea protec]iei, educa]iei [i ^ngrijirii copiilor,precum [i servicii de formare, informare,diseminare, consiliere att pentru p\rin]i saufamilii, ct [i pentru resursele umane dinunit\]ile de educa]ie timpurie sau comuni-tate.Serviciile CRED1. Servicii de consiliere;2. Servicii de educa]ie - formare-perfec]ionare;3. Servicii de dezvoltare de materialeduca]ional [i discriminare;4. Alte tipuri de servicii.

    Activitatea centrului CRED sedesf\[oar\ ^n cadrul Gr\dini]ei R\caricu program zilnic ^ntre orele 13:00-16:00

    A{TEPT|M PROPUNERI DEDONA}II, SPONSORIZ|RI, PARTENERI-ATE, LA NUM|RUL DE TELEFON/FAX:0245/658.025

    PROIECTUL PENTRU REFORMAEDUCA}IEI TIMPURII (PRE})

    Scopul general al proiectului pentru reforma educa]iei timpurii este acela dea ^mbun\t\]i calitatea infrastructurii sistemului de educa]ie pre[colar\ [i de ase adresa nevoilor de baz\ ale copiilor prin intermediul ^mbun\t\]irii servici-ilor, pentru a le permite acestora s\-[i valorifice poten]ialul ^ntr-un grad maxim[i s\ ^I preg\teasc\ pentru un start bun la [coal\ [i ^n via]\.

    SERVICII DE CONSILIERE

    P|RIN}ILOR

    CADRELOR DIDACTICE

    MEMBRILOR COMUNIT|}II

    ALTOR CATEGORI DE PERSONAL

    COPIILOR

    SERVICII DE EDUCA}IE - FORMARE- PERFEC}IONARE

    EDUCA}IEPENTRU COPII

    EDUCA}IEPARENTAL|

    EDUCA}IE PENTRU COMUNITATE

    ALTE TIPURI DE SERVICII

    ~NTLNIRI CUSPECIALI{TII

    ORGANIZAREAUNOR SCHIMBURIDE EXPERIEN}|

    PARTENERIATE CUUNIVERSIT|}I

    La {coala general\ Colacu, laini]iativa elevilor, conducerea [coliireprezentat\ de dl. director T\naseMugurel a hot\rt editarea uneireviste [colare cu caracter diversifi-cat [i apari]ie lunar\. ~n paginile

    revistei elevii vor participa cu crea]iiproprii, prezentarea claselor ^n ceeace prive[te rezultatele la ^nv\]\tur\[i concursuri [colare, alte produc]iiliterale, desene, picturi, e.t.cNu vor lipsi nici paginile dedicaterezolvitorilor de probleme dematematic\, fizic\ [i chimie, iubito-rilor de [ah ca [i sportivilor. Revistava aparea sub ^ndrumareadomni[oarei profesoare CristinaGl\van [i va fi distribuit\ gratuit.Ur\m succes tn\rului colectivredac]ional.

    Au ^nceput olimpiadele [colare [i auap\rut [i primele rezultate bune.Astfel la {coala general\ R\cari,eleva Grigora[ Laura din clasaa VIII-a, a ob]inut 90 de puncte din100 posibile la olimpiada de Limba[i literatura romn\. Felicitari [i suc-ces pe mai departe, att ei ct [idomni[oarei profesoare Ioni]\Cristina care a ^ndrumat preg\tireaacestei eleve.

    - Esti un tn\r p\rinte la^nceput de drum?- E[ti o mam\ singur\?- Ai ^ntreb\ri la care nu [tiir\spunsul cu privire la copilult\u?- }i se pare grea ,,meseria" dep\rinte?- Ai nevoie de un sprijin moral[i nu [tii de unde s\-l iei?- Ai un copil cu vrst\cuprins\ ^ntre 0 luni [i 7 ani?- Nu te mai ^n]elegi cu copilult\u? Este prea r\sf\]at?- Copilul t\u are o problem\[i nu-i g\se[ti rezolvarea?- E[ti un tn\r cadru didacticla ^nceput de drum?- Ai dori s\ te informeziasupra materiei pe care opredai? - Nu [tii ce metode s\ aplici^n munca cu

    pre[colarii/[colarii grupei/ cla-sei tale?- Dore[ti s\ fii la curent cu totce este nou ^n meseria ta decadru didactic?- Ai nevoie de cineva care s\te asculte [i s\ te ajute?Dac\ la m\car una din^ntreb\rile de mai sus, air\spuns afirmativ, atunci pen-tru a primi r\spunsul la ^ntre-barea ta, te a[tept\m de lunipn\ vinerI ^ntre orele 13-16^n incinta gr\dini]ei ora[ului ^nnoul cabinet CRED. Acolo tevor a[tepta r\spunsurile la^ntreb\rile tale oferite de per-sonalul CRED.

    ~NDR|ZNE{TE, vei primir\spunsurile dorite ^n cel maiscurt timp.

    Echipa CRED v\ a[teapt\!

    CENTRUL DE RESURSEPENTRU EDUCA}IE {I

    DEZVOLTARE

    Personal CRED, MIHAELA T|NASE

    O premier\ ^n^nv\]\mntul gimnazial ^n

    ora[ul R\cari:Revista [colar\

    CUORE

    Primele rezultate laolimpiadele [colare

    Dezvoltarea creativit\]ii presupune stimularea la copii a curajului dea emite ipoteze chiar hazardate (evident nu absurde), capacitatea dea aprecia ^n ce m\sur\ este plauzibil\ o anumit\ ipotez\, de a elaborao strategie de lucru [i nu de a a[tepta de-a gata solu]iile adul]ilor. Harris(1998) ofer\ una dintre cele mai mari descrieri ale creativit\]ii:-este o capacitate aceea de a imagina sau de a inventa ceva nou -este o atitudine aceea de a accepta o schimbare [i o noutatea,disponibilitatea de a te juca cu idei [i posibilit\]i, o flexibilitate ^n con-cep]ii, un obicei de a c\uta moduri pentru a ^mbun\t\]ii lucrurile.-este un proces: persoanele creative muncesc mult [i continuu pentrua ^mbun\t\]ii idei [i solu]ii g\sind alternative [i redefinire pentrumunca lor. Creativitatea nu trebuie confundat\ cu talentul,^ndemnarea sau inteligen]a. Creativitatea nu ^nseamn\ a face mai bine dect ceilal]i, ^nseamn\ agndi, a explora, a descoperi [i a imagina. Ideile creative se reg\sesc^n toate aspectele vie]ii, ^n plin\ dezvoltare a unui copil, creativitateapoate fi ^nv\]at\ zilnic. Educatoarelor le revine sarcina de a ^ncuraja,stimula, preg\ti, mediul care s\ dezvolte creativitatea copiilor [i s\ nu-i blocheze.Un educator va reu[i s\ elimine din calea copiilor s\i orice blocaje, s\se deschida odat\ cu ei spre creativitate. Ie[ind din tiparele^nv\]\mantului formal va avea cea mai mare satisfac]ie sufleteasc\,atunci cnd peste ani ^[i va vedea copii, la a c\ror formare a con-tribuit, ca sunt oameni echilibrati, st\pni pe ei, inteligen]i [i originali,chiar creativi ^n ceea ce fac.

    S| NU BLOC|M CREATIVITATEA COPIILOR

  • Pagin\ dedicat\ femeilor Ianuarie 2010 pagina 7

    iind la ^nceputul unui an nou ^ncare am retr\it clipe fericitedin perioada copil\riei cnd

    iernile erau ierni cu z\pad\ mult\ [i^n care - copil fiind - al\turi de al]icopii f\ceam diferite nebunii, vreau s\spun c\ z\pada ce ne-a vizitat de curndmi-a adus ^n amintire [i clipe din profesia pecare am practicat-o ^n cea mai mare parte avie]ii mele, tr\it\ pn\ ^n prezent [i anume, via]ade silvicultor [i vn\tor.

    Trebuie s\ ar\t c\ din fericire pentrunoi to]i, ^nc\ mai exist\ pe p\mntul acesta alomenirii noastre celei de toate zilele ale evu-lui de ^nceput, al mileniului al treilea, M\ria saP\durea, mai bine zis templul p\durii - celdin adnc de veac vechi - ^n care rug\ciunilestrnesc, cu smerenie, ecouri de slav\, pealtarul c\ruia ar trebui s\ ne ^nchin\m curecuno[tin]\.

