ziarul nr 35

16
PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro An III, nr. 35, iunie 2011, 16 pagini “Sfântul [i marele Profet Ilie, acest înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide [i închide cerurile, este celebrat ca un mare f\c\tor de minuni [i aduc\tor de ploaie în vreme de secet\.” Anul acesta, pe lâng\ ploi, ne-a trimis [i un vânt puternic, care a l\sat multe semne în urm\. Acoperi[uri întregi smulse, copaci reteza]i, stâlpi c\zu]i la p\mânt, localit\]i în bezn\...sunt doar câteva din aceste semne. Cine e de vin\?! Dac\ ne lu\m dup\ unii lideri politici sau câ]iva cl\mp\nitori de serviciu, de la unele televiziuni, sigur [eful statului ar fi “vinovat” de toate relele din aceast\ ]ar\: de la rezultatele la Bac, pân\ la vijeliile de Sfântul Ilie. Dac\ ne lu\m dup\ “glasul poporului” ascultat pe uli]a satului, afl\m r\spunsul adev\rat, neafectat de r\ut\]ile politice. Oriunde am fost în acele zile, am g\sit aproape acela[i r\spuns: “Noi to]i suntem de vin\!” Pentru c\ ne înr\im de la o zi la alta, pentru c\ nu ne respect\m, pentru c\ nu respect\m zilele de s\rb\toare, pentru c\ ne gândim la EL, numai când avem nevoie. Sunt doar câteva dintre p\rerile culese din “poiana lui Iocan”, pline de realism, sin- ceritate [i neafectate de r\ut\]ile emanate zilnic de unii din semenii no[tri. Din când în când, poate avem nevoie de un ast- fel de semn, s\ ne trezim la realitate. S\ nu mergem la nesfâr[it pe ideea “nou\ nu ni se poate întâmpla”. Au fost suficiente câteva minute, ca s\ vedem c\ orice e posibil. O lec]ie de via]\ pen- tru noi to]i, atât de util\ uneori. Spuneam mai sus c\ p\rerea era “aproape” unanim\. C\ nu se putea s\ nu g\sim [i alte explica]ii: ba c\ e constructoru’ de vin\, ba proprietarul, ba prim\ria. Din fericire aceste reac]ii au fost solitare. În general, solidaritatea [i compasiunea [i-au ar\tat fa]a. Sub imperiul emo]iei momentului, vecinii au s\rit cu mic, cu mare, s\ dea o mân\ de ajutor, s\ se înl\ture efectele vijeliei [i fiecare, dup\ puterile lui, a început reconstruc]ia. Cei care au avut încheiat\ poli]a de asigurare, pentru acest tip de fenomene, vor fi desp\gubi]i, dovedindu-se înc\ o dat\, utili- tatea, pe lâng\ obligativitatea acesteia. Nu ne r\mâne decât s\ fim mai buni, mai prieteno[i, mai în]elep]i [i cu siguran]\, ne vom îndrepta spre o direc]ie bun\. Exist\ dou\ cuvinte care, atunci când sunt rostite, au puterea uluitoare de a-]i schimba complet via]a. Ori de câte ori le vei rosti cu sinceritate, aceste cuvinte î]i vor aduce o stare de bucurie [i de fericire, absolute. Ele vor crea adev\rate mira- cole în via]a ta, anihilând orice negativitate [i oferindu-]i o mare abunden]\. Dac\ le vei rosti cu sinceritate [i dac\ le vei sim]i semnifica]ia profund\, aceste cuvinte vor pune în mi[care toate for]ele Universului, care se vor uni în slujba ta. Exist\ doar dou\ cuvinte care te mai despart de fericirea pe care o sim]i [i de via]\ pe care o visezi... Î}I MUL}UMESC! Un prieten mai în vârst\ spunea: “Polite]ea este gratis!” Mare dreptate avea. Nu ne cost\ nimic, dar absolut nimic, s\ fim politico[i [i prieteno[i cu cei din jur [i efectele nu se vor l\sa a[teptate. Ca-n fizic\: principiul ac]iunii [i reac]iunii. Pagina 3 Paginile 8,9 Pagina 5 Paginile 12,13 “Dac\ în drumul t\u întâlne[ti un om prea obosit ca s\-]i poat\ d\rui un surâs, las\-i-l pe al t\u. C\ci nimeni nu are mai mare nevoie de un zâmbet decât acela care nu-l mai poate d\rui.” Dale Carnegie Zâmbe[te tuturor. Construie[te un album de familie. Num\r\ stelele. Imit\ o persoan\ pe care o iube[ti. Sun\-]i prietenii. Spune-i cuiva “Mi-e dor de tine!” Vorbe[te cu Dumnezeu. Redevino...copilul de altadat\. Sari coarda. Uit\ cuvântul “ranchiun\”. Spune “DA”. Tine-]i promisiunile. Râzi! Cere ajutor. Schimb\-]i piept\n\tura. Fugi... Cânt\...Aminte[te-]i de o aniversare. Ajut\ un om s\rac. Termin\ un proiect. Gânde[te! Ie[i pentru a te distra. Ofer\-te voluntar. R\sfa]\-te într-o baie cu spum\. F\ cuiva o favoare. Ascult\ cântecul greierilor. Viseaz\ cu ochii deschi[i. Închide televizorul [i vorbe[te. Fii amabil! D\-]i voie s\ gre[e[ti. Iart\! Mul]ume[te-i lui Dumnezeu pentru soare. Arat\-]i deschis fericirea. F\ un cadou. Accept\ un compliment. Prive[te atent o floare. Interzice-]i s\ spui “Nu pot!” timp de o zi. Traie[te-]i clipa! Continu\ o tradi]ie A familiei. Începe o alt\ zi. Ast\zi nu î]i face griji! Exerseaz\ curajul în lucrurile mici. Ajut\ un vecin la greu. Mângâie un copil care sufer\. Ascult\ un prieten. Prive[te fotografiile vechi. Imagineaz\-]i valurile m\rii. Joac\-te cu juc\ria ta Preferat\. D\-]i voie s\ fii simpatic. Salut\-]i primul noul vecin. F\ pe cineva s\ se simt\ bine-venit. Promite cuiva c\ îl vei ajuta. Aminte[te-]i c\ nu e[ti singur. Laud\ întreit o fapt\ bun\. Prime[te în sufletul t\u [i în casa ta un c\]el de pe strad\. Hr\ne[te-l! Vorbe[te-i! P\streaz\-l! {terge lacrimile de pe un obraz. Cump\r\-]i o ciocolat\. Împarte-o cu un pofticios. Fii iar curios. G\se[te un lucru nou, ceva frumos, ceva interesant. D\-te în leagan. Cite[te o poveste. Poveste[te-o unui copil. Scrie o poezie. D\ruie[te-o “jum\t\]ii” tale. Stai drept. S\de[te un copac. Mul]ume[te-le celor de la care ai înv\]at. S\de[te [i tu un arbore al vie]ii în inima [i sufletul cuiva! (urmare ^n pagina 2)

Upload: eletin-sharp

Post on 08-Mar-2016

253 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

An III, nr. 35, iunie 2011, 16 pagini “Dac\ în drumul t\u întâlne[ti un om prea obosit ca s\-]i poat\ d\rui un surâs, las\-i-l pe al t\u. C\ci nimeni nu are mai mare nevoie de un zâmbet decât acela care nu-l mai poate d\rui.” Dale Carnegie Paginile 12,13 Pagina 5 Pagina 3 Paginile 8,9 (urmare ^n pagina 2)

TRANSCRIPT

Page 1: Ziarul nr 35

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An III, nr. 35, iunie 2011, 16 pagini

“Sfântul [i marele Profet Ilie, acest înger întrupat în carnece a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide [i închidecerurile, este celebrat ca un mare f\c\tor de minuni [iaduc\tor de ploaie în vreme de secet\.”Anul acesta, pe lâng\ ploi, ne-a trimis [i un vânt puternic, carea l\sat multe semne în urm\.

Acoperi[uri întregi smulse, copaci reteza]i, stâlpi c\zu]ila p\mânt, localit\]i în bezn\...sunt doar câteva din acestesemne.

Cine e de vin\?! Dac\ ne lu\m dup\ unii lideri politicisau câ]iva cl\mp\nitori de serviciu, de la unele televiziuni, sigur[eful statului ar fi “vinovat” de toate relele din aceast\ ]ar\:de la rezultatele la Bac, pân\ la vijeliile de Sfântul Ilie. Dac\ nelu\m dup\ “glasul poporului” ascultat pe uli]a satului, afl\mr\spunsul adev\rat, neafectat de r\ut\]ile politice. Oriunde am fost în acele zile, am g\sit aproape acela[ir\spuns:“Noi to]i suntem de vin\!”Pentru c\ ne înr\im de la o zi la alta, pentru c\ nu nerespect\m, pentru c\ nu respect\m zilele des\rb\toare, pentru c\ ne gândim la EL, numai cândavem nevoie.

Sunt doar câteva dintre p\rerile culesedin “poiana lui Iocan”, pline de realism, sin-ceritate [i neafectate de r\ut\]ile emanate zilnicde unii din semenii no[tri.Din când în când, poate avem nevoie de un ast-fel de semn, s\ ne trezim la realitate.S\ nu mergem la nesfâr[it pe ideea “nou\ nu ni sepoate întâmpla”. Au fost suficiente câteva minute,ca s\ vedem c\ orice e posibil. O lec]ie de via]\ pen-tru noi to]i, atât de util\ uneori. Spuneam mai sus c\p\rerea era “aproape” unanim\. C\ nu se putea s\ nu g\sim[i alte explica]ii: ba c\ e constructoru’ de vin\, ba proprietarul,ba prim\ria. Din fericire aceste reac]ii au fost solitare. Îngeneral, solidaritatea [i compasiunea [i-au ar\tat fa]a. Subimperiul emo]iei momentului, vecinii au s\rit cu mic, cu mare,s\ dea o mân\ de ajutor, s\ se înl\ture efectele vijeliei [ifiecare, dup\ puterile lui, a început reconstruc]ia. Cei care auavut încheiat\ poli]a de asigurare, pentru acest tip defenomene, vor fi desp\gubi]i, dovedindu-se înc\ o dat\, utili-tatea, pe lâng\ obligativitatea acesteia. Nu ne r\mâne decât s\fim mai buni, mai prieteno[i, mai în]elep]i [i cu siguran]\,ne vom îndrepta spre o direc]ie bun\.

Exist\ dou\ cuvinte care, atunci când sunt rostite, auputerea uluitoare de a-]i schimba complet via]a. Ori de câte orile vei rosti cu sinceritate, aceste cuvinte î]i vor aduce o starede bucurie [i de fericire, absolute. Ele vor crea adev\rate mira-

cole în via]a ta, anihilând orice negativitate [i oferindu-]i o mareabunden]\. Dac\ le vei rosti cu sinceritate [i dac\ le vei sim]isemnifica]ia profund\, aceste cuvinte vor pune în mi[caretoate for]ele Universului, care se vor uni în slujba ta. Exist\ doardou\ cuvinte care te mai despart de fericirea pe care o sim]i [ide via]\ pe care o visezi...Î}I MUL}UMESC!

Un prieten mai în vârst\ spunea: “Polite]ea estegratis!” Mare dreptate avea. Nu ne cost\ nimic, dar absolutnimic, s\ fim politico[i [i prieteno[i cu cei din jur [i efectele nuse vor l\sa a[teptate. Ca-n fizic\: principiul ac]iunii [i reac]iunii.

Pagina 3

Paginile 8,9

Pagina 5

Paginile 12,13

“Dac\ în drumul t\u întâlne[ti un om prea obosit ca s\-]i poat\ d\rui unsurâs, las\-i-l pe al t\u. C\ci nimeni nu are mai mare nevoie de un

zâmbet decât acela care nu-l mai poate d\rui.” Dale Carnegie

Zâmbe[te tuturor.Construie[te un album de familie.