    P\durea care biruie prin cerbicia ei -dovedind astfel c\ pot fi ^nfrnte^ncrncen\rile iernilor aspre [i care aducelumii acesteia - o dat\ cu fiecare prim\ver\,prin sfiosenia cu care se arat\, re^nnoit\ lumiiacesteia, chez\[ia n\dejdilor rena[terilor -dovedind c\ pn\ [i re^ntrup\rile pot sta ^nfirea lucrurilor. Este tot ea P\durea tor]elor [ia rugurilor arznde de istov precum [i a jert-felnicelor altare p\gne - ^ntru credin]a celordinti, p\durea posp\irilor ^n galben auriuf\cute de c\tre me[terii f\urari aramari aitoamnelor - ^nchipuind boga]ie de podoabeca nici unele altele, fiind [i dovada denet\g\duit a biruin]ei vie]ii asupra mor]ii. Iarcnd spun P\dure, sub^n]eleg [i pe noivn\torii cu toate zidirile noastre ^n sineanoastr\ cnd ne este dat s\ ascult\m cnte-cele triste]ilor precum [i ale bucuriilor noastreacompaniate de susurul frunzelor aflate ^npala unei boare de vnt molatec - aceleunduiri lene[e ale pntecelor cadnelor, hare-murilor de vis [i dorite chiar dincolo de vis\ri,ca [i de acela al al\utelor pas\retului, alzecilor, sutelor [i miilor de ecouri abia [optite[i care se ]es pentru a se desface din nou.

    Unde vei fi r\mas tu, P\dure atinere]ilor mele care se credeau ve[nice [i

    atotst\pnitoare - pe vatra aducerilor aminte,t\ciunii nu-[i pierd niciodat\ str\luminarea,a[teptnd doar s\ fie tras\ de o parte cenu[acare acopera jeratecul. Tu, P\dure a celordintai sfio[enii de ^ndr\gosti]i, cu ochii arznd[i buze fierbin]i de a[tept\ri? Unde [i cumne-ai l\sat de izbeli[te ^n meandrele civiliza]ieiacesteia de beton [i de fier, de piatr\ [i deasfalt, printre semeni alergnd zgomoto[i,mult prea siguri de sine [i prea plini deizbnzile - gre[elile lor asupra ta. De ce ne la[is\ ne scufund\m ^ntru-ntunecimile p\rerilorde r\u dinaintea lui a fost odat\ caniciodat\, ca de n-ar fi fost, nu s-ar fipovestit, iar din ceea ce a fost a mai r\masdoar o poveste. Pove[tile tale P\dure erauca nici unele altele, menite s\ dureze pentruc\ erau faurite de patimi [i se ^ntrupau ^ndoruri [i patimi. Rogu-m\ ]ie, Marit\ P\dure,nu ne las\ cu vis\rile noastre avnd aripilerupte [i cazute, nici cu n\dejdile risipite ^ncele patru par]i ale rotundului z\rilor,^ng\duie-ne s\ ^ngenunchem ^naintea ta si s\ne rug\m de iertare cu r\nitele noastrecuvinte de p\reri de r\u

    {i bun venit Ielelor desprinse dinpclele poienelor celor pitite prin bungete;[tiu c\ voi, ^ntruchip\rilor din aburi, sunte]ih\r\zite imagina]iei. D\n]ui]i [i iubi]i-v\numai pentru noi, cei care credem ^n fantas-mele tale, P\dure, fiindc\ printre ^nchipuirilenoastre, ne reg\sim via]a; noi oameni fiind,nestr\ini de toate cele ale veacului dinti alunui mileniu - care vrea s\ st\pneasc\p\mnturile, apele [i cerurile, s\-]i cinstimsplendoarea fecioriei tale ve[nice, spovedin-du-ne ]ie Maria ta P\dure. { iat\-ne proster-nam smeri]i ^naintea ta.

    Cu aceste gnduri amintindu-mi denepre]uitele clipe dar [i neuitate ale tinere]ii,uneori deosebit de frumoase, alteori grele saudeosebit de grele prin care noi ca [i p\rin]ii

    no[tri, am trecut, p\[esc ^n anul 2010, anrotund [i u[or de ]inut minte, pe care att euca [i cei care vor citi rndurile scrise de mine,^l dorim s\-l trecem u[or, de[i ni se anun]\destul de greu. Gndul acesta care m\ camcutremur\, vreau s\-l fac s\ treac\ mai u[or[i de aceea v\ scriu aceste rnduri, pentru aface s\ uit\m ca ne a[teapt\ zile grele -cunoscnd c\ e mai bine sa trecem cuvederea unele lucruri care nu ne plac [i [tiindc\ noi romnii suntem me[teri ^n a g\si solu]ii[i pentru clipele mai greu de suportat [i [tiindca cel mai mare ajutor - cnd avem nevoie -este acela pe care ni-l d\m singuri, mai alescunoscnd ca, credin]a ^n Dumnezeu ne ajut\cnd cu sinceritate apel\m la Divinitate.

    Locul unde am fost g\sit de deru-larea filmului pe care ^ncep s\ vi-l spun, estedesigur apropierea de p\dure, cnd patimace m-a cuprins [i fr\mntat aproape toat\via]a - vn\toarea - nu m\ las\ s\ nu v\ spuncu mult\ sinceritate gndurile ce m-aucuprins. Fiind ^n apropierea p\durii - lng\ opoieni]\ - am deranjat un c\prior [i fiind^nconjurat de mantia alba a ninsorii, l-am zaritcu usurinta. Amurgul neastmp\rat, plin dez\pada aruncat\ de vntul ^n rafale dinsprer\s\rit, parc\ l-a ]inut ^n cumpan\ un timp,ne[tiind prea bine ce s\ fac\ anume. Cnd ^nfine s-a hot\rt s\ se ^ntoarc\ la p\dure [is\-[i desf\[oare programul obi[nuit ^npoieni]a ^n care probabil s-a [i n\scut, a[tep-tnd vizita ^n cmpie, dup\ ce se va trezi lalini[te atmosfera ce-l ^nconjoar\ - caut s\desluse[c rostul ^n acest loc trezindu-m\ c\am intrat cu u[urin]\ ^n butoiul cu melan-colie loc ^n care ma simt ^ntotdeaunadeosebit de fericit. M\ gndesc c\vn\toarea e o iubire care ne vine de undeva,tare de departe [i tare de demult. Gre[e[teenorm acel vn\tor care crede c\ misiuneade a fi vn\tor ^ncepe [i se termin\ cu focul

    de arm\. Slobozirea acestuia fiindu-I ultimulscop.

    {tiu c\, trecuta peste vremurile [ispaimele acestor str\-str\mo[i - cndvn\toarea era un mod de existen]\, iar dedobndirea pr\zii depindea ^nsu[i traiul cel

    de fiecare zi al semenilor - meritul [i m\rireaunui vn\tor nu este doborrea pr\zii ciocrotirea vnatului. Mai inteleg ca nici arcul,nici sulita ori buzduganul si cu atat mai putinpraful de pusca nu pot sa aduca vanatorului oaureola de neprihana sau de sfintenie - maicu seama acuma cnd socotindu-se supremacreatura, omul a prins a strica fragilul echili-bru al ecosistemelor, iar eu in apropiereapadurii, unde de multe ori am rvnit la o intal-nire cu vanatul si stand, in lacasul pndeimele, visez cu ochii mari deschisi - gata saincapa in ei, orice incercare de alunecare avreunei umbre si cu urechile treze, gata sacuprinda orice sunet, cat de mic si de moalear fi el.

    Pot fi destule ^n[el\ciuni ^n tot ceeace ma ^nconjoar\, un mic zgomot produs dec\lcarea cismei pe o creang\ uscat\ [iputrezit\, o cr\cu]\ rupt\ de greutatea z\peziidepuse pe ea, orice poate deveni o ^nchipuirea unui vnat mult rvnit, un pas furi[at al cine[tie ce viet\]i mai mici, un arici, de pild\, saualt anim\lut alungat de recele zdrav\n al iernii- care fac ca toat\ fiin]a mea s\ vibreze, se^ntretaie cu r\gazuri de buna pace. Atuncivisez iara[i capriorul de alt\ dat\ [i cum l-amscapat. Nu spun ca a[ fi mul]umit dac\ nu mise va ar\ta vnatul urm\rit, nici ca a[ fifericit dac\ la fel ca alt\ dat\, ele se va dove-di mai vrednic dect mine. Dar nici ca a[ fi unnefericit dac\, dup\ o ^ndelungat\ [edere ^nl\ca[ul pndei mele, ^ntr-un trziu, m\ voiridica atrnndu-mi la um\r tolba goal\. Esteadev\rat c\ acest lucru mi s-a ^ntmplatfoarte rar [i ca acest lucru m\ face s\ gn-desc a[a de generos pe seama vnatului.

    Oricum, vn\torule; ia aminte [i fiipreg\tit, pentru ca vn\toarea este [i patimaunor surptize nepl\cute. Cu bine, la o alt\^ntlnire.

    Z\pada - Vremea Vis\rilor!

    Traian Grigorescu,Tehnician Silvic, Consilier local

    F

    Iarna aceasta nu pare afi una foarte friguroas\, darcu toate acestea trebuie s\[tim s\ ne ap\r\ms\n\tatea att de ^ncercat\^n ultimii ani de factoriiexterni. Imunitatea organis-mului sau sistemul imunitar,cum mai este numit,cuprinde mecanismele deap\rare ale organismuluifa]\ de agen]ii nocivi externilui. Dac\ agen]ii patogenisunt ^n cantit\]i mici, sis-temul imunitar face fa]\ cubrio atacului. Exista ^ns\ [isitua]ii cnd sistemul imuni-tar este dep\[it, este sl\bit[i are nevoie de ajutor pen-tru a face fa]\ agen]ilorpatogeni. Mai ales ^nperioadele reci, ^n care fac-torii externi sunt determi-nan]i pentru starea des\n\tate a organismului,imunitatea organismului tre-buie protejat\ intens.

    Stresul [i deficien]a anu-mitor componente impor-tante din alimenta]ia zilnic\,sunt ^nc\ doi factori foarteimportan]i cu efecte nega-tive asupra imunit\]ii.Ace[tia influen]eaz\ ^ntr-ofoarte mare m\sur\ cali-tatea s\n\t\]ii [i implicit avie]ii fiec\rei persoane.Iat\ ce alimente nu ar trebui

    s\ lipseasc\ din dieta noas-tr\ [i care sunt principalelemotive pentru care ar trebuis\ le consum\m:- ceaiurile ar trebui s\ joaceun rol important ^n dietanoastr\ mai ales ^n acestsezon de toamn\-iarn\.- mierea este un energizantnatural, iar anumite sub-stan]e din compozi]ia aces-teia au efect antibacteriandirect.- fructele uscate sunt [i eleo surs\ foarte bun\ deantioxidan]i.- citricele con]in multa vita-mina C [i tocmai de aceeajoac\ un rol important ^nprevenirea gripei.- legumele au propriet\]iantioxidante [i ajut\ ^n pre-venirea bolilor. - morcovii, dovleceii, cartofii,ardeii [i ^n general, camorice legum\ de culoare por-tocalie, cresc [i acesteaimunitatea organismuluinostru.

    Ai grij\ de corpul t\u ^naceast\ perioad\ ^n care dince ^n ce mai multe persoanese ^mboln\vesc att de grip\sezonier\ ct [i de noul virusgripal! ~n cazul ^n care te^mboln\ve[ti totu[i,prezint\-te de urgen]\ lamedic.

    De ce nu pot dormi? Dece sunt a[a obosit\?Daca e[ti [i tu la fel camai mult de jumatatedin adul]i [i nu po]idormi suficient de bine,^nseamn\ ca ai o prob-lem\.Toat\ lumea [tie casomnul este bun pentrufrumuse]ea unei femei,dar este la fel de impor-tant [i pentru bun\-starea ei.Ce se ^ntampl\ atuncicnd nu ne odihnimsuficient de mult?Foarte multe dintre noivor s\ doarm\ ct maiputin posibil. Exista attde multe lucruri def\cut ^nct somnul pares\ nu mai fie att deimportat. Totu[i, somnuleste esen]ial pentruodihna [i rejuvenare,aduce beneficii pentrumintea [i corpul nostru^n diferite moduri.Atunci cnd nu ob]iisuficient somn, ^nceps\ sim]i oboseala, s\ aiprobleme de concen-trare, s\ suferi de iri-tabilitate [i s\ dai ran-dament mai pu]in.

    Somnul este bun pentrustarea noastr\, memo-rie [i concentrare}i s-a ^ntmplatvreodat\ s\ ^nve]i onoapte ^ntreag\ pentruun examen final? Unsomn bun, este impor-tant. Lipsa de somn tepoate afecta.Lipsa de somn scadesistemul imunitar, sis-temul nervos [i dez-voltarea.Sistemul imunitar. Nupare corect. Exactatunci cnd e[ti obosit\dup\ o zi stresant\ demunc\ sau un proiectimportant, te pomene[ticu o raceal\. Nu estenici un accident - som-nul este esen]ial pentrusistemul nostru imuni-tar. F\r\ somn adecvat,sistemul imunitardevine sl\bit, [i corpuldevine mai vulnerabil lainfec]ii [i boli.Sistemul nervos.Somnul este de aseme-nea o perioada deodihn\ [i repar\ neu-ronii. Neuronii suntc\ile c\tre sistemulnostru nervos.

    Importan]a somnului

    Indiferent de ct de b\t\ioas\ e[ti, atunci cnd vine vorba depierderea kilogramelor, lucrurile se transform ^ntr-o adevarat\lupt\.Pierderea kilogramelor nu numai ca te face s\ ar\]i mai bine,ci si s\ te sim]i mai bine [i ^]i influen]eaz\ s\n\tatea ta viitoare.Odat\ cu pierderea kilogramelor ^n plus, [ansele dezvolt\riiproblemelor de s\n\tate scad [i ele.Dac\ ultima ta diet\ nu a fost un succes, sau evenimentele dinvia]a ta te-au f\cut s\ te ^ngra[i, nu te sim]i descurajat\. Cheiaeste s\ g\se[ti un plan care s\ func]ioneze cu corpul t\u [i cunevoile lui.Dietele, ^n special cele rapide, e[ueaz\ de cele mai multe oripentru c\:1. Te sim]i f\r\ putere.Dietele care nu ^]i permit anumite tipuri de mnc\ruri cumodera]ie nu vor func]iona niciodat\, f\r\ s\ men]ion\m fap-tul c\ elimin\m toate mnc\rurile care ne asigur\ s\n\tatea,creandu-se ^n acest mod o dezechilibrare a organismului.2. Pierzi kilograme, dar nu po]i s\ r\mi a[a.Dietele care reduc ^n mod drastic caloriile, restric]ioneaz\ acce-sul la anumite mnc\ruri sau se bazeaz\ pe mese gata f\cutepot func]iona pe termen scurt. Totu[i, odat\ ce ai reu[it s\sl\be[ti, nu trebuie s\ te apuci s\ m\nnci la fel ca ^nainte,pentru ca vei pune iar kilogramele la loc.3. ~]i intrerupi dieta [i te sim]i prea descurajat\ s\ ^ncerci dinnou. Si asta doar pentru ca te-ai lasat prada tentatiilor.

    Cum s\ sl\be[ti s\n\tos!

    Dr. Carp Marioara Redac]iaRedac]ia

    Ce facem pentru aproteja imunitatea

    organismului^n perioada rece?

  • Actualitatea ^n imagini Ianuarie 2010 pagina 8

    cyanmagentayellowblack

    Lucr\rile de investi]ie

    aflate ^n derulare la

    nivelul ora[ului R\cari:

    Modernizare, extindere [iechipare infrastructur\educational\ a Liceului

    Teoretic Ion Ghica R\cari.

    Modernizare,Modernizare,extindere [iextindere [i

    echipare echipare infrastructur\infrastructur\educational\ aeducational\ a{colii Generale{colii Generale

    Ion GhicaIon GhicaGhergani.Ghergani.