Num\r\ stelele. Imit\ o persoan\ pe care o iube[ti.Sun\-]i prietenii. Spune-i cuiva “Mi-e dor de tine!”

Vorbe[te cu Dumnezeu. Redevino...copilul de altadat\.Sari coarda. Uit\ cuvântul “ranchiun\”. Spune “DA”.

Tine-]i promisiunile. Râzi! Cere ajutor. Schimb\-]i piept\n\tura.Fugi... Cânt\...Aminte[te-]i de o aniversare. Ajut\ un om s\rac.

Termin\ un proiect. Gânde[te! Ie[i pentru a te distra. Ofer\-te voluntar.R\sfa]\-te într-o baie cu spum\. F\ cuiva o favoare. Ascult\ cântecul greierilor.

Viseaz\ cu ochii deschi[i. Închide televizorul [i vorbe[te. Fii amabil!D\-]i voie s\ gre[e[ti. Iart\! Mul]ume[te-i lui Dumnezeu pentru soare.

Arat\-]i deschis fericirea. F\ un cadou. Accept\ un compliment. Prive[te atent o floare.Interzice-]i s\ spui “Nu pot!” timp de o zi. Traie[te-]i clipa! Continu\ o tradi]ie

A familiei. Începe o alt\ zi. Ast\zi nu î]i face griji! Exerseaz\ curajul în lucrurile mici.Ajut\ un vecin la greu. Mângâie un copil care sufer\. Ascult\ un prieten.

Prive[te fotografiile vechi. Imagineaz\-]i valurile m\rii. Joac\-te cu juc\ria taPreferat\. D\-]i voie s\ fii simpatic. Salut\-]i primul noul vecin.

F\ pe cineva s\ se simt\ bine-venit. Promite cuiva c\ îl vei ajuta.Aminte[te-]i c\ nu e[ti singur. Laud\ întreit o fapt\ bun\.Prime[te în sufletul t\u [i în casa ta un c\]el de pe strad\.

Hr\ne[te-l! Vorbe[te-i! P\streaz\-l!{terge lacrimile de pe un obraz.

Cump\r\-]i o ciocolat\.Împarte-o cu unpofticios. Fii iar

curios. G\se[teun lucru nou,ceva frumos,

ceva interesant.D\-te în leagan.

Cite[te o poveste.Poveste[te-o unuicopil. Scrie o poezie.

D\ruie[te-o “jum\t\]ii” tale.Stai drept. S\de[te un copac.

Mul]ume[te-le celor de la care ai înv\]at.S\de[te [i tu un arbore al vie]ii în inima [i sufletul cuiva!

(urmare ^n pagina 2)

Page 2: Ziarul nr 35

2 De interes cet\]enesc iunie 2011

S\ s\dim fiecare un arbore al vie]ii, ^n inima [isufletul cuiva!Pentru c\ avem nevoie [i de astfel de momentede relaxare, bucurii [i fericire. Pentru mine,unele dintre acestea sunt oferite prin cuvintelede apreciere adresate de locuitorii ora[ului

R\cari, prin diverse mijloace de comunicare. De laelevii care au f\cut primii pa[i ^n “ale internetului”,sau cei care, cu stâng\cia primilor ani de [coal\,a[tern pe hârtie gândurile lor sincere, pân\ la“poiana lu' Iocan”, de unde “culegem” [i p\rerilecelor care particip\. Din fericire pentru noi to]i,acestea sunt suficiente s\-]i dea puterea [i^ncrederea c\ suntem pe drumul cel bun [i s\

acopere r\ut\]ile, multe din partea celor ce v\d,pu]ini de-altfel, totul ^n negru [i nu sesizeaz\ deo-camdat\ mersul lucrurilor. Ultima epistol\ mi-atransmis [i mie emo]iile celui ce a scris-o. O elev\,cu un discurs plin de sinceritate, care a[terne pehârtie, gânduri sincere [i imagini v\zute prin limpez-imea ochilor de copil. Mul]umesc Lidia [i m\ bucurc\ am reu[it s\ te “opresc” ^n R\cari, unde, a[acum ai sesizat, [coala este pe un drum bun, atât lacapitolul infrastructur\, dar [i la cel al corpului pro-fesoral [i ^n final, al rezultatelor. Mul]umesc tuturorc\ a]i f\cut ca Liceul R\cari s\ fie pe un loc frunta[^n clasamentul de la bacalaureat!

Mul]umesc tuturor care, prin diverse c\i,

^mi transmite]i mesaje de mul]umire [i ^ncurajare [iv\ spun cu mâna pe inim\ c\, pentru voi, ^n primulrând pentru voi, voi continua treaba ^nceput\ ^nurm\ cu trei ani, când m\ angajam s\ fac treab\bun\ [i cred c\ am f\cut. ~mpreun\ [i numai ^mpre-un\, vom continua [i vom reu[i!

Vom reu[i s\ aducem R\cariul acolounde-i este locul, acolo unde ne-am propus: ^nEuropa!

Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine!

Cu numai câteva luni în urm\prezentam cititorilor ziarului nostruîndatorirea de a încheia asigurareaobligatorie pentru locuin]e, un subiectamplu dezb\tut în ultimii ani, mai alesîn contextul pagubelor de ordinulsutelor de milioane de euro provocatede fenomenele meteo extreme.

Cu toate c\ în ultimii ani, zonade sud a jude]ului Dâmbovi]a [i nunumai, a fost, putem spune, ocolit\ defenomene meteo deosebite, furtunadin ziua de 20 iulie 2011 nu ne-a maiocolit. În câteva zeci de minute, au fostafectate de vântul puternic sute delocuin]e din toate localit\]ile compo-nente ale ora[ului R\cari, prin deterio-rarea acoperi[urilor, a unor anexe gos-pod\re[ti, dar [i foarte mul]i pomi rup]i[i chiar smul[i din r\d\cini. Re]eauaelectric\, de telefonie [i iluminat publica fost grav afectat\, fapt pentru carelucr\rile de remediere au durat în unelezone chiar dou\ - trei zile.

Localit\]ile componente celemai afectate au fost Mavrodin [iS\bie[ti, unde au existat cazuri în carelocuin]ele au r\mas f\r\ acoperi[, ast-fel fiind deteriorate într-o foarte mare propor]ie[i bunurile personale aflate în locuin]\.

Vijelia care a traversat ora[ul, aprodus pagube foarte mari. Primarulora[ului R\cari împreun\ cu membriiComitetului Operativ cu ActivitateTemporar\, echipele de interven]ie aleServiciului voluntar pentru situa]ii deurgen]\ al ora[ului R\cari, cu membriiBrig\zii de Pompieri R\cari, au parcursfiecare zon\ afectat\ de furtun\, auinventariat pagubele produse [i auîncercat s\ acorde o mân\ de ajutorfamiliilor afectate, în m\sura posi-bilit\]ilor prin înl\turarea pomilor c\zu]i,a materialelor de construc]ii, etc.

Pagube importante au fostproduse familiilor: Cobianu C\t\lin,Marin Niculina, Neculae Neculae,Alexandru Constantin, AlexandruAlexandru, Mihalache Gheorghe, Ioni]\Ovidiu, Munteanu Florin, SanduS\ndel, Tudor Vasile, Maican Elena, [imul]i al]ii care au tr\it s\ vad\ cum, încâteva minute se n\ruie sub privirileneputincioase, agoniseala lor de o via]\.

În toate localit\]ile compo-nente ale ora[ului a fost afectat\re]eaua electric\, fiind necesar\ inter-ven]ia echipelor speciale pe parcursulurm\toarelor dou\, chiar trei zile de laeveniment.

Nimic din ce st\ în puterileomene[ti nu se poate face în acesteclipe, numai c\, de un sprijin financiarpentru repararea locuin]elor puteaubeneficia doar acei proprietari careaveau asigurarea obligatorie a locuin]eiconform Legii 260/2008, încheiat\ [ipentru riscul extins de furtun\, vijelie, etc.Conform legisla]iei, proprietarii de imo-bile sunt obliga]i s\ încheie o poli]\ de

asigurare, prima fiind diferen]iat\ înfunc]ie de tipul de locuin]\, între 10 [i20 de euro. Valoarea asigurat\ a unei locuin]e nuva dep\[i 20.000 de euro, iar nivelulminim se va situa la 10.000 de euro.

Proprietarii care vor dori s\ î[iasigure locuin]ele la valoarea real\ potîncheia poli]e a c\ror sum\ asigurat\dep\[e[te suma de 10.000 sau20.000 de euro, în func]ie de tipulconstruc]iei. Dar pentru a putea bene-ficia de asigurare [i în cazul altorfenomene meteo este necesar a fiîncheiat\ [i pentru riscul extins de fur-tun\, vijelie [i alte asemeneafenomene meteo deosebite.Legea nr. 260/2008, reglementeaz\

condi]iile asigur\rii obligatorii alocuin]elor aflate în proprietatea per-soanelor fizice sau juridice [i raporturiledintre asigurat [i asigurator, precum [idrepturile [i obliga]iile fiec\rei p\r]i lacontractul de asigurare obligatorie alocuin]elor.

De asemenea, actul normativcreeaz\ cadrul legal pentru consti-tuirea, atribu]iile, organizarea [ifunc]ionarea polului de asigurareîmpotriva dezastrelor naturale.

Legea define[te dezastrul natu-ral ca fiind: cutremur de p\mânt,alunec\ri de teren sau inunda]ii, dac\se manifest\ ca fenomene naturale.Desp\gubirile se vor acorda atât pentrudaunele produse ca efect direct al pro-ducerii dezastrului natural, cât [i pentrudaunele ap\rute ca efect indirect, princauze generate de producerea dezas-trului natural. Desp\gubirea maxim\

este în valoare de 20.000 de euro.Sub inciden]a legii nu intr\ anex-

ele [i dependin]ele care nu sunt legatestructural de cl\direa în care estesituat\ locuin]a asigurat\ [i nicibunurile din interiorul locuin]ei.

Valoarea anual\ a unei poli]e deasigurare reprezint\ o sum\ foartemic\, care acoper\ riscul pe o perioad\de un an, dar care este de foarte mareajutor în condi]iile în care numai încâteva minute natura dezl\n]uit\afecteaz\ munca de o via]\, a[a cumîn data de 20 iulie 2011 natura ademonstrat [i în ora[ul R\cari.

Am fi dorit ca aceast\ campaniede con[tientizare a popula]iei pentrurespectarea unei obliga]ii s\ fie f\cut\de noi doar prin mediatizarea actuluinormativ - asigurarea obligatorie alocuin]ei dar, din pacate, ne-a fost dats\ tr\im aceste clipe pentru c\ fiecaredintre noi s\ acorde importan]a cuven-it\ îndeplinirii acestei obliga]ii la timp [iîn condi]iile impuse de actul normativ.Solicit\m locuitorilor ora[ului R\cari, caîn perioada urm\toare s\ consultespeciali[ti în domeniul asigur\rilor [is\ încheie o poli]\ de asigurare alocuin]ei care s\ acopere riscurileminime obligatorii dar [i alte riscuripentru fenomene meteo deosebite,chiar dac\ valoarea acesteia va fi cupu]in mai mult decât suma obligatorie,îns\ cu o mai mare siguran]\ pentrueventuale desp\gubiri pentru pagubeleproduse în cazul unor dezastre natu-rale.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

[email protected]

(urm

are

din

pagi

na 1

)

Dar Eu v\ spun: iubi]i pe vr\jma[ii vo[tri,binecuvânta]i pe cei ce v\ blestem\, face]i

bine celor ce v\ ur\sc [i ruga]i-v\ pentru cei cev\ asupresc [i v\ prigonesc (Matei 5:44)

Poem pentru prieteni

Nu pot s\-ti dau solu]ii pentru toate problemele vie]ii, nu am r\spunsuri pen-tru îndoieli si temeri, dar pot s\ te ascult [i s\ particip la zbuciumul t\u.Nu pot s\ schimb trecutul [i nici viitorul t\u. Dar când vei avea nevoie de minevoi fi al\turi de tine.Nu pot s\ te opresc s\ nu te împiedici. Dar pot s\ î]i ofer mâna, s\ te ajut s\ nu cazi.Bucuriile, victoriile si succesele tale, nu sunt ale mele. Dar, sunt foartebucuros când te v\d fericit.Nu judec deciziile pe care le iei în via]\. M\ limitez s\ te sus]in, stimulându-te [iajutându-te, dac\ îmi vei cere.Nu pot s\-]i fixez limitele activit\]ii tale, dar î]i ofer [ansa necesar\ pentru a spera mai mult.Nu pot evita s\ suferi când o durere i]i rupe sufletul. Dar pot plânge cu tine[i pot aduna buc\]ile sufletului tau…[i tu vei fi din nou bucuros de via]\.Nu pot s\-]i spun cine e[ti [i nici cine ar trebui s\ fii. Pot numai s\ te iubesc

a[a cum e[ti [i s\ fiu prietenul t\u.In aceste zile m-am gândit la prietenii [i prietenele mele. Nu erai nici primul,nici ultimul [i nici la mijloc.Nu începeai [i nici nu încheiai lista.Dormi fericit… R\spânde[te vibra]ii de iubire… [tii c\ suntem aici în trecere.Înfrumuse]eaz\-]i rela]iile!Profit\ de oportunit\]i. Ascult\-]i inima. Fii încrez\tor în via]\.Pretind a[a de pu]in… s\ fiu primul, al doilea sau al treilea din lista ta..Îmi ajunge c\ vrei s\-]i fiu prieten. Î]i mul]umesc c\ exi[ti.