    Modernizare,Modernizare,reabilitare [ireabilitare [idotare C\mindotare C\min

    Cultural -Cultural -Ghimpa]iGhimpa]i

    Construc]ie Sal\de sport cu 150de locuri - ^nora[ul R\cari.

  • Actualitatea ^n imagini Ianuarie 2010 pagina 9

    cyanmagentayellowblack

    Lucr\rile de investi]ie

    aflate ^n derulare la

    nivelul ora[ului R\cari:

    Program de ^mbun\t\]ire aProgram de ^mbun\t\]ire acalit\]ii mediului prin calit\]ii mediului prin

    amenajarea de spa]ii verziamenajarea de spa]ii verzi^n ora[ul R\cari [i^n ora[ul R\cari [i

    localit\]ile componente localit\]ile componente

    Modernizarea [iamenajare Baza

    sportiv\ - multifunc]ional\ -

    R\cari

    Reabilitarea Reabilitarea termic\ atermic\ ablocurilor blocurilor

    Construc]ielocuin]e sociale -tip ANL, ^n ora[ulR\cari, ^n zonaGhergani, lng\domeniul Ghica!

  • Mediul de afaceri Ianuarie 2010 pagina 10Ziarul Prim\riei R\cari

    Programul de dezvoltare aactivit\]ilor de comercializare aproduselor si serviciilor de pia]\Beneficiari eligibili: societ\]i comerciale,societ\]i cooperative.Valoarea grantului: maxim 60% dinvaloarea total\ a cheltuielilor eligibileefectuate (exclusiv TVA), dar nu mai multde 50.000 lei pentru fiecare beneficiar.

    Programul na]ional multi-anual pe perioada 2002 - 2011 pen-tru sus]inerea me[te[ugurilor siartizanatuluiBeneficiari eligibili: societ\]i comerciale,societ\]i cooperative. Persoanele fiziceautorizate, ntreprinderile individuale,ntreprinderile familiale, asocia]iile pro-fesionale sau funda]iile.Valoarea grantului: maxim 70% dinvaloarea cheltuielilor eligibile efectuate(exclusiv TVA), dar f\r\ s\ dep\[easc\suma de 20.000 lei pentru fiecarebeneficiar.

    Programul na]ional multi-anual pe perioada 2005-2011 pen-tru dezvoltarea culturii antrepreno-riale in rndul femeilor managerdin sectorul ntreprinderilor mici simijlociiBeneficiarii eligibili sunt femeile care: aucet\]enie romn\; au vrsta peste 18ani; au cel pu]in studii medii definitivate;nu de]in firme de consultan]\; s-au nscrisla activit\]ile prev\zute n Program.Obiective: Stimularea autoangaj\rii [i cre[tereanum\rului de femei ntreprinz\tor; dez-voltarea capacit\]ii [i a spiritului antre-prenorial n rndul femeilor;

    Programul pentru dez-voltarea abilit\]ilor antreprenori-ale in rndul tinerilor [i facilitareaaccesului acestora la finan]are -STARTBeneficiari eligibili: persoane fizice careau vrsta cuprins\ ntre 18 [i 40 de aninemplini]i; persoane fizice autorizate;

    ntreprinderi individuale si ntreprinderifamiliale; societ\]i comerciale(micro^ntreprinderi nou-nfiin]ate).Valoarea grantului: ajutor financiarnerambursabil (AFN) n limita a 60.000lei pentru finan]area celor mai bune pla-nuri de afaceri; precedat la alegere decursuri de preg\tire antreprenorial\.

    Programul na]ional multi-anual pe perioada 2002-2012 deinfiin]are si dezvoltare de incuba-toare tehnologice de afaceri Programul vizeaz\ n special:a) crearea unui mediu de afaceri favora-bil dezvolt\rii [i cre[terii IMM-urilor;b) promovarea culturii antreprenoriale [imbun\t\]irea performan]elor manageriale;c) consolidarea unui sector privatdinamic, capabil s\ fac\ fa]\ for]elorconcuren]iale [i competi]ieiinterna]ionale;d) facilitarea accesului IMM-urilor lasurse de finan]are, cre[terea num\ruluide activit\]i economice competitive,nt\rirea climatului investi]ional, precum[i reducerea ratei [omajului n zonele-]int\.OTIMMC Targoviste de asemenipoate oferi informare si consilierepentru PROGRAMUL OPERA}IONALSECTORIAL CRESTEREA COMPETI-TIVIT|}II ECONOMICE - AXA PRIORI-TARA I - UN SISTEM INOVATIV {IECOEFICIENT. Obiectivul general al POS CCE estecre[terea productivit\]ii intreprinderilorromne[ti cu asigurarea principiilor dez-volt\rii durabile [i reducerea decalajelorfa]\ de productivitatea la nivelul UniuniiEuropene.Beneficiari eligibili: societ\]ile comerciale[i societ\]ile cooperative care^ndeplinesc condi]ii conform Legii nr.346/2004 cu modificarile [i complet\rileulterioare [i Legii 1/2005 privind organi-zarea [i func]ionarea coopera]iei:- microintreprinderi (doar pentru

    opera]iunile: standardizare [iinterna]ionalizare), intreprinderi mici,intreprinderi mijlociiOpera]iunile derulate ^n anul 2009:- Sprijin pentru accesul pe noi pie]e [iinterna]ionalizare- Sprijin pentru implementarea stan-dardelor interna]ionale- Sprijin pentru consolidarea [imodernizarea sectorului productiv prininvesti]ii tangibile [i intangibile (pn\ la1.075.000 lei)- Sprijin pentru consolidarea [imodernizarea sectorului productiv prininvesti]ii tangibile [i intangibile (de la1.075.001 lei - pn\ la 6.450.000 lei) Pentru mai multe detalii ne pute]icontacta la sediul din Trgovi[te,str. Radu V\rzaru Arma[u nr. 7 A,jud. Dmbovi]a (de la Direc]iaGeneral\ a Finan]elor PubliceDmbovi]a mergnd c\tre Halta Tei[) Tel. 0245 222136, Fax 0245 222135, e-mail: [email protected]

    ACORD| SPRIJIN FINANCIAR NERAMBURSABIL PRIN:

    Cererile pentru eliberarea actelorde identitate se depun personal, iarc\r]ile de identitate se elibereaz\titularilor. ~n situa]ia n care solici-tantul nu se afl\ n ]ar\, man-datarul va prezenta o procur\ spe-cial\ pe care se afl\ aplicat\fotografia titularului, autentificat\de misiunea diplomatic\ sau oficiulconsular de carier\ al Romniei dinstatul n care se afl\ solicitantul. ncuprinsul procurii este necesar s\se reg\seasc\ referirea expres\ laobiectul mandatului.Cet\]enii romni afla]i n str\in\tatepot depune cererea pentrueliberarea primului act de identitatempreun\ cu documenteleprev\zute de lege la misiunile diplo-matice sau la oficiile consulare aleRomniei din statul respectiv.Documentele cu care se facedovada numelui, prenumelui,cet\]eniei [i a domiciliului, nece-sare eliber\rii actului de identitate,se prezint\ n original [i copie.Informa]ii suplimentare privindactivitatea de eviden]\ a per-soanelor pot fi ob]inute [i de pesite-ul Inspectoratului Na]ionalpentru Eviden]a Persoanelor: www.evidentapersoanelor.ro

    CONTRAVALOAREA ACTELORDE IDENTITATE

    o CARTEA DE IDENTITATE - 7 LEIo CARTEA DE IDENTITATE PROVIZORIE - 1 LEUEliberarea acestora la cameranum\rul 5 ^n incinta Prim\rieiR\cari

    TAXA DE TIMBRUo TAXA DE TIMBRU PENTRUTOATE CAZURILE - 4LEI se

    plate[te la PO{TA ROMN|

    Joi 21 ianuarie 2010, a avut loc ^ntlnirea reprezentan]ilorOficiului Teritorial pentru ~ntreprinderi mici [i mijlocii [iCoopera]ie Trgovi[te [i oamenii de afaceri din ora[ul R\cari,care [i-au propus ^n cadrul acestei ^ntlniri s\ fac\ un schimbde informa]ii privind acordarea sprijinului financiar neram-bursabil prin proiectele enumerate mai sus. La ^ntlnire au par-ticipat domnul director coordonator al OTIMMC Trgovi[te,Adrian Carave]eanu, consilierii: Ecaterina Stan, IulianaMarculescu [i C\t\lina Huiu. Acestia au prezentat principiilecare stau la baza acord\rii sprijinului financiar, beneficiarii eligi-

    bili carora li se adreseaza acesta, ca [i formele de produc]iec\rora li se adreseaz\: Societ\]i comerciale, Societ\]iCooperative, persoane fizice autorizate, intreprinderi indi-viduale, intreprinderi familiale, asociatii profesionale saufunda]iile. La ^ntlnire au participat peste 25 de oameni deafaceri care au primit documentatia spre studiu [i invita]ia de adeveni colaboratorii oficiului, acesta angajndu-se s\ r\spund\tuturor cererilor cu aten]ie [i bun\ inten]ie pentru a ajuta dez-voltarea firmelor mici [i mijlocii ^n teritoriu. Ur\m succestuturor [i v\ mai a[tept\m la alte ^ntruniri de acest gen.