(Jorge Luis Borges)

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu,primarul ora[ului R\cari.

[email protected]

Page 3: Ziarul nr 35

3

~n data de 15 iulie am hot\râts\ lu\m pulsul comunit\]ii din R\cari [is\ afl\m ce p\rere au cet\]enii desprerealiz\rile primarului ^n ace[ti 3 ani demandat [i ce vor s\ se mai realizeze,pentru ca via]a ^n comunitate s\ secompare cu cea din ora[ele europene.Iat\ ^ntreb\rile:1. La 3 ani de la schimbarea adminis-tra]iei locale, privind ^n jur, observ\m c\s-au schimbat multe. La dumneavoas-tr\ ^n localitate, care crede]i c\ suntrealiz\rile cele mai importante?2. Aceste realiz\ri au fost f\cute pentruoameni, pentru ^mbun\t\]irea vie]ii dezi cu zi. Cum e acum, ce p\rere ave]i?Ce-ar mai trebui f\cut?3. Liceul, [coala, asfaltul, etc, suntlucr\ri pe fonduri europene, de multemilioane de euro. {ti]i cumva, la cât seridic\ suma total\ adus\ ^n ora[ulR\cari, de c\tre primar?4. Cunoa[te]i care sunt proiectele pri-marului ^n acest mandat? Enumera]i-le!5. {ti]i cam cât a dat prim\ria pentruaceste proiecte?

Fâ[co Ion - 58 de ani, R\cari1. Toate sunt importante, de când s-aschimbat conducerea s-au f\cut numailucruri bune. Canalizarea trebuie f\cut\,toat\ lumea vorbe[te despre asta, to]ivor. Dac\ se va face, va fi cea maimare realizare.

2. Eeh, ce n-ar trebui s\ se fac\? Ar fifoarte bun\ o policlinic\, chiar nu seg\se[te o solu]ie? Locul ideal ar fi ^nfosta prim\rie, acolo se poate face ceva. 3. Nu [tiu care este suma, dar probabileste una mare.R: Suma este de 10 milioane de euro.- Este foarte bine, sunt mul]i bani.Dac\ f\cea [i fostul primar a[a, s\asfalteze o strad\ pe lun\ [i ^n 18 anile termina pe toate.4. Sala de sport, teren de fotbal cunocturn\, toate [colile renovate, liceunou care va fi gata ^n toamn\, [oseauapân\ la Ghimpa]i, ad\postul de câini.5. Nu [tiu, dar toat\ lumea crede c\ sebate din palme [i gata proiectul, dar nueste adev\rat. Mai sunt unii oameni,r\uvoitori, care spun c\ acestea suntproiecte ^ncepute de fostul primar [icontinuate de actualul, dar nu este a[a,pentru c\ acela nici nu cunoa[te toateproiectele pe care le realiz\m.R: Prim\ria a dat 2% din totalul sumei,reprezentând cofinan]area.

Preda Gheorghe - 62 de ani,R\cari1. P\i, stadionul, oborul s-a mutat,liceul arat\ ca ^n occident. ~n 20 de ani

nu s-a f\cut nimic, iar in ultimii trei anis-au f\cut atâtea…- Este foarte bine c\ nu mai este oborulpe [osea. Crea disconfort [i mult\mizerie. U[or, u[or se schimb\ fa]a

ora[ului. - Avem primar bun, gospodar, b\iatbun, ce s\ mai. - Tot ce este f\cut este cu gust, te ducila Ghimpa]i de drag. A f\cut biserici,cimitire, [coli. - ~mi povestea o femeie din Ghimpa]i c\vin copiii de 2-3 ori pe lun\ la ea, c\deh, este asfalt.2. Pe mine m-ar interesa trotuareleastea, s\ se fac\.- Un spital ar fi foarte bun.3. Nu [tiu, dar vor mai veni bani, [tieprimaru' unde s\ umble. 4. Oborul, [coala, liceul, [i multe altele. 5. Nu [tiu, dar foarte bine c\ le face pefonduri europene, nu d\ banii ^napoi.Pentru domnul primar ne zbatem ca s\r\mân\ aici, merit\ tot respectul.Ing. Bo]oag\ Daniel - 59 de ani,R\cari1. Toate sunt importante, pentru c\ eranevoie de ele, orice investi]ie estebinevenit\.

2. Multe, ca s\ devenim un ora[...european, trebuie multe, multe.- Eu a[ dori ca localitatea s\ sesistematizeze, s\ se construiasc\ o[osea de centur\ pe la fabrica de zah\r,a[a se va dezvolta zona [i se vor crealocuri de munc\, deoarece se vorconstrui diferite fabrici, etc. - A[ mai vrea s\ se mute sediul Peco [isec]ia de pompieri din centrul localit\]ii,deoarece este un adev\rat focar dezgomot acolo. - A[ dori ca domnul primar s\ se zbat\pentru a reu[i s\ intr\m ^n zona metro-politan\, pentru c\ de acolo vin banii.Fostul primar nu a vrut deloc s\ fac\parte din aceast\ zon\. - Trebuie urgentate lucr\rile de ap\ [i

canalizare, toata lumea vrea ap\ ^ncas\. 3. Dac\ se pot face suplimentari pestesuma asta de 10.000.000 deeuro ar fi foarte bine, sunt foartemulte de f\cut ^n acest ora[el. - Suntem foarte noroco[i c\ ^lavem pe domnul primar ^n ora[,este un om cu multe calit\]i. Iancu Gheorghe - 71 de ani,R\cari1. S-au asfaltat str\zile, s-a con-struit sala de sport, liceul [imulte altele. 2. Ar trebui multe. Canalizarea,apa, asfaltarea str\zilor [i multealtele. Doar a[a putem s\ devenim un

ora[ european ^n adev\ratul sens alcuvântului. 3. Cred c\ o sum\ destul de impor-tant\, nu [tiu exact. R: Este vorba de suma de zecemilioane de euro. - Mul]i bani, foarte mul]i. Dar las\ c\ ebine. M-am bucurat foarte mult cândam auzit c\ se asfalteaz\ drumul ^ntreGhimpa]i [i Colacu. Este foarte impor-tant, ^n primul rând pentru copiii caremerg la [coli [i pentru oamenii carescurteaz\ drumul pe aici. Ar fi indicat s\se uneasc\ [i [colile, deoarece nu maisunt a[a mul]i copii. {coala de laColacu s\ se uneasc\ cu cea de laGhergani. 4. P\i le-am mai spus. {coala R\cari,liceul ^n care se ^nva]\ acum [i cel carese construie[te, [coala Ghergani,canalizarea [i apa, toate sunt impor-tante. Este nevoie de primarul nostru [idorim s\ r\mân\ ^n continuare [i s\fac\ treab\ bun\. 5. Este bine c\ nu am dat mul]i banide la bugetul local. Cu ace[tia putemface altceva, lucruri mai mici, dar la felde utile pentru via]a ^n comunitateanoastr\.

Sterian Viorica - 80 de ani -Ghimpa]iSterian Niculae - 57 de ani -Bucure[ti1. SN: Asfaltarea drumului, cl\dirile dincentru, dispensarul, c\minul cultural,parcul pentru copii.SV: E dispensarul aproape maic\ [i far-macia la fel. Cine mergea s\ ^mi ia miemedicamente de la R\cari? 2. SN: Canalizarea ar mai trebui f\cut\[i ar fi foarte bun, un mijloc de trans-port de la R\cari la Ghimpa]i [i retur.Pentru oamenii ^n vârst\ ar fi extraordi-nar, ar mai ie[i [i ei prin ora[. 3. SN: Nu [tiu suma, dar probabil este

destul de mare. Am un sfat pentrudomnul primar. Chiar dac\ se schimb\partidul de guvern\mânt, s\ se ]in\

dup\ ei [i s\ r\mân\ primarul nostru,pentru c\ face treaba cu adev\rat. SV: Ne place s\ fie curat peste tot.Este o treab\ foarte bun\ cutomberoanele astea. Pui gunoiul ^ntomberon [i ^n fiecare joi ^l sco]i lapoart\, f\r\ b\taie de cap. }i-l iama[ina [i ai sc\pat de el, nu maig\se[ti gunoaie aruncate aiurea pemarginea drumului. Trebuie s\ nealiniem dup\ normele europene, a[aeste normal [i civilizat.

Albu Gra]iela - dir. adjunct LiceulTeoretic “Ion Ghica” R\cari1. Da, este adev\rat. Ora[ul R\cari s-aschimbat mult. Din punctul meu devedere, cele mai importante realiz\risunt: modernizarea, reabilitareaunit\]ilor de ^nv\]\mânt, locurile dejoac\ pentru copii, programul ISPA,privind colectarea gunoiului, asfaltareastr\zilor, proiectul privind re]eaua decanalizare. 2. Mult mai bine. Mai sunt multe lucruride f\cut [i cred c\ ^n scurt timp se vor

realiza. Consider c\ este necesar\^nfiin]area unei gr\dini]e cu programprelungit, amenajarea unui spa]iu dejoac\ pentru copiii din ora[ul R\cari,^ntr-o zon\ mai sigur\. 3. Nu pot da o sum\ exact\, dar proba-bil de ordinul milioanelor de euro (8-9). 4. Amenajarea locurilor de joac\ pentrucopii, modernizarea unit\]ilor [colare,asfaltarea str\zilor, programul ISPA,Sala de sport a ora[ului, reabilitarea,modernizarea [i extinderea liceului teo-retic “Ion Ghica din R\cari, a [coliigenerale din Ghergani, ^nfiin]area CAMSGhergani, canalizarea, c\min culturalGhimpa]i. 3 Probabil 2-3 % din valoareaproiectelor. {tiu c\ foarte multeproiecte s-au realizat prin accesareafondurilor europene, nerambursabile.

Gânduri din comunitate - Interviuri

A consemnat, Constantin Niculae

iunie 2011

Page 4: Ziarul nr 35

4 Actualitatea ^n imagini iunie 2011

Duminic\ 14 [i luni 15 august2011, la baza sportiv\ a ora[uluiR\cari, v\ invit\m s\ participa]i laactivit\]ile culturale, artistice [isportive, prilejuite de s\rb\torireazilelor ora[ului R\cari.

Desfasurate pe parcursul a dou\zile, manifest\rile vor fi bogate [i câtmai diversificate pentru a r\spundecât mai bine gusturilor [i preferin]elordumneavoastr\. Participarea la mani-fest\ri este f\r\ limit\ de vârst\.

Ziua I, duminic\ 14august a.c:

- Orele 10:00 - Festivitatea de deschidere,prezentarea programului, a organizatorilor, asponsorilor [i a invita]ilor;- 11:00 - Concurs de dansuri populare.Particip\ elevii [colilor din Colacu [iGhimpa]i;- 11:30 - Concurs de desene pe asfalt (pestrada Iorgu Dumitrescu) - particip\ copii,tineri [i adul]i, iar tema propus\ este"Realitatea ne permite s\ vis\m: "Ora[ulR\cari în 2015";- 12:00 - Muzica popular\ interpretat\ demembri ai grupului folcloric "Mugura[ul" dinColacu;- 12:30 - Festivitate de decernare adiplomelor [i plachetelor - "Trofeul ora[uluiR\cari", cuplurilor care se afl\ la 50 de anide c\s\torie; - 13:00 - Concurs de ciclism "Descoper\ora[ul R\cari pe dou\ ro]i" - organizat pedrumul DC 43 A, R\cari-Butimanu;

- 13:30 - Start la concursurile sportive(Alergare vitez\, rezisten]\, s\ritura înlungime de pe loc, fete [i b\ie]i); - 14:30 - Întrecere pe role. Sunt invita]i to]icei care îndr\gesc acest gen de concursuri,indiferent de vârst\; de la intrarea în Bazasportiv\, pân\ la trecerea la nivel cu calea ferat\;- Între orele 10:00-13:00 se vor disputameciurile de fotbal: OLD BOYS R\cari [i selectionatelelocalit\]ilor T\rt\[e[ti [i Brezoaia.Juniorii [colii de fotbal "Lic\ Movil\" [i junioriiC.S R\cari- 17:00 - Festivitate de premiere (se voracorda diplome [i trofee, tuturorcâ[tig\torilor de la probele organizate);- Între concursuri, î[i vor face programul,fetele din grupul de majorete "RR Dance". - 17:30 - Spectacol de muzic\ popular\ cuVioleta Toma [i Nicoleta Vasile

[i muzic\ u[oar\ cu

Mirabela Dauer [iAurel Moldoveanu

Ziua a-II-a, luni 15august a.c:

- Orele 10:00 - Deschiderea celei de-a douazile a manifest\rilor. Anun]area programului,a sponsorilor, a invita]ilor;- 11:00 - Debutul întrecerilor distractive(copii, tineri [i adul]i); - Concurs de ATV-uri. Pentru participarea[tept\m înscrieri la telefon: 0768006972- 12:30 - Dedica]ii muzicale într-un programde muzic\ popular\ [i u[oar\, pentru cei alcaror nume este s\rb\torit ast\zi;- 13:00 - Meci de handball fete - reprezen-tativele Prim\riei ora[ului R\cari [iînv\]\mânt R\cari; - 14:30 - Meci de fotbal ^ntre reprezentativaPoli]iei Locale [i Pompieri R\cari;- 16:00 - Spectacol de muzic\ popular\ [ifolk; - 17:00 - Festivitate de premiere;- 18:00 - RECORD la dans sincron - concursde dans dotat cu premii; - Se vor organiza expozi]ii de tablouri,desene, art\ popular\, fotografie artistic\;- Invit\m produc\torii agricoli s\-[i etalezeprodusele, fructe, legume, miere, etc, înstanduri, la intrarea în baza sportiv\;- La "Clubul Seniorilor" amenajat într-unul dincorturile de pe baza sportiv\, se vor organizape parcursul celor dou\ zile, partide de table[i [ah. Vor câstiga: buna dispozi]ie, spiritulde competi]ie, ambi]ia, dar [i cei mai bunijuc\tori;

Page 5: Ziarul nr 35

5Realitatea ^n imaginiiunie 2011

Privind imaginile de mai sus, ne ^ntreb\m cum de reu[esc semenii no[tri s\ se ^ncurce unii pe al]ii cu atâta râvn\? Parc\rile nulipsesc ^n ora[ul R\cari, ba, mai mult, au fost amenajate cu indicatoare, borne de delimitare, etc. Numai c\, semenii no[tri, propri-etari de cai putere, mai mul]i sau mai pu]ini, uit\ regulile [i ^ncurc\ circula]ia.

~nc\ din 2008, ne-am rugat de prietenul nostru,Sorescu M, gospodar cunoscut de altfel, cu cas\ fru-moas\ [i gospod\rie ^nchegat\, s\ ridice nisipul de pedomeniul public. Am v\zut rondurile cu flori de piatr\care ^ncânt\ ochiul trec\torului. M\rturisesc c\ ne-au^ncântat [i pe noi [i ne-am gândit s\-]i d\m o sugestie.Planteaz\ flori [i pe dâmbul de nisip, nu de alta, darare trei ani vechime, e solul bun, iar noi ^l vom marcape hart\ sub denumirea de “colina cu flori de piatr\”.

Pe strada Ana Ip\tescu, ^n localitateaR\cari, o gospodin\ a descoperit cumirare c\, la intrarea ^n curte s-a c\scato gur\ de canal pe care de mul]i ani ap\zit-o [i protejat-o de iubitorii de fiervechi. Numai c\, ^n acest “r\zboi” al pân-dei, gospodina noastr\ a fost ^nfrânt\ depofta de chilipiruri a unor cona]ionali de-ai no[tri.

“La poarta, la dumneataA ap\rut o vâlcea,

Cu broas]e [i stuf\ri[,F\r\ pod, doar cu pietri[...”

A[a se prezint\ intrarea unei gosdpod\riide pe DN 71, ^n localitatea Ghergani.Invit\m pe domnul Manea Gheorghe s\continue poezia, nu cu versuri ci cu fapte,amenajarea domeniului public.

Nu departe, pe aceea[i strad\ (Republicii), “amicul”Nicu Anason, ^[i face [i el munte ^n strad\ pentru c\ ^nfiecare an, mai aduce câte o ma[in\ cu piatr\,punând-o peste cele anterioare, cu inten]ia de aajunge cât mai sus, de unde s\ ne priveasc\ pe noi...muritorii de rând!

De curând, au fost termi-nate lucr\rile la gardul ce^mprejmuie[te curtealiceului R\cari. S-a ridicatun gard din plas\ pefunda]ie de ciment,trainic. Numai c\, unvecin, c\ruia nu-i placeideea, a t\iat o poart\ ^ngard, pe unde, strâng\tordin fire, mai adun\ una-alta [i le duce ^n curte. Ai^nc\lcat legea prietene [ivei suporta consecin]ele.

Page 6: Ziarul nr 35

6

Bacalaureat 2011.La liceul Teoretic “Ion Ghica”

R\cari, emo]iile au trecut, iar acum secunosc rezultatele examenului dematuritate. Pentru o parte dintre absol-ven]i, care au reu[it s\ treac\ acestexamen, grijile au fost l\sate ^n urmaiar ei privesc cu ^ncredere c\treviitoarele facult\]i pe care doresc s\ leurmeze.

Iat\ rezultatele la exam-enul de bacalaureat, ^n ordineadescresc\toare a mediilor:

ION I. FLORENTINA - 8.83

ALBU A. RALUCA GEORGIANA - 8.7

TANASE D. MIHAELA RAMONA - 8.5

LASCAE V. MARIA ALEXANDRA - 8.43

RADULESCU S. IOANA-8.26IONITA I. MADALINA-8.25IONESCU M. SONIA FLORENTINA - 8.06

STANESCU T. TATIANA ALINA - 8BIRCA N. MIRELA CRISTINA - 7.93

STAN I. GEORGE CATALIN - 7.75

VASILE GH. GABRIEL - 7.71

MILEA G. ANA MARIA - 7.68

BUCNERU N. CATALINA MARIANA - 7.63

RADU F. VASILICA FLORINEL - 7.63

ENACHE C. MARIA - 7.58

STEFAN M. DUMITRA ECATERINA - 7.41

ILIE N. IONELA GILIA - 7.36

COSTACHEGH.CARMEN GEORGIANA - 7.28

MIHAI I. MIHAELA - 7.26

ANASON M. GEORGIANA DANIELA - 7.23

MOGESCU N. MARIAN IULIAN - 7.16

PIRVU N. CRISTINA LOREDANA - 7.15

POPA F. MARIA LAVINIA - 7.06

IONITA C. GEORGIAN MARIAN - 6.98

NASTASE T. CRISTIAN - 6.98

VASILESCU R. MARIUS EDUARD - 6.98

POSTELNICU N. FLORIN ALEXANDRU - 6.91

POPA F. LAURA ELENA - 6.86

BADEA M. DENISA GEORGIANA - 6.85

BARBU A. ROXANA IONELA - 6.85

PANAIT N. ELENA LIANA - 6.8

SLANINOIU C. MIHAELA MIRELA - 6.8

STAN D. MIHAI - 6.76NICOLAE V. VIOLETA MADALINA - 6.73

CRETU D. ADINA MARIANA - 6.71

IVAN I. CRISTI COSTIN - 6.71

MERCONE V. ANDREEA CORINA - 6.7

STANCU V. IONUT DANIEL - 6.7

GINDAC S. ALINA MARIA - 6.55

ENACHE I. ALEXANDRU MARIUS - 6.53

TANASESCU N.C. FLORIAN MIHAI - 6.5

LUPASCU F. CARMEN - 6.45

POPA D. BOGDAN STEFAN - 6.38

GHEORGHE GH. GABRIEL - 6.35

LAMBRACHE D. ADRIAN CATALIN - 6.35

MANOLACHE S. GEORGIANA - 6.06

PATRASCU L. CRISTOFOR - 6.06

BADEA M. IONUT ADRIAN - 6.01

De interes cet\]enesc

Am publicat mai sus, rezultatele examenului de bacalaureat 2011, carecuprind elevii promova]i. Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, are o promovabilitatede 74%, aproape dublul mediei pe ]ar\ (44%).

Concluzia este una simplã: aici, profesorii [i elevii [i-au fãcut datoria [iatât. Cât despre aceia care nu au reu[it s\ promoveze, le ur\m succes însesiunea de toamn\! Mãrturisesc c\ am avut un sentiment curat de bucurie, nuatât pentru dimensiunea procentului, cât mai ales, pentru faptul cã e constant.În 2010, acesta a fost...tot 74%, iar liceul s-a clasat tot pe locul 7 în jude]. Cededucem de aici? C\ elevii nu vin degeaba la [coal\, ci cu un obiectiv precis,pentru a înv\]a, ca profesorii "au obiceiul" sã-[i fac\ meseria cu temeinicie iarcine vrea, înva]\.

Cât despre cei care au pierdut acest examen, putem spune c\ au pier-dut o b\t\lie, nu [i r\zboiul. Orice înfrângere înseamn\ mai mult\ mobilizare,mai mult\ munc\, determinare, pentru c\, dragii mei, s-au dus timpurile cândefortul de a înv\]a era numai pentru tocilari, iar ceilal]i, b\ie]ii descurc\re]i, tre-ceau prin [coal\ precum gâsca prin ap\. În sfâr[it, dup\ mul]i ani, se reînnoad\buna tradi]ie a [colii romane[ti... Dasc\li serio[i [i d\rui]i muncii lacatedr\, elevi ascult\tori [i respectuo[i, cu dragoste de carte, exameneserioase, cu rezultate corecte, [coli prestigioase [i respectate. Este un pas spreceea ce a[tept\m de mult, spre NORMALITATE!

V\ prezent\m premian]ii clasei I -B:

Ne cerem scuze, dragi copii,pentru omisiunea f\cut\ ^nnum\rul trecut al ziarului nos-tru [i v\ ur\m succese tot lafel de mari [i ^n anul viitor,vacan]\ pl\cut\ [i cât maimulte lecturi.- St\nic\ Alexandru- Anason Bogdan- Berianu Leonard

- Petre Alexandra- Br\ileanu Tania- R\ducanu Alexandra- Dobre Ana MariaNOTA RED.