  • INFORMA}II UTILE Ianuarie 2010 pagina 11Ziarul Prim\riei R\cari

    black

    ~n conformitate cu art.4din programul de ac]iunepentru zonele vulnerabile lanitra]i din surse agricole,zona ^n care este ^ncadrat [iteritoriul localit\]ii R\cari,se impune luarea unorm\suri urgente ^nrespectarea anumitor regulilegate de depozitareagunoiului de grajd la nivelulexploata]iei agricole.

    Loca]ia potrivita pentru spa]iilede depozitare trebuie s\ ia ^n con-siderare factori ca: accesibili-tatea, distan]a fa]\ de grajduri [ilocuin]\, pentru transportul [igestionarea eficient\ [i conforta-bil\ a gunoiului de grajd, resturilororganice [i compostului cu risc [inepl\ceri minime pentru fermier[i vecini. Spa]iul de depozitaretrebuie a[ezat pe o suprafa]\ ori-zontal\, de preferin]\, joas\.Cnd este situat la baza uneipante, apa scurs\ de pe urmaprecipita]iilor trebuie deviat\ ladistan]\ de zona de stocare.Gunoiul de grajd nu trebuiedepozitat ^n calea apei din [an]urisau burlane.

    Dac\ spa]iul de depozitareeste prev\zut cu acoperi[, apascurs\ pe acesta trebuiedirec]ionat\ departe de gunoiulde grajd. Scopul este de protejarea b\legarului de a deveni preaumed [i de prevenire a conta-min\rii oric\rui flux de ap\.

    Spa]iul de depozitare trebuieamenajat departe de canale,ruri, iazuri sau alte corpuri deap\, la o distan]\ de minim 30 mde fntnile de suprafa]\ [i ^naval fa]\ de acestea, pe pant\ descurgere natural\ a apei.

    Dac\ substratul este un solnisipos sau orice alt\ suprafa]\permeabil\, solul trebuie protejatde infiltra]ii prin aplicarea unuistrat gros de argil\ compact\ sau

    sol argilos. ~n mod ideal locul dedepozitare va avea o baz\ dinmaterial impermeabil cum ar fipolietilena cu densitate mare. Opodea de beton sau orice altmaterial impermeabil durabil vareduce la minim infiltra]ia [i vaoferi o suprafa]\ ideal\ pentru^ndepartarea sau r\sturnarea cuu[urin]\ a gunoiului de grajd.Lichidele drenate din gr\mad\,dac\ exist\, trebuie colectate pect posibil [i reintroduse ^n gr\mad\.

    O band\ permanent\ devegeta]ie pe cel pu]in 2 sau 3 mla]ime trebuie men]inut\ ^n jurulamenaj\rii pentru c\ptarea [iabsorb]ia lichidelor scurse dinzona de depozitare.

    ~n jurul spa]iului de depozitarese pot planta tufi[uri [i arbu[ti ^nscop decorative dar si pentru aproduce umbra [i protectie^mpotriva vntului (uscare exce-siv\).

    Planificarea [i proiectarea sis-temelor individuale de depozitare- capacitatea necesar\ -

    Pentru o depozitare adecvat\ [isigur\ trebuie asigurat\ ocapacitate suficient\.Capacitatea necesar\ va depinde^n principal de num\rul [i speciilede animale de]inute, de tipul deb\legar produs [i de durata nece-

    sar\ de stocare (minim 6 luni).~n cele mai multe cazuri,

    materialul va fi compus dintr-unamestec de gunoi de grajd cu altereziduuri organice (resturi deplante, de[euri menajere).

    M\suri generale de pre-venire a pierderilor de nutri-enti ^n aer, sol [i ap\:

    Gunoiul de grajd [i compostulreprezint\ fertilizan]i valoro[i [iindiferent de tipul de depozitareeste important s\ se apliceurm\toarele m\suri:- Depozitarea pe un pat imper-meabil sau pe un strat absorbantsuficient de gros alc\tuit din sol,paie, rumegu[, fragmente delemn - Protec]ie impotriva scurgerilorde umezeal\ din precipita]ii sauscurgere la suprafa]\- Dac\ este aplicabil, un recipi-ent adecvat ar trebui prev\zutpentru captarea [i colectarealichidelor drenate din gunoiul degrajd (50 litri la 1 tona de gunoi)

    Igiena - mirosul nepl\cut [i insectele -

    Pentru reducerea mirosuluiexcesiv se vor lua urm\toarelem\suri generale:- Ad\ugarea de compostsaturat (fermentat) peste fiecarenou\ ^nc\rc\tur\ de gunoi

    proaspat\ de circa 1 la 4.- Amestecarea diverselor tipuride material (gunoi de grajd, res-turi menajere, iarb\)- Produsele gatite care atragmu[tele trebuie acoperite imediat- Aerarea suficient\ a gr\meziipentru evitarea fermenta]iei (ex.a[ezarea de crengi de lemne labaza platformei)- Orice scurgere trebuie colec-tat\ [i ^ntrodus\ la loc ^n gramad\sau utilizat\ la fertilizare.Depozitarea - ^n cmp

    De obicei depozitarea ^ncmp deschis a gunoiului degrajd [i a compostului trebuie evi-tat\ pe ct posibil, deoarecespore[te riscul de pierdere amateriei organice [i nutrien]ilorprin scurgere la suprafa]a, infil-trare [i volatilizare, diminundu-se calita]ile de fertilizare [isporind riscul de poluare.

    ~n cazul depozit\rii tempo-rare ^n cmp, din motive de trans-port, s\ fie ^n gospod\ria proprie,ar trebui s\ se ia ^n considerareurm\toarele reguli:- Perioada de depozitare ^n cmps\ fie ct mai scurt - Gramada de gunoi de grajd s\fie a[ezat\ pe o suprafa]\dreapt\, departe de apa ce sescurge la suprafa]\.- Instalarea unui pat de paie saualte material organic dac\umiditatea gunoiului este ridicat\.- S\ se p\streze permanent odistan]\ de cel pu]in 100 m fa]\de orice corp de ap\.- Este interzis\ depozitareagunoiului ^n locuri susceptibile(posibil) la inunda]ii.

    DE RE}INUT FAPTUL C|DEPOZITAREA ~N CMP TREBUIEPRIVIT| CA O EXCEP}IE, NU CA OREGUL|.

    Afl\m de la Centrul LAfl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\ - R\cariocal de Consultan]\ Agricol\ - R\cari

    DEPOZITAREA GUNOIULUI DE GRAJD ~N EXPLOATA}IA AGRICOL|

    Ing. Topora[ V

    ~ncepnd cu luna ianuarie 2010, pute]i urm\ripe www.tv.primariaracari.ro sedin]eleConsiliului local al Prim\riei ora[ului R\cari.Stima]i concet\]eni, ve]i avea posibilitatea s\urm\ri]i non-stop: imagini TV privind activi-tatea ^n prim\rie, clip-uri cuprinznd eveni-mentele desf\[urate ^n anul calendaristic2009 [i la care prim\ria are calitatea deinitiator [i nu numai. ~n curnd v\ vom preg\ti[i alte [tiri precum [i multe alte surprize. V\ur\m vizionare pl\cut\!