A început repartizarea elevilor la clasaa IX-a, pe clase [i profiluri, la Liceul Teoretic“Ion Ghica” R\cari. Comisia desemnat\ înacest scop [i-a început lucr\rile, nu pu]inifiind elevii care sunt repartiza]i în cele 5clase cu urm\toarele profiluri: dou\ clase deReal - profilul Matematic\-informatic\ cu unefectiv total de 61 elevi (din care 1 de etnierrom\), 3 clase de Uman - profilul Filologie,cu un efectiv total de 91 de elevi (din care 1de etnie rrom\);

Referitor la [colile din care provinace[ti elevi, acestea sunt urm\toarele:Brezoaia, Brezoaele, Slobozia Moar\,T\rt\[e[ti, Con]e[ti, B\lteni, R\cari,

Ghergani, Ghimpa]i, Colacu. Cât prive[tenivelul la înv\]\tur\ al elevilor repartiza]i,putem spune c\ mediile celor repartiza]ivariaz\ între 9.74 [i media 5.00, cumen]iunea c\ la clasele de uman, cea maimic\ medie de admitere este 6.39.

Dup\ cum se observ\, începând cuanul [colar 2011-2012, popula]ia [colar\care frecventeaz\ cursurile la Liceul Teoretic“Ion Ghica” R\cari, a crescut considerabil,însumând la aceast\ or\ 400 de elevi. Nueste de mirare c\ num\rul elevilor a crescut,aceasta datorându-se unei motiva]ii reale [ianume dorin]a de a înv\]a într-un liceumodern, la standarde europene, a[a cum se

preg\te[te s\ devin\ noua loca]ie, care va figata ^n aceast\ toamn\. Înv\]\mântul pro-movat în aceast\ institu]ie se afl\ sub îndru-marea direct\ a Academiei Oamenilor de[tiin]\ din România, care a înfiin]at aici ungrup de lucru, format din profesori [i elevi.Ace[tia sunt tot timpul în rela]ie cu factoridin conducerea [tiin]ific\ a Academiei, pediferite teme [i subiecte de cercetare.Înv\]\mântul din ora[ul R\cari a fãcut pa[ide uria[ în promovarea la nivelul jude]uluiDâmbovi]a [i de ce nu, pe plan na]ional, prinbaza material\ de care va dispune,standardele de civiliza]ie la care se va alinia,colaborarea cu o institu]ie de prestigiuna]ional, Academia Oamenilor de [tiin]\ dinRomânia [i nu în ultimul rând, datorit\corpului profesoral care a înregistrat rezultatemeritorii în activitate.

U L T I M A O R | !

Redac]ia

Vara se num\r\ premian]ii

iunie 2011

Page 7: Ziarul nr 35

7Restituiriiunie 2011

ISTORICUL LOCALULUI{COLII VECHI „ION GHICA”V. 1 Localului [colii vechi„ION GHICA” în surse bib-liografice [i de arhiv\

· „Dic]ionarul geografic al jud.Dâmbovi]a” 7 din 1890men]ioneaz\ pentru Ghergani,la pagina 64, „... dou\ [coli,una lâng\ gar\, ^ntre]inut\ destat, a doua în c\tunulColacu...”.· „Marele dic]ionar geografic” 8reia, la pag. 505 a vol. III,informa]iile din dic]ionarulgeografic al jude]ului.· Arhivele Na]ionale, Filiala jud.Dâmbovi]a cuprind, în fondul“Prefectura Jude]uluiDâmbovi]a, 1864-1938” la fila3, art. 9, modificat, omen]iune privind cheltuirea a1150 de lei din fondulfilantropic Alexandrina I.G hâca, “pentru continuarea [iterminarea împrejmuirii cur]ii[colii I. Ghica”· În Statistica localurilor de[coala rurale construite întoat\ ]ara de la ^nfiin]areaCasei Scoalelor pân\ în prezent1897-1910, Bucure[ti,Tipografia Cur]ii Regale F. GoblFii, 1910, p. 15, estemen]ionat\ construirea [coliidin Ghergani.

ANALIZA FONDULUI CON-

STRUITÎn prezent, pe parcelamen]ionat\ mai sus se afl\cl\direa [colii vechi, cl\direa[colii mai noi [i anexe aleacestora – toalete, resturi aleunor platforme pentru lemne,etc.Localul [colii vechi este ocl\dire parter, a[ezat\ înmijlocul percelei, cu fa]adaprincipal\ spre aleea deacaccia care duce de la garaGhergani c\tre conacul IonGhica. Cl\direa are plan drep-tunghiular cu mici rezalituriMediane pe fa]ada principal\ [ipe fa]ada lung\, posterioar\, acl\dirii. La interior se afl\ patruînc\peri în fila: dou\ s\li declasa cu acces comandat,printr-un hol, de pe fa]ada prin-cipal\ [i o a treia cu accesprintr-un windfang ad\ugatfa]adei stânga (vest); din holulmen]ionat mai sus se faceaccesul [i ^n cancelarie [i unspa]iu-anex\. În ciuda modif-ic\rilor, minime, pentru amena-jarea unor clase cu un num\rmai mic de elevi decât celprev\zut ini]ial, structura origi-nar\ a cl\dirii este vizibil\–dou\ clase de mari dimensiuni,simetrice fa]\ de un hol princare se facea accesul în clase[i cancelarie. Fa]ada princi-pal\, spre aleea ce duce laConacul Ion Ghica, p\streaz\

aspectul originar, în bun\ starede conservare. În rezalitulmedian men]ionat mai sus,este u[or de reconstituit urmafostului acces, iar deasupraacestuia,Se p\streaz\ panoul în careera înscris numele [colii. De oparte [i alta a rezalitului se afl\câte trei ferestre largi, cupartea superioar\ în segmentde cerc (în prezent par]ial obtu-rate). Ferestrele au ancadra-mente cu bosaje, în alternan]\cu panouri cu imita]ie dec\r\mid\ aparen]\. Acoperi[ul,în patru ape, are volumetria [ilucarnele originare (V. Plan 4).Fa]adele laterale [i fa]ada pos-terioar\ nu sunt decorate [i,potrivit planurilor-tip adaptatede inginerul jude]ului,Bruneanu, nu au fost decorate.Localul [colii mai noi, este ocl\dire parter, construit\ în anii'60 ai secolului XX, cu plan înL, far\ calit\]i arhitecturaledeosebite. A fost construita,probabil, pe amplasamentullocuin]ei pentru înv\]\tor, careera prev\zut\ în planurile-tip de[coli rurale din sec. XIX-XX.

Istoricul [coliiConform Statisticii men]ionat\mai sus, lucr\rile pentru con-struc]ia [colii au ^nceput în1904 [i au fost finalizate înmai 1905. Terenul pe care afost construit\ [coala avea7842 m.p. fiind donat deAlexandru I. Ghica. Cl\direa acostat 11097 lei, sumaacoperit\ de comuna (8097lei), Casa {coalelor (1000Lei) [i de câtiva donatorigenero[i (5097 lei).{coala avea dou\ s\li de clas\[i cancelarie. Odat\ cu corpul[colii au fost construite

locuin]a pentru diriginte [ilatrinele. Proiectul final a fostîntocmit de inginerul jude]uluiNicolae Bruneanu, dup\ pla-nurile tip elaborate deMinisterul Instructiunii publice.Între]inerea [i înzestrarea [colii,care înc\ de atunci a primitnumele lui Ion Ghica, a fost ogrij\ permanen]\ a familiei,dovad\ fiind ca în 1909, la 12ani de la moartea lui Ion Ghica[i la patru ani de la construirea[colii so]ia acestuia d\dea banipentru „continuarea [i ter-minarea împrejmuirii [colii I.Ghica”.De altfel grija pentru educa]ie[i scoli a fost o permanen]\ apoliticii lui Ion Ghica, înc\ de laîntoarcerea de la studii. Înceea ce prive[te dezvoltarea^nv\]\mântului în jud.Dâmbovi]a, de exemplu, VirgiliuN. Draghiceanu, în„Întemeerea [coalelor dinRomanati [i Dâmbovi]a dec\tre pitarul MihailDraghiceanu profesorul”men]ioneaz\, la pag. 25 c\ IonGhica „unul din Patronii (pro-tectorii n. a.) jude]uluiDâmbovi]a” oferise [colilor dinjude], în 1859, un fond de150 de galbeni pentru insti-tuirea unui premiu anual numit„Ion Ghica”.

Cele trei volume din Prin]ulGhica se circumscriu efortuluide a descoperi epoca în întreg-ul ei, fapt caracteristic pentruceea ce unii numesc, cu o sin-tagma discutabil\, „romanistoric”; Prin]ul Ghica este unroman-sintez\, un text desprecare se poate spune ca sescrie dintr-un roman dedragoste, dintr-unul social, dinaltul politic, din unul istoric [i,

în sfâr[it, dintr-o reconstituirede tipul „via]a de toate zilele înPrincipate din vremea lui Cuza”(dup\ modelul unei c\r]i caaceea a lui Paul Zumthor, Via]ade toate zilele în Olanda dinvremea lui Rembrandt):„romanul istoric” este, în fapt,un roman total, o suma deromane („fic]iuni”) [i o sum\de reconstituiri („adev\ruri”)care ofer\ profilul complet alepocii [i al oamenilor carei-au tr\it [i i-au scris istoria.

***Iat\ portretul scriitorului [i alepocii ^ntr-un roman ap\rut ^n

anii 1986“Prima grija a prozatoarei esteaceea de a fixa starea, „atmos-fera” timpului [i semnifica]ialor în ordinea evolu]iei istorice:„Ner\bdarea general\ poart\cuib\rit\ în ea, ascuns\ cugrija [i superbie, apa]iastraveche, scepticismul b\trâ-nesc [i impetuozitatea superfi-cial\ a tinerilor”; aceastaner\bdare este marca epocii,personajele romanului –oameni celebri sau cu totulanonimi – traindu-[i mistuitorexistent\ [i participând la toateevenimentele mari [i mici cuacea frenezie care înseamn\ [idesc\tu[are, [i revers al„lenei” balcanice, dar [i efectal obi[nuin]ei cu „bucuriilefalse”: omul acelei vremischimb\ ([i nu era doar mar-torul schimb\rii) un sistemsocial, politic, economic [idescoperea posibilitateaexprim\rii sale în jocul politic,instalând primul Domn consti-tu]ional.” (Dana Dumitriu“Printul Ghica”)

În „Dic]ionarul geografic al jud. Dâmbovi]a”, alui D. P. Condurateanu, aparuta în 1890, laTârgovi[te, pentru Ghergani este men]ionat c\„are... dou\ [coli, una lâng\ gar\, între]inut\ destat, a dou\ în c\tunul Colacu...”, aceea[i infor-ma]ie fiind de g\sit [i în Marele Dic]ionarGeografic ap\rut la Bucure[ti, în 1900.În concluzie, sursele biblografice ca [i izvoareleca tografice men]ioneaz\ c\, deja la 1890 c\ înGhergani, lâng\ gar\, exist\ o [coal\.

Facem men]iunea c\ Ion Ghica a avut doi fra]i, Pantazi [i Temistolcle [i o sor\ Maria. Dintreei Temistocle a murit de timpuriu. Ne cerem scuze cititorilor dac\ din articolul precedentdespre Ion Ghica nu a reie[it aceast\ componen]\ a familiei. (Nota redac]iei)

Page 8: Ziarul nr 35

8 Actualitatea ^n imagini iunie 2011

~n imaginile de mai sus, v\ prezent\m aspecte de la lucr\rile de introducere a apei curente ^n localit\]ile S\bie[ti[i Colacu. Sunt lucr\ri de ridicare a standardelor de via]\ [i civiliza]ie a ^ntregii zone, de modernizare.

{antierul {colii “Ion Ghica” Ghergani, proiect pe fondurieuropene, o lucrare de dou\ milioane de euro, reprezint\ omare realizare [i iat\, de ce: cine ar fi reu[it s\ restaureze ocl\dire de patrimoniu ({coala construit\ de Ion Ghica) [i maimult, s\ modernizeze pe cea nou\, cu dot\ri la standarde(teren multifunc]ional, parc\ri, s\li de clas\ etc.

Cât despre Liceul “Ion Ghica”, nu putem decât s\ constat\mc\ lucr\rile s-au derulat ca-n...pove[ti. “Cre[tea ^n trei zile,cât alte construc]ii ^n [apte”. {i uite a[a, la 01.09.2011, va fipredat la cheie, beneficiarului. Cât despre aspect, ce putemspune? E de bun gust, e european.

Page 9: Ziarul nr 35

Actualitatea ^n imagini 9iunie 2011

Sistemul de ap\[i canalizare se

afl\ ^n procedurade analiz\ a indi-catorilor tehnico-economici [i a

cererii definan]are de c\treautoritatea pentrufondul de mediu.

Una dintre propunerile care sevor face ^n [edin]a CLR din luna

iulie, este aceea a aprob\rii^ntocmirii studiului de fezabili-tate, a cererii de finan]are [i aindicatorilor tehnico economicipentru accesarea programului

privind ^nfiin]area pistelor pentrubicicli[ti ^n orasul R\cari. “Pe

biciclete ^n orasul R\cari”, iat\denumirea proiectului prin carese va urbaniza centrul ora[ului,cap\tând un aspect european.

Proiectul pentruamenajarea despa]ii verzi ^n

ora[ul R\cari [ilocalit\]ile com-

ponente,Ghergani [iMavrodin se

afl\ ^n prezent^n faza de lici-ta]ie pentru

execu]ie lucr\ri

Incepând cu data de 1 iulie a.c, s-audemarat lucr\rile de igienizare [i intre]inere

a spa]iilor [colare din ora[ul R\cari. Lagr\dini]a Sabiesti s-au f\cut renov\ri exte-rioare [i interioare, vopsitorie [i revizuireainstala]iei sanitare. La [coala Colacu, s-auf\cut lucr\ri de repara]ii exterioare [i inte-

rioare, vopsitorie, recondi]ionareamobilierului [colar. La Ghergani, s-au f\cutlucr\ri de renovare a interiorului, ^nlocuirea

rigipsului, repara]ii la u[i [i ferestre. Laliceul R\cari [i [coala R\cari, lucr\rile

efectuate au fost de cur\]enie [irecondi]ionare a mobilierului

Centrul de zi din St\ne[ti care se va aeme-naj\ ^n perioada urm\toare se afl\ ^n faza de

proiectare. Aceast\ investi]ie a ap\rut ca onecesitate ^n zona, pentru a oferi copiilor cufamilii modeste posibilitatea preg\tirii lec]iilorsub supraveghere de specialitate, educa]ie

frumoas\ [i o mas\ cald\.

Cre[a: La sfâr[itul lunii iulie a fost organizat\ procedura de achizi]ie, proiectare [i execu]ie lucr\ri.

Aceast\ investi]ie va oferi condi]ii foarte bune pentru sprijinirea tinerelor familii ^n cre[terea

[i ^ngrijirea copiilor lor

Page 10: Ziarul nr 35

10 iunie 2011Eveniment

Miercuri, 15 iunie 2011, am s\rb\torit ziuaînv\]\torului. Istoricul acestei s\rb\tori se pierde în tre-cut, c\tre 1985, adic\ acum 26 de ani, când se pare, s-a marcat aceast\ s\rb\toare la 30 iunie. Cadrele didac-tice din centrul metodic Titu, adic\ [i noi, cei din R\cari,am participat la o [edin]\ festiv\ la Titu Târg, dup\ caream mers la... doi mici [i o bere. Chiar dac\ vremurileerau cam s\race, bucuria petrecerii era mare, acolo sedep\nau amintiri, acolo nu ne mai s\turam de vorb\,împ\rt\[eam impresii, tr\iam... clip\. Ideea relu\rii

tradi]iei printr-o s\rb\toare organizat\ la 15.06.2011, afost un succes. Aproximativ 60 de cadre didactice (edu-catoare, înv\]\toare, profesori, personal auxiliar), au gus-tat din plin acest moment. Întâmpina]i cu pl\cere deorganizatori (Prim\ria ora[ului R\cari), invita]ii au gustatdin plin bucuria unei petreceri pe cinste, pe parcursul amai multor ore. Dezinhiba]i, cu chef de distrac]ie "profiiau atacat" din prima, dansul, muzic\, antrenul.Petrecerea a fost deschis\ de c\tre primarul ora[uluiR\cari, Marius Carave]eanu, care a adresat cuvinte de

apreciere acestui segment important pentru comunitate[i anume cadrele didactice, care au datoria s\ luminezemin]ile tinerei genera]ii. A fost o ocazie unic\ în care aufost cinsti]i oamenii de la catedr\, cei despre care,Thomas Carlyle spunea: "Ceea ce devenim depinde înmare m\sur\ de ce citim, dup\ ce to]i profesorii au ter-minat treaba cu noi". C\ci scopul educa]iei este acela dea schimba o minte goal\, nu cu una plin\, ci cu unadeschis\, a[a cum spunea Malcom Forbes.

Z i u a ^ n v \ ] \ t o r u l u iMOTTO: "Profesorii ^]i deschid u[a. De intrat, trebuie s\ intri singur"

“Via]a de [colar este o experien]\ unic\ pe care atuncicând o tr\ie[ti nu o apreciezi la adev\rata valoare, dar,mai târziu, privind înapoi cu nostalgie, realizezi fru-muse]ea clipelor petrecute în [coal\. Peste ani, întor-cându-te în timp [i gândindu-te la începutul [colii [i lafiin]a care ]i-a fost mamã [i prieten\ timp de patru ani,sufletul î]i este cuprins de emo]ie [i inima î]i bate mairepede.Pentru fiecare dintre noi, Doamna înv\]\toare va aveaîntotdeauna un loc special în suflet [i în gând. Pentrumine va fi mereu oaz\ de lini[te [i pace sufleteasc\, debun\tate, blânde]e [i ging\[ie. Va r\mâne mereu izvorulnesecat de sfaturi bune [i gânduri frumoase din caremi-am potolit setea de adevãr [i puritate. Doamna meaeste un om deosebit pe care îl voi respecta [i admiratoat\ via]a. Sunt cuvinte simple care vin din adânculsufletului meu sincer de copil. Sunt gânduri adev\ratepe care le împ\rt\[esc cu drag Doamnei înv\]\toare lasfâr[itul clasei a patra. Se încheie o etap\ din via]a meade elev [i sunt pus\ în fa]a unei situa]ii dramatice:desp\r]ire de Doamna mea frumoas\ [i bun\.Sunt convins\ c\ pentru fiecare elev, Doamna

înv\]\toare este fiin]a cea mai bun\ [i frumoas\ dinlume. Este normal s\ fie a[a pentru c\ suntem la ovârst\ când nu cunoa[tem minciuna [i rãul din lume,vârsta la care cele mai importante fiin]e de pe p\mântsunt p\rin]ii [i Doamna înv\]\toare. Suntem la vârstacând cele mai multe clipe din zi le petrecem cu Doamnaînv\]\toare. Lâng\ Doamna am înv\]at s\ râdem [i s\plângem, lâng\ Doamna am aflat ce înseamn\ respec-tul de sine [i respectul fa]\ de ceilal]i, împreun\ cuDoamna am descifrat o parte din tainele vie]ii de [colar[i de om.Cu Doamna am înv\]at s\ scriem, s\ citim [i s\ gândimcorect, dar lucrul cel mai important pe care l-am înv\]ata fost acela s\ fim oameni adev\ra]i în orice situa]ie.Învia]\ sunt momente bune [i mai pu]in bune. Eu amajuns acum într-unul din momentele triste ale vie]ii pecare mi-am propus s\-l dep\[esc f\r\ lacrimi. Nu [tiudac\ voi reu[i, pentru c\ sufletul îmi plânge [i o lacrim\va sta mereu s\ cad\ când m\ voi gândi la Doamnamea.Se spune c\ "marile dureri sunt mute". Eu nu cred c\,dac\ plângi, suferi mai pu]in. Rana din suflet, r\mâne

la desp\r]irea de un om drag. Rana din sufletul meu nuse va vindeca niciodat\. Va r\mâne o durere perma-nent\ desp\r]irea de Doamna înv\]\toare.Doamna ne-a înv\]at s\ fim tari [i s\ lupt\m cugreut\]ile vie]ii. Mi-am propus s\ nu plâng, dar hârtia pecare scriu este ud\ deja de atâtea lacrimi. Cum pot s\nu plâng, când m\ gândesc c\ din toamn\ nu va maiintra pe u[a clasei Doamna noastr\ cu zâmbetul blând[i vorba cald\. A[ vrea ca în toamn\ s\ m\ trezesc înziua în care începe anul [colar [i s\ aflu c\ sunt clasaîntâi. A[ vrea s\ r\mân mereu la vârsta aceasta împre -un\ cu Doamna înv\]\toare.Nu g\sesc cuvinte mai frumoase pentru a descrie ceeace gândesc [i simt despre Doamna. Poate c\ lacrimilemele vor reu[i s\ spun\ acest lucru. Sunt sigur\ c\Doamna va vedea lacrimile mele [i ale colegilor mei,toat\ dragostea noastr\, tot respectul [i toate gândurilebune. Lacrimile noastre îi vor spune Doamnei: V| IUBIM{I V| MUL}UMIM PENTRU TOT!”

Andreea, clasa a-IV-a

Domnule primar,

Probabil, de emo]ie, îmi pierd cuvintele sub peni]\, îns\, toaterealiz\rile din mediul în care tr\iesc, îmi dau impuls s\ scriu mai departe[i s\ v\ mul]umesc din unghiul unui suflet umil a c\rei via]\ a]i schim-bat-o împreun\ cu func]ionarii [i consilierii, prietenii dumneavoastr\,prin unirea [i devotamentul de care a]i dat dovad\ de-a lungul anilor.Ne-a]i înv\]at pe noi, tinerii din Ghimpa]i ce înseamn\ s\ sper\m la unviitor mai strãlucit; am înv\]at împreun\ c\ unirea [i respectul, fac maimult decât promisiunile neîmplinite. Eu personal am înv\]at de la dum-neavoastr\ c\, nimeni nu poate spune “nu pot” [i c\ visele pot deveni realitate.Acum patru ani de zile, când treceam la înv\]\mântul gimnazial, îmispuneam c\ a[tept cu ner\bdare s\ termin clasa a VIII-a [i m\ fac trac-torist\, dar în timp ambi]iile mele s-au schimbat odat\ cu sfâr[itul uneiveri plictisitoare când oamenii au ales ca primar un om pe care nu-lcuno[team, dar de la care aveam s\ aflu mai târziu ce înseamn\ s\ fitu însu]i, ce înseamn\ s\ aspiri c\tre ceva mai bun. Nu pot în[ira pefoaie toate realiz\rile pe care le-a]i înf\ptuit pentru c\ mi-ar lua preamult timp, dar pot spune c\ împreun\ cu întreaga prim\rie a]i aprinsflac\ra speran]ei [i curajul de a privi viitorul cu al]i ochi [i de a crede înpropriile mele for]e. Sper ca, în toamna, s\ pot începe cu dreptul un noustadiu al vie]ii mele: admiterea la Liceul Teoretic “Ion Ghica” la care amfost admis\ cu o medie ce mi-a permis s\ optez profilul real, domeniul matematic\-informatic\. La început aveam de gând s\-mi continui studi-ile la Bucure[ti, îns\, datorit\ unui om bun la suflet, cum rar se maiîntâlne[te în ziua de azi, studiile mele pot continua aici, în ora[ul meu,în condi]ii europene moderne.

La final, ]in s\ v\ mul]umesc înc\ o dat\ pentru grija [idragostea purtat\ tuturor copiilor. Aceast\ dragoste împletit\ cu respec-tul cuvenit este reciproc\ din partea tuturor concet\]enilor mei.V\ doresc mult\ s\n\tate [i un mandat cât mai lung.