    ACTE EMISE DE BIROURILEDIN PRIM|RIEI

    o STAREA CIVIL|- Eliberare certificat de na[tere- Eliberare certificat de c\s\torie- Eliberare certificat de deces- Eliberare livret de familie- Eliberare duplicate pentru certificatelede stare civil\ pierdute sau distruse- Eliberare certificat de schimbare anumelui pe cale administrativ\- Eliberare certificate ^n baza unorsentin]e judec\tore[ti (t\gad\, stabilire,adop]ie, rectificare, anulare)- Inscrierea divor]ului pe actul dec\s\torie- Transcrieri de acte civile

    o SERVICIUL ADMINISTRATIV- ^nregistrare [i eliberare de pl\cu]e cunum\r de ^nregistrare pentru ora[ulR\cari a urm\toarelor vehicule: c\ru]e,motoscutere, tractoare [i remorci care nusunt supuse ^nmatricul\rii.

    o BIROUL URBANISM {I AMENA-JAREA TERITORIULUI se ocup\ de: - eliberarea certificatului de urbanism- ob]inerea autoriza]iei de construire- ob]inerea autoriza]iei de desfin]are. etc- eliberare acorduri, avize, etc

    o BIROUL AGRICOL se ocup\ de: - eliberarea cerificatului de produc\tor- ob]inerea adeverin]ei din registrul agricol - eliberarea biletelor de proprietate pentruanimale- eliberare adeverin]e pentru [omaj, aju-tor social - deschiderea pozi]iei ^n registrul agricol - ^ntocmirea documentatiilor pentrueliberarea titlului de proprietate pentruterenuri agricole [i silvice.

    o BIROUL PUBLIC COMUNITAR PEN-TRU EVIDENTA POPULATIEI - RACARI- eliberarea actului de identitate la^mplinirea vrstei de 14 ani- eliberarea c\r]ii de identitate ladobndirea cet\]eniei romne- eliberarea c\r]ii de identitate provizoriicet\]enilor romni cu domiciliul ^nstr\inatate, care locuiesc temporar ^nRomnia - eliberarea actului de identitate la schim-barea domiciliului, schimbarea denumiriistr\zii sau a renumerotarea imobilelor- eliberarea actului de identitate la schim-barea domiciliului din str\inatate ^nRomnia- eliberarea actului de identitate lapierderea, furtul, distrugerea sau deterio-rarea actului de identitate de]inut anterior- ^nscrierea ^n actul de identitate amen]iunii privind stabilirea resedin]ei- eliberarea actului de identitate la expi-rarea termenului de valabilitate, modifi-carea datelor de stare civil\, anulareadocumentului, etc.

    o SERVICIUL IMPOZITE {I TAXELOCALE- ^ncas\ri impozite [i taxe locale- eliberarea certificate fiscale (seelibereaz\ numai dac\ sunt achitateimpozitele locale)

    CINE PL|TE{TE IMPOZITUL INTE-GRAL PN| LA 31 MARTIE 2010,BENEFICIAZ| DE REDUCERE DE 10%

  • ~n interesul cet\]eanului Ianuarie 2010 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

    cyanmagentayellowblack

    La propunerea unui grup deoameni care s-au organizat^ntr-un comitet de initiativ\ cucaracter umanitar, vom demaraun proiect de ^ntr-ajutorare desti-nat famililor defavorizate.Amintim aici primele adeziuni ^npersoana doamnelor: NaumescuAnda, Dumitra Vasilica, DinuIleana, Ene Mariana, Ana Cazacu,Craiciu Elena care ^[i propunac]iuni, dup\ cum urmeaz\:- colectarea de h\inu]e, ali-mente, detergen]i, lapte praf,juc\rii, car]i, rechizite;- sortarea [i ^mpachetareah\inu]elor pe grupe de vrste [inecesit\]i;- distribuirea acestora ^n teren cu

    mijloacele prim\riei sau spon-sorizari, c\tre familiile defa-vorizate;

    Comitetul de initiativ\ pre-cizeaz\ c\ aceste ac]iuni suntvoluntare, ^n afara orelor de servi-ciu sau a activit\]ilor cu programstrict.

    A[tept\m [i alte sugestii saupropuneri de participare.Singurul scop care ne anim\ estealinarea s\raciei ^n ct mai multefamilii, prioritar cele cu copiipre[colari sau [colari.Orice initiativ\ bun\ estebinevenit\!

    Propunem ca sigl\ a comite-tului de initiativ\ trifoiul cu 4 foi,care sugereaz\, norocul, optimis-

    mul [i speran]a.Comitetul de ini]iativ\ se va

    ^ntruni ori de cte ori estenevoie, marea parte a timpuluidedicat acestei ac]iuni fiind desti-nat\ ac]iunilor de colectare,sortare [i distribu]ie a mate-rialelor c\tre familiile defa-vorizate.V\ prezent\m familia Pridolog E.din Colacu, cu patru copii care aprimit lemne, lapte praf dinpartea prim\riei, iar doamnaAnda Naumescu salariat\ aPrim\riei R\cari, a donat mobil\,covoare, h\inu]e acestei familii.

    Redac]ia

    ~ntr-adev\r o realizare istoric\!Felicit\ri, Domnule primar,Marius Carave]eanu! Felicit\ri,Domnule, Valentin Calcan [ifelicit\ri Domnule Popescu.Sunte]i o echip\ de succes! A]idemonstrat-o nu numai acum cumarea asfaltare, ci [i prin cele-lalte proiecte, unele realizate,altele ^n curs de realizare [i^ntr-un timp att de scurt! Sevede treaba c\ nu sta]i degeaba,c\ face]i ceva! Ceva cu adev\ratpentru istoria localit\]ilor ora[uluiR\cari! Sunte]i omul profesionist,preg\tit, cu educa]ie, gospodar,omul care [tie ce vrea. {i se vedeasta! Se vede de departe!Faptele dvs v\ recomand\ s\r\mne]i mult timp ^n frunteaPrim\riei R\cari, c\ci numai cuasemenea oameni ]ara poateprospera, iar oamenii se potbucura de realiz\rilebinef\catoare ale str\duin]elor

    dumneavoastr\! Dorindu-v\s\n\tate [i mult succes ^n activi-tatea dumneavoastr\, v\ rog s\agrea]i, Domnule Primar,deosebitele mele salut\ri,respect [i prosperitate continu\!Semnez cu pseudonimul BadeaIon din Ghimpa]i, sugerat [i deminunatul dvs ziar! ~nc\ odat\felicit\ri, [i vestea s\ [ti]i ca cir-cul\, chiar [i prin Capital\!

    ***A fost o surpriz\ pl\cut\, modulcum a fost infrumuse]at ora[ulcu ocazia s\rb\torilor de iarn\,ghirlandele multicolore [i bradulimpresionant din vecin\tatea[colii. De asemenea, am fostimpresionate de cadourile dis-tribuite de Mo[ Cr\ciun, calitateaacestora [i faptul c\ au fost^ndestulatoare.

    Ana Cazacu, strada Ana Ip\tescu, R\cari.Este un rapsod popular care surprinderealitatea cu optimism [i ^n]elegere.Spune versuri [i scrie, pentru ca a[asimte, dintr-o pornire fireasca f\r\ s\caute s\ se afirme cu orice pre]. Fire vesel\, optimist\, face cas\ bun\cu munca de agricultor, ^ntr-o lupt\continu\ pentru prosperitate. Succes!

    Fie pinea ct de rea, Tot mai bun\-n ]ara ta!Cnd ai prietenii de baz\,Niciodat\ nu te las\!{i via]a-n prim\rieVa fi ca-n copil\rie:Cu necazuri, bucurii,Mai u[or le-o]i dep\[i;{i atunci s\-mi spune-]i mie:Ce ^nseamn\ prietenie;Cei ce-ajut\ [i v\ cereSau cei ce-o fac de pl\cere.C-acum via]a-i ca o roat\,Fie ea chiar [i p\trat\,Tot se mai ^ntoarce-odat\!

    ** *

    Foaie verde ca lipanu,S\ ne tr\iasc\ primaruDusmanii s\-i dea la spate,Prietenii s\-i ]in-aproape!{i peste doi ani [i jumate,PSD-ul iar l-om bate;Cu cei care v-am iubit, Nu cu cei care au min]it,C\ am votat PDL-ul {i ei votaser\ PSD-ul!

    Un grup de inv\]\toare,{coala R\cari

    Redac]ia

  • ~n interesul cet\]eanului Ianuarie 2010 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari

    ~n data de 21 ianuarie 2010, ac]iuneade binefacere a ^nceput chiar de la primele oreale dimine]ii, doamna Ana Cazacu [i domnulMitica Chi]ulescu au colindat pe la magazineledin localit\]ile ora[ului R\cari, fiind ^ntmpina]icu bun\voin]\ [i interes de c\tre patroni.Pentru familiile nevoia[e, ace[tia au donatcartofi, fasole, ceap\, ulei, zah\r, orez, m\lai,tacmuri, pulpe de pui, carne de porc, salam,pine, cozonaci, sucuri la doi litri, fidea, dulci-uri, haine, pentru copii [i adul]i, detergen]i.

    Pentru ca au r\spuns rapid [i din inima,

    le mul]umim ^n numele acestor familii nevoia[eurm\torilor: Achim Ion, Popa Florin, RaduMarin, Cazacu Dragos, Matei Lucica, NeculaVasile, Iancu George, Chi]ulescu Dumitru, MicuMarian, Craiciu Elena, din R\cari, Ene Mihai,Manu Marian, din Ghergani, Cristea Mariana,AF Togan, din Mavrodin.

    Le mul]umim tuturor ^n numele famililorcare au primit aceste dona]ii [i anume:Nechifor Ana, patru copii, Tudor Elena, opt copiidin S\bie[ti, N\stase Florin, patru copii,N\stase Aurel din B\l\ne[ti, Ionita Elena, trei

    copii, din St\ne[ti.A[tept\m [i alte oferte din partea

    tuturor celor care au primit invita]ia roz cu tri-foiul cu 4 foi, simboliznd norocul pentru aces-te familii nevoia[e care vine de la noi ceilal]isemeni.

    V\ invit\m s\ spori]i num\rul volun-tarilor care fac dona]ii, astfel ^nct la viitoareacampanie, care ^ncepe pe 10 februarie 2010,s\ putem oferi altor 10 familii bunuri de strict\necesitate.

    A[tept\m [i firmelemari, institu]iile mari,

    Mega, Equator,Nedaliment, Abatorul

    Muntenia, IdeeaGrup, Ocolul Silvic,Judec\toria, [colile,al]i oameni de bines\ anun]e oferte dedona]ii la telefonul

    roz de peinvita]ie:

    0756078015.

    Viceprimar, Prof Craiciu Elena

  • De interes cet\]enesc Ianuarie 2010 pagina 14

    Administra]ia local\a f\cut eforturi s\m\reasc\ spa]iilede parcare, s\ leordoneze [i s\ aib\un aspect civilizat,spre satisfac]iageneral\. Mai sunt^ns\ oameni carefolosesc trotuarul,de[i aceasta con-travine legii.Suger\m Poli]ieicomunitare s\-[im\reasc\ aria deac]iune, prin blo-carea ro]ilor [i apli-carea de amenzi [i^n astfel de cazuri.

    Am mai prezentat [i cu alte ocazii, deprinderea unor cet\]eni dea-[i parca c\ru]ele pe spa]ile verzi sau pe trotuar ^n apropiereamagazinelor, de[i acestea au amenajat spa]ii de parcare. Nu^n]elegem de ce respectivul cet\]ean [i-a adus calul aici,^ntruct iarba nu mai cre[te de mult, iar bietul animal prive[tecu parere de r\u locul ales!

    ~n numeroasele ocaziiam prezentat, imaginicare contravin legilor ^nvigoare (legea 21/2001,HCL nr 8/2008) princare v\ reamintim c\obliga]ia principal\ acet\]enilor ^n ceea ceprive[te gospod\rirealocalit\]ii este p\strareacur\]eniei. Toate bune [ifrumoase! Dar trebuie s\observ\m c\ uniicet\]eni p\streaz\ cur\]enia, dar numai la ei ^n curte [i ^n cas\,aruncnd la al]ii gunoiul, de parc\ nu am respira acelasi aer [i nu ambea cu to]ii aceea[i ap\. Urmeaz\ prim\vara cnd vom face cur\]enie^n ograd\ [i bine ar fi s\ ]inem seama de litera legii. Altfel vom primiamenzi ca domnul din imagine - Dumitru Marin din Ghimpa]i care arecurtea sa curat\ [i ordonat\ ca un pahar, dar arunc\ gunoiul la ^ntm-plare, f\r\ s\ solicite serviciile firmei colectoare.

    ~n zona blocurilor s-au f\cut eforturi pentru a p\stracur\]enia m\car, dac\ arbu[tii sau florile au devenitun deziderat mult prea preten]ios...~n dispre]ul tuturor la blocul A2, gunoiul zboar\ dela etajul III peste capetele mirate ale gospodinelorde la etajele II [i I.Farfuri sparte, hrtii, c\r\mizi [i resturi menajere,p\turi uzate, obiecte de ^mbr\c\minte intim\ zacaruncate peste tot... Autorul acestei ispr\vi:T\tulescu Nicolae care a fost amendat conformLegii 21/2001 [i HCL Nr. 8/2008

    Legile pentru p\strarea cur\]eniei sunt destinate afi respectate att de c\tre persoanele fizice ct [i depersoanele juridice. ~n spatele magazinului Ethos,sunt depozitate la intamplare: cutii, resturi de ali-mente, sticle [i alte gunoaie care trebuia depozitate^n spa]ii ^nchise, amenajate sau ^n recipien]i ^nchi[i.Maidanezii sunt avantaja]i de aceast\ situa]ie^ntruct g\sesc resturi alimentare [i astfel seexplic\ de ce num\rul lor a crescut ^n aceasta zon\.Rusinic\!

  • Divertisment Ianuarie 2010 pagina 15 Ziarul Prim\riei R\cari

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

    1 D Duminica a 17-a dup\ Rusalii (a Cananeencei)2 M () Intampinarea Domnului. Sf. Mc. Iordan, Gavriil siAgatodor5 V Sf. Mucenite Agata si Teodula6 S Sf. Vucol, Episcopul Smirnei; Sf. Mucenici: Iulian, Fausta siMaxim;Cuv. Varsanufie cel Mare (Sambata mortilor - Mosii de iarna)7 D Sf. Partenie, Episcopul Lampsacului; Sf. Luca; Sfintii 1003Mucenici din Nicomidia10 M Sfantul Sfintit Mucenic Haralambie; Sf. Mucenite Enatasi Valentina (Zi aliturgica; Harti; Dezlegare la lapte, branza, oua sipeste)12 V Sf. Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari si Antonie,Patriarhul Constantinopolului; Sf. Mucenic Hristea (Zi aliturgica;Harti; Dezlegare la lapte, branza, oua si peste)13 S Cuv. Martinian; Sf. Apostoli si Mucenici Acvila si Priscila,sotia lui14 D Cuviosii: Auxentiu, Maron si Avraam. Sf. Filimon, EpiscopulGazei; Sf. Mc. Nicolae din Corint (Lasatul secului pentru PostulSfintelor Pasti)16 M Sf. Mucenici Pamfil si Valent, Pavel si Seleuc; Cuv. Flavian(Zi aliturgica)17 M Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron; Sf. Mariamna22 D Duminica a 35-a dupa Rusalii. Lasatul sec de carne23 L Sf. Ierarh Mucenic Policarp al Smirnei (Dezlegare la lapte,brnza si oua)24 M ) ntia [i a doua aflare a capului Sf. Ioan Botez\torul 25 M Sf. Ier. Tarasie al Constantinopolului 26 J Sf. Ier. Porfirie al Gazei; Sf. Muceni]\ Fotini, femeiasamarineanc\ (Dezlegare la lapte, brnza si oua)27 V Cuv. M\rt. Procopie decapolitul.28 S Cuv. M\rturisitor Vasile, mpreun\-nevoitor cu CuviosulProcopie; Cuv. Casian Romanul; Sf. Gherman din Dobrogea(Pomenirea mortilor) (Dezlegare la lapte, brnza si oua)