Cu respect, elev\ Apostolache Lidia.

Domnule primar,

Ne-am bucurat pentru aten]ia dumneavoastr\ de “Ziua ~nv\]\torului” [i v\mul]umim pentru neuitare.{tim c\ ^n R\cari s-au f\cut lucruri frumoase [i v\ felicit\m pentru aceasta.V\ transmitem mult\ s\n\tate [i realiz\ri ^n activitate, la fel [i mameidumneavoastr\ din partea so]iei.Cu prietenie, familia Popescu T. - Alba Iulia -

Page 11: Ziarul nr 35

11Informa]ii utileiunie 2011

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Tehnician urbanism,Alexandru Alexandru

[email protected]

de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autor-izarea executãrii lucrãrilor de construc]ii

Poli]ia de Proximitate v\ informeaz\

Apelarea num\rului 112 reprez-inta o cale rapid\ de a comuni-ca cu dispeceratele de urgen]\(Poli]ie, Pompieri, Ambulanta) întimpul unei situa]ii de urgen]\.Sistemul 112 func]ioneaz\ lanivelul întregii ]\ri, în toatere]elele de telefonie, fixe sau mobile.V\ aten]ion\m cu privire la fap-tul ca apelarea în mod nejustifi-cat [i punerea în alert\ f\r\motiv întemeiat a echipelor deinterven]ie se sanc]ioneaz\ con-form Ordonan]ei de urgen]\privind organizarea [ifunc]ionarea Sistemului na]ionalunic pentru apeluri de urgen]\,oug nr. 34/2008, art. 32 aii. 1lit. a cu amenda de la 500 la1.000 leiExemple de situa]ii deurgen]\: Omor; Atac armat;Atentat; Tâlh\rie; Tulburarea

grav\ a ordinii [i lini[tii publice;Dezertari; Evad\ri; Trafic [i con-sum de droguri; Furturi; Accidentde circula]ie soldat cu victimesau cu persoane blocate înautovehicule; Explozii; Electrocutari;C\deri de la ^n\l]ime; Accidentferoviar; Probleme medicalegrave; Incendii; Inunda]ii.Anun]a]i atunci când o persoan\suspect\ merge din u[\ în u[\,atunci când intr\ persoanestr\ine pe proprietatea dvs. saua vecinilor dvs., când o per-soan\ se furi[eaz\ pe lâng\casa sau for]eaz\ intrarea uneicase sau a unei ma[ini.Anunta]i o agresiune la adresadvs. sau a altcuiva. Suna]i ime-diat la 112 dac\ observa]i c\cineva p\trunde în interiorulcasei vecinilor dvs. pe fereastr\,[tiind c\ vecinii sunt pleca]i învacan]\. Sunte]i martor la unaccident rutier [i un pasager dinautovehicul este blocat în interi-or. Aceastea sunt situa]ii deurgen]\ care trebuie anun]ateimediat.Când evenimentul produs nunecesit\ urgen]\ v\ rug\m s\apela]i la Poli]ia ora[ului R\carila num\rul de telefon0245/658575, unde ofiterul deserviciu 24 de ore din 24 v\ var\spunde [i va direc]iona echipade interven]ie pentru solu]ionareaproblemelor dumneavoastr\ întimpul cel mai scurt.

POLI}IST DE PROXIMITATEAg.[ef R\dulescu [email protected]

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA IUNIE 2011

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA IUNIE 2011

Cet\]enii care au actele deidentitate expirate suntinvita]i s\ se prezinte lasediul B.E.P.C.E.P R\cari,pentru a fi pu[i în legali-tate. În caz contrar vor fisanc]iona]i conform OUG.

97/2005, de c\treorganele competente.

Persoane fizice neautorizate:1. Document care s\ certifice dreptul de propri-etate sau folosin]\ al terenului;2. Extras din Registrul Fermierilor (APIA) [i cuRegistrul Agricol de la prim\rie;3. Copie xerox Registrul Agricol4. Copia actului de identitate;5. Cazierul juridic emis de Poli]ia Jude]ean\;

6. Copie dup\ diploma de liceu sau de la [coalaprofesional\, un certificat de absolvire a unuicurs de formare de minim 150 ore în domeniulagricol;7. Document care atest\ c\ solicitantul estemembru într-o form\ asociativ\;8. Document emis de DSVSA9. Certificate de atestare fiscal\ - de laAdministra]ia Financiar\;10. Certificat atestare fiscal\ emis de prim\rie;11. Cazierul fiscal eliberat de Direc]ia General\a Finan]elor Publice Târgovi[te;12. Ofert\ pre] pentru investi]ia obligatorie;13. Num\rul de telefon;14. Plan de afaceri.

Declararea decesu-lui se face în ter-men de 3 zile de ladata încet\rii dinvia]\ a persoanei,termen în care secuprinde atât ziuaîn care s-a produsdecesul, cât [i ziuaîn care se facedeclara]ia.

Actul de deces seîntocme[ti la Prim\riaîn a c\rei raz\ teritori-al\ s-a produs dece-

sul sau a fost g\sitcadavrul;Declara]ia de decesse face de c\tremembrii familiei dece-datului, iar în lipsaacestora, de c\trecolaterali.ACTE NECESARE- Certificatul medicalconstatator al decesu-lui, în care trebuieconsemnat\ cauzadecesului, f\r\ pres-curt\ri;- Actul de identitate al

persoanei decedate;- În cazul încet\rii dinvia]a a unui cet\]eanstr\in, pasaportul,carnetul de identitatesau legitima]ia provi-zorie care seînainteaz\, de îndat\,cu adresa, Autorit\]iijude]ene pentrustr\ini, împreun\ cuextras de pe actul dedeces (extras pentrumen]iuni, care setransmite înstr\inatate);- Declara]ia se face întermen de 48 de ore,din momentul decesu-lui sau a g\siriicadavrului;- Dac\ decesul nu afost declarat [iînregistrat în termenlegal de 48 de ore,

întocmirea actului seface numai cu apro-barea parchetului;- Actul de decesprivind un cadavrug\sit se face laprim\ria localit\]ii înraza c\reia a fostg\sit, în baza certifi-catului medical con-statator al decesului,a dovezii eliberate depoli]ie au de parchet[i a procesului verbalîntocmit de medic,care va cuprinde:A) vârsta [i sexul;B) locul unde a fostg\sit cadavrul;C) data [i cauza dece-sului

Documente necesarepentru m\sura 112 -

Instalarea tinerilor fermieri

TERMENUL DEDECLARARE ADECESULUI

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Ofi]er Stare Civil\,Bucur Ancu]a

Inginer, Topora[ Vasile

ARTICOLUL 63Lucrãri care se potexecuta fãrãemiterea unei autor-iza]ii suplimentareori prelungirea vala-bilitã]ii autoriza]ieiexistente(1)Lucrãrile de con-struc]ii necesare pentruremedierea deficien]elorconstatate ca urmare aefectuãrii recep]iei laterminarea lucrãrilor sepot executa fãrã a finecesarã emiterea uneinoi autoriza]ii de con-struire ori prelungireavalabilitã]ii autoriza]ieiexistente, cu condi]iaîncadrãrii în prevederile

autoriza]iei emise pentruexecutarea lucrãrilor deconstruc]ii.(2)Lucrãrile de desfiin]are a unor construc]ii/ lucrãri executate fãrãautoriza]ie sau cu încãl-carea prevederilor aces-teia, dispuse deorganele de controlabilitate sau de instan]ã,se pot executa fãrã a finecesarã emiterea uneiautoriza]ii de desfiin]are.

ARTICOLUL 64 Obiecte de mobilierurban exceptate dela autorizare (1) Potrivit prevederilorart. 11 alin. (2) din

Lege, nu este necesarãemiterea autoriza]iei deconstruire pentruamplasarea pe sol aobiectelor de mobilierurban destinate difuzãrii[i comercializãrii piesei,cãr]ilor, florilor [i alteleasemenea - tonete,pupitre acoperite sauînchise (chio[curi) cusuprafa]a construitã demaximum 5,00 m2.(2) În conformitate cuprevederile art. 2 dinHotãrârea Guvernului nr.584/2001 privindamplasarea unor obiectede mobilier urban.,autoritã]ile administra]ieipublice locale pot emite

autoriza]ii de func]ionarepe perioade determi-nate, cu avizul prealabilal arhitectului - [ef pen-tru obiectele de mobilierurban prevãzute la alin.(1), pe amplasamentelestabilite în conformitatecu reglementãrile urban-istice aprobate, în bazacontractelor de închiriereîncheiate în conformitatecu reglementãrile legaleîn vigoare, precum [i curegulamentele proprii deorganizare a activitã]iieconomice pe domeniulpublic al unitã]iloradministrativ - teritorialerespective.

NR A.C: 39/ 27.06.2011SC.GDF SUEZ EN.ROMANIAGhimpati Rac. br. gaze40/ 27.06.2011Zamfir NVasile GherganiConstruire gard41/ 27.06.2011Sacuiu Andrei

Ghergani - Const loc p+m42/ 27.06.2011Hrib Georgemarius Colacu Constr locp+m43/ 29.06.2011Pastiea ElenaRacari Construire gard

63/03.06.2011 Marcu AnisorColacu Constr. loc P64/03.06.2011 IordacheGheorghe AdrianColacu Constrloc P65/08.06.2011 Tila DanielStanestiConstr loc P+M siimprejmuire66/08.06.2011 Tila Alex.Adrian StanestiConstr locP+M si imprejmuire67/16.06.2011 CiontalocAdriana Ghergani Constrloc P+M68/16.06.2011 Stan Alin NicuGhergani Constr locP+M

69/16.06.2011 Pupaza RozaRacari Vanzare70/20.06.2011 CaraveteanuMarius GherganiExtindere loc71/21.06.2011 Ionita NIcoletaRacari Constr loc P72/27.06.2011SCC.Consumcoop RacariGhergani Vanzare73/27.06.2011 Mitica MarinGhergani Intabulare74/27.06.2011 SC. GDF SUEZENERGY Romania (ptr SerbanVasile) Ghimpatii Rac brgaz

EXTRAS DIN NORME

METODOLOGICE

Page 12: Ziarul nr 35

12 Actualitatea ^n imagini iunie 2011

Andrei Ion, nr. 77 - Colacu Codreanu Gherasim, nr. 350 - Colacu

Buia Vasilica, nr. 22 - B\l\ne[ti Mihai Gheorghe, nr. 142 - MavrodinDinu Ion, nr. 18 - St\ne[ti

{tefan Frusina, nr. 90 - Ghimpa]i

Ghimet Profira, nr. 295 - GherganiChiscop Maria, nr. 238 - Ghimpa]iCazacu Marian, nr. 46 - R\cari

Page 13: Ziarul nr 35

13Actualitatea ^n imaginiiunie 2011

Todor Ion, nr. 290 - Ghergani Hristea Cornel, nr. 94 - R\cari Vlad Stan, nr. 54 - R\cari

{tefan Petre, nr. 149 - R\cari Mustocea Constan]a, nr. 139 - R\cari Rusu Ioan, nr. 77 - R\cari

Strada Sublocotenent Barbu Petre Marian - Ghimpa]iStrada I.L Caragiale - Mavrodin

Page 14: Ziarul nr 35

14Restitu]ioiunie 2011

În perioada 1970-1980, liceul atrecut prin transform\ri repetate,trecând dup\ 1978, de la pro-filul teoretic, la acela de liceuagricol. O nou\ etap\ în care s-atransformat atât ca baz\ materi-al\, cât [i în ceea ce prive[teprograma [colar\ pentruînv\]\mântul propriu-zis. Liceul afost dotat cu dou\ ateliere demecanic\ Agricol\, parc de

ma[ini agricole, iar corpul profe-soral existent deja, a fost com-pletat cu doi ingineri agronomi,un inginer mecanic\ Agricol\,trei mai[trii. Noul profil al liceu-lui, începând cu 1978, a fostacela de liceu agroindustrial.Curriculum educa]ionalcuprindea obiecte de cultur\educa]ional [i obiecte de spe-cialitate (ma[ini agricole, trac-

toare, etc). Num\rul de elevi acrescut pentru ca examenul deadmitere nu mai presupunea oselec]ie serioas\, iar institu]ia deînv\]\mânt a mers înainte, chiardac\, f\r\ renumele de altadat\.Corpul profesoral, bine preg\tit,[i-a adaptat metodele la nouaorientare a liceului, acordantaten]ia cuvenit\, form\rii profe-sionale. De[i profilul s-a pastrat

pân\ în 1990, calitateaînv\]\mântului a fost constant\,mul]i dintre absolven]i,îmbr\]i[ând înv\]\mântul dincadrul facult\]ilor Politehnicii sauASE. Tot în aceasta perioada auexistat [i clase de înv\]\mântprofesional, care preg\teaumecanici agricoli (1983-1986).