    Zi Data MEDIC DE GARDAMar]i 2 DR. MLADIN AURICAMiercuri 3 DR. CARP MARIOARAJoi 4 DR. BARBU RAZVANVineri 5 DR. BIRSILA DANIELSmb\t\ 6 DR. CORNEANU CORINADuminic\ 7 DR. MLADIN AURICALuni 8 DR. CARP MARIOARAMar]i 9 DR. GRIGORESCU ECATERINAMiercuri 10 DR. BARBU RAZVANJoi 11 DR. BIRSILA DANIELVineri 12 DR. CORNEANU CORINASmb\t\ 13 DR. MLADIN AURICADuminic\ 14 DR. CARP MARIOARA

    Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare

    programul Centrului medical de permanen]\,

    str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

    S\rb\tori Ortodoxe - Rnduieli Biserice[ti- 01.02.2010 - 28.02.2010

    CRISTEA CHEORGHITA - GHIMPATI, 75 ANIANDREI MARIA - SABIESTI, 76 ANITINTEA NICULAE - TARGOVISTE, 86 ANIALECU LEANA - RACARI, 87 ANIIVAN MARIN - RACARI, 70 ANIBELDIE DIANA ANDREEA - TARGOVISTE, 8 ANIPAUN ALEXANDRA - MAVRODIN, 76 ANINASTASE GHEORGHE - GHERGANI, 60 ANIDUMITRU OVIDIU GHEORGHE - GHERGANI, 37 ANIENCIU TRANDAFIRA - MAVRODIN, 84 ANICHERTES MARIA - MOCIU/CLUJ, 86 ANIBUSTENARU IOAN - RACARI, 68 ANI

    ENACHE VICTOR CU VLASCEANU NICOLETA- 12.XII.2009

    DUTA MARIUS CU OBREJAN FLORINA - 12.XII.2009

    SAVU GHEORGHE CU MOCANU LIKERIA - 14. I. 2010

    ORIZONTAL

    DECESE

    VERTICAL

    Telefon: 0245658864

    Program: Luni-Vineri

    ^ntre orele 15-08 dimSmb\ta [i duminica:

    24 din 24 de ore

    Medic coordonator

    - Carp Marioara

    David Jeremiah poveste[te un evenimentcare a impresionat o lume ntreag\, n tim-pul Jocurilor Olimpice din Barcelona n anul1992. Dup\ ce s-a terminat cursa de 400metri b\rba]i, privirile multora s-au ndreptatdinspre c[tig\tori nspre un alerg\tor bri-tanic pe nume Derek Redmond. Din cauzaunei rupturi la tendonul de la genunchi s-apr\bu[it pe pist\, la mijlocul cursei. Oficialiicompeti]iei au vrut s\-l ajute s\ ias\ de pepist\, ns\ cu obrazul plin de lacrimi, el i-adat la o parte. Atunci majoritatea celor carepriveau au n]eles ce voia s\ fac\, avea degnd s\ termine cursa, ns\ durerea a fosta[a de mare nct i era imposibil din punctde vedere fizic s\ continue. Atunci un om nvrst\, ignornd regulile, a trecut prin cor-donul de oameni din jurul pistei Derek

    [i-a a[ezat bra]ul pe um\rul b\rbatului. Nuera un oficial care ncerca s\-l scoat\ peDerek de pe pist\, ci voia s\ ajute un atletcurajos [i plin de hot\rre s\ termine cursa.Omul acela era tat\l lui.Mai mult dect un tat\, sau dect oricarealt\ persoan\, Dumnezeu vrea s\ te ajute s\duci cu bine cursa vie]ii tale [i s\ ob]iicununa neve[tejit\ a slavei. A[a c\ nurenun]a [i mergi hot\rt nainte!

    TURCEA ANDREI NICOLAE - 6.12.2009PANAETE MIHNEA CRISTIAN- 23.12.2009DRAGU GEORGICA NICUSOR - 04.12.2009

    Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

    1. STEAUA C|LAUZITOARE A POEZIEI ROMNE{TI2. PREZENT - LEAG|TURI PE RAMURI3. RAID ORGANIZAT - FIR DE P|R4. SCRI{I PE CRUCE - DEOSEBIT DE DESE!5. SPUS LA ~MPOTRIVIRE - D| UN REBUT6. D| CURAJ IUBIRII (mitol) - DUMITALE7. DIVIZAT...PE PUNCTE8. O BA}I PENTRU PRICEPERE - UNU {I UNU! -OPER| DE VERDI9. ETAPE EXTREM DE LUNGI ~N VIA}| - TARENCIZM| - ~N SOB|!10. SUPEU LA LUMNARE - ADESEORI ~MPARTDISTAN}ELE.

    1. AVALAN{E DE IANUARIE - NARE INIM|2. SUCIT LA MIJLOC! -}INEAU PE MO{ MARTIN... LARESPECT3. SIMBOLUL PRIMEI UNIRI... ~N ACTE - POET CUARIPI FRNTE! - ~N ORICE SENS!4. S-AU ~MPLINIT 160 DE ANI DE LA NA{TEREAACESTUIA (poetic)5. TRANSPORT| MARF|...LA }INT| - UMECTEAZ|{TAMPILE6. FLACAR| INCIPIENT|! - PAR{IVI(od) - DE}IN7. E{TI AVUT - STAND (pl)8. MEGIE{II NO{TRII DE LNG|PRIM|RIE 9. S|RB|TORIT| PE 24 IANUARIE(nom. sing) - IUBESC NESPUS10. SOR| MAI MARE - TARI ~N FUNC}IE

    Ilie Georgian

    SIMBOLURI

    D.R

    REZOLVARE NR ANTERIOR: LA MULTI ANI - UTIL - RADET -CRACIUNITA - EAR - SCUTER - AS - PI - AIRI - F - N - TAROM -APAR - CINIC - RAS - OCEANE - URCARE - LAT - LA - VESTITE

    MERGIHOT|RT~NAINTE

  • Publicitate Ianuarie 2010 pagina 16

    S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Trgovi[te- DN.71 R\cari/Dmbovi]a ROMANIA

    Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87Mobil: 0721246802;

    www.megadoor.ro; [email protected]

    EXECUT|: Tmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

    [i electrice

    Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

    PRE}URI AVANTAJOASE

    Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

    M\ numesc_____________________________________________________________________________[i a[ vrea s [ti]i urmtoarele lucruri:________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    Taloanele completate [i decupate vor fi depuse n urnele care se gsesc n urmtoarele locuri: la Primrie si n centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

    P|REREA TA CONTEAZ|

    ...doar dac\ o spui!

    Pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit ^n ziua de LUNI 15 februarie 2010

    la sediul Prim\riei R|CARI,^ncepnd cu ora 09:00

    Serviciul Comunicare, a[teapt opinii, sesizri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\la urmtoarea adres de e-mail: [email protected]

    Ziarul Prim\riei R\cari

    Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2010:

    - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit- Furaje - concentrate pentru pasari

    Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

    Smbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

    Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dmbovi]a,

    Biroul IT

    Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

    Prof. Ion Livede, consilierDr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaborator

    Procesare- TProcesare- TehnoredactareehnoredactareRuben Dumitru, IT

    Niculae Constantin, IT

    REDAC}IA

    Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dmbovi]a.

    Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

    E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

    [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

    www.primariaracari.ro

    Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

    Bucure[tiISSN: 1844-7678

    CABINET STOMATOLOGICV| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC

    (FARMACIA TUDAL, ETAJ I)TEL: 0724630875; 0769667897

    INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE

    cyanmagentayellowblack

    SC PRODLIGNUM SRLSOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR|

    COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DET| GAMA DEBETOANE LA STBETOANE LA STANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

    TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238

    Str. Industriilor, Ghergani

    ELECTROTERAPIELASERTERAPIEULTRASONOTERAPIE

    F|R| DURERI ARTICULAREDR. CARP MARIOARA

    0245658250

    ~N RATE!

    Domnu le P r i m a r ,

    Activitatea centrului CRED se desf\[oar\ ^n cadrul

    Gr\dini]ei R\cari cu programzilnic ^ntre orele 13:00-16:00A{TEPT|M PROPUNERI DEDONA}II, SPONSORIZ|RI,

    PARTENERIATE, LA NUM|RULDE TELEFON/FAX:

    0245/658.025