Page 15: Ziarul nr 35

1 D Duminica a 10-a dupa Rusalii Scoaterea Sf.Cruci. Cei 7 Sf. Macabei, maica lor Salomoni si das-calul lor Eleazar (începe Postul Maicii Domnului)6 V (†) Schimbarea la Fata Ap. 2 Petru 1,10-19.

Ev. Matei 17,1-9.7 SCuv. Mc. Dometie; †) Cuvioasa Teodora de la Sihla8 D Duminica a 11-a dupa Rusalii11 M †) Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului; Sf.Mc. Evplu diaconul15 D Duminica a 12-a dupa Rusalii; (†) AdormireaMaicii Domnului16 L Aducerea Sf. Mahrame de la Edesa; †) SfintiiMartiri Brâncoveni: Constantin Voda cu cei patru fiiai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei si sfetnicul

Ianache; † Sf. Cuvios Iosif de la Varatec22 D Duminica a 13-a dupa RusaliiSf. Mc. Agatonic si cei împreuna cu dânsulAp. I Corinteni 16, 13-24; Ev. Matei 21, 33-44(Pilda lucratorilor celor rai); glas 4, voscr.223 L † Sf. Mc. Lup si Irineu episcopul; Cuv. Calinic(Odovania Prazniculuui Adormirii)25 M † Aducerea moastelor Sf. Apostol Bartolomeu;Sf. Apostol Tit29 D Duminica a 14-a dupa Rusalii (†) Taierea

capului Sf. Ioan Botezatorul (Zi de post) Ap. IICorinteni 1, 21-24; 2, 1-4; Ev. Matei 22, 1-14(Pilda nuntii fiului de împarat); glas 5, voscr.330 L Sf. ierarhi Alexandru, Ioan si Pavel cel Nou,Patriarhii Constantinopolului; †) Sf. Ierarh Varlaam,Mitropolitul Moldovei; †) Sf. Ierarh Ioan de la Râscasi Secu; Cuv. Fantin31 M Asezarea în racla a Brâului Maicii Domnului;Sf. Ciprian al Cartagenii; Sf. Genadie

S\rb\tori Ortodoxe -

Rânduieli Biserice[ti -

01.08.2011 - 31.08.2011

Telefon: 0245.658.864Medic coordonator

- Carp Marioara

ZILE DE VAR|

15Diverse

Andre Francois Raffray, unavocat pensionat din Arles,Fran]a, a f\cut ceea ce oriceom de afaceri ar spune ca e odecizie in]eleapt\. Potrivitziarului Chicago Tribune, pen-tru 500 de dolari pe lun\,urma s\ primeasc\ aparta-mentul unei b\trane lamoartea ei. Matematicvorbind, având ^n vedere c\b\trâna, pe nume JanneCalment, avea deja 90 de ani,[ansele ca avocatul s\ devin\^n curând proprietarul aparta-mentului erau foarte mari.

Peste 30 de ani, Raffray ^nc\nu se mutase ^n apartament,fiind cu 180 000 de dolari mais\rac. Pe 21 februarie 1995,Janne Calment s\rb\toareacea de-a 120-a aniversare azilei de na[tere, devenind ast-fel cea mai vârstnic\ persoan\de pe p\mânt. ~n fiecare an,de ziua ei, ea ^i trimitea luiRaffray o felicitare pe carescria: "~mi pare r\u, dar ^nc\mai tr\iesc." Cât de pu]in con-trol avem noi oamenii asupraviitorului!

Prog

ram

: Lu

ni-V

iner

i ^nt

re o

rele

15-0

8 d

im.

Sâm

b\t\

[i

Dum

inic

\: 2

4-2

4 d

e or

e

Luni - 1.08.2011Dr. Mladin AuricaMar]i - 2.08.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 3.08.2011 Dr. Corneanu CorinaJoi - 4.08.2011 Dr. Birsila DanielVineri - 5.08.2011Dr. Barbu RazvanSâmb\t\ - 6.08.2011Dr. Birsila DanielDuminic\ - 7.08.2011 Dr. Barbu RazvanLuni - 8.08.2011Dr. Carp MarioaraMar]i - 9.08.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 10.08.2011 Dr. Barbu Razvan

Joi - 11.08.2011 Dr. Carp MarioaraVineri - 12.08.2011Dr. Mladin AuricaSâmb\t\ - 13.08.2011Dr. Birsila DanielDuminic\ - 14.08.2011 Dr. Carp MarioaraLuni - 15.08.2011Dr. Corneanu CorinaMar]i - 16.08.2011 Dr. Barbu RazvanMiercuri - 17.08.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 18.08.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaVineri - 19.08.2011Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 20.08.2011Dr. Corneanu Corina

Duminic\ - 21.08.2011 Dr. Carp MarioaraLuni - 22.08.2011Dr. Mladin AuricaMar]i - 23.08.2011 Dr. Barbu RazvanMiercuri - 24.08.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 25.08.2011 Dr. Mladin AuricaVineri - 26.08.2011 Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 27.08.2011Dr. Mladin AuricaDuminic\ - 28.08.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 29.08.2011Dr. Carp MarioaraMar]i -30.08.2011 Dr. Mladin Aurica

iunie 2011

-COSTACHE IULICA, STANESTI - 79 ANI- DRAGOI MARIA, GHIMPATI - 74 ANIVASILE RACLITA, MAVRODIN -47 ANI- DOBRE ECATERINA, RACARI - 90 ANI

- MIHALACHE GEORGETA, GHERGANI -83 ANI- SANDU IONEL, MAVRODIN -34 ANI- PARVU DUMITRU, COJASCA - 86 ANI- NITOI ELENA, RACARI - 70 ANI- ENE CONSTANTIN, COLACU - 76 ANI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

R.D

DECESE

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) R\cari

REZOLVARE NR. ANTERIOR:1. DAMBOVITA-ALEATORI-MESTECA-BATUTI-OTETI-VOCI-IRA-TI-A

2. TARGOVISTE-ALEGATORI-REFERIRI-GREVATA-OGRADA-VIATA-ITRA-SOI-TR-E

Aniversarenea[teptat\

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

NA{TERI

C|S|TORIINICULAE CRISTIAN - BORONDEL MIRABELA

18.06.2011***

MARIN GHEORGHE M~ZG| -MICHELLE ANDREEA

25.06.2011

- TURCEA STEFAN MIHAI 31 MAI 2011

- IOSIFESCU MEDEEA NICOLA19.06.2011

- LACHE VIOLETA 21.06.2011

1. ZILE... PR|JITE2. DUS... CU CAPUL - STOP...LA AP|.3. PRIVITOR LA REGINA NOP}II. - ~NGHE}AT|4. DESE! - TÂN|R OR|{EL DÂMBOVI}EAN5. VALE ARAB| - VECHI RECEPTOARE.6. PUS ~N VEDERE (pl) - ST| PE CENTRU7. PRIMIT CU C|LDUR|8. SIMBOL ~N FA}A ALTARULUI - MI{CARE ~N RING9. A DISPRE}UI - PRINS DE LA URM|10. VAS CU AP| LA BUNICI. - A PRELUNGI UN LUCRU.

ORIZONTAL

1. CU GRAD RIDICAT...MAI ALES VARA - ~N GU{|!2. STINSE - A PUNE O VORB| BUN|...LA BANC|3. TAT|...DE SPIRIT - DEOSEBIT DE AVAR4. I S-AU TOPIT ARIPILE DE C|LDUR| (mit) - ZEI}| (mit) - APUNE!5. A SCRIS SCHI}A “C|LDUR| MARE”6. DOU| DIN SUT|! - NEPRIHANIT - GETE!7. AFLAT| ~NTRE MUN}I - ATEN}IE...LA UN EVENIMENT FERICIT8. DEOSEBIT DE DULCI. (fem. pl) - FAC TROTUARUL9. A DISTILA - M|RUN}EL...~N BANAT10. GRUPUL LOR (fem) - A FI PREZENT.

Ilie Georgian

VERTICAL

*** CAS| DE PIATR| ***

Page 16: Ziarul nr 35

M\ numesc__________________________________________________________________________

[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarDr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

Bucure[tiISSN: 1844-7678

Domnul e P r i m a r ,

16 Publicitate iunie 2011

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

CABINET STOMATOLOGIC

Dr. Valentin Cr\ciun

Telefon:0729854155

Program: luni, miercuri,vineri ^ntre orele 10-19

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^nluna august, copiii cu vârsta pân\ ^n

11 ani beneficiaz\ de tratamentstomatologic GRATUIT.

Psalmii 91

1. Cel ce st\ subocrotirea CeluiPrea^nalt [i seodihne[te la umbraCelui atotputernic,

2. zice despreDomnul: "El estelocul meu desc\pare [i cet\]uiamea, Dumnezeulmeu ^n care m\^ncred!"

3. Da, El te scap\de la]ul vân\torului,de cium\ [i de pusti-irile ei.

4. El te va acopericu penele Lui [i tevei ascunde subaripile Lui. C\ci scut[i pav\z\ estecredincio[ia Lui!

5. Nu trebuie s\ tetemi nici de groazadin timpul nop]ii, nicide s\geata carezboar\ ziua,

6. nici de ciumacare umbl\ ^n^ntuneric, nici demolima care bântuieziua ^n amiaza mare.

7. O mie s\ cad\al\turi de tine, [izece mii la dreaptata, dar de tine nu seva apropia.

8. Doar vei privi cuochii [i vei vedear\spl\tirea celor r\i.

9. Pentru c\ zici:"Domnul este loculmeu de ad\post!" [ifaci din Cel Prea^naltturnul t\u desc\pare,

10. de aceea nicionenorocire nu te vaajunge, nicio urgienu se va apropia decortul t\u.

11. C\ci El vaporunci ^ngerilor S\is\ te p\zeasc\ ^ntoate c\ile tale;

12. [i ei te vor ducepe mâini, ca nucumva s\-]i love[tipiciorul de vreopiatr\.

13. Vei p\[i pestelei [i peste n\pârci [ivei c\lca peste puide lei [i peste [erpi.

14. "Fiindc\ M\iube[te - ziceDomnul - de aceea ^lvoi izb\vi; ^l voiocroti, c\ci cunoa[teNumele Meu.

15. Când M\ vachema, ^i voir\spunde; voi fi cu el^n strâmtorare, ^l voiizb\vi [i-l voiprosl\vi.

16. ~l voi s\tura cuvia]\ lung\ [i-i voiar\ta mântuireaMea."

Psalmii 34

7. ~ngerul Domnuluit\b\ra[te ^n jurulcelor ce se tem deEl [i-i scap\ dinprimejdie. 8. Gustati [i vede]ice bun este Domnul!Ferice de omul carese ^ncrede ^n El!

PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI

v\ invit\ ^n zilele de 24-25 septembrie 2011,

la TÂRGUL ANUAL al agricultorilor

[i me[terilor populari.V\ a[tept\m cu drag!

Loca]ia: R\cari, Str. Republicii, nr.